Planul:

COSA NOSTRA
Reguli de conduita sau cele 10
porunci mafiote
Giovanni Falcone

Lucky Luciano
Charles "Lucky" Luciano, nscutSalvatore Lucania(n.
11/24 noiembrie 1897,,Italia- d. 26 ianuarie
1962,Napoli, Italia )a fost cel mai cunoscut si influent
cap mafiot al secolului 20, fondatorul organizatiei
criminale Cosa Nosta. Prinii lui Luciano erau Antonio
i Rosalia Lucania care locuiau nSicilia , Italia un ora
cunoscut n principal pentru minele de sulf. El a avut
patru frai: Bartolomeo (n. 1890), Giuseppe (n. 1898),
Filippia (n. 1901), i Concetta (n. 1903). El a ramas in
istorie drept cel mai vestit "cap" al mafiei siciliene din
Statele Unite ale Americii. Dar aria s-a de influenta s-a
extins si in Europa, si in Cuba. Peste tot a fost temut,
in multe locuri a fost respectat; multi l-au urat, insa sau gasit si cativa care l-au indragit sincer.

 n anul 1929, Luciano a fost inta unei

ncercari de asasinat: a fost rpit din strad,
bgat ntr-o main, btut, njunghiat i
aruncat pe o plaj. n chip incredibil, a
supravieuit, ceea ce i-a i adus porecla de
Lucky (Norocosul); a rmas, de pe urma
rnilor, cu o cicatrice foarte vizibil i cu o
deformare a pleoapei ochiului drept, ceea ce,
adugat la semnele lsate de vrsatul de care
suferise n copilrie, i ddeau o nfiare
destul de respingtoare.

Colaborarea cu guvernul
SUA

Se gasea inca in inchisoare a cand a izbucnit al Doilea Razboi Mondial. Autoritatile

americane stiau ca Luciano avea legaturi stranse cu mafia din Italia si mai ales cu
cea din Sicilia. Iar americanii aveau, in Europa, interese importante, caci urmau sa
participe la operatiunile de debarcare ale aliatilor. Desi multe detalii sunt inca
neclare, istoricii afirma ca a existat o intelegere intre Luciano si guvernul american,
vizand implicarea mafiei pentru a facilita operatiunile armate ale aliatilor in Italia
continentala si in Sicilia. In 1946, dupa incheierea razboiului, Luciano si-a primit
recompensa pentru ajutorul dat fortelor aliate: a fost eliberat, cu conditia de a parasi
SUA si a se intoarce pentru totdeauna in Sicilia. S-a intors, asadar, in insula sa de
origine dar, in ciuda angajamentului luat fata de americani, de a ramane permanent
acolo, nu s-a putut tine departe de lumea afacerilor mafiote din America. S-a dus, in
secret, in Cuba, incercand sa recapete controlul asupra operatiunilor mafiei italiene
din America. Intre timp, a pus pe picioare niste afaceri cu cazinouri, sub obladuirea
presedintelui cubanez, generalul Fulgencio Batista, care incasa si el o parte din
profituri.

10 porunci mafiote
Atunci cand carabinierii l-au arestat pe mafiotul Salvatore Lo Piccolo, cel poreclit
"Il Barone"-Baronul, la 5 noiembrie 2007, printre lucrurile acestuia a fost
descoperita o lista a codurilor mafiote care i-a uimit pe oamenii legii.Nimeni nu
se gandise ca regulile mafiote au mers pana acolo incat sa se creeze
chiar "10 porunci" ale membrilor Cosa Nostra:
1.Nimeni nu se poate prezenta direct unui om de onoare. Trebuie sa exista o a
treia persoana care sa faca introducerea.
2.Niciodata sa nu te uiti la sotia unui prieten sau om de onoare
3.Niciodata sa nu fii vazut in compania unui politist
4.Nu trebuie sa intri in cluburi sau baruri
5.Sa fii mereu pregatit pentru a indeplini ordinele date de Cosa Nostra- chiar daca
sotia ta este pe punctul de a naste
6.Trebuie sa fii intotdeauna punctual
7.Sotiile trebuie tratate cu respect
8.Atunci cand esti intrebat ceva, raspunsul nu trebuie sa contina decat adevarul
9.Nu poti lua bani care apartin unor sau uneia dintre famigliile mafiote
10.Ce fel de oameni nu pot intra in Cosa Nostra: oricine are o ruda sau un
apropiat in politie, oricine nu respecta codurile morale si care are un
comportament urat, oricine are o ruda care a tradat deja mafia.

Giovanni Falcone

Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi care a nceput
pe 10 februarie 1986 i s-a terminat pe 16 decembrie 1987. Din 474 mafioi
acuzai iniial, 360 au fost condamna i pentru crime grave, inclusiv 119 in absentia
. Unul din cei mai importan i factori n proces a fost mrturia lui
Tommaso Buscetta , primul mafiot sicilian care a devenit informator. Cu Falcone a
preferat Buscetta s vorbeasc atunci cnd a denun at secretele Mafiei, pentru c,
dup cum nsui Buscetta a sus inut ulterior, n timp ce al i magistra i i detectivi
l-au luat de sus, Falcone l-a tratat cu respect.
Falcone a fost ucis mpreun cu so ia sa, Francesca Morvillo (ea ns i magistrat),
i trei poliiti: Rocco Di Cillo, Antonio Montinaro, Vito Schifani, n Capaci pe
autostrada dintre Aeroportul Internaional Palermo i oraul Palermo pe 23 mai
1992. Maina n care cltorea a fost aruncat n aer de o bomb care fusese
plasat ntr-un an spat pe marginea drumului. Cnd a trecut peste bomb,
conducea cu aproximativ 160 km/h.
Crima a fost pregtit de Salvatore Riina ca rzbunare pentru condamnarea de
ctre Falcone a zeci de mafio i n Procesele Maxi. n opera iunile anti-mafia ce au
urmat morilor lui Falcone i Borsellino, Riina a fost arestat i acum execut o
condamnare la nchisoare pe via pentru uciderea celor doi magistra i, precum i
pentru alte crime. Alt mafiot condamnat pentru uciderea lui Falcone este
Giovanni Brusca, un asociat de-al lui Riina care a recunoscut c a detonat
explozibilii.

Aciunile mpotriva mafiei italiene l-au fcut pe Giovanni Falcone "prizonier" n oraul
natal. Timp de peste zece ani el a lucrat ntr-un buncr sub Curtea de Justiie din Sicilia,
nconjurat de aparatur electronic i ecrane pe care putea urmri persoanele care se
apropiau de birourile sale.
Casa lui Falcone era ca o fortrea, iar de fiecare dat cnd ieea din locuina sa era
escortat de un convoi de maini blindate i de poliiti.
Magistratul italian obinuia s descrie mafia ca o "panter cu memorie de elefant", iar
despre el spune c "nu sunt Robin Hood i nici un kamikaze, i n niciun caz un delicvent".
"Sunt un simplu servitor al statului ntr-un teritoriu ostil", scria acesta n ultima carte
publicat. Falcone credea c datoria este legea suprem.
Giovanni Falcone s-a nscut ntr-un cartier srac al oraului Palermo n 1939. Era fiul unui
funcionar de stat i a fost crescut de o mam extrem de religioas. A fost educat la un liceu
din zon i a terminat Universitatea Palermo. n 1966, la vrsta de 27 de ani, a obinut un
post de magistrat la Trapani, un port pe coasta vestic a Siciliei, nesat cu mafioi.
n primii ani ca magistrat acesta povestea c era ngrozit nu numai de violena mafiei, ci i
de ideea c ar fi fost invincibil.