Sunteți pe pagina 1din 8

Ion Creanga si opera pornografica: cum a aparut ,,Povestea povestilor" si cine a

publicat mascarile ,,popii", scrise doar pentru chefurile secrete de la Junimea


Cosmin Zamfirache,

In plin secol XIX, un secol al pudorii, Ion Creanga scria primele povesti pornografice pastrate in literatura
romana. Citite si comandate de scriitorii ieseni la chiolhanurile organizate de Junimisti, povestile pline de
,,mascari" ale "popii" din Humulesti au in spate o poveste interesanta despre revolta si descatusare a limbajului.

In ziua de 22 octombrie a anului 1876 se implineau 13 ani de cand functiona celebrul Cenaclu Literar
"Junimea" de la Iasi, un adevarat cuib de genii literare. Ca in fiecare an, la "aniversara", junimistii benchetuiau.

In acea zi insa, in mod special, rasetele umpleau salile unde petreceau scriitori moldoveni. Mihai Eminescu,
Iacob Negruzii sau Vasile Pogor aproape se tavaleau pe jos de ras. Prietenul lor, humulesteanul Ion Creanga, isi
citea una dintre povesti. Se numea "Povestea lui Ionica cel prost" si era plina de "mascari", scrisa cu limbajul
"buruienos" al taranului moldovean, fiind descris cu lux de amanunte momentul in care doi tarani, Ionica si
Vasile, faceau sex cu o sateanca frumoasa, Catrina.

Era un moment istoric pentru literatura romana. Aparuse prima scriere pornografica cunoscuta in limba romana.
Specialistii in istoria literaturii spun ca limbajul licentios au fost prezent mereu in literatura universala. In
literatura romana, din ceea ce este cunoscut si a ramas scris, exemplele de scriere cu continut pornografic sunt
inexistente pana in secolul al XIX lea.
Cu toate acestea, etnografii si specialistii in literatura populara spun ca, de fapt, existau de cand lumea creatii
populare pline de "mascari", care circulau in variante orale si povestite prin crasmele satelor intre barbati.
Primul care a asternut pe hartie si a dat glas public, glumelor pornografice si a limbajului "dezlegat" din popor a
fost Ion Creanga. Raspopitul din Humulesti, veselul companion al lui Eminescu, a fost si primul scriitor roman
care a dat tonul creatiilor pornografice in literatura romana.

Scrierile pornografice la Creanga

"La Creanga este vorba despre doua texte cu limbaj licentioas, primul scris in 1876, si este vorba de "Povestea
lui Ionica cel prost", si al doilea in 1877, "Povestea Povestilor". Sunt texte in care era prezent limbajul popular,
fara perdea folosit in genere de taranii moldoveni", spune Constantin Parascan, profesor doctor, specialist in
literatura si in opera lui Ion Creanga. In "Ionica cel Prost", povestea unui tanar marginalizat dar inzestrat cu
celebra siretenie din povestile romanesti, descrie in cele mai mici detalii, actul sexual.

Creanga foloseste pentru prima data si zicale populare cu, continut pornografic, care circulasera pana atunci
doar prin viu-grai. "Scoas-o vina cit o mina/Bortelita-n capatina/Strujita la radacina/Si cum o puse,/Cum se
duse/Parca fu, pustiea, unsa!". "Practic, Creanga, in aceasta povestire, foloseste multe expresii si cantecele
populare cu limbaj licentios. Acestea nu au fost inventate, circulau deja prin lumea satului. Si el le auzise la
randul lui de la tarani", spune profesorul Parascan.
Ion
Creanga in 1885 alaturi de AC Cuza si N.A. Bogdan

"Povestea lui Ionica cel Prost" este o snoava clasica romaneasca, unde cel fudul nu este intodeauna si cel mai
destept, iar bogatul este pacalit de sarantocul istet. In formatul clasic de snoava, este introdusa intriga
pornografica si limbajul licentios al taranului moldovean. Cealalta scriere pornografica, "Povestea povestilor",
este si mai incarcata de "mascari". Inca din titlu se vorbeste de "Povestea P..ii".

Organul genital masculin fiind de fapt vedeta intregii povestiri, in care la fel ca in povestirile clasice ale lui
Creanga, cu aceeasi savoare, sunt scoase in evidenta metehnele diferitelor clase sociale, naivitate sau siretenia.
"In acest text, Creanga nu are niciun fel de cenzura. Apare si Sfantul Petre si Iisus Hristos si preotul. Toti intr-o
poveste cu limbaj licentios. Chiar si preotul are o patanie deloc ortodoxa", adauga Parascan.

De ce a scris Creanga povesti pornografice si pudicul Maiorescu

Specialistii in literatura spun ca de fapt Creanga nu a vrut niciodata cu tot dinandinsul sa scrie pornografic. Nu
ar fi venit ca o dorinta interioara. Creanga ar fi lansat atat "Povestea Povestilor" dar si "Povesta lui Ionica cel
prost", la un eveniment parcticular, intrand in jocul junimistilor.

"Ion Creanga a fost adus in Junimea de Mihai Eminescu in 1875 cand a prezentat capodopera sa "Soacra cu trei
nurori". Junimistii ieseni aveau obiceiul ca odata pe an sa serbeze ziua infiintarii Cenaclului, cu un banchet. In
1876, Creanga a venit la primul lui banchet ca membru la Junimea. Regula era ca la acest banchet fiecare
trebuia sa vina cu ceva, cu un text licentios, eventual cu teme pornografice care sa parodieze. De precizat ca
erau doar barbati. Femeile nu erau acceptate la intrunirile iesenilor. Creanga a venit si el cu unul, trebuia pana la
urma sa respecte regula. Prima data a venit cu "Povestea lui Ionica cel Prost". Si cum avea un talent aparte de
povestitor si acel dulce grai, a facut furori cu povestea lui", explica profesorul Parascan.

Sediul

Junimea din Iasi FOTO lapunkt.ro

Mai precis spun specialistii, Eminescu, Vasile Pogor si Iacob Negruzii, hohoteau la fiecare fraza a povestii lui
Creanga. La sfarsitul povestii, Creanga avea si o dedicatie, pentru poetii fara talent(n.r. caracuda): " Scrisa de
Ioan-Vintura-Tara, in Iasi, la 22 Octomvrie 1876 si dedicata caracudei din Junimea imbatrinita in rele cu prilejul
aniversarii a treisprezecea, numarul dracului", se arata in textul original. La banchetul de anul urmator in 1877,
Creanga, spun cunoscatorii, era asteptat ca painea calda.

Medalion cu Junimistii FOTO art-zone.ro

"Stiau ca se vor amuza copios. Avea acel talent al povestitorului. Stia sa lucreze cu limbajul popular si in acelasi
timp sa-i ofere un inteles. In 1877, tot la un banchet al junimistilor a prezentat Povestea Povestilor. Bineinteles a
avut un succes rasunator", precizeaza Parascan. Se spune ca partile preferate ale tuturor, acolo unde se amuzau
cel mai tare, dar in special Pogor si Eminescu, erau momentul aparitiei ciudatei culturi pe pamanturile taranului.

"Taranul, dupa ce mantui de semanat se intoarse acasa. Apoi, la vremea prasitului a venit de a prasit papusoii
dupa randuiala si iar s-a intors acasa. Dar cand vine la cules, ce sa vadas In loc de papusoi, de fiecare strujan
erau cate trei-patru dragalete de p..e, care-de-care mai imbojorate, mai darze si mai rasbelite!", dar si ultima
scena in care preotul nu mai poate scapa de falusul, pastrat in cutie de vadana. Totodata prezenta lui Creanga la
banchetul din 1876, coincide si cu plecarea lui Titu Maiorescu la Bucuresti. Specialistii spun ca Maiorescu era
pudic si accepta cu greu aceste jocuri si lecturi pornografice.Dupa plecare acestuia, junimistii au avut mana
libera la scrieri deocheate.

Povesti nascute in bojdeuca din Ticau

"Aceste doua povesti au fost scrise de Creanga in perioada in care locuia in bojdeuca de la Iasi. Acolo locuia cu
el si Eminescu. Nu stiu sigur daca s-au influentat unul pe celalalt. Clar este ca am descoperit, niste versuri
populare, comune, atat in culegerile de foclor ale lui Eminescu, dar si in "Povestea lui Ionica cel prost". Fie le-a
oferit Creanga lui Eminescu, fie acesta din urma i-a servit drept sursa de inspiratie, cu acele culegeri de folclor",
spune Parascanu.

Povestitorul pornografic al Junimii si "Anecdota primeaza"

Specialistii spun ca povesti, versuri si anecdote pornografice s-au mai spus la banchetele Junimii. "Au fost mai
multi care au scris pornografic si le-au prezentat la banchet. Chiar si Pogor sau Iacob Negruzzi au avut tentative.
Cu toate acestea au ramas cunoscute ale lui Creanga. Era cele mai bune. La Junimea era si o regula la aceste
banchete. Ei spuneau "anecdota primeaza". Cel care avea de spus o anecdota buna, intrerupea pe orice
povestitor si o spunea. Dar trebuia sa fie buna tare", adauga Parascan.

Talentul de povestitor, inclusiv de povesti fara perdea i-au adus lui Creanga un statut aparte la petrecerile
Junimii. Trei ani la rand la chiolhanurile scriitorilor, Creanga a citit "Povestea Povestilor,,, fara sa-si piarda
farmecul pentru ascultatori. De altfel, Vasile Pogor si alti junimistii dupa ce continuau petrecerea la "Bolta
Rece" sau bateau crasmele Iasiului, il rugau mereu pe Creanga: "mai spune una badie, de aia de a ta". "Creanga
ii intreba atunci. De care sa fieu "Pe ulita mare" sau pe "ulita mica" l Pe ulita mare insemna cu limbaj fara
perdea, licentios, iar pe ulita mica, povesti serioase, "cuminti"", precizeaza Parascan
Eminecu cu Creanga FOTO observator.tv.ro

Bineinteles la petreceri preferate erau povestile "deochetate" de pe "ulita mare", datorita talentului sau de
povestitor, dar si a felului cum potrivea graiul, Creanga devenise povestitorul Junimii. Despre petrecerile
Junimii, spalate "udate" cu multa bautura sunt referinte si mai tarzii. Pe o invitatie de exemplu pentru unul
dintre membrii, la banchetul Junimii, la a 22 aniversare scrie. "Mancarea va fi fudulie, iar bautura temelie".
Povesti pornografice tiparite fara voia lui Creanga

Specialistii spun ca Ion creanga nici nu s-a gandit vreodata sa publice, cele doua povesti cu limbaj licentios. "In
cartea pe care o pregatea, nu au fost incluse aceste doua povesti. Nici nu dorea acest lucru. Erau doua scrieri,
facute pentru un eveniment privat, doar pentru acel eveniment, banchetul Junimii si care se citeau doar la
petrecerile intre barbati ale scriitorilor.", spune Constantin Parascanu.

Dupa moartea scriitorului in 1889, totusi manuscrisele cu cele doua povesti pornografice au fost descoperite si
pastrate . In 1939, ele vor fi incluse pentru prima data intr-un volul de "Opere" cu toata creatia lui Ion Creanga,
de Ion Kirileanu care cu aprobarea Curtii Regale a Romaniei scoate 100 de exemplare, destinate bibliotecilor si
cercetatorilor. In perioada comunista, cele doua povesti au fost bineinteles interzise, fiind difuate in spatiul
public pentru prima data dupa 1990. Practic atunci au avut toti cititorii access la ele.

Capodopere ale erotismului comic

Cele doua povesti sunt comedii iar in ciuda pudibonderiei sunt considerate de specialistii in literatura drept
capodopere ale erotismului comic romanesc. " Boccaccio insusi ar fi palit de invidie daca ar fi putut sa citeasca
aceasta capodopera a erotismului comic.", spunea fillosoful roman Gabriel Liiceanu. Totodata specialistii spun
ca este si o expresie a modului in care foloseau taranii romani, limbajul licentios pentru a se amuza. Este si o
culegere de folclor care surprinde atitudinea taranului roman cu privire la pornografie.

"Aceasta "Povestea povestilor" a lui Creanga, spune Ion Bogdan Lefter (foto) este cel mai important, cel mai
vechi si mai prestigios text al firavei traditii de literatura erotica romaneasca", spunea pentru jurnalul.ro in 2005
scriitorul, criticul si istoricul literar Ioan Bogdan Lefter. Totodata sunt specialistii care considera ca aceste
povesti fara perdea ale junimistilor, reprezentau si o miscare de fronda, o eliberare de pudoare si o tendinta de
exprimare libera.

Va recomandam sa cititi si urmatoarele stiri:

VIDEO Ion Creanga, ilustrat pe tablete intr-o aplicatie de povesti romanesti

George Cosbuc, Ion Creanga, Vasile Alecsandri si George Bacovia, portrete pe timbre

"Razboiul bucatelor", cea mai frumoasa piesa de teatru pentru copii, se joaca si la Calarasi