Pacatele si viciile romanilor celebri.

Eminescu bea cafea dupa cafea, Ioan Slavici

spargea geamurile vecinilor, regele Ferdinand era fumator inrait
Corespondenti ,,Adevarul",

Scriitori, traducatori sau sculptori, cei mai cunoscuti romani au avut vicii care i-au condus catre adevarate opere
de arta si, in unele cazuri, catre moarte. ,,Adevarul" va prezinta pacatele celor care au ramas in istorie prin opera
lor.

BUCURESTI. De ce se muta Mihai Eminescu din casa in casa si cum avea Nichita Stanescu revelatii
printre aburii alcoolului

Mihai Eminescu este unul dintre cei mai cunoscuti poeti ai Romaniei, dar, pe langa faima castigata din poezie,
Eminescu era cunoscut de prietenii sai ca fiind o persoana dezordonata si un mare amator de cafea. De
asemenea, pasiunea lui Nichita Stanescu pentru alcool a fost una despre care s-a tot vorbit de-a lungul timpului.

In anul 1877, dupa ce a parasit Iasiul, la indemnul lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu s-a mutat in Capitala. Aici,
a stat pentru prima data intr-o locuinta din strada Sperantei. Era o casuta in stil taranesc, singura in curte, cu
pridvor pe stalpi de lemn.
Casa avea doua camere, in mijloc avea o tinda in capatul careia se gasea si o mica bucatarie. Ca ajutor avea o
batrana care tinea randuiala casei.

VASLUI. Vicii care l-au ucis pe autorul piesei ,,Take, Ianke si Cadar". Maestrul Radu Beligan, ucenicul
dramaturgului, a scris despre aceste lucruri

Victor Ion Popa, figura marcanta a dramaturgiei romanesti, a incetat prematur din viata din cauza viciilor.
Maestrul Radul Beligan a scris despre el si despre slabiciunile sale intr-un volum

Victor Ion Popa, autorul celebrei piese de teatru "Take, Ianke si Cadir", s-a nascut la 29 iulie 1895, in Calmatui,
Comuna Grivita, Judetul Tutova. A trait putin, doar 51 de ani, dar viata lui scurta a fost compensata de faptul ca
a fost inzestrat cu toate darurile: publicist, romancier, dramaturg, scenograf, caricaturist, regizor, director de
teatre, mare animator si profesor la Conservator. In 1946, la 30 martie, Victor Ion Popa a fost rapus de boala.
Trei factori au contribuit la acest deznodamant: surmenajul excesiv, abuzul de cafea si, mai ales, tutunul.

ARAD. Ioan Slavici spargea ferestrele vecinilor si incaleca fara sa caii altora de la pasune

Unul dintre cei mai mari scriitori ai tarii noastre a fost cam nazdravan in copilarie. Acesta se ocupa atat cu
spartul ferestrele vecinilor, cat si cu speriatul cainilor. Este vorba despre scriitorul aradean Ioan Slavici nascut
in loclaitatea Siria.

Despre Slavici se spune ca a fost un copil cu un aspect firav, care insa spargea ferestrele vecinilor, tintea cu
pietre cuiburile randunelelor, atata cainii pe la garduri, pastrand cicatrici adanci al muscaturilor pe corp, incaleca
fara sa caii altora de la pasune, fiind uneori dus acasa accidentat in ultimul hal dupa ce era trantit la pamant de
acestia.
TARGU-JIU. Viciile lui Brancusi: Marelui sculptor ii placea sa fumeze si sa bea vin

Constantin Brancusi, sculptorul roman considerat parintele sculpturii moderne, era un fumator impatimit, iar
bautura lui preferata era vinul.

La Paris, Brancusi il invita in dese randuri la locuinta sa pe compozitorul francez Erik Satie, cu care petrecea
pana dimineata. Lui Brancusi ii placea sa bea vin de Beaurjolais. ,,Cipica, vino sa iei masa la mine asta-seara.
Asta-seara implinesc o jumatate de secol...Odata m-a invitat sa tragem un chef impreuna. Am baut in nestire. Eu
eram foarte tanar, el era inca tanar, sa fi avut vreo 45 de ani, si se tinea foarte bine...Se facuse intre timp 5
dimineata. Eu ii spun: nu mai pot, trebuie sa ma intorc acasa! El raspunde: bine, te intovarasesc. Cand ajungem
in coltul strazii Monsieur le Prince, imi spune: ia intinde bratul! Stiti, mi-era rau, mi-era chiar foarte rau...M-a
apucat de mana si a inceput sa ma invarta in jurul unui copac, dar cu ce putere! Ma roteam ca un titirez. Da-mi
si mana cealalta!, mi-a spus. Imi ia si mana cealalta si incepe sa ma invarta in sens invers. Ei, cum te simti
acumd Ma simt de minune! Ne-am intors din drum si ne-am apucat iarasi de baut. Era formidabil! Un om cu
totul extraordinar!", povesteste compozitorul francez de origine romana Mihalovici intr-un interviu acordat lui
Nicolae Argintescu-Amza.
PIATRA NEAMT. Sadoveanu, un zgarcit impatimit de pescuit si vanatoare. Isi comanda undite de la
Londra, dar nu imprumuta niciodata bani

Pasiunea lui Mihail Sadoveanu pentru vanatoare si pescuit depasea de multe ori placerea scrisului. In muzeele
memoriale din Neamt si Iasi dedicate scriitorului exista destule marturii ale preocuparilor sale extra-literare.
Cunoscutii il stiau insa pe Sadoveanu drept un zgarcit care se tocmea la sange cu taranii de la care cumpara
produse.

Mihail Sadoveanu, intre cei mai prolifici scriitori romani ai secolului XX, si-a petrecut amurgul vietii in Neamt,
in casa de oaspeti situata pe dealul Vovidenia, la 1 km de Manastirea Neamt. Constructia, ridicata in anul 1937
de Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei (1935-1940) i-a fost pusa la dispozitie scriitorului de statul roman in
anul 1944, iar din 1949 i-a fost cedata spre folosinta pe viata.

PLOIESTI. Alcoolul, patima mortala a lui Nichita Stanescu. Elena Ceausescu i-a trimis ministrul
Sanatatii la usa, pentru consult

Nichita Stanescu a avut o "relatie" de notorietate cu alcoolul, un drog care ii mentinea starea permanenta de
inspiratie, "o stare de efervescenta intelectuala vecina cu geniul". Recunoasterea internationala a lui Nichita a
determinat-o pe Elena Ceausescu sa faca un gest mai putin obisnuit, sa-i trimita la usa ministrul Sanatatii pentru
o consultatie

Nichita a ramas in amintirile celor care l-au cunoscut si cu patima ucigatoare pentru alcool. Cunoscuti si prieteni
apropiati ai poetului au povestit despre consumul impresionant din garsoniera poetului, despre admiratorii care
veneau in vizita cu sticle de votca si palinca, dar si despre sumele cheltuite pe bautura de Nichita, pana la 2.500
de lei pentru cateva zile, in conditiile in care un salariu era de aproximativ 1.000 de lei.

Dar, in cazul lui Nichita, pana si betiile erau fermecatoare. Alcoolul era pentru Nichita un ,,drog", ii mentinea
starea permanenta de inspiratie, il stimula sa creeze si, cu cat il consuma mai mult ,,cu atat parea mai lucid".

CLUJ-NAPOCA. Fumatul, de la luxul de odinioara la banalitatea de azi: imagini cu regii Romaniei

fumand

Primul album despre istoria fumatului din tara, realizat de clujenii Ucu Bodiceanu si Ancuta-Lacramioara Chis,
va avea anul acesta o continuare sub forma unul al doilea volum despre acest viciu adus la rang de arta.

Clujeanul Ucu Bodiceanu spune ca a primit multe imagini si informatii pe care intentioneaza sa le publice intr-
un al doilea volum despre istoria fumatului. Primul a fost publicat in 2012 si s-a numit ,,Patima si viciu, arta si
fum".

,,Volumul al doilea va cuprinde si imagini si povesti din primul album. Ne gandim sa nu-l scoatem intr-o editie
de piele si lemn, cum a fost primul album despre fumat din tara. Momentan, cautam sponsori", afirma
Bodiceanu.
BAIA MARE. Betiile lui Nichita Stanescu si leacul
miraculos care l-a vindecat pe Rebreanu de dureri
de dinti

Marii scriitori ai Romaniei au avut viciile lor. In

Maramures au devenit faimoase celebrele betii ale lui
Nichita Stanescu facute in perioada in care venea des
prin Maramures la diferitele evenimente de cultura
organizate in acea perioada.

,,Nichita Stanescu le spunea prietenilor ca e atat de

frumos Maramuresul in comparatie cu Bucurestiul in
care traia el, a vazut atatia oameni liberi care nu aveau
habar despre ce inseamna dictatura lui Ceausescu, incat
ar fi pacat sa se plimbe prin satele din Maramures treaz.

A dormit o noapte la Borsa si a cerut medicului

Tomoiaga ca toata noaptea sa fie umpluta cu vin.
Medicul spunea, dupa moartea lui Nichita, ca in acea
seara s-au golit cateva damigene cu vin.

Astfel, in urmatoarea zi, la vizita lui la liceul din

Sighetu Marmatiei, fiind sub influenta alcoolului, s-a
adresat fetelor care il asteptau pentru a recita poezii in
cinstea poetului cu diminutivul ,,Va salut,
pizdoaicelor!". Vizita lui a continuat in aceeasi nota la
Cimitirul Vesel din Sapanta. Unii locuitori ce l-au vazut
pe poet cu parul ravasit, aplecat peste cruce, plangand, l-
au confundat cu un cersetor", a declarat scriitorul Nicoara Mihali.

FOCSANI. Femeile frumoase, marea slabiciune a cronicarului vietii mondene, Duiliu Zamfirescu

Parintele lui ,,Tanase Scatiu" a avut mai multe aventuri amoroase in tineretile sale, mai ales in perioada cand
lucra ca reporter de monden. Putina lume cunoaste faptul ca marele scriitor vrancean Duiliu Zamfirescu a fost la
vremea sa unul dintre cei mai importanti cronicari ai vietii mondene din Bucuresti, postura care i-a atras si un
renume de curtezan.

Ca ziarist monden, avea un umor extrem de fin si un sarcasm pe masura, infierand zilnic in paginile ziarului
cucoanele cu ifose.

SLATINA. Destinul scriitorului corabian Virgil Mazilescu, frant din cauza alcoolului

Poet, eseist si traducator, Virgil Mazilescu este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori originari din judetul
Olt. Nascut pe malulul Dunarii, la Corabia, acesta a fost, ca mai toti marii scriitori, o fire excentrica, preferand
sa fie catalogat mai mult ca un poet calitativ decat unul cantitativ. Nu a scris mult, dar ce a lasat in urma
dovedeste talentul rarisim al unei scriituri cum nu mai intalnim azi.
Virgil Mazilescu s-a nascut pe 11 aprilie 1942 in orasul Corabia si a murit la numai 42 de ani din cauza
alcoolului, panta pe care a alunecat din cauza unei iubiri neimpartasite. A urmat cursurile mai multor scoli
primare si liceale din mai multe orase si aceasta deoarece parintii sai obisnuiau sa isi schimbe des serviciul.

La acest material au participat Cristina Raduta, Sabina Ghiorge, Borcea Stefan, Bogdan Iancu, Mugurel
Manea, Alin Ion, Florina Pop, Dragos Hojda, Dana Mihai, Florin Jbanca.