DIQTIONAR

RUMÂN.

MIC REPERTOR DE CORNOSCINŢE GENERAU,

COPRINijÎNi»

VORBE S fllB IN B CU KTYMOLOCrl’A, TKRMINÎ TECHNICf, NUMINÎ

PUOPRHÎ, N O T lŢ irN l 11IS T O R IC E , s. c. 1.

»E

ti. H. AMOXESCl.

B U C C U K E S C I.
im p r i m e r i a N a ţ i o n a l e a l u i s t e p h a s r a s s i d e s c i / .
1862 .
www.dacoromanica.ro
 Ueri-ce essemplar nu va purtă oubsemnătur’a mea,
Iii voiu contesta după legi.

Dreptul de reediţiune sau estragere reservat

www.dacoromanica.ro
 Opere de comparat.
M e y e r, Couversations-Lexieon.
B r o c k h a u s , Conversaţions-Lexicon.
F r . L ttb k e r . Reallexicon des class. Alterthums.
K lo tz . Lat.-D eutsches Worterbuch.
P a s s o w . Griech.-Deutschea Worterbuch.
P a p p e , Griech.-deutschea WSrterbuch.
S t. L a u r e a t , Manuel encyclopedique.
M o z in , Dictionaaire franţ-ais-allemand.
B o is tc . Dictionnaire universel de la Iangue franfaise.
L a v e a u x . Nnuveau Dictionnaire d« Ia langne franşaise.
T lie il, (Frkund) Dictionnaire ]atin% anţais.
P ia n c l ie . Dictionnaire grec-franţais.
Q u ic lie r a t, Diction. franţais-latin.
Ejnsd., Thesaurus poeticus linguae latiuae.
B a r r a u l t . Diction. des syuonymcs de la langne latine.
E . l a c o b i , Diction. mvthologique universel etc. traduifc de l’al-
lemanfl par Th. Bernard.
A n th o n y B i t h , Dictionnaire des ântiquitts romai^es, trad. de
l’anglais par M. Chiruel.
A d a m . Eomisclie Alterthiimer, (trad. din augK; essiste g» în
franc.—Carte de puyiuă vaiore, îasă consideţştâ in
Anglia).
Im . B e c k c r , Handbuch der roiniscttea AntiquitiUea,

www.dacoromanica.ro
 Breviaţiun».
* . . activ. fort. . . fortiflcaţiune.
abs. absolut. gen. . . genitiv.
ac. acest, a. geom. . . geometriă.
acc. accusativ. gr. . . grecesc.
aci. activ. gram. . . grammatică.
ad. adică. chem. . . chomiă.
adcl. . adiectiv. chir. . . chirurgia.
<tdv. adverbiîi. Itisl. . . historiă.
agr. . agricultură. im p er.. . impersonale.
anal. . anatomiă. însemn. . însemneejă.
ant antic. jurispr. . jurispnidinţă.
archit.. arcliitcctură. lat. . . latincsc.
■art. articlu. legisl. . . legislaţiune.
arlt. . arţî. loc. . . locuţiune.
ass. assupra. m. . . . masculin.
aslr. . astronomia. mar. . marină.
astrl , . astrologiă. math. . . matliematice.
bolti. . botanică. med. . . medicină.
coli. colleetiv. metr. . . metrică.
cnv. cine-va. mii. . . miliţiă.
comb. . combinaţiune. miner . . mineralogia.
comp. compară. mus. . . musică.
comps. compns. ml. . . metru (măsură).
cos. consule. myth. . . mythilogia.
CV. c6-va. n. . . . neutru.
dat. dativ. nat. historiă naturale.
des. . desâmnă. N . conf. . nu confunde
did. didactică. N. us . nu nsita.
dim. , diminutiv. opp. . . oppus,în oppOBiţiune.
dogm. . dogmatică. pass. . . passiv.
dipl. . diplomatică. pari. . . participiu.
d. e. . de essemplu. pârtie. . . particular.
fem. . feminin. path. . . pathologiă.
fr. francesesc. pd. . . . pede (picior).
f'9- ■ fignrat. p ers.. . . pers6nă.

www.dacoromanica.ro
 6

Perss. . pers6ne. sq. sequentem , următori’»

persn. . personale. (pagină).
pici. pictură. sqq. . sequentes, (s.—tia) u r-
pl. . . plurale. mătdriele (pagine).
pr. . . proprin. syn. . synonym.
pharm. . pharmaciă. sing . singular.
phil. philosophiă. subsl. . substantiv.
phitt. philologiă. suppl . supplinesce (pune în
■phys. . physică. loc).
prec. precedintele, (vorb ’a term. . termin.
precedinte). therap . tlierapeutică.
prep. . preposiţiune. urm. . următorul.
R. . . Romani. s U 8. usitat.
Ii. us. . rău nsitat. vb. . . v o rb ă.
Rr. u s .. rar usitat. vd. veclî.
refl. reftessiv vd. vb. vedî vorb'a.
s. sau. vs. . . vers.
vss. versurî.

N. Semnul — înainte de uâ terminaţiune snpplinpsce rădăcin'a vor­

bei din vorb’a immeqiat precedinte.

www.dacoromanica.ro
 A ..
A , prim 'a literă probabile în fo­
te alpîiabetele, affară de cel e-
thiopic şi runic (vechiul german).
Un’a din celle cincî vocali. La
Greci şi la Romani literă nume­
rale. L a primii d (cu accentul
d’assupra) val'a 1; ţ» (cu accentul
desubt) vală 1000. L a Romani A
valii căte-uăfiată 500; cu uătrăssu-
ră horizontale dassupra număra
5000, — nimic alt decăt form’a
intorsă â lui V (cu uă lineă;, s. V
(cu doueliniie).— In musică eră su­
netul accorduluî, egale la din tim­
pul nostru: o s. a mi la, s. a mi
la r e ,— ariă în o = î n la mi la.—
A dur este între t6te durele cel
mai uşior şi maî dulce-. Affară
de acest’a A desemnă, în gamma
diatouică s. n atu rale, al şessele
sunet din prim'a octavă; a ace-
l’aşî sunet din â doua ; a_ (lineat)
acei’aşî din â tre ia ; lineat duplu
din h patra, socotindu-se gamma de-
!a c. Păna la Guido d’Arezzo ţi­
nu a puntul accorduluî; creato­
rul nonei systeme musicall puse
pre c în locul lnî. In currinte-
le profundei (fr. basse) contînuite â u-
nui cănt de mai mnlte părţi A es-
preme că alto căntă singur, pre-
cand la coppert’a unei buccăţe, s.
pre bnccat’a însăşi, egale aho. — Că
semn symbolic = principalele (ceaa
c i s’a dat ăntîiu). In logică A
espreme proposiţiunea universale
affirmativă; în revelaţiunea apo-
lyptică a (s. a) ~ primul, pre­
cum « (o) = . ultimul (prim'a şi
ultim’a literă), a tu — eternul (dela
început pănă la fine). — A s. aa
(pentru gr. ana), în med., des. uă
www.dacoromanica.ro
proporţiune egale în ingredienţiî
dep u şi; — în algebra arrattă pri-
m’a mărime cunnoscntă din uă e-
qnaţinne, precum b pre ă doua şi
x pre nceunnoscnt’a. — Pre monnete
denâtă primul, loc monnetai- al u-
nei ţerre : pre monnete germane
Berlinul, pre francese Parisiî (A A
însă M etzj, pre austriace Viena
(V indobona); pre monnete antice
grece Argos s. Athenae, pre roma­
ne Antiochig, Aquilea 8. Arelate.
Precednle de lîaceă, (poliţe) a— ac­
ceptai (priim it), ad. citanţ’a 6 pri-
imită şi se va absolvi (plăti) la
termin. Pre hărtie de curs stă pentru
urgent (bani) şi arrattă că s’a u a f-
flat pentru citanţâ cumpărători la
locul nnmit, pre cursul cîtat, (pre­
ţul), precănd L. {leltres’j espreme că
sunt cedule de vîndut- pre preţul
assemnat. In acel’aşT mod A . S. P.
— acceptai sub protest, precănd A.
P . = â protestă (propr. de protestat,
fr. ă protester). Pre iuscripţiunl
A. însemn^Jă maî de ordinar Au-
gustus (regele),—addese Appius (alţii
A u lu s)a. ajunt (sevorbesce), s .ager
(cămp); — er y A ugusta (regi-
n ’a). In jurispr. A — absolvo fii—
berec]), — litera salutaris —în opp.
c u Q = condemno (osîndesc) — lite­
ra tristis — şi N. L. = no/i liquet,
ad. nu e judecătorul în olaritudine
(domirit) despre caus’a tractată.—
L a votarea legilor, în comiţie, A
era semnul reiectăriî, — antiqua
probo (voted pentrn celle vechie)
g. antiquo (reiected, nn priimesc), îa
opp. cu V. R .— u ii rogas, (cum pro-
puni).—In chem. a, aa 8. a a a ^ a m a l-
game s. amalgamer(rd. amalgamă);
 Aba
A . D. azot ( = A z .) , s. aluminiu ;
altfel Anno Domini.
A este în limb’a humană sune­
tul cel m aî plin şi maî originar
şi emissiunea luî se face prin cea
maî uşiâriă şi maî naturale mişca­
re â gureî. El ţine terminu! m e-
diS între sunetul cel m aî acut, i, şi
cel maî grave u, (din el s’au dis-
voltat în limbele indo-europeue e
şi o; în limbele vechie se applană
către e a. trece în o), — de aceaa
şi occnpă primul loc în ordinea al-
pbabetnluî. Fovm’a Iul, precum şi
numele, nu sunt acellpaşî în tote
limbele; characterele grece şi la­
tine, carî au trecut în celle maî
multe din limbele noue, derivă din
celle pheniciane, unde a. originar,
constă din simplele contorsure
le nnuî cap de taur, ceaa ce tot;-
m aî arrattă şi numele semitic (he-
breo-pheniciau) al accsteî litere, a-
leph, ad. laur, (’eunde gr. alpha.
A .'im , înăsuiă de liciclî la pro-
vinţele Ehenftne, valănd 148 pilite
francese.
A a v o r a , laur de Gninea.
A b , numele uneî lune. la Chal-
deî, probabile al -primei linie. L a
Hebreî, carî lu luară după servitutea
Babyloniî, însemna a li - a Innă ă
annuluî civile şi a cincia â annu-
lnî bisericesc. Conţinea 30 cjile
şi avea spaţul între Augnst şilu -
liu. In calendarul syrian este Au­
gust.
A b a b , nume dat mateloţilor T ur­
ci, maî ales indigeni.
A b a c ă , s. a b a c o ( — cus, ethiop.
abago), partea de sus â uniiî capi­
tol, coronă, fagată; speţă de condi-
toriă (cofetăriă, bufet), la ceîvechî
(Jnv. Ans. Ep. 8, 2 ); masă de pus
obiectes preţiâse (Cic. Verr. 2, 4,
www.dacoromanica.ro
8 Aba
16, 25; Plin., 27, 26); masă cop-
perită cu nisip pentru computaţiunî
(socotele) mathematice (P ers. 1 ;
132; Burm. Anthol. II p. 2 5 2 ),—
comp. tabl’a pythagorică; — table
de marmure pentru pus .în părete;
cânepă indiana, maî pârtie, din in­
sulele philipp. (miisa troglodyta-
ru m ); addesâ un sm ochin; tablă
de schach, fr. damier, echiquier,
syn. la trunchi (—ctilus, Sen. Ep. 106
fin., calculus, Ovid. Met. 14, 17;
Petr. Sat. 80).
A b a c in a r e , s, abbacinake. ârăp i
vederea ochiului, orbi.
A b a c o t. coronă duplă.. (vechia)
â regilor Angliei. —Abacus, baston
ce purtă cavalerii TimplarT.
A b a d ir . s. a b d t r , uume pheni-
cian pentru gr. [laitvi.oq (fr. iie-
lyle), des. pfitr’a înghiţită de Chronu
în locul luî Joue. — Se conservă
în templul pyth, dela Delphi. Comp.
Paus. 10, 24; Prisc. 5, 3, 18.
A b a d . s. abada, rhinocer ds
Indie s. de Bengal.
A b a in a . sp eţă de nariheciu,
(vd. vb.;.
A b a n d o n a r e [fr.] ă lăssă, pă­
răsi, lepădă (pre cuv. s. cv.), a se
dislipi, depărta, fugi deîîngă cnv;—
syn. delăssare, relee/ere [relinquerc].
Cu dat. :.i lăssă în voiă, în puterea,
socotinţ’a, arbitrinl cni-va, âespune;-
câ refl. ă se dă, pnne în voi'a; syn.
A se com m ite.— Abandon,ament s.
abandon, acţiunea de & abandonă,
părăsinţă, delâssămînt (părăsire);—
syn. .relecţiune, derelicţiune ; — fig.
digressiune, pervagaţiune, negligin-
ţă (în vorbe s. maniere.)
A b a s ta r d ir e , (bastard), â stri­
ca starea primitivă, (dela început)
a unnî lucru, îi schimbă, altera,
degenera.
 A bc
A b a s , s. abassi, pond (vd. vb.)
ositat îu Persia pentru a măsurii
mărgăritarul. Valârea sa presto
3 gr. ( '/ , maî mic decât rarratul
enropen); monnetă de argint va-
lănd uu sfanţi g.
A b a te , ( abbas, Alcim. Avit. ad.
Ser., %en. Paueg.;—fr. abbi, din hefl-,
ab, chald. abha, tată), ăntîiii ueri-
ce călugăr b ă trâ n ; dela seci. V ca­
pul, directorul, possessorul unuî in­
stitut monaces (monasteriii), la Catho-
lic î; stariţ, hegumen, mândrit şi ge­
neralul arehimandritilor, la Greci.—
Ordinea lnî este immediat după
episcop. — La IesuiţT sc nnmiâ
rectori; la Dominicani, Angustinî
s. al. priori-, la Franciscani mi­
niştri s. tjh ar diane, la Camaldulesî
majori. Se îinpărţiâ în abba-comi-
les s. nbbates milites, cel eS pos-
sedeâ beneficie; ab. commendaiarii
*iând le confcreâ altora; ab. saecit-
lares, nesuppuşl la regnlele ordi­
nii ; vicarii lor, îu monasteriii, era
nbbates regularcs, cei propriii aba­
ţi. In gen. în evul. mediu, preşe­
dinţii diverselor societăţi, nu tot-
deuna religiâse, purtă accst nume,
diiunde abbas casirensis, ah. cu-
riae, pal a iii g. al., mai a!cs abbas
Cornadorum (al încornaţilor) din
Rouen. — Abatessă, abatetă 8. a -
batiţă ( —tissa'j, fcm., stariţă. — A-
baţiă, institutul monaces, summa
monacilor de sub ordinea unuî a-
bate. — Ia timpul nouu numărul
lor s’a mieşiorat prin secularisaţiu-
nea' monasterielor. Numai în Fran-
cia au institut Trappistil, sub Lud.
XVIII, căte-va şi în Bavaria rege­
le Ludovic.
A b b . . vd. . A b ...
A b c e s, (ab.-cedo, fr. abces), a-
postemâ , snppnrinţă , inflamma-
www.dacoromanica.ro
9 Abd
ţiune în uă cavitate â pelleî
(bubă).
A b d a U a s,' nume pcrsic pentru
călugăr; comp. dervisch.
A b d e s t, ablaţiune a Mahomeda­
nilor înainte de a intră în moa-
queă.
A b d ic a re , ( —care, Pac. ap.
Non., Ovid. Met., Sen. Med,),— a
abdica cv. s. la cv. — â renunţă, â
se depărta voluntar din uă dem­
nitate supremă, din uă dregătoriă
suverană: syn. Semissiune, care es­
preme cşire din nerî-ce post, chiar
prin constrîngere (silă).
A b d ic a ţiu n c , ( -fio ), la început
alungareîi (gonire) fiului, dnfm](>v-
ţig , din presinţ’a tatălu i; astă(JI
acţiunea de â abdică, (vd.prec.) —
Abdicaţiunea se face de un prinei-
pc; cl are dreptul la dîns'a, însă
numai pentru pers6n’a sa. Nici fa­
miliei sdille el nu pote luii acest
drept, nici â In dă aleasulul seu. Cu
abd. regintele perde Cscrciţul totcî
puterii; l pot re mân 6 însă <iddcs(5
drepturile lionorifice şi titlcle de
maiestate. Estcritorialitatea în ţer-
rc streine o perde, precum şi ju -
risdicţinnea ass. comitatului seu.
Dacă dreptul abdicantelul revine
cănd a r d ’a in favorea cui a ab­
dicat, îneetedă dela reginţăs. mo-
re, nu este încă decis.
A b d ito la r v e , sp eţă de hyme-
noptere.
A b d o n ie , ( — mc»), partea de
tjeos a păntcceluî; vd. vintre. —
Tot oc stă in legătură immediată
cn abdomcle se nurnescc abdomi­
nale. — Abdominali sunt uă divi-
siuue de pesci.
A b d n c to ri, ( ab - ducere), anal.
muşchi de abtraetiune, acel mua-
chi cari depărtecjâ părţi din line'a
 Abc 10
meduîoeiă a corpului în direcţiune
horidontale, s. î mişcă în aifară.
Acţiunea acestei mişcări e abduc-
ţiunca. — In logică abdnetiunea e
speţă de argiinientaţimie în ca­
re, deşi . proposiţiunea majore este
evidinte, cea minore cântă â se d e -
mustrâ.
A b â a d a r , (fr. — âaire), plan­
tă indiană.
A b e c e d a r, (a b c ) , ordinea
alphabetică, cărticică unde se stu-
diedă a citi. L a pl. abecedar! se
mim. acelle poesie vechie s. psalmi,
in cari primele litere ale fiă-eareî
strophe, s. vers, urmedă ordinea
alphabetică.
A b e n c e r r a g î, trib a ra t, dom­
nitor în Granata sub regii Manrî
din Hispania. Descindea del» Ytis-
suf-ben-Zeragh, propriu Ebn-Cer-
radsck, capul îineî din primele
familie ale regatului. In luptă cu
Zegriî, alt trib famos, (din can-
s’a nneî conjuraţiuuî contră regele
Abu-Hassan, si amorea nnuî din el
pentru Zoraida, snrorea reg elu i),
ei se stinseră cn totul către 1490.
Astă luptă tace obiectul dulcii poe­
me hispanice Historiă de las guer-
ras civilcs de Granada, după care
Chateaubriand Les aventures du
dernier Abencerrage, deiinde tes­
tul operei Cherubini.
A b e n E s r a , ( Araham - ben-
Rabbi Meir - ben-Esra), n u m it'd e
scholastiei Abenare, născut la To-
ledo. Umil din cei mai spirituali
erudiţi (învăţaţi ) judaici din e-
vul mediii (1093— 1140), şi pe-
trecii vieţ’a în Provenţa,. Francia,
Egypfcn, Rhodu, Anglia şi Roma,
pretntindine în înaltă eonsideraţin-
ne. Grămmatică, theologiă, pbiloso-
phiă, nimic nu remase strein spi­
www.dacoromanica.ro
Abe
ritului seu. Oper'a sa cea mai în­
semnată sunt Commentariele la Tes-
tameniul vechiu.— Ahu-Hartin Mo-
se-ben-Esra este poet din aceaaşl
epochă (către 1164), secundul re-
presintante, după Ben-Gabiro!, al
nonei poesie hebraiee, imitate du­
pă Mauri.
A b e n c v is , (fr.) vorbă vechia
espremînd permisgiunea dată de
un domn feudale pentru â abate a-
pele nnnl currinte (gîrla s. al.).
A h c r nume dat dc Bretoni portu­
rilor mice.
A b e r r a ţ iu u c , ( — tio), mişcare
apparinte a corpurilor ceresci, cau-
sată de combinaţinnea mişcării lu­
mi net en aceaa â revolnţiuniî pă-
mîlitului în giiirul SârelnT.—In op­
tică e dispersiunea radelor lumi-
nosestrăbătînd sticlele unui ochian,
eeaa ce face că ochiul se nn vadă
decât nă imagine confusă. Form’a
spiierică ă stielclor, şi maî ales
neperfeeţiiinea lor sunt căuşele prin­
cipali ale phenomcnului. Aberr. de
refrîngihililate proviue din decom-
posiţiunea unei rade de lumină
care, străbătînd im centrii diaphan,
se divide în eulor! differinţi. —
Cănd ochiannl dires (îndreptat) că­
tre uă stea, ţine punt paralel cu
radele eşinţî (cari es) dinti-’însa,
steaa sa5 nu se vede, s. cel pu-
pin nu în centrul ochiannlnî. Pentrn
ultimul cas caută a se dă oohianu-
luî posiţiune ce-va maî apple-
cătă către rade, maî ales către
partea spre care se mişcă pămîn-
tnl, uerl către direcţiunea tangin-
ţii spherei în pnntnl seu respcctiv.
Pentrocă însă astă tanginte, în
spher'a eliptică, iea diverse direc­
ţiuni, se descrie în locul unde se
afflă stuaa, desemnat prin uă lineă
 A bi 11
dreptă plecând din centrul Sorelnî
către stea, uă elipse analogă cel­
lei a pămintnluî, elipsea de aberra-
Hune. Totă theori’a pheiaomenuhiî
este forte clar espnsă în Himmels-
kunde do Wetzel. Beri. 1858 p.
U h sqq.
A b c n a ţ iiin e . ftg. rătăcire, aba­
tere, încnreare de idee. — Aber-
ratio delicii,- consecinţă dolosă (vi-
clenă), depărtată de scopul legitim
al acţiunii.
A b e s t a , s . a v e s t a , carte sacră
a magilor Perşi, attribută. patriar-
chiilnî Abraham, pre care lu cred
acel’aşî i'u' 7,oroastru s. Zerdusl.
In una cu Zendul (Zend’-Abesta)
şi cu Paiendul- astă carte e funda­
mentul religiunii Perşilor.
A b h o e et a b h a c , (lat.) de
collo pănă eollo, confiis.
A b ib , numele primei lune a
aimnliiî bisericesc la Hebreî. Maî
tărijiiî astă lnnă s’a numit Nisan.
Spaţnl eî este între începutul I111
Aprile şi finele lnî Marte.
A b ie c e r e , (ab-jicere), ii arunca,
lepădă, despreţiâ, (numaî pentru
perss.).— Ca refl. âseh u m ili, snp-
pune, indeoşi, (maî m ult decât de-
premere).
A b ie c t, (fr. abjet), cel ce e des-
p reţiat, indeosit, scos din ordi­
nea legale a societăţii; — absol.
faom lipsit de stimă, bom de ni­
mic.
A b ic c ta r e , vd. prec.
A b ic c ţiu n e , f— tio"), acţiunea
de a abiece s. â abiectă, îndeoso-
rare, despreţ, nestim ă, deconside-
ra ţiu n e ; — comp. avililale.
A b ile , vd. Habile.
A b ilita r e , (fr, abîmer), â adinei,
affundâ, (cufunda), — fi. «s.
A b -in testa lo , (lat) jurispr., se
www.dacoromanica.ro
A bj
(Jice despre cel ce hereditedă (m oş­
teneşte) dela nă personă care nu şî
a făcut testament, deşi ar fi pu­
tut să lu iacă. Altfel ceî ce
m u rii fără testament era lipsiţi de
sepultură.
A b -ira to , (lat.) desemnă ceaa
ce se face in nn moment de mă-
n iă : testament ab-irato, legaţiune
(diată) făcută în supărare, necas.
A b is , (—sus, gr. fără fund),
adîncime, fnndatură forte mare,
infinită, precipiţ, întunecime; comp.
tenebre; fig. învălmuială.
A b itu rien te, ( ab-irc), cel ce ese
s. voiesce să esă, se duce, se de-
părtedă; cel ce părăsesce, s. eon-
tinuesce în un grad maî înalt uă
professiune. — Se qice despre scho-
lariî gymnnsialî cari voiesc se tre-
’eă. la facnltăţî; — syn bacchalau-
reu.
A b jw le c a r e , â perde prin ju ­
decata ; â lipsi, a depossede (Inâ
possessiimea) pre cnv. prin jude­
cată. — R . us.
A b ju r a r e , ( — rare), h denegă
(tăgădui), rennnţâ. — Abjuratiune,
actul prin care se lepădă nescine
(cu uere-care solemnitate) de un
lucru. Maî pârtie, părăsirea unei
religiimî, opiniunî, nnnî partit. —
In propr. ă abjură ~ ă dejură
ii luă îndărăt jurăm întul dep u s,
â se lăssa de un offfcin anterior.
In 1792, sub republic’a trancesă,
mai mulţi ecclesiasticî s ’h u lepă­
dat de cultul lor înaintea Con-
venţinnii. Aceştia afi abjurat. In
Anglia se num. abjuratiune essîliul
volnntar al nneî persone, maî
ales funcţionar, care părăsesce
pentru totdeuna acostă ţerră. Ju-
ram întul de abjuratiune (Oath of
abjuration), în legile Angliei dela
 Abi 12
Guiielm III, so raportă !a recnn-
n6scerea bercdilor (moştenitori) le­
gitimi aî tronului şi depărtarea
Stuartilor.
A b la c ă , speţă de seric i Cmă-
tasse) jii'odussi de ţessatnr’a piii-
nei-marine, şi care la cel vecin
suppliniâ seric’a. In evul mediu as­
tă ţessătiiră eră încă în ns. As­
trul 1 se m aî cultivă îu Calabria- şi
Sicilia; comp. ardassină.
A birt cta ţi u li e , s. abj.ă p tatiu n e ,
( ab-lapie), încetarea laptelui în ma­
mele, încărcare.— Se (Jice din piui­
tul de vedere al infanteliiî precâud
sevrnge (fr.) se referesce la nutri-
ce. — Uu mefhod de nobilire i a r -
bnrilor fructiferi portă acest’aşî
nume.
A b la ţiu n e , (aufero), redicare,
luare, scotere dc cv. subtragere.
Usit. înniiaî îu chir.-, rar în med.
A b la tiv , (— vus), gram. nuul
din celle cinci caşuri, syn. caşul
latin, (casus laiinus), fiindcă nu­
mai limb’a latină lu are.
A b la tiv e , (lat.) confiis, in des-
ordine.
A b le c ti, (lat. diu ablego), 8. se*
liECTi, (<x7r6j.ty.toij corp de arm ată
rom. în serviţii! particular al c o j i -
măndanteluî.. Făcea parte din socii
extraordinarii, a. stă aliăturd de dîn-
şil. Compunea uă pnm fttate de co­
horte, 168 pedestri. 40 câllări, de-
unde ablecti pediles şi eqniles- D u­
p ă dînşii v en ii evocaţi, voluntari,
şi externa uuxilia.
A b le g a r e , ( —gare),h. deahere-
dita (desmoşteni); maî în gen. â
depărta un fiju din cas’a pariutes-
că pentru nn an. — Actul este
ablegaţmne; comp. fr. abannalion.
essiliii peutru un an (în vechi’a
juriapr.).
www.dacoromanica.ro
Aba
A b lc g a t, (legalus), vice-legat;
officiar dat de pap’a cil legat s.
trămis estraordiuar, nunţiu, (fr. non-
ce).—In diet’a îingarică e plenipn-
tiutele nnnl magnat.
A b lc ta , vd. urm.
A b ili, (fr. able), pesce enropen
diu care uă speţă, abletitl s. ablet’a,
produce matei-i’a naci-ată, essinţă de
Oriente, cu care se fabrică m ărgă­
ritarul fals; comp. album .
A b le p s ia . (gr.) slăbiciune, în ­
tunecare de spirit.
A b la ţi u n e , ( abluere diu ab-la-
vare), spălare U corpului s. â unei
parţî diu corp cu apă sacră la ce-
rimouie religiose. Jndeii, Grecii
şi Romanii o avea în ns. In ta­
lele nostre o maî ţin în acest ns
Mahomedanii şi Indianiî. — Syn.
botes, latacru. — L a Catholicî eră
cerimoula priu care commnnicanţil
(ceî ce se grijii) luă, după com-
munieaţiuiie. anaphura şi vinul;
astăcjî nn mai esiste. — luplarm . e
operaţiunea constante în â separa,
prin spălări repeţite, materiele stre­
ine corpului ce intră in remediul
tractat. — Abluiţiune (rău (Jis) e
spălarea dietetică;— abluinlă medn-
loc de abliiţinne, de purificaţinne.
A b lu to r , cel ce deplinesce a-
blnţiunea, (că act. şi refl.).
A b n e g a r e , ( —gare), â reuunţa,
â se lepăda, â părăsi; — syn. de­
negare, recnsare, (renegare), abju­
rare, demitere. — Abnegnţnme, ac­
tul de â abnega, (pres. şi perf.).
A b n o r m e , ( — tnis), affară din
regulă, preste form’a naturale (de
multe oi-f în înţelles foite tare);
Comp. enorme şi anormale, (ultimul
totdenna în sens caletativ).
A b a o r iu i ta t e , caletatea abnor-
melnî, stare preste fire.
 Abo 13
A b n u ta re, (ab-nuo, nulutn), ă nn
priitul, â deprobă, recusii, respinge.
A b o lir e , a strică,derîm â, desfi­
inţa; syn. annulare. — -iholitiu-
nea eră altădata nu act prin oare
principele absolviă de crimele sen
pre un culpabile (diffeiesce de gra­
dare în accaa că se face înainte
de â se fi determinat pedepsea).
Ueri-ce crime piitcâ m erită asta gra­
tia, aflara de duel, ommor preme­
ditat, rapt prin violinţă. In med.
e încetarea funcţiunilor unuî organ.
— Cel ce abolesce se dice abulitov.
Aboliţionisti se numiră parteniT an-
tiservisinnliiT din America. De vre-
ui 30 annî sunt nefatigaţî în ac­
tivitatea de ă liberă pre JJcgri. Du­
pă mnltc implicaţinnî ajjnuse, în
fine, în 1832, Lloidul Garrison
sc i'ormeije, la ’ Boston, uă congre-
gaţiime aî cnî membri, fară ă ţine
în cousiderafiiine fapt:enl şi histo-
riîul (ceaa ce nicî nu e neeessitate),
oppnseră ligilor cssistiaţî principiul
absolut de dreptate divină si rte-
clarara servitutea de păccat mor­
tale. Diu dispută dacă şi femeele
(între partcsniî lor capătasseră mul­
te femec) căută se iea loc în con-
siliele lor şi în directori», membrii
se îm părţiră; uă majoritate se con-
gregara denviî, durară ÎDsă puţin din
neînţellegerea pentru esclusinnca
dintre dînşiî â liber-fatinţilor (cu­
getători) nechrestinl. Dela început
enthusiasranl fusse mare, Garrison
şi aî sei sc oppriră dela funcţiuni
pentrucă, învestindn-le, însemnă â
jn râ pre constitiiţiime, rea în oehiî
lor că nn’a ce snfferisse servitu­
tea. Lînga Garrison simt astădf
G errit Sinith, Wendel, Pliilipps şi
Tappan conductori acestui partit,
eare delâ Iamiariîi, 1854, şî vede
www.dacoromanica.ro
Abo
scopul, derîmarea Uninniî, din ce
în ce împlinit, deşi aboliţinnea nu
s’a operat pretntindine.
A b o m in a b ile , (fr.) blestemat s.
blestemabile; cel ce merită nră, le­
pădare; — comp. detestabile.
A b o n a r e , (fr.), prindere, cumpă­
rare, luare in possessiune, prin
p la tă , ă unul lucru pentru un
timp determinat. — Cel ce vin­
de ahonedă; cel ce cumpără
se abonedă. Actul perpetrat (să-
vîrşit) se num. abonament.—Abo­
nam. suspins (suspendu) este eănd,
din uere-carî interesai ale casseî,
drepturile abonatului se declară r,e-
valabilî. — Snppl. prenumărare.
A b o n d ... vd. Abund...
A b o r ig e n i, ( —n»?s, gr. axizu/â-o-
veg, ad. ai-ariginc dela început) —
nume dat de liiijtorieiî romani lă-
cnitorilor Italiei înainte de venirea
Troianilor. Lăcuiâ. după cellc mal
credibili legi mie, între muntele V c-
lino şi marea Celano până la Car-
seolî şi Kt'afe. Espnlşi de alte po-
pore, trccură în părţile dc N .-E ;
alnngara, dnpă linii în unire eu
Pelasgiî, dnpă alţii el înşişi lJelas-
gi, (Gotl. rom. Staatsv. 18) pre Si-
cnlî, stabiliţi aci; parte se nnira cu
dînşiî, deundc poporul Latin. Nie-
bulir stabilesce pentru dînşiî nu­
mirile Casei şi Prisci (comp. Mi—
chelet, Hiat. rom. încep.), alţii ’î
ţin identici cu Abeiigines, nomadî,
precum i descrie Saluatîu; alţii (Gro-
tefend) înţelleg sub asta deuominaţin-
ne, dnpă etymologi’a gr., descen-
dinţiî Aborilor (Umbri, Ombri).—As-
tădî se <Jic Aborigeni lăcuitoriî
vechi al unei ţerre, în opp. cn co­
lonişti şi veDeticî.
A b o r d a r e (fr.) â ţărmui, trage
la mal; — fig. ă abordâ p r e c n v .=
 Abs 14
a asgrede, a se appropîa (de cnv.).
A b o r t . .. vd. A burt...
A b r a ş i » , arbure iapoues. Pro-
duce uu uleiu nsitat pentru pictură
şi illuminaţiune.
A b r a c a s , abraxas s. abraca­
dabra , nume imaginar aie cm li­
tere asşedate în uerc-care mod
produc un număr, precum Ja !!a-
silide, sophistul din Alessaudria, 365.
Comp. hebr. abracalau.
A b r e ... vd Bre...
. A (ii•o g a rc , abrogatiune, vd. A -
bolire. — Se num. maî pârtie. «6-
rogaţiune actul prin caro uă lege,
uă ordonanţă, uă datină, e desfiin­
ţată absolut şi defiuitiv; — syn. an-
ticufinne; — mai"puţin este deroga-
ţiunea.
A b ro to u , ( — nuni),— fr. abroto-
ne s. auronc, — sp eţă de arbure;
vd. Sc/ntcilină.
A b r u p to , (Ah, s. E x) loc. lat.,
des. ccaa ce se facc s. se (jice de-
uădată, fără scire, fără prepara­
ţi line.
A b r u tir e , (fr.) vd. Bestiare.
A b s im iic - (— lis), ueassemine,
nepotrivit. — R. us.
A b s iiite , (a6-esse), cel ce lipsesce,
nu sc afflă de faţă. 6 departe. —
L a alegerile comiţialî absinţil a.veâ
drept, pentrucâ ceî maî capabili
candidaţi se afflâ maî addese în
avmată (Liv., PI ut. Mar., Cic. r. p.
şi de 1. agr.). Pompeiu prin legea
de mngistralibuş opprî punerea în
dregătoriă â unuîabsinte (Liv., Su-
et. Caes.). Nnmaî Iu l. Cesare fii
dispensat prin legea Caelia. Astădî,
după Codicele civile, nirnine nu
pote fi declarat absinte decăt preste
cincî anul (lupă ce a despărut; suc-
cessiunea la avuţiele sellee permis-
www.dacoromanica.ro
A bs
Bă tocmai dnpă 100. annî dela
nascere.
A b sin ţa , lipse, depărtare, ueaf-
flare defaţâ; opp. prasinţă.
A b sin tli, uă plată amara. —
Negai.
A b s o lu ţi m ie, ( — tio), deslega-
re, iertare, liberare. — In juvispr.
e actul prin care accusatul e dc-
clarat innocinte; îll relig. însemn,
iertare de păccafe, remissiime după
penitiuţă. Datedă dela secî. 4; —
pâuă la seci. li! Dens. s. Chvistus
(e absolut-, de aci înainte ego (e-
piseopui) absofaa le—şi e de maî mul­
te speţe; absol. cum reiiicidenlia, da­
tă acellor carî s’afi penifat (pocăit)
uădată; absol. a saecis, se accor-
dă acellor carî aii assistat la un jn -
râm înt suprem; ad cantelam (cu cau­
ţiune), se dă prin prcvisiuue unui
esconiniunicat, pănă va fi căpătat
pre cea completă.
A b so lu tism , putere nelimitată
a suveranului contră aceaa pre ca­
re instituţiunilc constituţionali 1 o
accordă. — Cel ce ţin dc ubsoln-
tism se num. absolulisti. In poli­
tica aceştia sunt partenii puterii
monarchice, în religivne aceia carî de-
feuda principiul decretului absolut
(decretam absoluhmi) s. decisiunile
necondiţionate ale luî Dumnedeu
ass. hâmenilor. Comp. fatalisti.
A b so lu t, ( cib-solvere), dislegat;
necondiţionat, de sine stătător ,
mal presus de tot; opp. relativ şi
specific, deunde nemărginit, perfcct.
—Uerî-cc represintaţinne absolută 6
proprietate a intelligiiiţel, obiect al
ideeî. idealele. Sciinţ’ă caută se rea-
lisede veritatea absolută: artea fru­
mosul absolut; inoralea bunul ab­
solut. Totă sciinţ’a adevărată cau­
tă să plşce dela un principiu
 Abs
absolut, deunde philoRoplii’a , că
sciint’a ştiinţelor, şî appropriă şi
numele de sciinţ’a absolutului. .
A b s o lv ir e , ( ab-solvere), — part.
trec. absolut în loc de absolvit —
ă dislegd libeţ'a, ierta; — vd. ab-
solufiune; — a termină, deplini (cănd
are acc. liicraluî).
A b s o r b i n ţa , ( absorbire), reme-
diare prin espulsiunea succurilor
produsse în stouiach in cursul u-
nei egritudinî.
A b s o r b ir e , ( — bem), a suge,
îngiţi, neatralisii; f y ii orcupă
forte mult cv., â consume. — A b-
sorbliunea este, în chem,, în sens
întins, uerî-ce pătrundere ii mate-
rielor gasose în corpuri solide s.
fluide, fiă că combinaţiunea chemi-
că se face s. nu se face. Corpuri­
le carî au mal pârtie. proprietatea
absorbţiuniî se nnmesc corpuri
hijr/rosctpice.
A b s t c i u a , ( — m a ) , — p en tru ab-
stemiu. — Se desemnă astfel în
biseric’a primitivă, — până astădî
la Protestanţi,—aceia cari ne pu­
ţind be vin, priimiâ communicaţi-
une numai prin pane sacră.
A b s te r g e r e , U usca, şterge; vd.
urm.
A b s te rg ie ite , med. remediu a-
vînd proprietatea de ă şterge (in
term. medic, a abslerge) materiele
viscose s. al. de pre su p rafaţa un­
de se afflă, s. de â dissolvi durităţile.
— Effectul absterginţilor se aice, ah-
stersiune.
A b s ţi n e r e , s. a b tisfb e, ( — nere',
— totdenna că refl. — n se cum­
pătă, modera, retrage dela cv.; k
se oppri, a nu lu» parte. — Actul
de ă se absţine este abstininţă.
■ A b s tilis iu n e , (abs-tendere), tra­
gere dela cv. — Se (pce în jurispr.
www.dacoromanica.ro
15 Abs
căiid un hereditar repudiadă he-
reditatea. In acest cas heredi-
tatea remăne v acan te, dacă cel
ce face testamentul uuse va fipro-
vădut cu un alt hereditaute, prin
callea substituţivnii. Differinţ'a de
ranuntjaliune. este că ultim’a se face
de un hereditar cuî natur’a sau
legea i a deferit hereditateaţ prim’a
de cel ce hereditedă numai priu
voî’a testam entarului.
A b s tr a g e r e . ( — here, fr. ab-
straire), adesuni, dîspărţi, consideră
separat; â scurta. Comp. breviare.
A b s tr a c ţiu n e , actul prin ca­
re se disparte ceaa ce este unit.
So dice maî pârtie. pentru opera­
ţiunea prin care spiritul conside­
ră separat lucrurile în realitate u-
nite. — Ceaa ce espreme abstrac­
ţiunile Se num. abstractiv. — A b­
stract, tot ce nu are legătură eu
realitatea, ceaa ce este maî presus
de lumea vădută, coprindibile nu-
.m aî cu cugetarea, metapliysir,; îu
genere ecaa ee se espreme disle­
gat, absolut, fără uniune cu alt o-
biect.—L a uă represintaţiune în ab­
stract (in abstract») obiectul stă îu
puntele salie genesa^î şi essenţi-
alî; abstracţiunea dar se face prin
onimiterea particularului, dispărţi-
rea individualelui, deunde şi nu­
mele. Astfel de abstracţiuni suut
de donespeşe: cea. cantitativă, când
se dă uă ideă clară de form’a u-
■niiî tot s. de modul uniunii păr­
ţilor salle, fără a se represintă tot
aşiă de clar şi fiă-care din părţi,
abstr. matematică; cea caletalivă,
care e întot contraiiul; deunde se
p6te cjice : precănd prim’a cântă
se represinte obiectul (subiectul)
unuî judiciu, seeund’a ’i dă maî
ales predieatcle. In arţi represin-
 Abu 16 Aca

taţiunea e abstractă când artistul I A b u s a r e , (ab-vsmn din ab-uti),

şî asştem e idii’a numai în conccp- h face us rău din 1111 lucru, k în ­
tnrîgenerali; eschide ad. individua­ şela (cu acc. persdneî şi prep. de\.
lizarea, de acoaa astă abstracţiune Abus Qttbusus) este tot usul con­
e şi nă errorc în arţile carî aă să tra r celluî drept. In jurispr. e
attingă maî multe decât uâ fa­ xnicşiorarea substanţei unuî lucru
cultate: Grntiler commohis, summă prin ns. Abusul pâte fi în fiinţ’a
raputextulit undă (Virg. A eu.). In lucrului (la lucruri consuniibili) s.
poesiă astă represintaţimie a dat numai pentru proprietar, precum
motiv la attătea discnssiunî, â căror la bani (consumţiiinoa juristică).
causă nn e a lfa decăt că au­ Trece în domininl juristic numai
torul a voit sg imite uă arte carc eănd lucrurile nn simt ilc dat cn chi-
nu eră ;t Uri. In gen. comp. Les- riă (ususfructus) s. do împrumutat
sing Laocoon.— Athalia luî Kacine, prin contract {commodatnm.) Sunt
mai ales în episddn cu arrăttarea în escepţiunc celle de dat spre
maniei selle (c’etait pendant l'or- ornament. — Prochiămare de abus,
renr etc), dă pntinte essempki de fr.appelcom m ed'alus, se diee când
astlel de abstracţiune, unde im- rechiamă ncsciue la im tribunale
pressiunea a r fi i'6rte grea dacă ob­ contră un m agistrat care a abnsat
iectivul n’ar justifică pre poet. de autoritatea sa. Maî pârtie, eră
A b s t r a s , (lat. din abstmdere), chiămarea co se întreţectâ, în
nnnovoiă de îiiţelles. Usit. maî plea Francia, la un tribunale secular,
în ştiinţele raţionali. la parlament, d. e., contră purtarea
A b ftim l, (—dus, dacă voiescî nelegale a nnui tribnnale s. jude­
din nb-surdo audit dela un surd),, cător eec’lesiastic. Deerolul aces­
neaucjire, Incru neaudit s. neandi- tei prochiămărî datedă dela 1309.
b ile ; rău sunător, fără enveninţă, A . C . anni curreulis în amiul
contră drdpt’a judecată. Snbst. face eurrintc.
absurditate.— Absurdo (lat. Ab. s. A c a c ia , artmre. — Nume dat
E x ) din, dela, după absurd. uniri săcciileţ lung şi strîm t ce sc
A b a u a , mitropolitul Clircstini- vede în măn’a consulilor şi împe-
lor din Etliiopia. ratorilor pre inediilie după seci. 6
A b u iid a n f ă , ( —fea), primitivea- dela Chr.
letatea unul isvor care produce A c a d e m ia , s. ecade» a, gra­
multă apă; mnlţiine, cantitate ma­ dină celebre în Cerameic, snbur-
re (beîsing), — L a cel vechî dei- biu al Atheneî. Numele I vine de­
tate (pre monnetelc imperatorilor la Academ s. Ecadem, prossesso-
romaiiî addese în form’a luî Beme- rnl el, care o dărui oraşiilnî. Phi-
trift), deunde Domina Abonda, ve­ iosophii şi erudiţii se adună în tr’-
chiul fr. dame Habonde (după alţii însa ca se dispute assupra di­
nu tot acea»), (Jeitateanricosă, procu- verse cestiunî; rîsul eră opprit.
rante liomenilor mulţămire şi pro­ Platone deschise aci uă sehdlă de
speritate. philosophiă, de unde discipliî sei lu­
A b iu iire , (bnn), vd. Ameliorare. ară numele de Academici. Se n u ­
A b u r ta r e vd. Avortare. mără maî multe Academie: cea

www.dacoromanica.ro
 Aca 17
recAior, fundată de Platone, pro-
fessă dogmatele acestui pbilosoph.
Speusipp, Senocrate, Polemone,
Crate şi Crantore fură cei-alţi capi
ai acestei schole. Acad. media, tnn-
dată de A rceşilau, disciplu al
luî Crantore , prentiudeâ că homnl
n u p o te. sci nimic cu certitudine,
că îii totul e dubitaţiune. Acad.
nvită. fund de Carncade, susţinea
că nu pote ajjunge nescine decât la
probabile (scepticism); se recun-
ttâsce appoî uă a patra Academiă,
fund. de Pliilone, care se appropiâ
de cea vechia, şi appoî uă â cincia,
numită A ntiochiană, după fun­
datorul seu, Antiocli dela Assa-
lon . declinând către stoicism. —
A cest'aşi nume purtă vii’a lai Ci­
cerone, apprope de Puzzole, unde
Serisse el cestinnile academice şi
tractatul de natur'a deilor- — As-
tăd l numele de Academiă se dă la
<ierî-ce reuniune de erudiţi, lite­
raţi s. artişti, la uerî-ee scholă un­
de sunt oăte-va facultăţi (opp. Uni­
versitate). Fundaţiunea academie-
lor datedă încă din timpul splen­
dorii ir.iperului Koman: irrnpţiuni-
le barbarilor addusseră ruin'a lor
şi întot câtre medulorul evului
mediu începură se se rcdice, maî
antîiu în Italia (mice societăţi de
literaţi), appoî tn Francia şi alte
părţi. In 1635 Bichelieu institui
Academi’ă francesă, un’a din celle
mal celebri din lume, al cui scop
eră composiţiurlea dicţionarului
de limb’a franceBă şi essamele,
din puntul de vedere al Jimbeî,
operelor cellor mal îm portanti li-
terarie. In 1663 Colbert* fundă A-
cadetai’a (le. Inscripţiuni şi literatu­
r ă , numită ăntîin tnica Academia,
appoî Acad. de Inscripţiuni şi Me­
www.dacoromanica.ro
A ca
dalie : în fine de Inscripţiuni fi bel-
le-litere. Acostă academia se com­
pune de 40 membri tiiularî, cjeoe
academici liberi, opt associaţl strei­
ni şi de correspondinţi în Francia
şi in streinătate. Limbele literarie,'
auticităţile şi monumintele, histo-
ri’a sunt maî ales obiectul occupa-
ţiunilor el. In fiă-care an distribu-
esce premie de historiă, de litera­
tură vechiâ, şi un preţ de numis­
matică institut de Allier d’ Haute-
roche. — Alte patru academie
completecjă cnrsnl erudiţimiil fran-
cese in P a ris I: Academie royale
des sciences, fuudatâ de Colbert in
1666, compusă d e 56 membri titulari,
dece academici liberi, opt associ­
a ţl şi correspoiidinţi; Acad. roija-
le des beaux-arls, patrudecî mem­
bri titulari, divisă în cinci secţiuni,
pictură, sculptură, architectuxă, gra­
vură, composiţiune musicale. A r­
tiştii cari căstigă primul preţ, prii-
mesc uă pensiune pentru 5 anni
şi merg de şi term ină studiele în
schâl’a de Francia, la Roma. —
Acad. des sciences morales et poli-
liques, treidec! membri titulari şi
cinci associaţî. — In fine Academi'a
de medicină s. In stitutul sanitar,
struin cellor cinci d ’ăn tiiu , carî
compun Institutul.
A c a d e m ia d e m u s ic ă este
theatrul de ParisI, numit de ordi­
nar Ojier'a (l’Opera). — Cea maî
vechiă este Academi'a jocurilor
(lorice (des jeux fleraux), instituţiu-
î e literariă fundată la Tulnsa, in
1323, sub numele de College de Ia
gaie Science, împărţind preţuri pen­
tru poesie scrisse în lirob’a roma­
nă. Academi’a, cum essiste astă­
zi, 6 ordinată de Ludovic XIV, in
1694. In genere pentru 'idmimg-
2
 Aca 18 Aca
traţiunea iustrucţiunii Francia e | se fac lemne pentru construcţiuuea
împărţita îu academ ic, ale căror I navilor, şi scânduri. —Acaju de A-
capitali biiut acellea ale cursurilor frica este asseinine machonului;
regali. Numărul lor es(e, dela 1854, comp. cedru şi anacardiu.
16; fia-caree gubernata de un rec­ A c n le p h e , zoopliite (animali
tor avind lingă sine nn consiliu plante) marine şi phosphorescinţi,
academ ic, cui el ţiuc preşedinţ'a. cari au proprietatea de ă causâ uă
Fia-carc academia are cel pu­ sensaţiune artjătoriă când le attin-
ţin uu coliegiu regale. Diversele ge cine-va. Form’a lor 6 circula-
sch6îe simt puse în ordinea presin- riă şi strălucii. Medusele, vclelle-
te: facultăţi, collegie regali şi com- le, physaliele, dipliyele iutră în a-
m unali, institnţiimi şi pensionate, c& tă classe.
schole primărie. Comp. histoire A c a lo t, — în loc de acacalol, —
et memoires de r Academie des In­ speţă de ibe de M essic, numită
scripţiona et boiles-lctties diu 1717 şi corb apalic.
—93 şi 1717—809, collecţiune forte A c a iu a n titţî, deacendinţil unui
intcressante şi căutata, diu care din celle l i triburi ale Athenei.
un eatras în 4 voi. P ar. 1719. — In acest trib s’a născut celebrele
Academiae scientiaiuin historiă au- Periule.
xit D uham el, scc. edit. Parisiis A c a m e lt, plantă americană.
1701. — Buna carte pentru â ve­ A c a m p s ia , (fr.) vd. A n h j-
de tote attarile stabiiimiute în E u­ lose.
ropa este W achler, AUg. Lift. - A c a m p t, (gr. acliampto), opt. nu­
Gesch. me dat de Leibnitz la uerî-ce su ­
A c a d e m ia , pici. figură într£- prafaţă care, deşi opacă şi poliţă,
gă, desemnată după uu model ca­ nu resfrînge cu tdteacestea lumin’a.
re este uu hom nud, şi care nu & A c a n g a , s acajhjce , speţă de
destinată a intră îu composiţiuuea ciK-u de Brasilia.
unuî ta b e l; îu acesta circnnstanţa A c a n o r , s. a t h a n o r , chem.
figur'a iea numele de studiu. un fel de cuptor.
A c a d e m ic , cel ce ţiue de aca­ A lic a n ta b o l, (gr. achanta-ballâ)
demia, membru de academiă; ue- chir. cleşte cu care se estrag oa­
rî-ţe operă revădută de academiă. sele frînte şi ueri-ce alţi ghimpi în-
A c a d o m ic i, sectaîoriî Acade- trodussî in carne.
fnîei, philosophii Platonisti. A c a n to c e p iia S i, familia de ver-
A c a rie fllist. Differinţ’a de aca­ mi intestinali din ordinea parenchy-
demic este că accst'a diu urmă ln- maţilor. Aceşti vermi se ag aţă de
c red i pentru academia, pentru pro- intestine priu im fel de spin în-
gressul şi perfecţionarea sciînţei; douit; geuul echxnortjiic intra în astă
academ icul studia. maî mult peu- familia.
*r* sine, că capcte caletătî cu­ A c a n th o p o m i. sp eţă de pesci
r a t personali, demidfc şi syn. cu din ordinea holobrachilor thora-
âcholar de aeadeiniai cicî.
A c a jit. tu-burOţ g p e ţi din.genul A c a n io p ie r ^ g je gen dc . pesci
3Wietineî act vii.). D intr’Iosnl (caracatiţă).

www.dacoromanica.ro
 Aca 19
A c a u th , un fel de plaută; nn
ornam ent de avcliit. care are for-
•m’a acestor plante. — Elle au fo-
iele largi,. lunge, graţios detăiate ;
florea lor 6 lată şi n.şior tianda-
phirată, deuude numele fr. bran-
che-ursine,
A c a n tilă , s. a c a u t i l i d a , (fr.)
bolu. sparangel s. sparangel săl­
batic. - N E G U L.
A c a u to p iiî, spejă <3c şerpi, nu
se scie. diu ce Joc,
A c a r a . numele maî multor pesci
de Brasilia.
A c a r i a r c , (ca ri), m âncare do
carî, rodere.
A c a r i a t r n , (fr.—ăire), de clia-
raeter difficile, inoros, închis, de
hmnore tăcntă.
A c a r id e , araclinide microsco­
pice ce se găssesc pretutiudine,
sub p e tre , sub coj’a arb o rilo r,
în păm înt, in auim alî; vd. Carî.
A c a r n . un pesce.
A c a n i a r , aslr. uumele nneî
melle de prim’a lyarime; Phaetone.
A c a t a l e c tic , (gj.) metr. vers
complet, întreg, cnî nu lipsesceni-
stic la fine; opp. calalectic.
A c a ta le p s ia , (gr. nu pot con­
cepe), privaţiune (provenită în cas
de egritudine) de iutelligiuţă, lipse
de m inte; pitii, pyrrliouism, vd.
urm.
A c a ta lc p tic î, sectă de philoso-
phî carî pretindea, că hornul nu
p6te ajjnnge la nicîaă cunnosciuţă
certă.
A c a t a s t i c , med. neregulat, ca­
re nu vjue la pt'riode determinate,
d. e. frigurî.
A c a f o p o s e (gr.) med. înghiţire
grea.
A c a u l e , bota. nume dat plan­
telor carî nu au rădăcină s. se
www.dacoromanica.ro
Acc
par a nn ave. Astfel este aloiul.
A c c a b la r e (fr.) ă stă greii, îm­
povăra; syn. appăssave, oppreme-
i-e, îngreunare.
A c c a c a !, io/n. uu arbureî.
A c c a L a n r c n t ia s. L a r e n t ia ,
feme’a luî Fausthnl, păstorul Ini
Kumitore. Seăppâ vieţ’a luî Ro­
mul şi Reuiu, espuşî pre rîiutl Ti-
bre. Licinţ’a moralilor selle o fă­
cură se capete numele de lupa; de
aci fabl’a care dă fuudatorilor Ko-
meî de niitrice flâ lnpă (794 în.
de Chr.). Alţiî o fac fVme’a luî Că­
runţi» s. Tarunţiu. După morte
t-a şîlă ssâ popornlnî Xîomau avn-
ţiele, din care causăAncu iustitni,
în memori’a eî, Lareutaliele (Liv.
1, 4 ; Ovid. fast. 3, 35), s. Laren-
tinaliele (Gell. 6 , 7 şi 23); alţiî
Accaliele. Plutarch differesee ;i-
ceste doue persoue. După Geliiu
şi Pliniu ea aviissesse 22 fii, fra­
ţii A r v a ll, deunde a eşit colle-
givrn fralrum Arvalhim. — Vorb’a
nostră că lu şa ri se arcordă forte
cu etyraologi’a Acca-larentales s.
lareiilalia.
A c c a n s i, vd. Accansi.
A c c a p a r a r e , â cţnjpărâ dina­
inte eereall pentru ă le pune appoî
preţ a rb itra riu ; (le vinde preeăt
voiesce); ftg. ii sî prepara, câştigă,
attrage. — Accaparaţiune, acţiunea
de â accaparâ, starea aceaparatu-
ln î; — accaparator, cei ce acca-
pară.
A c c a s te l, vd. urm.
A c c a s tila g iu , (fr.) castel din-
aiutea s. dinappoia nneî n a v î;
partea din nave care e destinată
de lăcuit, avînd forra’a unuî p a-
laţ (castel). — Accoililare â face
castel pre uă nave. — n e g u l .
A c c e d e re , ( —afe>e), â merge lîu~
 A cc 20
gă onv., â se appropiă; ain tră în
Icgăture făcute de un altul, â se
ammestecâ; syn. a ad b eri, â ac­
cepţi
A c c e le r a r e , (ad-celer),h d â iu -
ţelă, grăbi.
A c c c it s i, s. a c c a n s i , ( accensi
forenscs, unii din accire), hussarî
puşT sllăture de magistraţii romanî.
Sarcin'a lor eiâ se convâee adu-
nanţele poporului, se însoteseăpre
unul din ceî douî consuli oare nu
a v ei fasces, se nrratte pre aceia
cari avea proccsse, şi se proehia-
me cu voce tare horele flilei. După
vechi'a eonsuctudine (obicein) un
accensus mergea înaintea eonsule-
l u î , precănd lictoriî după dîiisnl
(Suet. Caes. 20). In arm ată ae-
censi era eontingintcle cellor 10
centurie din a 5-a elasse, formând
nn corp particular affară din le­
giune ; stă în al treile şir, după
triaiî. F ără arme proprie, eu 15
mice stindarde, vexilla, eî eră des­
tinaţi a Bupplini pre cei căduţî.
A c c e n t, ( —f«s, din acuei-e),
redicarea s. lăssarea vocii în une­
le sylabe, son , ton ; semnul prin
care aeestea se esprem în scris.
Limbele se disting maî particu­
lar prin determinaţiunea vocalilor
assupra căror stă aceentul. In san­
scrit pOte lua accent uerî-ee syla-
îjă a unei vorbe îneă uădată attăt
■de lungă. Limb’a greeă mărgines-
ce accentul numai assupra eelior
tre i sylabe ultime; în eca latină nu
treoe maî îndărăt de antepenulti*
m’a. nicî nu cade pre ultim’a. In
limb’a hebreieă accentul stă tot-de-
nna pre ultim’a. P uţine limbe es­
prem prin sunete aeeentaţiunea ,
cea mai esaetă fi în bibli’a hebre-
jeă, unda Mesprfîieţiî au usiîat maî
www.dacoromanica.ro
Acc
mult dc 40 aecinte. L a GreeT a e -
centaţiunea s’a întrodus de Aris-
topliane dela Byzant, către 1500
au adoptat -o Fraucesiî.—Se disting-
accent oratoric s. declamatorie,
grammaticale şi musicale.
A c c e n ta r e , îi pune accent', â
însemna tonul pre nă vocale, ă e-
mite uă vocale cn ton mal sus s,
mai cjeos.— Accenlaţiune, acţiunea,
de â acce.nta, resnltatul eî; syste-
m 'a regnlelor pertininţi (privitorie)
la accent.
A c c e n t u a r e , vd. prec.
A c c e p e r e , vd. urm.
A c c e p t, leg ătu ră aeelluî care-
se promite se plăteseă. uă eedulă-
de bancă (poliţă).
A c c e p ta n te , ecl ce se obligăla
un acccpt.
A c c e p ta r e , ( ad-ceptum, din ca-
perc), â priiml spontaneu ceaa ce
se otferesee, â sc învoi, eonsinţi.
Acceptaliuiie, acţiunea de ii accep­
ta. Că pr. un aet în vecbi’ă Iegis-
laţinne prin care se priimiâ con-
stitnţiunile papei; addese uă sanc­
ţiune publică, preenm aeceptaţiu-
nea Constitnţiuniî din 1793.
- A c c c p t i l a ţ i u u c , citantă falsă
(plăsmuită), remissiiwe de uă da­
toria fără â ti plătită. L a B. eră.
citaoţ’a o rale, învestită eu formă
de stipulaţiune, â, unei datorie fă­
cute prin stipulaţiune. Datorul în­
trebă pre creditor: acceptumne fci s
s. habes m ih\? (aî priiniit datori’a
mea?); creditorul raspundeâ: ac-
ccptum fero s. habco (dar). Astfel
aceeptilaţiuhea era deplinită şi da­
torul liberai de datoria. Astădî in­
tră în liuerarum obligaţia şi :>dde-
se o supplinesee. — In dogm. este
doetrin’a de ii se mulţămi cu reli-
giunea ehreBtină cum ne eh<^ ea
 Acc 21
d ată de I.-C hr.— Duns Scotu, Oc-
c a m , Nominaliştii şi Scoţi stiî în
genere, Franciscani? şi eătî-va Ăr-
miniani erii contră accepţii.; Tho-
m istiî, Dominicanii şi mal tărdiu
theologiî Lutheranl sunt pentru
(lîns’a.
A c c c p jiu n c , preferinţă, lnare
în serţiă de cv..; d. e. legea nu
■face acceplimie de persone “ nu
yariadă după persâne, e indifferin-
-te la perss., nu iea în considera-
ţiune starea persdnelor;—sens , în-
■ţelles în care se iea uă vorbă.
A c c e p to r , cel ce accepe, yri-
imesce. Mal pârtie, se <|ice pentru
acceptante, (vd. vb.).
A c c e s , ( —sus), appropîare, in­
trare; — pentru egrîtudini, venire,
appucare, aggres (attac). Că pr.
mod de a concurre la elecţiunea u-
nuî papă.—Cănd numărul biletelor
din urnă nu este destul că se a-
16gă uu papă, se dă alte voturi ae-
cessorie pre bilete unde sfă scris:
accedo domino, ad. mî unesc vo­
tul meu cu acel’a al altuia; acce­
do nemini, cănd votantele se ţine
■de primul vot.
A c c e s s a , ( —sa, din accedo),
flus, marest (flus şi reflus).
A c c e s s i b ile , [accedere), ap-
propiabile, care pote fi appropiat,
lîn g ă care se pote duce ncseine,
unde pote ave intrare; syn. perviu
(pentru lucruri). Comp. adibile.
A c c e s s i t, cel ce e appropiat,
adaus prelingă altul, allăturat. Se
dice pentru aceia carî capătă pre-
miurî. In genere premiul după cel
principale este accessit-, maî pâr­
tie. se calefică astfel recompensaţii
d ş al treile grad.
A c c e s s i u n e , consinţire, învo-
www.dacoromanica.ro
Acc
inţă, appropiare, adheraţiune; syn.
assens.
A c c e s s o r , ( accedere) , cel ce
face uă accessiune, se appropiă,
urmedă, se dă, se applecă în par­
tea altuia.
A c c e s s o r itt, care însoţesce, vt-
ne după altul şi este în dependin-
ţ ’a luî; care se pote allătura, dc
â doua importanţă; opp.principale.
A c c id e n t, (— turn), întîmplare,
cas; întîmplare rea, nefericire,—
ultimul sens susţin Franeesiî; le­
gitimitatea luî e puţin stabile. —
Pitii, ceaa ce nu este prin sine,
relativ; opp. substanţă.—Accidinţă,
ceaa ce nu ţine de natur’a luorulnî.
In eeră albâţ’a e accidinţă. — Ac-
cidintale, de întîmplare; syn. for­
tuit. .
A c c in g e re , ( — gere), încingere.
A c c io c a t u r a , (i/al.) mus. o r­
nament, usitat la piano, constând in
emiterea successivă şi eu repezi­
ciune a notelor unuî accord, în loc
de â le bate de-uădată. Semnul a-
cestuî effcet este uă lineă frîntăîn
totă întinderea.
A ecipitru, (— Ier), uliu. — Cu-
vier, în classificaţiunea sa, pnncBub
acest nume t6tă ordinea passerilor
de pradă, accipilres.
A c c is , tasse, imposit .assupra
băuturelor şi totor obiectelor de
eonsumaţiune, îu Anglia. Se divide
în accis commune 8. universale.,CO-
prindind tote obiectele de vîndare
în genere , şi ac. particular, ap -
plicat numaî la commestibilî. A-
cest'a de al douile fii introdus în
Germania sub nnme de plată, pe-
age, Zoii. •
Numele are maî multe derira-
ţiunî: dela cisa , răboş, pentrueă
eelle^maî primitive p lă ţi, maî a-
 A cc 22
leş eitanţe, ale ecclesiasticilor că­
tre ţărranî, se făceâ prin tăiăture
pre lemn; dela assidere, a impune,
deunde assissia super venalibus
din evul mediii; dela ad-cisa ad.
prelingă cisa s’a adaus cv. nouu;
dela liolland. acijns, licinţă, permis-
siu n e , ad. permiterea de ă face
commerciu.
A c c in m n r e , (ad-cltanure), —
achiămare —ă strig a, constrigă, a
espreme tare diversele affectaţiunî.
—Acclamaţiune, acţiunea de a ac-
clam â, strigare de buccuriă, ap-
probaţiime s. al.—Circunstanţe so­
lemni determina acclamat. la ceî vfi-
ehî: la nnnte, plausus,talassia Liv.
1. 9), 8. io hymen hymenaee; la tri-
um phnrl, io triump/ie (Hor. Od.4.
2, 49 sq.); la votarea legilor, ale­
gerea magistraţilor, chiar eşirealor
in theatru (Hor. Od. 2 , 17, 25
sq.), maî ales â imperatorilor(Plin.
pan. 3, 71, Suet. Caes. 79). Ad-
dese eră semn de nemiilţăm ire,
acclamatio adversa (Cic. de orat.
2, 83, 339, ad Quint. fr, 2, 1, 3,
Suet. Dom. 23).— Elecţiunea prin
acclamaţiune este cănd se dă vo­
tul prin un semn care indică una­
nimitatea s. majoritatea, precum la
Afhena prin redicarea mănelor.
Portugesiî numesc accl. elecţiunea
de rege â ducelui de Braganţa
(1640), cănd acăppară de jugul
Hispanilor. Acest eveniment le a
servit addesc de epochă chronolo^
gică.=—Cel ce iea parte la acela-
mat. se dice acclamante; cel ce o
face acclamalor.
A c c la in p a r e , (fr.) a fortifică
un catart.—R . us
A c c lin ia ta r c , (clima), â dedă cu
tem peratur’a , a deprinde pre cnv.
se suffere un aer nouu.—Acclima-
www.dacoromanica.ro
Acc
laţiune, acţiunea de â acclimata.
A c o lla d ă , (fr. din ad-collum) .
îm braţiare, comples, luare de gît.
Cerimoniă prin care se făceii, în
evul media, cavalerii. — Capul or­
dinii sărută în partea stingă â fe­
ţei pre cel destinat â deveni ca­
valer, în semn de amiccţă şi fră­
ţietate, lovindu-lu appoî pre hum ă-
rul stîng cu latul sabieî ( donner,
recevoir Vacollade). Astădî e ceri-
moni’a de admissiune în ordinea
legiunii de lionore. — Accol. maî
e ste : uă trăssură de condeiu unind
împreună doue article s. doue vor­
be ; în mus. uă trăssură verticale
la marginea lincelor spre â uni to-
te părţile.
A c e o la g iu , (fr.) acţiunea de â
îm braţiâ la cerimoni’a accoladci
(accolaţiune); ueri-ce îm braţiare,
appneare de gît; legarea viţeî de
părele (faracî).
Acconiinodai'e,(ni-commorf«s),
ă face commod, bun pentru un scop,
a regulă, facilita, îndreptă, potri­
v i; — pentru pcrss. â uni, îm ­
păca, învoi; — că refl. k se dă
după, a priim i, â se mulţămi; a
se purtă relativ. — Accommoda-
bile, facile (lesne) de accommo-
dat. — Accommodante, cel ce ae*
commodă s. se aceommodă, comp»
complesante.
A c c o m p a n ia m e n t, s. —n i­
meni1, (fi-) însoţire, însoţim înt, co-
mitaţinne, assectaţiune. — Mus.
artea de a însoţi vocea s. căntnl
cu un instrum ent; ueri-ce compo-
siţiune pre un cânt (făcută p re)
principale, pentru ă î dă liarmoniă.
Accomp. contes (plaqne) constă în
â essecutâ cu m ăn'a stîngă, pre cla­
v ir, tiasea (vd. profundă) denota­
tă de compositor, precănd cu m ă-
 Acco 23
n ’a drâptă se essecută aeeordurile
arrăttate prin cifre d'assupra aces­
tei basl. In accomp. figurat melo-
di'a, cântul, se unesce cu harmo-
ni’a. Accomp. de partifiune constă
în â eănta simultan, pre piano, t6te
părţile orchestrei. Accompaniment
se dice şi pentru instrumenta (iurte.
A c c o m p a n i a r e , (ir.) â însoţi.
Suppl. comilare.
A c c o m p liin c n ta r e , vd. Com­
plimentare.
A c c o n c ia r e , — maî mult că
refl. — â se para, (găti) la c a p ;
vd. Conciii.
A c c o n c ia t o r , cel ce face eon-
eiure, parate (gătele) de cap. —
A cconciatură, paratură (gătâlă)
de cap. Neg.
A c c o r d , propriu allătvrare de
sunete. Addueţiunea diversului în
continuu; răport de cuveninţă, har-
moniă; fio. conformitate de spirit,
de voinţă, de opiniune.
Aeeordurile sunt, în m usică, eon-
sunanţi si dissunanţi, dnpă-cum
vor ii formate de intervale plăcute
s. neplăcute la urechiă. Se num ă­
ră dela grave la acut prin pro-
gressiune de terţe. Ordinaţiunea
accorduluî datedă dela seci. 16. Ra-
meau crea primul uă systemă de
accorduri al căror număr era pen­
tru dînsul infinit- Catel redusse
acest număr la şepte; Reicha pu­
ne trei «precjece: accordul perfect
major, accord. perf. minor, accord.
de cinlă dim inută, accord. de cin-
tă adaussâ, de seplimă dominante,
de septimă de ă doua, a treia şi a
patra speţă, de nonă majore, de
nonă minore, de sestă adaussă, de
sestă yt quartă adaussă, de cintă
adaussă si septimă minore. Aceste,
accorduri nu se pot pune decăt pre
www.dacoromanica.ro
A cco
certe note ale gammeî. După-cea
făcut nescine un accord, altul de­
căt aeeordurile perfecte, caută se
bată un accord perfect pre cint’a
inferiore s. pre qnart’a superiore.
In successiunile de accorduri cau­
tă se se evite contimiaţiunea ciu­
telor şi octavelor (vd. vbb.). —
Accordul perf. major se compune
de terţ’a majore şi cint’a perfeciă, se
cifredă prin 8, o şi 8 , dnpă-cum
el se va termină cu terţ'a, cu cin­
t’a s. cu octav’a. Prim ’a întorsnră
a acestui accord ce num. accord
de sestă şi se cifrddă prin 6 ; se-
cnnd’a se cjiee accord de sestă şi
quarta şi se cifredă prin §. In sta­
rea sa normale acest accord se pli­
ne prin terţ’a, qnart’a şi cint’a in ­
feriori, pre notele basil (profundei
fundamentali), evitând not’a sin-
ţibile â tonului. Se p6te pune in-
că în grade recipâce: dela primul
la secundul, dela secundul la pri­
mul; dela al treilă la al patrule,
vice-versa; dela al patruld la al
cincil% şi din contră. D ela secun­
dul la al treil6 ş i dela al tieile la
secundul grad se pote pune nnmaî
cănd basea are progressiime.
Accordul perf. m inor se com­
pune de te rţ’a minora şi cint’a per­
fectă, sol, si, re fâ \ nrmerjă ac.el-
leaşl regiile caşi cel major, şi dacă
voiesce nescine se schimbe im ac-
cord minor în maior, nu are decăt
să facă te r ţ’a majore, şi din contră.
Un tabel de tote aeeordurile a fla t
Dourlen.
A c c o rc , {fr), mar. buceăţefor-
ţi de lemn puse apprbpe perpen­
dicular în scopul de â susţine şi
a resnm â uă nave în construcţiune
s. care 6 pusă în un bassin. Ac-
 Ae<* 24
oorele iea diverse numiri dnpă par­
tea navii pre care o susţin.
A c e r e d ita r e , ( ad-credil, diu cre­
dere), a pnne în cred it, ii da cre­
dinţă, crecjărnînt, â conferi autori­
tate.
 c c n m n la r c , (ad-cumularc) .
a grămădi, â face să trecă de mă-
sur'a ordinariă (liicrnrî de aceaaşî
n atură).—A ccumulatiune, acţiunea
de â accumulâ. — Accumulâ tor (ţm-
fin nsit.> cel ce aecumuletjă.
A c c u r a r e , vd. curare.
A c c iir a t, curat, polit, esact.—
Accuratefă , cal etatea celluî ce e
acciirat.—N. ns.
A c c u r tă , (ad-curere), ueri-ce ga­
leria estcriore stabilind commnni-
catiiinî între diversele despărţim in-
te ale unuî edificii).
A e c u s a b île , de aecusat (în pos-
sibititate s. necessitate).
A c c iis a r e , ( —sare), din cude-
re), â încrimina, inculpa, insimulâ
(învinovăţi). — A ccusaţiune, acţiu­
nea de a accusâ. — Accusator, cel
ce accusă.— Accnsaţiunea îq, jnsti-
ţă eră forte frecinte (desă) !a cel
vechi. L a Athena, în certele-par-
ticnlarie, numai cel offensat putea
se aecnse; în dclictele carî priviâ
statul fiă-care avea dreptul. Ac-
cusaţiunile se ducea la senat s.
la adnuanţele poporului, care, du­
pă uă primă judecată, le trămiteă
la curţele superiori. Aeeusatorul se
îndatorâ prin jurăm înt se susţină
accusaţiimea, dacă se lăssă de dîn-
s’a, s. d6că nu obţinea a cincia
parte din rotari, eră condemnat la
plată de 100 draehme (vre-uî 50
sf.) ş i, la nepossibilitate de â o
probă, pedepsit cu morte. L a lîoma
ueri-ce eetăţian avea dreptul seac-
euse. Treidceî dile după accusa­
www.dacoromanica.ro
Acce
ţiune avea loc judecat’a, de multe
ori â doua di. Sub republic’a fran-
cesă se creasse accusatorul public,
funeţinne tot aşiâ de meritosă.
si creatorii sei. Acest magistral eră
însărcinat se confereseă înaintea
tribunalilor pre aceusaţl. Numire#
lui sc făcea de aduuanţ’a electo­
rale.
A c c u s a tiv , ( —vus), gram. unnl
din caşurile declinaţiuniî: Arrattă
obiectul assupra cuî cade acţiune^
espressă prin verb.
A c c u s ia r e , (fr.)â n asc e . Acţi­
unea şi effectul este accusiămînl.
iV. ns.
A c e d iă , (acedia) , lene, molă-
tate, negliginţă.—Accediare, a suf-
feri eu greutate, â fi inquiet (ne
liniştit).-—Us. numai la pass.
A c e m e ţl, (gr. cari nu dorm),
nume dat unor monachT syrianî
cari se ru g i necontenit. S t Ales-
sandru, în seci. 6, fiisse ftmdato-
rnl acestei ordini.
A c c ilâ , măsură de lungime în
Grecia şi Asia. Valâ 10 pd. gr. s.
q. pd. 5 deg. şi 10 in. dealenos-
tre (3 mt. 8 entm).
A c c n s ă , hereditate căpătată dela
un domn feudale plătindu-i-se uă
dare în perpetuu s. pre căţl-vaan-
ni, bail emphylheotique. — Actul a-
cestui fel de împroprietărire eră
acensemîntul.
A c e p lia ll, (gr. fără Sap), se
numiră maî multe secte cari fă-
cnsseră revoltă contră capii lor, p re ­
cum Ies aciphales hisilanls din seci.
6. Caleficaţiune â animalilor din
elassea cea m al de 4eos (moiusce
şi insecte). Elle sunt lipsite de cap
s. cel puţin în apparinţă asia. Ia
genere ueri-ce lucru fără cap, care
stare se num. acephaliă.
 25
A c e ră ( acquila.), vultur.
A c e r a r e , ( — rare), â ascuţi.
A c e r b , ( —bus), iute, am ar, a-
cr,u, tare, înţepante.
A c e rb i (a te , caletatea acerbului,
cruditate, asprime?
A c c r r a , ( — r a , din acerna).
D upă Festu altarel ce se redîcâ, în
Borna, la patul morţilor pentru a
aide perfumurî, Mal probabile vas
pentru .tămăiă, turibulum, &Vfiict-
trjgcav (Virg. Aen. 5, 744); cuthiă
pentru pestrat (ămăi’a (Hor. Od, 3,
8 , 3; Ovid. Pont. 4, 8, 39).
A c c r in f ie , botn. familia de
plante.
A c e r, (acer), iute, sprinten; de­
unde ager,
A cerv ,(-® t« ), grămadă, sarcină.
A c e s e , speţă dc herba, come­
dia; nn mineral.
A c e t, ( — fum), oţet.
A c e ta b u l ,( —him), văssuleţcesc
punea, Ia cel vechi, pre masă cu
uere-care juseel (vd. vb.) ş alt
oe-va; măsura de capacitate, = %
din sestar. Bt?tn., acelabulî, se­
minţele unor plante.
A c e ta t, — m ai ales la pj.. — sări
oţetose, resultanţi al combiuaţiunii,
acidului acetic (oţet distilat) cu basl
şalificabilî.
A e e tit, vd. prec-
A c e to m e tr u , apparat pentru
m ăsurarea tăriei oţetului.
A c»;tun, acet ardător produs
prin soluţiunea unei sări metalice
în apă distilată. Acest acet e cău­
ta t mal ales în Anglia că remediu
contră phtisiă şi- provocante de es-
pectoraţiune (vărsare).
A . O h, Anno Christi, în annul
dela I.-C h r. .
A c liă , (opis, fr. ache), boln. a-
p iu, pătrunsei. Comp. celari.
www.dacoromanica.ro
A ch
A c lia ia 'A /a i a altă-dată A lyia -
Xfc A ly id in a (păm îul marginar).
L a Herodot, Tliucyd,, Pausania
costele de N- ale Peloponnesulul,
conţinînd ceaa ce se niirma/fojrjtxci-
n o h ş. Mela şi alţii introduc în
astă denominaţiuneterritorielfi de Co-
rintU, Phliunte, Sicyone. Li viu, Ci­
cerone, Cesare înţelleg tot Pelp-
ponnsul, şi addese însăşi Gre­
cia e desemnată sub numele de
provinţ’a Achaia, în opp. cu Ma­
cedonia. — Espulşi din Tkessalia,
în care şl avură prim’a reşedinţă,
Acheil, (dela Acheu, fiiul luî Snt,
unchiul lui Hellen), stabiliţi ăntîiii
pre marginile Arguluî, cuceriră tot
Peloponnesul. Numaî Arcadia, un.-
rle remaseră P elasgiî, şi Aigialia,
reţinută de Ioni, resteteră concur­
sului lor. L a epoch'a resbelnluî
Troieî dynasti'a acheă ă Pelopidi -
lor eră inflninte în t6fă Grecia, pă-
nă cănd, dnpă îndelunge resbele,
către 1100, Dorii, conduşi de He-
raclkjl, pătrunseră prin isthm în
Pcloponnes. Uă parte din lăcuitorj
trecură prin Beoţia în Asia Mică;
ceî-alţi, Ionii, sub eonducerca lu i
Tisamen, fiiul lui Oreste, merseră
se se stabileseă în Aigialia s. At-
tica, occupară celle 12 cetăţi (după
alţiî astă împărţire datedă dela din-
şil), şi î dederă, în un’a cu gubernul
democratic, după mortea lu i Ogyge,
numele lor. Herod (1,145) nume^-
ce cetăţile urinăforie.' Pellcne, Ai-
geira, Aigai, Bura, Helice, Aigi-
on, Rliypes, P atrai, P h a ra i, Ole-
nus, D y m e, T ritaia. Pol. (2,41)
pune Leonţiul şi Cherineia în loc de
Rhypes şi Aigeira; după alţii (W ebeţ
Weltgesch. 1 , p. 109) Sicyonş
şi Corintul se allătură acestui număr.
Rcstrînşi dc natur’a locului, Acheii
 A c li 26
remaseră departe de implicaţiunile
(încurcăture) politice ale cellei-al-
te Grecie şi conservară maî mnlt
de 6 secle libertatea şi indepen-
dinţ’a naţionale. In resbelele Per-
siee steteră indifferinţi; îu resbe-
lul Peloponnesic rem aseră, din a-
versiunea către D orism , neutrali.
Numai în cel cu Theba luară par­
te pentru Spartiaţi; dar încheiară
preste pugin pace separată cu ad­
versarii, deunde, după bătai’a dela
Leuctra, fură aleşi arbfcri de am ­
bele părţi. Confederaţiunea ce for-
m asseră, la început numai în cha-
racter religios, se stinse pre încet,
mai ales cu derîmareS Helicelui
şi Bureî (Diod. Sic. 15, 48; Paus.
7,24; Ovid. Met. 15, 293). Con-
strînse de necessitatea generale prin
urm ătorii lui Alessandru, patru ce­
tă ţi, P atrai, Dy m e, Tritaia şi Pharai
făcură, după essemplul Etolitor, uă
legătură către Olymp. 128 (280),
care, prin alîăturarea altor 6 ce­
tăţi (Pol. 2,41) şi m ai ales prin
strategi'a lui Arătu (251) căpătă
însemnătate în fotă Grecia. Cele­
brele politic aviisse scopul de â
introduce egalitatea şi libertatea
naţionale în ana cu consolidarea
în' es teri or. Democraţi’a deveni prin­
cipiul predomnitor; fiă-care d iu re -
publicele confederate remase în si­
ne independinte; uniunea într’un
tot compact şi stabile eră numai
pentru interessi communî şi sco­
puri generali politice. F iă-care a-
veâ drepturi egali; democrati’a fă­
cea basea giiberneler particularie,
precum pre â celluî totale. P ute­
rea essecutivă, pentru tote neces-
sităţile confederaţiuniî, stă îa mă-
nele unui senat peiraaninte; deci-
siunile legislative eeiâ din adu-
www.dacoromanica.ro
A ch
nanţ’a generale, regulată de patra,
ori pre an, affară de caşuri e stra-
ordinarie, ş i în care aveâ parte
neri-ce cetăţian dela 30 a n n i, nu
meseriaşiu. In capul gubernuluî doui
strategi (dela 255 numai unul) a -
vînd conducerea affacerilor în în ­
tru şi affară; 1frigă dînşiî, cu pu­
terea essecutivă, un secretar de
Stat, grammaleus, 30 demiurgi în­
sărcinaţi cu convocarea adnnanţe*-
lor, un commăndante, hipparchos,
(m agister equitum) formă eentml
politic şi civile al statului, ftovXy.
Bătută de Cleomene III, cătjntă
appoî sub Macedonî din errârea
fundatorului şi conducătorului sen,
confederaţiunea achaică avii fericea
sârte prin redicarea lui Philope-
men (208). Enthnsiasmul se rede-
de poporului decădnt; euergi’ă na­
ţionale fu restabilită , puterea in­
ternă â statului de nouu consoli­
dată. Strategul megalopolen ucisse
cu măn’a sa pre M ahannida, ty -
rannul Spartei; acesta cetate cădu;
însă intrigele streine, mai ales in~
thiinţ’a Romanilor (comp. Liv. 38T
30 sqq.) lu depărtară din capul
affacerilor. Amar vulnerat el sere-
trasse în Creta, sub serviţul strein.
L a 198 errupse secundul resbel
Macedonio; vieţ’a Confederaţiunii
se stinse în certe intestine prin
politie’a destruinte ă Romanilor.
•Ultim’a radă appuse cu strategi’a
lui Diaiu şi Critolau. Consnlele L..
Muaimiu coprinse isthmiil; liberta­
tea naţionale ă tâtel Greciei deperi
eu bătai’a dela Lencopetra şi de-
rîmarea Corinthuluî; (}ece plenipu-
tinţi ai. senatnlul declarară Con-
federaţiimea dissolută şi restabiliră
gubernul oligarchic. Achaia deveni
provinţă pretorică, appoi proconsu-
 A c lie 27 Aci

lare. — Comp. Plut. Philopoemen, A c ic u la r ie , (din actis), su b -'

A rat.; Liv. 27 sqq.; Pol. stanţe carî cryatalisă în aculeţe;
A c ln u it, ( — tu s ), materia .odo- caleficaţiune â florilor s. al. â că­
rante. ror construcţiune 6 cu multă fineţă.
A c h e î, vd. Achaia. A c id , (acidum), substanţă soli­
A c lie ir o p o e ta , (gr. care n a - dă, licidă s. gas6să, de sapore (gusţ>-
fost făcut dem ănă de horn), se num. acră, care roşcscc culârca albas­
uă imagine â S .-te î Maria ce "se tră â heliotropiuluî şi are faculta­
conservă în biseric’a St. Ioan de tea de â neutralisă cn totul s.' în.
L ateran, Ia Roma. parte proprietăţile alcaline ale ba-
A ch en», regat al Indielor. silor. Toţi acidiî constă din uă
A c lie n ă , nume dat fructelor substanţă simplă s. compusă, ba-
carî nu coprind decăt uă singură sea (în respectul lor radicalele),
semînţă, de ordinar secce, Cico- combinată eu ossygenul (astărjî s’a
rca, lăptue’a s. al. sunt de genul recunnoscut că mulţi au hydrogen)..
aceBt’a. Acidiî iea diverse numirî după cor­
A c h ille , (y ix tlle v s), fiiu al The- purile unde sunt conţinuţi; ac. a-
tifjiî şi Peleu, regele Myrmidonilor nimalt, minerali, vegetali (ultimii'
în Phtia, nepot al luî Aiaeu, deunde coprind şi pre ceî preparaţi cn m a­
numinile de Flileidijc' n-rjlijiaâyq terie vegetali). Acicjî nativi sunt'
Ih jh lto v %4iaxiâtjg, iieroul Iliadiî. ceî pre carî î gîţssira în stare na­
Ass.l uî Iliadea 1, 11 ,1 8 , 19, 20, turale, liberi s. combinaţi.
22, 24, 29; Odyss, 1 ), 24; Eurip. A c id if e r (ac.— fero), care con­
Hecub. încep.; Ovid. Met. 13 şi ţine acid, compus cn un acid.
celle doue cănturî din Achilleidea A c id if ic a b ile , dispus â luă a -
luî Staţia. cid.
A c liio tri, bota. uă săm înţă de A c id if ic a r e , â preface în acid,.
plantă, un ingrediente al cioealateî. Acidificante, care face s. pote fa­
A c h m a , carte ă religiuniî D ru­ ce, compune un a c id .— Acidifica-
gilor. timte, acţiunea de â acidifica.
A c lir o ilia tic , (Telescop, ochian A c id o to n , ( — ton), uă plantă;
achromatic), instrument de optică medicinale.
inventant de Dollond 8. H ali.—Im - A c id u l, care ţine de acid, este
p reu D ăn d radele diverse ale lum i- iişior acidat.
neî are proprietatea de â lăssâ se se A c ilo n e , (Aquilo), vîntul de Nord.
vadă obiectele fără culori streine. A c iii ă , (gr.) des. ueri-ce bob
A c lir o n ic , ( — cus, gr. ax^or succulinte, câm transpărinte, uni-
estrem, vv$, nopte). Appus achro- locular, cu seminţe tari, că stru­
nic se dice cănd uă stea appnne gurele s. al.
în acel’aşî timp cu Sorele; — R ă ­ A c in a c e , ( —n a x ,fr. acinaces:),
sărit ctchronic cănd resare, scr’a, sabiă lungă şi îndouită la Perşiî
în acel’aşî timp cu appunerea S<5— ceî vechi. Scythil Tiumiâ astfel uă
reluî. sabiă ce punea pre altare ce Sym ­
A c lm p a lla , s. A chrupaya , gen bol al luî Marte. — Acinaciforme,
de p la n te americane. care are form’a unuî acinace.

www.dacoromanica.ro
 A cq 28
A c is a n th e riit, gen de plante din
famili’a sălciarielor.
A p la s t, (gr. a-clastao), opt. nu-
meace Leilmitz figurele carî no res-
fring luroin’a deşi a r pute.
A c l i d ă , măciucă arm ată de
m aî multe vîrfurl ascuţite, în us Ia
trupele vechie. Avea uă currea prin
-meciul căria putea fi retrassă. du-
jpă-ce fussesse proiectată assupra
•nemiculuî.
A e o îy t, ( — tus), acel’a care a
;priimit primul din celle patru or-
•dinî minori ale bisericeî, paracli­
ser, diacon, eeroferar. LaConstan-
tinopole, în timpul imperatorilor o-
rient., senum iâ astfercapu,l cohor-
$1 imperiali.
A c o m a s , speţă de arbure.
A c o n it, (—tus), plantă veniud-
aă din famili’a rănunclilor. Cresce
în abundanţă pre munţii A lp i; in ­
tră addese în compuse 'medicinali.
A c o p , (gr. care depărledă fati-
g'a), remediu recreativ. Plinia vor-
hesce de Acopus, petră preţiosă
care, frecată cu heliu, dă acest re­
media, acopum. Dacă Plin. înţel-
lege alt ce-va decăt acopis s. da­
că prelectul 6 reu, remăne a se de­
cide.
A c o ră , plantă; vd. Calam.
A c o ty le d o n tie , plante al căror
simbure 6 lipsit de fibre (cotyle-
'donî). Acest gen de plante forme4ă
un’a din marile divisiunî ale sys-
temei Iui Jussieu; correspunde
cryptogamelor luî Li mie. Muscul
(m uschiu) e din genul lor.
A c q tie r ir c , (ad.-querere. fr. ac-
querir) — accerire—â căpătă, câş­
tigă.
A c q iiis iţiiu ie , acţiunea de ă
acceri şi resultatuj eî. — Acquisi-
tor, cel ce capătă, câştigă.
www.dacoromanica.ro
A er
A c q u it (ad-quaeo, quilum) , —
accit, —absoluţiuhe, oitanţă plătită.
A c q n ita r e , ă plăti uă c lan ţă.
A c ra , unul din munţii pre cari
eră fundat vechiul Ieruaalem. Nu­
mele î vine dela înălţimea sa (et­
erat, înalţ). După-ce Chrestinil
luară ^Iernsalemul, în seci. 11, fun­
dară pre acest munte un hospiţ
pentru pregiiniî carî veniă sc vi-
sitede locurile sănte. Comp. S .-la
A fara.
A c r a b a th e n e , un’a. din celle
11 districte (toparchie) ale Iudeeî
sub Romani.
A c r a tis m , mâncare de dimineţă,.
gustat (dejeiîner), la Grecii ceî ve-
chî. Numele dela acraton, vin cn-
rat, pentrucă acestă măncare se
făcea muiănd căte.-va buccăţe (i(i
păne într’un viu pur.
A c r im o n iă , ( — nia), acrime,
iuţelă; acerbitate, cănd e vorb’ade
character. — Acrimonîos, acerb.
A c ro a illă , şi acromă ( — tna,
din gr. a audi), ceaa ce ascultă
nescine cu plăcere, cântare s. lec­
tură la masă, precum, eră us la ceî
vechi. Cel ce e însărcinat cu a-
ceste effecte.
A c r o a m a tic e , f — ca), opere
ale Iul Aristotele. Aceste cărţi eră
reservate numai pentru scholariî sei;
lectur’a lor eră intredissă vulgului.
Coprindeâ lecţiunile orali ale aces­
tui philosoph.
A c r o m a tic , unnl din celle do­
ue. moduri cum Soctrate şi făcea
lecţiunile; vd. Esoteric,
A c r o a s c , (g r.) acţiuuea de â
asculta, audiţiune, esposiţinne, pre-
lecţiune, dissertaţiune erudită.
A c r o a tic (gr. — cos), relativ la t
andiţiune, care se citesce înaintea
tmuî auditoriu. Cărţi acroalice s.
 Aer 29
acroamatice sunt în genere aeellea
carî coprind doctrine professate o-
raliee (prin graiu); opp. esoteric.
A c ro b a t, jucător pre fune. As­
tă professiune eră Cunnoscută de
ceî vechî; eră de patru feluri: u-
niî juca în giurul uueî ftinî că râ-
t’a în giurul ossieî; alţiî alerg i pre
uă fnne întinsă; ceî de al treile
ămblii de sus în deos cu bfaşiele
şi peîjile întinse; ccî de al patrule
egsecută diverse întorsure s. dăn-
ţâ la sunetul instrumin'felor. Ceî
maî celebri acrobaţi din timpul
nostru sunt D-na Saqui şi Debu-
rean.
A c r o e liir is m , esereiţ de g im ­
nastică la Grecî, în care athleţiî,
în luptă, se attingeă numaî la es-
h-emiîăţile riîănelor.
A c r o c lio r d o n , ( — Jar), aci-o-
cord, s. acrochord, înflătură mică
ce se produce pre pelîe, m:iî ales
pre faşiă. cojiu:
A crofcO rintli, vechia Citadelă ă
Corinthuluî. Bpoch’a fundaţiuniî
selle e nâdetermlnată. Stă pre uă
stîncă îhalfă nude se affiă fă'ntari’a
Pyrene. Aerocorinthul a fost co-
prins de grecnl Aratu, 243 în. de
Chr., şi de sultanul Mahomed II,
1454.
A c r o c o r if t, speţă de cepă.
A c r o lith , (gr.) care e 'd e ; pe­
tră la estremităţî. Maî pârtie, uă
statuă de lemn al cui cap bfraşîele
şi’ pedile sunt de petră. *Typnl eî
este statu’a luî îlausol din Hali-
carnas.
A c rO p o d iii, (ăxqo? nov?), es*
tremitate, pfideetale dela uă statuă.
.A c r o p o le , ueri-ce c ita d e lă /la
anticî, pre estremitatea s ., înălţi­
mile unui ofcaş. CitadeJ'a Atheneî
purtă acest nume, precum ii Corin-
www.dacoromanica.ro
A ct
tîmluî avfeă pre accl'a de Acroco-
rinth.
A c ro s tic , s. acostîch, metr.
buceată de poesiă dispusă astfel că
primele litere ale flă-căruî vei'B, a-
dunate î d ordiuea ver'suluî, forme-
dă numele, devis’a s. sentinţ’a ce
poetul a voit se espremă.
A c r o te r ia s m , med. tăiarea n-
fluî membru.
A c ro f e ric , (gr.) pedestalî la es-
fremitaţiîe unuî fhmtispigiu; stylo-
baţî d’asstipra columnelor susţinînd
statuete. După alţiî figurele înseşi
carî se punea' pre eolumne.
A c ta r , ( — rius, pentru actua-
rius), cel efe ţine aeteJe, scribă,
secretar, redactor.
A c ta , s. ACTRA, (gr. ţărm), nu­
me dat uueî părţi din Attica pen-
trueă este ndătă de mare. Addesc-
pentru Attica.
A c t, ( — turn din a jo), effectnl
ăcţitiniî, ceaa ce s‘a lucrat, operat
(acţiunea se referesce maî mult la
puterea activă); convenţiiine (învo­
ială); divisiunile uneî buccăţe de
thgati-n. Schol. thesile susţinute
pentru a căpătă un grad la uă
facultate. A ct Constituţionale, con-
Stituţiunea frâncesă publicată în
1793, de Convenţiimea naţionale.
Aclelele Consislarinlut, în cdicte.
deelaraţiunile consiliului de Stat,
sub imperatorif romanî.
A c ta vd. Acle.
A c te , vd. Act.
A c te le E r u d iţ il o r , (acta Era di-
toruri), (}iar fu n d a t, în 1681, in
Germania, de Otto Menke, primul
(Jiar litterar d in ’acestă ţerră. Leib-
n itz, Thomasiu s. al. se numără
între collaboratoriî sei. încetat în
1776, acest tjiar conţine, collectiT,
127 Voi.
 A ct 30
A ctele S a fijilo r , ( acta San-
clorum), uuroe dat culegerilor cou-
ţinînd legiudele Săuţilor. Un diar
jesuitic, început de Bollaud (1643—
794) portă acest’asi titlu, (53 voi.).
A c te le A p o s to lilo r , (Acta A-
postolorum), carte â Testamentului
Nouu. Conţiue histori’a primelor
progresse ale Cliresţinismulul dela
ascensiunea lui I. -C lir., au 32,
pănă la venirea Săutulul Paul la
Roma, preia an. 65. L a început fii
scrissă în grecesce de St. Luca si
publicată sub Nerone. Acest’aşt uu-
me portă un diar coutra-revoluţio-
nar publicat în timpul Revoluţiuniî
(1789-91 şi întrerupt prin ordinea
luî Lud. XVI.
A ctia d c, poetic peutru A'llic şi
A cliac (dela Aeţiiî).
A c tillic , anemone de mare, zoo-
phyte marine, vermi uiollusci.
A c tilio t, S. AOT1NOLITK, (gr. corp
cu rade), speţă de gummă tare,
de cnlore verde (schorl verde). Vine
din Zillerthal, deunde addese nu­
mele de u lk r lh it.—Boln. plaută din
•Noua H ollauda, din famili’a her-
baceelor.
A cţiil, (—tium), promuntor şi oraş
al Acarnauiei. A stăzi Capo di Fi-
golo şi Azio. E însemnat prin uu
templu redicat de August după în­
vingerea lui Autouiu. (Suet. Tib. 6).
A c ţiu n e ( — tio din agere), ceaa
ce nesciue face, effeetedă, lucrare.
Comm. documeut care stabilescecă
uă summă * fost depusă peutru uă
întreprindere couimerciale, avînd
de scop uă operaţiune determina­
tă şi dând celluî ce o are un drept
proporţionat la bcneficiele întreprin­
derii.—Proprietarul unei acţiuul e-
ste acţionar.. Cel ce face com-
merciu cu dînsele acţionist.
www.dacoromanica.ro
A cu
A c tiv , (—vus), care e în activi­
tate; opp. passiv.
A c tiv ita te , facultate activă, pu­
tere de ă lucră, forşiă energică,
vivacitate în mişcare; principiu in­
terior de detenainaţiuue şi acţiune,
diliginţă, applicaţiune, ardore, stre-
nuitate.
A c to r, ( —tor), cel ce face, ope-
redă ce-va, cel ce essecută nn joc
senic (rol). Fem. face actrice.
A c tu a le , ceaa ce este în act,
effectiv, p resin te, din timpul de
faşă.—Actualitate, starea celluî ce
este actuale.
A c u p u n c tu r a , (împtmgeve-ac) ,
impun sură cu acul. • Ueri-ce ope­
raţiune medicale s. de alt gen care
se face prin împunsure în pelle.
Originea el este în Iudie (vd. ta-
Uraaf.iune). Europa o cunnosce din
seci. 17.
A c u d iă , s. a c u m a , insectă ame-
ricauă.
A c u s m a t i e , —numaî la pi. —
nume dat acellor diu discipliî lui
Pytlsagora carî, ne fiind încă ad­
mişi se contemple pre professor şi
se vorbâscă cu dînsuî, lu ascnltâ
prin un văl. Acest geu de prepa-
raţiuue dură trei annî.
A c u s tic a , sciinţ’a sunetului.—
Se divide în esperimentalei, relati­
vă la observaţiunea phenomene'or
produsse de rcsunsiiiţ’a corpurilor
sunătorie; arithmetică s. canonică,
relativă la calculele prin cari se
determină răporturile sunetelor în ­
tre dînsele.—Vd. şi Cornet.
A c u t, ( — tus), ascuţit. Se num.
astfel sunetele celle mal de sus ale
sc'Iei musicall; opp. grave. — Gram.
ckaractcr priu care se desemuă su­
netul ascuţit al unei vocali.
A c u tă llg 'lliu , (ânghiit acul), ca-
 Ada
Te are celle treî ăngUiurî ascuţite:
triăngliiu aeutănghiiî.
A d a c a , uă pantă.
A d a g io , (ital,) încet. Mus. mi8
care înceta şi solidă, <Jeşi maî pu­
ţin solemne decăt andante. Co-
reddi, seci. 17, a scris primul a t-
tarT biieeăţe.
A d a g iu , ( — ţjium p6te din ad-
agendum), niassiiriă tare şi instruc­
tivă, d. e..Coneiiuţă pură prevele-
4ă tote bunurile. — Adag-iele (ada­
giu) se înţelleg ale lui Erasmu, cu­
legerea de proverbie gr. şi lat. fă­
cută de e l, preste 4000.
A d a li, botn. plantă de Malabar.
A d a lid , officiar de justiţă mi­
lita: iă în Hispanin.
A d a liiig i, nobili germani. L a
Anglo - Sassonî here^iî presumtivi
a î eorâneî.
A d a m a n te , (--mm), vd. diaman­
te. —A dam antin, do diamante.
A d a n iia u î, s. Adamiti, heretieî
din’aecl. 2 şi 15. Professâ in&iffe-
rinţa în acţiunile humane.
A d a m S m ith , cel maî celebre
din economiştii m oderni, seci, 18.
Spirit universar, eJ nu remase stre­
in la niciun’a din cnnnoscinţele tim­
pului. Professâ successiv rhetori-
■o'a iiteraiur’a şi pliilosoplii’a. Ope-
r’a sa Theori'a sintimiutelor morali,
avii mare succes. Cea maî impor­
tante este îase Cercetări assupra
n a tu r ă şi căuşelor avulieior naţi­
unilor, operă devenită celebre în
Anglia şi Francia.
A d a p ta r e , ă potrivi, applicâ,
accinimodâ.
A d a p ta ţiu n e . acţiunea de ă a-
daptâ.
A d a r , â doue spredectS lună â
annulni bisericesc, la f e b r e i, şi â
şesse â annuluî civile. Conţinea 29
www.dacoromanica.ro
31 Ade
(Jile şi 30 în anniî embolismicî; res-
pundeă luî Februariu. L a Persani
lun'a ă 13-a.
A d a r a n ii, passăre din genul la-
tirostrelor, s. scolopax (becaţă) al
luî Linne, din famili’a corlielor
(vd. vb.)
A d a rc iti, s. a d a r c a , spumă să ­
rată, care se întăresee că buretele.
A d a r c o n in i , vd. Darie.
A d a r ti c u ta ţ iu n c , articulaţiune
forte m obile; vd. Arlhrodiă.
A d a th o d ă , totn. speţă de spin,
<Jis şi carmanlină s. jusliciă, după
numele luî Iac. Justiciii, cultiva­
tor scoţian.
A d a te , (adatis), materiă din In-
cliele Orient, (muselină).
A d d a c e , animale african de ge­
nul caprelor.
A d d ic ţh in e , adjudecaţiune.
A d d ita in e u t, adaus, adăugire.
A d d iţiu n e , (ad-do), înşirare de
numere pentru ă cunnâsoe un to­
tale, adunare; adaus. -__Addiţiona-
le adaus, de adaus, supplimentar.—
Addiţioitare k face addiţiune. Suppl.
summare, adunare.
A d d iic io n , anat. muaelii de
contracţiune, cari mişcă în în tru ;
opp. abduclori (vd.. vb.).
A d e q u a t. (ad-aequare) potrivit;
phil. schol. întreg, plin, totale.
A d e la n ta d , guvernator militar
în Hispaaia.
A d e le , gen de insecte din ordi­
nea lepidopterelor. Sunt mice şi se
găssesc in lemne, reflectând, îu a-
ripele lor Htrălueinţi, t6ta culorile.
A d c liţî, angnrî la Iiispanî.
A d e io p o < |l, (gr. adelvs-pous) ,
animali fără pe(}î apparinţi.
A d e lp h i, (gr. fra ţi), eomediă
ă luî Terenţiii, unde flguredă doui
fraţi din carî linul eontrastefjă prin
 Ade 32
a ta re ţ’a sa eu generositatea celluî-
alt. E cea maî perfectă dram ă â
comicuinî latin, imitată după Adf-1-
phiî Ini Menanăru şi Sijnapothne-
scontes aî luî Diphilu. Comp. în gen.
Lessing. Hamb. Dram. (1769,8) p.
sqq.; 142. Dîdcrot, OeuvresIX p .233
sqq; Theâtre complet des Latina
par Levee. Par. 1820,voi. IX sqq.
Pârtie. Grancrt,Analcct. p. 129,136
s q .; Reinhard în edit. sa, p. 286;
Herm annîn Program. Marburg 1838
şi în Jah n ’s Jahrbb. fur Philol.
Suppl. V I, 1, p. 65 sq q .; G. T.
'Zinimenrmnn. TerHUi tind Mehuti-
der, ein Beitrag zur Erklăr. der A-
deîphen, Ciansenthal. 1842.
A d e iu a n iă , (gr.) palh. grije
mare.
A d c u ip ţiu u e , (ad-ekio), cumpă­
rare; revocaţiuneauneî heredîtâţî, do •
naţiuni; tăiărea'uneî plăţî, stipendiu.
 d e n a lg iă , (gr.) med. durere
In uă glandnlă.
A d e n a iitli, (fr. — the), gen de
plante proteoide.
A d e n a iith c r iu , arbure din or­
dinea. condori.
A d e u iă , (fr adene), arburel din
Arabia.
A d e u a c a r p i, gen de plante le­
guminose. Căte-va speţe din citys
intră în acest gen.
A d e n o g r a p h iă , t ă i Adenologiă.
A d e n o id (gr. ghindă) , tot ce
are form'ii nneî gbinde. — Rr. us.
A d e n o lO g iă , partea botanicei
<iare se occupăcu essaminarea ade-
nantelor. Adenoqrapiii'a le dă de-
scripţiunea.
A d e n o s e , (g r), ’med. affecţinne
chronică & unei glaiidale. — Ade-
'notom iă, diasecţianea glandulelor.
A d e p h a g iă , (gr.)'voiiacitate,lă-
’somiă in mâncare.
www.dacoromanica.ro
A di
A d e p t ( — tus din adipisaer $•
adiind), cel ce e iniţiat în secrete­
le unei sciinţe, în mysterielc uueî
seefe. Se dice maî part. despre ccî
ce se applică la alchimia. Ab,sol.
ueri-cine possede un secret.
A d e s iu , ‘insectă coleopteră 8e
Brasilia.
A d e s s e n a r î. (lat. adesse), sec­
ta ri differinţi de Catholicî în Vnb-
difl presinţeî reali s. transsubstan+ă.
A d e s tr ii (fr. adroit), îndemânatic.
A d lia , sărbătore â Musulmani­
lor. Se celcbră în <ţi’a â 10-a lu -
nex dhulegiat s. â călătoriei. Nu­
mele de Jaun-al-Corbaa I vine
pentrucă se sacrifică mulţi berbeci»
A d h e r a r e , vd. urm.
A d lic rii e (ad-futerere), â stâ li­
pit, ă fi a llătu rn t, â ţine fle, â-fi
în partea.— Adherinle cel ce âdhe-
reăce.—Adherinţă, părteniă, depen­
dinţă, Uniune.
A d e rm , pond în H isp .,= 2 g rm .
A d h e siu ik e , (adhaeiio), uniune,
jnncţiune; phys. attracţiunea eser-
citată Intre suprafeţele corpurilor
de natură indiff'erinte. Mercuriul a-
re adhesiune Ia a u r , argintul 'la
plnmb s. al. Corpul de cca maî
generale adhesiure e.ap ’a.
A d h o c , (lat.) speciale, ceaa ce
are îă p o rt numaî la un scop.
A d h o n o r e s , (lat.) honorific, d.
e. titlu ad honores.
A d ia n t, ( —ÎĂÎww, în —Me s.—
le), plantă.capilariă assupra foielor
căria humiditatea nu se pune nreî-
trădată.
A d ia p lio r e s e , (gr.) vd. atMa-
ţmeustlriă.
A d ia p h o r i h , nepăssare.
A d ia p ii o r i s t — maî ales la pi-—
Lutheraniî mitigaţi din seci. 16,
carî urm ă doetrin’a luî Melanchton
 A dj . 33
şi caii, approbănd prc Lntlier, con-
tinnia de ă se suppnne bisericeî
oatholice.
A d ia p lio r iu , fgr.) spirt detar-
trn, fără odore.
A d ia p n e iis tiă , (gr.) snppres-
siune, opprire de transniraţiune.
A d ie r ă , b ătaiă, snfflare (de
vint). Comp. mutcinlă.
A d ip id iii, —mai biue ctdipinyitf
din pittjfuis,— principiu de natură
grassă la corpurile organisate.
A d ip o c ir ă , (adipos), snBstanţă
grassă; unt de balenă.
A d ip o s, gras.
A d ip siă , med. lipse de sete.
A d ira re, (t'r.), ă rătăci (că a c t) ,
â perde. — Vorb’a i s. i dire de
spus, s., cu Becherel., vechiul latin
adirare, din celt. dyrynn.
A d ir, a d iv s. a d il, căne mic,
şiacal de Barbaria diu genul vulpii.
A d iţî, lăcnitoriî oraşului Adem.
A d ifiisu e, (ad-eo), priimirea u-
nel h e red ităţî, declaraţînnea de
astă priimire.
A dit, ( — tuş), m ergere,-intrare,
atfces.
A d ja c iiite , (ad-jactns), de ap-
prope,- din vecinătate , pus lîngă,
preste s. în urmă.
A d je c ţiu n e , uniunea unul corp
cu altul, (m al ales în didact).
A d jectiv , ( — vus), gram. uu’a
din părţiie vorbirii; dicere donotan-
te modul, caletatea, characterul. Se
unesee cu substantivul. — Ide’a ce
abject, adaugă substantivului e ne-
cessariă; ide’a epithelulm pote fi
utile, frumosă s. al.
A d ju d eca re, ( — care), ă tlă cv.
în partea cuî-va, îi attribui, judecă
cv. că proprietate ă cuî-va. — Ad-
judecaţiune, acţiunea de a adjude­
că. In justiţa este cessiunea făcută
www.dacoromanica.ro
A dm
la judecată, în presinţU unul m a­
gistrat, de nă proprietate. — adju-
decător, cel ce adjudecă.
A d jlllic ţiu iie , ( —tio), uniune,
asBociare.
A d ju n ct, unit, associat cu un
altul pentru ă. Iu ajjută s. ă lu su p -
p lin i; magistrat ales că se suppli-
nescă pre majorul nneî communi.
In procedură adjuncţii assist la ră-
porturT şi ajjută pre judecători prin
observaţiunile lor.
A d ju fa n f e , ( adjuvans, fr. ad-
ju d a n l), militar subordinat altuia
pentru ă lu ajjn tă.—Adjutanţii sunt,
în Francia, de (rel grade : subof-
ficiavi, crSaţî in 1771, fac serviţul
tjinru, sunt primii între subofficiarî,
egalii lor, şi conenr cu dînşiî la g ra ­
dul de otticiarî; majori, creaţi in
1790, se iea de ordinar diu gradul
de locnteninţi şi căpitani, snnt în ­
sărcinaţi cu tote amănnntele servi-
ţuluî şi cu instrucţiunea theoretică
şi piactică ă subofliciarilor; gene­
rali, creaţi în acel’aşî an, numiţi
şi adjut. commăndanti, sunt de or­
dinar coloneii.
A d ju d e c a r e 1, ă judecă în favd-
rea cuî-va, â recunnosce cererile,
a dă preferiuţă. —: Adjudecaliune,
acţiunea de â adjudecă. — Adjude-
calar, cui se adjudecă. — Adjitde-
caliv, care conţiue-, din care ese uă
adjudecaţiune.
A d lib itn ill, ( ta l.) , pre voinţă,
dnpă plăcere. In mus. espremo că
pot.; nescine se essecute ceaa ce
stă scris, s. se lu suppremă, dacă
voiesce.
A d in ii ti ti u , ( — culum din ma-
n u s), ceaa ce ie» nescine în m â­
n ă ; tot ce ajjută la cc-va, facilită
un efiect.
A d tn iu is ts 'a re , ă cărniui.— Ad-
3
 A dm 34
ministraţiune, cârmuire, conduce­
re ă uneî atfacerl. E a essecută ceaa
ce este regulat de gabern. — Ad
ministrativ, de administraţiane.
A d m in istra to r, cel însărcinat
cu nă administraţiime.
A d m ir a b ile , dc mirare.
A d m ira te, s. a m i r a l e , (ad-
mare s. arab. emir al m a ), com-
m ăndanteal tmuî corp nayale.-A s­
tă demnitate datedă, în Francia,
dela 1270. In 1792 fii suppressă.
Napoleon o restabili, în 1806, în
favorea luî Murat, şi ea durii pâ­
nă la revolnţiunea din 3830. Astădî
Bnnt trei adm iralî în sensul espli-
caţiunii nostre (don! in timp de
pace), gradul lor correspunde acel-
luia de marechal de France.
A d m ir a r e , ( — rare.), â se m i­
ră dc, â contemplă (cv.) cu mira­
re, uimire s. bnccuriă.
A d m ira n te, s. a d m i r a t o r , cel
ce admiră. E nescine admirante în
un moment* admirator pote fi tot-
deuna. — Admirativ, caro denotă
(espreme) admiraţiune.
A d m iro m n n , cal c6 are niani'a
de ă admiră, admirator escessiv.
A d m is s ib ile , (admiltere), pri-
imibile, de pi-iimif, care se pote luă,
pote ave loc în uă affacere; vala­
bile, demn.— Admissibililale, possi-
bilitate de admissiune.
A d m is s iu n e , acţiunea de â ad­
mite, priimire.
A d m itere, âpriim i,înfrodace,per­
mite intrare, dă loc între. — Rece-
pere espreme cv. m aî interior, eu
tote eă, la R., admissiune — audi­
entă fPlin. Paneg, 47), deunde ad-
missiones primae, secundae (Sen.
ben. 6, 33) şi admissionales 8. ma­
gistri admissionum (Amm. 15, 5)
«eî ce conducea pre admissi.
www.dacoromanica.ro
A do
A d m itia tu r, (lat. se se admită),
uerî - ce bilet de priimire pentru uă
ordine 8. al.
A d n îo n ir c ,,â (ovăţui. Feresee-
te di* fr. admoiietare.
A d n a t, ( —tus, fr. adne), năs­
cut lingă, botn. adberintc. Se ca-
lefieă astfel părţile erescinţi imme-
diat assupra alteia s. carî se par
.â face corp cu dîns’a.
A d n e s s ilin e , vd. Adherinţă.
A d n o ia ţiu n e , vd. Annotaţiune.
Se ilum. maî pârtie, adnot. re-
spunsn! papei la uă supplică.
A d fllc s c in ţă , tinereţă, etatea
între copilăria şi jiineţă. Puberta­
tea e începutul eî.
A d o n a i,n u m e ceH ebrciîsubsti-
tuesc acelluia de Iehovah, pre care
nu cutedă â lu pronnnţă.
A d o ilic , (adonius),—dela Adu ai­
de—metr. vers de un dactyl şi un
spondeu s. trocheu. Se usită în cân­
turile de leteţă; de ordinar se pu­
nea dnpă treî versuri saphice.
A d o n id c , juue păstor, fiiiî al
luî Cinyra, rege în Cypru, şi al
Myrrheî (s. Smyrneîdupă Apollod.).
Victimă â geiosieî luî H arţe pen­
tru araorea Veneriî, el fu transfor­
mat în mystreţ Deşi tărdiu, Ve-
nere»’ veni în ajjutorul favoritului
seu şi lu schimbă în anemon (Comp.
Ovid. M et 10, 238 sqq.). In gră­
birea sa ea şî săngerâ pcdile de
spinii trandaphirilor ale cuî flori,
de attunci, din albe deveniră ro
şie. Sărbătorea luî Adonide, Ado-
niele, %â dâ-ovia, se celebrii în Fhe-
nicia si dură 8 4'le; >n Egypt, în
timpul Ptolomeilor, în Grecia şi lio.
ma. Mythul 6 de origine syriană-
Prin metaph. se 4ice Adonide totnî
hornului cuî place se se p arele, de-
 A do 35
«nde adonisare, ă parii cu affec- la alegere;! sa. Adoraţiunea către
taţiune. regi, trecută diu Persia la K .,(as-
A d o n iîi ( — nîmn, fr. a dani de
adonis), iofn, plantă, speţă de cy-
paros.
A d o p ta re ,. ( — la re),.ii biS pre
tn v , de fiiii. — Adoptau te, cel coa-
-■doptă.
A d o p ţiu n e , ( — tio), regnl. a-
doplaţiune — acţiunea de â adoptă.—
Adopt, orii în us la tote poporele
antice. L a Roma eră forte a<1desă.
Antiiin se făccâ prin antorisarea
pontificilor, mal tărdiii prin ă ma­
gistraţilor şi a poporului (Comp.
Gel!. 5 ,1 9 ; Cic, fin. 1, 7-, Şest, 7 .,
ad Attic. 2, 12, pro d. 13 sq.; Gaj.
1, 137; Tacit- Annall. 15, 19; Snet.
Oetav. 65). Adoptantele căută se
fiă cel puţin cu 18 anui maî mare
deeăt adoptivul. Cănd acest'a din
urmă stă sub puterea părintescă eră
adopţi», cănd se afflă libe^, (sui
jn ris), arroţjatin. Patricii un putea
adoptă un plebriu, acest'a pnteă a-
doptă un patriciii (artificiu al pa-
tricilor că se potă deveni tribuni).
Maî tărdiii îm pilatorii accordară
facultatea de ă adoptă. Adoptatul
luă numele şi premimele adoptan-
telnt şi adăugi» numele seu de fa-
-miliă că epithet. In Francia, după stin­
gerea primei viţe regesci, adopta-
ţinnea se p e rd ii; la Galii se num ii
afftlialitme. Restabilită în 1793, a-
doptaţiunea fii cousănţită în Co­
dicele Civile (comp. acest’a lib.
1. cap. 8). i persone.' Absol. scrissore de ferici-
A d o ra re, (—rare), â se rugă
la, â addnee cult, ă se închină, ă
se plecă cu respect. — Adorabile,
demn dc ă fi adorat. — Adoraţiune
(tTpogxvvqgif), acţiunea de ă ado­
ră şi cffcctnl el. Al/sol. închinarea,
(hommagiu!) ce cardinalii dă papeî
www.dacoromanica.ro
A dr
snpra modului de deplinire Herod-
3 ,8 6 ; 7, 136, Xen. Cyr. 8 , 3 , 1 4 .
Arr. 4-, 11, 1(5, Snet. Vitei. 2), fu
înfredissă de Diocletîan.
A d o ra to r, cel ce adoră.
A d o r e â , (adorea donalio), dar
în griu ce se făcea victorioşilor în
anticitate.
A d o m a r e . adornament, vd. or-
nare, ornament.
A d o sc o n , vechia monnetă he-
breieă.
A d r a c liu ă , plantă din care se
face hărtiă în China.
A d ra g a n îlm , s. tra g a n tiiă , (*—
iha), gnmină care curge în lam e
dure şi coriacî din ramurile astra-
galilor. Cul6rea aă e albă s. că lă-
măi'a.
A d r a s te , regele A rgnlni, ap-
poî a l Sicyoneluî, fiiul lai Talaii,
dennde Talaonide , şi Lyssimaceî,
tată vitree al lnî Polyuiee. Intce-
priuse contră Theba resbeln! nu­
mit al cellor sipte capi (Septem.
contra Thebas), preste 7 s. 10 arnrî
al Epigonilor. (Comp. Aesch. 'E n td
in i Qt'iflttQ-, Enrip. Pkoen., Stat-
Tkebais). Alţi cinei heroî maî portă
acest nume.
A d r e n i, (lat. la lu c ru ), es-
preme ceaa ce correspunde ces-
tiuniî.
A d r e ssă , (fr.) indieaţiune, ar-
răttare de numele s- locuinţ’a uneî
taţinne, de adhesiuue s. de cerin­
ţă către uă putere maî înaltă, că*
tie im snveran, precum a fost A.-
drets'a cellor 2 2 L deputaţi, votată
de cameră, cătrc Carol X, în 1830.
Vd. şi Solerlă.
Ad» e s s a r e , ă face adressă;»—>
 Arin
că refl. ii se îndreptă, u da vorbă.
A d s tr ic ţiim e , vil. Asslricţiitiic.
A d iila h i’i c , ce! ce sc lassă ii
se adiiiâ.
A d u la r e , ( — tari) , ii linguşi
(flată).
A d tila ţiu n e , linguşire.
A d u la to r , cel ce liugnşesce.
A d u ltc r a r e , ( — rare), ă strică,
schimbă, falsifică, altera.
A d iilte r a ţiu iie , acţiunea dc ă
adulteră.
A d n lierifi, ( —rfum), violaţwne
credinţei, purităţii conjugali. —
Cel uăscut priu adulterin sc i|ice
adullerin(—nus)-,—ccl care 15 ile-
plincsce, adulter. — L a Judeţ adul­
terul eră pedepsit cn morte (pănă
astădî la Arabi). Pentru Greci şi
K. vd. Repudiaţiune. lu Francia
conjugi! se separă. Fcme’a adulte­
r ă e condcmuată la inehisoro. dela
treî lunc p ăn ăla treî anni, bărbatul
la amendă dela 100—U000 fr. Copiii
adulteri simt recunnosciiţi uelegitiuii
şi nu au drept decăt la aliiniute.
A d u m b r a r e , ă deseniuă după
um br’a unuî eorpj â attinge, ii al-
liu e ă , ii pune uerî-carî trăssurc
preparatorie. — adumbraţiune, ueri-
ce lucru conceput în simimar, in
compeuijiîî , iu 11ere-cari trăssurc,
imagine neperfectă, nmbrelă.
A d u sti line, arsură.—A d ia t, ara;
—med. uume dat altă-dată sânge­
lui şi ccllor-alţi liciili animali.
A d v e iit ic i u , (ad-vmirc), ceaa
ce este venit, nu e naturale, in un
lucru; opp, inăscut.
A d v c r b ii i, parte ncvariabile â
•vorbirii. Se unesee eu verbele şi
adjectivele.—Adverbiale, îu adver­
bul, pmiind adjectivul peutru ad-
•verbiu. In jurispr. adverbialele e
differiute cn totul de adverbiu, du­
www.dacoromanica.ro
3G Ady
pă relaţiimile ce implică decretul.
Aitmmirele e iu locui adverbiuluî,
dacă arc maî ales (orţ’a lui; vd.
Nodicr in Boiste. Differinţ'a dată
dc Lavcanx e puerile.
A d v e r sa r , (—n u s), oppnninte,
(protivnie), neuiie.
A d v e r sa tiv , (gram), de opposî-
ţ it in C .
A d v e r sita te , (— tas), eoutra-
rictate , defav6re, netortisnă, cir-
emistanţă rea, stare nefcrice.
A d y n a iu iă , (gr. fără putere),
slăbieinue.
A d y n a iu ic , in adyuamiă, lip ­
sit de puteri. — Starea adyuamică e
eliaracterisată prin attopirca fegei,
ditficultatea şi nepossibilitatea miş­
c ă rii, obscurarea sensaţiunilor, ă
affecţiimilor morali şi funcţiuni­
lor înţellessnali. Astă egi-itudine se
termiuă prin nă repede degciicra-
ţiune ă corpului affcctat. Lipse de
iniue aliiiiinte, passiuui triste sunt
primul motor al egritudiniî, contră
care tractaţiunea e imputinte.
A e n ie r , (gr. fără di), nume
dat, in martyrologî, la ucrî-c6săut
oui un se pote determină uă di
certă de nasecre şi al cui îmme
nn e bine cunnoscut.
A er , (aer), — aer alnmspheric—
substanţă flu id ă, nevisibilc cănd
este 111 volume mic, inodore, nc-
sip id ă , g re a , comprcssibilo şi d<*.
uă mare elasticitate. Aerul e for­
m at, în uu cent de p ă rţi, de ‘21
părţi ossygen, deapprope 79 gas azot
şi uă pre mică cantitate, pote a
miiele parte, acid carbonic. Hruu,
Jean R cy , Bayen, în fine Lavoi-
sicr şi Seheele (pentru dinşiî os-
sygenul eră 27 părţi) au discop-
perit coroposiţîiraea aerului (vd.
iu geu, Feloiize C him ie, Par.
 Aer 37
1854, p. 6-1 sqq.) Aenil cmi-
stituesee atmospher’a şi pare albas­
tru la uă mare distanţă, e ne-
dispensalrile pentru vieţ’a animale
şi vegetale. Anticii făeusseră din
el un element nepossibile, după
dînşiî, de â se diseompnne. LS
priviă câ imagine vivante â divi­
nităţii şi distingea doue speţe, ae­
ru l masculin s. activ, pre care lu
adoră sub numele luî Joue, şi cel
feminin s. passiv, represintat de
Junone. Prim ’a speţă erîi etlierul.
Toţi fluîcjlî aeriformi avea la dîn-
aiî numele de aer şi se distingeâ
numai prin diverse epithete espre-
mînd proprietăţile acestor tiuiţii.
Astădî li se dă numele generic al
gaselor.
A e r i a n , relativ ia aer, format
din aer. Cm aerian?, sunt locurile
preunde frece aerul în plămănî.
Ast/el simt m in g u l, arter’a tra-
elieă s. al.
A c r id e , boln. plante oreliidce,
speţă de ppideiidru, vanilia.
A e r if e r , addueător de aer.
A e r i l i c a r e , ă face a e r, ă in­
troduce aer în plămănî, â schimbă
în aer. Prin aerare obiectul şlper-
de natur’a, prin aerificare şl o pre­
face.—Aenficafiune, acţiimea de ă
aerifieâ.—Aeriformc, care are pro­
prietăţile aerului.
A c r is a r e , a lăssă se intre ae­
rul; suppl. aerare.
A e ro g u o s iii,s . aerologiX , stu­
diul proprietăţilor aerului-— Aero-
graphiă, deseripţiunea, fbeori’a ae ­
rului. — Aerodynamică , tractat de
forţ’a şi effeetele aerului.
A e r o l a , pustulă plină de aer.
—Med. vd. Ampuălă.
A c r o i i t h , (gr. petră de aer),
massă de aer eadutâ din regiunile
www.dacoromanica.ro
Acţ
înalte- ale athmosplierel. Căderea
lor e mal tot-dcnnă îiîsoţită de un
metheor Inminos, un glob de aer
care dispare după uă violinte es-
plosiune- Căuşele aerolitliilor nu
sunt încă l.-ine determinate.
A e r o lo g ia , vd. Aerognosiă.
A e r o m a n c i ă , nume dat a ltă ­
dată arţil de ă predice fiitorulprin
mediul aerului şi substanţelor at-
mospherice.
A e ro n ie tril, instrument seîvind-
ă m ăsură desitate» aeru lu i.— Ae-
romelriă, seiinţ’a care studiedăpio-
priefăţile acrului, I măsoră ş iîe a l-
enledă effeotele.
A e ro lia n ţii , (—ta ), navigator
in aer, cel ce ămbla eu balonul
prin aer.
A e ro p h o b iiS , frică de aer.
A e ro s ta t, stătător. în aer, balou.
A pparat spheric, făcut uădată da
pîndă astăc]! de taffet. A fost in­
ventat de los. Mongolfier, în 1782.
L a început In înflâ eu paie şihăr-
tiă arsă, astăzi eu liydrogen, care
în pertu tea uşinrinţeî selle, relativ
eu aerul din pregiur, lu înalţă. Pi-
lastru de Rosier fusse primul care
se redieâ, la 1793, în aer. .
A e r o s t a tic ă , sciin fa cciliiirin-
lnî aerului şi al corpurilor eu ae­
rul- Se nnmesee şi aeronautică.
A e r o s ta tlio u io iie , speţă de ba­
rometru arrăttănd greutatea şi tern-
peratur’a aernluî.
A ero stie rT , (schfila de), insti
tut în Francia, stabilit în 1793 sub
direeţiunca lui Conţi şi destinat aS
for medii aeronanţî.
A e ţia n î, sectă elirestină din seci.
4, fundată de Aeţiu din Antioeliia
pronumit Impiul. Aceşti beretieî,
car? av ei şi alte numiri, anomeî
troglodiţi, era puri aerian!. Doc-
 AfFe 38
trin ’a lor eră, pelîngă altele, că Dnm-
nerteu nu cereMela hom tnî decăt cre-
d in ţ’a.
A c tio lo g iă , vd. Etiologiă.
A e tită , (regnl. aelolitk,) speţă
de petră, petră de acera (gr. dezos),
pcntrucă se credea a proveni din
cuibul acereî.
A c ... vd.. E ...
A f.... vd. A p h ...
A ila b ile , (affari), cel ce se
îassă ă T vorbi. Calefică uă p er-
«6nâ care priimesce pre cnv. şi Iu
ascultă cu bunătate şi dulceţă.- —
Affabilitale, caletatca affabileluî.
A ila b u la ţiiiiic , Q— tioJ, did.
sensul mora'e al unei fable, unuî
apolog.
A H 'a re re , (fr. affaire), dn făcut,
to t ce 6 obiectul uueî occnpaţinnî
(tr<5bă).
A (la di re, (fr.) vd, Faluire, Fas-
lidire.
A iF aclissaineut, "vd. Fatuitate,
Fastidiii.—E. us.
A fta m a re, â a v e fame (foame),
R . us.
A iF eblire, (fr.) â debilita, slăbi.
A ffo c t,(—tus), mişcare produssă
în animă de uă impressiune.
A tfectare, a dă sinţire, pune în
uere-care disposiţiune; â căută cu
ambiţiune, â arrattă predilecţiune
(pentru cv.). â cere maî presus de­
c ăt iertă natnr’a. Phys. ă luă u fre­
care formă cristalisăud.
A irc c tib ile . fiaffect'), dispus la
affecţiune, facile mis.cător. Şi (reu)
(îffectionabile,
A flc c ţio u a r e , a a vi affecţiune.
îs. fi prins de dorinţă (pentru cnv,
s. cv.) ; refl. â sinţi mişcare adîncă.
A lF ecţu iue, ( — tio), amore. in-
«linaţiune, predilecţiune.
www.dacoromanica.ro
A fli
A ffe c tu o s , suppl. affectos —
plin de affecţiune, amantissim.
A {Feri a ţ ă , addus, raport, produs.
A fForilite, (ad-fero), ceaa ce re­
vine fiă-cărui din inteiessaţî în un
obiect nedivisibile. — R r. us.
A if e r m a r e , suppl. ă arendă.-
A lfe r in ir e . (fr.) ă face ferm,
stabile, â întări. Comp. consolidare.
A fF e ssa rc , (fr.) a face se se
applece, â curba, dă in (Jeos —
Suppl. â depreme.
A ife tfu o s o , s. iFPETro, (ital.)
mus. arrattă că buccat’a înaintea
cuî stă, caută se fiă essecutată cn
uă espressiuue tînără, melancboli-
că. Mişcarea attarilor buccăţe es­
te lentă.
A lF id at, ( — tus), nume dat, în
evul metjiu, acelluia care se punea
sub protocţiunea unuî domn feuda­
le, dăndu-î jurăm înt de fidelitate;
ucrî-cine se legă cu altul prin ju-
răniînt, intrat în credinţă.
A F filia rc , â face pre cnv. fiiu ţ
vd. Adoptare.
A fT iliat, cel ce e priim itîn affi-
liaţiune; — metaph. părten Ia seera-
elle nneî eongregaţiunî s. al.
A F ilia ţiu n c , acţiunea dea affilia.
A ll’in i i e , (fin), â înfini, appro-
piâ dnue perss., înrudi. (Us. maî
ales că refl). — Affin, de apprope,
prossim (rudă). — Â ffinilate, pros-
simitate (rudire).
A fF in u a r e , ( — mare), h di ce c«
stăruinţă, întări, susţine. — Acţiu­
nea este A ffirm aţiune — A ffirm a tiv
ceaa ce affirmă, servesce spre în­
tărire. — Pârtie, se mania. A ffir-
mativi- (lat. — vi) aceia carî, în ln -
cisiţiune, m ărturia şi susţinea îna­
intea tribunaleluî opiniunile de carî
eră aceusaţî.
A lTis, (fr. affiche), foia scrissă
 A fr 39
t. iropressă ce se lipesce pe strate
ca se de publicitate unul lucru.—
Acellea ale particularilor caută se
fiă pre hărtie culorată; ale statului
şi societăţilor erudite sunt pre albă.
Afissele datedă de!a 1697, in A n ­
glia; 1653, în Francia. Uă culegere
de attarl scripture este liurcau d'a-
dresses de Renaudot, Ceî vechi avea
libelele,
A fflic tiv , care adânce affiieţiune.
A ifiic ţiu iie , ( — tio), îngrijire,
întristare, necas, supărare.
A ffJigere, ( — gerc), â necăji,
întristd, desgustâ.
A ffltliltte. (ad-fluere),ce\ ce cur­
ge în nă parte. Uimi af/tuinle s. nu­
mai affluinle, acel’a care se versă
în altul.
A fflu s , acţiunea de âafflui, eiir-
gere; v d .Flus.
A ffro n t, (fr.)procesmortificante,
injuria, offensiune, ruşine.
A ffw rcă, mar. anchoră mică.
A iF ilsiu ite, (ad-fim do), vărsarea
unnî licid pre un corp.
A f ila g e r , officiar preşedinte la
V îndările publice, în Hollanda.*
A f r a n c c s a d o s , p ărtinii F ran-
cesilor în Hispania. Perţin de aceia
cari au ju rat â conserva eonstitu-
ţinnea dată de regele Ioseph Bo-
naparte (deundemai tărdiu Iosephi-
ttos), în 1808. L a restabilirea dom­
niei indigene, sub Fordinand VII,
li se închise venirea în p a tria ;c ă ­
tre 1820 căpătară uă am nestiă, fă­
ră înse â li se da vre-un drept civile.
A f r a iliu , comic latin, născut la
180 s. 130. Cert înflorih, preia 99.
Cicerone şi Horaţiu laudă snbţirita-
tea spiritului acestui poet şi'lu fericită
de stylnl seu. Afran i i luâ subiec­
tele (iramatelor Belle din vieţ’a ro­
m ană, comcdia togata. Comp. Cic.
www.dacoromanica.ro
Aag
Brut. 45, de fin, 1 ,3 ; Veilej. II. n.
I. 17. unde H aase (alig. Litt. -
Zeit. 1836, No 56) voicsce Plau-
lin i teporis pentrn L a tin i leporis—
ultimul preferibile cu Critz la loc.
I. Veilej., Becker Comico, Rormn.
fabb. qiiaest. p. 60. — Id. II. 9.Quin.
til. Inst. X, l,i0 0 ,lîn g ă care Gejl-
N. Att. X III, 8, Diomed HI. p.
487 s., Putsch, Macrob. Sat. VI.
1; Apnlej. Apolog, p. 420. Muuk
De fabb. Ateii, pe 121, în opposi-
ţiunc cuNenkirch p. 168,169(172-
75 pentru întrepefarea locuiuî diu
Ilorat. Ep. 1, 57). Assnpra influ-
inţeî selle Snet. Ner. 11. Fragmin-
tele la Stephanus p. 43, Bothe p.
160 sqq. Cel mal bine la Neukirch
p. 176 sq. unde viu 40 buccăţe.
A g a ş a u i. agaceriă, agagare, â
supără, întărritii.
A g a d iie , sp eţă de pesci, fr.
pilouneau.
A g a la e î, (favoriţi), nume datof-
ficiarilor cari stă immertiat lîngă
person’a siiltanulnl.
A g a lm ă . (m s), statuă, imagine.
A gam ft sp eţă de cameleone.
Unii introduc în astă denominaţiuna
cryptogamele Ini Linii e.
A g a m e illlio iie ,(Atreides), myth.
fliiil Ini Atren şi fratele lui Mcne-
lau, regele Argulnî şi Mycenei, fu
geueralissimul Grecilor în resbellnl
Troieî. C ert’a sa cu Achille face o-
'biectul Iliadiî. L a întorcere căcju în
insidiele. soţie-î salle, Clytemnesti-a,
şi atnanteliiî el, Egyst. Comp. II. I,
II. Odyss. II.
A g a n ii, passăre apatică dinA-
mcica merid. de genul cocorilor.
A g a ilip p e , fântână celebre în
Beoţia, la polele Beliconelul (Virg.
Aen, 10,12. Paus, 9,29) E ră con-
 Age
secrată Muselor, deunde munele a-
eestora de Aganippifâ.
A g a p a iiih , ( - tlius), speţă de li­
liac (de Africa). Substitueace cri-
nolele luî Linnâ.
A g a p e , (mese de carelale), hos-
peţe ce primiiChrestinî făcea in
commuiie. .
A g a p e to . vergine ale bisericeî
primitive trăind în communitate
fără â face vre-un vot. F ură sup-
presse de Jniiocinte II.
A g a p h ita , sp eţă de mineral.
A g a r ic , (— cum), gen de plante
forte numeros.
A g a r ic m i n e r a l , substanţă pă-
mintosă analogă cretei'. Se num. şi
Gvhr (dospelă) calcar s. calce
carbonatată spongiosă.
A g ă r i c ă , (m adreporiu aguri cit
dnpă Linne), speţă de polip fossile.
A g a r ic o i d , speţa de agaric.
A g a r is t, (g r.) typ, stabilit de
Lesch, al unuî gen de lepidoptere
originarie din B rasilia; speţă de
plante.
A g a s o n e , ( —son, gr. Innaxufinoq
fr. palefrenier). Usitefjă pentru rîn-
daşiiî.—Eriv Inaţl dintre accensi. Vd.
Liv. 43,5; Plin. H. n. 35, 40, 29;
Apul. Met. G, p, 121, Varior,; Ho-
rat. Sat, II, 8, 72.
A g a th o d c m o n e (—dai/to») ge­
niul bun Ia Egypţianî, acel’aşr câ
Oromaze (lin Perşi?. 'JVmiiniiI latin
este yenius, ănger păzitor (Lam pr.
Elagab. 28, Inscript. ap. Vise., Mus.
Pio Clem. 1. 1. p. 153.
r t g a tl io l o g iă (gr.) partea e-
thiceî tractante de bunul suprem .
A g a ty , arbnre de Malabar.
A g a v e , (fr. sing.) ordine de co-
quile şi gen de plante, propriu aloe
american.
A g e d o it, chem, substanţa parti-
www.dacoromanica.ro
40
culariă găssită în snc.cul liquiriţel
s. glycirrizeî, lemn dulce (fr. rii-
glisse').
A g e sn a , (g r.) corp de călări
macedonî formând comitatul regesc
(i/.rj fta 6iXţxtf). Unii autori appliea
numele şi Ia pedesfrime (Liv. 42,
51, Aur. 2,8,9. Comp. Riistow şi
Koechly Gesch. des grieeh. ischen
Kriegsw. p. 243.
A g e n d a , (lat. de făcut) libel
d îiotiţiunî, pre care însejanâcjă
nescine ce are se facă.
A g e n ţia (gr.) sterilitate
A g e n o r e , myth. regele Pheui-
cieî, fii ii I luî Ncptun şi Lybieî, ta­
tăl luî Bel, Cadmu şi Europei, stra-
moşiu al Didoneî, deunde Ageno-
ris-ttrbs — Carlchaginea. (Virg
Aen 1 , 99 8 ; Sil.) Pentru heroul.
Troian cu acest nume vd. Hom. II.
12, 83. 199. Paus. 10, 27. 11.
A g e r a sia (g r .) betrăneţă fragetă.
A g e r a t, plantă indiană care şî
conservă tot-deuna culorea. Unul
din eonii beresiarculuî Valentin.
A g c r o n te , bătrân viau, fraget.
A g eto r, pronume al luî M er-
curiu s. Joue.
A g e u stiă , (gr.)—şi ayuenstiă s.
agheusliă, —lipse de gust.
A g g lo ilic r a r e , ( —rare), â a -
duna, uni în masă, conglobâ. — A g -
glomeraţimie. acţiunea de â ag-
Homerît — a aglomeraţi se num.,
substanţele cari, divise timp înde-
Iiing, s’au u nitpvin acţiunea apelor.
A g g l utili a re, Aglutinare), â Ij,-
pi, încleia. — Agr/lulinatiune, lipire.
Ayglulinalivîs. Agglutinanfi se num
me.jicaniintele sab formă de eni-
plastru avînd proprietatea de â se
lipi tare de pelle.
A g g r a v a r c , aggrnvafiitne., în-
greunare, adaus la uă sarcină.
 Agi 41
A g g m l e r e , (—d i), â offensâ,
provoca, attinge, face cuî-va cv. ca
se se supere, comp. â attacu.
A g g re s s iim e , acţiuuea de ii
aggrede, supărare, offenaă — Ag-
gressiv, carc are characterul aggres-
siuniî, c de natură â produce cer­
tă .—Aggresor, cel ce ag-grede.
A g h la b ili, "Califi africani înăl­
ţaţi pre ruinele puterii califilor de-
la Bagdad. Domniră 108 anr.i
(1800—908). Capul lor fusselb ra-
him Ben-Agleb şi capitalea lor Kai~
ro.i n. -*
A g i a m o g i a u l , a g e m o g l a s i . s.
AGtAM-oat.&m, vd. Azamoglani.
A g ia n y s. agiau, pnlpit de pus
foielc cari conţin aurul, la aurari.
A g ia s iu , cerimoni’a bendicţf-
uniî apef cu care preoţii botesă
duminica.
A g id e . Patru regi aî Spartei. Cel
mai însemnat este Agide I, capul li-
neeî Agidilor, successe în 1059 tată­
lui seu, Euristhene (comp. Hcrod.
7,204). Succftssoriî.sei, Agitlii, îm­
p ă rţiri tronul cu Proelidii şi E h-
ripontidiî. bunt 31 pănă la Agesi-
laiî III sub care regatul fii derimat
(1104—12:9 în. d. Chr.).
A g ile , ( —lis), prompt â se miş­
ca., uşior, sprinten, dispus, înde­
mânatic.— Agilitate, caletatea cel-
IhI ce e agile.
A g ilo fin g i. ginte de nobili ger­
mani, vechi Guelphi.
A g iilte, (ago), cel ce e însărci­
nat cu uă affacere publică s. par­
ticularii. Prin estens. tot ce lu-
creilâ, eontribuesce la uu resultat. —
Aginţă, sarcin’a agintelnî, conduce­
re, proenraţiune.
A g io , beneficiu ce produc bâniî
în nsură, produssul campteî, valo-
re pre d’assupra cellcî âsse.
www.dacoromanica.ro
Agn
A g io g r a p h , (uerî-ce scriitor ca­
re tractcdă despre vi6ţ'a şi acţiu­
nile Sânţilor. —•Agiographiă,' p a r­
tea Scripturei pre care, Hebreiî o
numesc Ckeluvim, scripte sacre,
pentrucă au fost sorisse numai prin
inspiraţinnea Săntulnî Spirit. Ast­
fel sunt Ps.lîmiî, Proverbieie, Para-
lipomenele s. al.
A g io s id e r , — d i r , s . — s i m a n d r u ,
lamă de fer servind Grecilor din
Turcia în loc de clopot.
A g io ta g iu , meseri’a acellorcarl
fac, in utilitatea lor, commerciii cu
effectelc publice, cnaverile Statului.
A g ita r e , ( — are), a mişcă, tur­
bură.
A g ita ţiu n e , mişcare, turburare,
perturbaţiune. Agitator s. agitan­
te., cel ce agită.
 g ia g a , arbure de Cochinchina.
A g u a t, cousăngine, (rudă). —
Romanii numiâ agnali ectăţianii din
nceaaşî familia, ccî cari orăallegati
cu famili’a din partea tatălui, pre
cănd cel din partea mamei se nu­
miâ cognali. In term. de drept a-
gnaţii sunt, astăcjî, collăturaţii mas­
culini descindinţi diu aceaaşi stirpe,
(viţă) masculină. Agnaţiunea 6
legătur’a de consăngenitate între des-
cindi.-iţiî masculini al aceluiaşi tată.
La R. eră consăngenitatea civile în­
tre uerî-ce descindinţi din partea
tatălui. Cognatio e generale.—P rivi-
legiele agnaţilor merseră decă(}înd
în timpul imperatorilor ( cognati şi
affines căpătară maî multă consi-
deraţiune,) păuă la Justinian, cănd
fură abolite.
A g n e lin a , peîle de mei.
A g n u s -C a s tiis , (mei cast), nu­
me dat vitieelnî pentrucăfoiele sâlle
se considera câ caste, a. pentrucă
teme ol e atheniane, cărî v o iâ să tră -
 A go 42
ie s c ă în castitate, dorm iâ sub a-
ceste foie în tim pul sărbătorilor
Cererii.
A g n u s D e i, (jnellnl Iul Dumne­
zeu), m ei de eevâ binecuvîntat de
pap’a; figur’a uuuî m ei im pressă
pre eeră. — Cerim oni’a se face la 7
anni.
A g o n a li, s. a g o n ie, ( — lia )-'A -
fjoniadt, Agonale — sărbători rom a­
ne în honorea lu i Ian u , pronumit
Agonius (O vid, fast. 1 3 1 7 ) pen-
tm c ă era in vocat eănd se între­
prindea ce-va. N u m ele e conjecturale
chiar pentru R . — U n iî fac din
Agonius un deu particular; a lţii de­
rivă vorb’a din agere (â m ăcelari).
A g o n a li, şi C gllihî, se num .
preoţii p re cari T u l. H ostiliu ad-
a u ssesse S aliilor. D u p ă alţii chiar
S ă lii, pentrucă a v e i un oratori»
pre m untele C irinale, altfel Agonits.
A g o n a r c , s. a g o n ista h c . officiar
p reşed inte la eserciţul athleţilor,
în a in te de îi ’e ş î aceştia în public.
A g o n e , lupte, la cei v ech i, pen •
tru vre-un eserciţ al corţulul s.
epiritaim . S e cunnosc m al m u lte :
capitolină, stab ilită de D om itîan,
patrienale; iselastică , sărbătdre tri-
um phale institută de A ntoniu Piui;
acţiacă, ordinată de A ugust în me-
niori’a bătăliei d ela A cţiu , cin cie-
n ale s .a l.
A g o n iă , u ltim ele m om ente de su ­
p rem aţia â vieţeî.
A g o n is t, s. asonistic , m issio-
n a r a l D on atistilor pentru â prom ul­
g a doctrinele lor. S e m aî n u m ii cir-
cuitores, circelliones, catropitae s.
al. L a R om a, montensc.s, p en tru iă
se stab ilisseră în m unţi.
A g o n is tic S , partea g y m n asticel
relativă la lu p tele athleţilor.
www.dacoromanica.ro
Agr
A g o n o t h c t , magistrat preşedinte
la jocurile atliletice, la Greci.
A g o r a , (gr.) ăntîiu adnnanţ'a
poporului, maî ales în timpul he-
roic, appoî locul unde se ţinea, şi
fiindcă acest loc eră p iaţ’a publi­
că, p iaţă de commerciu. — Agora
attică, central concursului civile şi
politic al poporului grec, se afflâ
în circuitul Cerameic, între Acropole,
Areopag, museul şi pycnele (itvv i
gen. nvxvdq), decorată eu tabele
din cari celle maî importanţi ale
lui Polygnot, în stoa poichile. In
partea de S. stoa basileios (;i ar-
chontelul basileu) şi stoa eleutke-
rios (â lui Joue). In partea de Occ.
templul Iul Apolline Patroos, al
mamei deilor (u>/t(iciîov). camer’a
(JlovXmrniiiov) şi rotuud’a (OoXoq),
Partea de N. eră ornată cu statue.
A g o r a n o n t i , aginţiî poliţianlai
agorei, p e c e s. douerlecî la număr,
el avea prw edinţ’a commerciuluî
agoreî, y.atd tfjV dyO(jdv aippvdiîv
(Theophr. ap. Harpocr.).
A g r a n d i r e , (grandis), â mări,
adăugi.
A g r a n ie , sărbători alelu îB ac-
chu, la A rgus. Orchomen. Vd, ass.
lor. Plut. quaesl. gr. 108, quaest.
rom. 1 0 2 .
A g r a r , (—n u s), care privescea-
grul, cămpul. — Legile agr arie roma­
ne distribuia poporului pămintul ţer-
rclor cucerite. Culegeri principali de
R. Goes, c. Giraud. Luptele pentru
punerea în vigore ă lor an durat 353
anni şi au produs mârtea Gracehilor.
Prim’afii propusă deSpuriu Cassiă
Viscellian în ann. Romei 267. s. 286
(Liv. 2,41; Dion. 8,69 sqq.). Urm^dă
lex Lieinia Sestia (agraria) assupra
cuî.L iv, 6. 35, 36; App. b. c. l,i
8; Varro, r. r. 1, 2; Gell. 7. 3. Leas
 A gr 43
Flam inia de agr o Gallico virilim
dividende (Val. Max. 5. 4. 5,; lex
Bor ia şi Tkoria, contră Gracehî;
lex Tiiia şi Livia. Lex Plaulia.
Flam a şi l. Servilia, numai ă tre­
ia cunnosentă prin Cic. 1. agr.
L ex Ftavia sub Pompeiii şi 1. An­
tonia. pucin determinată. Lex Cor­
nelia (a Ini Sulla) stab ilii colo-
niele militaric in Italia, mal ales în
Latiit, E truria şi Saroniu.
A g r a u lc , sărbători athen, în ho-,
n6rea Minerveî şi â Agrauleî, fii’a
lui Cecrope care se devota pentru
p atri’a sa.
A g r n v ia d o s , nume dat, in His-
pania, nemulţumiţilor poliţiei.
A g riia b ilc , (fr). plăcut.—N. us.
A g r e g a r e , vd. Congregare - Ag-
gregaliune, acţiunea dc ii aggregâ.
A g re m e n t, (ft.) graţia, caletate
prin care, un obiect place -Ameni­
tate, pentru lu cru ri; Iepure, pentru
perss.
A g re s te , ( — tis), câmpenesc,
ţărrăuesc. Comp. rn slic— Agrestiă,
rusticitate.
A g ric o l, ţărran, ara tor (plugar).
A g r ic u l to r , cel ce caută, cul­
tivă câmpul.
A g r ic u ltu r ă , cultur’a, lucrarea
pămîntuluî.
A g r ig c n t ( — Cum gr. o s.
Aytjuyaq), astădî G irgenli, oraş
al Sicilielpre muntele Agraga, fun­
dat de uă colonia de Rhodiî şi Ioni,
celebre pentru avuţiele şi numerâs’a
sa populaţiune. Monarchic în ori­
gine, gubemul seu deveni demo­
cratic, pănă cănd Phalare nsurpâ
puterea suverană. Cădii sub Syra-
cusii şi Carthaginesî; la 262 o co-
prinserăRomanii (Polyb. 1,17—19).
Agrigentul e forte însemnat în con-
strucţiunî antice.
www.dacoromanica.ro
Agu
A g r in i e n s a ţi ii n e , m ăsurarea
cămpuhu.
A g n i u c n s o r , cel c6 m ăsoră
câmpul.
A g r im iu is t, maî bine agreminisl,
meseriaşiu de agreminte, (luerurî
de .plăcere) pentru vestiminte, mo­
bili s. al.
A g r io n ic . vd. Agranic.
A g r io p lia g , cel ce mănâncă a-
nimalî ferose. ^
A g r o g r a p li, scriitor assupra a -
gricultureî.
A g r o iu a u , cel c6 lăcuesce la
cămp, la ţerră.
A g ro n o m , cel ce se occupăcn
agronomi’a.
A g r o n o m ia , theori’a agricul-
tnreî. — Agronomic, perţininte la
agronomiă.
A g r o s te m iu a , plantă crescind
printre gria.
A g ro s tid e , gen de plante gra­
minee (herbose).
A g r o s t o g r a p i i i ă , descripţiu-
uea plantelor graminee. Cel se oc-
cupă de dîns’a e agroslograph.
A g r o s to lo g iă , sciinţ'a plante­
lor graminee.
A g r o f lie r a , a. ag ro le tiu a , vd.
V ia na.
A g r n p a r e , a face grupă, adu­
nă, grămădi. — N. us.
A g r y p u iă , (gr.) insomnia. —
Agripnotic. contră somn.
A g u a p a , arbure din Indiele 0 -
rieiitalt.
A g u l, s.alhagi, arburel d eP er-
sia şi Syria.
A g lis tiliă , substanţă pămînt6să.
conţinută în agustită. Se priviacâ un
gen de pămînt particular; astădî
s'a recunnoseut ca nu este decăt
phosphat ele calce.
A g u stită ,b e ry l de Sassonia, spe­
 A la
ţă de smaragd îisit. pentru nibsaice.
 g y ie e . nume dat columnelor
Iot Apolline ce Athsnianii redicâla
intrarea caselor. Atjuieus eră pre­
nume al acestui (leu.
A g y r ji, (gr.) nume vechiu al
preoţilor Cybeieî.
A j a c e , (A ias, 'A ia?, A ia x ), <î-
iul Iul Oileu, regele Locrilor (‘O'i-
'Oileiti ij$), numit
cel june (II. 2,14, .17; Od. 4). — Fi-
iiil lut Telamou, regele Salaminei
fjTt).auoh‘i o?, TeXapoiviciâijs), cel
m al forte din Hiptauţiî dela Troia
după Achille (II. 2, 7 ,1 1 , 14, 15;
Od. î l . Piud. hymn. 7; Ovid. Met.
1 3 ,1 ; Sopb. Aias.) Sărbătorea ea,
Aiautiele (A ta v tu ş) se celebră în
Salamina, unde im joc cu nume­
le son.
A j u s t a r e , â potrivi — Ajustor
cel ee ajustedă; icni. cel ţ e ajnste-
fjă m onnetele.
A k a u tic o ii, A k a iitic o iiitii. s.
, scliorl verde.
e p jd o i a
A S ib a l, nume ce portă regele
Perşilor.
A k o lo g ia , pharmacologiă.
A l a h a u d â , marmure de Ala~
banda (oras al Cariei s. P krygieî,
(Herod. 7, 195; 8 136).
A l a b a i t d i i i i i , pfetră preţiosă de
culorea alabandel, rosiă închisă.
A la b n r c li, primul m agistrat al
Iudeilor în Alessandria.
A la b a s t r ic â , artea de â face
alabastre artificiali.
A la b a s t r it a , alabastru fals.
A l a b a s t r u , (—struni), cei vechi
numiâ astfel albastrul pur. As­
tă z i este calcea sulphatată, com­
pactă, albă şi transparint''. — Un
vas da acest m inerale. în lorm’a
unei pere, servind pentru perfu-
muri, purtă acest’aşi nume.
www.dacoromanica.ro
44 A lb
A la cr ita te , irtţime, vioiciune.—
Alacrti, iute, vinii.
A la lia , neputinţă de a vorbi.
A la sn a iiii, Aiesiianiîs.ALSMAfî-
Dir, confederaţintie resbelică ă mai
multor populaţiuni germane. Celţii
Tencterii şi Usipetiî făceă parte. Că­
tre începutul seci. 9 ei aggresseră
imperul rouian.
A la m b ic , apparat pentru â dis­
tila. (strecura).
. A fa ilî, popore seythice pre m ar­
ginile Paludii Meotidî.
.A la n tiu â , feculă s. pulbere es-
trassa diu plaiit’a numită de bo­
tanist! angelica archangelica.
A la rm ă (ital. all arme-, fr a-
lanne), semnal pentru â face se
alerge la arme; conchiămare.
A la rm a re, â redica alan n ’a.
A la tern , arbiirel din genul ner-
prnnilor, indigen din Europa me­
ridionale.
A la tiiâ coquilă univalvă de ge­
nul purpurei.
A lb a n i (Franciscu), pictor ita­
lian, scholar a! lui Calvart, deve­
nit celebre prin tabeUul sen Vene-
rea addormilă (is 78-1660), căin
monoton-
A lb a u y ( Carolina de Stolberg),
soţia luî Carol Sthiiart. Nefericirile
şi frumuseţ’a sa i attrasseră amorea
eelebrelui Altieri, care o căntă în
mai multe din poesiele selle.
A lb a ţim ic , albelă. Operaţiune
la alchimişti prin care alDlâ me­
talele ce voia se schimbe.
A lb a tr o s , ( albalru), passărea-
patică de genul palmipecjilor, în
06. Australe.
A lb e s iă , ( —iia 8 —bensia), scut
nsitat la eetaţiamî din Alba-Longa.
A lb etîi s, abletă vd. ablu.
A ib if a c e re , â albi.
 A lb 45
A lbigilH * I — iigo s, burjd), al-
beţâ, opacitate în ocliiu.
A lh in a e k , fiiiî al Ini Bhrtu. U-
niî autori fac din el fundatorul
regatului Angliei.
A lbillOVaUl (1‘cdo), poet latin din
seclul Ini August. A scris epigrnm-
mate, elegie şi nă poemă assupra
căllătorieî lut Germanicu, diu eare
avem nn fragment. Assupra !u>! Cri-
nit. De poett. L att. <•. 64 ; Fnnee.
De viril. act. L. lat. I. e. 4. § 10.
Fabric. Bibi, L at. 1. c. 12, §3 1 , 7,
p. 970; Saxii Onomast. 1 p. 198;
Quiiit. I. Orat. X. 1,890 (tot acoi/o
Spalding) 3, § 61. Comp. Mar­
ţial V, 5; W eichcrt Poet. L»tt. Ke-
liq. p. 449. Fragm entul la Senec.
Suasor, 1. p. 11, (noinp. Tacit. An
na!. -J3); Biirmam Anthol. lib. II.
p. 121; Werusdorf. Poet. Latt.
minn. t. IV. p. 34 199., 229 199.
Soaligw în ed. Bnrmann t. I,
p. 796; diu contră Paescrat, ibid.
praef. t. IV, p. 220 î attribuesce
treî elegie: Qonsolntio ad Liniam
Auguslam de morte Drusi', De ohilu
Maecenatis; dc Maecenale moribnn-
do. Prhn’ii din accstca se aescric
dc ceî m aî m ulţi, (m aî ales deA -
inar la Ovidii Carirnn. ed, Lemaire,
t. 1, p. 369, 199., lingă care Beck
la Sfatii Caîpurn. Pison. Poemat. p.
9, 19.) luî Ovidiîi. Cellc-alto doue
sunt assemine nccerte. Comp. Lion
M aecenatiana; Wei-nsdorf. lib. cit.
t. U I, p. 121,19^: Mftyer în Iahn’B
Jalirub. Suppl. JT, 2 p. 185 (ibid.
W eber, Snppl.IX , p 274, nit. 3) şi
ad Antliol. Lat. 1.1, Adnotat, p. 50,
57; Petersen în Hali. L itt.-Z eit.
1835; p. 171. Ediţiunî la Fabricii
lib. cit. Burmann lib. cit. J. Cleri-
cus (Amstelod 1705, 8). Cum notis
edid. Beck (Lîps. 1783). Meisec-ke.
www.dacoromanica.ro
A le
A lb r a u , mică raţă sălbatică.
A lb u m ,. I — bum), un fel de
caliiet; nerî-ce carte cu foiele ne-
cussutc, codicel. Komaniî numiâ
astfel nisce tăbliţe pre cari pre­
torii şî publica edictele, s. pre carî
se scriea doeuminte, instrucţiuni of-
liniali s. al. D upă unii acesta yorbă
desemnă numaî characterelc eu carî
se seri», deunde ajjunsessc appoî
se denote dreptul pretorie, spre â
lu distiuge de dreptul civile, numit
rubrica (dc C u lte roşia).
A lb u m e , unul diu priucipiele •
eonstitniuţi aie corpul ir kumau ; a-
eaa ce Jassicu numcsce perisperm,
Kichaid endosperm. In botn. al­
bumele e uu corp s. m asă inor-
gauică care însOţcsce sîmburelc cel­
lor maî multe vegetali. L a epoch’a
germinaţiunii el proeară sîmburelnî
snbstanţ’a sa şi coneurre ă lu dis-
voltă, el însuşi despărînd cu în­
ceţii 1.
A lb u m iiiă , substanţă licidă s.
solidă essistănd în albusinl (’.e onu.
E neeolore, transparinte, inodore,
nesipidă, maî grea decăt ap’a, vis-
tusă şi înverdind syropul de vio­
letă. — Sc num. A/buminose. cor­
purile carî conţin albumină.
A lb u m ., im pesce, în loc de
fr. a-blu. (vd. vb.).
A lca d ii, offîciar d e ju stiţă în His-
pania (vorbă arabă).
A lc a c s t, s. a lc a h e s t, dissol-
vinte universar. Nume ce dă Para-
ccls uneî li(piorî capabili de a tă ­
mădui tot felul dcîuflăture; ev Van
Hehnont nuui r< mediii prin care
pretindea se întoreă tdte corpurile
natureî la prim’a lor vieţă. Alcaestul
luî Glanber este uă liquore desă,
estrassă prin dctunaţiune de căr­
buni aprinşi pre nitrat de potasse;
 A ic 46 A le

alcaestul lui Kespour este un am- A lc a n ta ra ,-o ra $ al Hispanieî în

mestec tie potasse şi ossyd de zink. Esframadura. Are uă punte m ag­
lA c a id , g u b en ia to r al uuitî oraş nifică construcfă de T rajan pre rî-
Mauri c, uul Tige. Este capitalea ordinii
lA c a lc s c in ţă , înăucătură, pn- cavalerilor cari portă numele seu
treficare, efl'ect al ateulilor.— Uerî-ce jlissi şi Cavalerii S.tu lu l loannu
tinde a Iii produce este Alcalescinte. Acestă ordine, instituia în i 15G
A lc a li, s. Ar.KALi, termin deri­ şi eoufirmată de Alessaudru III, în
vat dela uă plantă numită de Arabi 1177, priimi, iu 1812, dela regele
hali, conţiuind sodă. Astăzi se dă Alphonsc- XI preşedul oraşulbî Al-
aeest nume uerî-cnî snbstauţe acre, cantara. Conţiue 97 commande;
caustice, înverzind syropul de vi­ vestimîutul seu constă în uă mantă
oletă, solubile în apă. Alcalile res­ mare albă, cu uă cruce verde în-
ping tote cliamctere.'e acidilor; se flprală pre partea stingă.
unesc cu dînşiî că se form edesărî A lc a r a z a s , s. Alcaraza, vas
{cu uleiurile săpau!). Cei maî cun- de pămînt la Hispaul (răcese
noscuţî sunt ammoniacul ,■ sod'a, ap’a).
potassea,, baryt'a, strontian'a qui- A lc e îi, celebre poet lyric grec
n in ’a şi calcea. (seci. 7 şi 6), fnsse contimpura-
A lc a li c it a tc , s. alcalinitate, nul şi amautele poeteî Saplio. Uu
nascerea proprietăţii alcaline. vers combiuat de doui pedî şi uă
A lc a liiic a b ilc , care se pote pre­ cesură pentru primul liemistichiii,
face in alcali; — Âlcalificcmte, care şi douî dacylî pentru secuudul, por­
produce un alca li— A Icaiigen-care tă numele seu (alcaic). Dela dîn-
nasce lin alcali. — Alcalimetru, in­ suj avem numaî fragminte.
strum ent pentru â m ăsură alcalile. A lc h a iiic n , poet lyric grec; com­
A lc a lin , care conţine un alcali puse primul poesie ainorose. Scri­
în stare liberă. B iln l, d. e., e un erile selle suut în dialectul dorie
alcalin, conţiuind sodă în stare de pre care lu nobili/ prin întroducţi-
puritate. unea de forme cpice şilyrice; şes-
A l r a l i s a r e , ă trage mi alcali; se cărţi de versuri şi uă buccată
â scote, prin medlocul focului, a- thiiatrale, Colimbosa. Versurile al-
cidul diu uă sare neutră. — Alca- cmenice sunt compuse de trei dac-
lisaţiune, acţiunea de â alcalisâ. fylî şi uă cesură. ,
A ic a m c u , al uouele rege a Spar­ A lc h im ia , (al-cliemeia, cliemiă
tei, diu famili’a Agililor. Successe prin escellinţă), artea de â traus-
tatălui seu Teleclu, 1813 în d. Chr. forma.metalî grâsse în inetalî mal
domni 37 aunî şi partâ un sânge­ bnne şi de â găssi aur a. remedie
ros resbol contră Messenî. Aeest universali prin ajjutorul unei sub­
nume maî purtară: un statuar grec, stanţe numite peti-’a philosophale,
scholar al lui Pliidia, celebre prin de care a tractat Bacon. Astă sci-
statu'a Veneriî şi â luî Vulcan inţă curiosă, forte vechia, numită şi
(448); un freneralc al Acheilor care ar tea hermettcă s. spagirică {pnd-
appărâ intrarea Peloponnesuluî con­ £i v dytiţfaiH'), avii mare sbor Sn e-
tră consolele Metellu. vul mediii, cădii însă eu revelaţi-

www.dacoromanica.ro
 A le 47
unea noueî philosopUie şi progres-
sul soiinţei naturali îu seci. IC.
Ueri-ce se pâte dice despre dîns’a
S fundat pre prejudiţie.
A lc h o u c lie r, s. b a y e tti, mate*
riă de lanâ anglă.'
A lc ib ia d c , generar Athenîan,
fitul Ini Clinia, un grec obscur,
crescut în cas’a luî Perieic ţi amic
al lui Socrate. F rum nseţ'aşi talen-
celc selle J|i făcură favoritul popo­
ralu l Atlienîau. Commandâ, îu una
cu Nicia, espfcdiţiunea contră Sicî-
lîa, constrînse pre Spartiaţî se ce­
ru pace, făcu maî multe coprinderi
în Asia, dar şî perdii îndată popu­
laritatea şi te retrasse în Plirygia
unde lu ommori satrapul Pliarna-
bassc (404).
A lc id c , rnyth. prenume al lui
Hercnle , după unii din caus’a pu­
terii selle, (gr. aice), după alţiî
dela numele mamei celle, Aicea.
D opa Isychiu se niimîâ astfel, în
Sparta, mai multe divinităţi sub­
alterne.
A lc n ie o n id î, celebre familiă a-
theniană din Alcmeone, descendin-
tele cclebreluî Nestore. Sc oppu-
se Ini Pisistrat şi derimă tyranni’a
din Athena.
A lc o o l, s. a lc o h o l ( spirl d evin ),
licid pur, transparinte, necolore,de
sapore acră şi ardătâriă, de odore
inţepante, aromatic, m aî uşior de­
cât ap'a. Vorb'a 6 a ra b i şî desem­
nă, ia început, pulbere nepipăibi­
le, Sensul seu propriu 6 de k es­
preme ceaa e6 6 forte subţire şi
foite divis. — Alcoolic, pertîninte
alcoolului. — Alcoolisare, prefacere
în alcool.—Alcoolisaţiune, acţiunea
acestei prefaceri.
A lc o o tn c lrii, măsurător de al­
www.dacoromanica.ro
A id
cool-; arrattă cantitatea de alcool
pur in ammestcmil sen cu ap’a.
A lc o lto lis u iu s c h r o n ic u s , de-
lirium polatorum s. del. Iremetis,
egritndiui produsse de alcool.
A lc o fa ii, s. kokan, cartea re-
ligiunii şi legilor luî Maborned. A-
rabiî ’i dă diverse unminî după di­
versele punturi de vedere. Este di­
vis în 90 secţiuni s. caliiete com­
puse de 114 capete (sure, şiruri,
avînd fiă-care im titlu arbitrar) şi
1666. versetiiri. Un aum estec dc
narraţiuui, visiun>, consilie dictate
sub influinţ’a ideelor orientali, însă
împrumutate din cărţile judaîce şi
ehrestine. Dogmatele acestui codice
religios şi civile s u n t: un Dnrane-
deii şi uă trinitate, avînd de mi­
niştri pre ăng en i şi proplieţii din
eari cel principale este Mahomed;
immortalitatea spiritului, resiirree-
ţîunea, ultim’a judecată şi predes-
tinaţiuuea. Ass. acestei cărţi vd.
Grasse Allg. Litterărgesch. I, p.
308-— 199. Bammer, Fnudgruben
des Orients, n . 25, (pentru valorea
sa poetica). Iutrepretaţîunea de Bai-
dtiavi, din seci. ÎS, 6 cea mai bună.
A lc o r n o c ă , cojem edicinaleser-
vind contră phtisiă.
A lc o v ă , fundătură în părete
pentru pat.
A lc u iu , celebre Auglu din seci.
8, născut la York; fusse magistrul
şi amicul lui Carol-Magnu (782),
care după eonsiliele lui creâ A ca ­
dem ia Palatină. Alieiiin cunnoscca
bine limb’a liellenă, latină şi he-
breică; a lăssat m ai multe tractate
assupra theologiex şi de didactică.
Operele selle de Frobeniu, 2 voi,
Eegens. 1777.
A ld c b a r a m , s. —ran, (arab.)
 A îf
stea fisaă de prim’a mărime îff con-
stelaţiunea Tauruluî a. Hyadilor.
A le a to r , (alea), care 6 basat
pre un eveniment necert.
A trîeriitail' ( sassom'c ham bă­
trân), ofticiar municipale în Anglia.
A ld in ,tm p r. — ad. alo Iul Aldn —
califică literele întrodnase do Aldu
Manntiu (italice, cursive).
A le g re f ă , ( alacrilas), veselia.—
Alegra, vesd. -
A le m ,(o tt.) stindardul imperiale.
A le r t , v in ii, aprinten, focoa.
Ttal. a Ierta, prt; înălţime).
A i c s s a n d r i i l , metr. versul he-
roic, Ia F ran reai;—med. un emplas-
tru irri ante inventat de nn medic,
Alessandru ; — lăcuitor UiuAlessan-
dria. — Cel vechi ininiia an allcssan-
drin anuui egypţian dnpă-ce fnsşes-
se modificat de ealcndarul Iulian
pre care August Iii întrodnsse In
Egypt.. Numele î s’a dat pentrucă
modificaţiimea avussesse loc în A-
lessandria. — Ape Ahssandriiie eră
băiele construite, în Roma, de A-
less. Sever. In evul mediii ae
numiă lineă Alsssandrină uă li­
ngă de demarcaţiune imaginariă,
trassă în America (1493) după-ce
pap’a Alessandru VI eonceasessc
suveranilor Hispanieî, Philipp şi
Isabella, tote pămÎDtiirile şi insulele
din America de Occidinte ţi Snd.
A le s ite r, nume dat altă-dată re-
medielor in genere. Maî tărdiu a-
cest nntnc s’a applccat la uă clas-
se de medicaniinte pre c^.-i le op-
puueă veninelor puse în contact cu
esteriorul corpurilor.
A le s tirc , (germ. Last), ă descăr­
ca (pentru navî).
A. Jj. F . (pre monuminte ve­
chie) animo l-tibcns fecit, din inimă.
www.dacoromanica.ro
48
A lfa , marele preot al Negrilor
Mahomedani din Senegal.—£ieg.
A ifa d ir, prennme al lui Odiu.
A ltair, (arab al fana, june), cal­
ini regelui Gradassn, în Aiiosto
 tfa q u ii, doctorii legii Ia Turci.
A lta q u in î, nume al preoţilor
Maurî în Hisp. dela espnlsiunea
aceatora.
A lf a r a b i , (al-Pharabi) , primul
dintre philosopliii Arabilor (590 du­
pă Clir.). Uă encyclopediâ şi un
tractat de mnsică sunt celle maî
importanţi opere ale selle.
A lf ie r i (V iclor), comite pie-
montes, poet celebre în aecl. 18,
A Iăssat uă mulţime de tragedie
din carî celle mai însemnate; Ma­
rin Stuart, Don Garcie, la Con-
juralione de P a n i, Antigone, So-
pkrouisbe şi Timolcone. A scris
îucă multe soniiete, un tractat as-
supra tyrannieT, E tm ria resbunală,
poema, Panegyricnl Iui Trajan.
Legătur'a sa cu comiteas’a de
Albany e laraosă. Abcl este mediu
între tragediăşi operă. Ass lui, între
alţi, Meunechet, Malinees litterai-
res, voi. IV, p. 401—409. Scrip­
tele selle în Padna şi Brescia 1809,
37 voi.
A lf o n s in . chir. instrument pen­
tru â scote glonţele.
A lf o iis in a , m:că monnetă por-
tng., = 20 parale.
A lg a ro tfi (Franc.), literator, phi-
losoph şi »rmlit ital. (seci. 17). A
scris Reutonianismo per le do tine,
astronomi’a dâmnelor. E ră tot-de-
nadată pictor şi sculptor. Episto­
lele şi Sagai sopra le belit arti
sunt îiisemnabilî. Operele selle Ve-
net. 1791, 17 voi.
A lg e b r ă , (arab, al.--giabarai,
restabiliment), sciinţ’a numerelor
 A ii 49
considerate în genere, s. sciinţ’a
legilor numerelor (parte i mathe-
maţi cel or pure). Se servesce, pen­
tru ă represintii mărimile în g e ­
nere, cu literele grece şi latine; se
fac cu aceste numere operaţiuni
applicabilî la tot felnl de cantităţi
numeranţi. Astă sciinţă se redică
la uă anticitate forte depărtată. Nu­
mele se iea addcse pentru analyse;
în sens restrîns e numai sciinţ’a
equaţiunilor, al gebr voal mohâbala,
restituţiune şi comparaţinne.
A lg id ă , ([algijică s. algiă), nnme
dat unor friguri întremitinţi â că­
ror symptomă este uă sensaţiune
de frig forte mare durante căt ac-
eessul; syn. neorologiă.
A lg o r is iu , însemnă, Ia introdu­
cerea systemeî decadice; calculul
după dîns'a. Maî tărdiu deveni nu­
me, generic pentru ueri-ce altă o-
peraţiune mathematică.
A lg o n te iz a , numele unei stelle.
/M g o n q u in î, trib. resbelic îp
Canada.
A Sibi, (lat.) în altă parte. — A-
libiforan, propus fără raport cn o-
bieetul de care e cestinriea.
A lie n a r e , (a liu s), ă înstreinâ.—
Alicnabile, cel ce se pejie înstrei-
na. — Alienatiune, acţiunea de â a-
lienâ şi effectul.
A lim e n t, (— tuni), ceaa ce ser-
vesee de măncare, nutrimtnt. —Tot
ce e spirituale pote dă aliment; din­
tre fiinţele m ateriali numai celle
organice sunt proprie pentru aces-
t'a. — Alim entar, destinat pentru
nutriţiune. — Alimentare, a nutri.—
Alimentaţiune, nutrire.— Alimentos,
nutritoi-.— La B. sennm ia alimen­
tari fii s. fiie juni susţinuţi cu spe­
sele Statului. Trajan institui p ri­
mul aceste stabiliminte.
www.dacoromanica.ro
AU
A liiie a , începere dela cap.
A lip ţi, ofliciarî însărcinaţi, în
gymuasiele cellor vechi, se ungă
pre athleţî.
A lip tic ă , partea medicinel ve­
chie tractantc despre uncţinnî ca
medloc de â întreţine sănătatea.
A liq u a n ta , math. partea u-
nui tot, care , repeţită de câte­
va ori, nu dă esact numărul cerut:
2 a'li*j. luî 9.—Aliquotă e, din con­
tră, acea parte care dă nnmărul
complet.
A lis iie , vînturî regulate, perma-
ninţi şi de mare violinţa, carî suf-
flă între Tropice dela N.-Vest la
S.-Est. Caus’a lor este rotaţiunea
pămîntuluî.
A lia b re v e , s. a l l a cap k lla,
mus. (Jiceri italiane se găssesc
căte-uădată la începutul buccăţelor
de cântat m aî ales bisericesci, ar-
răttănd uă mişcare repede în uă
măsură de patru tim puri/ carî se
b a t însă numai de doue ori, din
caus’a iuţimiî.
A lia P a l e s t r i n a , loc. ital. mus.
perfect, forte esf.ct. Se dice despre
stylul şi essecuţiunea m usicale.—
Pietro-Luigi Palestrina (seci. 16)
este primul care a pus în practică
totă theori’a arţiî musicalî, pro-
punîndu-şî cea maî rigurâsă obser-
vaţiune â regulclor, A compns în
un Styl asia de pcrfect încât buc-
caţele selle au remas modelele
genului.
A U ă p ta ţiu n e ( a d — laclalio),
acţiunea de â allăptâ, a dă lapte
(copilului mic). .
A U fă , (fr,) loc mărginit de ar-
bnrî 8. al. servind de preămblare.
Syn. ambulacru.
A lle g a n ţe , allegaţiuni pentru â
probă cv. In Anglia se num. ju -
4
 AII 50
răm înt de alleganţă cel făcut de
cetăţianî pentru suppuncre regelnî.
Acest jurăm înt privia numai suve­
ranitatea tirapnrale a monarchulul
şi ind&pendinţ’a sa de pap'a. Regele
Iacob I, 1606, lu a ordinat.
A U e g a ţiim e , citaţiunea u n eiau ­
torităţi, legî, unul fapt; prolaţiune,
proposiţîune depusă.
A lle g o r iă , ( — rîa), ficţiune al
euî artificiu constă în â praeintâ
spiritului un obiect că se înţelliJgă
altul.—Allegoric (s. allegoriu), care
ţine de allegoriă.— Allegorism, al-
legoriă pre lungă.— AllegoHsl, cel
ce esplică allegorie s. îu sens al­
legoric.
A lle g r o , (ital). mus. des. uă
mişcare medlocîă între presto si
adagio, între iute şi încet, vesel şi
trist. —Allegrello, (dim.) determină
u ă mişcare maî vină, deşi inaj îu-
cdtă.
A lle lu ia , (hallehi-jah, vorbă he-
breică desemnând Lăudaţi pre D um ­
nezeu.
A ’iia g iu , (fr.) ucrî-ce uniune
între im lucru şi altul maî preţios;
chem. ammestecnl â doue s. maî
multe metalî. Prin escepţiiiuc com-
binaţiunile în cari şi mercurinl iea
parte, se num. amalgame.
A ! iia « ţa . unire, legătură, — A l-
liare, ă uni.— A/liat, unit.—Suppl.
legămtnl, allcgare, alleganţă, con-
sociare-
 iliie r a fiim c , consuuanţă dc
vorbe. Figură eousiante în repetiţi-
unea affectată ă acellor’aşî sylabe.
A llit, s. allki,-(ad-lectum ), carc
stă în pat, egru.
A llo b r o g î, s. — brygî, popula-
ţiune rcsbelică îu Gallia Narbone-
să. In luptă cu Romanii, eî fură
învinşi, în 632 u.c., de FabiuM as-
www.dacoromanica.ro
AII
sirn Allobrjgieul, (Vell. 2, 10);
rem aseră însă îu continuă nemicetă
cu dînşiî (Sal. Jug. 41; Cîc. Catil.
.'!,9; Caes. b. g. 1, 6, 7, 64). Maî
târziu (1360) ţcrr’a lor sc numi
Sabaudia (Amm. 1 5 , 11, 17), s.
Sapaudia, deunde Savoia. L a 1792
Savoisiî se revoltară contră regele
Sardiniei, duede lor, şi numiră de­
putaţi cari decisseră îu unanimitate
uniunea lor cu Franeia şi snb-
stituţiunea numelui de Allobrogî.
In 1814 reveniră snb potestatea
Sardiniei.
A l i o r a r c , allocaţiune; ii trece
un articlu îu socotel’a (term. de
comm.) Ren â închiria, pentru ca­
re locuţiune.
A llo c iiţiu n e , oraţiune ă unul
eăpitau către soldaţi.
A llo d iu , (—diurn) fr. alleii),
pămînt liereditar, patrimoniu.—AI-
lodiele provenia maî ales din îm­
părţirea locurilor coprinse între capii
dc armată.
A H o n y in , cel ce iea numele
altuia. Mal ales pentru autori.
A llo p a th iă , systcmă. de medi-
ciuă oppusă homeopathiei.
A llo p b y l , (gr.) arburel de
Ceylau.
A llu m e tn , (fr.) briquet (chi­
brit).
A llu d e r e , (ad— lude re) r a da se
se înţeliegă --«Ii decât ceaa ce es­
te îu ctstiune. Effectul este allu-
siu iie; comp. annominatiune.
A l li ii ig i ie , â lungi în progres-
siune.
A lln v iu iiî, pămîntnrî, bnceăţe
de stîncc, de nisip, c i ap'a strînge
în locurile unde cursul ci se lă-
ţesce. — Proprietarii rîurenî au
dreptul de â luă în possessiune
 AJp 51
■alinviunilo formate în vecinătatea
lor (forte reu).
A in ia d iu , luntre mare formată
<îin scorbur’a arburilor, la popula-
ţiuuile mărginarie ale Africei.
A lllia g e s t, (ad. pre mare), nume
•dat de Arab! unei culegeri de ob-
servaţiunî astronomice şi proble-
inate geometrice compuse de Pto-
lomftu.
A lin a g r a , argile roşiu dela Al-
mazarron, cu care sc scrvesc His-
panii pentru culorit.
A lm a n a c li, nume vulgar dat la
ucrî-cfe călinday s scriere perio­
dică avind la început un căliudar.
Ahnanachcle moderne respnnd fas-
ielor romane şi datedă dala sccl. 13.
AI in a u d iiu i, petră prcţiosă, mult
timp confusă cu alab'andiii'a. Dif-
ferinţ’a este că acesta petră are
nisfte zone stj-ălucinţi purpurie s.
«lbe.
A lm ee, dănţuiţorie s. căntătorie
în Orieute.
A Jm icaiîtar.iţi, cercuri mice
paralele horizonteluî, cari se pre-
snppun i» trcce prin meridiane şi
ale căror eentrurî sunt asşedatc
pre verticalea care unesce zenitul
cu nadirul.
A itlio lia d i, s. ă l m o r a v i d i , (U-
uitarî), putinte dynastiă arabă care
a domnit (Jiamătate din Hispania
şi totă Africa, affară de Egypt
(1 1 2 9 — 268).
A liliu d , măsură de licidîportug.,
valorea diversă.
A lo e , 8. a lo ă , plantă clin fa-
naili'a liliaccelor. Fructul seu e tu-
buloB, foiele dese, florea rosiă. A
loessyl e arburele de aloe.
A lp a c â , patruped american. — E
alert şi uşior, dulce şi proprii pen­
tru domesticitate.
www.dacoromanica.ro
AIp
A Jpi, ( —pes), desemnă, la in-
ccput, tote şirurile de munţi. As-
tătji e şirul care incepe la m are
lingă Nicia (ttalia), se direge spre
N. către Suetia, la E. pănă la is-
vorele Sauuluî (A ustria), descinde
spre S. de ii lungul Dalmaţiei, pre
care o disparte de Serbia şi unde
se termină după-ce a pcrcurs un
spaţ dc 400 lcuce. Alpil sunt cei
maî înalţi munţi din Europa; stă
intre 23—25° lung. occid., 4 4—48'1
lăţ. nordică.— Tot ce perţine de
Alpi sc dice Alpestre s. alpin.
A lp lia , prim'a literă ă alphabe-
talul (vd. A latine).
A îp b a b c t, culessul cliaraetere-
lor de scris şi ordinea lor. Egyp-
ţianiî, Phcnicianiî şi Ghaîdeii şl
dispută lionorea de îi fi inventat
scrierea. Cadmu addusse alphabc-
tul phenician in Grecia; accst'a a-
veă attunci 16 litere. Palamede şi^
Simonide I adausaeră fiă-care.
câtc patru. Grecii, colonisăud Ita­
lia, dnsseră alphabctnl lor la E -.
trusei, deunde el ajjunse la E. cir
u^rc-cari variaţiunî iu form 'a lit-
terelor. Printre celle mal vechie-
alphabete se numără: sansciitul,
in Indie; runicul, iu Nordul E u­
ropei; ţjothicul, derivaţiunc din ru-v
riic, precum mcsso-gollacul s. ulp~.
has, tântăn’a idiomatelor rus, ger­
man şi polonic. — Diversele dia-,
lecte ale limbel germane sunt: ost-
deutsch, (gothicul propriu), a liatu ri
de earc hochdeutsch de astăcjf; o-
bcrdeusck s. allhochdeutsch, divis
în trei scc;iunl: bavares, franc, a-
lemanic s. suabic, ultimul emininte
in evul media, comp. Graff Alt-
hockdeutschcr Sprachschatz,, (1834--.
42); niederdeulscli, lingă care frisicy
allsăchsxch, plaltdeulsch şi kollandict.
* *
 A lp 52 A lt

(dialectal thuringokessic ţine m e­ vine dela naturalistul Prosper Al­

diul îutre arabele); altnordisch, pini.
deunde islandieul şi prin acest’a A ip o r a m a , aspect d c ^ lp is . uerî
darnicul şi suedicuî. — In fine al- ce m unţi.
jiliab. anglo-siissunic s. ang/o-nonna- A iq u e ir a , măsură de g n u s.
nic, după uniî lingă niederdeulsch. al. îu Messic, Azore şi Portugalia.
Numărul alphabetelor eunnoscute A tq u ifiig iu , s. g a l e n a (fr. mine
e de 400, din carî 50 în us. de veruis), mecjiu' de frnmuseţă la
A Ip lic iiu V a r u , celebre ju ris­ femeele arabe. Constă clin luciu de-
consult rom. dintre seliolariî luî . S. plumb.
Sulp. Rufu (155 n. e.), autorul A lr a im c, — m aî bine alrune —
unor Diyesle în 40 cărţi din cari nisce prophetesse la Germaniî
maî multe fragminte, în un styl vecliî.
«urrinte şi attrăgător, aunt conservate A l r ig o r c di tem p o , (ital.>
îu Pandectele luî Justiniau. Ass. mus. îu tâtă strictitatca măsurcî
lu î Hor. Sat. 1 ,3 , 30 sqq.; Pom- (tactuluî).
pon. I, 1; Baeh, Hist. jnrispr. rom. A ls a , — maî biue alosa ( —sa
I, 1,§ 47; Zimwiern, Gesch, des rom. vulgaris) — speţă dc pescc eâ
P r vati'echt.s (Hcidclb. 1826) I, 1. seriihtM’ă.
l l a ]iiboîd. Institntt. jm-fs Roram. A l SCCCO," (ital.) pict. cu culorit
liistoriec. dogmalt. Lincam. § 237 uscat.
not. h.; D irksen, Bruchstiicke p. A l seg'tio, (ital.) mus. păuă la
<34; Weicliert de L. Varii Carmin. semn, ad. â repeţi bueeat’a dat
}). 124. sq.; Funckc. ser/no pănă la uere-cave semn ar-
A lp ii it a , numele făineîdc' liort] răttat.
" la Grecî. —A lphiium anciă, divi- A l s g r a lito . (ital.) calefieă ta­
naţiune prin alphită. Punea pre a- bele dugrăvite nnmaî în uă fulore.
ceia' dela carî voiâ se tragă măr- Diversele uuanţe s. umbrite, în at-
turirea unuî crime, se înghită uă tarî tabele, se distiug nuniaî prin
coecătură de alph.; daeă o îngbiţiâ intensitatea eulorituluî.
fă r ă diffieultatc era innocinţi. A lstr e m e r ic , (a l stroemeria),
A lp h o u s iiie , ( t a b l e ) , nume dat plante clin famili’a coronarielor s.
unor table astronomice, ce regele amaryliijilor, originarie diu Amc-
-Castiliei, Alphonse X , făeii prin ajju- vica. Aslvem. pelegrină s. laleaa
~forul maî multor Iudeî din Toledo de Incaş este cea maî frumosă fiore
între alţiî rabbiuiî Iasak Hassan şi cunnoscută.
IBen-Sue. Se oppresc la anim 1252. A lta a tr a s, (span. srăiture în­
J;’ură ăntîiii compuse în hebrcesce, dărăt), se dice despre donî con­
-îippoî tradiisse in lat. de Mose Ca- jugi din carî feme’a e albă, bărba­
a-iathearim. Sunt pline de neesae- tul maî negru.
îtităţî şi errorî. A lta ju r is d ic t io , (lat.) dispăr-
A l p ia c e r c , s. a l f i a c i m e n t o ţimint de justiţă, maî ales în cer­
(ital.). mus. pre plăcere. cul criminale.
A S p in iă, speţă de plantă în A- A lta o tta v a , ital.— s . a l t ’ o t t a -
fiia, Africa şi America. Numele î v a , — mus. arrăttă că partea cere

www.dacoromanica.ro
 AH 53
ii se căută eu nă octavă maî sus.
A lta o ttav a, (ital.) profundă de
viorină.
A lta se m ita , O11*- cărare înal­
ţii), dispărţiniînt al lioiueî antice,
«oprîni|înd partea orient, ii munte-
lnî Cirinale şi muntele Pinciu.
Al te m p o , (ital.) mus. îu ace-
l’aşî tempo (că partea preced.).
A lte ra u ţi, med. remeijie căror
se attribuesee facultatea de ă schim­
bă, în uumod ucsinţibile, starea so­
lizilor şi Jicidilor din corp. Se nnm.
m aî speciale astfel stimulanţii daţi
în cantitate forte mică că se pro­
ducă effecte im mediat apparinţi.
A lte ra p a r s , \ l a l - l secnud’a
parte s. partea oppusă. — Altera
pars Petri nsit. altă-dată în scho-
lele de philosopliiă şi tlieologiă pen-
trn a desemnă jndifiul. Uă operă
â Ini Petru Ramn (seci. 16) des­
pre logică, eră divisă în doue părţi,
<iiji cari jin’a tracta de inveuţiune,
cea-altă de judifiiî.
A lterare, (lat.) ă schim bă, maî
ales din bine (starea norm ale), în
ren.
A lter eg o , (lat. altul eu), eu în
person’a altuia. Se (ţice despre un
locutenmte generale al unul re­
gat, cnî regele conforesce tote drep-
iurile şi prerogativele reginţeî. (tr­
ăit. maî ales în Sicilia).
A ite rc a ţiiin e , dispută între doue
perss. pentru prioritate, vd. D ia-
dicasiă.
A ltern , din unnl în altul, unul
după altul; ţ/eom. ânghiurilc ce
formedă nă lingă, de done părţi, cu
doup paralele pre carî le taiă.
A lte r n a m e n te , a. a l t e r n a t i v ,
{ital.) mus. schimbând, trecînd de­
la uă parte la alt'a (părţile sunt mice).
www.dacoromanica.ro
A lt
A lte r n a r a t i o , (lat.) răport
schimbător.
A lte r n a r e , ( —n a re ), ă lucră
pre rînd dela unul la altul, â schim­
bă successiv. —Aller naţiune miş~
care alternativă, starea în care
intră nă alternaţiune, vicissitudine,
sitnaţiuiio circulariă (ant aut). —
Alternatim, schimbând. Absol. se
num. A lternat uu ns diplomaţie
de ă asşe4'a tractatele observând
docnmintele coprinse într’însele, în
ordine relativă importanţii lor.
A lte r n u l ta u tu iu , (lat.) încă
nădată attăt.
A lfe r iite r, unul din douî.
A lte ţă , (fr.) înălţime. Titlu dat
principilor, în Fraucia’, la îuce-
put numai fraţilor regelui. Singur
nunţiul papei şi cousulele V ene-
ţian I calefică cn Esccllinlă. D ela
1621 începu â se dă totor princi­
pilor naturali aî regelui. Altesse-
royale se numiră, deJ;i 1633, fiii,
fiiele , nepoţii, nepoţele, fraţii şt
surorile regilor. A lt. imperiale se
dă archidncilor îu A ustria, şi Kus-
sia (m au principi); alt. serenissimă
e usitat numai în Italia şi Ilisp a -
nia.
A ltliiia, ( —thoea), myth. fii’a
Ini Testiii şi soţi’a lui Euea, re­
gele Calidoniî, fnsse mam’a cele-
breluî Meieagru. Comp. Ovid Met»
8, 260.
A lţin ie , înălţime, suppl. altitu­
dine.
A ltis, s. a l s i s (la noi Altele s.
Alscle, gr. Alsos) selbă sacră ii
Olympieî, în medlocnl cui se re-
dică templul Iul Joue olympicnl
şi mal multe alte moimminte, în­
tre carî altarul cousccrat totor dei-
lor, senatul, palaţul luî Lconida şi
laboratorul luî Phidia. Sfatuele vie*
 A la
torlior la jocurile olympice se pu­
n ea tot aci.
A ltier, (fr.) măreţ, mândrii, su ­
perb.
A lt ilo c in t e , ( —quens), m are-
Torbitor, care vorbcsee lncfurî
mari.
 llim c fr n , instrumeut pentiu
m ăsurarea înălţimilor.la horizonte.—
Theori’a este altimclriă.
A ltio r a , (lat.) maî înalte, voim
alliora = voim se facem ee-va mai
înalt.
A ltio r is iu d a g iitis , (lat.) care
cere uă cerectare maî înaltă; im­
portante.
A Misă , s. a l t i c a , gen din or­
dinea elenteratelor (coleoptere). Con­
ţine insecte m ice, ornate de culori
Ibrilianţi şi fârte variate. — A lt. po-
tagera e homidă.
A ltist, pentru fr. haute-contre,
A ltin s to lle n d i, (lat.) jurispr.
des. dreptul nnuî proprietar de
a şt redică edificiul maî s u s ,
pănă unde adică 1 permite sermtus
noix altins tolendi.
A ito (ital., fr. haute-contre), se
Bumiâ altă-dafă vocea correspondin-
te graveluîfem inin, dissă contralio,
s.tenorilor elevaţi aî ehorurilor. In
ultimul cas eră syn. cu eontră-acut.—
Se distinge în genere alto maî
sus s. maî (jeos ; primul stă între
fd pănă la sol (f—s. g). secnn-
dul iea cel mult si. — Alto se nu-
xniâ şi cint’a s. viol’a ( alta
viola) , al cuî accord 6 la re sol
■ut, alternativ la cinfă, instrument
^nediar între viorină şi bassă.
A ln e tă , (fr.) ciocîrliă, alaudă.
A lu m in ă , (ossyd de aluminiu'),
substanţă alb ă, nesipidă , inodore,
pulverulinte, nefusibile, care se com­
bină cu acifjii pentru â formă sări.
www.dacoromanica.ro
Am»
Prin diversele s£l!e ammostecurî
ea produce saphirul, rubinul s. al.
A lu m e , s. a l u n , combinaţiure-
de acid suliic, alumină şi petas-
se. U ă sare ((iluminată) respîn-
dită în commerciiî, unde are di­
verse numiri.
A l u m i n ii i, ( —nium) , metal
căpătat în pre mică cantitate, a l-
legat cu ferrul şi oţellul; dar nc-
possibile încă de ă se. obţine în
sfârc liberă. Combinaţiunea luî cu
ossygenul (alumină) c fârte res-
pîndită în natură.
* A lv i!a r , ( —rluni), — conductul
auditiv al urechieî.
A lv e o le , ( — lae), cavifăţî mice
pre marginile ginginelor, servind
pentru â allocă rădăcincle dinţilor.
Dimensiunile şi form'a lor variadă.
după speş’a dinţilor ce conţin; la
vîrf simt percusse de disdiisătare
mice, preunde dă trecere vaeselor
şi nervilor cari se distribuesc în
din ţi.— Arcade alvcolane se num.
marginile gingincî unde sunt să­
pate alveolele ; membrane ah eo la -
rie sunt membrane forte subţiri
înrte dinţi şi alveâle. Maî adesse
sc num. periosti alveolari.
A ly ta r c h i, offieiarî grccî în­
sărcinaţi cu cssoeuţiunea ordinilor
agonotheţilor la jocurile publice.
La Antiochia aiitarchul eră pri­
mul pontifice şi m agistrat al ora­
şului..
A m a b ile , de amat, dulce, plă­
cut. In mus. calffieă characterul
uneîessecuţiuni dulci şi graţidsc.—
A m abilitate, ealetatea amahileluî.
Amante, cel cc amă.
A m ar(*. ( —mare) , â iubi. A-
m atur cel ce are plăcere oontiuuă
pentru cv. — Femin. amatrice, care
are usul de â ama.
 Ama 55 Ama

A m a fa n iti, s. amafiniu, philo- Lactanţiu aceaaşl cu IJerophila s.

soph rom an; imbragiâ principiele Demophila.
luî Epicnr şi le disvoltâ în tnaî A m a lg a m ă , (fr.)ammestec. vd.
multe opere. T răia puţin înaintea alliaqiu.
luî Cicerone. Comp. Cie. Acadd. I, A m a r a n tll, plantă din famili'a
2; Tuscc. I, 3. IV , 3; Alex. Ollcvis. dicotyledonfielor, respîndită în tote
de Phaedro Epicureo sive de Iîo- ţă n e le şi crescind t6mn’a. Comp.
manis Epicuri scctatoribus circa merişor — U ă speţă dintr'însnl, bli-
Caesar. tempp. tu l, e commcstibiie. Poeţiî au făcut
A m a la t, vd. Egrv. din am. sym bolul im mortalităţii;
A m a lth c a , ( — tiu7a), une-orî A ix, magii attribuia cor6nelor făcute din-
myth. nume de origine necertă, pre trîn su l vertutea de â concilia fa­
care Boettiger lă reduce !a legindele vor e şi gloria ceilor ce le purtă.
cretensi despre naseerea şi edncaţi- A in a r y lid e , ( —lis) boln. plan­
nnea lui Jone. Conjectnr’a e fundată tă din tamili’a narcisfielor, f6rte
pre acccptul că junele cjoiî, transpor­ frum<5să, originariă din Japonia.
tat de mr.m'a sa în infiiil’a Creta, a F16rea sa, cu acel’aşî nume, e ro­
fost nutrit de nă capră, deunde şia, rosă, gălbiniă, odorante şi ple­
tradiţiunea că un rege, Melissms, cu cată. Se disting maî multe speţe.
fiiele selle (un’a din acaste fiie este A u ia z o n e , popnlaţiune de fe­
Adamanlhca Ini Higyn), îadduceâ nice resbelice, mythice, carî şî a -
alimintele în un corn. Ce eră acest veâ reşedinţ'a principale în Capa-
corn şi cum a devenit cornvl a- docia şi în cetatea Thcmyscyra. De
bvndanţei, predatele differese. După aci par a se fi respîndit în Scy-
Ovid. (fast. 5 ,1 2 0 sqq.) Anwlihea thia şi la rîunl T anae; după alţiî
şî ar fi escus (scos) nn corn de ar fi venit dela Starea Meotică.
un artm re; nă nymphă lu lu;î, lu Huită tablă e ammestecată în m e-
ornâ cu fmnde venii, In itnplii cu morialile acestor barbare. Cîiarac-
fructe şi Iii presintâ Itiî Jone, ternl principale, al lor era de a uri
oare pnse imaginea să între stelle pre bărbaţi, de â nu conservă de­
(după alţii cjeul a r fi redicat în cer cât eopiiî feminini, pre carî î cres-
pre fAmalthea cu cei 'donî că­ cpâ în artea resbeluluî şi căror ar­
priori aî sei, deunde steaa Ca­ dea sinul drept că se nu î împe-
pricornului); pre el Iii dărui nym- dice la trassnl săgetelor, deunde
phelof, mitricile selle, că se le of- numele (a ’-/tafoV firă mamelă) cit
fereseă continuu nosecaljilea plini— tote că pre statue sunt represinta-
tate â coprinsiilnî sen. In genere teîntrege câşi tote femeele. Făcură
mytliul ţine forte strîns de acel’a espediţiunî depărtate, pănă în Tra-
al riuuluî Achelou, pentru care Soph. cia, Syria, Asia Mică; veniră chiar
Trach. 10 sqq., Ovid. Met. 10, 8 pănă la Athena. Histori’a le cun-
sqq. (comp. 9, 1 sq.,) şi maî ales nosce sub treî trib u ri; asiatic, pre
esplicaţiunea luî Strabone (10, 2). marginile rîuulnî Thermodon, scy-
— Tot astfel se numiâ, uă sibylă, thic şl african. In capul lor avea
după Tibul. (2, 5, 67) alt’a decăt regine, din carî celle maî însem-
cea dela Cume, hhrophila; după nabilî: Hyppolite s. An^ope, Pen-

www.dacoromanica.ro
 Amb 56
thesilea şi Thalestfe. Tradiţiuuea
despre luptele lor cn Grecii, mal
ales cn Hercule şi Thesen, represiu-
tauţii enlfureî grece, pare â ŞÎ ave
fundamentul îu uemieeţele coloui-
elor grcco cu poporele barbare diu
Asia.
A m b n b u s, (lai.) - ad. m ani-
bus eu ambele mâne, — des. ceaa
ce se iea cu mare aviditate.
A m b a ct, desemnă, îu evul m e­
diu, jurisdiefiunea num oraş. Ce-
sare,vorbesce, îu Commcut., dc am-
bacti, pre cari eăllaril Galii i ducea
îu nrm’a lor; aşiâ der uu fel (ie
servitori, famulî. Scaliger derivă
vorb’a dela ambiyere (Caes. b. g.
6. 15,) făcîud’-o syu. cu soldurii.
Ceî m aî mulţi se uuesc â î dă ori-
giue germană s. celtică (gallică),
andbahts s. ampaht, vasal, servi­
tor, făcînd din aceşti homeni cli­
enţi voluntari, adjutanţi im mediaţi
aî domnuluî.
 lllb a g e , ( — (fes), incnrcătiire.
A m b a la m , arbure de Indie.
A lilb a r v a lic , ( —Ha din ambire-
arva, precum amburbium diu am.-
bire-urbem), processiuuî făcute de
ccî vechi îu giurul câmpurilor, îu
hou. Cererii, îu A prileşi Iulin, maî
cert îu Maiu. Preoţii ocoliă, de troî
ori câmpul eoronaţi cu foiedepiu,
căutând liymuurî Cererii pentru pro-
sperarea stccrişinlul; appoî făcea
sacrificie. Victimcle şi preoţii se
uumiâ ambarvales (ambarvaleslios-
tiae, ambarvalc sacriiîciiim); ultimii
se eoufuud addese cn Ărvmles fra-
Ires.
A m b a ssa d ă , legaţinue; vd. urm.
A m b a ssa d o r , trămis. Aeel’ap re
care principele unuî stat suveran
)u trămite în alt stat cu eharaeter
de represintaţinne s. că se dc eom-
www.dacoromanica.ro
Amb
municaţiunî despre voluutăţile gu-
bcrunlni cuî perţiue. Boiste deriva
numele din germ. ambacht, vorbă
vechiă, desemuând, în Niederlande,
mesteşing, officiu (Amt). Se pote
nre bine, chiar maî apt, se viuă
din ambacht (vd. vb.) dacă aceste
vorbe nu sunt aceaaşi. (?)
A m b e , s. a m b ă (lat.), îu calcul
de combiuaţiunc se unm. uniunea
âdone m ărim i; îu loteria suut done
unmerc luate împreună şi cari aii
eşit împreună. — In geu. ambi, am-
be, că adet. s. prou. îusemuedă a-
mtndoî.
A m b i, chir. instrumeut inven-
tat de Hippocrate, constând diu doue
bnccăţe de lemu, uu’a verticale, al-
t ’a horissontale, servind peutru a
susţine braţinl.
A n ib ia , bitnme lieidă, galbiuă,
nsitată de multe ori îu medieiuă.
Curge în nisce făutăne diu giurul
Mării ludielor.
A m b ia n te, s . —e n t e , ( —ens),
care iea de ambele părţi, îneungiură,
îuvălesce, syn. circunfus.
A u ib id e str u , — ad. avind am­
bele măne drepte, — calefică pre cel
ce pote face us egale de ambele
măne.
A m b ie n iii, s. ambeniu, ( ambo-
agmis) 6ne mamă â doui mei pre
cari î sacrifică Junoiiiî; nerî-c6
victimă principale în giurul cui eră
rînduite victimele inferiori.
A lllb ig e il, (amplii-gen a ti'), unit
din doue, de doue uature; math.
hyperbolă ambigenă, care are uu’a
diu ramurile infinite îuscrissă, eca-
altă circunscrissă la assymptotă.
A m b ig u ita te , ( — las), ecivo-
citite, cănd uu termin sc pote luă
în mai multe înţellessuri, — Am­
biguu, care conţine nă ambiguitate.
 Amb
A m b ila r e ti, (lat.) la Caes. (b.
g. 7, 90) dea. clienţii Heduilor,
ceaa ce tot el, in altă parte, (7,75)
numesce ambnlareAi.
A m b io p iă , (gr.), vedere dnplă.
A m b iţiu n e , ( — «io), dorinţă
mare de cv, mal ales de ceaa ce
perţine la ornămiutele esteriorî ale
personalităţii, gloriă, honort s.
al.—Amhifionarc, â cere cu ambi­
ţiune.— Ambiţios, cel c6 are am­
biţiune.
A m b o is c , ( Gonjuraţiunea de),
complot format de nobilile Barri de
la Kenaudie şi approbat în secret
de gentili şi principele de Coude, că
se smulgă pre Franeiseu II şi pre
mam’a sa, Catherina de Medicis, de
sub dominaţiunea familiei de Gnise.
Essecuţiunea aveă se se facă la
A m boise. D ’Avenellea, avocat p a-
risiau, discopperi membrilor de
Guise uidel’a concepută. Culpabilii
fură aceusaţî de crime contră ma-
jestafe şi decapitaţi.
A n ib o il, (g r .) s. a n a l o g i i } , tri­
bună în ain tea clioruluf u n ef bise-
rice, pre caro s e cău ta altă-dată s.
se eitiă u ere-carî părţi a le officiu-
lu î, b . se ţin e a predicaţiunea. In e-
vnl m ediu, precum stă în anna-
lile de preia 8 0 0 , se citiâ pre diu-
su l E van geliu l.
A lllb re a tă , chem. sare produssă
priu eombinaţinnea acidului am-
breic cu nă base.
A in i m i , s. a m b a b , (ultimul si un
arbure),— lat. electrum— substanţă
reşinâsă, de culore galbină s. ne-
gricdsă (prim ’a preia M. Bnltică,
secund’a în Indie), din al cui geu
e chiciilibarul s. succinul.
A m b r o s iă , (gr. d-/u-fSjjotuţ
ad. tti'oirS'rj, s. eg a le dS-avaBca), nu-
trimintu! ijf',i 1°r (după Alcm an şi
www.dacoromanica.ro
57 Ame
Sappho băutur’a), precum nectarul,
(din vt]— ve şi xtdm — xvimm s. *';(>)
eră băutur’a lor. Ambii simt condi-
ţiunile im mortalităţiî, ale juueţeî
eterne, (comp. 11, V,338 sqq.) Se ad-
diic de porumbi din Occidlnte (Od-
12, 63); după alte ’ accepte curge
în Elisiu.
A m b r o s ia u , nume al cantului
officiuluî bisericesc reformat de St.
Ambrosiii dela Milau, în seci. 4.
Pap’a Gregoriu o. Mare iii trans­
formă, ceaa ce a făcut se i se dâ
numele de cântul s. R itu l Grego­
rian.
A m b n b a ie , oollegiîi de femee
syriane. Veniră din Syi-ia Ja Roma
în ultimele timpuri ale republice!
c i se esercite professiunea de eăn-
tătorie (syrian. amhubaj, flaută).
Comp. Juv. 3, 64; Hor, Sat. I, 2,1.
edit. Heindorf; Snet. Ner. 27.
A n ib llla cru , ( —cnim ), vd. pa$-
sagiiî.
A m b u la n ţă , ( — lui) — la pl. —
spital allăturat nuuî corp de ar­
mată şi care merge cu dînsnî.
A m e lio r a r e , (lat. măi bun), a,
îmbunătăţi. — Amelioraţiune, ac­
ţiunea de â ameliora.
A III en d ă , s. hmendă (amendare,
=5. ad-mendum peutru delict), pe-
depsă pecuniariă pentru un delict
(greşelă) mic. — Amend’a este s. pre­
v e n ită de legi şi se diceconsuefM-
dinale, s. impusă spontaneu de ju ­
decător, arbilrarid.
A m e n d a m e n t, (fr.). In p ro ­
priu acesta vorbă perţine agricul­
turi:! şi grădinatuluî. Se ijice prin
metaph. pentru uerl-ce amclioraţi-
une pliysică s. mctrale : ecirreeţiu-
ne, modificaţiune.
A m e n ita te , plăcere ce inspiră
maî ales lucrurile natiircî.
 Ami 58 A n im

A m e n ta f r , (amenlum, to afina. pănă la ii ere-care întindere, şi fis-

r r îr dxovrioiv, Beier ad. Cic. A mic. satc pre hunierî i)rin doue agraphe.
27.), lance grelle cu uă legătură de A m ic i, ( —tus), ueri-ce vesti-
currea unde se introducea dpgitul mînt de d’assupra (am icio), prin
că se nu scappe din măne. urmare toga, ţallium , sagum, abo-
A n te riu , — maî bine «Biamîdin la, paludamentum. — Astădi cop-
mare, fr. amers,—semne foite viei— perişul hiimerilor şi eapuluî la p re -
bilî pre coatele mărilor şi rîunrilor oţiî catholicî.
că se arratte opprirea unei navî, A n iid iltă , substanţă opacă, al­
intarea unuî port, s. pentru a e- bă s. galbină, estrassă din amyl
vitâ periclele. s. amidon.
A in c th y s t, 8 . QOARTZ V IO L E T , pC- A m id o n , ( amylum) . substanţă
tră proţifisă de onlrire violetă piir- albă_ dulce la altins, în grăunţe
puriă despărînd cn totul la uă căl­ forte fine esirassă din rerSalT (Poe-
dură puţin forte. Comp. pentru nar. sc rob elă).
nume â-fieSvoi, Plin. 3 7 ,9 .4 0 . A M i L a , nnme dat altă-d ată
A m e tliy s tin a s. v e s t e s a m e - noteî la şi instrumentul»! numit
t h y s t i s n a e , vestiminte în cnlore de astădi diaţason.
purpură. Mart. 1,97, 7 ; Jnv. 7,136. A m in tii, chir. uă legătură pen­
A in f i .. . vd. A m p h i. . . j tru caşul de frîngere â nasului.
A lllia n t, { — fws), vd. Amphibolă. A m ira n tc, grad al armatei ma-
A m ic , ( — ci<s), cel ce stă îna- riue, în B isp., corrcspnn(]ător a -
micdţă (vd. urm. ) — Cănd doue sta­ miralelul din Francia.
te, la K., eră legate prin foedns s. A n im a , m ă su ri de lungime la
socielaf, amicus eră nnmaî uă le­ Greci şi Orientali. Valâ 60 pd. gr.
gătură morale. Sc dă, precum ad­ s. 18 int. 49 ccntm.
dese fralres şi consangvinei, indi- A iitm a n , demnitate civilein Su-
vi(}i!or (în unire cu re:r) s. popu- eţia şi Germ. de sus. Corresp. ma­
laţilinilor înfrege-, jorului ăin alte păi ţi (fr. maire) . —
A lllic a h ile , dulce, am oros,gra­ Landamman se num. prepusul pro-
ţios, placid. viuţelor.
A n tir e ţ’S, (—tio), legătură for­ A n im ia n M a r c e llin , historic
te strînsă între doue persone (pri­ roman (410 s. 379), după m ărtu-
etenia). - Stimă, congrninţă de mo­ rirea sa propria de origine grâcă.
rali cuvenibilî, sympathiă de cha- Assupra patrieî şi părinţilor sei stă
ractcr snnt basile eî. puţin cert: între Constantinopole
A m ic lu , ( — culum), vd. vrm. şi Antiochia mal probabile e seenn-
Maî ales se da acest nume m ante­ d’a. Occiipat, în jrm elă, cn Btndi»
lor femeelor. Coprindeâ, la B ., chla- sciintifice, intrâ appoî în serviţul
mys, saguhtm, ricinium şi vestimîn- militar sub Constanţiii, însoţi pre
tul fideiiţatclor, flammeitm; la Greoi Julian în espediţinnea sa contră
cyclas, anaboladion, encyclion. In Perşi, se luptă cu ardore snb im-
genere se compunea din douebuc- peratorii succedinţi în rtsbelele din
căţe de materia pătrate, maî largi G erm ania, Gallia şi maî ales din
decăt corpul, cussute de doue părţi Oriente. In fine se retrnase în Bo-

www.dacoromanica.ro
 Amin 59 Amm

ma că se se de stndielor hiBtoriee | (Altorf 1685)2, 10,11, 10, 22 maî

al căror fruct ts oper'a ce posse- I ales § 19 despre criticele cellor
dem: lierum geilarum lihri X X X I, noui;—ambii Valesil (Valois) praef.
liistori’a imperiului roman dela în ­ în ediţ. de Erfurdt (Uadr. Va-
ceputul domniei Ini Nerva, nndese les. lu ]iunc snb G raţian); Tross.
oppresc Annalile Iul T acit (de aci Iutrod. la traducerea sa ; Heyne,
se şl consideră că continnaţiune ă Censura ingonii et. historiarr. Amm.
acestei căiţi şi Biogniphieior Iui Marceli. (GBtting. 1802, Opusec-
Suetoniii) pănă la mortca Ini Va­ Acadd.); Libanin Ep. 230; Tira-
lenţe (378). Trei spredece cărţi de­ boschi § G. (comp. cu Valea. p. 78
la început ne lipsesc, coiiţinînd spnţ Funcke §59, Sehifffiet§ 91. — Peu.
de 2 6 1 anui, lipse puţin siuţibile tru cestiunea dneă a fost chrestin,
însă, aceste cărţi ne fiind dccăt prelingă din cel numiţi, Sehriiekh,
reprodneţinnea făntănelor vechie. Christl. Kirchengeseli. V II p. 62
Eem aşul, (afflat ăntiiil dc Floren­ sq ; A. A. Ditki. de Amm. Mar.
tinul Poggi), dă un espus de eve- eellino Comm. (Programm zn Ros-
nim intfle petrecute în viaţ’a anto- sel 1814) p. 3-12. — Pentru celle
rulnl. Cu maî p u ţin ă consideraţi- doue bnccăţe c6 se allătnră, în u -
une nasupra chronologiel ţi mo­ ncle ediţiunl, historieî, Gibbon,
dulul de pertractaţiune ă Am.ali- Geseh. der Verfassung des rom.
lor, astă opeiă se p6te numi un Reichs t. II I p. 30, IX, p. 199
memoriu, maî --iles dacă privim va­ (trart. germană); Fabric. I, 1, § 3
riole digrcssinnl şi de.scripţiunile, p. 163; Hadr. Vales. 1. e. p. 39.
parte geographice, parte pliysice, — Ediţinnea primă (editioprinceps.)
interessanţi pentrucă ea din infu- Rom. 1474, opera A. Sabini. Cea
iţiunile proprie ale autornlnl, nu mal bună 6 o a începută de Gro-
însă tot deuna scutite de enOre. nov., continuită de Ernesti, W ag-
Sinrer, amante de adevăr, liinein­ ner, te.mftiată de Erfurdt, Lips.
struit, dotat cu vedere dreplă, cău­ 1S08. — Despre antonii chroniceî
tând se detragă înlănţatul şi bnn’a pommenite de Cassiodor. Marrellin
euveninţă Ii cvonimintelor, Marccl- llhjricianus, vd. edit. acestei chro-
lin ar fi un historie de esccllinţă, niel de Sehonbowe, Panvini, redată
mal puţin apprope de uă etate de- de Sirmond, appoî de Sealiger în
eădută. L im b 'a, styhil, modul de Thes. lempp. II. edit.; Roncalli praef.
pertractaţiune denotă dependin­ 9 ,1 3 , RoalcrTJissert. de Cliron. ete.
ţ ă sa de tim p, cu totă munc’a sqq. Fabric. Bib. t. V, p. 20 sq.
e6 si dă că se imite pre Tacit. — Saxe Onomast. II, p. 3 9 .— Assupra
Comp. Schifflet, De Amm. Mar- poetului Ammiaii, dela care se af-
cellini vita et scriptis inonobitilon fiă în Anteholftgi’a gr<5eă v re-ue20
(Lov. 1627); Fabric. Bibi. L. III, buccăţe de versuri <Jacobs, Comm.
12, p. 138, 159 aqq.; V oss,D ehis- ad. Anthol, graec. t. X III p. 840
toricis lait. U , 9; Funcke, de ve- sq. — Pentru historie ul Fabifi Mar-
gct. L . L. seneet. VIII, § 57-66; Saxe ccllin, Vopisc. Prol. 2; Lamprid.
Onomast. I, p. 437 sq. D. G. Mol- Alex. Sever. 48.
Ier, Diss. de Ammîano Marceli,, A n u u o n ia c , chem. substanţă

www.dacoromanica.ro
 A n in
n c c o lo re , n e v is ib ilc , c a u s tic ă , a c ră ,
d e o d o re v iu u ţ i irrita n te în v e rc jîn d
siro p u l d e v io le tă . Se d isso lv e în
a p ă ş i stin g e c o rp u rile în conbus-
ţin n e . E fo rm a tă d e co m binaţin-
» e a â t r e î vohmiiiiT de az o t şi u-
n u l dc liydi-ogen. E ssiste tot-d e m ia
a m m c s te c a t cu a c id i, fo rm ân d s ă rî.
D i n so h iţiu n e a Iu i în a p ă rc sn ftă
a m m o n in c u l Ucid 3, a lc a li-v o la lih .
A i l i i i i o n i u , ( — îu m ), ju im c d at
de u n ii cliem isti m e ta lu lu i din oare
« î cre d e a că se p ro d u c e am m o n ia-
cu l. E a sis tiiiţ’a a c e s tu i m e ta l nn
e s te în c ă s ta b ilită . U erî-c e araino-
n ia c c o m b in a t cu u n o ssy d m e ta ­
lic ie a n u m ele dc a m m o n iu r.
A n i n c s i a , ( a -m n a o m u i'). p e r ­
i e r e a m em o riei.
A n i n e s t i ă , i e r t a r e , m n is s iu n c
4 a p ed o p să. In p o litică a c tn l p rin caro
p â r litu l în Y iu g ă to r(m a î a d d e s e res-
tu m ă r ile de s ta t se făcea p rin c r u ­
z i m i , d e c la ră că n u a ro sc fa c ă
niciiin rcu (C o m p . T Im cy d . S , 7, 3 ).
U rin e de a u u ie s tiâ se g ă s se s c e d e ­
la S alo n c; cea m a î în se m n a tă e ii
lu î T ra s y b til d u p ă esp tflsiu nea c e l­
lo r 3 0 ty r a n n i, p rin c a rc se r e s t a ­
bilişi c o n c o rd i'a , în c ă a m e u iu ţa fâ ,
tn S ta t (4 0 3 su b a rc h o n te lc E n clid e ).
J u r ă m în tu l p rin caro se depliuiii
n ă a n m c s tiă ni Iii c o n s e rv ă A ndo-
k id e ( m ysler. § 90). A ss. v o rb ei com p.
L a m b . la C ic. P h ilip p . I , E x c . I ,
e d i t L e m a ir e :» a t quidem h u e ( la lo­
c u l din C ic, c. 1 , p. 3 2 ) g ra e c n m
v e rb u m a/.ivi;6zlav in c u le a ra u t, sa -
n e in c o n s id e ra te etc. N a n i p rim n m
n o n h a b e n t lib ri v e te r e s , p ra c tc r
u n u m in quo id re p e ri; d r i n d e . şi
<juod e s se t sev ib en d u m , noii ănm es-
tia m , aed. fttj :uvy6i>ta>tEÎv...............
e s s e t in s e re n d u m , u t o ste n d it Mu-
r e tu s lib . I I V a r. le c t. c. 15. V d.
www.dacoromanica.ro
60 A n io
în c ă S clio tt a d . V ic to r, de C a esar.
X X X V , 7 ; P r . F a b r i c , a d Oros-
I I , 17. — C elle in aî im p o rta n ţi arn-
n e s tie din h isto riă sim t: ce a aceor-
d a tâ c o n ju ra ţilo r d u p ă • m o rte a lu î
C e sa re (d e ca re e v o rb ’a la C ic.);
c e a d ? tă P r o te s ta u ţilo r , în 1 5 7 0 ,
u r m a tă de n o p te a de St. B a rih e -
le m y ja c e a a p rin c a re C arol I I făcu
g r a ţiă ju d e c ă to rilo r ta tă lu i seu ; cea
co n c e s să de L u d . X V I II cellor c a r î
l n a s s e r ă p a r te la în to re e re a Ini N a ­
poleon. I n 1837 L n d . P îiil. I d e ­
c la ră a m n e s tiă g e n e ra le p e n tru to ţî
co n d e m n a ţiî p o litici.
A î n n i o i u a n c i ă , (g r.) d iv in a ţiu -
c e d n p ă am n iu .
A l i l u i a , ( — n îu /n ), m e m b ra n ă
lu e iă , tr a n s p a r in te , de n a tu r ă s ă -
r6 să , de u ă in are sn b ţirita te , care
se rv eso e d e în v ălişiii tă tu lu î în s i­
n u l m a m e i.
A m o d i n r e , ( — m o d tu m ), â a-
r e n d a . — A m o d ia lin n c , a re n d a re .
A 1110’l l, ( — m u r a ) , g en d in fa-
m ili’a am oniG elor, co u ţiu m d h e rb a
a r o m a tic e , o rig in a ric din ţă r r e le
cald e — A m o m ec, p la n te lic rb a c e c ,
in o n ocotylcdonee, cu flo rile m a r î în
s p ic s. în g r a p ă .— F ru c tu l lo r su n t
cap su le cu t r e î v a lv u le , de3ehidîn-
d u -se din tr e î p ă r ţi. Ţ in dc o rd i­
n e a b a s ila rilo r (fr. basiliers) , în
c la s siS c a ţiu n e a lu î J n s s ie u .
A m o r c , ( — « o r ) , iu b ire . A ffu c li-
on exclusive, dtl'âme. qui nous entraî-
ne vers vn objet enchanteur. S c a lig e r.
A m o r g e , v e s tim în t de fem ee, la
ceî v ech i. E r ă de u ă m a te r iă s u b ­
ţire de lă n â , p re tin tă m a î a d d e s e
în ciilo re olivă s. câ lă m ă i’a. N u ­
m ele d ela am orgis ( l ă n ă is . A m o r-
gos, in su lă tn S p o ra d e în s e m n a tă
p e n tru lă n ’a sa.
A t n o r o s o , ( ita l.) m us. a r r a tt ă
 Amp 61
lenitudiue în miseare şi uu charac-
te r do raelanoholiă dulce în cân­
tat, uă esprcssinne de passiunc şi
sinţimîut. — A călită amoroso se di-
ce pentru im mod de căutare af-
fectat şi îngreuuător.
A llio r p h ă , botn. arburel diu
famili’a legumiuoselor, originar din
Americ’n, m erid., din care nă spc-
că am. fructiferă, sc cultivă în
gradine. Maî dc ordinar sc num es-
(!c indigo-bastard.
A n io rp lliu (gr. neregulat), mi-
nev. des. ucrl-cc metal â cui crys-
taliaarc 6 cu totul confusă, şi îu
genere substanţele s. părţile â că=
ror formă 6 r<”u determinată.
A n io rţis s e iiic n t, (fr.) rescuin-
părare, coinpcusare; estincţiune â
unni drept, :i nnuî eflect public de
gubern. In Francia sc nwniâ ast­
fel favorea ce regele aecordă nneî
eomvmmităţi, maî ales bisericesci
că se possedă patrimonie în per­
petuitate, contrar vcchielor iusti-
tnţiunî ale F r inciei. Lud. X I in­
stitui se se plătescă regilor un drept
arbitrar fissat de ci înşişi, şi no­
bililor (seigneurs) uă indemnitate.
Patinţile pric carî sc accordâ, se
ii uni ia lellres d' nmorlissemenl. In
scnlpt. înscmn(k]ă un ornament de
uerî-ce formă destinat se termine
vre-uă operă de architectură.
A m o v ib ile , (lat. a mişca), ca'
lefică funcţionarii ă căror funcţiu­
ne potc fi rcvocată s. rcdicată; prin
estensiunc uerî-ce officiu ale euî
titularic pot fi revocate. Suppl. mobile.
A m p c lită , s. —ti de, ( — tis),
sp eţă dc pămînt păcnros, pus, de
ceî vechi, lingă viţă că se ommâ-
re insccfcîe nocinţi.
A in p b e in e i'io , ( —n o s),d e to­
te tjileie.
www.dacoromanica.ro
Amph
A m p iiia n a c ţi, prenume dat po­
eţilor vechi pentrucă, la tâte hym-
nclelor, punea înainte vorbele am-
phi moi anax, pentru s. pre mine,
principe, fiind obligaţi se îueâpi
prin uă invocaţinnc către Apolliue.
A n ip h ia r d ir o s e , (gr.) anat. —
opp. diarthrose— se num. uă a rti-
enlaţiune mistă, în care suprafeţe­
le eorrcspoudinţi ale âsselor [sunt
unite intim prin. un corp întreme-
cjiar, care însă le permite ucre-
carl uşiorie mişcări.
A liip h ib ie , ( —bius), animali
carî aii proprietatea de :i trăi pre
uscat şi îu apă. Cxus’a este că a-
ccstc animali au şi plămănî pen-
trn acrnl atmospheric, şi branchie
peutru cel din apă. — Amphibiolo-
c/i’a este sciinţ’a tractantc dc am-
pliibie.
A m p h ib o l, (gr.) ecivoc.
A m p liib o lii, (gr.) petră uumi-
tă a ltă- dată sehorl negru 8. schorl
opac rliomboidale, combinaţiuue de
silice şi calnc, fârtc tarp, usitată
pentru diverse oruăminte. A m ia n -
tul e uă varietate a el. Comp. hom -
blende şi asbest.
A u ip b ib o liit, ( —lia j, vd. urm.
—A mphiboliele luî Kant sunt er-
rorile în răportul unei represinta-
ţiunî ă spiritului.
A m p llib o lit, metal, (tjis şi ac-
linotă) dc genul ampliibolcî, ver­
de, compus de silice, calce, mag-
ncsiă, alumină şi nă mare cantita­
te de ossyd de fe r.—Amphibolilhe,
amphibole petrificate.
• A m p ii ib o l o g iă , ecivocitate,
scus duplu.
A m p ltib r a c li, ( —chys s. —
chus), metr. pede de uă sylabă lun­
gă între doue scufte.
A m p h ic ty o n e , a. Amphictet
 A m p li 62
myih. Ciul lnî Denealione şi Pyr-
rhel, fratele hiî Hellen, domni la
Theruiopyla şi în Athena, dupămor-
tea lnî Crauaîî. Din tote actele selle
sunt memorabili amplnctyonieh («/<-
quxTvovict), adunanţe naţionali sta­
bilite lingă temple, cu scopul de â
veghiâ la celebraţinneasărbătorilor
şi ă oppri uerî-ce hostilitate îu
timpul lor. Fiă-care din micele o-
raşe stabilite îu vecinătatea uimi
templu («/<ţe-xTtcu, xr/'s'w, precum
negy.Tiovtq, S. ayov, templu, 8*
dnpă numele fundatorului), trămi-
te ă deputaţi că se provadă de es-
eeentarea convenţinuilor, dc tranci-
litatea generale fi săuţitatca tem­
plului. E ră uă amphictyoniă la Ar-
gu, lingă tempul Jnnouel, alt a la
Coriuth, lîngă al lui Nephin. Cea
esscnţialr; este amphictyoni’a pilai-
ică formată prin uniunea cellei de­
la Delphi şi dela Iherm opyla (cea
diu Calauria,cea delică, precum şi
uue-orî uiemorat’a iy.x/.tjriia nu sunt
completstabilite). De doue ori pre
an represmtaţiî â 12 popote con­
federate conveuiâ în consiliu ( S w i-
dgiov), primăvar’a la Delphi, hier-
na în orăşelul Anthele, apprâpe de
Tliermopyla, Kumănil legaţilor, du-
tfixtiov^q ieşofivijjiioveş&. nvl.ayoţai,
77v).ayo(>oi eră nedeterminat. Fiă-
care din cetăţi aveii 1 voturiprin
eî (dela August se găssesc 30 vo­
tu ri în tot). Deciaiuuilc sc l'ăci-a
după majoritate. Contră naţiunile
culpabili sc decidea am endă; decă
act-Bt’a uu se plătiâ, aveâ ioc nn
secund consiliu cave o duplică. L a
nesuppunere aduuaaţ'a eră în drept
se arnieije totă confederaţinuea;
cetatea eră scossă diu legătură.
Consiliul amphie.tyonielor fii res­
pectat de Eomauî. El se stinse u-
www.dacoromanica.ro
A m p li
şior cu căt statele grece se confu-
seră în imperul roman. Căderea
sa definitivă se pune uădală cn ă
tempulnî dela Delphi, în seci. 4.
A m p I lid r O J llie , (âui/.irfria ,u ttv)
sărbători celebrate de Athenianî
la 6 8. î (Iile după naseerea unui
copil, deuude accepţiunile ifido/id?
efiâofiai s. ipdonaâct ăyeiv. Se
crede că eră di’a de nomiHaţiuue.
lu ă (Je.ce efi ave^ l°c uă sărbă-
tore analogă, Atv.rXQtjv â v a v s. is-
rlă v îu care tatăl declara cărecnn-
nosce pre copil de legitim.
A m p liig u r l, gen du poemă jo-
cnlariă caie un offeresce deeăt i-
dee isolate fără ordiue şi addese
contrarie lor înseşi, d. e. Iu tr’nă di
cănd eră nopte dormiam deştept.
E ră nopte întunecosă, alb'a lună
străinciîi.
A iu p liiio g iu , (gr.) mustrare,
certă:
A m p h is ita c ru , ( —cer), metr.
contrarul amphibrachulul, —w —.
A m p iiiiu o lă , a. —mela, tunică
de hiernă la ceî vechi.
A llip h io u c , mylli. principe Xhe-
bau, fiinl lnî Jone şi Antiopeî, cul­
tiva cu sncces înnsic’a şi prii mi
dela Mercnrin uă lyră de aur cu
sunetul căria restabilii murii The-
bel. Petrele, s-inţitorie la dulcSţ’a
accintelor selle, se rîndniă de sine.
A m p ilip u ll, magistraţi suverani
din Syvacnsa. Fnssevă stabiliţi de
Timolcone, în 343 în. dc Chr., du-
pă-câ acest’a repulaessc pre tyran-
nnl Dionysifi.
A in p liis b c iu , şerpi americauî
din fam ilia homodermilor.
A in p h isc iT , popor diu zou’a-
torridă, cari an umbr’a în diver­
sele annntimpuri cănd de uă parte
cănd dc a lfa către S. 8. N.
 A m p li 63
A m p iiitli e a t r u , ( — trvni), mare
edificiu, la K., destinat ă dă po­
porului spectaclu. După celle ce
se pot conchide din puţinele rcmase
în historicii vechi (vil. thealru),
din căte-va buceăţe forte necom­
plete, văijute la Pompeji, şi mal
ales din partea amphithfiatruluî dela
Pola, restabilită de canonicul Pie-
tro Stancovich ( umphitkcatro di
Pola), esteriorul era format de un
mur ovale, îm părţit în maî multe
strate do arcade, după mărimea e-
dificiuluî. In întru act-aaşi formă.
Un m ur înalt dela J 2 — 15 peiJI
circuiă un loc ovale, arena s. area
(era assternuţă ca nisip), unde a-
veâ loc speetaclul. D 'assurpa mu­
rului sti-, un colum natjîn urm a lui 8
—4 şiruri, ţjradus, sedilia, de scaune
podia (podium pentru primul şir),
celle-alte caveae, susţinute de murî
verticali, haltei, în trepte, maeniana
(niaenianum şi un giurde mai multe
trepte), cavea), deseendinţi pănă în
vîrful edificiului. Printre dîusele lo­
curi de trecere, ambulacra (prae-
cinliones vd. thealruj , tăiate de
scări transversali, scalaria s. sca-
lae, conducea pre spectatori la lo­
cul destinat, sedile. Sub primul mae-
nianum, în giurul arenei, eră boite
puţin înalte cu gradele de fer, fer-
reis clatris; aci se afflii gladiatorii,
animalile şi ap’a care avea se schimbe
aren’a în un bassin pentru luptele
pre apă s. naumachie. Spaţul de
preste boite, între elipsea arenei
şi mur, lu occupă un canal plin
cu apă, euripus, destinat se op-
prescă pre animali de a sc aruncă,
assupra spectatorilor. Amphithea-
trnl eră dischls; cănd plouă s. eră
mare căldură, se aceopperiă cn
pînqle, vela, velaria. Poporul Intră
www.dacoromanica.ro
A in p h
j preporţcle de sus, vpmi/oria; descin­
dea pre cavea (im a, media, summa
cavea) pănă 1 a eompărţimîntul des­
tinat fiă-cărei clasai, cuneus (diu
caua’a triăpghiuluî format de scară
şi cavea) unde famulî de cerimoniă,
designatores s. dissignatores, as-
semnă fiă-cărui locul. Podiul co-
prindea scaunul imperatorului, sug-
gesltis s. suggestum, în formă de
cathedră, d’assupra uă umbelă; al
cellnl c.'ire dă fpcctaclul, ale ves-
talilor (decorate în acel’aşî mod),
ale senatorilor şi legaţilor streini.
L ingă aceştia veniâ ecesfrii, în 11
şiruri, (deunde in quatnordecim şe­
dere — â ti eccstru), appoî po­
porul pre şesurîde petră, popularia,
şi femi5elc în galeria. Celle mal
celebri amphitheatre sunt cel redi-
cat sub Augnst de Sfatîliu Taurii,
şi Amphilheaimui Flavium s. Co-
losseul (ren collysseul), construit
de Vespasian şi Titu (80 după Chr.).
Ave’i 12 1 li pei}î de eircunferinţă,
15 în înălţime şi 80 arcade; pu­
tea conţine 107 miie de spectatori.
Astărli 6 îu ruine. J<emasuri de at-
tarl edificie se pot vede încă la
Verona, Capua, mal ales la Nîmea,
Nemaiisul, după Bouillet încă în­
treg.
A inpIlO l ă , — din âiatpoşâ pen­
tru că ăntiiu eră un va a dc scos
apă ( a r a tpişmci’). — In genere
u/i!f.ooev<; (nu contracţiune din «V-
q>i<fop(vf), vas de purtat cu doue
urechie, ansae (deunde diota d i-
wrof s. ieiârij, (Hor. Od. 1 ,.‘J , 8 ,
Ovid. Met.) lung, rotund, după cel­
le dela Pompeji, <|eos maî mult
ascuţită, cu gît, nasiterna, mal de
ordinar de pămînt. C uprindea/«jena
cadus, diota, lesta, oetiophorium.
Un typ al eî se conservă în Capi.
 Amp
toliu, amph. Capitolina.. Câ m ă­
sură, ijissă şi quadrantalis, avea
nn pecie roman în tot sensul; con­
ţinea doue urne, opt congie, 48
sestarî, 576eiatlii (vd. în gen. Be-
cker Gallus, 2, 159). Pentru am-
phor’a attieă vd. Melreles.
A n ip lio fid l; arme defensive usi-
tatc la ceî veeliî în luptele eestulnî.
E ră u ă cască de fer aeeopperind u-
reehiele şi părţile celle m aî siuţi-
bilî ale capului.
A m p lia tiv e , (amplius), nume
dat bievelelor, bulelor şi epistolelor
papei carî adaugă ee-va la prece-
dinţi.
A itip iia ţiu n e , se num., în ferm.
de administraţiune, duplicatul uneî
eitanţe p. unuî act conservat pen­
tru â se proferi la necessitate. In-
jurispr. romană ampl. constă în re­
miterea nneî affacerî pentru di’a
fiitoriă eu scopul de a se luă in-
formaţiimî mai bnne (deunde diurn
d iffindi dela Gell.). V otnrili ju ­
decătorilor pentru .-mpliaţiinic sc
dă prin uă tăbliţă pre care stă scris
JV. L., vd. lit. A . Essemple Cic. Cacc.
10; Val. Max. 8 , 1, 11.
A m p lific a ţiu n e , disvoltare în­
tinsă a unuî subiect în vorbire;
relh. înflorirea nneî oraţiunî. Se ieâ
(ren) şi syn. cu diffusiune.
A m p l i t u d i n e , ( —ludo), geom.
se îium. ampl. urnă arc de para­
bolă line'a hwizonfale coprinsâ în­
tre puntul deunde se presuppnne
a începe un arc s. uă porţiune â
parabolei şi puntul unde aeest’a sc
te rm in ă; — astr. arcul horizontelnî
coprius între puntul răsăritului şi
appusuluî uneî stelle, şi ale răsă­
ritului şi appusuluî Sâreluî. Ampli­
tudinea 6 occasă (s. occidinlale)
cănd se socotescc dela puntul Oeei-
www.dacoromanica.ro
64 An
dinteluî pentru uă stea careappune;
ortiva (orientală) cănd se ia dela
puntul Orienteluî pentru uă stea
care resare.
A m p lu , ( —plus), spaţios, în ­
tins.
A m p u ta ţiu n e , ( —fio), tăiere,
chir, operaţiune prin care se re-
dică un membru s. uă parte a cor­
pului affcctat.
A m p u ta , ( —la), mai ales un
vas de sticlă cu gîtul sfrînt, corpul
înfiat; med. m icepustule pre pelle.
A m u le t, ( —turn), uerî-ce obiect
portativ de care stă legată o cre­
dinţă superstiţiosă.
A m u s a r e , (fr.) ă diefătîi, dis­
trage.
A u a y g d a l, ( —lus), migdal.
A ii ( —nus(, număr de dile for­
mând uă periodă fisei s. variabile,
m ăsurată după cursul unui din
corpurile eeresci.—Revolnţinnea So-
rcluî şi â luneî sunt celle ce au
condus maî ales pre popdre la de-
terminaţiunea annului. Adevăratul
an este annul solar, continînd spa-
ţnl de timp în care Sorcle percurge
s. se pare a percurge semnele zo­
diacului. Se numesCfe, prin opposi-
ţiune, an civile acel’a pre care lu
au compus statele, după annnl so­
lar, pentru necessităţile civili; con­
ţine 365 4*le Şi *a patru annî 366.
Aunul lunar e calculat preîntoree-
rea ^ 1 2 lunaţiunî de 29 dile, 12
hore, 4 4 ’min. 2 sec.; eonţinînd prin
urinare 354 dile, 8 hore, 48 mii).
35 sec. Egypţianiî avea annul
de 365 4>'e, divis în 1 2 lune de
eăte 30 cj'le. urm ate de 5 dile eom-
plimentarie s. epagomene. Un qu-
arfc de cji aşiâ dar se perdea la fiă-
care an, ceaa ce formă u ă di în -
tregă la patru anni. August re-
 An 65
lortnâ acest călindar ordonând în-
treieeţiunea unul al ş(5ssele epago­
ni en la fiă-carî patru anni.. — Ca­
lendarul Jndeilor, format mal ales
după servitutea Babylonii, e f6rte
complicat: ei avea un an religios
şi altul civile, ambii lunari, divişî
în 12 lune alternativ de 29 şi 30 (ji­
le—primele cave, secundele pline,—
în tot 854 tj'le» Şi că se compline-
scă lipsea de 11 dile, adausseră la
fiă-carî trei anni uă lună, adm-, ceaa
că forma annul embalismic s. de
13 luue. Annul civile, care era ur­
mat în totş actele vieţeî civili, în­
cepea în lun’a tizri. septeinbre; cel
sacru în lun’a nisan (şesse lune
maî tănjiu), şi eră urmat înt6tece-
rimoniele şi solemnităţile religiuniî.
Sabaticul şi jubileul suntcunnoscute.
— Grecii usitâdeuădată annul solar
şi lu n ar; lunele eră regulsift după
cursul luneî, lungimea annulul în­
treg după alSoreluî. Caus’a acestui
ammestec este că cerimoniele reli-
giose şi civili eră determinate cănd
după diversele phasî ale luneî,
cănd după annutimpurl. Nume-
r6se cercări se făcură pentru â con­
silia aceşti doul anni, pănă cănd
ajjunseră la un an fictiv de 12 lune
căte 30 dile (360 <Jile). Nici revo-
luţiuuea lunariă însă nu conţine
30 (jile, şi annul de 360 dile eră
maî mic decăt cel drept solar, de­
unde veniră la necessitatea de a
reduce lun’a la 29 % dile, s. formară
lune alternative de 29 (]ile (xoV.og)
s. de 30 ('nb'j^sii;). Cu modul a-
cest’a obţinură un an întreg de
354 dile, pre care că se lu pună în
harmoniă cu eel solar, şlpropuseră
se adauge la fiă-carî doul anni uă
lună de 30 (jile, lun’a posideon
(njjV er-iftoXt.f.iaîoq'), întrodussă la
www.dacoromanica.ro
An
dnmătatea annulul. Completară ast­
fel un an prin do ui şi formară
uă periodă de 25 lune şi 738
<}ile; acest cyclu de douî anni era
dieteridul, ad. de doue ori annul,
numit şi trieleridul, pentrucă după
al treile an începea întrecalaţiu-
nea (deunde acceptul că la trei
anni se adaugiâ). Nici dieteridul
nu putu reduce cu totul errorea,
acest an fiind cu 6 hore, 21 min.
maî mic decăt 25 revoluţiunî lu -
narie, şi 7 dile 12 hore, 22
min. mal m'are decăt annul solar.
Către seci. 5 se formâ nn nouu cyclu
oclaeridul (periodă de 8 anni).
Presupphnînd annul solar de 345
dile şi un quart, annul lunar de 356,
opt anni solari compliniâ 2922 dile,
er 8 anni lunari 2832; differinţ’a
eră dar, îh 8 anni, 90 (Jile, carî
putea formă trei lune. Aste trei
luue se distribuia în cel 8 anni,
u n'a la finele annulul al treilS,
alt’a la â annulul al p a tru le , oea
de â treia la al optule. Cyclul
acest’a fu adoptat de totă Grecia
congruind forte şi cu olympia-
ţjile. Fiă-care lună eră îm părţită
în treî decani — idta/ievov s.
fiivov, in i âixa s. fieffovvrog şi
<p&-ivov?ov Ttavofiivav, Xrjyovrag s.
dniovzog. Annul roman eră ăntîiu
dp 304 (jile, îm părţit în 11 lune,
4? eăte 31, 6 căte 30 dile, din carî
prim’a era Marţi». Romulă luinsti-
tuisse astfel* Numa In reformă şi Iii
redusse la annul lunar, do 355 dile,
s. lune căte 31 şi 29 zile, adău­
gind lunele Iannariu şi Februariu
—(propriu eră 304 (jile, însă pentru­
că numărul fără soţ se eredeâ maî
ferice, s’a pus arbitrar 305,— dăn-
du-se lui Ianuariu 29 dile, £r lui
Fevruarlu 28). Marţiu, Maiu, Cintile
5
 An
şi Oetobre fură lăssaţî la 31 (jile,
că m aî înainte, celle-alte se rede-
deră la 5i9. Voind appoî se pună
acest an lunar în răport cu annul
solar, el determina pentru fiă-care
interval de 4 anni uă întreiecţiirue
de 22 <Jile la al 2-1(5 an şi alt'a de 23
la al patrule. Acesta luuă, pusă
după Februariu, era inlercalaris s.
rtiercedonius (m ercid.); congruinţ’a
însă â acestui an cu aimnl solar
eră asia dc mică încăt el obligă
pre magistraţi se aibă qură necon­
tenit, pentru fiitor, de ă accorda
anniî eu mişcările ceresci. Cu tote
micelc correcţiunî făcute din căud
în cănd, errorea mcrsesse asia de
departe încăt în timpul luî Cesare
ecinossul civile eră apprope cnireî
lune differinte de cel astronomic.
Cesare, în armul Romeî708, ordonă,
după consiliele lnî Sosigene, că an­
nul sc fiă dc 365 (Jile 6 hr. şipen-
trueă accste 6 hore, repeţite de 4
ori fac uă di, se decisse că acostă
di să se întreiecte la fiă-cari patru
anni luî Felunariu. p i ’a acest'a se
punea după a şesse ă calen-
delor luî Martiu (la 24 s. 25), şi că
se nu addueăvrc-uă schimbare nu­
m irilor eellor-alte (jile, se număra
de 2 orî (ji’a ă şease ă calendelor,
deunde lun’a s. annul bis-sexlilis
(de doue orî â ş6sse). Ca ae
supplinescă întăr4ierea produssâ
prin errorile anteriori şi sS concordede
annul civile eu cel solar, Cesare
decisse că annul 708, în care a-
•vusse loc reform’a sa, se fiă com­
pus de 445 dile, adăugind annuluî
lu n a r de 365 (jile, usitat păuă at-
tunci în Roma, 3 lune, un’a de 23
(jile, celle-alte de 67 ambele (în­
tre N .-bre şi I \- b r e ) , ceaa câ for­
m a un an de 15 lune, A nnul Con-
www.dacoromanica.ro
66 An
fu siu n iî(Snet. Caes. 40; Plin. XVIII
2 5 ; Macrob. Sat. 1 ,1 4 ; C ensor.de
d. nat. 23). Annul Iulian, priimit
appoî de toţi şi urmat pănă în tinv
pul nouu, eră cu 11 min. 14 sec-
13 terţe maî mare decăt annul so­
lar şi differinţ’a producea uă di la
128 s. 129 anni (nu pre apt la
134) . In 1582 p a p a Greg. X IlI
observă că ecinossul primăvercî,
care la epoch’a consiliului dela
Nicea, an. 325, fussesese la 21
Martiu, în timpul seu căiju la 10
(s. 11). Astronomii consultaţi de­
ciseră se lassejîntre 4 şi 15 Decem-
bre 11 dile affară, şi ea se regu-
lede îu liitor annul civile după cel
solar, ordină câ la flă-carî 400
anni sc se adauge uă di de inlre-
iecliune, ad. din 4 anni seculari
bissestill treî se fiă communî şi nu­
mai al patrule bissestile (1600
biss. 1700, 1800, l900eom m , 2000
b iss.), ceaa ce producea abia la
7000, s. mai esact la 5200 anni
errOre de uă di. Calendarul Grego­
rian se priimi d e totă Europa af-
tară de Anglia, carc lu luâ către
1752, şi de Hăsăritenî. Esactitu-
dinea acestui calendar nu 6 abso­
lut necontestabile, căci Grego-
riu numără anniî dela consiliul
din Nicea întîmplat cu 370 anni
dnpă formaţiunea calendarnluî Iu ­
lian, ceaa ce, dacă acest consiliu
fussesse stabilit dnpă ealend. Iulian,
conţinea dejă uă lipse' de apprope
3 (jile; appoî nu e esclusiv probat
că 52f)0 dă uă di de errore, se
pare că maî multe; în fine, dacă
ascultăm pre Dione (XLIII, 26) că
Cesare ordinasse astfel calendarul
se-iîncătabiâ la 1461 anni intră er-
r6re de uă iji, differinţ’a penfru
pap’a Gregoriii ar fi fost cel mult
 An 67
de 2 dile, în loc de 11. — L a
A rabi şl Mnsulmani amiul este
îunar, constând din 12 lune alter­
native de 29 şi 30 dile, adăugind
dc 11 orî, în un cyclu de 30 anni
căte uă di de întreiecţiiiiie. La Iu­
deii moderni simt 12 lune, şi 13
la anniî cmbolismici, întrc-alău-
du-se de 7 orî în 19 anni uă
di — Calendarul republican din
1789 compunea annul di i2
lune, căte "0 dile, la carî se adău-
giâ 5 s. 6 in anniî de intreieeţiunc.
L un’a eră divisă în trei decadî;
c a l tăţile timpului cc îm b răcă i dă
numele. — începutul annuluî e
divers la diversele poporc: celle se­
mitice Iii pnneă tomna ; Grecii la sol
stiţul liicrneî; Romanii primavara,
dela Romulu; hiarna, d< la Kuma.
Anglii hi înccp la 21 D bre, Fran-
cesiî, dela Ca rol X, la lannariii.
A n sidej~ic e timpul ce pune
Sorelc spre â se întârce la uă stea
fissă, deunde a plecat — cu 20
min. 30 sec. maî marc dei ă t annul
tropic,— s. spaţul între doue ecinos-
se de acel'aşî nmne dc 365 dile s.
c. 1. — Annul anomalislic c cu 20
min. 23 sec. mai mare. dccăt cel
tropic. In genere revoluţiu/iua ano
malistică este epoch’a pănă cănd
uă stea revine la acel'aşî pnut de-
undc a plccat. Differinţ’a, în ge­
nere, între an. sidcric şi eel ano-
malistic parc â fi de 4 min. 47
sec. din caus’anestabilităţii orbitei.
Annul platonic a. cel Mare este uă
periddă de 25,900 anni în care pun­
tul ecatorului trece uădată in giu-
rnl polului eclipticei, 8. puntele. e-
cinossialî cad de nouîi pre accel-
leaşî punte ale eclipticei.— An
climatic a. climateric este congru-
in ţ’a atmosferică, mai mult s. mai
www.dacoromanica.ro
An
pnfin favorabile disvoltarii corpului
sănătăţii, după cei vechi.
A n a , terminaţiune dată la title
de culegeri de cugetări isolatc, trăs-
sure dc liistoriă şi uerî- ce alte
mice. eomposiţiunî assupra diverse
osiecte. d. e. Menagiana, Bonapar-
liana s. al., assemine la oraşe şi
cveniininte, l ’arisiana, ReDoluliana,
spre â di s- mnă pre bărbaţii ale
cui sunt, oraşul dc care perţinsau
timpul în oare s’au fjis.
A iia b a p tis fi s. baptisani, scc-
tă religiâsă din Germania (15-5).
Autorul ei estp pnţin determinat. T h.
Mencor şi > ic. .storck sunt mai a-
les căror se attribnesce astă insti-
tuţiune. Aii înflorit în Miinstcr, de­
unde s’afl re.spindit appoi în totă
Europa şi America, formând astădi
7 3 'sectc distincte. Puntul princi­
pale al credinţei lor este că homnl
caută se ie;i botesul în i tatea a -
dnltă, dennilc şi numele Botesătorl.
A n a b a ţi. athleţi carî dispută
preţul cursei la jocurile olympice.
A u a b l c p i . (g r.) gen de pesci,
Cnninînnî Anierii-eî.
A n a b u la d iu , s. anaboliu, vd.
am iclu; după alţii, un instrument
de chirnrgiă.
A u a b r o e h is in . chir. operaţiu­
ne prin carc sc estrage părul din
g ne care întărită ochiul. Astădi k
p ă t a ş i tă.
A u a e a li p te r i c , sărhătorî cele-
bi-nte la Gr> cî în cănd se con-
cedeâ nom î măritate â şî scote
vălul şi n eşi. d vay.alvnztiv.
A u a c a in p tic ă , (gr.) partea o-
pticei tractante de reflessinne lunii-
nci în genere; syn catoptrieă.
A u a c a r d iu , —numit la loc bibo—
arbnre indian, acaju occidmtale.
A u a c b o r c t, (gr. merg îndărăt),
 A na 68
hom care se retrage din lume ca
se trăiescă occupat numai de Dum­
nezeu, pustnic. Assemine anaco-
lu l; opp. cenobit.
A n a c liro n isn i, ( —m us), er-
rore în computaţiunea timpului şi
în clironologiă. Constă în a pnue
nn eveniment înainte de dat’a luî
propriă; opp. parachronism.
A n a c la s tic ă , partea opticei trac-
tante de refracţiuuea lumineî; syn.
dioptrică.
A n ac leterie, sărbători celebra­
te, la ceî vechî, în (li'a căud rege­
le intră la gubern.
A n a c lilio p a li (gr.) speţă de jo ­
curi, la Grccî, în car! athleţiî se
luptă culcaţi pre nisip.
A n a c r e o n tic ii, ueri-ce poesiă
în gustul odelor luî Anacreonte,
de genul lyric şi erotic. — V ersu­
rile anacreontice sunt de 7 sylabe.
A n a c ţi, (gr. regi f i principi).
Maî particular se dă acest nume
fraţilor Castore şi Polluce. In în­
su ra Cypru acest nume era titlul
honorific al fraţilor regelui.
A iia cto tu lcsti, miniştrii religi-
uniî, la Greci, prepnşl mysterielor.
A n a c y c lic , se num ., în litera­
tură, uniunea de 4 —5 versuri la ­
tine în carî vorbele cellor 2 s. 3
d’ăntiiu se regăssese în celle din
urmă, însă puse în sens invers,
astfel că primul devine ultimul.
A n a d e m a te , s . A n a d e s m k , nu­
me dat de Greci la ueri-ce legătu­
ră s . ornament de cap.
A n a d ip lo se , gram. cănd uă
proposiţiune începe cu vorb’a cu
« are se termină cea precedinte.
A n a d o se , med. trecerea s. dis-
tribuţiunea succurilor şi principie-
lor nutritive în diversele vase ale
corpului. — Differesce de Diadose
www.dacoromanica.ro
A na
pentrucă nltim'a împinge mate-
riele nutriţiuniî pănă la ultimele
ramificaţinnî ale vasselor.
A n a d io in e n c (gr. care ese tn-
ălţăndii-sc), prenume d ai VeneriT
după credinţ’a că acesta deă se-
născusse din sinul apelor.
A n a g a lid c , botn. gen conţinînd
maî multe plante herbacee; uă sin­
gură sp eţă e arbust.
A n a g ly p tc , s. anagliphe vd.
Diaglypte.
A n a g n o s te , nume dat de E.
servilor ( servi literali) însărcinaţi
se Ie citeseă la masă. Şi lector.
A n a g o g iă , ( —gica), intrepre-
taţiune figurată ă unul fapt s. test
din Biblia. Esplicaţiunea anagogică
este cănd, din sensul literale s.
naturale al uneî sentinţe, sc redi-
că nescine la un sens spirituale s.
mythic. — Sărbători celebrate în S i-
cilia,—iaD elos pentru Apoi]. — pen­
tru plecarea Veneriî în L ybi’a, pre-
căud întorcerea acestcî dee eră ca~
tagogiă. De aci sărbătore de călă­
toria.
A iia g l'a n im ă , ( — ma), tran s-
posiţiune â literelor uneî vorbe spre
a formă un'a s. maî multe altele
cu sens di fler in te, d. e. poetul Ron-
sard, numit Rose de Pindare.
A n a ic im , (gr.) numo dat pe­
trei disse altădată zeolilh dur s,
s. zeolilli granitic.
A n a le c te , ( — la), fragminte a-
lesse din un autor s. culegere de
buccăţe din diverşi autori. Propr.,
la cel vechî, fărămiturele mesei şi
cel carî le strîngeâ.
A n a le in m a , (gr.) projecţiune
orthographică îi totor cercurilor
sphereî pre uă suprafaţă plană,
planispheră; instrument numit în­
că trigon semnatar, horologiu so-
 A na 69 A ne

ar s. cadrante. — Ultim’a semnifi- A n a ta s e , substanţă metalică,

•eaţiune vine pote din eaas’a basiî schorl albastru s. oisanit.
patrănghiularie care susţinea ea- A n a te m ă , ( — thema , Prud.,
dranteje la ceî vecin. altfel donarium) , la ceî veciii
A u ale p tic , med. corporativ, în­ offerinţă depusă în un tem plu; la
tăritor. Catholicî escommunicaţiune. — Ac­
A n a lo g iii,( —a), raport de pro- ţiunea este anathumatizare.
■porţiune, de affinitate s. "de asse- A n a t o c i s n i , contract usurar
mănare. — Analogism, conclnsiime constând în k trage usnră_din n-
după analogiă; argument dela can- sură, adăugind usur’a eatrassă la
să la effect S. dela effect la causă. capital. U sură din usură, fr. in ­
ATlialyse, ( —sis), resoluţiunea terii de l'interet.
Tînnî tot în părţile selle. A n a to m ia , (gr.) sciinţ’a care
A naillllC S tiă, med. s. semne com- are de obiect cercetarea diverselor
memorative, indicie prin carî se calităţî apparinţi ale organelor ani­
p6te discopperi ceaa ce a preces. malilor şi vegetalilor.— E generale
A n a n io rp h o sc , ( —s?s), repre- căud se occupă de structur’a, pro­
sintaţinne neregulată, offerinte în­ prietăţile diverselor ţessăiure; de­
să din distanţă proporţiunT juste şi scriptivă cănd se applică maî pâr­
formă, după puntul în care ochinl tie. la descripţiunea formelor şi fî-
observatoruluî se afflă pus.| gureî. fiăscăruî organ. P rim ’a se
A n ap alefi, vechiu danţ (mat snbdivide în vegetale s .phylotomiă
m ult nă luptă) laeedemouiau, esse- şi animaie s. zootomiă (ultim’a şi
cutat de copiii niuiî. comparată), cănd consideră celle-al-
A n a p e st, ( —tus), metr. pede te animali affară de hom; hrnnană
<ie done scurte şi lin'a lungă. Ver­ s. anthropotomiă cănd se occupă
surile astfel compuse se dic ana- esclusiv de structur’a corpului hu-
peslice. man.
A n a p le ro se , (gr.) partea chi­ A u c h ilo p e , s. e o il o p k , fistu lă
rurgiei a! cuî obiect este â sup- la e ry m a le , m ic ă în flă tu ră la ă n g h iu i
plinl organele carî lipsesc. cel m are a l ochiiilnî, Egilopeb m aî
A iia rc h iă , (gr.) turbnrare. a le s u lc e ru l ca re su c c e d e în flă tu re î.
A n asse. se califică astfel, la A n c i i , nume dat de Hebreî ca­
ceî vechî, feraeele principilor de pilor triburilor s. familielor nobilî.
sânge regale. A n c ip ite , ( —ceps), cu doue ca­
A u a ss y rid ă , sp eţă de spenţăr pete ; botn, (fr. ancipite) partea u-
m aî pârtie, la Dacî, Perşi şî Seythî. neî plante compressă şi term inată
A n a s t a l t i c , rem ediu a sstrin - în done virfuri.
g in te, styptie,
A n c o r ă , ( —ră) mar. instru­
A u a s to m o s e , (gr.) niiinne, îm- ment dc fer ce se aruncă în apă
buccătnră ă doue vessicle. pentru â susţine uă nave. Comp.
A n-astrophe, (gr) inversiune, angyră. — Invenţinnea eî se attri-
i-itorcere â ordiniî regulate ă vor­ buesce luî Dedal s. regelui M ida,
belor. ă cuî ancoră se afflâ, încă din tim-

www.dacoromanica.ro
 A nd 70
pul luî Pausania, tn templul luî
Jone. L a îneeput eră petre s. stînee
(i.oyyulvtg}. l)npă Homer uav.le se
stabil ia de tărm prin fringie groa­
se (jm ' 5/ t a r a ) , deunde iv v a i
(Od. 9, 137, 13, 77, ".2, 405). Maî
tărdiii ajjunseră la eelle de fer din­
ţa te , orforte; denles, ăntăiii eu un
dinte, ire(j6etofioi, appoî en donl,
dftqiitixauoi S, u,uqiifloloi (eomp.
Virg. III, 3 77). Fiă-eare nave a-
veâ maî multe (Ath. V , 4 3 ), eea
principale era, leşd, sacra.
A n d a b a ţ i , ( —tae, pentru gr
(arn/Sar;;?), gladiatori eari se băteâ
eu oehiî copperiţi (Ilierou. adv. Jov. I,
36; Cie. fam. V II., 10, unde L e-
maire „andabatae oculis obsntis
eaeei pugnabant, deunde prov. an-
dabalarum more puţ/nare, pentru
eeî ee dispută dp. un hiern pre eare
ambii nu hi înţelleg Pentru per-
leet vd. not. 1. eit.
A n d a lu s i f â , substanţă silicosă,
eommune Hispanieî, Franeieî, An­
gliei.
A ltd a n te (ital.) mus. des. uă mis-
eare moderată, graţi 6să şi bine mă­
surată. Câ sub st.' jcn aeeî’aşî sens.
—Andanlino, mişcare m aî puţin
lentă şi maî regulată deeăt andante.
A n d r e n c tc , trib de inseete din
famjli’a rneriferelor.
A iid rie . hospeţe pnbliee. la Cre­
tin i, sfatrilite de Minoe. Frngali-
tatea domnia într’insele. land’a stră­
moşilor şi impulsul către moralî eu-
rate, (eons. Ath. 4, 22). Lyenrg le
întrodnsss în Sparta; eomp. Sissiţie.
A iid r o g y n , ( —nus)t nume dat
vegetalilor hermaphrodite.
A n d r o id , automat eu figură deliom.
A n d ro le p s iă , (gr.) propr. ră­
pire de hom. Cănd un eetăţian a-
ihenian fnssesae ommorit în uă ţar-
www.dacoromanica.ro
A nd
ră streină, famili’a sa avea drept
sS eeră pănă Ja treî eetăţian! din
oraşul eulpabi.e, pre carî î dă în
judeeată în Athena. Vd. legea De-
mosth. A tio. Aristocrat. Care er&
pedeps’a lor nu se seie.
A u d ro in a c a , fii’a luî Eetione,
regele ThebeT, soţi’a luî Heetore
eu care avii pre Astianaee D upă
mortea soţului sen şi eăderea Tro-
ieî ea deveni soţi’a iui Pyrrhu, fi-
iul lnî Aehille, euî dede treî» co­
pil, şi în fine â lnî Hellen, fiiul
Iul Priam eu eare domni preste uă
parte din Ep>r. Homer, l-nripide
şi Raeine au celebrat pre Andro-
maea, făeînd dintrTns'a typul s -
moriî eonjugali şi tinereţe! materne.
A iid r o n e , (—dron, din gen. gr.)*
camer’a în eare sta bărbaţii, la
Grecî, s maî bine un’a din eelle
doue divisiunî prineipalî ale pla­
nului uneî case greee, uude stâ
bărbaţii (V itr. VI, 7, 4. F esta).
L a R. semnifică un simplu ambn-
laeru dividinte uă casă s. uă
parte din ea (Plin Ep. II, 11,2 2 ).
Architeeţiî romani se serviră, in
un mod forte impropriu, pentru
â desemnă galeri'a. în eas'a greeă,
intre despărţimîntul bărbaţilor şi
eel al feme'eilor. altfel mesaula.
Aii d r o a i e (Liviff), primul dra-
matie latin, Gree din Tarent. Ve­
nit la Roma, după eăderea patriei
selle, el se puse în serviţii] unul
nobile roman, L. Saliuator, care î
dede erescerea copiilor seî. In an­
nul 514 eşi pre seen’a rom. eu
uă dramă in sensul propriu al a -
cesteî vorbe; dacă c.n uă tragedia
s. eu uă eomediă, nn este bine de­
terminat. Cu (linsnl se îneepe, du­
pă apusele luî T. Liv., în Roma,
represintaţiunea dramatelor artis­
 A nd 71
tice (de aceaa T. J-iv. numesee
’tiaccaţele selle fabulae, în opp. cu
Saturele şi Atellanele essistinţi pâ­
nă attuuri), in form’a şi gustul Gre­
cilor. Fragniintele ce possedem din
operele selle sunt pre pue.ine case
potă nesciue judecă despre charac-
terul lor relativ cu cellc grpce. To-
tuşî se pote dice cu certitudine că
elle eră pură şi fidele refraeţiuntf
ă geniului grec, _deşi în nă limbă
nouă şi încă nerormată. Uă aua-
logiă cu attare transtnutaţiime se
pote vede, pentru timpul nouu, în
douo buecăţe ale Hiapanuluî Perez
de Oliva, diu carî un’a, La ven-
gansa di Agamemnon, e uă liberă
prelucrare ă Electreî luî Sopliocle;
cea-alfă, Hecuba triste, e uă tra -
ducţiune â Hecubeî luî Eurîpiiie.
. Affară de tragedie, An dr ou ic s’a
cercat şi în comedie şi în poesi’a
epică. Traducerea Odyssiieî servia
încă pănă în timpul lu? Horatiiî de
carte scholastică. Comp. Liy. VII,
2 ; Hor. Ep. II. 1, 62, 69; Quint.
Inst. orat. X , 2 (nihil in poetis
supra Liv. Andronicum); Cic. Brut.
18 , Tuse. I, 1 ; Stieve de rei sce-
nicae ap. Eomm. origine (Berol.
ÎS 28) c. III, p. 68 sqq.; Ossan în
Zeitsehr. fur Altertliumsw. p. 964;
J . A. Dieze, Gesch. der spaniscîien
Dichtk. (traducţiuue din hisp. Ve-
Jasnnez) p 362. Pentru fragminte,
affară de culegerile dela art. frag­
ment, D Untzer Livii Andronici frag­
menta coli. et ill. Para I, Acced.
Homerice, carmm. a vett. Latt.
(Berol. 1835) p. 18 sqq. Ossan.—
D e fabula L . Andronici quae in-
scribitur Aegisthus, scripsit A. L,
Dollen. Comp. Welcker.
A lid r o n itid c , ( — tis), syn. eu
andron.
www.dacoromanica.ro
A ne
A n d ro to m iă , (gr.) s. andra-
lomiă, dissecţiunea corpurilor hu­
ma ne. A animalilor este Zootomiă.
A necd o tă ( — la, gr. neappă-
rut), trăssnră, particularitate his-
torică nepublicată. — Coaa cc se
rcferesce, perţine anecdotei s. o
conţine este aneclodic.
A n e g ra p li, ( g r ,) fără titlu.
Cofiop. anepigraph.
A n c lc c tric , priimibile de elec-
trisaţiune r.nmaî prin contact.
A n c m a sc , ( —anoemasis), ane -
masiă s. anemiă — maî bine an-
hem . . . — lipse de sănge şi egri-
tudinea resultante.
A n c n io b a t (gr.) .jucător pre
fune.
A iic in o clio rd , spepă de clavir
de v:nt. El imită instrumintele şi
chiar vocea.
A n e n io g ra p li, (gr.) descriptor
al vînturilor.
A iicm o n ietrii, (gr.) phys. in­
strument pentru â m ăsură forş’a,
inţel’a, durat’a s. direcţiunea vîn­
turilor. — Artea e anemometriă.—
Cănd anemometrul 6 -daptat uneî
pendule care însemnedă prin uă ce-
ru săs. alt ce-vavariaţiunile vîntuluî,
maclîin’a se <|ice anemomelograph.
A u cm o n tt, (na,— ne) , plantă
din famili’a rănunclaceelor, ă cuî
flore e însemnabile pentru frumu-
seţ’a şi varietatea de culori. Ad-
de.se se confunde cu adoniu (vd.
la Adonide) pite. un fel de Cypa-
ros terrestru. Linne o pune în a-
ceaaşî familia cu prim’a. Cresce
mai ales în Germania.
A n e p ig ra p h , (gr.) fără titlu,
fără inscripţiune.
A iie v risin , înflătură formată de
sănge prin dilataţinnea s. ruptur’a
linei artere.
 Ang 72
A n g e lic ă , nins, speţă de cy-
tbară, inventată la încep. seci. 17,
avînd 10 clave şi 17 chorde com­
binate în me<jitonurî.
A n g e lic i , ordine de cavaleri
instituită de Ioannu Comnen, im-
peratorul Constantinopolii. E ră di-
vişî în treî secţiuni: lurquati s. ca­
valerii proprii, numiţi astfel după
collarul ce purtă { torq-ues), în 'nu­
m ăr de 50; campionii jusliţeî s.
ecclesiasticii şi cavalerii servitori.
A n g e lo t, monnetă de aur usi-
tată în Francia de preia 1240 pănă
sub regatul lui Lud. XI.
A n g e lu s , rugăciunea la St. Ver­
gine, începînd prinvorb’a Angelus,
recitată de Catholicî de trei ori
pre di. Instituţiunca sa datedă de­
la papa Ioannu XXII. In 1806 fii
întrodiissă, de Lud. X I, în Francia.
A l l g l i i u , ( — rpilus), geom. spa­
tul între doue liues cari se îutîl-
nesc. — Mărimea lui depinde de
distanţ’a. respectivă â acestor linfie,
D upă acestă distanţă şi form'ă li-
neelor (taleri), ănghiul are numiri
diverse. Tot ce se referescc la an-
ghiu se di ce ănghiular.
A ngiul faciale e format de doue
linee descindinţi la gură, un’a, ver­
ticale, din partea cea maî eşită â
frunţii, alt’a, horizontale, dela con-
dussul urechielor. Prin acest ăn -
ghiii a căutat Camper se calculede
volumele creurilor şi gradul dein-
telliginţă al animalilor. Hornul are
acest ănghiu dela 80—85 grade.
Apolline dela Belveder, cel maî
frumos typ de hom, are maî mult
de 90 gr. (im 3 ginar).
Anghiul optic e format de doue
rade viaualî din centrul ochiului
către estremitatea unuî obiect.
A nghiul de projecţinne, (artil.)e
www.dacoromanica.ro
A ng
cel format de ănghiul assiî unuî
tun cu horizontele.—Cănd line’a vi­
sului (puntul de ochire) este hori-
zontalc, ănghiul visului este egale
cu ănghiul tfe projecţiune.
A iig io lo g iă , (gr.) s. ANGEIOLO-
g i a , partea anatomiei tractante de
veasicle. — Coprinde studiul a r­
terelor (arteriologiă), vinelor (phle-
bologiă), vessiclejor lymphatice (an-
giohydrologiă).
A n g io s p e n ite , vd,'v rm .
A n g io s p e r n iiîi, (gr.) boln. se-
cund’a ordine din â 14 classe a luî
Linne. Conţine tote plantele cari
au fructul închis în uă capsulă.
A n g io te iliii, (gr) med. friguri
inflaromanţi characterisate prin ten­
siunea arterelor (gr. angioii).
A n g lic a n ă , rcligiune îutrodussă
în Anglia dc regele Hcnric VIII
(dissă şi Biserica episcopale). Stă
sub jurisdicţiunea spirituale ii re ­
gelui şi douî episcop!, cel dela Can-
torbery şi dela York, assistaţî de
alţi 24 episeopr cu privilegiul pa­
rităţii. Donmesce în Anglia şi Sco­
ţia, împartită în uă mulţime de
secte moderat» din carî cclle maî
însemnabili: puritanii, quackeriîşi
independinţii, numiţi în genere non-
conformisti. Religiunca anglicană e
un ammestec dc catholicism şi cal-
.viuism; de ultimul se distinge numai
pentrucă este gubernată de prelaţi.
Din Catliolicism a conservat fârte
multe rituri; nu recunnosce însă
autoritatea papei.
A llg o lă , vd. Angoră.
A iig o la u , gen de arburî din fa­
mili’a myrthoidllor. Typnl seu e un
mare arbure de Malabar.
A n g o n , speţă de suliţă la Franci.
A n g u s ti c la v , ( —vus), tunică
romană gam ită pre dinainte cu
 A ni 73
doue baude de purpura auguste des-
cindinţi dela humerî pănă (Jeos şi
sem ănată ca nasturi. Eeestriî, ma­
gistraţii plebii inferiori şi fiii se­
natorilor purta angusticlavul; se­
natori! şi magistraţi! patrie! purtă
laticlavul.
A n h e la ţiu n c , ( — tio), «ssufffa-
r e ; stare in care respir;»ţiunea e
desă, scurtă şi mişcările peptulnl
forte prommtate.
A n h y d r u , botn. speţă de narcis.
A n im ii, ( —m a), sufflet. P rin ­
cipia simplu, nemateriale, neperi -
bile al vieţeî, al mişcării, al acti­
vităţi! şi passivităţiî, al simţiri!, al
intelliginţei şi al voinţe!. *
A n im a le , ( — m al), tot c 6 are
animă, tot ce vieţuesce. Prin estens.
se num. astfel tote fiiuţele că­
ro r e propria mişcarea, deunde îm­
părţirea lor în done classi, numite
regnuri. Regnul animale conţine
pre tote celle capabili de âşîseliim -
bă locul s. de â se restrm ge şi
dilata. Prim ’a ordine din acestă
classe sunt vertebrele, divise în ma­
mifere s. vicipare, passert, reptilî
şi pusei ,• mollusce, carî nu au sque-
let, subdivise în acepltale, cepka-
lopode, pelriopade, gasteropode, bra-
chiopode, cirliopode; articulate cu
divisiuuile crustacee, arachnide,
myriapode, aunelide, insecte', ra­
siale 8. zoophite,. eonţiuînd triburi­
le de echinoderme, intestinali, a-
celephe, polypî, infusorie s. ani-
malcule.
A n im a l is a r c , â. transformă sub­
stanţe vegetal! in altele auirrtalî;
fig. a căpătă animalitate.
A n iin a tis H , cei ce espiică ani-
malile. Maî pârtie, aceia carî vo-
iesc se espliee phenomenele physi-
ologice prin animaleule.
www.dacoromanica.ro
A nn
A n im a lita te , uniunea cbarac-
terelor proprie animaleluî
A n im a re , ( —mare), â însnffleţi,
â dă vigore, vioicinne.
A n im a to , (ital.) mus. desemnă
acceleraţiunea uneî mişcări date.
Sta inâi tot-deuna nnit cu a ltă v o r-
bp. care arrattă characterul mişcă­
rii, d. e. allegro animato.
A n iin istî, se num. ce! c 6 îefe-
rese la sufflet (anima) tote plieno-
menele petrecute fn corpul viuu.
A n im o , (ital.) mus. — peutru
con animo — arrattă tiecessifatea u-
mii cliaracter de energiă şi unui
sinţimîut espressiv îu essecuţinne.
A n iin o s. plin de foc, viuu.
A n im o s o , (ital.) mus. cu viva­
citate.
A n k c rită , miner, varietate a
carboiiatulnî calcar naturale.
A ilk y lo s e , (gr.) egritudine în
care articulaţinnile perd facultatea
mişcării.
A n n a le , de un an. — IV. us.
A n u a li, ( —ies), relaţiiiue sim­
plă, neperfectă şi fără judecată ă
faptelor petrecute în fîă-care an.
Comp. Gell. N. A. V, 18; Isid.
Origg. I, 43; Cic. de Orat. II, 12,'
§ 51, de Legg. I, 2 ; vd. şi Mol-
ler §• 14-, Niebuhr Rh. M. II, 2, p.
284 sqq. şi kl. liist u. philol. Schrift.
II, p. 229 (de differiuţ’a între
aunali şi historiă). Bach la edit.
lui T acit; Ruperti Prooem. de Tae.
vita et scriptis; K rause, Vit. et
fragmin. Hist. rom, — Celle maî
vechie Annalî sunt ale Chinei, cari
se retrag păuă la Fo-Hi (3331 în.
d. Chr.). Celle maî celebri sunt
ale A theciaiiilor, scrisse pre mar-
murile Aruntinei. Annales Maximi
s. Annales (0 ommentarii) Puntifi-
cum s. al. periră cu incendiul urbiî
 A lin 74
de Galii (Liv, VI, 1). A ss.lo rL ee-
lerc. Des journaux clicz Ies Ro-
mains p. 47—176; Niebuhr history
■etc. I. p. 7; Pouilly şi Saliier în
Mero, de l’acad. dea Inser. V I, p.
14 (V III, p. 04); L. de B eaufort.'
Clţ. Saxe (structurae in nnperum
Franci ete.); (Jiarul germ. Nachtigal
1790, Aprile p, 333 sq q .; Ram-
baeh, Diss. etc.; Ch. D. Beck,
TJeb. die Quellen ete. şi Epierisis
fontium ete.; LevesqUe hisf. critic,
şi Meni. de l’Inst. naturelle A. Hist.
t. II. 1815 p. 307 sqq.; ibid. Lar-
cher şi Heercn; Kruae Archiv 1,3,
p. 161; Wachsirmtli, Aclt. Geseh.
etc. încep.; A. W . v. Schlegel în
Heidelb, Iahvbb 1816 Nr. 53 p.
835. Comp. F . Fiedler Zeittaf. der
rom. Geseh, (Wesel 1829) p. 1-5.
Culegeri, între altele, Fragmm. his-
torieonim yett. L att. coli. ab Ant.
Augnstino, emend. a Fulvio Urai-
no Aiitverp. 1595—ab Auson.Pop-
ma collcct. emend. et illustr. Am-
stelod. 1620, 12. Comp. Kranse.
A lin a P e r c u ţ ia , divinitate pre­
şedinte la cursul annilor, la K. —
Uniî o fac snrârea Didoniî, alţii
lun’a, alţiî Tliemidea a. lone, alţii
un’a diu nymphele nutricî ale luî
Jo u e ; alţiî uă bătrână care addus-
sesse provisiunî Romanilor retraasi
pre Aventin. Tote acceptele sunt
fundate pre Ovidiiî. Sărbătorea sa
se celebră ia 15 Martiu în câmpul
lu î Marte, pentru commoditatea vi-
eţeî, i/t annare perennareque. com-
mode liceal.
A l i n a t e , drepturi annualî ce
şî arrogă pap'a dela aceia căror dă
investitur’a. Constă în venitul unuî
an. Originea lor nu 6 bine eunno-
scută; în Francia datedă dela
1320,
www.dacoromanica.ro
A no
A u n c lid e , numele nneî clasai
de animali.
A iin c s s a r c , (ad-nexum), â n-
ni, împreună. — Annessat, tot ce
se afflă unit astfel că se se pote dis-
p ărţilau crî-ee circunstanţă.- Atines-
saţiune, acţiunea do ă annessh. —
Effectul eate annes.
A m iih ila r c , â nimici.
A m ii v e r s a r , tot ce addnee în
memoria un eveniment petreent în
aceaaşi 4 ’ cu un an s - maî
înainte.
A im o ta r e , ă însemnă la mar­
gine.
A u n u a le , ( — m ius), dc un an,
care •revine Ia fiă-care an, care
duredă un an (care se face în
tote dilele în cursul unnî an).
A in iu ia r e , (fr.) â addnee urăt.
IV. us.
A iin u ita ic , comm. tribut annn-
ale dat de un debitor creditorului
adăngindu-T. cv. din capital. Vor-
b’a e anglă, annuily, şi ae applică
maî ales la acţiunile banceî ace­
stui popor.
A in iu ia r e , (nulla) a nim ici.—
Annulaliune, nimicire.
A n iiiin ţ, scire, veste.
A lliu iilţa rc , (nunciare) ă dă
seire, veste. — Annunlălov, cel ce
annunţă. — Annuwţiaţiune (nensit.)
acţiunea de ă annunţă.
A u o b lir e , (fr.) ă nobili. —
IV. us.
A u o d c , nume propus de Fara-
bay pentru uă p iară în columnele
luî Volta.
A u o d iă , (g r.) vorbire fără şir.
A u o d o n tă , s. âsocosiTĂ, co-
quilă bivalvă (fr. moule des etangs~)
cu cas’a fără dinţi. — Anodonfi
animali fără dinţi.
A n o d y il, s. dik, med. calificăme-
 A no 75
dicamintele proprie â linişti şi ă
îutrerupe nă durere. Effectnl lor e
anodyniă
A iio liu g , arbure do Philippice.
A u o m a le , anomalia, vd. A nor­
male.
A iio m a lo u , gen. de insectă hi-
menopteră.
A n o m a io p e d . a. — l i p e d , care
are cinei degite unite prin uă mem­
brană, (maî ales la passerî).
A n o m e r iă (gr.) neasseraănare,
starea nmiî lucru cănd părţile nn’i
congruesc. Tot ce se afiiă în astă
stare se dice anomit, şi maî pâr­
tie. înnsclii bastardi petrificaţl per-
tininţi anomielor, gen de ţoqnile
(stridie) de structură neregulată,
m al ales din Mediterrane’a şi A-
tlantic’a, ceaa ce espreme şi abs-
tractnl anomiă, fără regulă.
A llO ilii vd. urm.
Anoiiacee, anonEk s. oripto-
spekme, botn. familia de plante <îi-
cotiledonee polipetalî, al Căror typ
6 un gen de arburî forte rărnoşî
cu fuie simple şi alterne, originari
din părţile vecine ecatornluî.
A ilO liyin, (gr.) fără nume (m al
ales pentin scrieri. Uă culegere
de scripte anonyme este Diction.
des ouvrages anomfm.es et pseudo:
nymes de Bărbier. Par. 1822 —
25, 4 voi.
A n u p lo te r iu , mamifer fossile
restabilit de Cuvier după niace
sfărămăture afflate în vecinătatea
Parisilor. E originar din locurile
uscate.
A lio p s iă , (g r.) lipse de vede­
re distinctă din caus’a posiţiuniî
relle a ochilor.
.A n o p te r, arbure din N . — Hol-
landa.
A n o r e s s t â , (gr.) stare în ca­
www.dacoromanica.ro
A nr
re iipsesce gustul de aliminte. Maî
mult symptomă decăt egritudine.
A n o r g a n ic , fără- organe, prin
urm are fără vitalitate. Ia genere
attarT fiinţe constă numai din doue
eleminte, că mineralii
A n o r m a le , vd. A b n o r m e .
Differesae de auomale pentrucă
nltimul espreme starea de abate­
re dela legi stabilite.
A n o r t h o s c o p , apparat de op­
tică dat de Plateau. Constă din doue
discuri i-otande, paralele în giu-
rul nneî assi com m unî, rotin-
du-se cn celeritate neegale. D is­
cul din faşă e opac şi străpuns de
tăiăture, cel din urmă dngrăvit şi
luminat. După raportul celerităţii
relaţiuniT imaginile se arrattă sub
forme diverse.
 n o s m iă , (gr.) diminnţiune s.
perdere â odoratulul.
A n o sto ii), divisiune de pesci,
(fr. characin).
A n r a m a i ic ă , plantă de Mada­
gascar. ISegul.
A n s ă , urechiă â unnî v a s;
geogr. mie sîn semicircular pre-
tărmil linei ape.
A . IV. T. vd. A . IV. T . B.
A n ta g o n is m , (g r.) activitate
din doue părţi, rivalitate (protivni-
ciă).— Antagonist, aginte contrar^
JHed. doul muşchi sunt antng.
cănd activitatea recipr 6că â fiă-că­
ruia produce statul legitim ce vo­
im â stabili.
A n ta l, AN TA L S . ANTAK, măsură
de licidî ungar.
A u ta lg iâ , lipse de durere. Neg-
A n ta in b , anim ale dela M ada­
gascar assemine tygreluî.
A n ta m e o e u ( — boeus), m etr..
pede de vers - w . . - .
A n f a n a d a s s e , ( —sis),s.D ilo-
 A nt 76 A nt

giă, sens dupln; rhet. repetiţiunea A n te iin ă , ( — na, — înUşiov)-,

aceliaşî vorbe în doue înţellesBurî lemn mare asjedat liorizontale pre
defferinţi. nă nave servind-a susţine velele
A n t a n a g o g e , (gr.) reiecţiune (pindele); nai. fire mice, artricula-
â uneî accusaţiuni assupra cellor te, mobili, cylindrice între ochiîin­
carîopropun, (în gen. ass. altuia din- sectelor (corniţe). Destinaţinnea lor
appoi). e necnnnoscută. Se presuppnn că
A llta p o c llft, (— cha) , comm. servesc de organe de tact.
scriptură prin care un debitor de­ A n te n a g if i, (- gînm), dreptul
clară că şî a plătit datori’a. Apo- de în tăiă născut.
chă e citanţ'a cc dă creditorul A n te n n n , ( ante-anuvm) califică
<?ă şî a priimit plat’a. altă-dată tot animalele de un an.
A llta p o d o s c , ( —sis) rhet. mem­ Astădî maî ales pre mieî.
bru al uneî frasî s. periode cor- A iite n u p ţia lc , ( — Us), care se
relativ altuia şi precedîndu-lu-. facc înainte de nuntă. Neg.
A n ta r c t ic , ( — cus), geogr. A n te p e n n ltin i ( — mus), de
polul'de S., regul. Australe. Oppn- lăugă penultim, al treilc dela cel
sul e polul de N. s. arctic. Nu­ din urmă.
mele dela vecinătatea de conste- A n te p ila n l, (— ni), nnme dat
laţiunea A r tur s. de Artos, Mic’a cellor maî bătrăuî soldaţî din peijes-
U rsă. — înainte de Coockpolnlan- trimea romană. Eî formă nn corp
tarctic eră creclut nelăcuibile. N a­ particular, stă în iiu te de pilani s.
vigatorul anglu merse pănă la triarii, în ambele • şiruri, dennde
60 gr. de lăţime australe, şi după addese nume generic pentru prin-
dînsnl un păstor, în 1820, discop- cipes şi hastati (I>iv. V III, 8).
peri. N. - Zethlanda la 01 gr. A n tc r id iu , (— dion, iqeldfia.ro)
A. IV. T . B- des. monnetelepedele, res’mătoml unuî mur (Vitr.
bătute de Honoriu, şi Heracliu, pre­ VI, 8 , 6).
cănd A . N. T. E. s. S t. pre ale A n te r io r , ( — rîor), dinainte,
Ini Valentinian. Derî-cfe monnetă care precede (în ordinea t.impiilup.
rom. cu A . N. T. denâtă timpul A n te r io r ita te , precessinne, prio­
lu î Valentinian s. Theodosiu; dacă se ritate.
adaugă un R espreme terţîul an al A n tu v e ilire , ă veni înaintea
domniei. Cu P. se înţellege bătu- altuia, preveni.
le la Antiochia (liter’a P espreme A iitc v e r s iu n c , ( — sio), întor-
m aî cert Percussa). cere, ajjungere înainte de altul.
A n te c iî, geogr. pop 6re în a- A n te v o ln tă , vd. Evolută.
cel’aşî meridian , pre doue lierais- A n tlie r ă , ( — ra ), partea din bo­
phere diverse, la aceaaşî distanţă de boc nnde stă săm înţ’a s. pulb,erea
o câtor. fecundante; med. remediu compus
A iite m e r id ia le , s. antemkri- din flori.
z i a n , care sc face înainte de me­ A n tlic ric , ( — cum), plantă din
diii «Jilel. Neg. famili’a liliaceelor.
A lltc in n r i, s. antemurale, murii A n tlie se , (gr.) momentnl cănd
împregiurătorî aî uneî cetăţi. Neg. uă flore începe se se disvolte;

www.dacoromanica.ro
 A n th
phenomeneie carî urme dă astă
disvolfare; fig. epochă de înflorire.
A n tlic s te rie , sărbători ale luî
Dionysîî (Bacchn) — după Kanne-
gîeser (Komische Bîiline p. 207 —
284) ale lnî Bacchu Nyseul, în
lun’a Anthesterion, deunde şi nu­
mele. Comp. Plut. Nichom. 3
Athen V. p. 19ti. In gen. sărbă­
torile luî Băcchu eră: micele Dio-
nysie, Ăiovvtfia t d fic/.gd, t d x a t
dyqovt; , t a iv dyuoi'<; ascoliele
d6x6lt.a', Lenaele, Arjvaia ; Av&v;-
zi(ua constanţi din trei.- T ltâni-
y ia , oi Xoeş, X v tp m . — MarileT)io-
nysie, A. t a ntyru.u. t d ev aSrai
t d atlttxd, s. Aiovvtiia, la care se
cănt'a, în hon. luî D. i).tvtiţ>ioq,
dithyrambul, unde începutul trage­
diei. P entm Romani eră Libera-
liele şi Bacchanaliele (O qyla).
A n f h e s tc n u , ( — Hon), â opt’a
lună â annuluî atheuiau (numele
dela germinatul fiorilor). La înce­
put correspnndeă luiM arţiuşi Apri-
le s. maî apt liiT Februariu,
pentrucă în ă treia di a Anthcs-
terielor ( j v t^ o i, vd. prec.) aveâ
loc sărbătoarea analogă cu Infe-
riae ale Romanilor, celebrate în
Februarin. Dela 432 în. de Chr.
lanuariii şi Febr.
A n th o g r a p h iă , mod de ă se cor-
respunde prin simbole de flori.
N eţ.
A n th o lo g iii, (gr.) fascicln de
flori. L a Greci culegere de poesie,
mai ales epigrammatice. Cea mai
vechîă este Stephanos de Meleagru
din G radara (60 în. d. Chr.) con-
ţinînd poesiele lnî însuşi şi ale
40 alţi poeţi contimpuranî şi an ­
teriori. D intr’însa a scos Mass.
Planude pre k sa şi Lascari Av-
19'oXoyia âcatpo(JU)v £my(jajifidto)v
www.dacoromanica.ro
77 A n th
(Florentia 1494). In 1606 Salma-
siu discopperi, la Heidelberg, un
MS. de uă antliologiă â: Ini Con­
stante Cheplialas. Din acest Co­
dex Palatinus s. Vnticanus a dat
R. P. S. Brunck (1772 — 76) im
estras. Dela 1794 — 817 făcit
Iacobs doue ediţinnî, n n ’a în 13
alt’a în 3 voi., ultim’a după copi’a
redessă de Spaletti.
Anthologia Latina, ăntîiu de
Scaliger în 1573, 250 bnccaţe;
appol de P. Burmann 1759 — 73;
In fine, în 1835, a instituit nn’a
m aî completă Meyer. (LipS.) Conţi­
ne 1704 numere, din care 535 (şl
de curănd s'au aflaus 31) anthen-
tice, după carî auctores incertae
aetatis, Carmina quornm auctores
ignoti sunt, Carmina suppositicia,
Appendix, Priapeia. Assnpra unui
MS. din Brnssel vd. Reiffenberg
în Bulletin de l’Aead. de Bruxel­
les s. X. p, 248.
A llth o p h a g î, (gr. carî m ănân­
că flori), sp eţă de insecte.
A n th o p h ilc , (gr. căror place
florile), insecte merifere.
A n ih o r ă s. antjthora, divisiu- ■
ne din sp e ţ’a aconituliii.
A n tlir a c c , (gr.) speţă de mi­
neral. n in iu naturale; med. specă
de ulcer.
A n th r a c itc , (gr.) anlhraciă
s. anthracolithă, anlhracose, hui-
liă strălucinte, cărbune necombus­
tibile (jeratic); speţă de pi'tră
preţiosă, granat s. rubin. Med. an-
lliracose, înflătură, cojiiî, carbun-
culus (Sliol. Arist. fragm. 439).
A n tli r a c o m e tn i , instrument,
dat de Humbold, pentru ti măsu­
ră acidul carbonic coprins în aer.
A n th r o p o g e n iS , (gr.) cunno-
scinţ’a generaţiunii hornului.
 A n tli
A iitb r o p o liţt, ( — Ihae), ho-
menî fossilî.
A n tlir o p o lo g e t, (gr.) appără-
tor al h umanităţii.
A n tli r o p o l o g iă , (gr.) sciinţ’a
tractaiitc despre hom şi relaţiuni-
le sfii le cu lumea pliysică. înainte
de Plattner eră sciinţa corpului
human.
A n tlir o p o iu o r p iii, petre culo-
rate represintănd imagini humane.
A iit iir o p o in e tr iă , (gr.) seiin-
ţ ’a care se occiipă cu proporţiuni-
le corprlui human.
A iitlir o p o iiio r p liis m , vd. urm,
A n tli r o p o i n o ip l iiţ l, ceî ce
dă luî Dnnincdeu fiinţă hnmană.
Differesc dc antkropop'atici pentru-
că aceştia I presiippun sinţiminte
humane.— începutul anthroporphis-
mului c în Pibliă, allăiure însă
cu uă spiritualitate forte înaltă şi
pură. Hobbes, F o rster, Pristlcy
K ant şi Ficlitc (după ultimul ur-
m<5dă toţt posteriorii) an attins maî
ales astă doctrină.
A n tliro p o s o p h iă ,(g r.)c u n n o s -
cinţ’a naturcî liomuluî maî ales
după principie philosophiee.
A n tJ iro p o to ilitâ , vd. Dissec-
ţiune.
A n tliy p n o tic e , (gr.) remedie
proprie â deştepta.
A n ti, înainte, contră. Precedîud
un nume propriu arrattă com ba­
terea opiniunii pensonci care'lu
portă, precedînd nn nume eommu-
ne denotă contrarnl luî, maî ales
în sciinţe. In geogr. însemnedă
puntul oppus.
A lltib a c h , ( — chius ) metr.
pede --------
A n tic , ( — q u v s), vechiu; opp.
ro m a n tic s. din evnl mediu, şi
modern.
www.dacoromanica.ro
78 A iiti
A n tic a m e r a , (fr.) uerî-ce buc-
cată se afflă immediat înaintea u-
neî camere. La ccî vechî procoi-
ton s. consisloriii.
A u tic a g iic , (ital.) nume gene­
ric pentru măounţiinî din anticita-
tea greeă şi romană, precum vas-
se arm e s. al.
A n tic a r , ( —,quarius), cel ce
studiă monumintele antice; cel -ce
culege s. vinde lucrnrî antice, (fr.
bouquiuiste din bouquin , eart-
vechiâ). L a E. era cicerone de ase
tăcjîi affară de Snet. Aug. 86 , «qui
vocabula prisca et obsolefa dili-
genter conseetatur» şi Laur. Lidus
D em ens. I .“ 'Avtixovâţiioi os xâ ta
/.au.r/i'âij oi.-* — Locul unde
se depun este anticariat.
A n tic e , ( — qua~), nume gene­
ric pentru tâte medaliele şi stătu-
ele remase dela ceî vechî. A n ti­
ce moderne, monumintele gotliice,
opp. rom ane.
A n tiq u a , sc numiâ dela Ma-
nutiu (seci. 15) literele latine în-
trudusse de cl îu typograpliiă, ceaa
ce Francesii numesc R om ain, An­
glii Pica.
A n tic ip a r e , — regnl. a k t e c k -
pebb — â appuoâ înainte, presin-
tâ înainte de timp.— A n licip a tiu n e
s. antecepţiune , acţinnea prin care
se antccepe. In pl. e opp. la ln -
trcpretaţinnî, cercîtărl prin obscr-
vaţiune diliginte, dela Bacon de
Verulam. Antec. de percepţiune â
lnî K ant sunt judişiele după cari
concepem phenomenele în vertutea
organisaţiiiniî spiritnluî nostru.
A u tic ita tc , ( — quitas), vcchi.
me. — Anticitalea classică sunt
Grecii şi Romanii. Assupra (la ssi-
cilor (autori x a t î£o/qv') Cic. A-
cadd. II, 23, Geil. XIX, 8 , 6 . VII,
 A nt 79
13. XXIX, 8 , lo , G. E. Mullcr
Einl. ziir Kenntniss der iat. Sohrift-
steller voi. I; H. Alberti D escrip­
tor. class. in scbolîs apte tractaiid.
şi Classicus scriptor qui diceii-
dus videatur(Schleiz 1835 — 36).
Nu eu Hoffmann, pentrueă se ci­
tesc în elasse (Koepke).— Anlitd-
iăţl, tote lucrurile cătc perfin po-
porelor anticc.
A n ti- c o riiîe a w -J e a g u e , s’a nu­
mit Sn Anglia uă assoeiaţiune (Oct.
1831) de neguţători pentru ă dă
cura liber importaţiuniî cerealilor,
derimănd prin agitaţiuni diverse
legile esistinţi pentru dînsele. Mă-
surele luate de Peel, în 184(5, de­
clarară scopul eî de ajjuns; ea se
absolvi în 1849.
A n tic r e s c , (gr.) convenţiune
prin care debitorul lassă Credito­
rului usul averii selle (lucrurilor
ce possede) câ sei tină loc de
interesse pănă se va plăti dc datoriă.
— Antiercsea e considerată de u-
sură dc unii a u to ri, ceaa ce şi
este dacă debitorul uu şî va pune
condiţiuul
A n tic u r tc , curtea d’ăntîiu d’in-
tre maî inultc. (neus.).
A n tid a e ty l, ( — lus), metr.
pede — sericesc emis de un’a (precum în
A iitid a tă , (fr.) dată falsă.
A n tid o t, ( — med. reme-
^ u contră venin; fig. uerî-ce are
facultatea de â derîraâ un alt ob­
iect.— Anlidolar culegere de an-
fidoţT.
A n tic iu c tic , vd. Emeiic.
A n tie n n ă , vd. Antiphonă.
A n tile g o m e n e , nucuiâ Eusebiu
(sec!, 4) părţile Testamentului N.
3 căror authenticitate eră pusă în
dubitaţiune de consinţimintul ge­
nerale.
www.dacoromanica.ro
Ant
A n tilo g iă , s. a n t i l o c u t i u k e ,
contradicţiune; Ihevl. contrarul et­
nologiei.
A n tilo p e , se nuni. uerî-ce m a­
mifer dhi ordinea rumeganţilor în ­
tre oerb şi capră (cavivorni.a), de­
la gr. antilups pentrueă au ochî
frumoşi.
A iitim o iiiii (şi slibiu) , metal
alb, tare, însă fragile, sulfuric. Se
ucesfe cu alte metale câ se le de
soliditate şi elasticitate. Cunno-
scut din seci. 15, el şî căpătâ prim’a
disvoltare în seci. următor prin Ba-
siliu Valentin.
A n t i n o m i a , (gr.) opposiţiune
reale s. apparinte a doue legi. K ant
numesec astfel contrarietatca între
raţiune şi întelles (intellect).— An-
tinomism se num iâ de L uther şi
Melaneliton despreţiarea Moralii mo-
saice şi Tesţamentuluî V. sustinută
de I. Agricola.
A n tip a tii, mărgen negru. Neg.
De coiuniuiie se dic anilpalî op-
puninţiî pricipiulu! Sim ilia simi-
libi/s, susţinut de homeopat!..
A lltip a tlliă , (gr.) ură; opp. sijm-
patkiă.
A n tip h o n ii, (gr.) verset eăntat
înaintea psalmilor; uerî-ce căiit bi­
Anglia antiphon s. anthem') s. de
doue roci aJe choruluî şi appoî de
totă trup’a. P ap’a Gregoriis X III
a făcut uă culegere de astfel de
verseturi şi le a dat melodiă, An-
tiphoniele s. antiphonarith.—Anii-
phouiă, (gr.) symplioniă dc diverse
voci şi instruminte în octavă; opp.
homophoniă s. unison.
A n tip h lo g is tic , (gr.) coutră iu-
flammaţiune.
A n tip h r a s e (gr.) contră-veri-
tate, ironiă.
 A nt 80
A u tip o d î, (— des), ceî ce lă -
cuesc doue părţi ale pămîntuluî
oppuse (jiametrale.
A n tip to s e , (gr,) gram. usnl a -
nul cas în locul altuia.
A n tisciT , (— scit, fr.— sciens),
lăeuitorî din părţi differinţi ale e-
catornluî, ale căror umbre, la prăiNf,
au direcţiuni contrarie. Aslr. doue
punturî ale cerului egale distanţi
de un tropic.
A u tis ig m a , (gr.) sem nînM SS.
vechie cu form’a unul C întors.
Se găssesc m aî de commune la în ­
ceputul versurilor • şi arrattă că
ordinea acellnT vers caută â se
schimbă. B acă se vedeâ doue ver­
suri cu acel’aşî sens, diverse în
formă, se punea la margine anti-
sigma cu un punt în centru, deno­
tând că se lassă cititorului facul­
tatea de ă alege unul din elle.
Imperatorul Clandiu voisse selu
introducă în scrierea latină pentru
douî s, s. pentru ph şi bs (gr. f).
Form ’a lnî erâ OC. Comp Tacit.
Annal. X I, 14, ibique Lipsius; Snet.
Clauciian. 41 şi resoluţiunile lui K.
L. Schneider Elem entarlehre p.
4 sqq.
A n tis p a s , s. — s e , med. revul-
sinne.
A iitis p a s t, (— slus), melr. pede
din un iamb şi uu trocheu (choreu).
B acă 4 se adaugă uă sylabă lungă
la fine, devine dochmiu.
A n tis tr o p lie , (— phe), secnn-
d’a parte â stropliilor în poesi’a
grecă, de numiă astfel pentrucă,
după-ce căntasse prim’a strophe
mergînd în un sens , eliornl cân­
ta antistrophea (cea-altă strophe)
întorcîndu-se (antislrepho) ; vd.
Strophe.
A n tit e n a r , anat, muşchiul ca­
www.dacoromanica.ro
A or
re trage degitul cel mare în întru.
Negul.
A iititlic s c , ( — sîs) , opposiţiune
de vorbe s. cugetări; syn. contra-
posiţiune.
A n tlia te , nume dat de F ab ri-
ciu insectelor diptere.
A iito c c î, (gr.) lăeuitorî con­
trari; ceî ce stă pre acel’aşî grad
de lungime şi lăţime în arab ele
hemisphere.
A n to iio in a s iii, .fâr.) sp eţă de
metonymiă constând în â pune un
nume propriu în locul unui eom-
miine şi din contră; un epithet în
locul vorbei la care se referesce.
A iitrn , ( — truni), cavernă, pes-
ceră.
A litru s il o n i, voluntari germ ani
în evnul mediu. Ceî cari mergea
allăturea de regii Francilor se nu­
m iră în urm ă leudi.
A. O . C , (lat.) anno orbis con­
diţia în annul Crfiaţiuniî; precănd
A. O . R . — anno orbis rtuempli,
în annul Măntuinţeî.
A o r a s i ă , facultate artrftuită
deilor vechî de a fi nevisibilî.
A o r is t, (gr.) gram. trecut ne­
definit. Bifferinţ’a celor doue ao­
riste grece e nnm&î formale. Cons.
Burriouf Gram. grecque.
A o r tă , (— ta)^r- numită şi aort’a
mare s. nessiclul dorsale — arter a
principale a corpului. Plecă din
ventriclul stîng al inimeî, se re-
curbă şi descinde în bassin. Nu­
mele datfidă dela Aristotele. Pen­
tru Hippocrate sunt celle doue es-
trem ităţî ale conductului de aer,
altfel bronchia.
A p a g o g e , (gr.) deducţiune la
absurd; jurispr. plângere pentru un
furt preste 50 drachme, la Greci.
(Casaub. Theophr. Char. 6).
 A p li 81
A p a u a g iu , ( — gium, din />«-
n is j offem ţă de proprietăţi fă­
cută principilor din famili'a regin-
te. Se accordă prin devaluliune
s. prin hereditare. E în us (lela
regii din â treia dynastiă.— Fig. tot
ce ţine iminediat de natur’a unul
lucru (fiindcă apanagiele erăadhe-
rinţi la dreptul possessornlui).
A p atliw l. (g r.) stare de nesin-
ţibilitate, cănd nescine nu e prii-
mibile. de niciuă emoţiune, n ih il
adm irari al Stoicilor (Heyne E-
pict. 2, 29). Cel ce cade în ea
este a p a lh s. apalhic; comp. indo-
linie. Verbul tipalhism ’t neusitat.
A p a tliu ric , (gr. d zza /tn nari,-
ţi««), convent al fratrielor. S ărbătsil
atheniane în lun’aPyanepsion. L a
aceste sărbători, carî dura treî di­
le — prirn’â A mm ia s. d a q n tia (din
doqnoq), secund’a ’A rdjţlfvCiv (din
dva(i(>tveiv~âve(jFveiv), terţ'a y.ov-
(ifolrjc (se celebră în bon. Vene-
i-ir A pathurie, pentru care vd. narra-
ţiunca luî Strabone),— copiii j/vijSioi
(vd. Ainphiui omie) eră întrodussi în
plirfttrie, (<p(>a*o<Jtxov yqafi/iarelv)
şi sc înscria în registrele Statului.
A p c p s ia , (gr.) greutate în sto-
mach.
A p e r a n to l o g , (gr) guraliv.
Sub st. face aperantologiâ = apero-
logiă.
A p e ritiv , care di schite.
A p e ta li, calilieaţiune ă florilor
lipsite de corole. Sunt din classea
gramingeîor şi araarantheelor.
A p e tis a re , (fr.) ă inicşiovă,
IV. us.
A p lia s in , (gr. comp. ătttpaoia),
amuţire.
A p h e liâ , s. — liu, (gr.) pm?-
tnl orbitei uneî planete deunde di-
stanţ’a sa de Sore e cea mai de­
www.dacoromanica.ro
A jio
parte. Aci, se înţellege iuţel’a
m işţării a cea maî mică.
A p lu -re s e . (gr.) acţiunea de â
trunchiâ; gram. snppressiunea u-
neî vocali s. litere.
A p liu n ia , (gr.) neputin-ă de â
vorbi.
A p h o r ism , (— m«s), sentinţă
enunţată în vorbe puţine.
A p lio r istic , care ţine de apiio-
rism.
A p lir o d is ia c , (gr.) concitante;
med. lat. herba salax.
A p lite, (gr.) ulcere (înflăture)
în gură, (lat. sacer ignis).
A p ic e , (apex vîrf), pennat pur­
tat pe flaminiî lnî Joiie şi Marţe
pre pilcele lor (apexd ia lis).~ Ă p ices
ju ris, subţiritaţî juristice; appoî drep­
tul strîns.
A p in a e et tr ie a e , lucruri mi­
ce, seccăture. Dela Apina fi Tri­
eri, dom’ orăşele -îu Apulia.
A p ia iiir c , h face plan, neted,
â nivelă (potrivi) uă suprafaţă. —
Aplanilov cel ce aplănedă.
A p la tir e , (fr.) â face întins,
plan, lat; suppl. ă complănă.
A p lestift, (gr.) nesătnrare.
A p lu m b , (fr.) liniiă perpendi-
pulariă pre planul horizonte)uî,per-
pendiclu. A plom b drept în deos,
e frt în fiinţă şi incidinte.
A p lu str e , ( - stra) ornaminte
d’ass. pupeî unei navî, la ceî vechî.
A p n eft, (gr.) lipse de respira-
ţiunc.
A p o b o m ie , sărbători în care
sacrificiul se făcea pre propiţul
templului (nu pre altar).
A p o e a ly p s e , (gr.) re.velaţiune.
Ultim’a carte a Testamentului N.
continînd rtvelaţinnile ce avu St.
Ioan Evangelistul in însul’aP'-itlimu.
Au fost scrisse. între anniî 94—96. A -
6
 A po 82
pocalipticî, cel carîpresuppun ă găssi
în tr’îns’a histori’a progressuluf B i-
sericeî şi caută se esplice imagi­
nile ei. Primii sunt Iustin M. şi
Ie rene îi. Intrepretaţiuuea sciinţifieă
â Apocalypsii începe la (jumătatea
secluluî trecut cu Herder şi Eieh-
horii, după care se stabilesce că ni­
mic în ir'în s’a nu ese affară din
primul seclu al Chrestinismului.
A p o c llft, vd. A ntapochă.
A p o c in a s , speţă de danţ ve­
chia neennnoscut.
A p o c o , (ital.) hom de puţin
spirit, inept.
A p o c o lo q u in to s c , titlu al u-
nei apotlieose ironice â imperato­
rului Claudiu, compusă de Seseca.
A p o c o p ă , ( — pa), abscisiune,
tăiarea uneî sylabe s. litere la fi­
nele vorbei.
A p o c ry p li, (gr.) uecert. Cărţi
apacnjphe, căror nu se cunuosceau-
to ru l; comp. pseudocryph. Iu Bi-
seric’a primitivă se mimiâ cărţile
nedestinate â deveni cauonice şi
dc aeeaa scoase din usnl commu-
ne. Fussesseră respîndite pentru
Clirestiuî că adaus la traducţiunea
aless. âT estam entulnî-y.— Greoii
dela 360, şi Anglii, în timpul nouu,
le aii esclus. Catliolicil şi Luthe-
rauil le ţin. Aceaaşt sârte avură
ale testamentului N ., carî astădi
servesc de commcntarie.
j A p o d a c r y tie , (gr.) califică
uerî-ce acrelă tare.
A p o d ic tic , ( — cus), care e ba-
sat pre arguminte, demustrativ,
cert.
A p o d io s s e , (gr.) rhel. figură
prin care se rejectă uu argument
cîi absurd.
A p o d ip n , cântat după masă, la
Grecî.
www.dacoromanica.ro
A po
A p o d is s e , ( — as*), demustra-
ţiune, argument cert.
A p o d o p n ic , (gr) care resfcabi-
lesce sănătatea.
A p o d o s e , (pr.) gram . secundul
membru al uneî phrasî, în oppos.
cu primul, numit protase.
A p o g e u , ( — goeus), ®sfr. în
system’a luî Ptolomeu şi cellor
vechi pnutnl cel mal depărtat
de păm înt al orbitei uueî pla­
nete; opp. perigeti. Astădî ambele
desemnă- distanţele luneî de pă­
mînt. Comp. colume.
A p o g r a p h ,' ( — p/sas), copi’a u-
utiî script.
A p o llin a r ie , ( — res)> jocuri în
hon. lnî Âpolline, în Roma, la fle­
cari cinci anni, în Inliu. Au ti iii
la epoce neregulate, maî pârtie,
cănd se alegea pretorii, pănă cănd
uă lege, în 208 îu. d. Chr. deter­
mina celcbraţiunea lor.
A p o llo iiic o n , instrument mu­
şicale inventat de Figlit şi Robson,
nă amelioraţiuue a pauham ouicn-
lu î.— A pollonion, sp eţă da piano
cu flueredat de Voeller..
A p o lo g iă , (gr.) justificaţinue,
maî ales în scris. Cea m aî eun-
nosentă în anticitate este apoiogi’a
Socratică, attrib u ită luî Platone s.
Senophonte. In biseric’a primitivă
eră defcusiuuile Chrestinismului maî
ales contră obieeţiunile Iudeilor.
Ceî maî celebri apologisti simt Iu­
stin M., Tatian, Origcne, Tertulian,
Eusebiu, Lucta,nţiu, St. Augustin.
A p o lo g ia Confessiuniî de Augs-
burg este un script al luî Melan-
chtou contră thelogiî Catholicî carî
rejectii acestă confessinue (autori aî
Confutah'nnu). — Uă parte din apo­
logiă se (Jice apologemă.
 A pp 83
A p o p lite g m ă , (gr.) pro'posiţiu-
ne scurtă şi sentcnţiosâ.
A p o s io p e s e , vd. Ilelicinţă.
A p o s ta s iă , (gr. <i<ptdT<xfiat) pă­
răsirea unei religiunî neutru a lta ;
fiţj. uneî opiniunî, unui partit. —
Cel ce o face este apostat.
A p o s te in ă , vd. Abces.
A p o stilă , (gr.) annnlaţiune.
A p o str o p h , (gr.) gram. mic
senin supplinind elisiuuea uneî vo­
cali.
A p o str o p liă , ( — phe), com-
pelaţiune; rliet. îndreptarea momen­
ta n ă către uă personă iudividuale.
Syn. melabase, însemnă, în limb’a
judiciariă attică, întorcerea orato-
ruluî dc către judecători că se
vorbescă uuuî din clienţi.
A p o th c c a , vd. Pharmaciă.
A p o tlic m ă , (gr.) perpendicula­
r i i dnssă din centrul unui poly-
gon regulat la nn’a din laterî. L a
Berzeliu uume generale pentru uerî-
c e dcpu3, prin pătrunderea aerului,
ladissoluţiunea cstractelor vegetali;
albume ossydat.
A p otlieosc,(âîioc)' 6oo), opp. a-
nn St of=ac)'£o ?)> deiflcaţimie.
A p o to m c, (gr.) differinţă între
doue cautităţî neeommăsurabilî.
Apotropcu", assistinţ’a clcilor
depărtanţi nefericirea (Paus. II,
11, 22). L a pl. spepă dc versuri
spre a conciliâ pre deî. JVej.
A p o z e u iă , (gr.) decocţiunc,po-
ţiune din rădăcine, căte-uădată cil
prepara'e ehemiee, substituită as­
tădi prin ptisanele.
A pparaire, vd. Preparare. ■—Ap-
paraţiunc, preparativele nneî pom­
pe. I\'eg.
A p p a ra t, pompă, gătelă mare.
Schol. so minaiă aJtă-dată appara-
le dicţionarielc şi commentaricle în
www.dacoromanica.ro
App
us pentru studiu la classe. In gen.
tot ce servesce pentrn a îndeplini
cv., totalitatea obiectelor necessarie
uneî arţi s. al.
A p p ă r c r e, ( — rere), â se ar-
răttă. — Apparinţă, arrăttare, ve­
dere în esterior, [opp. realitate. —
Appariţiune,, acţiune de ii appărc;
absol. uerî-ce se vede deiiădată,
phenomen.
A p p a rta m en t, (fr.) despărţi-
mînt la un edificiu în uerî-cc di­
recţiune.
A p p a r ţin c r e , v d .şi suppl. per-
ţinerc.
A p p a s s io n a to , (ital.) mus. cn
passiune.
A p p c la re , (— lare), ă eliiămâ,
ă se îndreptă la cnv. (contră cv.).—
A ppelaţiune , prochiămare. Diverse­
le appelaţiunl juristice sunt (se spun
în lat.): appelatio deşerta, carc nn
e dată la term in ; frivola, pupin
fundată; nuncupaliva, făcută ora-
liee ; ordinaria, regulată, — fiied-
că sunt multe appelaţiunî eatraor-
dinarie; — per graduin, in ordi­
nea euvcuifââ instanţelor, opp.
per saltum , uude se sare vre-uă
instanţă; p u ra , făcută pentru un
iucommod complinit, pre cănd ap-
pel. eventualii sc face înainte prin
presnppiinerea eă are să sc com-
plinescă. In fine, scripta , scris.să şi
appel. tem eraria— frivo/a.
A p p e la tiv , eare denumescc;
gram. în oppos. cu nume propriu»
appelativul ţine numele toteî spe­
ţe i în carc inttă.
A p p e l, eliiăm arc, proehiăinare,
eonchiămare.
A p p e n d ie e . ( — ttix), adaus.
A p p cr c ep ţu m c, (—tio), repre-
siutaţiuue cu consciinţă. Sc iea m al
 A pp 84
mult subiectiv, precănd percep*
ţiunea obiectiv.
A p e tiiiţa , ( — tfa), cerinţăsen-
Buale (poftă), attracţinne (subiec­
tiv) eâtrc ceaa ce place — apelit
concupiscibile, la seliolastiscî.— Ap-
peliţiune, cerinţă.
A p p f a u d a r e , — regnl. applan-
dere (platidere) — ă approba, prii-
mi cu entliusiasm. — Effectnl hap-
plaus. — Appiansor, cel ce applaude.
A p p lic n b ile , care se pote ap-
plica.
A p p lic a r e , ( — eare), ă pune
un luci u preste altul, allătură strîns;
pass. şi refl. â se dă, attrage. —
Applicnfinne, acţiunea de âapplică.
A p p iica.tiira, (ital.) mus. schim­
barea posiţiuniî.
A p p o g ia tu r a , (ital.) mus. ap-
plicat, eu espressiune legante, maî
ales la notele sincopate; porta-
menlo redieat la u ă espressiune păr­
ţi enlariă.
A. pr. '(lat.) anni praeseitlis
praeleriti, Pre inscripţiuni annonae
praefeclus.
A p p reţia re, â appreţiă, pre­
vala, stimă, consideră. — Ap-
preţialiv, care arrattă nere-eare
preţ. — Appretialor, cel eare
appreţiadă.
A p rim a v is ta , ( l a t ) dela
prim’a vedere.
A p p rob are, ă priimi, găssi cu
caile. — Approbaţiune, acţiune rle ă
ap probă.
 p p r o fiiiid a r e , (fr.) ă pătrun­
de, pricepe adînc. N. us.
A p r o p o s , (fr.) bine la vor­
bă, ia timp; suppl. la propus,
precănd a proposito, conforme pro­
pusului, scopului.
A p p r o p r ia r e , â însuşi, face al
seu.— Acţiunea happropriaţiune.
www.dacoromanica.ro
A ra
A p p r o s s iin a ţiiiiie , appropia-
r e .— Approsimativ, de, prin ap-
propiare.
A p p r o v isio iia r e , (fr.) ă pro­
cură provisinne, premuni cu celle
de mâncare.
Apsitţî,- ( — des), astr. estrem i-
tăţile assiî cellei mari â orbiteî u-
neî planete, s. nneî stelle. Cea
maî depărtată de Sore e apheli'a,
cea maî apropiată periheVCa. As-
sea se num. linii’a absiejilor.
A p t, ( — tus). făcut pentru cv.
dispus, (potrivit), capabile, habiie.
A p tere, (gr.) insfete fără a ri­
pe. Linne făcusse n i classe parti-
culariă, Insă se găssesciii toteclas-
sile.— Aplerod-ieerele aii done mi­
ce antene.
A p tev o iit, sp eţă de pesce.
A p titu d in e, ( — do) disposiţiune
natnrale pentru cv.
A p iite-ju b , spejă de papagal.
$eg.
s. A r a , s. A rau, papagal american.
A r a b e sc i, s . » a i:r k s c i, orua-
m ent de sculptură, pictură .9. ar-
ch itectu ră .c o n stâ n d din foie, fign-
rc, plante s. al.
A r a b o -te d e sc o , atnmcstic de
styl arab, roman şi gothie.
A r a b ic e , (ciffre), numerele de­
la 9 —0, maî bine indiane. Astro­
nomul Atbivuni le a addns Arabi­
lor şi, în seci. 10, Gerbert (pap’a
Silvestru II) le a dat Hispanieî.
A r a b ile , care se p6te ară.
A r a c liid n e ( — nae, — des),
p lan te legu m in ose originarie din­
tre tropice,
A r a c lm id e , s. arachni, ( — nes),
insecte din â căror familia e păia-
ginele. Lamarck le a îm părţit Sn
treî clasai, după modul respira-
ţiuniî.
 A rc 85 A rcli

A r a tr u , ( — trum), plug.— Tot şi autori. Dela O. Miiller cun-

ce ţine de el se <Ji°e aratoriu. uoscinţ’a historică â arţilor imagi-
A r b a s c i o , speţă dc pîslă de nanţi în anticitatea classică şi la
Levante. Etrusci. Propriul fundator al ar-
A rbitrii!. (lat.) liberă jndccată. cheologicT e W inkelmann, Raoul-
Voinţ’a individuale în opp. cu vo­ Rochctte, Zoega, Broeustedt, Stcpha-
in ţ’a generale s. legea. n u s, ICoilâr, B oettiger, Weicker,
A r b itr a g iîi, (fr.) effect al ar- Gerhard sunt în tre cel maî în­
bitriulnî.— Arbitrar, carc ţicc de semnaţi.
arbitriii. A rc liite c tu ră ,' (gr.) artea de â
A r b itr u , ( — ier), judecător. Maî construi edifleie.— Mat vccliiă de­
mult decăt el, arbitrul are puterea cât uerl-care, astă a rte , începută
■de â se liberă de vigorea legii şi de In d ia u l, capătă prim’a sa dis-
uu e obligat se urmede forme­ voltare esthetică la Greci. Dela
le stabilite de codicele proeednrcî aceştia şi Etrusei o împrumutară
civili. Romanii, după â căror cădere sty-
A l’b l i r c , ( — bor) , pom; me- lul byzanlin şi m aur esc ţinii totă
chan. parte principale ă uueî ma- Europa pănă îu seci. 10. Acum
chinc servind â susţine totul; ho­ appăru îu Occ. nă altă ordine, ro-
ro!. apparatul care susţine rot’a, manlic’a , şi preste doue secle sty-
Maî în gen. arbore se iea, în teclin., lul gothie discliise caile cu totul*
cu sensul dc eylindrit. nonă. Cu începutul sccl. 16 stră-
A rb u s t, arbure mic, mărăciniş. duinţ’a de â se întorce la formele
A r c a (Ii, (Academi'a), societate antice produsse degeheraţinnea ce
literariă fundată în Roma, în seclul arrattă operele nnul Bemiui, Boro-
17, de poeţî Italianî în scopul de nini s. al., precăud mal înainte
â respîndi gustul şi cultur’a poe- de accst secln stylul numit al Re-
aieî naţionali. Se străduia se imite nasciuţeî căuta se reînviede archi-
moralile pastorali ale Arcadianilor teetnr’a italiană, Astădi acestă arte
şi si ţineă adnnanţcle în gradine, are piiein originale şi tot preţul
purtăud fiă-care membru numele si ÎS caută în imitaţinnea forme­
unnl păstor. însemnul lor eră flau- lor vechic relative cn ueccssităţile
t’a lui Pan, ornată cu ramiire de timpului. Acest’a e meritul lui
pin şi laur. Poeţii de ambele ses- Schinkel, în Germania, şi tendinţ’a
se pute? luă parte. Essiste pănă scholeî de Percier şi Foutaine, în
astădi, însă forte decădută. Francia.
A r c a n , ( — num), secret.— Ar-*’ A r c h iv ă , (gr.) locul de conserl
câni disciplina, studiul tainelor varca documintelor scrisse ale une 1
Biserirei. familie, corporaţiunî s. al., s. ale
A r r h a i s m , (gr,) tot usul de Statului întreg.
celle vechi în nă limbă, vorbă, es- A r c lio lo g iă , (gr.) philosophiă
pressiuue, formă s. al. elementariă.
A r c lic o lo g iă , (gr.) sciinţă v a­ A rc lio n ţi. L a căderea regatului
stă, conţinînd studiul anticităţii prin şi constituirea rfepublicel attribu-
monuminte (anliquitas figurata) tiunile puterii regesci veniră popo-

www.dacoromanica.ro
 A rc 86
ruluî întreg s- numai uneî părţi.
Pentrucă uă singură corporaţiunc
6 în neputinţă de îl direge totul,
puterea suverană se împărţi în di­
verse cercuri (ă^/ai.) responsabili
(v m vth vn i), cn officiu administra­
tiv (â'o/fe»), Atfributele lor le
d ă Arist. pol. 4, 12, 3. Aste at-
tribute, lingă cari se adaugă con­
ducerea sacrelor, correspund în ge­
nere cellor ale magistraţilor ro­
m ani: referve, in d ic a re , imperare
(fiă-care în cercul seu). Histori’a
arehonţilor & ammestecatăcu multă
fablă.' După mortca lui Codru, în
urm’a eerteî diutre fiiî sei, unul
din ei, Jledon, obţinu puterea su­
premă în un’a cu numele de uq/o>v.
L a înccput pre v ie ţă , în 752 ar-
chontatul fii mărginit la 10 anni;
la 714 priveîegicle Medontidilor eă-
dură, dreptul la arehontat se
întinse assiipra totor Eupatridilor;
în 653 reginţ’a se împărţi la 9
membri (comp. Duruv Hisi. nuiv.
I. p. 122, W eber Weltgesoh I. p.
138). Prin legislaţiunea lux Solone
intrară în acest drept pentacasio-
m edym niî, prin Aristide lu căpă­
ta ră tote classile (Plut. Ar., Arist.
22). Primul din aichonţi, care dă
mimele sen annnluî, se numiâ clş-
X 0)v îrrovv/iog s. simplu aş/w v ;
u r n i r ă flaqik(.vq, numit astfel pen­
trucă regiî la început avussesseră
conducerea cellor religiose precum
la R. rex sucrarum, şi în fine no-
Xtnaţţxos. Ceî-alţi şesse se num.
împreuuă âee,uo&exat, a căror func­
ţiune, nu precum o arrattă nume­
le (legislatori), eră de â judeca pro-
cessele.
A r c im a , un fel de pat purtat
cu măuele. Neg.
A r c ti c , vd. Antarctic.
www.dacoromanica.ro
A rs
A rciljj, ( — na) nisip; ueri-c 6
loc destinat pentru un eserciţ gym-
nastic s. al.
A r e o l.t ( — la) ccrcul calorat
care îucungiură lun’a.
/, r e o n ic tr u , (gr.) instrnment de
m ăsurat desitatea liciţilor şi ră -
portnl ce essiste între greutăţile
specifice ale corpurilor.
A r e o p a g , (Aqeionayot;), tribu­
nale atheuian, numit dela collin’a
Ares {^Aiif.ioq-Tcayoş), unde se aduna.
Numărul membrilor sei (Atitorra-
aredpagitae. Varr. V IIp . 306
Spengel) se redieă dela 9—31, 41 şi
în fine 500 (raportul seu cu consiliul
cellor 500 e puţin stabilit). Intre a-
cestia nu se priimiâ deeăt ceta-
ţianiî ceî maî vertoşî şi arehonţiî
ceî maî vechi. Attribuţiuuile sel­
le, dupS Plut. şi Cicerone, sunt
jndiciarie şi politice; (diy.aOx>]<imv
şi ŞavXrj, comp. Plut. Sol. 19,
Cic. Off. 1, 22; add. W eber W elt-
gesch. I. p. 141, D uruy Hist.
nniv. I . 'p . 1 2 4 ,— relaţiunea sacu
Ueliastii nu e biue determinată —
Grote, trad. de Fischer II. p. 72).
Palladea, Cecrope şi maî ales So­
lone se numesc între institutorii
sei. Areopagul dura în tâtă puri­
tatea pănă la Pericle (Piut. Kimon
15, Plut. Periei. 9). Imperatorii ro­
mani respectară autoritatea sa.
A r g o n a u ţ i, myth. heroi grccî
carî merseră cu navea A rg u , pri-
m’a nave construită, în Colchidea
ca se caute lăn’a de aur. Erâ, în
num ăr de 52, în capul lor Jasone.
Pind (pyth. 4), Apollod. dela Rhodu
şi Val. Flaccu traet<5dă principale
fabl’a. In tot vd. Grote Fisclier I.
p. 2 1 1 -2 3 4 .
A rg u m en t, ( — Iutii), probă, do­
vadă.— Argumintele principali sunt:
 A st 87
arg. palmarium g. primarium, de­
cisiv ; ad houiimm , din opiuiiraile
subiective; ad veritate.m, din sen­
tinţele generali fundate sciinţifice;
a contraria, eşit din prolaţiunea
contrarului: a consensu gemliain
din învoinţ’apoporelor; a tuto, cănd
se demustră cv., în uerî-ce cas. e
mat bine â se priimi ceaa ce este
în cestiune decăt â se reieetâ.
A r g y r a s p i d i. legiune creată de
Aless. c. M. în 581 în. de Chr.
Form ă un corp ales în phalangă
purtând scuturi de argint, deunde
D um ele (Curt. 4, 13, 27; 8, 5, 9;
Liv. 37, 40). Alessandi-n Sever
redicâ uă trupă analogă cu scuturi
<3e aur, Cknjsoaspidi.
A i î j r i f î , s. ARomoLiTHÎ, pe­
tră preţiosă la ceî vechi. Se crede
â fi eventerin’a dc Oriente.
A r g y r i d ă , (gr.) pahar de ar­
gint (Knnk. Tim. p. 48).
A r g y r ite . jocuri, la Grecî, unde
învingătorul priitniă nn preţ de a r­
gint; opp. stephanite , nnde numai
uă coronă.
A i •iii, căntec de uă voce eu în-
soţimînt instrumentale.
A r is to c r a ţ ia , (gr.) puterea, gu-
bernnl nobililor.— jiristo-democra­
ţia, al nobililor şi al poporului.
A r n io g a n s. aumogant, timpul
favorabile navigaţinniî (usil. pre
Mediter.).
A r n a ld i ă , (fr.) alopeciă, vd.
Peladă.
A r o m ă , spirt rector, principiu
odorante al-vegetalilor carî aii un
perfum plăcut.
A r r e s t a r e , apune în închisore.
A r r o g a n t e , m ândru, preten­
ţios.— Ârroganţă, măndriă.
A r r o g a r e , ( — s a r e ) , k p re tin ­
www.dacoromanica.ro
A rt
de , attribui sie s. altui ceaa ce
este strein.
A r s e , vd. These.
A r s e n a le , s. armamentab, maga-
sin public pentru fabric’a şi con-
servaţiunea armelor.
A r s e n ia te , s. arsenicate, sărî
din acid arsenic şi uă base.
A r s e n i c , semi-metal fragile, vo­
latile la foc.
A r s e n i t , combinaţiune de os-
syd arsenic eu uă base.
A rte , (ars, pâte din arlus), eom-
binaţinne harmonieă â unul to t,
(precum este în lucrurile, natureî,
series el ju n e tur a ) , uniunea regu-
lelor carî o privesc, (mesteşiug).
A r te r ă , ( — ra), anat. vessiclu
destinat â transport®, sângele din
inimă îrr tote 'orgaliele. Mişcarea
lor eonstituesce p u lsul.— A rteric
s. arteriale, eare ţine de arteră.—
Arterios, care 6 de n atu r’a arterei.
A r te s ia iie , (puţuri)— <}isse şi fo­
rate, — puţuri adince al căror dia­
metru variedă dela 2 —3 deeime-
tre.— Sunt cunnosente din timpuri
forte depărtate în China, şi în E u­
ropa dela 1126. Cel maî mare
număr s’afi săpat în A rras (fr. Ar-
tois). In vertutea eciîibriuluî lici-
dilor ap’a sare cu multă forţă din
elle.
A rtic ln , (— culus), îneheiătură;
botn. porţiunile coprinse între doue
articulaţiunî.
A r ti c u la r e , ( —lare) ii pronunţa
distinct.
A r ti c u la ţ iu n e , (— Ko), anat.
uniune ă oaselor şi modnl eî. Cea
maî importante e artieulaţiunea di-
arthrose.
A r tif ic e , (— fiii), cel ce face
cv. prin arte, meşter, creator.
A r ti f ic i a le , care & produs de
 Asie 88
arte; ficticiu, opp. naturale.— 4r-
tificios, (pentru lucr. şi perss.) câ­
rc possede multă arte (viclen).
A rtificiu , ( — clum ), arte cuî
este diffieile ii discopperi medloce-
le şi cunnoscc processele; fig. so-
lerţâ, iscusinţă.
A rtist, cel ce luereijă în uă ar­
te, maî ales din celle liberali.
A r u sp ic î, preoţi la R ., cari pre-
4iceâ diu inspccţinnea interiorului
victimelor.
A s, (as) vd. MonnelS.
A sa p li, animale fossile din or­
dinea trilobitelor.
A sa p liiă , (gr.) parapliouiă gu­
turale s. palatină, vd. Pavaphoniă.
A s c c n ... vd. A scin,,,
A sc e t, (— ta ) , cel ce se con-
secră vieţei S]Hritualî.
A s c iî s. ascianî, ccî cari lăcu-
esc zon’a torridă. Pentrueă Sorele
este căte-uădată verticale şi direct
d’assupra capului lo r , addese a -
cesti h6menî nu au mubră.
A s c in d in tc , (— dens), carc se
u rc ă : aslr. ueri-ce misoarc de dcos
în sus. Nodurile asciiidinţi ale unei
planete sunt piintnrile unde ea stră­
bate ccliptic’a mcrgînd dela S. spre
N., opp. Noduri descindinti. Semne
ascindinţi sunt celle ce percurge
Sorele căud se depărtedă de hori-
zonte, ad. celle trei prime şi celle
treî ultime constelaţinnl zodiacali.
A s c in s iu u c , (— censlo), mer­
gere în sus, urcare.
A s c ită , hydroiiisiă a abdomeluî.
A sc lc p ia d e fi (— us), metr. vers
lyric, numit dela Aaclepiade, inven-
torul seu. Constă din 12 sylabc
şi respunde alessandrinilor noştri.
A s c o lie , vd. Anthasterie.
A s ii s. a s v l , ( — luni), loc de
retragere, refugiu.
www.dacoromanica.ro
A ss
A sp e r ita te , (— lai), asprime.
A s p e r s iu n e , (— sio), stropire.
A sp lia lt, bitume (păcură); com-
posiţiune diu ea şi alţi ingredienţi.
A sp lio d e l, (— lus), plantă din
faniili’a liliaceelor.
A s p li y s s i ă , ( g r .) înuăbuşire
forte tare, suffocaţiune.
A s s a fo e tid a , im suc vegetale;
uă gummă resinosă din P e rsia ;
syn. lasere s. lasru.
A ssn lt, (fr. asaul), adorţinne, ag-
gressiune cu forjă vină. â unei cctăţî.
A ssa in e u te , ( axamanla), cân­
turi la procesiunile Saliilor în I “ a
Marţiîi, numite pentrueă eră săpate
pre table <le lemn, după derivat.
ab axibus , (ad. tabulis), 1111 din
axare (ad. nominare, Fcst. vd. Gut-
berleth; comp. Doderlein Syuonym.
V, VI, Fest. p. 3, 4 : assa dice-
bautur cantus tibîarum .— Constă
maî mult din esclamaţiunî pentru
Marte. Iann , Vetuiifi Mammuriu,
Jone Liicretiu, addese Junoue, Mi-
nerva s. al. In timpul imperato-
rilor le afflăm câ un fel de apo-
theose, d. e. â luî Gcrmanicii, Varii.
D urat’a lor se pote urmări pănă
în seel. II al ereî uâstre cu u<5re-
carî schimbări îu firm ă, limbă şi
character. Comp. Varr. L. L. VII
p. 258 ed. Speugel, ibiq. Sciopp.;
Fest. 1. c. (în uă glossă accollo ci­
tim Oxi/oi in i frvoimv ‘Hpaxleovg,
p6te referind la Serv. ad. Virg.
Aen. V III. 285); Dion Ilalic. Au-
tiqq. Roram. II 70 sqq. K a i rta-
t^io vq xirdq v/tvav- ăâovBiv ăfia
xouq yaţif.laiq. comp. Elvers, Beitr.
zur Rechtswiss. I, 1. p. 17. Tacit.
Annal. II, 83 ibiq. Ruperti; Hor.
Ep. II, 1, 86 (Orelli); Quint. Instt.
or. 1, 6, 40, cu 10,20. Remasele
mai bine la Gutberleth De Saliis,
 A ss 89
Marti» saeerdotibus (Franecq. 1804
şi în Poieni Thes. Antiqq. Eomm.
V, p. 793 sqq.; Cil. L. Crellius De
saliaribus C.irrmn. ( Vitteb. 1732).
Duntzcr şi Lerscli Dc v. Satuniis
p. 35 sq.; Egger L at. Scrin. vet.
Reliqq. p. 72 sq. — Pentru Sălii
Cie. ad. Div. I, 17, Att. V, 9, mat
ales Gutberleth 1. i\; Seicîel De Sal-
tatt. sacr. Romm. orig.; Eivers Dc
ju r. sacr. moimni. I, p. 22; Anthol.
L. ed. Meycr Ep. 8; Egger I. c. p.
68 sqq. Juv. VI, 604: Sălii pontifi-
ces~sm nm i sacerdotes, Lem. Comp.
cânturile fraţilor Arvalî, Cajet. Ma­
rini gli Atti e monumenti dei fra-
telli A rvalli; R. H. Klauscn De
carmine fr. Arvalium Liber; Langi,
Sagg. cii lingua Etrusca I, p. 108
sq. (cântul însuşî); Hcrmann El.
doctr. metr. III, c. 9, § 5; Grote-
fend. Lat. Grammatik II, 250, 285
sq.; Virg. Georg. I, 338 sqq.: Ovid.
fast I, 658, HI. 260; Tibull. I, 1.
23; II, 1, 1 comp. Bup. ad Ecl. V,
74, 75; Plut. Num. XIII; Dion- !.
c.; Juv. IV, 604 ibiq.not. Ach.,
II, 125 sq. V III, 207 sq. ed. Le-
maire.
A s s a s s i n a r e , (fr.) â intenta
ass. vieţeî altuia, (propr. şi fîg.)
Factul deplinit e assassinal. Cel
ce !u întreprinde assassin. A', us.
A s s e , (axis) , lineă dreptă ce
trece prin centrul anin glob.
A s s e m n a r e , â însemnă pre,
la cv.
A s s e r ţ i u u e , (— tîo). afflnna-
ţimip.
A s s e r v ir e , vd. liiservive.
A s s e s s o is ( — sor), officiar de
justiţă allăturat iinuî judecător prin­
cipale s. titular.
A s s id u ita te , (— las) , nnincă
mare, străduinţă.
www.dacoromanica.ro
A st
A s s i d u u , ( — us) , ccl câ are
assiduitate, laborios.
A ssifo m ic* , care arc form’a u-
neî assi.
A ssifu ft'iu , vd. Centrifugii1.
A s s i m i l a r e , (similis) , U face
assemine, â reduce la aeeaaşî na­
tură. Acţiunea şi effectul sunt as-
similaţiuue.
A s s im lîla r e , vd. Simulare.
A s s iu ită , (gr.) şi yanolilh, speţă
de mineral, schorl violet s. epidotă.
A s s i l l ţ i l l l i l l t , assinlire, vd. Con-
sinţire.
A s s io iu ă ( axioma), proposiţin-
nc generale neeontestabile.
A s s ţş f a r c , ( — tere), â stă de
faţă, fi presinte. Că act, a ajju-
tâ .— Assistinţă, afflare dc faţă.
A s s o c ia r e , vd. Consociare.
A s s o îd , (gr.) seeund’a vertebră
ecrebrale.
A s s o iu e tn i s, assiometrti, in­
dicator al posiţiuniî eărmeî.
A s s o n e , (gr.) columne pătrate
de lemn pre earî eră serisse legile
luî Solone-, După Arist. (Plut. Sol.
25) se numiâ şi iivQqaus, probabile
din xogvi'.
A s s o r tim e u t, (fr.) adunanţă de
maî multe lucrui-î de acel’aşî gen.
A s s u p i r e , (sopice), â dormi
uşi or.
A s t e n i a , lipse de putere. Neg.
A ste r, (— fer), sp eţă de plante.
A s tlu » , (— mus) , diffieultate
de respiraţiune.
A s tr o it, petră preţiosă, speţă
de madreporiu stelat.
A s tr o la b , vecliiu instrument as­
tronomic, dat de Hippareli, pentru
a m ăsură ănghiurile prin grade,
minute şî secunde.
A s tr o lo g , cel ce sa occupă cu
astrologi’a.
 A ta 90
A s t r o l o g i a , (_— gîa), cunno-
sciiiţ’a stelleîor şi influinţeî lor ass.
ordinii lucrurilor (chimeric).
A s tr o n o m ia , ( — mia), sciinţ’a
m işcării corpurilor ceresci. Se divide
în treî secţiuni: aslr. spherică, con­
sideră pămîntnl în ginrul unei splie-
re â cuî suprafaţă o occupă stel-
!e!e; aslr. iheorelică, se applică â
descrie form’a Universului, ad. m i­
şcarea , posiţiunea , distanţ’a res­
pectivă â corpurilor ceresci, asii-,
physică determină căuşele mişcă­
rilor ceresci după principiele me-
chanice. Astronomi’a eşi din Chal-
dea, trccii în Egypt şi se transniisse
Greciei. In Europa fu cultivată
mal ales dela Carol Magnu. Syste-
matele principali sunt: ptolom a­
că, considerând pămintul în-cen­
trul totor mişcărilor ceresci; coper-
iiicană, iea Sorele drept acest cen­
tra. In fine system’a lui Tycho-
Brache. — Cel ce se occupă de
astronomia e astronom. — A stro­
nomic. care perţine astronomiei.
A s tr u , (aslrum)," stea.
A s tu ţiă , (— tia}, violeniă.—
Aslulios, yiclen.
A s y in p to tă , fe r.) geom. lineă
care, prolangită infinit, so oppropiă
de uă a lfa assemiue infinit pre­
lungită, însă nu o attinge niel-uă-
dată. Spaţ asimptotic e distanţ’a
între acestc linee.
A s y n d c t, (g r.) rhet. figură care
consta în esclusiunea conjuneţiuni-
lor copulative: vcui, vini, viei.
A ta c a u iită , cupru muriatat (hy-
droclilorat de) piilverulinte, numit
pentrueă vine din Ataeama, în Chili.
A ta-ssiă, (gr.) neregularitate în
cursul frigurilor. — Alassic, nere­
gulat.
www.dacoromanica.ro
A te
A te lie r (fr.) iahoratoriu, (unde
lucredă mesteşiugariî).
A tc la u c , (fabula?. rtlelancte, lu -
di OscQ comedie romane numite de­
la Atella, astădi Aversa, în Cam­
pania.— Attelanele ne presintăpri­
mele cercări de uă dramă naţio­
nale, curat italică, precum s’a con­
servat, sub diverse forme, chiar
pănă astă<}I. R e strâ se ăntîiu la
ţărrnnî, deunde acel character de
Simplitate, naivitate, spirit popular
ce vedem )a început, căpătară din
ce în ce generalitate şi începură
se represinte chiar scene din vieţ’a
urbauă. Astfel lc găssim în timpul
luî Cicerone şi maî tărdiu sob impe-
ratorî, pănă se uniră cu mimele s. se
confuseră cu dînsele, câ un fel de farse
naţionali — naţionalitatea lor o pro-
bedă şi caşul că nu eră jucate de
histrioni, ci de juni liberi şi în ur­
ină de actori carî nu eră esciuşî
nici din triburi nici dela serviţnl
militar (Flogel Geseh. der kom.
Litt., Liv., Sehober vd. mal cjeos)
— addese cu usul mascelor pentru
diverse forme şi charaetere (mrre-
cîfs, bneeo, papptis'), analoge jo ­
curilor naţionali de astădi ale Ita-
lianilor, s. comediei burlesce, p re ­
cum, d. e. în arlekin (attarî repre-
sintaţiunî dela Pompeji vd. Micali
Storia degli antiqni populi Ital. III,
p. 223, comp. II, p. 216), încăt
originea comediei del arte de as­
tăzi, care s’a conservat în tot Cur­
sul evului m ediu, caută â se re­
duce la dînsele. Atellanele demu-
stră în genere un character propria
naţionale care nn permite â le de­
duce din dram’a satyrieă â Greci­
lor, deşi au multă assemănare şi
chiar unele ‘împrumutări. Antîiu
era represintate singure, mal ad-
 A te 91 A Hi

dese din memoria, după-ce mal a- Comp. ambele pcvlecte, vd. şi Liv.
lee L. Andronic întrodussesso dra- VII, 2 ; Snet. Dom. 10, Juv. VI.
m’a grecă ca postact, deunde dc 2 1 , (deunde exodiarius în schol.
multe ori numele de exodia. Ce va Ia Iuv. Sat. Uf, 173 şi Am. Marc.
particular ia aceste jocuri -este că XXVIII, 4, comp. Winkelniann 1.
se esseentâ şi în limb’a oscică c.); Grysar Schulzeit. II. — Relaţin.
(Strab. V. 3. § 6), ceaa ce r<;iectă nea lor maî de apprope cu Atella-
Munk De Ateii. fabb. p. 52 sqq. nele vd. Casaub. 1 ,1 p. 185. Cons.
Oscorum lingna uti=rustice, inepte, Schobei- Dc Ateii, exodiis (Vratisl.
obscoene loqni» ptişin apt dacă 1830). Pentru Ateila vd. Rieher-
ascultăm d. e. pre Val. Mass. II, che storice snlla origine, le vieende
4. 4, vd. Ruperii la Tac. Annal. e la rovina di Atella, opere pesth.
IV. 14. Remasele sunt neînsenina- del Albano Vincenzo de Muro
bilî, mai mult titlc. Intre poeţii (Nap. 1840).
de Aiellane sunt C. Noviu, Poni- A flia iu n n tă , (— la), plantă din
poniii Bonon. şi, principale, C. famili’a ombeliferelor.
Memiii. Comp. Val. Mass. I, 1. A th a n o r , (hcbr.) chem. speţă,
şi 1. cit.; Cic. ad. Div. IX , 16 i- de cuptor.
biq. Mânut. V II, 1 p. 298 L em .; A th c is m , ( — mus), opiniunede
Liv. VII, 2 ibiq, interpp. ; Iuv. ă nu î-ecuanâsce pre Dumnedeu.—
VI, 7 ! ; Snet. Tib. 45, 75, Calig. A lkeu, cel ce aie astfel dcopiniune.
27, Ner. 39, Galb. 13; Dinmed. A tiieliug-, hereditav presumtiv
III p. 487 Putsch: I. G. Voss. iDst. al coronei, la vechil Sassonî. Comp.
poett. II, 35; Schnlzer Theorie der adaling (edel).
achon. K. u. Wissensch. I, § 517; A th e iie u , ( — nceum), nume dat
I. Meyer Ueb. die Atellanen der de imperatorul Hadrian uneî aca­
Romer (Progi-. au Benzheim, Man- demie stabilite de dînsnl în Roma
heim 1826); Neukirch Do fabb. pentru prelecţiuuile publice ale
togat. p. 20, 51 sqq.; Winkelmann poeţilor şi rhetorilor, appoî pentru
în Iahn’s n. Seebode Ia h rb b . der pliilosopliiă, jn risp ru d in ţă, medi­
Philol. Suppl. II, p. 514; Stieve cină s. al. Unul din celle .m aî
D e rei scen. orig. op. Romanos; mobil! stabiliminte (deunde nume­
Casaub. De satyra poesi H , 4 p. le la j4ur. Vict. Ciies. 14, 3: lu ­
2 4 i ed. Rambach. Fragmintelo la duş ingcnuarum artiuiti). Athene-
Munk lib. cit. — Ass. Bssodielor ul (numele dela Athena, locul nu
Liv.: juventus, liistrionibus tabel- bine decis) dedc stabilitate in­
lanim actu velicto, ipsa inter se strucţiunii publicc începute de Vcs-
inore antiquo ridicula intexta vcr- pasian. (comp. Sue(. Vespas 18).
sibus jactitare coepit, qnae iade Judecând după ucre-cari urme, el
exodia appel lata consertaque fa- durâ în florea sa pănă în seci. V,
bellis potissimum Atellanis sunt.“ aildese visitat chiar de imperatorî.
s. precum astă(]î Alschefski în not. Assupra altor stabiliminte de a-
la idit. sa: „unde exorta quac exo­ ecst gen la Smyrna, Athena vd.
dia postea appellata conservataqnc Philostr. Vit. Sopîi. I, 25 (vd. id.
fabellis, potissimum Atellanis sunt. II, 10, § 5); P aus I, 18 fin. — In

www.dacoromanica.ro
 A th
gen. Juvenal XV, 110. Comp. He-
gemisch ,kl. Sehrift (SIcasbnrg
178(5) p. 67—72). Manso verm.
Anfsăze. Pentru modul instrucţiu­
nii la R. Roederer de seholast.Ro
manornm Institt. Diss.(Bonn 1828).
Comp. Egger Etude snr l’ednca-
tion et partienlierment sur lYduca-
tiou litteraire cliez Ies Romains
etc. Par. 1833.
A tlilc t, — la, s. — fes), nume ge­
neric pentru nerî-oe luptător care
dispută un preţ (aOlov) la iocu-
rile publice ale Grecilor, ăntîin
numai la celle olympice. L a R. ve­
niră îu primele timpuri ale repu­
blice! (vd. Liv. 39, 22) şi se fă­
cură eonsuetndine sub imperatorî.
Diversele judieie ale timpului ass.
lor le dă Tacit Annal X IV,20(iin-
dc not. Ruperti). Se luă pentru
sărbători cuplată, anctoramcntum;
la luptă se destină prin sorţi. Se
alflâ de cinci spege: cursor, lu-
clalor, pugil, qtiinquerlio, yancru­
ţi as le.s. Locnl de eserciţ eră Pn-
laeslra (Cic. Verr. n , 14. o r I,
18), s. (pjmnasimn, (vd. vb.);pro-
fessori!<7ţ/m?ias<i(comp. alipii). Des­
pre gimnasiarchi vd. van Dallen
Diss» vnr.
A tlilo te t, ( — ta), ăntîiu cel ce
depunea preţnl pentru jocurile de
luptă (a'iW.ov ris-ijfti); după-ce se
stabillisscră celle 4 jocuri mari, eî
deveniră preşedinţii luptelor, nu­
m iţi la jocurile pytliice, uemeice şi
isthmice agonothefi — şi maî în a­
inte agonothel=athtothet, precum d.
e. Achille în II. 23, 258 — la cel­
le olympice hellanodicl (Jidlane-
dicfj. Se alegea din tarr’a unde a-
veâ loc jocurile, cu 10 lune înain­
te de represintaţinnc, că se aibă
timp â se instrui assupra diverse­
www.dacoromanica.ro
92 A to
lor funcţiuni. Nnmele de (iayp6ov-
•/oi1 oa(}fSâ'orn/ioi vine pentrucă
semnnl posiţinniî lor eră uă nuia.
A tlio r, ii treia luuă â annulul
egypţiau.
A tliro is m , (— m us), rkei. cou-
globaţiune.
A tliiilliă , (gr. opp. in m i.u a )
primitiv perdere â drepturilor ce­
tăţenesc! (tifti'j ân n o i.itşf). De-
cănd Clirestinisniul a redicat de­
mnitatea personale, pefdcrea aceste!
demnităţi.
A tliy tc, Cgr.) sacrificii?, Ia cel
vechi, ale cellor săraci, fără victime.
A tla n ţi, (gr. propr. lat. lela-
mones), statue ţinînd loc de co-
lnmne s. pilaştri (stîlpi).
A tla s , —- regnl. alianţe — de­
la Gerard Mercator cules de char-
te geografice.
A tlo id , anat. vertebră a gîtn-
lnl. Comp. alias.
A tin id o iiie tr u , s.a tm a .-, aimi-
domelugraph, almedometograph, vd.
urni.
A tm o in e tr n , ‘ vas cubic pen­
tru ă calculă evaporaţiunea apei,
şi e.caporalonu. .
A tin o s p lic r â , (gr.) nerî-ce mas-
să de aer încunginră unul din cor­
purile ceresci.
A to m , ( — mvs Cic. fin. î, 6,
N. D. 1, 20) moleculă integrante
ă corpurilor, substanţă simplă, ne-
divisibile, relativă. — Aloinolugiă,
studiul acţiuni! reciproce â atomi­
lor între dînşiî. — Atomic s. ato-
inistic, care perţine atomilor.
A to in is tn , system’a creaţinuil
prin atomi, theori’a care consideră
corpurile ca produsse de atomi, â
căror formă şi proprietăţi eonstitnesc
natur’ă physică â acestor corpuri.
— Atomist părţeu al aiomismnlni.
 A tt 93
A to n , stătut, fără espressiune.
A to n iă , (gr.) med. slăbiciune,
relăssare a organelor, maî ales con-
tractilî. — A ionic, care demnstră
atoniă-
A to p , gen de coleoptere.
A tort et â tr a v ir ş , loc. fr.
fără consideraţiunc.
A triîî, (— trium), prim’a din-
• celle doue părţi principali ale u-
neî case romane. Veniă după ve-
slibulum s. sal’a de intrare (şi pro-
tkyrum (/inioipeiov) şi serviâ, mal
ales în primele timpuri, de loc de
reuniune, p eii penaţi, statuele şi
imaginile strămoşilor, focarul (ca-
m inus deunde fr. âtre—cheminee) se
afflâ aci. După a trium vine la-
blinum (Vitr. VI 3. 5) preia înce­
put servind de archivă a familiei
(Plin. H. n .) appoî de sală de
mâncare (V arr. ap. Nonium.) lin­
gă acpst’a corridorul, fauces (Vitr.
1< c. 6), car <3 conducea în cnrte,
cavaedium.
' A tl'occ, ( alrox) crud, escessiv,
inhuman.
^ A tro p in ă , ( — piua), slăbiciu­
ne, consumaţiune.
A tta c, (fr.) vd. urm.
A tta ca re, (fr) aaggrede(lovi în
bătaiă), attinge, offensâ.
A tta şia r c , (fr. aitacker) â at-
trage, allătură, uni. N. us.
A tten tat, întieprindere grave
contră legi.
A tteiiţiu n e, (— tio),applicaţiune
â spiritului m aî prelungită. — A l-
(en/iv, care are attenţinne.
A ttest, vd. urm.
A ttestare, (lat. mar tur), â con­
firmă veritatea unuî lucru.
A ttic isin , ( — mus), imitaţiunea
modulul de â se esprime al Athenia-
nilor. Levitate, genialitate, correc-
www.dacoromanica.ro
A ud
ţiune sunt cliaracfcerele selle. —
A tlicisti se numiră scriptoriî greci
carî părăsiră iimb’a Allessandrini-
lor (xaivij âidXey.ros), ca se se în*
torcă la vechiul dialect attic. E-
lian, Aristide, Heliodor, Philostrat,
Meris Atticista s. al. se numără
între eî.
A ttitu d in e , (ital.) posiţiune,stat
(sitns) al corpului; pict. posiţiunea
liniştită, opp. acţiune.
A ttr a f ti d it c , ( — lio), acţiune
de ă a ttr a g e ; — putere attractivă,
principiu întrevăzut lin Copernic
şi Kr-pler, stabilit de Newton, prin
care corpurile se attrag mutualeîn
raţiune directă cu massele, inver­
să cn pătrata! distanţelor. — P ă r­
tin ii systemeî sunt attracţionarţ.
' A ttr ib u ir e , (— ere), â dă, as-
scrie, allătură, referi, presuppune
(la cnv. cv.).— Aurihnlitine, acţiune
de âttribiiî, ceaa ce aste attribnit,
Syn, assemnalittne; opp. attribut,
maî mult proprietate naturale, vd.
Predicat. — Atlributip, care conţi­
ne uă attribuţiune.
A ttr u p a rc ,’ (fr.) â strînge în
trupă, maî ales cu uere-caresgom-
mot. IV. us.
A tw o o d , machină numită du­
pă invenlornl seu, pentru â face
sinţibilî legile mişcării corpurilor.
Uă rotilă susţinînd 1111 fir forte fin,
tras la estremităţî de douî pondi
în ecilibriu. Dacă se adaugă un
escedinte unuî. din pondî, el înce­
pe â descinde; uă lineă verticale,
divisă, însemnedă gradele ce es-
cedintele precurge în mişcarea
sa şi un horologiu cu sccunde tim­
pul acestei mişcări.
A u c ţiu u e , ( — tio), mezat.
A (i d a ci A, ( — cia), cutetjanţă
(îndrăsn& ă).— Audacios, cute (Jante.
 A ni 94
A u d ien ţă , ( — lia Cic. Â rat. H,
80), attenţiunea celluî ce ascultă
pre cnv. Comp. admissiune.
A u d ito r, ( — lor), ascultător,
inaî ales în auditorii, adunanţă
publică unde se spune g. se ci-
tesce cv. — Gradul, funcţiunea es­
te auditorul, s. — riat.
A u d itiv , de andire (anat.).
A u g m en t, ( — tuni), crescere,
adaus.
A u g m en ta re, âadăugi. - A u g -
mentaţiune, adăugire. — Augmen­
tativ, care adaugă (maî ales în
gram.).
A u g u st, ( — ins), titlu dat lnî
Cesare Octaviu (dela augur s.
augere) după propusul luî Sluuaţiu
Plancu. F ără â adăugi in cv. pu­
terea injperatorulnîj care dela sine şî
propussese numele de momulit (Suet.
Aug. V II), acest titlu represintâ
esterior suveranitatea şi neviolabi-
iitatea personale, pogsesse deja priu
tribunicia putestas, nnite cu uere-
care reverinţă, deunde traducţiu-
nea grec» âefiaSroq.
A u g u stin c , impr. cliaractere
nnmite pentrueă au servit la ty-
păriful uneî cărţi â S.tulul Aa -
gustin (seci. 15). Ţin mediul între
gros-textt s. gros-romain şi cicerone.
A u lă , ( — la'), la început cur­
te discopperită înaintea uneî case ;
după epoch’a homerică aul’a grecă
fu un peristyl în întrul imul edi­
ficiu. Sub alte raporturi corres-
punde distribuţiimiî generai! a a-
tviului şi peristyluluî. Astăt]î syn.
cu sală (salon).
A u lic , (consilia), tribunale su­
perior instituit de imperatorul Mas-
similian I cu attribuţiiinî uni­
versali; dela 1859, simplă curte
judiciariă- După recoustituţiunea
www.dacoromanica.ro
A us
imparului german, 2806, a deve­
nit nume generic pentru corpurile
principali politice ale acestuî im­
periu. — Prin estens. these pen­
tru un grad la uă facultate, maî
ales theologică.
Anrft, ( —. ra), emanaţiune ce
se redică ain un corp şi lu încun-
•giură de atmospher’a sa.
A n r e o l, ( —lu s \ s. — l ă , cerc de
lumină cu care pictorii încungiură
capul Sânţilor, coronă de gloria.
A u r ic lu , s. avjricdlă, anal.
partea esternă â urechieî. — A u ­
ricular, relativ la urechiă.
A u r id e , minerale carî conţin
aur.
A u rifer, care produce aur. —
A u rific , care schimbă îu aur. —
Aurifice, care lucredă în aur.
A u ro id e, metaic cari conţin
aur şi iriijiu.
A u r o r ă , ( — ra), dacă voiesci
aurea-hora), lumină briliante şi ro-
sale ce appare către Oriente cănd
Sorele se afflă la 18 gr. d’ass. lio-
rizonteluî. — Auroră boreale, me-
theor luminos arrăttăndu-se către
poli, deunde lu m in a polariă, m aî
ales către polul de N. — Căuşele
phenoinenuliiî sunt nederm inate;
mnlt timp an fost attribuite electri­
cităţii
A iisc u lta r e , O t . ) med. a es-
plorâ prin au(} phenomenele ce se
petrec în orgaue.
A u sc u lta ţin n e , acţiunea de a
anscullă. — Se face, astădî, prin
slelhoscop, inventat de Laenec , si
plessimelru, pentru percussiiinea
mediată, de Piorry.
A iis e n , nume dat de Gotliî ge­
neralilor învingători.
A u sp ic iu , ( — ciuni), predicţiu-
ne după aborul s. cântul passe-
 A ut 95
rilor, la R .; fig. protecţii!ne. fa-
vore.
A u s s iliu , ( — xilhtm, din augure
Varr. V. i 6) sjjntor. — Aus-Miar,
care adduce ajjutor.
A u ster, (— rus), riguros (straş­
nic). Snbst. austeritate.
A u str a le , meridionale.
A u stra lit, nisip compus de si­
lice, alumină şi fer.
A u stru , ( — fer), vîntnl de S.
Astădi pre Mediterrane’a Anslro,
fr. autan, m arin, s. mari.
A iitlie u tic , (gr.) carc pote dă cre­
dinţă, conforme normelor stabilite.
A u tlic p să , ( — sa) nsitedă pen-
trn samovar s. machină de fert.
A u to ela v , phtjs. vas, ameliora-
ţiune â marmitei luî Pepin, a-
vînd proprietatea de â se inchido
do sine prin pressiunea vaporii.
A u tocrat, (gr.) snveran abso­
lut. — Usitat de Atlienianî pentrn
commăndanţiî căror se conferea pu­
terea supremă, aeest titlu trecii la
regii din JByzanţ, dennde Iii îm­
prum utară Russii, carî singnrî lu
ţin astădî.
A u to c to n i. ( — /ies), ceî năsentî
în ţarr’a nnde lăcnesc; s i / h . abo­
rigeni s. indigeni.
A u to g ra p h , (gr.) califică ceaa
cc este scris de mân’a însăşi â
autornlnî.
A u to g r a p liia , proces, dat în
seci. trecut de Senefelder, pentru
facsimili de antographe.
A u to m a t, machină, cnnnoscută
din anticitate, disvoltată maî ales
dela seci. 13 de horologiarî, care
esseentă arţinnî proprie animalilor.
Mişcări automatice, celle la carî
Foinţ’a nn are parte.
A u to n o m ia , dreptul nnnî Stat
de â se gubem â după legile selle
www.dacoromanica.ro
A ve
proprie în un’a cn independinţ'a
politică, preenm cea stabilită prin
pacea dela AntAlcida. Romanii a-
«Sausseră, maî tărdiu, priveleginl
de a b ate monnetă, făi-â imaginea
(iomnitoi'nluî.
A n to p la s tic ă , vd. Plastică.
A u to p sia , (gr.) la cel vechf
eontempîaţiunea divinităţii, visiune
intuitivă, Astâdi'j med. , kispecţin-
nea stării nnnî corp (subiectiv), maî
ales necropsia.
A u to r is a r e , â dă autoritate ;
syn. confirmare. — A titorisatiune,
acţiune dc â autorisâ.
A u to rita te, (auctoritas), pute­
re, maî ales dată de le g i, drept
de â commăndâ; credit, motiv de
certitudine.
A u to tlictica , (gr) sciinţă. sta­
bilită do Kant, â apparinţilor mnn-
dulnî sinţibile, maî ales lniman.
Că adj. syn. transcindintale.
A v a n t-g a rd a , (fr.) trupă, â-
cincia parte din totale, mcrgînd
înaintea corpului de armată.
A v a n ta g ih , (fr.) bun care po­
te resultâ diu cv., commoă, pre­
stanţă (folos).
A v a r, (— rus), ccl care are a-
variţă.
A vat iţa , ( — ti a), s. ara riă ,
iubire de arginţi (sgărccniă).
A v en tu ră , (fr.) întâm plare(estra
o rdinarii). — Aventurai-, altă-dată
soldat volnntar fără plată. In gen.
cel în aventnrc; comp. flibustier,
boueanier, snppl. evenl, evon tur ar.
A v en tu rin ă , composiţinnc, da­
torită întîmplărir, deunde nnmele,
din pulbere dc anr aruncată casn-
ale pre sticlă topită; m iner: spe­
ţă de quarfz s. feldspath semănat
cn ce.va punte brilianţî. Snppl. e-
venturină.
 A vi
A v e r sa , (fr.) plouia subită şi
abundante.
A v e r s iu n e , ( abvertere s. avei--
so n ), întorct-re de către, ură.
A v c r r lio a , arbure de Indie de
sp eţ’a terebeuthuluî.
A v ic e p to lo g iă , ( aois-capere -
logus), păssărit, tractat assupra ar-
til de â prinde passerl. Attare
tra c ta t a dat, între alţii, Bulliard
l’Avicept. franţaise. Par. 1830.
A v ic iilă , gen de fpstacei din
classea bivalvelor, din eare uă spe­
ţă , avic. m arganferă, produce m ăr­
găritarul fin.
A v id , ( — dus), cu dorinţă ar-
dinte (lactim). — Subst. nn'ditate.
A vili re, ( vih's), a îndeoşorâ,
pune in despreţ.
A v is , (fr.) — propr. căcjut, lat.
visus — opiuiune, moniţiime. (po-
vaţă) JV. us.
A v iso , (fr.) nave uşioră pentru
depeşie s. al.
A v o c a t {advocalus Cie. Off. I.
10), cel care face professinne de
a appără la judecată; prin estens.
nerî-cine appară interesat particn-
larie, uă opiniune. uu partit.
A x ... vd. .Ass...
A z a m o g la iiî (turc.) ceî cart,
în serai!, sunt însărcinaţi cu tre-
bele celle maî de deos.
A z a p liiă , (gr.) med. delect de
claritudine în voce.
A z e b r o , cal etliiopian.
A zcd a ra c, arbure din famili’a
ineliacSelor, dis şi acaciade Egijpt,
impropr. lilas de Indie.
A z e r o lă , fruct al azerolului s.
azaroluluî (crato&gus azarolus s.
mespilum, — lus), arbure hispanic.
A z ig , s. a z y g , (gr.) anat. T erţ’a
ram ură â trunchiului ascendinte al
vinei cave.
www.dacoromanica.ro
96 A zo
A zin m tli s. — k k t (arab. al
seini), aslr. ănghiul coprins între
meridiauul unnî loc şi un cerc ver­
ticale, cercul însuşi. El se mă-
soră prin arcul horizonteluî coprins
între acest cerc fi mericjian. — A-
cnl horizonteluî dintre, meridianul
locului şi uu plan perpendicular
la direcţi,ni ea acului magnetic (me-
ridian magnetic') este ns. magnetic,
măsur’a dedinaţiuniî acului.
A iim uthale, care represintă azi-
miithele.— Cadran le. azimuthale, dat
de Halley, cadrante solar cu stylul
verticale. — Cerc azimuthale, acul
magnetic, compas pentru variaţiu-
nile bnssolel.
A z o c a r b iir , chem. combinaţiu-
iie de azot şi earbon.
A z o c li, ă z o th s. a z o c k , nume
dat altă-dată mercurialul şi unor
din combinaţiunile selle.
A zo t, fluid, discopperit în 1779
de Rutherford, elastic, necolor, i-
nodor, îiesipid, maî uşior decăt se­
rul, numit şi nitrogen (natro—) s.
aer flogistic. El formecjă 4/s din
aer. E nepropriîi pentru respira-
ţinne şi coinbusţiune, nu se com­
bină decăt cu pre puţine eorpurî.
Dacă scânteie electrice percurg un
ammestic de ossygen şi azot hu-
mede, resultă uă combiiiaţiime, «-
cid azotic (natric). — Cornbinaţiu-
Dile acestuî acid cu basT salifica-
bilî sunt azotaţî (natraţî).
A z te c i (fr. mteques) , indigeni
din Messic.
A z u r , ossyd de cobalt care dă
im albastru f6rte preţios; melon.
cnl6rea însăşi.
A z y g , vd. Azig.
 B .

B. Secund a literă â alpliabe-deunde prin estens. nerî-ce ju u e.—

tulul. In limb’a etliiopieă este a Alţii derivă vorb’a dela lat. bac-
ţj, în cea armenie;! â 26. Ilebreiî calaureus (baecă de laur), din cau-
o numiâ beth, deunde gr. bela.— Că s’a vechiei consuetudinî de ă în­
numerale B val a la Grecî, prceimi corona cu lauri pre învingători şi
la. Helireî, 2; en un aeeent dede­ poeţX, deunde versiunea baccalau-
su b t eră egale 200. L a E. de­ r'eai. Alţii dela bacillus s. baccil-
nota 300, en nă trăsaură d’assu- lus, peutrueă altă-dată bacchala-
p ra 3000. In calendar este seenn- ureul priim iâ, în una eu gradul*
d’a din literele dominîcalî. In mm/ s . nn băfiu că semn honorifie.
B. s. B-fa-si s. b-fa si s. si-be-fa- B n c ila r , (bacillus'), miner, cali­
si (b-fa-mi), pentru si-re-fa-si, des. fică form’a prismatelor forte allun-
•al şeptele sunet diatonic (dela A- gite ce affectă unele substanţe mi­
retinfi seel. 11), ceaa ce la F ran - nerali.
ecsi esto si, la alţii si bemol. ( b-fa B a c in c t s. BisstNET, casca ce
opp. b-mi 3 . naturale), pentru An- purtă în evul mediu soldaţii ; co­
g li= re . P re niounete arrata că sunt coşi u al puscei.
pereusse la R ouen, BB la Stras- B a lh i lh i (Caiu), historie rom.
bu rg.— P re inseripţiunî şi medalie în timpul luî Nerone. Guberna-
antice stă pentru Hitlbus, Brulus tor al Egyptuluî, el scrisse ass. a -
s. al. Lîngă nn nume înţellege eă ecsteî provinţe. Comp. Tacit. An-
persân'a carc lu portă e pentrn se- nal. X III, 22; Plin. Hist. nat. XIX
«und’a ore în funcţinne. Doul B Prooem.; Senee, Quaesc. nat. IV, %
Ja finele uneî vorbe esprira plur. unde lu nnmesee „virorura opti-
eî. L. B. desemnă secundul an al mus in omni literarnm genere ra -
rcginţeî unui im perator, prceănd rissinins.“
B. E. H. anniî 2. 5 şi 8 .— B. F. B a ib u (C o rn .), originar din
bonae fortunae, bonum fatum .— Gade. Vieţ’a sa politică la Cie.
B. Q. bene quiescal. Singur, maî ales Balb., ad. Att. VH,. 7. IV , 11. VI,
înaintea minimilor Sânţilor, Beatus. 3. X, 1!; ad Fam. VI. 8 ibiq. in-
B a c c iia la u r c f i, cel care capătă terpp. Affară de u6re-carî epistole
primul grad în uă facnltate, că se eăti-e Cicerone, i se asserie un
treeă appoî la doctorat. Comp. şi memoriu ass. lnî Cesare şi uă E -
abituriente.— ln originea sa cava­ phemeris (Sid. Apoli. IX , 14). Vd.
lerismul se îm părţiâÎB doue-elassi: în gen. Fnnee. Vir. act. L .L . II.
Ies bannerets s. aceia cari pnteâ 4 § 28 sqq.; Hcrzog la Ca os, B.
depune nă su ta n ă destulă pentru g. H edit.;— J . Voss şi Cellariu î
â susţine 60 arm aţi; Ies bacheliers attribuesee seriptnl de bello His-
( bas-chevaliers), eeî maî puţin a- panensi, aas. cuî în gen- Schueider
v u ţl,— ultimul nume sc dă şi ju ­ Disput, de indagando belii hisp.
nilor nobilî cari nu avea încă drep­ scriptore. Vratisl. 1837.
tul de â intră în serviţui regulat, B a lc o n , (fr.) pergnlă, (privdor)»

www.dacoromanica.ro
 B an 98
B a le n ă , ( — na'), cel maî mare
din animalile m arine, comp. schit.
Se prinde maî ales pre marginile
Groenlandei.
B a l i , limb’a erudită ă Siami-
ţilor.
B a li s ta , ( — ta), vechia machi-
nă de resbel ă Pheniciloţ- cn care
aruncă petre. Modul construcţinniî
eî este necunnoscut.— Balistică,
theori’a şi practic’a corpurilor so­
lide arnneate în aer. Cănd ope­
raţiunea se face prin machine de
resbel, artea iea numele de pyro-
balislică.
B a lla d ă , (gr. ă dănţă), cănt
popular nsitat în Occidintele Ger­
manici vechie» Obiectai eî este
maî tot-deuna u ă trăssură de his­
toriă adevărată s. romantică, dis-
voltată snb form’a uneî ode (vd.
Marmontel I. p, 187). Originea i
fie redică pănă la seci. 12.
B a lo n , vd. Aerostat.
B a l n s t r u , (fr.) stîlp lncrat.—
Un şir de attarî stîlpi mărginind
uă galeriărS. al. e balustradă.
B a n , (germ.) convocaţiuuea vas-
salilor pentru serviţul militar, în
evul mefjiu. Se făceă de rege că­
tre vsssaliî ceî m arî şi de aceş­
tia către ceî-alţi.— Legisl. annunţ
public.
B a n a ic , califică, în evul raeijiu,
to t ce se afflâ pre eoprinsul uneî
proprietăţi pentru care vassaliî cău­
tă â plăti domnului feudale uere-
carî drepturi; de aci tot ce nit este
particular, commune, ordinar.
B a n q n e t, (fr.) hospăţ.
B a m îe lc tă , (fr.) bandă: mică,
legătură, tenioră (lat. loeniola).
B a ii d ic r ă s. banieba, protrac-
tul unei corporaţinpî Si autorităţî
(steg),
www.dacoromanica.ro
B ar
B a n d it, tălchar.
B a p tis a r c , ( —sare), â botesă—
Baplismă, botes.
B a rb a r, ( — rus), la ceî veehî
uerî-eme nu vorbiâ limb’a lor, strein
(Sall. Jug. 101, comp. 1 8 , Cat-
19); prin abstr. c ru d , inhiimaa
(im m anilas^barbaria, opp. hum a-
nitas) .—In bist. Barbarii sunt popo-
rele carî incurseră Europa dela
seci. I I —X , H nniî, Allaniî, Bul­
garii, de viţă asiatică; Gotliiî, V i-
sigothiî, G-epidiî, din famili’a scy-
tho-germană; Vandalii, Snebiî, B ul­
g a rii, F ra n c ii, do origine ger­
mană; Sassoniî, Teutonii, Cimrbil
şi N orm andil, originari din Scan­
dinavi».
B a rc ă , (fr.) luntre, cymbă.
B a n ii . (barrilus s. harditus, Tac.
Germ. III, din vechiul nordic bar-
dhi scut), ordine de căntătorî şi
miniştri aî cultului la Celţi, Galii
şi Breto..î, Officinl lor eră m aî a-
les a deşteptă curaginl resbelato-
rilor. Cea maî mare parte din
canturile lor s’a conservat în Sco­
ţia. Uă culegere a instituit Owen
lones. Cons. Demogeot Litt. fr. p.
6 sqq. 93.
B a rig e l s. b a rjse l, officiar de
poliţiă în statele pontificali (capul
abililor).
B a ro m e tr u , (gr.) instrument,
dat de Torricelli în 1643, pentru a
m ăsură variaţiunile atmospherel.
Constă din un tub de sticlă drept,
de <}iametru egale pretutindine,
deşert de aer, conţinînd mercuriu
liber, plăntat verticale în un văs-
sulet plin cn merenriă. In vertu-
tea greutăţii atmosphereî care ap-
passă suprafag’a mercnriuluî din
văssuleţ, cel din întrnl tubului re-
măne tot-deuna la vrâre-care Î D ă l - 1
 B as 99
ţime însemnată prin grade, modi­
ficată suceessiv după-cum appăssa-
rea de (}eos â maî mică.
Iiiis s ă , B. b a s o , (ital.) vd. Pro­
fundă .—- Bassă cifrată, partea bas-
buIuî însemnată prin cifre pentru
aceord. — Se numiâ b. continuă,
dela Lud. Yiadana, (seci. 17) cănd
era scrissă pentru un instrument,
fiindcă nu era întreruptă, precnm
cea vocale.— B. conlinuită=hav-
monică.— Baso astinato, formulă
de bassă ce vechii compositori şî
propunea cu obligaţiunea de â va­
n ă necontenit căntul şi harmoni’a .—
Bassă grave (fr. basse-conlre), în
opp. cu bassă ordinariă s. media
(basse-lailh) bass’a pură, precănd
secund’a are căte-va note maî sus
(în term. de scriere musicale, alt­
fel maî deos). — Bassă de violă
(ital. viola da gamba), instrument
care serviâ de bassă mnsicale în­
ainte de invenţiunea vioriuceluluî
(avea 6—7 chârde).— B. de viori-
n ă , vd. morincel. Altă-dată se
numiâ astfel conlră-bass'la 8. bas­
s’a de chor.— Bassă fundamentale
numiâ Rameau uă bassă raţionale
compusă de note gravi nedetermi­
nate, că se servescă de probă â
regularităţii harmonieî. Constă în
căte-va note fundamentali ale ac-
cordnluJ.
B a s s i i l , (fr.) receptor de apă
(habus, lighean); geogr. adincime,
valle dănd în alt’a maî mare, ast­
fel că apele din tâte părţile mai
înalte vin de se reunesc în aţi sin­
gur currinte.
B a s s o n , instrument de căntat,
numit de Italianî fagotlo. In treî
octave, de un charaeter traget, me-
lancholic , el suppUnesce addese ,
în-orchcstră, alto s. viorincelul.
www.dacoromanica.ro
B at
B a s s n (Cessiu), poet lyrie ro­
man, amic al luî Persiu. Despre
dînsul e puţin de 4>s oin lipsea
eunnoscinfelor mai de appripe.
Pentru tot comp. Quint. „si qui-
dem adjicere velis (luî Horaţiu pre
care lu dă că primul lyric), is erit
Caes. Bassus, quem nuper vidimus,
sed eum longS praecedunt ingenia
viventium.® Contimpnranul s e u ,
Gaviu Bassu, se identifică de mulţi
cu dînsul, maî ales Lersch Spraeh-
pliil. der Alten I U , 161; vd.
însă Iahn Prolegg. ad Persium p.
X XV III not. Comp. Arnob. adv.
Gentt. III, 40, cu not’a Vai Orelli.
Vd. şi Ossan ad. Comut, de nat.
deor. p. 389.— D espre tragicul ro­
man numit addese lîngă Varrone
(tragicul) vd. Marţial X II, 94 şi V,
53.— Amicul luî Ovidiu stă numai
în unele Codd. rro nnmele de Bas­
sus-, de ordinar B attus, nume dat
addese luî Cesare 'Bassu iambo-
grapu..,!, dela care avem doue frag-
minte la vechiul întreprete al Ibis
luî Ovid. v. 261—301. Vd. Ossan
ad. Apulej. I, 7 p. 66 sq.; astăzi
W eichert de L. V arr. p. 10t», care
reieetă numele de B attus, precum
face şi Madwig fără ă dă vre-uă
esplicaţiune maî de apprâpe.
B a s t a r d (fr.) copil naturale.
B a s tio n , (fr.) fortifioaţinne, pro-
pumnaclu.
B a ta l io n , (fr.) fracţiune din un
regiment. Constă de ordinar din 8
companie din cari doue de grena-
tliri (s. grenadiri şi voltig-eorî).
B a t e l , (fr. bateau), nave, (co-
rabiă). — B atdier, eel care lu con­
duce ; s-uppl. navi#ular.
B a to m e tr u , (g r,) instrument
pentru â măsură adîneimile mării.
Neg. — Comp. sondă.
 B os
B a tf e r iă , (fr-) congest de tu­
nuri premunite.
B e n tilic a ţiu iie , (— lîo), ferici­
re, act ordonat de pap’a Gregoriu
H I, care constată fericirea după
m6rte â uneî persone_care şî a pe­
trecut vieţ’a cu sănţitate.
B e a ti tu d i n e , ( — do), fericire,
possessiunea bunului etern. — Bea­
titudinile etani/elice sunt celle opt
massime puse de J.-Clir. la în­
ceputul oraţiuniî s611e de pre m un­
te. Elle sunt breviarul moralii
chrestine.
B e ll a d o n a , ( — na), plantă din
famili’a aolangelor.
B e lv e d e r e , micpaviliou eare co-
ron«4ă şi domină localile de diatrac-
ţiune.— Cel maî frumos este al Vati­
canului, redicat de Bramante. Aci se
afflă, pusă de p ap 'alu l. n , statn’a
lnî Apollinc (Apnil. al Beltederuluî),
cea maî frmnosă statuă de bărbat,
discopperită la Capo d’Anzo (vc-
chiul Antium) în seci. 15. Luată
de Francesî în 1897, fii restituită
în 1815.
B e - m o l, mus. semn la cheia
unei bneeăţe s. înaintea unei no­
te. In primul cas modifică totă
buccat’a lăssăndu-o cu un mediton
mai (Jeos; în secundul numai no-
t ’a. Contrarul seu este be-quarre.
B e n e fic iu , ( — ciwn), facere
de bine, uerî-ce este accordat din
voinţ’a propriă. In primele tim­
puri ale coprinderilor Francilor
beneflciele eră porţiuni de pămînt
alodiall distribuite soldaţilor bă­
trâni drept recompensă de servi­
tele lor. P ănă la 1789 şi papii
dă beneficie.
B e r b c t li, instrument de musl-
că patrichord, la Arabi.
B e s tia , dobitoc.
www.dacoromanica.ro
100 B ib
B i, (scurtat din 4is),pus înaintea
vorbelor arrattă duplicatul obiec­
tului.
B ib I io p o lă ,( g r .) librar. — Me-
seri’a lor eră â adună mannscrîsse,
a le promulgă, a le transcrie (prin
scribae, anliq u a riis, ammanuenses
literali), k le vinde, ă le dă spre
citit s. al. Comp. Mart. Ep. IV,
72, I. 118, 11. II. 8, VII, 11 ;
Hor. I, 4, 71, ars p. 373; Plin.
Ep. I. 2. IX , 11; Catull. 85.
Cons. în gen. Schotgen Do libra-
rils 'et bibliop. (în Poieni Tlies.
Antiqq, t. II I); Becker Galius Exe.
I I I ; Peiguot, Essai historique et
arclieologique aur la reliure des
livres et sur l’fitat de la librairie
clicz lesancieus. P ar 1834. Comp.
Blătter fur literar. Unterhalt. 1834
N. 123.
B ib lio tlie c ă , ( — ca), ioc pen­
tru ii adună şi classifică cărţi. —
Cea mal celebre din anticitate es­
te Alcssandrin’a (fti/HXio&i'jKi], a n o -
S-tjxtj piftlim v) fundată de Ptolo-
m eiiLagi, ordinată şi înavuţită de
P t. Philadelful. Se divideâ în
doue socţinnî: // /.isyâhj p ip ).., în
vecinătatea Museuluî, conţinînd
400000 (Sen. Tranq. an. 9), după
Gell. (IV, 17) 700000 voi. Arsă la
incendiul fiotef egypţiane de Cesa­
re (Dion Cass. 42, 28) fu suppli-
nită de Antoniu prin bibliothec’a
pergamenică (Plut. Ant. 58). B i-
bliotliec’a cea mică şi posteriâre
rjtiv y.at O v y a r o l!nuct6i‘)-ij ctvxijs)
în Serapiu. In Grecia se pomme-
nesce Pisistrate Athenianiil şi Po-
lycrate din Samos (Gell. VI. 7.)
că primii institutori de bibliothe-
ce. — Ass. bibliotbecelor Romani­
lor cons. Falsler Quaest. rom. II,
1 sqq.; Eeusch. Dias. de biblioth,
 B in 101 B oi

Roram .; id. Eckhard, Lomeicr, efc, celebrea formulă săpată pre

Lipsius, J . J. Mader; Gerard. E s- mormîntnl sen Ja Weetrainster.
sai siiv Ies livres dans l’antiquite. B i o g r a p h i ă , (gr.) culegere de
B i g a m i a , crimc de â contrac­ fapte historice din vieţ’a miuî in­
tă doue connubie. divid. Celle m aî renumite din anti-
B i g o t , cel csre practică bigo­ nitate sunt ale lufPlutarch şi Corn.
tismul. Nepote. In timpurile moderne se
B ig o tis m , (germ. p6te bei Gott) disting Bayle, Morreri, la Blette-
apparinţă de pietate (evlavia), hy- rie, Flechier; astă4I Biograpliie
pocrisiă. Univ. â fraţilor Michaud.
' B iju tie r., (fr.) a rg in tar s. aurar. B io lo g iă , partea physwlogieî
B il, bilă, b ile , (— lum — lis), li- tractante de vieţă şi diversele eî
cidul produs în ficat, venin — Sub­ forme. —'Biomelriă, m ăsur’a vieţeî.
stanţele carî 1(3 conţin se numesc B ip e d , (— pes), cu doue pedî.
bilose1. - • Personă bilosă este B ip c n u ft, suliţă cu doue tăi­
aceaa în al cuî organism predomi­ şuri, la .Germani. A Francilor se
nă ficatul. Characterul attarilor per- numiâ Francisca.
s6n& este viuu, ardinte, fewn şi B is , (lat.) de doue orî.
perseverante. B is c u it, (fr.) pesmet.
B i l l e t , (fr.) foiţă s c r is s ă , scrip ­ B is m u t, ( — thuni), metal tă ­
tu ră ; jurispr. recunnâscerea uneî iat în lame.
datorie. B is s e s tile , annul cănd Febra*
B i n a r , arithm. systemă de nu- ariu are 29 dile, vd. A n.
meraţiune compusă numai de done B itu m e , ( — m m ), păcură.
cifre 1 şi 0. Leibnitz i a dat un B i z a r , (fr.)p e striţ, ciudat.
fel de celebritate. — Mus. măsură B l a m a r e , (fr.) & defămă.
hinariă, divisiunea duratei musi- B la n c » alb. La fem., mus. cha-
calT în timpuri eg a li: în bin. pro­ racter al notaţiunil, (jumătate din
priu divisiunile fiă-căruî timp sunt uă rotundă. Yaledă căt doue ne­
binarie (de doue) % şi % ; bin. gi e şi perţine măsureî binarie.
Irinar conţine trei timpuri, pre- B la s p h e m a r e , ( — mare), a
cnm %. blestem a.,
B i n o c l u , ( bini-oculi), mic o~ B le s s a r e , (fr.) a răni. IV. us.
chian dat deR eitha (fin. seci. 17) B lo c a r e , (fr.) â încurigiur'a ca
pentru spectacle, cu doue tuburî. armată.
B i n o m ; espressiunc algebrică B o a , şerpe f6rte mare din or­
s. numerică de douî termiuî se­ dinea opliililor, în America şi Indie-
paraţi prin semnele p lu ss. m inus.— B o m b ă , (gr.) ghiulea.—Se cre­
Binom ulIm Newtoneste uă formulă de â fi venit în us dela 1694.
prin nare se p6te redicâ direct un lî o i e a l e , ( — lis), septentrio­
binom la uerî-c6 putere: (a -j-b )m = nale.
. , m (m — I) B o ta n ic ă , ( — ca), parte â h is -
>b -J— j---- 5----- - f im —
torieî naturale al cuî obiect este
„ „ , m (m 1) (m — &)
b* - j - — ţ — 2— 3--------a “ —3b 3 +
„, essaraele, descripţiunea(bolanogra-
phiff), classificaţiunea vegetalilor

www.dacoromanica.ro
 B ro 102
şi studiul lor naturale ( botanolo-
gia). — Mărginită în anticitate la
eăte-va cunnoscinţe, şî luâ, în seci.
16, uădisvoltare maî întinsă. Trac-
taţiunea sa completă cade în se-
clele următorie, al cuî resultatsunt
celle treî classificaţiunî principali:
â luî Tournefort, modificată de Gui-
ard; e luî Linnâ, modificată de Ri-
chard; â luî Bern. de Jussieu reo-
dificată de Lam arck şi Candolle.
B ra v , forte, curagios. Pote din
per-vagans, deunde ital. bravi.
B r a v a r e , â înfruntă.
B r a v u r ă , calitatea bravului,
valore emininte.
B re v e i, (fr. brevet), act prin
care se accordă esereitul uneî
professiunî.— Brevele deinvenţiu-
ne sunt patinţi.
B ric k , b r i o , s. B E i a , mică nave
cu doue catarturî.
B r i g a d ă , (fr.) trupă de arm a­
tă din acel’aşî corp, uă semidivi-
siune.
B r i g a n d , iălchar.
B riq u e t, (imhrex), chibrit.
B r o c a n to r î , (lat. broca), ne­
guţători anticari de obiecte de a r­
te şi cnriosităţî, maî ales tabele.
B r o d e q u in , (fr.) de ordinar
sp eţă de încalgămînt esterior la
ceî vechî. Comp. lat. soccuu, opp.
cofhumus.
B r o d e r i a , (fr.) cussătură de
aur, argint s. mătasse pre uă m a­
te riă.
B r o u ) , (g r.) corp simplu, li-
c id , discopperitde Balard în 1836,
ne essisfinte în natură decăt com­
binat cu metale, maî ales cu so­
diu, magnesiă şi argint. — Bro-
maţi, sărî din combinaţiunea aci­
dului bromic cubaşî salificabilî.
B r o n e h i ă , med. vd. Aortă.
www.dacoromanica.ro
B ul
B r o ş i ă . (fr.) agraph.
B r o ş i u r ă , (fr.) cahiet de foie
impresse. Suppl. făşioră, fasciclu.
B r u m a r , 2 S lună a calenda-
rnluî republican, dela 15 O-bre —
15 D -bre.
B r u s c , (fr.) aspru şi prăpăs-
tuit, snbit. — Subst. brusqueriă
N. us.
B r u t , (fr.) rude, neperfecfionat
prin arte, nelucrat.
B r u tă , (fr.) bestia, (dobitoc).
B r u t a l e , care este câ besti’a .—
Subst. brutalitate.
B u d g e t, (angl.) comput dat
Statului la fiă-care an de spesele,
fondurile şi veniturile annualî, sta­
bilirea activului şi passivuluî.
B u f f c t, (fr.) almar pentru va­
se; prin estens. esposiţiune de lu­
cruri de conditoriă.
lliiffi T. denominaţiune a căută­
torilor şi comedianilor Italî la ve­
nirea lor în Francia (1752). —
B uffa h syn. cu opera-comique.—
Bu/Ţcm, cel care jOcă în attare o-
peră.
B u llă , primitiv, la R, , orna­
ment de formă rotondă, precum
Bulla aurea (Ficoroni Bollâ d'oro)
purtată ia gît s. la pept de co­
pii ( bullatus), înainte de â luâ
pretest’a. In timpurile modeme e-
pistolele p ap ilo r, s. imperatorilor,
num. dela sigiliul ce susţineâ, de­
unde act, constituţiune. De primul
gen sunt maî însemnabilî: — se dă
pre pergament, rieos cu nn sigiliu
rotund, dela seci. 7 de plumb pe
uă parte cu imaginea S.tuluî P e ­
tru şi Paul, pre cea-altă numele
papeî — in clericos laicos, publ. în
1296 de Bonifaciu V III, opprind
pre clerici de ă plăti vre un tri­
but fără permissiunea p ap eî; in
 B ur 103
■unam sanctam, prin care acel’aşî
pontifice declară puterea timpura-
le suppusă puterii spirituali; uni-
gm itus, publ. în l 7 l3 , de Clemen­
te X I şi condemnănd 100 propo-
siţiunl ale cărţii P. Guesnel; in
cosna Domini, escommunieativă; au-
3 cult a fiii s. al. —Din ale imperato-
rilor cea maî celebre este bull'a
de iiiir—s/iiicliiineu pragmatică s,
constituţiunea imperatoruluî Carol
IV regulând cîraatitufiunea impera-
torilor Germaniei.
B iillc tiu , (fr.) foii periodică în
•care se dă comput, la diverse in­
tervale, de mersul uneî affacerî;
speţă de diar; cules de acte.
B u r g e s , (germ.) cetăţian de
burgesiă s. elassea mediariă între
popor şi nobili, couţinînd neguţă­
torii, meseriaşii liberi, homeniî de
lege şi ’de finanţa, proprietarii miei.
Dreptul de burgesiă e egale celluî
de cetăţenia, adăugind privilegiul
■classiî în ţătrele neconstituţicnalî.
B u r e a ii, (fr.) pulpit, masă de
•scris; metaph. offioin, studiu, ca­
binet dc jurisdieţiune. Bureau d'es-
prit eră în ultimele done secle re­
uniunile poeţilor şi literatorilor ţi­
nute de uă femeă de spirit, $. e.
hospiţul de Rambouillet al dnces-
seî de Mâine, marcliiseî de Châ-
telet s. al. — Bureaucratie, sys­
tem ă de acţiune directă â guber-
nuluî ass. veniturilor Statului. —
www.dacoromanica.ro
B us
Bureaucrat, uerl-cine face parte
din uă administraţinne sedentariă,
maî ales dela un minister.
B u r g r a v , gnbernator al unul
castel în Germania, avînd drep­
turi regalî, însărcinat cu justiţ’a,
redicarea tributului şi comănd’a
garnisoneî ţerreî în care reşede.
B u r le s c , (fr.) jocular. — Shjl
burlesc, gen d-e poesiă care întor-
ce în rîa lucnirile gravi, opp. he-
roi-comic.
B u r s ă , (fr.) locale public pen­
tru adunanţ’a neguţătorilor că se
tracteze de mersul affacerilor.
B u s s o l ă , ( — la), instrnnient
pentru â observă direcţiunea for­
ţe i magnetice â pămîntiilnl şi spe­
ciale ă arrătta Nordul. Uă eistelă
(cuthiă) couţinînd un a« magnetat
a cuî direcţiune e determinată pre
uă porţiune de cerc s. un cerc în­
treg divis în grade, addese mal
departe. Bus. m arină s. compas
de mare e usitată pentru navî.
Bus. cu cadrante are un eadraute
munit de un styl şi un ac magne­
tat pentrn a orienta cadrantele şi
a arrăttâhorele. — Bussol’a e cun-
noscută din timpuri depărtate de
Chineşî. Transmissiunea sa dc Mar­
co Paolo în Europa e puţin s ta ­
bilită. In 1300 Flavio Gioja inven­
tă modul do a dispune acul. Vd.
şi Duruy. H. univ. III. p. 122.
 c .

nith) şi practică (maasith). Prin

C, terţ’a literă a alphabetnluî.estens. neînţelles, intrigă.
In alphabetul grec lipscsee , pre­ C a b a letti, (ital.)—regul. eavct-
cum şi la E trnsci; către seci. III letă — phrase mnsicale scurtă, în
yeni din Grecia Mare Ia R., unde invers periodic şi de uă miscare-
pănă către seci. V ţinu loc şi de g viuă, la finele arielor, dnetelor s. al-
(Lipsiu, Freund. comp. Pj-isc. 39, C a b a n ă (fr.) casă de sat.
44, cum şi la noi sgommot-scomrnot). C a b i n ă (fr.) mică cameră pre-
Numerale, C raia, Ja R ., 100, a p ­ navile cu vapore.
poî repetindn-se pănă la 300 dnpă . C a b in e t, (fr.) cameră de lu­
care c d ~ 400, tfe—600 m. d.; CIO— crat.— Prin estens. locale de adm i-
1000, în urmă preces do II s. c. 1. nistraţiune (cai. gubernanientale),.
pănă la cciOO s. cmc (ji x c iO )~ administraţiune, metaph. collecţiu-
10000; ccciooo s. cm (s. c, care ne de obiecte de arte, musefi.
e şi 1000) = 100000 , c c m =200000 C a b o ta g iii, (fr. hisp. capo), ţă r -
(s. c c şi 2000); DCCCM— 900000, inurit, navigaţinne prelingă margi­
CCCCiOOOO ~ 1,000000.— Că bre- nea apei, din port în port.
viaţiune snppliniă, la Roma, prenu­ C a b o tin , (fr.) comedian ambu­
mele Cajus, invers Ccrja — addese lante, care merge din oraş îc oraş.
silica, pond de doue drachine — C a b r io le tă , (fr.) trăssură mică
(vd. încă A şi A ntisigm a, unde (calescnţă), esşcdiu.
comp. Prisc. 42). In mus e sem­ C a c h c iu ir , şial addus din re ­
nul m ăsureî de patru tim puri, li­ gatul Cacliemyr.
neat s. incis al celleî de dQue, c - C a ch esifi , ( — xîa), c o n s u m -
sot~ut s o cheia ut. — In chem. ţiu n p , slă b ic in n e .
denotă salpetru, astăcjî carbon; în C a c ic i, vechia denomiRaţiuue
formulele de caice substanţele cal- ă guberuatorilor de p rovinţe, în
carie şi ossydele metalice. P re America.
monnete vechie franc. Saint-Lo s. C a c o e h y m iă , (gr.) med. alte-
Caen (unde căută â fi bătute); cc raţinne mobile k părţilor fluide ale-
Besanţon. corpurilor.
C aa (brasil. herbă), speţă de C â c o lo g iă , (gr.) locuţiune vi-
plantă (dortensia brasilicnsis) şi ţi6să. . •
particulă intrând în composiţiunea C a c o p h o iiiă , ( — phaton), în-
unuî mare nnmăr de plante. tîlnire a sylabelor dănd un sunet
C ab s. cabus , m ă s u ră de licicjl neplăcut.
h eb r. C a c o sy n th e t (— ton), gram. in­
C a b a lă (hebr. cabailach, din versiune rea â proposiţiunilor.
verbul kibbel h recepe prin tradi- C a c te e , familiă de plante di-
ţiune) propr. esplicaţiunea orale a cotyledonfie.
legii divine; philosophi’a Iudeilor. C a c lm c b a , (ca-tchu-tcka) danţ
Se divide în c. tlieoretică (iyyu- hispanic essecutat de doue persone

www.dacoromanica.ro
 C ad 105
pre uă ariă graţiâsă, dulce şi pas-
sionată.
C a d a s tru (gr. disting prin pun­
te), registru de avnţiele nemobilî
ale unul Stat, pentru â stabili iin-
positele.
C a d a v ru , {— vei-, din cădere),
corp , maî ales hutnan, lipsit de
vieţă.
C a d e t ( f r .) , primitiv june vo­
luntar în arm ată; nerî-cine e‘ în
preparaţiune de miliţiă.
C a d iă , arburel (arabic) de chi-
chlibar. Negul.
C a d itiţă , (cădere) măsură care
regule<|ă mişcarea esprcssiuniî în
genere; terminaţiuuea uneî phrnsî
musicalî s. repaus momentan. Se
pote numi puntuaţiunea harmoni-
că. — Cad. perfectă termină uă
piu-ase musicaie complet; cănd este
numai nn repaus momentan se num.
cad. ruptă. Prim ’a proeede dela
dominante la tonică prin un ac-
cord perfect s. de septimă (vd. ac-
cord); secund’a are loc cănd sen­
sul phrasiî dă â se presnppune uă
cad. perfectă, evitată însă de com-
positor. Semicadint'a e repausul
pre accordnV perfect al dominan­
ţii. — In versificaţinne cad. constă
în schimbul ■reciproc al arsiî şi
thesiî.
C a d in f a r c , â. conformă mişcă­
rile după cadiufă.
C a d iiiiă , nume al rnaî multor
substanţe ehemice.
C a d m ifi, ( — m ium ), metal de
speş’a oţetului, discopperit ( 18 J 8)
de Stromeyer şi tot-deuădată de
Hermann..
C a d o , (fr. cadeau), dar, offertă.
N. us.
C a d ra u , s. —o t a n t e (quadrum),
suprafaţă circulariă pre care sunt
www.dacoromanica.ro
C af
arrilttate prin minotare mobili, s.
prin u m b ra unul s ty l, s. prin uă
radă solariă divisiunile timpului
(hore, minute ţ. al.). Destinat’a
attarilor horologie k de a măsură
timpul esaet după S6re. Cadranţiî
repausă pre principiul că un cert
punt depre suprafag’a pămîntulnî,
pote, fără errore sinţibile, se fiă
considerat ca centrul uneî sphere
ceresci, şi uerî-ce plan paralel e-
eatorulnî că plan al însuşî ecato-
rnluî. Dacă appoî prin centrul
sphereî ceresci se presuppune ă
trece uă lingă metalică, repremn-
tată prin assea imaginariă u pă­
m întulnî, 6r planul ecatoruluî, în
loc de â fi im aginar, se închipu-
esce Binţibile şi re a le , umbr’a
styluluî, formată de radele Sârelul
percurrinţi un cerc paralel ecato-
ru lu î, va percurge sncsessiv tote
puntele correspondinţi ale planuluî.
Acel’aşî lucru se întîmplă cu ca-
drauţile formate pre un punt al
suprafeţei pămîntnluî, numaî sty-
Inl se fiă în direcţiunea assii pă-
mîntuluî, cercul se fiă paralel cer­
cului ecatoruluî şi un’a din lineele
horarie se obvină lineeî meridiane.
Totul dar se reduce la asşedarea
styluluî şi găssirea unuî meridian.
C a d ra tu r ă , horol. uniunea buc-
căţelor conţinute între cadrante şi
platin’a unuî horologiii de repeti-
ţiime.
C a d ru (eomp.) cadră, uniune
p ătrată de bnceăţe de lemn.— Tâte
vorbele compuse cn cadru indică
obiectul pătrat-
C a d ru p c tţ, vd. Patruped.
C a d u c, ( — cus), care cade fa­
cile (lesne).
C a le (fr.) cafenă, cafenea, ther-
 C al 106
tnopoliu.— Cafelar, ibric de cafea,
yd. şi authepsă.
C a g o t, pios fa ls, hypocrit. —
Cagoţi s. ayolaci sunt ginte de h6-
menî reieoîaţi, despreţiaţî de ceî-
a lţi, lîngă Pyreneî. Se crcde â
fi rem asnrî din Sairassinl s. Gothi.
C a h ie t, uninne de maî multe
foie de hârtie.
C a iin a ca n , (Kaim m nkan) titlu
al cellor doul magistraţi locute-
ninţi aî vizirului.
C a iîi, s. qdeiu, (fr. quai), măr-
ginar dc petră pre ţărmul apel ca
se o conţină.— Caiagiil s. caial
ceaa c i se iea pentru marfele de­
puse pre caiu.
C a ja tia , plantă alimentariă de
Indie.
C a jep u t s. m elaleuc, arbure de
Molluce.
C a la ln , speţă de buceate diu
verijiture la coloniele din Auicrica
şi Indie.
C a la m , ( — m us), trestia gal-
bină.— Calamus aromaiicus=acoră.
Cal. alexandrinus, plantă din Egypt
şi Indie, andropogon n a rd u s; mă-
fiură hebr. 2 pi. 10 dg.
C a la m b u r s. calam bdrk, ca-
LAMB, — BA, ---BAC, — BUC, —PA1IT,
lemn de aloe de Indic. Ultimele
cinci denominaţiunî esprim pre cel
m aî preţios, reseryat regilor. .
C a la m e d o n , (gr.) chir. frac­
tu ră oblică s. longitudinale.
C a la in e o n , Innă â Grecilor, în-
cepînd la 24 Âprile.
C a la m in ă , s. c a lc ită (p e tră
'calam înabiă), mineral de zink os-
sydat, ammesticat. m ai de ordinar
cn ossyd de fer, plumb sulfurat şi
părţi de pămînt. Ca ingrediente
medicin. se (Jice cadmiă.
www.dacoromanica.ro
C al
C a la m it ă , ( — tha), sp eţă de
plantă.
C a la m ita te , ( — tus), nefericire
mare, mal ales cănd attinge pre
mal mulţi.
C a la in ito s, abundante în cala­
mităţi.
C a la n d ru , vd. Calendru.
C a l a s c i o n e , speeă de harpă
cu doue chorde în Napi ia.
C al a Stic; med. remediu de friguri.
C a la th , (— thus), speţă de co-
şiu şi vas de pămînt. In bună la­
tinitate quassilus ( — Iuni), deunde
al nostru.
C a la tism , speţă de danţ vechiu.
C a la tia v a , ordine militariă în
Hispania instituită de regele Cas­
tiliei Sauclie III (1158) pentru â
appărâ oraşul Calatrava contră
Maurî.
C a lc a r , ( — »'«s), care conţine
ealec.
C a lc a r e (fr.) h imită, transmite
un desemn.
C a lc e , (cafe), yar.
C a lc e o lc , tnollnsce fossilî.
C a le id o s c o p , tub de carton s.
de alt cv. avînd îu îjitru uă pris­
mă aeccâ, formată de specul! (o-
glinde), asstupată la ambele estre-
mităţî cu sticle, couţinînd 4eos mice
obiecte. Invîrtind tubul, appar di­
verse desemne. Neg.
C a ld e r a r i, soeietate secretă re 1
dicată în Italia în urm ’a frămintă-
turelor prorinsse de . evenimintele
politice din 1813, pentru U asse-
cura unitatea gubcrnuluî şi â li­
beră patri’a de jugul strein. Cn
tote că unnăriâ acel’aşîscop, Cal-
derariî eră nemicî Carbonarilor, de
â căror educaţiune şi purtare se
afflâ torte departe.
 C al
C a le u c e r, pănclă desemnată de
Indie.
C a len d e, speţă de d an ţal Hia-
panilor colonişti.
C a le n d a r, ( —rtum , propr. fasii
Cic. Atf. IV, 8), distribuţiunea tim­
pului, ordinea diielor annnluî (vd.
Ari).
C a le i l& j ( — dae), prim’a di
a luneî la E .— Ass. modulul de nu­
mărat vd. m aî ales Zumpt Lat.
Gram. fin.
C al f a t a r e , â astupa crăpătu-
rele navilor, împle. N. us.
C a lib riii (din libra, precum e-
qidlihrium , s. arab. halib), di­
mensiune comparabile între (Jiame-
trul tnbulnî nueî arme şi diametrul
projectileî eî.— Calibrinl tubului e
partea armei cea deşertă (se mă-
soră la gur’a armei). Cal. pro-
jectileî e e'i dacă arm ’a
e spherică, şi cel maî mic diame­
tru a( metjîoculuî eî, dacă este o-
voidă.
C a lic e, s. — l y c k , ( — lix), po­
cale, vassul în care se iea cummi-
nicătiir’a.— Caliculă, calice mic.
C a lic o t, madepolon.
C a lic ro m e , gen de insecte co-
leoptere.
C a lif, vd. Khalif.
C a lific are, ă arrătta nă calitate,
dă un ciiaracter.— C alifcaţiune,
acţiune de a califica.— Califica tiv,
care conţine uă calificaţinne.— Ca-
lificator, care califică.
C a lig ă . gen de cruataceî.
C alig î, (— gat), speţă de san-
dalî s. botine gainite cu ţinte ce
purtă soldaţii romani. De aci ca-
loşr.
C a lla p a tis, speţă de pămjă de
Indie.— Assemine calligan.
C a llig o n , gen de plante.
www.dacoromanica.ro
107 C al
C a lliin o rp h , insectă din ordinea
lepidopterelor (specă de găudac).
C a llin ic ă , (gr.; d a n ţ, la eeî
vechî. essecutat după flantă.
C a llio n io r, gen de pesce.—As­
semine callionym s. — nirn.
C a llista c ilis, arbitfe leguminos
din N. —Hollanda.
C a llitric , (gr.) gen de plante
apatice.
C a lm a re , (fr.) â linişti, sedâ,
delini.— Calmanţi, uă classe de me-
dicaminte.
C a lm a ri (lat. catam aria, de­
unde călimări), acel’aşî sens şi gen
de mollusce cephalopode, apatice,
laligo, numite pentrucă dă uă tin-
tnră negră, s. dela form’a lor as­
semine unuî corn.
C a lo d ro m e (gr.) gen de in-
secte coleoptere pre marginea in-
suleî Coromandel.
C a lo in e l, (gr.) protochlomr de
m erounu S. mercuriu dulce, sare
a lb ă, nesipidă. nesolubile în apă,
volatile, fără decomposiţiime. obţi­
nută tacticii! s. naturale prin su-
blimaţiunea â patru părţi de deu-
tochlorur de mercuriii (sublimat
corrosiv) şi trei părţi mercuriii me­
talic. După noue sublimaţiunl e
panaceu mercuriale.
C a lo m u ift, vd. Calumniă.
C a lo ric , fluid neponderabile,
nevisibile, elastic, affectănd .form’a
lumineî, considerat că făntăn’a căl-
dureî.—Se cunnosce sub freî sţărî
principalî: cal. radiante, care pro-
cede din tote părţile unuî co rp ;
cal. specific, răportnl cantităţii de
căldură a corpurilor; ca.l. lalinle,
cel absorbit s. emis de, corpuri
cănd trec din nă stare în alt’a, fără
că temperatur’a lor se suffere uă
variaţiune apparinte.
 C am 108
C a lo r i in e t r u , (gr.) instrum ent
pentru determinaţiunea, caloricu­
lui specific ( calorimelriă). Cel mai
importante 6 dat de Lavoisier şi
Laplace.
C a lo s o tn ă fer.) gen de insecte
coleoptere al cuî typ e calosom’a
sycophante.
C a lo tă , (fr.)bonnet mic. Comp.
pirioră.
C a lu m e t, pipă â indigenilor /lin
America.
C a lu in ifiri, (— « ia ) , imputa-
ţinne falsă, defămaţiune.— Calum-
niare, â impende calumnie, vorbi
de reu. — Calumnios, care nasce
calumniă.
C a ly c a n th , (— thvs), plantă po-
Jypetale, typnl unul gen din famili’a
rosaceelor, numit alfă-dată pcmpa-
ifoura, origin. din Iaponia şi Ame­
rica septentr.
C a iu a cC e , nume dat de La-
m arck uneî familie de concbifere.
C a m a r, nume al fructului mul­
tiplii de care aconitnl şi delphi-
niul dă un essemplu.
C a m a ra d , (fr. pote germ. ca-
merralli) soţ, colleg.
C a m a r e r a , dâmnă de honor#
â reginei Hispanieî.
C a in a r g o , danţ după numele
celebrii Camargo.
C a n ta i'illa , nume hispanic des.
dela regele Alphonse X, consiliul
intim al capului Statului. Intro­
dus în Francia, în 1810, denota
partitul absolutist b. curtea luî Ca-
rol X. Dela 1814 fu adoptat de
publicişti, mal ales în F ra n c ia,
pentru uerî-ce jpartit influinte ass.
affacerilor Statului.
C a m b is t,( ita l)—ad. schimbisl—
cel care ămblă după schim buri,
după cednle de bancă.
www.dacoromanica.ro
C am
C a in friâ , (— tturn), substanţă
albă, limpede, grassă.
C a m a i r o m o r , camerar în P or­
tugalia.
C a m e le o n , reptile (petit 16-
zard) american s. african; astr.
constelaţinne meric}. adaussă în seci.
16, cellor discopperite de ceî vechî;
metaph. hom variabile.— Cam. mi-
nerale=:manganal s. ossymangauat
de potasse.
C a m e liă , gen din famili’a hes-
peridtielor, al cui typ e un arbu­
re dela Philippice, dis şi de China.
C a m e lie , familia de animali
rumeganţi respumjînd genului că­
milei.
C a m e liu ă , sp eţă din famili'a
cruciferelor, stabilită pre nă mică
plantă, camelin'a cultivată.
C a in e lo t, (— tus) , m aterîăn e-
încruciată, aridă, câ pănd’a.
C a m e ră , ( — ra'), odaiă. Câ
propr. la Genua, camer’a procu­
ratorilor însărcinaţi cu administra-
ţiunea finanţelor şi veniturilor re­
publice!, direcţiunea affacerilor es-
teriorî şî reginţ’a armatei (8 mem­
bri). Mustea da camera, composi-
ţiunî (mal insemnabilî de Palestri-'
na, Haydn, Beetho ieen) familiarie
şi fugitive căutate de ordinar du­
pă m asă.— Cameră lucidă, lechn.
prismă de cristal (data de Wolla-
ston) producînd deuădată reflessiu-
nea şi refracţinnea şi cu ajjutorul
cui se văd obiectele câ chigrăvite
pre hărti’a pre care calcheclî con-
giurnrile lor. Neg.
C a m e r a r , ( — n u s), cămăraş.
Fem. cameristă.
C a m e r l i n g , preşedintele ea-
merel apostolice, avînd autoritate
pentru gubernămîntul timpurale
cănd scaunul 6 vacante. Comp.
 C an
Cardinale.— Demnitatea & camer-
linşai.
C a m is o la , (fr.) căm ăşiâră, fla­
nelă.
C a i n m c t t i , arbure din famili’a
tithymaloidelor.
C a m o illilă , ( anlhemis), plantă
•colimbiferă, aromatică.
C a ilip a u , miner, marmure vî-
Bătă cu alb s. verde pre un cămp
negricios, dela Campana în' Pyre-
neiî de sus.
C a m p a n ii , ( — na, — nuni),
frangie (cuicurîj de m ătasseţessuţf
(addes6 cu a u rs . argint) în formă
de clopoţei s. picăture; arch. cor­
pul unuî capitol corinthians. com-
posit, semănând unuî clopot invers.
C a m p a n i a , (fr.) cspediţiuue
militariă considerată relativ cu pla­
nurile* conducerea, timpul, finele
operaţiunilor. — Campion cel ca ­
re merge în campania. ■*- Altă­
dată uerî-cine se luptă discliis
peqtru uă cansă.
C a i n p o , speţă de lănă .hisp,
addussă dela Malaga.
C a m p s e , nume egypţian al
crocodyluluî.
C a m p - v o la n t, (fr.) dispărţi-
mînt de arm ată pervagante pentru
ă nelinişti pre nemicî.
C a n a l, ( — Us), couduct natu­
rale s. artificiale care priimesce,
conţinc s. duce ap’a unde-va.
C a u a lî, (fr.) figure pătrate de­
semnate pre materia.
C a u a iiti, (fr.) poporul cel maî
ordinar; hom de nimic.
C a n a li c ii l, ( — lus), s . — c b l î
partea plauteî s. foiă care offere-
sce uă mică dispărţitură lungă şi
maî mult s. m aî puţin largă.
C a n a rd , (fr.) raţă.
C a n a r e s i c , (limb'a canaresică,
www.dacoromanica.ro
109 C an
în sanscr. carnala s. karnatakam),
un’a din limbelc Decanului s. Da-
videî. Se scrie cu un alphabet par­
ticular, eşit din Devanagari. Se
destinge cea vechia (Hal a-Can ar a)
şi cea nonă.
C a n a r i; (fringilla canaria), pas-
săre de casă originariă din insu­
lele Canarie.
C a n a rin e , speţă de plante din
famili’a campannlaceelor.
C a n a ritt, (riuni), plantă din
famili’a bursaceelor, originariă din
Molluce. C. commnne s. balsa•
modendrum Zeylanicum, e cea
maî cuunoscută.
C a u a s tru , s. c a m a s , (hisp. ca-
naslra, coşiu), tutun de V arina
forte fin, numit pentrucă se tran s­
portă în coşuri s; în canassa,
cistelâ de alamă.
C a n c e l, ( — cellus), stilp mic,
grilă; partea cliornluî întro altar
şi cauceliî «ari lu închid. Comp.
Sănluar.
C a n c e la r, officiar de admiui-
stntţiune. Dela fundaţi unea mo-
narcliielor enropene, funcţiunile
selle eră â îngriji de scricrea ’char-
telor, ordonanţelor regali, ă le pu­
ne sigiliul şi ă Ic contrăscmna (în
Francia dela â 2-a dynastiă — 1790).
In Anglia 6 capul justiţeî şi are
priveleginl de preşedinţă îu came-
r ’a lordilor.
C a n c io n e ro , (hisp.) cules de
poesie lyrice de unul s. maîmulţi
autori.
C a n d e la h rn , ( — brum), speţă
de pedestale pre care ceî vechi'
punea lam pele; candelar (sfeşnic)
cu maî multe ram ure (vd. şi Yarr,
V. 34.).
C a n d e lie r , (fr.) suppl. eande-
Iar, <vd. frec.
 C an 110
C a n d i, (lat. me albesc), sahar
depurat şi cristalisaî.
C a n d id , (— dus), carcarc can-
dorp.
C a n d id a t, ( — lus). aspirante
la un loc, grad houorific s. lucra­
tiv. L a R. «qui lionorespetit» nu­
mit pentrueă purta vestiminte al­
be în cel douî anni căt dură can-
didatur'a sa.
C a u d il, s. c a n d y , m ăsură de
capacitate la Bengal, Cambay şi
în Indic, (500 livre).
C a n d o , măsură de lungime
pentru materie în Indie.
C a n d o re, ( — dor), calitatea u-
net anime, pure şi innocinţi (pu
ră fiindcă nu cnnnosce reu] obiec­
tiv, innocintc fiindcă n’a făcut ren).
C a n e b , (lat.] typar de lemn
peutru uă figură s. alt cv.
C a n c p in ă , peliculă de miel s.
căprior forte subţire.
C a n ic u la r ie , calificaţiune â<Ji-
lelor în carî căldur’a e cea mai
mare. Caniculă 6 cea mai strălu-
cinte stea din constelaţiunea Câ­
nelui mare, nnmit şi S iriu s. Şothe.
C a iin a b in cti, plăntiş de tres-
tiă.
C a n n c lă , coje dc trestia.
C a n o n , (gr.) nume dat massi-
ii!cî părţi â legilor Bisericel mal
ales decisiuniloi- consilieior gene­
rali. Culegerile de cano ne consti-
tucsc dreptul canonic. Mus. buc-
cată în care melodi’a se însoţesce
ea însăşi prin repeţiţiunea cântu­
lui principate hiat successiv de maî
multe voci, astfel câ se formecje
uă harm or’ă correctă, căt de pre­
lungită.
C a n o n a d ă , dilevaţiune (descăr­
care) de tunuri.
C a iio p , (— pus), frnmâsă stea
www.dacoromanica.ro
C an
Ja estremitatea merid. â constela­
ţia nil Argo.
C a n o r , ( — ra*), sunante fru­
mos şi clar.
C a n o t, (fr.) mică cvmbă.
C a n s t r is s a , officiar al Bise-
riceî orient., un fel de camerar al
pontificilor.
C a n ta b ile , ( — h's), de cănfat.
Câ subst. mus. buccată cu melo-
diă uşioriă, enrrinte, în mişcare
moderată, opp. essceutiuniî figu­
rate.
C a n ta tă , avuţiosă poemă lyri-
că îu recitativ şi musică (solo şi
chor, în tote formele cu însoţimînt,
de ordin. 3 recit. 3 ariore). P ri­
mul care a pus’o în us e J. J .
Rousseau.
C a n tlia rid l, (lat. lytta), gen
dc insccte coleoptcre din carî prin-
cipalea este c. vesicante (me/oe r,e-
sicatorius) s. musc’u hispanică
(vcsicătore), cu tote câ j-eu sunt
nnmite musce (Mozin).
C â n tic, ( — cum), hymn spre
glori’a !uî Dumnezeu.
C a n tile n ă , (— «o, din cantus-
lenis), mică cantată. Lenitndine,
dulceţă, tot-deiuiamonotonia o cha-
racterisă.
C a n to , (Ital.) căut. Canlo-fer­
ma (fr. plein-chant), căntul sim­
plu, fără omaminte, în felul cho-
ralelui de a e 'ă q î; opp. căntul fi­
gurat. In theori’a contrapuntelor
se înţellege vocea care are se es-
seccute melodi'a principale.
C a n to n , (germ. liante) p irtea
un(iî ţerre conţinută în uere-carî
margini naturali s. de convenţiu-
ne. (comp. lat. dioeccsis). In
Francia sunt snbdivisiunl ale ar~
rondissemenls (acestea ale deparle-
ments), şi conţin communele.
 C ap 111
C a n to r , ( — for), sc numi'a, în
Biser. magestrul musicante care
conducea chorul. Astăcjî uerî-câ
professor, chiar privat, ■ de mii-
sică bisericescă.
C a n z o u ă , bnceată lyrică ita­
liană, de un şir de stanţe, versu­
rile dispuse în ordine determinată
şi în totul asseminî cellei obser­
vate îu prim’a stanţă, affară de 11I-
tim’a, unde pot fi versuri maî scnr-
te şi rime differinţi. Stanţele sunt
5 —20, fiă-carc de 9 —20 versuri.
Numele dela provineialieul cansos
g. chansos. Dantc şi Petfarca T
dederă disvoltnrea classică.
C a n z o iic tii , (ital.) cănt mic
popular, comp. catitiuncula s. canti­
lena.
C a o liu , speţă de argile.
C a p , vd. Pronmnloriu.
C a p a b ile , (— lis). care pos-
8*de calităţile cerute pentru ă fa:
ce un lncru (destoinic).
C a p ac c, vd. frec.
C a p a c ita te , (— tas), coprinsiil,
conţinutul nnnî lncru (fi-, conte-
nance)\ calitatea capabilelitî, apti­
tudine.— Capacitatea se refercsce
maî ales la cunnoseinţ’a precepte­
lor, hahilitatea laapplicaţinnea lor.
C a p e la , (fr.) uniune de căntătorî,
musicanţi în uă biserisă; mică bi­
serică particulariă, oratoriu cu nn
altar.
C a p ila r , calificaţinnc â lucru­
rilor forte mice, că părul (capii-
lus).— ln anat. cnpilarie sunt ves-
siclc strînte, servind de comrmmi-
caţiune între artere şi • ine. Uniu­
nea lor form&Jă system’a ca-
pilariă, divisă în generale şi plă-
mănariă..
C a p ila rita te , (— tas), natur’a
tuburilor capilarie; proprietate â
www.dacoromanica.ro
C ap
licidilor de â se deprime s. rcrîi-
ca în un vas. Caus’a el cstestrîn-
gerea licidnlai în sine- şi în soli­
dul cn care este în contact. Effec-
tele sunt sinţ.ibilî numaî în tubu­
rile capilarie. Laplace, Gay-Lnasac,
Pnisson an dat cercetări mathema-
tice ass. acestei proprietăţi.
C a p i s c o l , (ad. caput-scholae),
denum ii altă-d.ttă pre precentorul
bisericcî. El provedeâ dc chor şi
ţiueâ enră de rubricele eererno-
nielor.
C a p is tm , ( — struni), partea
de d'ass. rostmliil (cioculuî) la pas-
scrî.
C a p ita le , principiile. Câsubsf.
snmmă constituită.
C a p it a f iu u c , ( — tio)* imposi-
ţinne pre cap s. pre personă în ne-
ccssifăţr nrginţi ale Statului. — Rar
nu aijuns Statele la astă neeessi-
ta te ; uâdată Hcbreiî sub Mose, şi
de donc ori Francia, la 1356 şi
1701.
C a p ita lis t, care possede ca­
pitali, care le face se valede.
C a p ito liîî , (— lîum), templu şi
întărire lu Rom a, pre muntele Ca-
pitolin (primitiv mons Saturnius s.
m. îarpejus, astăd i în loc palaţul
Cafarelli), fundat de Tare. Priscu
s. Superbul (distinct de cel fun­
dat de Numa, Capitolium vetus,
astădi Campidoglio). Remasele sunt
pnşine şi represintaţinnile eâgăs-
sim pre monnete s. al. sunt
pre restrînse pentru uă ideă maî
întinsă de cliaracterul şi aspectul
acestui grandios monument. Prim ’a
construcţiune fu, cert, de ordinea
etruscă (u ă descripţiune la Vitruv.
vd. şi St. Lanrent), căci architec-
ţiî carî ln fundară fusseră chiă-
maţî din Etrnria. (Liv. I, 56). P re
 C ap 112
extremitatea septentrionale a ace­
luiaşi m nnte eră A rx , citadel’a Ro­
mei, astădî Biserie’a Ara-Celi, 8.
S-ta Maria în Ara-Celi, după Nie-
bubr oorrnpţiune din Arce.
C a p itu la r , care se referesce
la un capitul de canonici. — Ca-
pitularie snnt ordonanţele regilor
Francieî ass. materie civili s. ec-
clesiastice.
C a p itu la r e , ă tracta. — Capi-
tulaţiune, acţiune d e c a p i t u l ă ,
resultatul ei, tractat.
C a p iv e r d , s. vs.ed, amfibiăde
Brasilia.
C a p o -T a st© , (ital.) mus. in ­
strument ce se pnne la mănic'a
cithaieî pentru â redică deuădată
tdte chordele fără ă întorce cuiele.
C a p r a ţi, chem. sări din corn-
binaţiunea acidului capric cu başî
salificabilî.
C a p r i c i o s , cu oaprieie.
C a p r ic iu , (fr.) phantasiă, nee-
galitate de voinţă; mus. prodnc-
ţiuaî -oşorie, mai ales pliantasticeî
essecutate Tn un character a-
nimat de artişti cunnoscuţT altfel
prin composiţiunî mai seriose.
C a p r ic o r n , ă deeeeonstelaţin-
ne zodiacale în hemisphernl aus­
trale.
C a p r in ă , chem. substanţă p a r­
ticu lara ai'flată în untul de capră.
C a p r o a ţî, chem. sări din acid
caproic şi uă base.
C a p s a , passăre africană.
C a p s ic ., ( — cum), botn. piper
lung. — Un alcali estras din el
est® capsicină.
C a p s u lă , înveliş sec) format
de ordinar de m ai multe buccăţe,
conţinînd seminţele nnorplante.—
Capsule arliculrtrie, legăminte mem-
branose gam ind articulaţinnile.
www.dacoromanica.ro
C ar
Chem. vas rotund pentru evapo-
raţiunea licidilor. — Capsular, ca­
re formedă capşule.
C a p ta te . (fr. m aî addes6 cap­
tau s. capoudat), titlu feudale e-
civalănd, în Francia merid., titlul
de comite. Comp. şi capoudal.
C a p ta r e , (— tare), â înşelă.—
Captaliune, acţiunea de â c a p ta ,
însînuire artificiosă peutru â câş­
tiga cv., maî ales la nu testament.
- Captatoriu, de înşelăciuue, ca­
lifică mai ales disposiţiunile te s-
tam entarie carî au de scop ă pro­
vocă uă liberalilate pentru sine s.
aî sei în un tesitament strein.
C a p ţio s , care tinde â înşelă.
C a p ţim ie , înşelăciune.
C a p iiv a r e , ( captivus), â prin­
de pentru sine, appucjv în posses-
siune, domină. —\ Captivaţiune ,
acţiune de â captiva. — Captiv,
cel captivat, prius (pentru resbel).
C a p tiv ita te, eonstricţiunea cap­
tivului sub domnia.
C a p tu r ă , effectul captivaţiumî.
C a p u c in ă , planta din famiii’a
grauoidelor, în Amer. ’mericj.
C a p u c iu , s. cAPUşroN, eoppe-
rijiul de cap al preoţilor. Comp.
capidul şi lat cuculus, deunde că­
ciulă.
C a r a b ă , insecte dintre cara-
bici.
C a r a liic î, ( — ces), trib de in­
secte eoleopteve.
C a r a b in ă , (pentru canna-hina
s. arab. harab), puşcă acnită cn
calibriul eonstriat.
C a r a c a , naviculă portugesă.
C a r a c a lla , sp eţă de m antă la
Galii.
C a r a co L - congiur, mişcare cir-
culariă s. seraicircnlai'iă ce fac
caii în hypodrom.
 C ar 113 C ar

C a ra cter, vd. Characier. simplu, nemetalic, forte dur, forte

C a r a m b o lic r , (f r ) arbure in­ solid, inodor, nesipid . nesolubile.
dian monopetale, averrhoa. Intră în composiţinnea totor mate-
C a r a m e l, (fr.) sahar topit şi rielor vegetali şi animali, se com­
tntăpit, ars. bină cu ossygenul c.i se formede
C a ra ra , măsură de greutate, în acidul carbonic. — Carbonele mi­
Italia, pentru cântărit lăn’a. nerale se compune din speţ'a nu­
C arat, (arab.) pond pentru â mită diamante şi alte substanţe col-
măsura anni] şi petrele preţiose, lătnrate, graplrit'a s. a l . — Acid
valănd patru grane; prop.42milieme. carbonic s. aerian, mepkitic s. al.,
C a r a tu r ă , atnmestec de aur şi gas necolor, elastic, transpariiite,
argint s. an r, eupra şi argint, din, de sajiore cani acră , odore inţe-
care se fac acele pentru cercatul pante , compas , la 100 părţi, din
aurului. 27, 27 carbone şi 7 2 , 73 os-
C a r a v a n ă , uniune de călători sygen, după D um asşi Stas.
s. peregrini caiu merg împreună C a r b o tiis a f in n e , acţiunea prin
prin deşerteJe Africeî şi Arabi ei. care se scot din carbone diverse
Vorb’a e arabică; în Persia se <3ice substanţe.— Car Intri, resnlianţi al
Kafilah. combinaţiuniî carbonelnî cu nietalî.
C a r a v e lla , pre costele Fran- C a r c a s , (fr, carquaise'), cuptor
cieî navicle de pescuit. In P ortu­ pentru â topi sticlă.
galia luntri mice cn vele latine. C a r c e r e , îcchisâre.— Car ceru­
C a rb eq u i, monnetă de cupru tă, botn. bobă care conţine cv.
în Georgia, cjumătate de chanri, C a r c in i tl ir o u , sp eţă de plantă,
vre-ue 11 par. puţin determinată.
C a r b o n a r i, societate politică C a r c î n u i t ţ i , nai. famiiiă de
şi secretă â cuî origine dat&jă dela crnstacel. Comp. canceriformi.
diesoluţimiea republicelor italice. C a r c i n o l o g i ă , descripţiunea
Tendinţ’a el era se restabilescă crustaceilor.
libertatea naţionale în un’a cu gn- C a r c in o m , vd. Cancer. Rr. us.
bernul republican. Numele dela C a rd a c I, (— ces), hostaşî Perşi.
Bă vechia societate de mesterî în C a rd a in in X , ( — na), plantă din
Francia, Ies charbonniers, cari se famili'a crnciferelor, de felul verdeî.
affiliasseră cn dîns’a. Carbonarii, că- C a r d iă , ( — a), altă-dată pânte­
4nţî în 1819, se redicară în 1834 cele; astădi regiunea snperiore a
— 48, îu una cu ceî Francesî, în sco­ stomacului.
pul de â respinge domni’a austri­ C a r d ia c , vd. Cardiar.
acă. Assupra organisaţiunii şi ac ­ C a r d a m o m , ( — mwm), sămân­
tivităţii lor interiori stă puţin cert. ţă medicinale şi arom atică addns-
C a r b o n a t, materia acidată de să din Arabia.
carbone, sări neutre, resultanţi al C a rd ia c e c ,-(fr.) famiiiă de mol-
combinaţiuniî acidului carbonic cu lusce din ordinea cellor stabilite de
basî saiificabilr.— Cănd basea este Cuvier.
în esces se dic subcctrbonaţî. C a r d i a g r a p h i ă , partea anato­
C a r b o n e , ( — io), chem. corp miei care dă descripţiunea inimel.
8’
www.dacoromanica.ro
 C ar 114
C a r d ia lg iă , ( — (fia), dnrere de
stomac, characterisată pria nă strîn-
gere, de multe orî pre vină, â e-
pigastrulnî.
C a rd ia r, s. c a r d i a c , tot ce ţine
de cardiă, se referesce la cardiă.
Arterele cardiace s. coronarie es
din aortă, ivnmediat d'ass. valvn-
lelor sigmoide. Snnt done avînd
la fiă-care parte oăte treî nervi
cardiaci.
C a r d in a le , ( — lis), principale,
de căpeteniă.
C a r d in a le , snb Theodosin, la
finele seci, 9, nume generale pen­
tru nerî-care demnitar din ceî în­
alţi; dela seci. 11 nnmaî ceî allă-
turaţî immediat de person’a papeî.
—D ela Nicolan III (1058) căpătară
dreptul de â elege pne pap’a; pa­
pii următori le măriră privelegiele
dăndn-le nă ordine maî presus de
opiscopî, dreptul de a purtă pur-
p ntă şi mantă regale, pălăria roşiă,
calul alb şi titlnl de Emininţă. Nu­
mărul lor fii redicat de SistnV la
70, conţinind treî ordini: episcop!
preoţi şi diaconi. Cardinalii com­
pun îu una cu pap’a, pre care lu
assistă la t6te decisinnile impor­
tanţi, collegiul sacru. Legile pe­
nali nu î atting, affară dacă nntil
din eî e citat a unme. P ap ’a în­
suşi uu pote procede contră dînşiî
decăt îu cas de heresiă, schismă s.
de crime contră inajestate.
C a n t o n a , ( cinară carduncu-
lus, a. hispanic»'), plantă originariă
de pre marginile Barbariei, din ge­
nul carduaceclor s. compuselor luî
Candolle; cir ano copii alil or , după
JussieU,
C a reiu , (fr. car inie, din qua-
dragessima) , postul P ascilor, la
Catliolicî. D atedă din seci. 11 şi
www.dacoromanica.ro
C ar
e pns în memori'a ajjnnulnî lnî I-.
Chr. în deşert. Suppl. carismă.
C ă reiiă (carina), partea de deos
â naviî care stă în ap ă; — bota.
celle doue petalî inferiori ale flo­
rilor papilionacee.
C ari, (senrtat din acari, lat. a-
carus) speţă de vermnşî.
C a r ia c s, — ab , cerb am e­
rican.
C a r ia in ă s. m ickodacth, ( —
.lus), gen de passerl din-ordinea gral-
latorelor, famili’a uncirostrelor.
Uă singură speţă, c. de Brasilia,
e cnnnoscntă.
C a r ia tic ă , dant la Spaitiaţî în
hon. Diancî.
CariaticjiI, (— des) , arch. fîgu-
re de femee, cate-uădată de băr­
baţi, ţinînd pre cap coşinrl; comp.
atlanţi. Originea lor se rednee,
după Vitruvifi, la cncerirea Cariei
(Laconiel), cănd Greciî luară în
servitute pre tote fenieele. Vd. şi
Cariatică.
C a ric a tu r ă , (ital.) imagine de
rîs, represintaţinne satyrică,— U -
sitate deja în anticitate, caricatn-
rele găssiră motive nnmerdse în
certele religiose şi politice prodns-
se de Iîoformă şi Ligă. Intre celle
mal vechie snnt celle attribuite lui
Rabelais. Leonardo da Vinci şi
Ânnibale C aracci, Hogarth , Dis-
te lli, Callot, Dantan sunt însem-
nabilî.
C a r ie r a , (fr.) cărare, profes-
siune, posiţinue sociale.
C a r illo t i, (fr.) collecţiune de
cliorde metalice s. de clopoţei ae-
cordaţî pre nă scală cliromatieă de
2—3 octave, puşi în vibraţinne de
uă rotă cu ghimpi (ehordele prin
ciocănele). Stuit maî ales la horo-
logie. Comp. musică.
 C ai 115
C a r in a r ie , gen de molluscc cu
coquilă univalvă, din classea gas­
teropodelor.
C a r io p se , (gr.) boln. se num.
uerî-ce fruct sec, monosperm, care
nu se dischide, precum sunt ale gra-
minSelor.
C a r istie , (— ae), sărbători fa-
railiarie în hon. (jeeî Concordia,
la R.
C aritate, (— las'), am6re, d ra­
goste, cum e a maniei către fiiu;
pici. s. scuip, imagine represintănd
uă mamă cu copiii s6i.
C a ria , păndă dcpinsă de Ma-
labar.
C 'a rlin , (ital.) mică monuetă de
argint în Naplia. Valorea sa dif-
feresce după greutate, dela 43 par.
păuă la 3 lei 6 par.— In Sardinia
monnetă de anr = 4 galb. 1 V, sf.; in
Piemont 12 galb.— Cavi, monnetă
de aur bavaresă, 10 fl. 42 k r.—
Caroliin din Roma valedă apprâpe
un leii. — Carol de Anglia = 13
livre 16 sons franc.; monnetă fr.=10
denari.
C a r lin ă s. c a s o l , plantă din
famili'a compuselor cynaree, nu­
mită peutrucă a procurat remediu
arm atei luî Carol Cintu.
C arm eliiiit (fr.) speţă de lănă.
C a r iia s sic r î, (fr) yă.Carnivore.
C a i’iia ţiu iic, culOrea feţei hu-
mane; represintaţiuuea sa.
C a rn a v a l, (c a ro -a v a l, carnea
(Jeos), timpul de sărbători după 7
Iauuarilî.— Ambassadorî al C am .,
deputaţii trămissi luî Saint-Charles
Borromec, cari limitară durat’a luî,
C a ru clă , ' (fr.) garnitur’a dela
cireunferinţ’a unei monnetc.
C a rn iv o r e, nume dat animalilor
carî se nutresc principale de car­
ne. După Ctivicr elle formedă uă
www.dacoromanica.ro
C ar
famiiiă diu C aruassierî, couţinînd
trei classi: planligradele, digili-
gradele, amphibiele. Alţii adaugă.
cheiropterele şi inseclivorele.
C a r n o sita tc , tnmore carnică.
C a r o liu , monnetă de argint în
Suedia, val. 85 parale; monnetă de
aur de Colonia şi W iirtcnbcrg =
preste 2 galb.
C a rre, (fr.) vd. Pătrat.
C a rrik , speţă de mantă la An­
gli, cu gulerul larg. Comp. redin­
gotă, lacernă.
C art, ( quarlum), sfert.
C a rtel, (fr.) epistolă de provo-
eaţinne la luptă singulariă.
C a r tila g iîi, (fr.) — suppl. car-
tilagine — ţessătură particula-
riă albă, flessibile, elastică, de
consistinţă mediă între os şi liga-
minte. Cart. articulate (s. vesti-
ture) învcstcsc suprafeţiele artien-
larie ale oaselor.
C a r tila g in o şî, divisiune de pe-
sci, chondiupterygiX luî Artcdi.
C a rtiu lio , ( quarlinho), monnetă
de anr în Portugalia, quarts de lis-
bonină, preste 9 sf.
C a r to n , (ital. — ne), mucava,
effecte din e a , librau (gliiosdan);
pict. desemuul făcut tu prima-visă,
maî ales la picturele h fresque.
C a r to p h y la e e , (— la x), offi-
ciar al Bisericeî de Constantin. cu
funcţiunea de â redege sentinţele
patriarclmluî, ă le sigilaşi contra­
semna.
C ai-vi, s. c a r e u (— reut,), plan­
tă din famili’a ombeliferelor, speţă
din anasou.
C a r j'o p iiiîa r ie , (gr.) plantă,
ordine de polyparie lamclitere, insti­
tuită de Lamonroux.
C arta, (germ. quarlz), minerale
compus diu silicc cu forte p u ţin ă
 C as 116
alumină.— Pur, acfist mineral este
alb; ammestecat cn substanţe strei­
ne , dă culori v a ria te , producînd
astfel maî multe speşc de petre
preţiose, ametyst’a, topazea indiană,
agat’a s. al.
C a s, (— siis), întîmplare; gram.
terminnţiune dată numinilor pen-
ă esprime genul şi numărul. In ­
tre limbele fără caşuri sunt he-
breic’a, phenicic’a, syriana, chiues’a,
birman’a, siamoic’a, coptic’a , ara-
bic’a nonă (cea vechiă are 3).
C a s u a lc , din, după întîmplare.
C a sc ă , (cassis), arm ă defensi­
vă pentrn cap.
C a sc a d ă , (fr. ital. cascare) vd.
Cataractă; — alg. method de â se
appropiă do valorea necimnoscuteî
prin equaţiunî snccessive desein-
dinţi căte-un grad.
C a s e n ia tă , (fr.) forlif. loc bol­
tit sub pămînt, adaptat pentru tu­
nuri.
C a s s a ţiillie , (— tio), vd. Tri­
bunale.
C a sse tă , (fr.) cuthiă, nrenlă,
capsulă.
C ast, pur, innocinte.
C a stă , (portug.) denominaţiu-
ne â unor categorie între descindin-
ţiî aceliaşi naţiuni, classe, prccum
la Indian! bramiî, salria, vaiscia,
sudra ( paria şi palia snnt sibdi-
v isiunî); la Egypţiani preoţii s.
choenii, reslelatorii, meseriaşii, cul­
tivatorii.
C a ste l, (— Imn'), domiciliu re­
gale s. signoriale la cămp (în ca­
pitale palat).— Puntul culminante
al înfloririi lor este epocli’a Feudali­
tăţii. După starea civile â posses-
sorilor lo r, castelele căută se fiă
în tărite şi communicaţiunea cu es-
www.dacoromanica.ro
C at
teriorul se facek prin punţi mobilî-
Remasuri încă la Rhenu,
C a ste la n , cel care possede un
castel.— In evul mediii castelanii,
(gradul lor după baroni) aveii, pre­
lingă possessiuni , offieie civili şi
înalt’a justiţă eră în mănele lor.
In Polonia sunt primii demnitari
după palatini.
C a stita te , (— la s), calitatea
castului.
C a s u s b e lii, (lat.) necessitatea
de ă se declară resbel.
C a ta c r e se , ( — sis), rhet. me-
taphoră care constă în abnsul unuî
termin.
C a ta c ia s e , (— sis), med. con-
vijlsiune ă muşchiului orbicular.
C a ta c ly s m , (gr.) innudaţiune,
vd. D iluviu.
C a ta c u m b e , (— bae), crypte s.
hypogee, cavităţi srrbtcrranee pentru
sepulture. Celle m ai însemnabili
în anticitate sunt Cat. Thebcl, în
vallea Biban-el-Moluk; cat. Romei;
astăijî ale Parisîlor pre plăneţ’a
Tombe Jssoire, datănd dela 1780.
C a ta d io p tr ic ă , (gr.) partea op­
ticei carc traete(Jă de effectele lu-.
minei reflesse s. refracte.
C a ta fa lc , (ital.) înălţătură cu
decoraţinnî de architectură, pictură
s. sculptură, pusă în uă bise­
rică pentru uă pompă funebre. Cel
maî renumit se arrattă în Florentia
pentrn sepultur’a luî M. Angelo.
C a ta le c te , culegeri de fragmin-
te, m ai ales din opere netermina­
te .— Versuri catalecte s. — tice,
căror lipsesc din peijî s. din sy-
labc; opp. v. acatalectice, depline.
C a ta le p s iă , (gr.) med. egritu-
dine characterisată prin suspinsin-
nea completă ă sensibilităţii şi miş­
cărilor voluntarie.— Temperamin-
 C at 117
•tele nervose şi characterele melan-
•cholice sunt maî ales dispuse.
C a ta lo g , ( — gns) , denumera-
ţiune alphabetică s. methodieă de
obiecte de aceaaşî natură, maî ales
de c ă rţ'.— Celle maî bune sunt de
Brunet, Catalogue de tivreş rares et
curieux (6 edit. P ar.); de Graesse,
Tresor de, livres etc.. In cadru maî
mic de Engelmanu.
C a ta r a c tă , ( — ta ), mare că­
dere de apă.— Celle maî însem-
nabilî sunt cat. Nilului s. dela
Siene şi Niagara. Cea maî fr«-
mosă este în Gavarnia, la Pyrenel.
C a ta ly s e , ( — sis), la Greci re­
formă gubernamentale. Astădi nu­
me pus de Berzeliu pentru activa-
ţiunea affî nităţilor prin un corp ca­
re nu particepe la dînsele. (c/»cm.).
C a ta r, (— rhos), med. guturhaî„
epiphora, rheumă.
C a ta r ti s m , chir. reducţiunea
unei fracturc.
C a ta s ta ltic , vd. Asstn'nginle.
C a ta s ta s e , ( — sis), vd. Tra­
gedia.
C a ta s tro p lie , ( — p/ie), vd. Tra-
gediă, Prinestcns. evenimentfuueste.
C a te c h e s e , (— sis), esplica-
ţiunile scurte şi methodice ale doc­
trin ei chrestine în Biseric’a primi­
tivă.— Theori’a este calechelică.
C a te c h is n i, (— mus), breviar
de preccptele reiiginniî chrestine.
C a te c liu m e n , disciplu de ca-
techism, care voiesce se îm braţie
religiunea chrestină. — Altă-dată
eră divis? în trei clasai: auditori,
ascultă predicaţiunea în biserică;
rugători şi închinători, (orantes
et gznu/lectentes) assistinţi la ru ­
găciuni, allăture cu fidelii; compe-
tinti ( — ies) , carî erâ destul de
paraţi pentru botes.
www.dacoromanica.ro
C an
C a te g o ria , (gr.) log. divisiune
abstractă îi fiinţei ( enlis) ; comp.
predicament. — Pytliagorieil punea
10 (vd. Boiiilbt Dict. de lettres
etc.). Aristotcle e puţin constan­
te în numărul categorielor selle şi
Iul, Pociu • (Comm. Anal. in Or-,
ganon p. 22) susţine că marele, plii-
losoph ar fi avut în minte numai
patru (în Aualect. poster. I, 22, Me-
taph. IV, 7, sunt opt, încollo dece).
Yd. în gen. Buhlc Aristotelis 0-
peravol. I. p. 43G sqq.— Categore-
mă vă. Bouillet 1. c.
C a tc h a e , e c c le sia e s. P a tr u n i
culegeri de cărţi bisericesci s. scrip­
te ale Sânţilor Părinţi.
C a th a rtic e , ( — ca), med. pur­
gative, meqiai'ie între drastice şi
lassalive.
C a th c d ra le , (— Ies), biserică
majore, principale diu un episco­
pat. Ca adj. syu. magistrale, doc -
torale.— E x cathedra califică de­
cretele papei eâ cap ai Bisericeî
universali.
C atlietă, (gr.) georn. dreptă ca­
re cade perpendicular pre alt’a.
C a tk o lic o n , pharm. electuar
(jis din caus’a numeroşilor ingre-
4ienţi, universale.
C a to p tric ă , (— ca), s. ana-
camptică, partea optiseî care es-
plică effectele reflessiuniî lumincî.
C a u d in e , (fuvce) , trecere în ­
gustă şi periculosă în Campania, ce­
lebre prin pacea defavorabile ce
impuseră Samniţiî Romanilor (433
u. c.).
C a u le sc in te s. c a u life r, botn.
califieaţiune k plantelor cu rădă­
cină; opp. acaule. — Caulinaric
sunt t6te părţile plantei cari nasc
dela rădăcină.
C a u s a , (— sa), motiv (prici­
 C el 118
n ă ).— Causale s. — tiv , care dă
causă.— Causalitate raportul cau-
sei la effect. — Verbul e Causare.
C a u stic , ( caveo), med. califica-
ţiune ă remecjie'.or destruinţi; opt.
curbă caustică, stabilită de Tacliirn-
hausen (seci. 17), 6 formată de în-
tresecţiunea unor 'racle luniin6.se
carî plecă din un punt radiante şi
e refli’ssă (calacaustica), s. refrac­
tă ( diacaustica) de altă curbă.
C aiisteriti, (— n u m ), maî ar
Ies remediu caustic, d. e. polassea
caustică s. caloricul concentrai,
ijis şi actuale, pentrueă şi (lă ef­
fectul îndată.
C a u ţiu n e, (— tîo), vd. Garantă.
C a v a lc a d ă , (fr.) mers pompos
de persone că lari.
C a v a le r , (fr.) călare.— Cava-
leriă, călărime.
C a v a llo , mică monnetă de N a-
plia.
C a v a lo t, (fr.) vechia monnetă
fr. sub Lud. XII, = 6 denarî.
C a v a tin ă , (ital.) ariă scurtă es-
secutată de un singnr artist.
C o b ip ir o , arbure de Brasilia.
C e b r io n a te , familia de coleop-
tere, stabilită după cebrion.
C ec, (— cus), orb.— (’ecographiă
niod de scriere pentru ceî orbî.
P re uă tablă -de metal sunt săpate
literele alphabetuluî, cecul urmedă
cu uă cemsă contorsurele, pănă se
deprinde a le face singur.
C ed ere, (— dere), â dă, lăssă,
accordâ.
C edru, ( — drus), arbure cele­
bre prin înălţimea şi tări’a lem­
nului seu.
C c le r , (— Ier) iute, sprinten:—
Celerî (— res) , călariî comiţanţi
pre Eomulu. Celerar, ( — rtus■),
www.dacoromanica.ro
C cu
numesc Digestele pre -cel prepus
essamelnî soeotelelor.
C e ler i, gelină.
C elerita te, (— tas) , iuţelă.
C em en t, (— tuni), materiă de
natură particuîariă, precum carbo-
niî, sările s. al., calcinată în foc
şi servind pentru â determină uere-
carî combinaţiunî s. decomposiţiunî,
ă cementă. Basea cementaţiuniî
e carbonele pulberat.
C e n s, (— sus), denumeraţiunea
cetăţianilor şi preţiarea avuţieî lor;
pentru E. şi impositele pentru ne-
mobilî în provinţe.— Instituţiunea
censului datedă dela Serv. Tulliu;
se făcea la cinci anni , ăntiiu de
regî, appoî de consuli şi tribuniî
consulari, prin escepţinne de un
dictator. Propri’a m agistratură,
cemoratul, se stabili în 443 în. de
I.- C h r ., douî censori cincienalî
(dela lex Acmilia pre 1 }/2 anni), a-
lessi în comiţiele centuriate. Sub
imperatorî officiul trecii la prae-
fectus morum.— In Francia cen­
sul eră retribuţiune annuale feu­
dale pentru lucruri s. persone. As­
tădî se distinge c. electorale şi c.
de electibililate, primul cantitatea
imposituluî de plătit pentru â ave
loc între alegătorî (electeurs censi-
taires), stabilit, dela 1814, la 500,
dela 1H30, la 200 fr.; secundul se
referesce la ceî cari voiesc k fi
alessi. Defipt la 1000 fr. de con-
tribuţiune directă prin chart’a din
1814, în 1830 fu redus la 500 fr.
Cent-, (— tum), sută. — Centi­
mă şi tite compusele eu cenţi —
Centessimă, vd. Gronov. de Centes.
et unciis Usur. p. 481, 631, 632.
(L e m .)— esprim centessim’a (ă su­
tele parte) din obiect.
C e n tr a le , ( — lis), din centru.
 119
C e n tr ifu g ii!, eare tinde Lâ ae
depărta de centru.
C entru , (— trum), punt egale
distante de estremităţî (meijloc).
C e n tu m v ir i, ( — ri), magis­
traţi rom. însărcinaţi â judecă cău­
şele ce pretorul suppuneâ decisiu-
nilor lor (judecat’a lor fără pro-
chiămare). E ra îu număr, (nu pre­
cum arrată numele) de 105, căte
3 din 35 triburi.
C e n tu r ie , (— riae), divisiuue
de a rm ată’commăndată de un cen-
tnrione (Varr. L. L. p. 91 Speii-
gel). Sub Servili Tulliu 100 băr­
baţi călarî, maî tărijiu nedetermi­
nat. Comp. Lem. ad Cic. „Centu-
riae dicuntur partea populi aut exer-
eitus. Nam quum populus a Ser-
vio Tullio in classes sex descrip-
tus esset, cuique clasai etiam cer-
tns numerus centuriarum attribu-
tus est. Neque centum praecise
homines continet, nam ultima clas-
sis, in qua aliquot millia fuisse
certum est, una centuria conţine-
tur. Sed centuria est ciiinsqiie nu­
meri aut multitudinis nomen, ut
deeuria.“
C e r b ic e , ( — bix), creştet.
C e r iu , ( — num ), metal fragile,
totdeuna combinat cu ossygen şi
silice, discopperit, în 1803, de Clap-
roth, Hisinger şi Berzeliu.
C e r o p la s t îe ă , arte de â inji-
tă prin c<5ră culorată, — Cunnos-
cută din anticitate, ea fii disvol-
tată dela seci. 17 în Italia, per­
fecţionată maî ales astădi.
C e r t, (— tus), sigur; uere-care
(fr. cerlain). — Certificat, m ărturia
în scris. — Certitudine, siguranţă.
C e r u n ie , ( — men), secretat,
cerat. (în urechiă).
www.dacoromanica.ro
C lie
C e s s î u n c , ( — sîo), acţiune de
â cede.
C e s t, ( — tus), cintură a Ve-
n e riî; mănuşiă compusă de maî
multe curelle cu care combatea
cestiphorii.
C e s u r â , (— ra), repaus s. sus-
pinsiune în vers. Cons. Prisc. De
duod. vss. Aeneidos principali. în
operele edit. Krehl. voi. n , p. 274
—277.
C e f a c e î, (— cui), tote anima-
lile cu organisaţiunea interiâre a-
nal6gă mamiferelor, cu form’a es-
teriore şi datinele pescilor.
C e s ti u n e , ( quaeslîo), în treb a­
re, proposiţiune de disbătut.
C h a r a c t e r , (— ter), fire; invpr.
literă. — Ckaracterism ; vd. E-
thopeă.
C h a r a d â , (fr.) vd. Logogrypk.
C lia r tă , nume generic pentru
vechiele titluri espedite sub ordi­
nea unui principe, signor, uneî
communităţî s. al. Cea mai im ­
portante este Chart’a Mare, dată
Anglilor în 1215, de regele Ioan
fără Pămînt.
C l i e l o u i t ă , petră lentieulariă
ce se găssesce îu aren’a mărei s.
în sinul unor rîndurice, deunde
petră de rîndurică.
C iie in iă , s- chimu, (chymia) ,
analysea corpurilor. Partea sciin-
ţeî naturale care sc occupă de es-
sameie corpurilor şi acţiunea lor
intimă şi reciprocă. Se divide în
analylică, care dă divisiunea şi
determinaţiunea cantitatiră ă ele-
miuielor ; aijnlhetică, occupată cu
coustrucţiunea corpurilor din aces­
te eleminte. — Disvoltată esclusiv
de moderni, sciinţa chemiei se affun-
dă în tenebrele auticităţii. Autorii
greci înainte de seci. 4 nu memo-
 C he
redă acest nume (etymologi’a de!a
Cliemia s. Chamia ad. ţarr’a luî
C ham, nume vcchiu al Egyptuluî,
dela chymos zem ă, maî bine chy-
meia. mistiune) şi dacă se se găs-
sesc în anti citate ccrcărî de â de-
termin'a pheuoraene şi proeesse
chem iee, de uă combinaţiiine sci-
inţifică nu e cea maî mică urmă.
După seci. 4 încep attarî ccrcărî
se capctc 1111 scop şi dela Paracels
uă direcţiiiuc determinată, aliaturi;
cu îiipdecin’a. In seci. 17 chemi’a
se dispărţi dc medicină şi rema-
se ii observă, siiigiiră, mai ales
plieuomenelc calitative ale realită­
ţii. Vecliiele liypotesî aristotelice
de îiatur’a corpurilor se lăssară şi
începii nescine se caute eleminte
none, carî, în composiţiunea cor­
purilor, pnteâ ave proprietăţi spe­
ciali. Valabile pentru astă ten­
dinţă se arrăttâ proccssul acţiunii
focului şi se p6te dice că princi­
palele sciinţeî dep'ndeă de inţel-
lessnl acestui phc:,omen. Prim ’a
theoriă, care deriva din un prin­
cipii! apparinţele acestei acţiuni fii
dată de Becher, si dussă Ia pro­
gres nemăsurat de Stalh în theori’a
pklogislică ;t sa. Stalh deriva tote
schimbările ce suffcre metalele şi alte
corpuri prin ardere, dela nn prin-
cipifi comnimie totor, pre care lu
numi flogislon. Pristley coutinui
astă theoriă, basată numai pre
partea calitativă â phenomenelor,
pănă cănd, în 1775, Lavoisier o
derimâ substituind theori'a cantita­
tivă. De acum datedă îu propriu
sciinţ'a chemieî, sta’bilindu-se şi
legea celebre că t6te elemintele
simple se pot uui între dînsele nu­
mai prin răportnrî multiplicative
(aequivalenles), â căror determi-
www.dacoromanica.ro
120 Chl
naţinne maî intimă o datorim luî
Berzeliu. Guyton-Morvean, Ber-
thollet s. al. dederă în fine nomen­
clatu ra chcmică.
C h e n a p a n , (g-erm.) hom de
nimic.
C h im e r ic , care constă din i-
maginaţiunî vane şi risibilî.
C h i m i ă , vd. chemiă.
C llin a , speţă de sarsaparilade
China.
C h ir o g r a p h , califică uerî-ce
eitanţă fundată pre credit, pri­
vat şi nerecunnoscută de justiţă.
«Est chirographus id quod Grseei
x e îtia , Latini m om im , appellant.
Salm. Mod. usnr. p. 391 (Lem.).
C h i r u r g i a , (gr. cheir - er-
gon), partea medicineî care trac-
tedă de curarea egritudinilor (băle­
lor) esteriorî şi tractamentul ope­
ratorie (medecină operatoria). —
Artea chirurgiei trecu la aă mare
antieitate (comp. şi fabl’a care o
attribue.see Centaurului Chiros); pro­
priul seu fundator se pote privi Ip-
pocrate, pănă la Herophil, din
Alessandri’a, cănd începe disvol-
tarea sa sciinţifieă. Părăsită în­
delung în evul medifi, Lanfranc de
Milan o plăntâ, în seci. 14, în Fran
cia; în acel’aşî tiuip Glii dc Cliau-
liac dede primul tractat complet
de chirurgiă şi cu fundaţiunca A-
cademiet - chirurgicale din Paris
(1731) practic’a sa lu â un sbor din
celle mai brilianţi, după care cli­
nicul chirurgicale al luî Desault
şi lucrările guccessorilor sei, -cel
maî celebre Dicffeubaeh , o puseră
pre eallea perfecţiuniî la care o
vedem ajjimsă astăcji prin un Lan-
genheck, Graefe s. al.
C h la m y d e , ( — mys), vesti-
mînt commune Grecilor şi Roma­
 C ho
nilor constând în uă mantă dis-
chisă, suacinsă pre, humărul drept
s. lapept. Cons. BoettigerSah.®p. 64
şi 85, Harduin. adPIin. IX, 36 s. 60.
C h i o r , substanţă simplă, ne­
metalică, gasosă, de cuI6re galbină-
verde; sapâre caustică, odore nă-
bnşitoriă, găssită în natură tofc-de-
una am mestecată cu metalî, maî .ales
sodiu. Gălbinesce tintur'a lieliotropiu-
luî, enepropriu pentru combusţiune.
Scheele, care 16 discopperi înl774,
Iu numi acid m arin deflogislique,
după care Lavoisier şi BerthcIIet
acid nmrialic ossygenal, pănă cănd,
în seci. nostru, Gay Lussac, Ther-
nard, Dnvy recunnoscură că tote
reacţiunile chiorului pot seseesp li-
ce considerând acidul muriatic os-
sygenat câ corp simplu. Ampere I
dede numele de chior. — Combi-
naţiunea chiorului cu hydrogenul
produce acidul chlorhydrir, hydro-
ehloric s. muriatic (Pelousse etP r.
Chim. ledit. I. p. 107).
C h lo r a ţ i, sări din acid chlo-
ric şi uă base.
C liio ro f o rm , s . p b o c h l o r u s
de f g b m y l ă , cpmpus organic con-
ţinînd carbon, bvdrogen şi chior,
nsitat abtăijî în chirurgiă pentru
proprietăţile stMIe, anesthesice.
C h lo r u r . s. h y d r o c h l o r 4 t , uerî-
ce combinaţiune a chiorului cu un
a lt corp, mai ales sărî din chior
şi un metal. Nisce combinaţiunî
decoloranţi de acid ossygenat de
chior, popularisate de Labarraque,
portă acest’aşî nume. L a cerca­
rea acestor chlorurî servsBce in­
strumentul dat de Descroizilles ,
chloromelru.
C h o r , ( — rus), mus. uniune de
peraone carî vorbesc 8. căntă.
Constă din soprano, contralto, te ­
www.dacoromanica.ro
121
nor şi baso, lingă carî uneori
a cincea voce. — Vd. şi Tragedia.
C lio rip lic u , ( — phoeus) vd. Tra­
gedia.
C il r o m , (gr.) corp simplu, me­
talic, fragile, gTeu de â se ossy-
geuâ prin aeic]î conecntraţî, uşior
prin alcali, găssit, în 1797, de
Vauquelin în plumb roşiii de Si­
beria (chromal du plumb) . — Corn-
binaţiunea sa cu ossygeuul forme-
dă acidul chromic.
C h r o n ic , ( — chs), care 6 de
timp lung, duret}ă timp lung.
C l i r o n i c ă , reclaeţiune histori-
că după chronice.
C h r o n o g r a m , (gr.) s. — g ra fh ,
inscripţiune ale cui litere nume­
ral f esprim dat’a unui eveniment.
Petru c. Mare a săpat, în 1714, uă
medaliă de memori’a învingerii de-
Ia Pultava; pre medaliă stă scris:
Puhava mira clade insiţjnis. V. s.
V. L. V. M. I. C. L. D 1. I. I.
1714.
C liro iio lo g iA , (— g/a), sciinţ’a
epocelor. — Se divide în chr. ihe-
oretică, num ită si malkemalică s.
astronomică, tractând de divisiunile
formate de n a tu ră; historică, care
distribuesce evenimintele şi Ie de­
termină epocli’a (vd. epocha). An-
ticitatea are attătea chronologie
căte popore de origine differinte ;
predatele lor sunt pănă astăijî ne­
stabilite, affară de ale Chinei. In
Grecia nu 6 nimic cert înainte de
776. Diversele mitliodnrî de U de­
termină datele evenimintelor în­
ainte de acest an se găssesc în
Fasti Hellenici de F. Clinton. Cou-
tră.determ inaţinnile s^lle, precum
şi ale luî O. Miiller, stă, astădî,
Larcher şi Raoul-Rochette, ambii
urmând pre Herodot, divers de
 C in
Eratosthene, precum aeest’a de Pha-
nia şi Callimach. Larcber şi Ra-
oul-Rochette, carî susţin datele
eapnse de Herodot, pim ,d. e., că­
derea Trojeî în 1270, ir întdrce-
rea Heraclidilor în 1190. După
Eratosthene ambele eveniminte cad
în anniî 1184—1104. O. Muller
(D orier voi. II p. 441) dă aceste
eveniminte după Eratosthene. C.
Miiller (annot. ad M. Parium, a-
danssă la Fragmm. hist. graecor.
edit. Didot) negă uerî-ce credărnînt
chronologieî vechie, proferind pre-
dilecţiunea cellor vechi pentru u-
nele numere, maî ales respectul
către cyclnl de 63 anni, lucru ap-
plicabile, după acel’aşî autor, la
computaţiunea Alessandrinilor. Ob-
servaţiunile înaltului geniu al plii-
lologieî, Bockh, ass. M. Parium (şi
Corp. Inscr. Graecarr. I. II. p.
522—26) snnt forte im portanţi,
mai ales criticele s£lle assupra res-
belnluî Troic, între carî cestiunea
(Vorl. iib. Litt.-Gesch.) dintre
doue eveniminte care aserv it pen-
trn determinaţiunea unuia. — P en­
tru chronol. romană sunt interes-
sanţi Fasli, carî caută â fi con­
ţinut chiarvpchi’a eî svstemă. Cule­
geri principali la Foggini, M. Lau-
rentiă, Sigoniil, P. Reland, Piranesi
mai ales Baiter. vd. şi W. Scbmidt
Dictionarv of Grec and Roman anti-
qnities (Lond. 1842) p. 1070.
C liro iio n ie ti-u , (gr.) horologiu
dispus astfel eă inflninţele esterne
nu lu pot modifirâ. In sine nu
este decăt horologiu cn secunde.
C ilitâ , ( quinta), interval de 5
grade s. sunete, do—re— mi— fa —
sol, la Greci diapenle, Cint’a pro­
priu dissă e uă consunanţâ per­
fectă şi nemobile. C. falsă s. er-
www.dacoromanica.ro
122 C iv
rată (dissunante) mal addese se
resoive. Se disting c. justă, cu
7 geiBitonurî; c. dimimită (cea
falsă) din terţ’a minore şi cint’a
dirainută ( do pănă la b sol) -. c. a-
daussă care merge la sol diese.
Refer. Accord.
C i r c u n f e r i n ţ ă , ( circumductio)
<pom . lineă curbă conţinînd un
cerc s. un spaţ circular.
C i r c u n f l e s , invers înjpregiur;
gram. accent din grav# şi acnt,
arse şi these.
C ir c u i il o c ii ţi u n e , scurtă de-
semnaţiune â unul obiect prin al­
te vorbe decăt numele seu.
C ir c u u s c r i e r e , â mărgini (îm-
pregiur). — Acţiunea şi effectul
ci rcunscripţiune.
C i r c u n s p e c t , care are circun-
specţinne, vd. Prudinlă.
C irc u m s ta n ţă , ( circim -stare),
împregiiirare. — Circunstantiale,
de circunstanţă.
C i s t o p h o r , monnetă â Greci­
lor vechî valăndapprope4drachm e.
C i t a d e l ă , (fr.) loc în uă for-
tificaţiune, maî ales către partea
oraşului, destinat principale a con­
ţine soldaţii păzitori al ordinii lă-
cnitorilor.
C iv ic , ( — cus), cetăţenesc.
C iv ile , ( — lis), vd. prec. —
De dreptul civile Cic. Topicc. c.
2: «Jus civile est aequitas con-
stituta iis, qui ejusdem civitatis sunt,
ad res suasobtinendas» opp. drep­
tului ginţilor şi naturale, addes^
dreptului public, precum în Verr.
I, 42, conţinînd dreptul privat şi
public (Pext. c. 42). Comp. şi
Hottom. , maî ales P. Faber (ad
Cic. pro Caec, c. 2, Exc. III ed.
Lem.)» E st enim ibi ju s civile . ..
quod in legibus, senatusconsultis,
 C la 123
rebus judicatis, jurisperitorumaue-
toritate (addesă el au avut influ-
inţă ass. disvolfăriî dreptului, mal
alea dela August), edictis magis-
tratunm , more, aequitate, consistit.»
C i a n , (angl.) des. fiă-care
trib din higlanderii scoţianl, ofle-
rind aceaaşî organisaţiune eaşi fa-
imli’a primitivă,*un număr defipt
de indivit}! snppuşî autorităţii pa-
triarcalî şi hereditarie â unul eap,
în limb’a gaelliea tieni. Acesta
organisaţinne cădii după învinge­
rea dela Cnlloden, cu care se per-
dii naţionalitatea scoţiană.
C la jn o r e , (— mor), strigăt.
C la r , care are claritudine.
CI ari fi car e, (— care), ă face clar.
C la r i tu d i n e , s. c l a r i t a t e , ( —
do, — tas), lumină sti-ălucinte, lim-
peijinţă ; evidinţă; fig. renume.
C la s s e , (— sis), divisiune, dis-
părţimînt. — Classic. vd. A uticităli.
Comp. Lem. ad Cic «Sed dncitur
hinc (dela classis) ea ratio, quurn
ad signifieandam hominum praestan-
tiam, et contra adhibetnr. Sic elas-
sici auctores dicnntur praestantissi-
mi,quod ditissimi erant in primâ clas­
se, in quaqui erant, xar' tţo/>)v clas-
sici dicebantur.» Comp. V arr.L . L. p.
94(Spengel). Penti-u eî Blakwal De
praestantia elassicorum auctor. la­
tine vertit.etc. Ayrer.
C la u s ă , (— sula), încbeiăi-e ,
articlu, condiţinne, disposiţiune â
unuî pact, punt de cerere.
C la v ic u lă , ( — ia), se num.
ossul care unesce hnmărul cu par­
tea de sus e peptnluî, fiindcă are
form’a unuî vlăstar.
C la v e c in , vd. urm.
C la v ir , (cfout's— clari arfum).
nniune de clavî (cheie, clape) jus-
tapuse şi paralele în faci'a unuî
www.dacoromanica.ro
C le
m usicante, attingînd cn cea-altă
estremitate chorde puse d’assupra
lor. Fiă-care octavă are 12 clavî,
din carî 7 de ivoriu, 5 de abanos.
Primele dă sunetele scaleî diato-
nice naturali, celle-alte semitonurile.
Piano, organatnl, viel’a s. al. sunt
instrnminte cn clavir, vd. Piano.
C le m iu ţă , ( — menita), blăn-
deţă, bunătate. —• Cleminte, care
are cleminţă.
C le m e n ţi n e , denum. decreta­
tele papei Cleminte V şi canânele
conciliului de Viena publicate în
1016 din antoritatea luî Ioan XXII;
apoeryphele false attribuite lnî
Cleminte I.
C le p s y d r u , ( — dra), horologiu
de apă. Instrum ent cu care se ser-
viă ceî vechî pentru măsur’a tim ­
pului. Cea mal simplă formă eră
un tub larg de sticlă susţinînd uă
scară însemnată cu grade, astfel
că ap’a, scurgîndu-se, arrăttâ prin
descinsiunea nivelului horele, du­
pă correspunsiunea " sa cu gradele
scaleî. Principiul eră fundat pre
scăderea successivă â suprafeţei
uneî columne de apă, conţinută în
un vas, deunde curgea regulat
printr’nn orificiu dischis la estre-
mitatea inferiore ă vassuluî. In -
venţinnea lor se attribuesce epoceî
Ptolomeilor.
C l e p ţ i , lăeuitorî munteni aî
Greciei; nat. specă de hymenop-
tere, faniil. clirysidilor.
C l e r , (— rus) ordinea ecclesias-
tică. — Senum iă, în R evol., cler-
ge constilutionnel s. assennenle ec-
clesiasticiî cari adoptasseră consti-
tuţiunea civile a clerului.
C l e r o m a u ţ i ă , ( — Ha), divi-
naţiune, la ceî vechî, prin petri-
celle s. al.
 C la 124 C oa

C l i c ă , (gr.) uniune de homenî C lo m e n a , boln. plantă de Pe-

pentru â înşela. ruvia (Amer. merid.).
C lie n te , (cliens), vd. Patron.— C lo m p a n , arbure de Molnce.
Clientelă, vd. ibid. C ln d ifo r m e . ( clv,do—claudo-for-
C l i m ă , (gr.) temperatură. — mis), în formă de cuiu.
Climateric; vd. A n. — Climatolo­ C lin ic ii, (angl. pron. clon-ck)
g i i , descripţiunea climatelor. schist argilos, ammestecat cu hui-
C l i m a c c ’, (— m ax), rhet. vd. liâ anglică.
Gradaţiune. C lu p a u o d o n ţf, gen de pesci,
C l i n i c ă , (ad. medicină), stu ­ d. e. sardine. Substituesc clupee-
diu practic al medicineî, institutul. le luî Linne.
C li n o id i , anal. nume dat cel­ C lu p ije , (— peae), vd. prec.
lor 4apophyseale ossuluî sphenoid. C lu s iă , gen de arburî, "tlupă
C l i n o m e t r u , (gr.) instrument numele luîL eclouse, botanist anglu.
pentru â măaurâ inclinaţiunea u- C u o d a lo n , s. c n o d u l o n , gen
neî linee s. imul plan. de insecte coleopt. de St. Domingue.
C l i n ă , ( dedinitas), loc care C o , speşă de herbă de China.
merge descindînd. Neg. C o a ,' speţă de arbure ame­
C lin o p o tjiiu , (— diurn), gen de rican.
plante. C o a c fin n e , coustrîngere, silă.
C l i s c o n i c t r u , (gr.) instru­ — Coactiv care are dreptul de ă
ment pentru inclinaţiunea bassinu- constrînge. — Coaclivitale, cali­
luî (med.). tatea coactivulnî. — iV. us.
C lis y p h o iite , gen de coquile. C o a d ju to r , adjunct (ajjutător)
C l i s s o i i , ţessătuiă delănăbre- unuî officiar ecclesiastic
tanică.
C o a g u la r e , (— lare) , â redi-
C 'Iissu s. c l y s s u , (gr.) altă­
câ fluiditatea, închiegâ. Coagulaţiu-
dată ammestec de producte trasse
ne, acţiune de ă coag. (şi coagul).
din aceaasî substanţă, maî ales
C o a k b . c o k e (angl. pron. co-
spirt acid din antimoniu, natru şi
sulflir. he) hniliă curăţită prin distilaţinne.
C o a le s c in f ă , (— scens), adhe-
C l i t o r i ă , ( — r la , fr. ctitore) , rinţă. — Coalescinle, adherinte.
plăntă americană.
Rr. us.
C lo a c a , ( — ca, vnovvfiog) ,
canale subterraneu, la R ., pentru C o a lis a r e , (că refl.) k uni pu­
â reduce apele pluviali de pre teri contră. L a Mirabeau coaliti-
strate. Comp. fi-, conduit s. egout. onare. — Acţiunea şi effectul Coa-
Princip alea eră Cloaca M a xim a , liţiune. N. us.
construită de Tare. Priscu în sco­ ’ C o a p ta ţiu n e , ( — tio), chir
pul de â formă uă area pentru uniune ă estremităţilor unuî os*
Circus M axim us, între Palatin şi frînt.
collin’a Capitoliuluî. Uă parte sub- C o a r tic u la ţiu n e , anat. suppl.
sistă şi astăcţî- Synarlhrose.
C l o d o n ă , bacchantă. R r. us. C o a ti, (nasua) patruped carni­
C l o f y s , passăre americană. | vor din America.

www.dacoromanica.ro
 Coc
C o a tli , arbore din N.-His-
pania, dis şi lemn nephrelic.
C o b a lt, ( — tuni) — altă-dată
coboll — metal albicios, tare şi
fragile, mai fnsibile decăt ferrnl,
de ordinar combinat cn arsenic,
(m al ales în cobaltul arsenicale s.
smallin'a). şi al cnî ossyd albăs-
tresee sticl’a. — Cobaltat, coinbi-
uăţiune de ossyd de cobalt cn nă
base.
C o b a n g , s. c u b a n g , monnetă
de anr de Japonia ,~ 5 2 fr. 9 cent.
C o b b a n , mic arbore de Su-
matra.
C obC ă , ( — baca), plantă a-
mericană.
C o b it, măsură indiană, 3=20
coţi de Amsterdam.
C o b ite , (— i«s), specă de pesce.
C o - b o u r g e o is , (fr.) mar. pro­
prietar cn altul al nneî navî ne-
guţatoresci; opp. bourgeois s. pro­
prietar unic.
C o b ra -C a p e llo s. — de ca-
p k llo , nn şerpe indian.
C o b ris s o , mină de argint de
Peruvia. (Amer. meri(|., Peron).
C o c a , arbnre dn Pernvia.
C o c a o t, miner, speţă de pe­
tră indiană. t cn H. Grotiu) ni s ’a conservat cv.
C o c a r d ă , ornament de pan­
glică, în culorile naţionali, purta­
tă la pălăria de militari. — C. al­
bă (blancfye), cea pnrtată de Fran-
ceşî snb prim’a ramnră & Bnrbo-
nilo’r ; C. verde, adoptată pen­
tru gard’a naţionala în 12 Ini.
1789 ; C. tricolore fn pusă în us
la 3 Ini. acel’aşî an şi deveni co-
card’a naţionale â popornlnl fran-
CfiS prin decretul Constituanţii, af­
fară de epoeh'a Restanraţinuii.
C o c o s ith , (gr.) mineral ver­
www.dacoromanica.ro
125 C ae
de închis, format prin uniunea m aî
multor grăunţi.
C o c o tz i n , mică tnrtnrea de
Messic.
C o c h le a r ia , (lat. cocitlear, lin­
gură), plantă diu famili’a crncife-
relor, nsit. în medicină.
C o c f iu n e , (—ffo), ferbere, maî
ales cănd se face pentru vre-nă
esperiinţă.
C o d a , (ital.) mus. periâdă a-
danssă, mai ales în lîuaJî şi în
scherzo, nneî bnccăţe ca se o te r­
mine cn maî multă strălucire.
C o d ă r i , arbnre cle Gitinea.
C o d iia tă , chem. sare din acid
codeic, s. de codeină, şi nă base.
C o d e iiiă , chem. aicaîi organic
afflat de Robiquet în opiu.
C o d i c ă , vd» f r » .
C o d ic e , ( — dex), ăntîiu, la R .,
carte de scris din table (tabellae,
codices~caudices'), dennde codicilli
tăbliţe), cliărtiă s. pergament. Maî
tărdiu, şi pănă astăzi, cnles de legî,
constituţinnî, rescripte ale Impe-
ratorilor. — Principalile codicî ale
Romanilor s u n t. Codex Justinia-
neus şi C. Theodosianus. Din cel­
le doue anteriori, Gregorianus Co­
dex şi Hermogenianus C. (astfel
în cel Jnstinianeu şi în Breviarium
A lurici. De aci Ie a dat Cnjace
ad calc. Cod. Theodos. Lngd. 1566.
P ar. 1586.
C o e f f ic ic n tc , alţj. cantitate ca­
ro multiplică altă cantitate.
C o e m p f in n c , ( —tio), vd. Man-
cipaţiune.
C o e r c ib ile , (con-arcere) , ca­
re pote fi strîns, reţinut în lune­
care spaţ.
C o e r c i ţ i n n c , coustrîngare (si-
lire), puterea de â con^trînge, maî
 C ob
ales pre euv. de â uu lucra con­
tră datoriele selle, opprire.
C o e r c it i v , care are dreptul
de coerciţiune (peutru lucruri).
C o e s s is te r e , â esaiste simultau,
îu acelaşi timp cu altul- — Coes-
sistinţă, essistiuţă simultauă.
C o fe r 8 . c o f r u , (fi-.) sipet, a r -
onlă.
C o lie r iliţă , ( — rentiă), uuiune
îutre mal multe părţi câ se for­
m ele uu tot uedivisibile.
C o lie s iu n c , ( — sîo), adlieriu-
ţă k maî multor părţi, mal alea
forc’a care o produce.
C o h o r te , (cohors dincoercere,
Varr. L. L . V. 16) ăutîiu u-
niuue de mai multe trupe (pe4es-
trime), la R ., Comp. manipuli
flor. H I, 21, Liv. n , 64, XX.IH,
14). După-ce, priu uou’a orgaui-
saţiuue militariă ă lui Serviu. Tul-
liu, principes intrară îu prim’a
liueă, se luară îu uă cohorte uu-
maî eăte 2 mauipulî la aceaaşî spe­
ţă de arme, îu legiuuile de 15
cohorţi, şi 3 mauipulî, unul de
principes, appoî de haslali şi In fi­
n i , îu legiuuile de 10 cohorţi. —
Iu secuudul resbel puuic, cerînd
neeessitatea â se îutări arm at’a
eousulariă, uumărul principilor şi
hastalilor se adausse, deuude dis-
tiiu ţ muile de cohortes trecenariae
(120 uriuc. 120 hast. 60 triar.) ,
quadringenariae şi sexcenariae. —
Cohors praetoria formă comitatul
privat al commăudauteluT şi con­
stă primitiv diu ablecti aî sociilor.
Sc. Africanu creâ pentm sine uu’a
diu ecestri şi îu fine toţi diu p re-
giurul commăudauteluî (precum îu
Cic. V eir. II, 10, 11 Sn. comp.
Desjard Esc. de praet. proviuciali
ad calc. Vcrr. II, 2 ed. Lem. p,
www.dacoromanica.ro
126 C ol
511 sqq.) se desetnua cu uumele
de cohors praetoria a. praeloris (ad
provincialis. Lem.).
C o in c id e r e , â se afflâ îu acel’a-
şl timp, cougrui. — Coincidinlă,
congruinţă.
C o k e , (augl.) vd. Coak.
C o l a , uume dat aloseî(vd. vb.).
C o la b r is m , speţă de dauţ
tracic.
C o la c lio u , instrumeut bicord
s. tricord italiau.
C o la f a n if i, vd. şi suppl. Co­
lofoniii.
C o la o , nn fel de ministrn de
Stat îu Chiua.
C o la r in , partea de sus ă ca­
pitolului uueî columne dorice şi
toscane.
C o la s p e , gen de coleoptere,
vd, Eumolpiu.
C o la tn r ă , vd. Filtralinue.
C o lh a c h , s. — b a c k , coppe-
rîşin de cap la călări.
C o lc liic , (— cum), plaută bul-
b âsă, typ al familiei colchiaceelor.
C o lc h ită , vd. urm.
C o lc h o ta r , chem. num. B.
Valeutiu uu ossyd roşiu diu calci-
naţiunea sulfatului de fer. Comp.
Rouge d'Angleterre. Cel de Ger-
mauia şi Suedia e maî ales fossile.
C o le o p t e r e , vd. Eleutheraie.
C o lib r i, (trochilus, polythmus)
geu de passerî diu famili’a teuui-
rostratelor, îu Amer. trqpicale, în-
semnabile pentru micşiorimea sa
şi strălucirea culorilor.
C o lla b o r a r e , a lucr'a împre-
uuă cu altul. — Collaboraţiune, ac­
ţiune de, â collaborâ.
C o lla b o r n to r , cel care este
îu collaboraţiuue.
C o lla te r a le , jurispr. care uu e
îu lineă directă (despre consăugenl).
 C ol 127
C o ila ţio n a r c , vd. şi snppl.
Comparare.
C o lla ţiu iie , ( — tio) acţiunea
s. dreptul de ă conferi nn bene­
ficiu; yurisţr. comparaţinnc.
C o lle c tă , ( — ta, L em .în C ic.)
stringere, percepţinne â imposite-
lor; stringere pentru nă binefacere.
C o lle c ţiiin e , (— tio), culegere.
C o lle g , ( — ga), vd. Camarad.
C o lle g iii, ( — gium), uniune de
maî mulţi in d iv id , formând ceaa
ce se dl ce nă personă juristieă.
Dela K. Pompilin sodalilates ple-
b is— or do şi corpus vin mai tâ r­
ziu — îu carî ea era divisă (de dîn-
sele Sigon. A. J. C. E. II, 12. Mâ­
nut. ad or. pro Sextio 15. — Lem.).
In sena mai estins uniune: eolle-
ginm cousulum , tribnuorum, pre­
cum pănă astă (ii. Vd. şi Gymnasiu.
C o lle g ia le , (fr.) de gymnasiii;
eccl. opp. cathedrale.
C o liig u a y , botn. arbnre de Chili.
C o llim a ţiu n e , vd. Graphome-
tru. Snppl. collineaţiune.
C ollină', (collis), dial.
C o llir o s tr e , insecte hemiptere
constând din genul cicada al lnî
Linne. Comp. auchenoninge.
C o llisiu n e , ( — sio), isbitnră ă
done obiecte.
C o lo r e , ( — lor), vd. Culore.
C o lo m b ită , vd. Columbită.
C o lo n e l, (fr.) comraăndante de
un regiment.
C o lo n ia , ( —ni a) propr. posess-
sinnea uneî ţerre; metonym. uniune
de colonişti, cei trămissi eâ se se
stabilescă în uă ţerră.— Colonisa-
re (nn us.) ă stabili colonie.
C o io p h o lic , chem. acid care
face basca colophoniulUî.
C o lu m b a , ( — bă), s. — belă
pomrabea.
www.dacoromanica.ro
C om
C o lu m b ită , nu minerale dela
Massachussets.
C o lu m b iu , metal găssit, iu
1801, de Hatchett în columbită, şi
şrc care Wollastou ln face acei’aşî
cn tantalele.
C o lu m n ă , ( —n a), stîlp circular
pentru a susţine s. oruă nă parte â
unuî edificiu. Se compune din treî
părţi principali: capitolul, vîrfnl (sca-
pus), b asea(spira). Diversele ordini
sunt: dorică, cea maî vechiă şi
mat m assivă, cn nn capitol forte
simplu; ionică, capitolul decorat
cu volute, îu us, după Paus., dela
Olymp. 33; corinlhică, cn capito­
lul ornat de foiet; comptsilă s. ro­
mană, cu combiuaţiune din voin­
ţele ionice şi foietul coriutliian;
loscanică s. e tru rică , îu nu cha*
racter de simplitate şi rusticitate,
astfel că era numită chiar rustica.
C o m m a iid r ă , ( — dra) , gen
din famiîi’a eantalaceelor, couţinînd
nă singură speţă, thesium umbel-
latum, origin. diu America scptentr.
C o m b u s tib ile , ( — lis), care
arde.— Combustibilitate , calitatea
combustibileluî.
C o m b n stiu n e , ( — tio),ardere.
C o m e d iă , (— moedia, y.oifios-
o>â'ij), imitaţiunea moralilor pusă în
acţiune (Marmontel), s. represinta-
ţinne dramatică ă nneî acţiuni din
vieţ’a commune, petrecute între
persone de coudiţiune privată (d e ­
la cea nouă).
C o m e s tib ile , ( — bis), de măn-
cai'e.
C o m etă , (— ta), corp ceresc,
luminos, ne arrattănd nici nn clia-
racter de soliditate, care appare
pre cer, trăgînd după 3iue uă mas-
săvaporică, numită capelură (codă).
C o m ic , de om ediă.
 Com 128
C o m ita t, ( — tus), vd. Suită. C o in sn is , ( — sus), cel însăr­
C o m ite , ( — mes), la R. înso­ cinat cu uă missiune.
ţitor al magistraţilor în provinţe,
maî tărcjiu al regilor. Astădî titlu
de nobilitate inferior ducelui, su­
perior baronului.
C o m ite t, (fr.) uniune â câtor­
va membri din nn co rp , din uă
adunanţă, însărcinaţi cu essamele
unei affacerî.
C o m iţie , (— lla , din con-ire,
V arr.) adunanţele poporului, la R.—
Essercit'a puterea supremă , deci-
deâ assupra proiectelor date de
senat. Comitiele curiate alegea pre
regi, confirmă leg ile, decideâ ca­
şurile de provocaţiume,- dă magis­
traţilor sancţiunea şi impcrul , a-
veâ înfluinţă chiar assupra multor
diri relaţiunile partîcularie. Ulti­
mele doue attribuţiunî şi confirroa-
ţiunea ileeisiunilor coroîţielor cen-
turiate Ic remaseră dela Serv. Tulliu.
C o u irn a, mus. differinţ’a dela
tonul major la cel minor.— Pre puţin
sinţibile cu urechi’a.
C o m m aiid , vd. urm.
C o m in a n d ă . (fr.) ordinea com-
măndantelui; autoritate.
C o m m a n d a re , â dă ordine,
& imperâ.
C o m in e tin ă , ( —n a ),u ă plantă.
C o m m e m o ra ţiu n e , adducere
ammintc, menţiune.— Commemora-
tiv, care adduce amminte.
C o in m ă s u ra h ile , se <Jice dc
doue mărimi carî au m ăsură com-
muue.
C om ni c u ta re , ă esplicâ, vd .urm.
C o m n ic n ta r ie , ( —rit, —rin, v-
no/uvtjfioveviu.a’za. s.a n o —)V d. Me­
morie.— Cel care le face e com-
mentator, comp. lutrepretator.
C o iu in c rc itt, ( — citim), negoţ.
www.dacoromanica.ro
C om
C o in i ii is c r a ţiu n c , ( — « o ),
coinpassiune (milă).
C o m itiis s a r , oficiante pentru
ă regula uă affacere.
C o in m is s io n a r , cel care prii-
mesce commissiuni.
C o in in is s iu iie , sarcină, mandat.
C o m m o d , ( — dus) , de us fa-
cilc (lesnicios).
C o u im o d a t, (— luni), contract
pentru împrumut.
C o im u o d ita te , ( — tas), stare
commodă (înlesnire).
C o m in o d o r , commăndante pre­
ste maî multe navT de resbel în
Hollanda, Anglia şi America.
C o im n o ţin u e , ( — tio), mişcare
violinte (interiore), agitaţiune.
C o m m o tic ă , (gr. chommos), arte
de â şî dâ uă frumuseţă facticiă.
C o in m u n ă , (— ms), corpul ce-
tăţianilor unul dispărţimînt admi­
nistrativ. Vd. Canton. — Commu-
n a le , care ţine de commţsnă,.
C o m m n n a li s t, membru din
vre-uă societate religi6să.
C o n im u n e , ( — n is ) , propriu
la mai mulţi s. la toţî (obştesc).
C o u im u u c r o , parten al demo­
craţiei în Hispania.
C o m m u n ic a b ile , (— fes) care
se communică.
C o in im m ic a r e , (— care), â fi
în relaţiune, conferi; â transmite,
împărtăşi (cui-va c v .)— Commu-
nicatiune, acţiune de â commuiiicâ.
C o m in illlis m , vd. Socialism.
C o m i m i n iu n c , ( — nîo), uni­
unea maî multor în uă credinţă;
eumminieătură (grijania).
C o m m n ta ţ ia n e , vd. Melaplasm.
C o n ip a c ita te , ( — tio), calita­
tea cellui eare 6 compact.
 C'oiti 129 C oui

C o m p a c t, (con-pango) conde- tre cnv.— Verbul e Complimentare

s if , s t r î n s ( spisi/s ). ~ g ra lu la re.
D o in p a n iă j (fr.) associaţiune; C o m p lo t, ( f r .) coDjuraţiune,
m iht. rolă. concert clandestin între mai mnlţi
C o m p a n io n , (fr.) vd. Cama­ pentru ă dă uă lovitură decisivă
rad. A1. us. şi fără scire.— Verbul e comple­
C o m p a r a b i le , (—lis), care se tare— conjur are. conspirare.
pâte compară. "" C o m p o ix . (fr.) vd. Cadastru.
C o m p a r a r e , (— rare) , ă sta­ C o m p o n e u d ă , plată la curtea
bili raporturi.— Comparaţittne, ac­ Romei pentru dispensiunî; locnl
ţiune de â compară.— Comparativ, nnde se împlinesce.
oare compară. C o iiip o iiin m , organat cu cy-
lindre dat de AVinckler.
C o m p a s , ('cum-passus), instru­ C o m p o sit, (— tus), compus.—
ment pentru ă descrie cercuri, mă­ Pentru composită vd. Columnă.
sura linge s. al.— Inveuţiunea sa se C o Jn p o siţiu iie, (— tio), acţiu­
attribuesce lui Talau. nea de ă compune, şi resultatul.
C o m p a s s i u n e , com pătim ire, C o m p o s ito r, «el care compu­
milă. ne mnsieă.
C o m p e n s a re , (•—sare), k sup- C o m p re s s ă , chir. legătură pen­
plinl prin ecivalinte.— Conpensa- tru â comprime. Suppl. com-
liune. acţiune de â compensa.. pressal.
C o m p e tin ţă , (— Sa), preten- C o u ip re s s iu n e , ( — *“ 0 > ac­
ţiune de egalitate, drept de h se ţiune de â comprime.
ammestecâ în nă affacere. C o m p rim e re , ( — mere), ăâp-
C o m p i l a r e , (— lare) , â es- păssâ.
tfăge pfirţi din autori diverşi pen­ C o iiip ro in is s iq n e , ( — sîo),
tru a le uni în un tdt.— Compi- acţiune de â compromite.
laţiune, acţiune dc a compila. C o m p r o m i t e r e , a espuue la
C o m p le ta re , â deplini. ceaa ce pâte adduce nep lăc ere,
C o m p îe s, (— xus), îm brăţare; periclita.
c i adj. care îm braţă mal multe . C o m p u lsiim e , (— sio), p e r-
lucruri. cnrsiunea m aî multor obiecte.
C o n ip le s a u ţă , deferinţă la vo- C o m p u n e r e , (con-ponere), â for­
inţ’a altuia.— Cel care o face e mă un ce prin ordinaţiunea diver­
complesante. selor părţi.
C o in p le ssin n e ,c o n stitu ţin n e â C o m p u se , chem. corpuri m u l­
corpului. tiplici în substauţ’a lor. D upă n u ­
C o m p lic a re , (— care), vd. Im ­ mărul matcrielor ce conţin au di-
plicare. verâe califlcaţiunî numerice: bina­
C o m p l i c e , părten cn altul la r i e , trinarie, patrinarie s. al.—
un crim e.— Acţiunea c compli­ Botn. flori formate din părţi analoge
citate. pre un receptaclu commuue.
C o m p lim e n t, (fr.) gratulaţiuue, C o m p îlt, ( — tum), gocotâlă.—
m ărturia de stimă şi affecţiune că­ Computatiune, calcul.— Compulist,
9

www.dacoromanica.ro
 Con
cel eare 1 icre.(Jă un calendar. La
curtea Romei officiar receptor al
veniturilor collegiuliiî sacru.
C o in to r, vassal îînmetjiat al co­
mitelui in Perîgord, vechia pro-
vinţă a Francieî (Ager Pelroco-
riensis).
C o n , (ital ) mus. cu. Particnlă
pusă pre partiţîunî în uere-carl es-
pressîuni compuse.
C o n a n ii, boltt. a 2-bure de Cay-
enne.
C o u a u H ic riii, bota. plantă de
Peru via, famili’a narcîsselor.
C o n a r iii b. rion, vd. Pineale.
C o iir a n a u tlili, râţă de Messic.
C o n c a v , ( — vus), vd. Conves.
C o iic a v ita te , (— tas), interio­
rul nnuî corp concav.
C o n c e d e r c , ( — dere), â dă,
lăss i, accordâ.
C o n c e n tr a r e , h uni în an cen­
tru, in nn Ioc.— Acţinnea şi ef-
fecfuî concenlraliune.
C o n c e n tr ic , vd. Escenlric.
C o n c e p e r e , (concipere) â Inii
în minte, ă pwimî, ă şi formă îd<iă
de ev., ă înţcllege (bine).
C o n c e p t, la scholastîci syn. cu
ideă s. noţiune. Dela K ant uerî-
ce ideă care este generale fără
â fi absolută.
C o n c c p tis ti, vd. Gongorism.
C o ii c e p ţi iin e , acţiune de a
concepe, vd. şi urm.
C o n c e p tu a lis m , doctrină fun­
dată di1 Abaillard pentru a conci­
l i i Realismul şi Nominalismul. Con­
tră Nominalişti el stabili eă 1$ nu­
mele ttnef idge generali pote cor-
respnnde nă conceptiune, represin-
faţiune vagă ă obiectului, ne a-
viiul essiatinţă decăt în mintea
nostră.
C o n c e r t, 8 . c -:n t ( concentus) ,
www.dacoromanica.ro
130 C on
harmonîă de vocî s. de instra-
minte.
C o n c e rta re , a chibzui.
C o n c e rto , ( ita l.) sympîioniă.
pentru ă se essecută de orchestră^
m aî pârtie, composiţiune pentru un
instrument singur cu nn simplu
însoţimînt (aceompagnement).
C o n c e ssiu u c , (— s<V>), acţiune-
de â concede şi resultatnl, lăssare.
C on cetti, (ital.) eiigetărî b ri-
lia n ţî, însă proserîsse de bunul
gust. Vd. Gongorism.
C o n c h if e r e , classe de rnollu-
sc,e stabilită de L am arck, corres-
pundinte acepltalibor luî Cnvier.
C o n c liy lio lo g iă , (gr.) partea
zoologiei care se occupă de studiul
coquîlelor.
C o n c ilia re , ( — are), k învoi,
împăca.— Coiiciliaţiune , acţiunea
de â concilia.— Conciliator eare
eoncilie<Jă.
C o n c iliu , (— Buni), adunanţă
ecclesiastică.— Italianiî numără 19
concilie generali s. ecumenice pă­
nă la 1563. Frane'esîî maî adau­
gă doue. Pentru Protestanţi e mal
însemnabile cel dela Dodrecht în
1618.
C o n c is, (—sus), scurt şi strîns
(despre styl).— Concisiune, calita­
tea concisului.
C o n c la v e . (— ®e), adunanţă
ecclesiastică pentru elecţiunea pa­
peî şi locul.— Conclavist, cel care
urmeţlă pre nn cardinale în con­
clave.
C o n c l u s i u n e , (— sio), reso-
luţiune, încheiare, fine (la nă dis-
cussiunc, affaeere). — Conclvsiv ,
care dă conclusiane.
C o n c lu s u in , (lat.) decret al
dietei germanice , al consiliului
aulic.
 C on 131
C o n co rd an ţă, (— {?«), cuve-
niriţă, raport (potrivire).
C o n c o r d a n te , mus. vd. Tenor.
C o n c o rd a re v (—dare), ă fi în
n n ire , tinde la acel’aşî scop. că
neutr. vd. urm.
C oncordat, jurispr. şi eccl. ac-
cord , transaeţim ie, convenţiuue ,
(pentru acte vechie). Că propr.
contractul între Leon X şi Fran-
ciscu I prin care se aboliră nu­
mele de Sancţiune ! pragm atică şi
mai multe pretenţiuni ale eî, con­
trarie papilor.
C oncordia , ( — dea), unire,
bună înţellugerc.
C oncuerante s- — qcerante,
(fr.) e.oprindător, euceritor. iV. us.
C o E îc u is tă , (fr.) coprindere ,
victoria. N. us.
C o ucurare, — rogul. concur-
rere — a se întrece.— Concurren-
ţă s. — rim ă — concurs, întrecere,
rivalitate; adunare ia nn loc.
C onciassiune,( —sio), furt (fur-
tişiag), deplinit de un funcţionar.
Comp. eslarsiune, repelunde.
C o n d a m n a r e , vd. urm.
Condeinnai'C, ( — nare), ă re­
proba, (osindi).— Condemnaţiuna,
acţiune de a condemnă.
C o n d c u s a b i l e , (— lis ), care
se pâte eondpsi, c.ondesibile.
C o n d en sare , (— sare) b. în ­
desi. Snppl. condesire.
C ondescind iu ţă, ( — descen-
denţia), vd. Complesantă.
C ondiseiplu, conseholar. iV us.
C ondiţiune, ( — tio), arbitriu
efe se pn-scriă cuî-va, clansă, sta­
re, posiţiune în societate.
C o ndiţionale, care conţine nă
conditiniie.
C o n d ih lin , (lat.) pharm. Gom-
posiţitine din mere piper şi vin.
www.dacoromanica.ro
C on
C o n d o lean ţă, (fr.) vd. urm.
C ondolillţîi, ( — lenliii), măr­
tu rii de partea ce iea cnv. la du­
rerea altnia (de ordinar compliment
8 . epistolă de).
C onducere, ( — cere), â direge
mersul către drumul cuvenibile.
C ouductib ilitate, chem. facul­
tate de ă fi transmis.
C onductor, (— duclor), eare
conduce; chem. tot corpul care
transmite căldură s. electricitate.
C onduită, purtare. JV. us.
C o n farreaţiu n e, (— tio) vd.
Mancipitliune.
C onfederare, (— ra re ),fi sta­
bili legăture de intoresse şi resum
iutre partite, State s. a l.— Acţiu­
nea s. efFectu! e cortfederaliune.
Comp. Ligă.
C o n fe rin ţa , ( — renlla), com-
paraţiune; adunanţă de individ! pen-
tru uă discussiune.— Verbnl este
Conferire.
C o n fessare, (fr. lat. confiten),
â m ărturi.— Confessiitne, acţiune
de ă confessa (a c t. şi pass.).—
Confessionale, scaunul,şesul confes-
sorulnî (spovednitor).
Conlidere s. —paiie (— dere),
â increde, commite (cuî-va cv.).
C o u tic iiţă , (fr.)— r.egul. confi-
dinţă— încredere.— Conjîente s. —
fidinte, cel care este în confidinţă
(cui se încrede cv.).— Confiditiţat,
care se face în confidinţă, în par­
ticular; opp. «fficiale, în adminis-
traţiune.
C o n fig u ra re , ă formă în es-
terior, figurer l’ensemble (D ict.
Acad.). Jir. us. — Conftguraţiune,
suprafaş’a care mărginesce un corp.
C onfiuiit, (— nium), margine,
limită (hotar).
C o n tin u a re . (— mare), â faee
 Clon
ferm, întări, da petere.— Qonfir-
m aţiune, act. de â confirmă.— Con­
firmativ, eare confirmă.
Coufiscabile, care pote fi con­
fiscat.
C onfiscare, ă adjudeca fiscului
îu cas de coudemnaţiuue.— Con-
fiscaţiune, act. de ă confisca şi
effectul.
C o n f is c r iă , (fr.) cofetăriă, con-
diîoriă.
C onfitcor, (lat. mărturesc), ru ­
găciune începîud cu acdstă vorbă.
Se face înainte de coufessinue.
C onflict, ( — flicllti'., obveuiuţă
(tutîiuire) â done lucrurî, isbire.
C o n fo rm a re , (— mare), â. po­
trivi cn.— Con formaţiune, act. do
ii conformă.
C o nfo rm e, (— mis), potrivit.—
Conformitate, potrivelă.
C o nfo rtab ile, (fr. propr. augl.)
s. — taiiv îutăritor. Suppl. corro-
borante.
C o n frn n tare, ii presintă doue
Incrurî în faţă timil cu altul.—
C onfrunlaţiune, act. de â eon-
fruutâ.
C o n f u n d a r e ,— regul. confun­
de™—â ammesteeii (îucnrcâ).— Con-
fus, ammesteoat, neîuţelîes.— Con-
fusiuna, ammcstec.
C o n g e , — geii, (fr.) — bine con­
cediu — perniissinne de â se re­
trage, în geu. cca accordătă de su­
perior inferiorului pentrn â face cv.
C o n g e la r e . (Iat. ger), ;’i îughiă-
ţâ .— Congclaţivue, act. de â în-
ghiăţă.
C ongem inaţiim c, (— «o), for­
maţiune duplă şi simultană.
C ongener, de aceraşi gen cu
altnl.
C o n g e n îa lc . assemine !a in-
www.dacoromanica.ro
C uu
geuiîi cn altul. — Congeniatitate ,
calitatea congeuialelnî.
C o n g e n ita le , (— Ut), care vine
diu tiascere. Uuif congeniale.
C o n g c s t, (— tus), adunătură.
C o n g e s tiu n c , aduuătnră Ia un
loc, accumulaţinne.
C o n g in r , lineă care determiuă
uu cere, circuit.
C o n g l o b a r e , (— bare), ă a-
dună îu formă de glob.— Conglo-
baţiune, acţiune de. ă conglobă.
C o n g l o m e r a r e , ( — rare), â
adnuă în formă de ghiăm.— Con­
glomeraţi, stînce fonnate din frag-
minte do petră.
C o n g lu t in a r e , (— nare), ă uni
cu glutîue, lip i.— Conglutinanli
suut, îu geol,, conglomeraţii niiCry-
stalitî, uiiuiiţî maî de ordinar con-
greqaţl.
C o u g r e g a u is n i, spirit de cou-
gvegaţinne.
C o n g r c g a r c , (— gare), â uni
îu uă singură adiinauţă.
C o ngregaţiitnc, associaţinne.
Mai ales pentru societăţile religio-
ae, nuinne de maî mnlte secte s.
ordiuî sub accaaşî derecţiiine; siib-
îm părţiriîe cardinalilor Ia Roma.
Iu ultimul îuţelles se află: c. or-
dinarie. pentru afîaeerile cnrrinţi;
c. estraordinaric, precum suut: con­
gregaţia ofjlcii s. inquisitionis,
compusă din 12 cardiuali şi maî
mnlţi eousiliarî (consultores s. qna-
Hficatores sa n d i of/icii), pentrn re-
pressiunca Iieresielor; c. indicis
(librorttmprohibilomm), pentru ceu-
sur’a cărţilor; c. de propaganda /j-
dc, s. Propaganda, pentrn respiu-
direa religiuniî.
C o n g r e s , (— sus), processinne;
împreuuă. Couvent al pleuipufin-
ţilor maî multor decăt done State
 C on 133
pentru ă tracta, maî ales de paţe,
dela seci. 17 pentru a decide re-
laţi unite carî putea facile conduce
la resbel. AstădT se fiice conferin­
ţe, precănd în congres iea inşişî
suverani? parte.— Celle m aî renu­
mite ale timpuluî modern sunt:
deJa Miinster şi Osnabriick, dis-
chia în S.bre, 1644, între Francia,
Suedia, imperatorol şi pap’a pen­
tru încheiarea uneî păci generalî;
dela Keichenbach în 1790; dela
Viena, Parisi, Troppau 1814—20.
- In Belgii!, după 1830, se numi
congres adunanţ’a represintaţilor
poporuluî.
C o u g r u ir c , ( —ere), ă se po­
trivi.— Conyruinlă, potrivire, syn.
conformitate.
C o n ic , ( — cus~), cu vîrf.— Co­
tii fitke, petrilicaţiunî în formă co­
nică.
C o n jc c ta n e e , (— neae), cule­
geri de opiniunî, hypothesî, cuge­
tări momentane s. notiţiuni.
C o n jc c t a r e , ( — tare), — reu
conjecturare— ă da cn socotel’a .—
Conjectură, presuppunerrt, stabilit
nederanstrat.—< Critică conjectura­
le, în liter., este uninnea regnlelor
de observat pentru uă emendaţiune
de test.
C o n j u g e , ( — j u x ) , sociu de
matrimoniu.— Conjugale, de ma­
trimoniu.
C o n ju g a ţ i» u c , (— tio), gram.
datul unei vorbo prin-toto modifi-
caţiunile cerute de mod, timp, gen,
număr, pcrs6nă.
C o n jn n c tu n , (lat.) în unire.—
Conjuncţii viribus, cn puterile u -
nite,
C o n ju n c jin n e , (— tio), unire;
gram. părticică caro legă proposi-
www.dacoromanica.ro
C on
ţiunile.— Conjunctiv, caro serve-
sce spre â legă.
Conjunctivei, ( — va), mem­
brană collaturată de canalele la-
cryniale prin puntele lacrymali şi
unind globul" ochiului eu orbit’a şi
plepele.
C o n ju n ctu ră, ( — ra), îm pre­
unare. Se dice în comm. cănd
preţul cerut şi ce! dat sunt aşiii
de distanţi că ambele caută & fi
modificate.
C o n jn raţiu n e, (— tio), legă­
tură contră vieţ’a s. libertatea cnî-
v a , contră uă formă de g u b em ;
complot, conspiraţiune.
C o n n a t, ( — tu s), năsent îm ­
preună ca altul.
C oiinetablu, (fr.) — ad. cornet
stabuli (v isitiu ) — demniiate de
curte şi Stat sub imperatoriî ru­
mân). In Francia avea ăntîiunu-
maî cur’a palaţnluî şi castreîor
curţiî; dela seci. 11 command’a su ­
premă îi trupelor regesci, dis Orând
connitable. Redicată în 1627 du­
pă Lesdiguieres, fu renoită de N a­
poleon în person’a fratelui seu, L u ­
dovic. In Anglia vd. Constablu.
C o m ic s , ( — x u s j , ţessătură,
legătura, vd. urm.
C oniiessiune, (— xio), legă­
tură între obiecte în urm area rap-
porturilor ce au,— Connessitatea 6
numai denotaţiunea acestor răpor-
turî.
C o n u iv iu tă, vd. urm.
C o iin iv rre , ( = vere), â parti­
cipă la ce-va reu prin dissimula-
ţiune.
Conoid, (gr.) corp s- solid uu
formă conică.
C onori s. — h o r i , arbure d «
Guiana.
 C on 134 C on

C o n s a c r a r e , vd. şi suppl. Con- C o n s e m n , ordine dată unei sen-

seerare. I tinelc. Neg.
C o n s iin g iu e , de acel'aşT sânge. |j C o n s i d e r a b i l e , ( — lis ) , de
Calificaţiuuc ă cellor născnţT din j considerat.
acel’aşî tafă, opp. uterin, din a- ' C o n s id e r a n te , vd. Circunspect.
ceaaşi mamă, german, din acel'aşî C o n s id e r a r e , (— rare), â luâ
tată şi aceaaşî mamă. in băgare de semă.
C o n s c ii u ţă , (— Ha), cunnos- C o n s id e r a ţi u n e , (— t'io), ac­
cinţă intimă, sinţimînt interior mo­ ţiune de â consideră.
rale dănd animcî eunnoseinţă de C o n s il ia r , membru de consiliu.
percepţiunile cari suut într’în sa.— C o u s ilia r e , ( — liare) , a po-
Principalile în morale su n t: c. an- văţni. • Consiliaţiune, povăţuire —
tccedinte şi subsecinte, decisivă, Consiliator, ce! eare povăţuesce.
demustrativă s. probabile, dubita­ C o n s iliu , (— ttant) povaţă; a-
tiv i şi nedeterminată (irresolue). dnnanţă, corp de offleianţi de ad-
C o n s c i i i i f i o s , care «re con- miuistraţiune (sfat). C. cellor Cin-
seiinţă dclicată. ti Cenţi, cellor vechî , numele ă
C o ii s c r i p t, ( — tu s ), înscris doue camere legislative, eleate în
pentru scrviţul militar, vd.- urm. Francia, în 1795, dnpă stabilirea
C o n s c r ip ţii! n e , vd. Recruta- Directoratului.
(iune. C o n s in f iin iiits . consens, (-sws),
C o n s e c r a r e , (— secrare) , a îuvoinţă, accord. Ultimul şi appro-
devota, sînţi (sfluţi); sacrifica.— baţiune de curtea Romeî â uneî re-
Consecraţiune, acţiune de â con- scmnaţiimT de beneficia.
eeerâ. C o u s is ti u ţă , coagulaţiuue, în­
C o n s e c in ţe , vd. Conseqnent. gropare (â unuî fluid), eondesinţă.
C o n s c c u ţiu n e , (— fi#), urm a­ C o u s is ta r e , regul. — sistere —
re. Maî ales, în astr., spaţul de vd. Constare.
21 V2 (Jile între doue eoujuiicţium ' C o u s is to r i u , (— rîum ), con*
ale luneî cu Sorele. Comp. L u n ă siliul papeî s. collegiul cardinali­
tynodică. lor şi locul.— Consistoriale, care
C o n s e c u tiv , în continuu, pre perţine consistoriuluî.
rind (în ordinea timpului). C o n s o lă , (fr.) vd. Prothyr.
C o n s e q u e n t, (— quens). eare C o u s o la b i le , (— lis), caro p6-
ţine uă consecinţă, şir direct al te fi consolat (pentru perss.).
vmaî multor obiecte, urmare. C o n s o la r e , (solare) â măngăi'a,
C o n s e r v a r e , (— vare), % pă­ linişti dc uă durere.— Consolaţiu.
stră. — Conservaţinne, acţiune de â ne, acţiune de ă cousolă.— Conso-
conservă.— Conservator, cel care lativ, care adduce eonsolaţiune.—
conservă. Consolator, care eonsoledă.
C o n s e r v a to r ii! , (—rîum), sche­ C o n s o li d a r e , ă im ări.— Con-
lă pentru musică şi declamaţiune. solidatiune, acţiune de ă eonso-
— Primul fusse fundat în Napi la, lidă.
seci. 16. In Francia datedă dela C o n s o m a r e , (fr.) ă strică priu
1784. us (întrebuinţare).— Consomaţiv-

www.dacoromanica.ro
 C on 135 C on

■ne, act. de ă consomă.— Conso- III. p. 610, 613. Hist. de France

maior, vd. Perceptor.— N. us. II. p. 497 sq. 510 sqq. 52T) sqq.
C o n s o ... vd. Cotim ... C o iis titu tin n e , ( - tio), com-
C o n s o r te , ( — sors), soţiă, ne­ posiţiune, organisaţiune. Comp.
vastă. Chartă. — Constituţionale , relativ
C o n s p e c t , ( — in s), v ed ere, la conatituţiune. — System'a con­
privire. stituţionale este system’a monar-
C o n s p i r a r e , (— rare), vd. chică moderată de autoritatea po­
Conjnrarc.— Conspiraţiune, acţiu­ pulară. Concepţiunea acestui fel
ne de â conspira.— Conspirator, de gubern, deşi lucrul în aine a-
care eoilspir&Jă. gitasse, sub diverse numinl şi forme,
C o n s ta b i ie s. — s ta b lu , offi- evul mediu, eşi din Anglia, unde se
ciar de poliţia în Anglia (policemeti) conservasse şi se disvoltasse mai
şi Germania, f.ord inalt const. (lord ales Constituţiunea. Dela Eevo-
high constable)~ connetable. Astădi luţiune idfi’a se respîndi în totâ
essiste uumaî ceî de commune, pet- Europa, deşi nu absolut înţeleasă
ty conslabies. si appreţiată, eăcî se consideră
C o n s ta n ţ ă , ( — tla). statorni­ esclusiv characterul historie al a-
cia. — Constante, care are con­ cesteî forme de Stat.
stanţă. C o n s ti tu ţ io n a l i, părtinii sys-
C o n s ta r e , (—stare, S. —sistere), temeî co nstituţionali.— Constitu­
fi compus. ţionalitate, character constituţiona­
C o n s ta ta r e , vd. Probare. le.— Constituţional-, parten al eon-
C o n s tc la ţin n c , (— tîo) s: as- stituţiuniî Unigenitus.— Constitutiv
terism, adunătură de stelle su b .u ă care constituesce, compune în es-
Singură figură şi un singur nume. sinţă cv.
Dela Ptolomeu (iu Aimageat) sunt
C o n s tr ic ţ iu n e , strîngere, măr­
48. H eveliu, Halley, Bayer s. al. ginire. — Comlricliv s. constrin-
au adaus nutnărul lor. ginte. . c a r e adduce strîn g e re .—
C o n s te r n a r e , (— nare), a eăde Constrictor, care strînge.
în consternaţiune, uim ire, mirare
cu ptrdere dc curagiu. C o n s tr in g e r e , (— stringere),
C o n s titiia r e , — regul. consti­ â mărgini, sili.
tuire— ă compune un tot din luc­ C o n s t r u a r e , — regul. constru­
ruri adunate; a statori, ire — a dispnne diverse părţi ale
C o iis titn in tc , care constituesce. unuî cdificat, redieâ, clădi.— Con■
Ca propr. adunanţă naţionale â strucţiune acţiunc de ă construi şi
Francieî înainte de Legislativ’a. effeetul; gram. ordinatul proposi-
Criiată de rege pentru a regu­ ţiunilor; matk. summ’a lin Gel or şi
la starea finanţelor, ae proclama planurilor necessarie pentru ă dis-
prin jurămîutul du jcu de paume, legâ uă cestiune a. represintaţiu-
în 9 Iuliu 1789, de adun. naţio­ nea lor prin desemn. Constr. sciin-
nale constituţiile, în scopul de â tifică constă în disvoltatul conse­
dă Francieî uă nouă organisaţiune cinţelor din preinisse. — Method'a
politk’ă. Cons. D uruy Hict Univ. construinte h lui Schelling demus-

www.dacoromanica.ro
 Con 136 Con
tră realitatea câ copia s. apparinţa maî înalte civili şi m ilitarie, cu
ă idiicl. puterea legislativă. In 1 8 0 2 'un
C o n su b sta n ţia ţu in e , ( - tio), edict al senatului confirma autori­
presinţ’a sângelui şi corpului luî tatea sa pentru cei 10 annî urmă­
J . — Cbr.— Consubstanţialitate, e- tori şi preste 4 lune nn alt edict
galitate perfectă între J .— Chr, şi î o cenferi pre vieţă.— Astăcjî con­
Dumnedeu. sulii sunt funcţionari dc gnberu
C onsuetudine, (— ludo), de­ stabiliţi în ţerre streiue, câ se pro-
prindere, (obiceiu).— Consuetudina■ tiigă pre suppuşiî Statului de care
le, de consuetudine. perţin. Sunt adevăraţi am bassa-
C onsule, ( — s u l) , în republ. dori în ceaa ce privesce relaţiuni-
romană demnitar suprem de admi- le commerciall, de aceaa sc şi buc-
nistraţiune.— In număr de douî, cură dc if)te drepturile ce legile
cn putere essecutivă, autoritate ne­ civili conced ultimilor.
lim itată în caşuri urginţi (videant C onsultă, judecătoriă în Na-
consules etc.) fsî avea conducerea plia; cainer’a civile în Hispauia.
resbeluluî, redicarea şi arm area C o n su ltare, {— (arc), â cere
cetăţianilor, ' commănd’a, Cănd se consiliu , opp. consiliare. — Con-
afflâ în Roma, senatul şi comiţiele sultaţiuhe, act. de â consultă (kib-
ae convocă de dînşir. Semnul dem ­ zuire) — Consultativ, care servesc©
nităţii lot eră, affară dc sena cur- spre consultare.
rulis şi toga praetexta, -comitatul C o n su m are, vd. u rm ■
de 12 lictorî cu fasces pentrn fiă- C onsum ere, ( — mere), â stri­
cara. Annif se num ără după dîn­ că în composiţiune (mistui).
şiî şi numele lor eră înscris în ca­ Consultanţă'; ( — sonanlXa), e-
pul Fastilor consulari. Funcţiunea galitate de sunet.
lor dură un an, după care, consn- C onsultante; (— sonans), care
lares, m aî addese mergea că pro­ consană (vd. vb.).
consuli în provinţe. Şi sub impe- C onsu n are, (—sonare), â sună
ratorî conservară uă mieă parte din •egale s. împreună.
vechi’a autoritate, pănă către 541. C ontabile, (fr.) însărcinat â dâ
înainte de Revoi. eră magistrat* comput. — Contabilitate, raţiune,
municipali, mal ales în sudul Fran- sarcină, obligaţiune de ;i stabili
ciefv deundo frecintea eapressiune computurî (socotele). Suppl. com-
Ies juges consuls.— In 1779 pre putabile, — litate.
sfămmăturele Directoratniuî derî- C ontact, (con-tango), attingere,
m at dc Napoleon, se redicâ un gu- pnuere în relaţiuue.
bern provisorifi compus din 3 Con­ C o n tag io s, care se communică,
suli, Sifiyes Bon a parte şi Rogcr- lipicios.
D acos ; in 13 D-bre, acel'aşî an, C o lite , (fi-, com/c), vd. Comite.
constitutiunea din annul V III de­ Contem plare, ( — p la r i), ii
clară pre Bonaparte şî Cambace- privi cu attenţiune, aţinti cugeta­
rfis pentru 10 a u n i, al ti-ciW pre rea.— Contemplaţiune, şct. de ă
L e b ru n , pentrueă Primul consule contemplă. Contemplativi, cafe 6
eră învestit cu funcţiunile celle în contemplaţiune.
www.dacoromanica.ro
 C on 137
C o n te n in tă , (fr. — nan ce), co-
prins, încăput; mod de a se ţine
(pentru perss.).
C o u te ssă , (fr. comtesse), —
regnl. comite.ssă, fem. dela co­
mite (vd. vb.).
C o n testa b ile , care se pote
contestă.
C o n testa re , ( — fesieri), h u n
recunn6sce (tăgădui). — Diffei'esce
de iiegam pentrucă implică con­
ceptul ao judecată, de m ărturia.—
Conlestaţiune, aeţiune de :'i con­
testă.
C o il te s t u r n . ( — textură'), lipi­
re, ţessătnră, asşecjat al părţilor
nn’a lăngă alt’a.
C o n ti g u it a te , (— tas), starea
ă doue lucruri cari se atting fără â se
ţine una de alta. Continuitatea
arrattă uniune neîntreruptă.
C o n ti in p u r a n , din aceraşi timp
cu nitul.
C o n tin e n ta le , carc sc refe-
resce la eoutininte.
C ontinen te , ( — nens), s. —
nintk, care ţine de altul. Câsnbst.
geogr, spaţ de pămînt ferm, neîm-
buccătăţit de apă.
C onfinere , ă coprinde.
C o iitiiig in ţă, ( — /ta), phil.
calitatea lucrurilor essistinţi, pos-
sibili de ii se concepe că ne esais-
tinţi, opp. 7ieccssitate; geam., an
ghiu (le contingintă, ănghiu mis-
tiliniu, ad. format de un ănghiu de
cerc şi nă taiigiiite. E totd eu n a
maî mic dccăt un ănghiu drepti-
liniu.
C o u t i n g i n t c , (— gens), par­
tea efe dă fiă-care şi priimesee din
un tot eomninue. Ca adj. de eon-
tinginfă, cnsuale.
C o n ti n u ir e , a urma (şirul).—
Continuitate, vd. Contiguitate.
www.dacoromanica.ro
C ou
C on to , (ital.) s. a conto, din
soeoteiă.
C o n to r, (ital. — torai) s. c o m -
poto rid , loc unde se fac s. ţin so-
cotelele.
C o n to rsiu n e , vd. Distorsiune.
— Contorsură, întorsură în formă
nere-cum rotundă, syn. inversură,
conversură.
C on tră , (— -ră ), împrotivă.
C o n tră b a n d ii , (fr.) eontrăven-
ţiirae la legile oppritive ale dna-
nei.
C o n tra c t, legătură, în voinţă
în seria. Verbul este a contractă.
C o u tractib ile , (— lis ), care
se pote contrage.
C o n tracfile, care sc contrage.
'C o n tra c .ţiu u e , acţiune de a
contrage. — Contvactiv, care eon-
frage. — Contractură, stiînsură
(poţi usita pentru curceiu).
C o n trazicere, ( — cere), ă s u s ­
ţinea contrarul; ă vorbi contrar
decăt altă-dată. — Contradicţiune,
acţiune dc ă contrazice. — Con-
tvadictor. s. — rit/, caro implică
eontraclicţiime.
C o n trag ere, (— here'j, :i strînge,
C o u tralto • vd. Voce.
C o n tra p u n t, speciale artea de
ă uni mal multe sunete în uă me­
lodia şi maî ales â însoţi nă me­
lodia dată cu alte voeî. Numele
dela usul essistinte în evul mecjiii
de ă seric musică prin punte, ale
căror distanţe respective între maî
multe voci se dieeâ punctum-con-
tra-punctum. E de doue s p e ţe !
simplu s. commune, proposiţiune
mnsieale în care melodi’a sunete­
lor acnte şi gravi 6 nestrămutabi-
le (nu pote trece din unul în al­
tul contrar); duplu s. compus, cănd
sunetele se pot transmite fără h
 C on 138 C on
strica harmonVa. Primul are cinci C o iiv a le s c in tă , f— tîa), starea
regale, secundul e maî complicat. coBvalescinteluî.
Ordinaţiunea lui o retrag uni! la C o iiv a lc s c in tc , ( — scens'), e-
seci. 6; alţii o attribuesc Areti- g ra in cale de tămăduit.
nului. C o n v e n a b ile , (fr.) carc se po-
C o n t r a r , (— rîus). oppus. trivesce. Suppl. ca-venibile.
C o n t r a r i a t e , â dice s. face în C o n v e n i e n ţ ă , ( — (ia) c'uve-
contră (împrotivă). ninţă (cuviinţă).
C o i i t r a r i e t a t e , ( — tas), cas C o n v e n ir e , ă învoi, decide in
contrar, opposiţiune; syn. disaidin- unire.
ţă, repumnanţă. adversitate, fortu- C o n v e n t, ( — tus), la ’i. adu-
nă rea. nanţ a, di’a uuei judecăţi şi locul.
Vorbele allăturale <le c o n tr a es- In Biser. cathol. adunanţ’a mona-
prim oppusul sensului lor propriii. ehilor (comp. fr. conveni); fn ge­
C o n t r a s t . deosebire prin oppo­ nere adunanţă.
siţiune. C o n v e iitic lu , ( — culum ), adu-
C o n tr i b ii ir c , ( — buere), â dă nanţă mică maî ales pentru con-
uă parte din ceaa c6 6 necessar gregaţiunile opprite.
peutru uă operaţiune commune. — C o n v e n ţio n a le , dc învoinţă.
Contribuliuna, acţiune de ă con­ C o n v e iiţiim e , (— ila), învoinţă,
tribui şi effcctul. pact. In Anglia aduuanţ’a parla­
C o il tr o l ă , (ad. conlra-rolă), so- mentului în lipsea î-egehn, deunde
cotelă duplă pentru verificaţi unea la Francesî pentru adunanţ'a na­
unuî act; syn. censură, antigraph. ţionale din 1792.
— Contr. ccntrale, ramura a minis­ C o iiv e rg iiiţă , (— fia), disposi-
terului de finanţe care se occupă ţiune către aeel’aşî punt; math., li-
de verificaţiunea rcceptelor şi da­ nee converginţi. linee paralele ţin­
telor totkjiane din theaaurul public tind tote către acel’aşî punt.
s. al. Binnen-conlrole se num., în C o n v e rs a re , (— versari), â
Germania, uă secundă controla fă­ convorbi. — Conversaţiune, convor­
cută la ajjungerea în nn oraş, pen­ bire, întreţinere. Lessice de con-
tru verificaţinnea cellei făcute la versaţiune, cărţi encyclopedice con-
limite (graniţă). ţinînd tot ee este necessar pentru
C o n t r o v e r s ă , (— sta), direc­ sciinţ’a individuale, resumt metho-
ţiune oppusă, disbah-n'. de ces- dic de tâte cuunoscinţele humane.
tiunî carî pot fi susţinute de uă — Ccrcărî de ii reduce scîinţele în
parte şi de alta. un tot systematic se lUcusseră de-
C o n tu r , (fr. ital.— tor/io),lingă- ''jam de an tici, însă cn forte mie
m ent, margine esteriore â unuî o- aucKos- Primul care puse funda­
biect; syn. ambit. mentul uncîeneyclopedie este Marc.
C o n tiis iiilie , (con-lundo), le­ Capella în Satiricon, pentru care
giune (rănire) usioriă, numai prin Iacobs în Ersch u. Gruber En-
attins. Verbul e contundere. cyclop I , voi. 15, p. J.18. Comp.
C o n v a l a r i a , (lat.) fl6re de Schlosser Universalhist. Uebersicht
Maiu, fr, muguet. der Geseh. der alt. W. III, 4 p.

www.dacoromanica.ro
 Con 139 C on
15; — iippol Vine. dc Beauvais(Be- ţă , de da fine s. al. (cu înbunătă-
lovacensis) în opera Specula, du­ ţire).
pă care eşiră «nceesiv spcculum C o n v e r ti r e . ( — tere), a întâr-
summa şi al. pănă ia Theatrvm ce, reforma.
vitae humanae, de Lycosthene , C o n v e s , ( — xus), încovăiat.
prelucrat di: Beycrlink (seci. 16 şi Partea din affară â unei snprafe-
17), labiryntlml sciinţcî monastice cie rotnnde, sub tanginte, 6 conves-
din evnl mediu. Cea mai întinsă sa; cea din întru concavă. Subst.
importanţă căpătă lucrarea atta» convessitate.
rilor opere după elassificaţiunea C o n v ir iiî, (— ciuni), ruşi nare.
dată sciinţelor de Bacon. Gran­ C o n v ic ţ iu n e , (— tio), aeţiune
diosul arbnre ce eruditul Anglu de ă convinge şi effectul, încre­
făeii din ennnoso.iuţele humane, cer­ dinţare.
cară se lu înflorcscă autorii eii- C o n v i a r e , (fr.) a invită la ma­
cyclopedieî franceae. Ia accaaşî să. N. us.
scriă veniră apjioî Encyclopedie C o n v in g e r e , (— cere), â în­
methodique etc. par une societe de credinţa.
savanta; odată de Pankouke şi A- C o n v iv , ( — va), hospetc.
g"sse (Paris J 782) 128 voi., du­ C o n v o c a r e , ( — care), a chiă-
pă care nicluă altă operă do a- mâ la nn loe, aduna. — Convoca-
cest gen, cu u ere-ca re importanţă, nu fiune, acţiune de â convoca— Pre-
maî appăru în Francia, pănă la suppnne tot-denna uă adunanţă de
Dicţionarul dc conversaţivne. Con- mai mulţi.
timpuran appărură în Anglia En- C o n v o iu , (fr.) adunătură mer-
cyclopedi/i (The ©nglisch) or a gînd, tot ce se trim ite în mulţime.
IHctionary of the arls and scien- C o n v i i l s i n u e , ( — sio), agita­
ces, ,Encyclopaedia Britanica, or a ţiune violinte.
Diclionary o f arls, seiences and
miscellaneous litţeratwre, prim ’a fi- C o o p e r a r e , (con-operare) a o-
peiâ îm preună. — Cooperaţiune,
dit. la Jidiinburg (Edimburg Ea-
cyclopedia) 18 voi., te rţa la Lon­ act. de â coopera.— Cooperator, cei
dra (E najcl. Londinensis or Uni­ care coopcrcdă.
versal Dict. i te. 1797). C o o r d ii ia r e , (con-ord.), k as*
Epoeha nouă în tractaţiunea En- şecjâ îm preună, rîndul imul cu
cyclopedieî face Brockhans (cartea altul. — Coordinate , sunt, în ge-
citată de noî, 18 voi. Lips., 4 voi. om. analitică, mărimile correspnn-
ibid 1851, 54, şi Allg. Encijclopae- dinţi servind â determină posiţiu-
die der IViss. ii. Kiinste), lîngă care nea unuî pnnt defipt, abscisele şi
lucrările luî Hoffnvann, Gruber, ordinalele unuî punt.
Meyer. — De bun ns sunt încă C o p a lă (guma), materia reşi-
ceî citaţi de noi la începutul aces­ nosă obţinută prin incisiune din
tei carticclle, şi nouu apparin- rhus copallinum, arbnre american.
tea Encyclopedie moderne. De ordinar vine din copalul insu­
C o n v e r s i u n e , ( — sio), schim­ lei Ccylan s. Brasile?. Cea din
bare de formă, de loc, de credin­ Indie e preferibile.

www.dacoromanica.ro
 C or 140 C oi
Copang, monnetă hispanică, ap- ct’: copperişiu de cap. Astădî spe­
prâpe de 14 par. ţ ă (}e bonnetă purtată dim ineţ’a în
Co p ello , măsură de grîu sar-negliginţă do dâmne.
dinesă. C o m ic ii , (fr. corniche) — m aî
Coptllă , (— la), gram. legătu-bine coronică — ar chil. ornam ent
tură. Esprime raportul îu care la nn membru principale al mu­
rului.
este conceptul, subiectului şi pre­
d icatu lu i.— Copulativ, care legă. C o r p , (— pus), speciale por­
C o p y-Iio ld evs , îucliiriătorî s.
ţiune â materiei formând un tot
arendarî în Anglia. individuale şi distiuet, trup. — Cor­
Coq a l’f tn e , (fr.) vorbire fă ­
porale, relativ la corp.
ră sir/ C o i'p iiliu ţK , ( — te.utîa), trnpe-
C o q uet , (fr.) cel care caută
şiă. — Corpulinle, trupeş.
coqnetăriă. C o r p u s c l u , (— culum), corp
mic.
C o q u e t ă r i ă , (fr.) străduinţă de
ă p lic i, s»/ra. venuafate. Lcnociniu C o r p u s j u i i s , deuominaţiune
B. — cinţă implică ide’a, de cor- pentru uerî-ce cules de legi a.cărţi
rupţinne. dc drept, speciale (şi c. ju rîs cm -
lis) pentrn culesul legilor luî Jus-
C o q n i l ă , (— ta), scoică — Co-
quilagiu, scoicişiii. tinian, făcut în seci. 12 şi care
Co quiu, (fr.) mişel. Plautu cunstitnesce dreptul roman. Con­
ţine Paudectele, hislituliuuile, Co­
usitfidă în acesta’şî sens furci fer.
C o r , (fr.) neg, măsură de ca­
dicele, Noveltde s. autheiilicele
pacitate hebreică; instrument de (vtapai âeaxdle.tg), dnpă unii şi
căntat, trîmbiţă marc. Căutatul Lihri fcudorum. Pentru ediţiunl
sen se notedă pre. sol, căte-nădată
vd. Spangenberg, Schrader etc.
pre fa ; conţine 4 octave in sus. Prodromus, Mackeldey, G. Begevi
C o raliu , ( — Uuni), gen dc zoo-
Corpus ju ris civilis rcconcinnahim.
phite polypie, rnărgen. Francof. et Lips. 17(57-
C o rb an , offerinţă lnî Dnm te­ C o r r a i j i a ţ i u n e , (— f*o), strîn-
icii la Iudei. In limb’a coptică gerea radelor în un punt.
des. lithurgiă s. anaphnră. C o r r c c t , (— tus), drept, fără
C o rb u lă , m ăsură degrănesar-
errorî, dnpă regnlele arţlf.
dinesă. C o r r e c t a r e , vd. Con-egere. —
Cordace, speşă de danţ la Correcţiune, acţiune de a correge-
Greci. — Conector, cel care correge. —
C o rijiale, ( — tis), -propriu ă
Correctură, eftectnl correeţiuuiî şi
întări inim’a ; fig. care vine din i-
ceaa ce se dă spre correcţiune;
nimn, affectos.— Cordialitate,, bu­probă.
nătate de inimă, affei-ţiune. C o iT e g e r c , ( — riycre), ii face
Co rdicrit, vd. Dichroit. correct, îndreptă.
C o ru alin ă, (pâ'e carneolus), pe­
C o r r e g i d o r , preşedintele colle-
tră p'reţiâsă, roşiă, seini-transparinte,
giulai magistraţilor urbanî în His-
varietate ă aga hei. pania, ofiiciar de jnstîţă şi admi-
Com etă, (fr.) altă-dată uerî- nistraţiune superior alcadeX (vd.

www.dacoromanica.ro
 Cor
vii.). In Portugalia are mimai ad-
miuistraţiunea.
C o r r e l a t i v , did. care esprime
uă correlaţiune, relaţiuue recipro­
că şi nccessariă între doue obiecte,
d. s. tată şi fiiu.
C o r r e s p u u d in f ă , ,( - - spon~
dentla), comiuuuicaţiuue; melaph.
conformitate, symetriă.
C o r r i d o r , (ital. — ridore), tre­
cere îugnstă între m al multe ca­
mere. Comp. mesanl.
C o r r i g e a r e , (fr.) vd. şi suppl.
corregere.
C o r r o b a r a ii ţf t , ( — lîa), tăriă
corporale.
C o r r o b o r a r c , ( — rare), h în ­
tări, dă putere. — corraboraţiune,
act. de â corroborâ.
C o r r o s iiu i c , ( — sio), r6dere.
— Corrosiv, care r6de.
C o r r u p c r e , ( — rampere), ă
strică, schimba' în ren.
C o r m p t i b i î e , facile de corrnpt.
C o r r u p ţ iu n e , act. de h eor-
rupe şi effectul, sijn. degenerafiu-
ne , demoralisatiune. — Corruptiv,
care addnee corrupţiune. — Cor-
ruplor, ce! care corrnpe.
C o r s a g i i i , (fr.) peptură, cor-
poratură, (talia).
C o r s a r , (lat. currcre) , califl-
caţinne â navilor în cnrriiiţă şi că­
pitanilor lor, pirat. — Corsarii aii
fost în tot timpul toleraţi; astădi
essistinţ’a lor e legitimată şi dacă
s’a dcclarat nn rcsbcl maritim, Sta­
tul I antorisedă formale a priude
uerî-ce vas de al naţiunii adver-
sarîe.
C o r s e k 't , (fr.) altă-dată par­
tea cuirasscl carc copperiâ pcptul.
Astăzi eutom ., guşiă.
C o r s e t , (fr.) vestisioră peutrn
peptură la domne. înainte de Re­
www.dacoromanica.ro
141 Cos
volut. sc făcea fără balenă (6sse),
priu urmare maî molie, ă lapares-
seiise.
C o r t e g i i l , (fr.) aduuauţă ur-
măud îu cerimouiă uă pers6uă,
comitat honorific.
C o r t c s , adunauţ’a uaţionaie îu
Hisgauia şi Portugalia. — Marile
prerogative ce avnsseră Cortesil
stiliaul şi aragouesl fură m ărgi­
nite de Carol V şî Philip II
la simple formalităţi. Dela Phi­
lip V începnră â ae aduuă numai
peutru consecraţiuuî. In Poriuga-
lia găssim astă instituţiune de pre­
ia dinmătatea sec). 12. In 1697
fu dissolută, uuiuelc său însă con-
tiunî ă essiste. Astăiţî se compu-
ue din doue camere, vd. şi Gnizot
Hist. de la civ. europ. p. 258.
C o r ti n ă , ( — na, /vlţirof), por-
dca, uerî-ce fagată între doue lo-
giurî.
C o r t i u a r , ftmeţiouar care stă
la cortiu’a s. Ia uşi’a imperatorilor
Greoi. Neg.
C o r y c e tt , ( — r.aeum), buecată
în localile de gyrauastică s. băiele
considerabili Ia Roma, num ită de
la uă bullă (coryec) eu care se es-
sereitâ luptătorii.
C o r y d a l e , (— Us), plantă diu
famili’a pipereelor (papaveraceae
sumaricte).
C o r y p h e i i , ( — pkoeus), capul
chorulul. vd. Tragedia.
C’o s e c a u te , geom. secantea com­
plimentului unul arc s. ănghîîi.
C o s i l l , (c o .— siu~complimenH
— sinus) math. sinul complimttutu-
luî uunî arc s. ăughiu.
C o s in c t , miner, autimouid,
C o s n ic tic , (gr. Kiid/iiiv), uă
pommadă tare.
C o s m i c , ( — cus),asir. se <Ji*
 C re 142
ce de răsăritul s. appusul nneîstelle
în ueri-care oircnn,stanţă.
Cosniim etriă, (gr.) seiinţ'â
globului. Rr. us.
Cosm ogonia, (gr.) systcmă
care esplieă originea munuuluî. —
Cosmographiă, descripţiunea mun-
dului.-— Cosmologia, sciinţ’a le­
gilor niunduluî physic. — Cosmo­
logic, de cosmologia.
C o sm o la b , instrument pentru
& luâ înălţimile şi represinta eer-
curile spliereî.
Cosm opolit, (— ta), eetăţian
al Universului, case nu adoptă nicî-
nă patria.
Cosm o po litism , systemă, o-
biceiuri de cosmopolit. Neg.
Cosm oram â, (gr.) represinta-
ţiunea Universului. Speţă de dio-
ram ă ce stabilisse în Paris, 1808,
abatele Gazzera în scopul de â for-
m i un cules de tabele represin-
tănd prospectele şi monumintele
celle mal Insemnabili din tâte păr­
ţile Universului.
Costum, fi tal. — m e), deprin­
dere, mai pârtie, port. (hainele).
C o tile d o n e , (— don), denum.
speciale primele foişiore ale plan­
tei (embrrione) carî învălesc mu­
gurul. — Cotijledonee, plante cu co-
tyledonc.
Co vad o , m ăsură pentru mate­
rie în Portugalia, Brasilia şi Ma-
rokko.
C o v it, speţă de cot în Indie.
Cow pan, monnetă în Sumatra.
C re a , (hisp.) speţă de păndă.
C r e a r e , ( — ore), â da fiinţă.
Creatiune, acţiune de ă drgâ şi ef-
fectul, ultimul maî ales creatură.
C re d ib ile , ( — lis), de crednt.
C red it, (credere), credămînt.
C re d u l, (— lus), facile (lesne)
www.dacoromanica.ro
C ri
creijător- — Credulitate, crcdinţă
facile, fără eercefarc.
C r e o li, europenii n ăscu ţiw co ­
lonie (din lumea nonă).
Crepitaţiuue, ( — /îo), schîr-
ţietură. Maî ales îa c h ir., sgom-
moţul particular produs de done
estremitâţî ale unuî os frînt cănd
e pua în mişcare.
Crepuscul, ( — luni), s. — 13,
lumină c;\re sucecdc appusuluî So-
rcluî.
Crescendo, (ital.)m us. encre-
scere. Esprime adaus sncccssiv de
tăriă A sunetului, trccerc cu înce­
tul dela piano la forte şi fortissi-
mo. Semnul este < ; s. breviatur’a
cresc opp. > s. decrescendo.
Crescent, (angl. pron. cressent)
case complcssc in form’a unei se-
milnnc.
Cretfi , ( — ta), .tibişir.
C rim e , (— mere), faptă re:», şi
pedepsibile de legi. — vd. Delict.
— Criminale, culpabiiede un crimc.
Criuieră , (fr.) c6mă A', us.
C rise , (— sis), connissnl natu-
reî în egritiidinl. După Hippo-
crate schimbarea egritudinii mărin-
du-se, diminuind s. încetând, ilţif
înţelleg numai schimbarea favora­
bile s. nu ce se operâtjă în timpul
violinţeî affecţiuniî,. dennde diver­
sele epithete; salularis, regulata,
completa s. din contră. Prin abns
se iea pentrn periclu.
Crispaţi inie, (— tio), strinsu-
ră, sgîrcitură.
Cristalisnre, — bine crisiali-
re — vd. urm.
Cristalisaţiiine, — bine cris-
rali\iune, — operaţiune prin care
nă substanţă dissoltifâ in nn lir-id,
iea uă formă solidă şi regulată. Cris­
tale = quarlzy hyaliu necolor, pen-
 C ri 143
trii eeî vecin. Urî-ce mineral
eristalit este nă uniune de molie •
cule dispuse în lam e, avind fiă ca­
re direcţiuni diverse, însă tot-deu-
na paralele între dînsele. Centrul'
deunde plecă aceste mollecnle este
tot cristale; se vede însă numai în
urma unei operaţiuni mecanice. A-
cest fel de sirabure are formă for­
te siinpiă, (Jissă prim itivă; resul-
tatul unnî număr considerabile de
mollecule din carî flă.care este un
polyedrn. Uă astfel de înolleenlă,
num ită înlreginte, iea, dupăH aiiy,
cui suntem datori theori’a cristali-
ţiunil, în genere trei forme: tetra-
edrul neregulat^ prism’a triunghiu­
lară şi paralepipedul.
C r i s t a l o p r a p l i i ă , (gr.) des-
cripţiunea geometrică ;i formelor
cristaline.
C r is ta l o to m iă , (gr.) divisinnea
cristalinelor.
C r it e r i u , ( — riuni), log. cha-
racter după care se recunnosce ve­
ritatea.
C r i t i c ă , (gr.) cercetarea şi ju ­
decarea unu! obiect maî ales cănd
este fundamentale şi completă, ca­
pacitatea 8. artea dc â judecă; es-
posiţiunea sciinţifică â, regnlelor
carf resultă din natur’a unuî ob­
iect şi după carî se pote determi-
0â nă veritate. D e aci critic’a e
diversă caşl obiectul assupra cuî
se applică. Precănd crit. philoso-
phieă, cuî K ant dede nă importan­
ţă forte mare — criticismul seu
fundâdă totă pkilosophi’a pre cun-
noscinţă — conBtă, în sens strîns,
în nă cercetare sciinţifică, esactă
îi ideeî obiectulnî şi răportuluî ce
ea pote ave cu represintaţiunea,
critic'a historică tinde a stabiliau-
thenticitatea productelor, m aî ales
www.dacoromanica.ro
C ri
scrisse. Dacă aceste producte
sunt esclusiv din dominiul histo-
n eî, are ioc critic'<t historică, pro­
priu dissă, parte întreginte din ar­
tea s. sciinţ’a historieî. Cu aces-
t’a din urmă stă în legătură strîn-
să critic'a philologică s. cercetarea
mouumintclor scrisse, speciale ale
auticitâţiî. Se numesce critică înal­
tă, cănd şl propune pnrificaţinnea
testului în genere de adaussestrei­
ne (îutrepolaţiunî), mediă a. deosă,
cănd se occupă numai de essame»
le şi corregerea vorbelor. Dacă
ce este stricat caută ă se supplinl
numai prin coi.jecture, se dice cri­
tică conjecturale. — Critică ester-
nă s. diplomatică este cănd an-
thentîcitatea productului cercetat
se stabilesce' numai prin probe es-
ţerne, prin autoritatea altor. Cănd
6 basată pre eoprinsul estern, pre
spiritul, pre limb’a şi stylul uneî
scripture, se num. crit. internă.
Critic’a philologică fusse principale
fundată, în seci. 17, de Bentley,
cui se allătură, în timpul nouţi prin
escellinţă, Fr. Aug. Wolf, G- H er-
mann şi LaChinann. Critîc'a a r­
tistică, pentru care, affară de câţi­
va Germani, suntem datori emi-
ninte Francesilor, essamină vald-
rea internă, ideale, estlietică, în
opposiţiune cu cea technică, occu-
pată numai de tractaţi unea estern ă,
mecanică. Pentru critic’a la cel
vechî Egger, L a critique chez Ies
Grecs suivie de la poeţique d’A-
ristote. In cţilele nostre sunt, pen­
tru critîc'a esthetică, Boekb, Ben-
hardy, W erder, altă-dată Winckel-
rnann, L essing, fraţiî Schlegel;
Villemain, Tissot, Lamartine, Gi-
rardin, altă-dată D iderot, L a Har­
pe, Bayle, la Francesî. — Cons#
 C ru 144
in genere Essai sur le gout par
Alex. Gcrard (traduct. de l’anglais
p ar Eidons ctc.). P ar 1766. Des
cauaes de la corruptîon du gout
par M-iue Dacier. Par. 1714 fi re-
flessiunile critice ale luî La otte
în Oeuvres. L 'art dc seutir et de
juger en maţii; re de gofit. par Ser-
ran de la Tour. Par. 1762. Strasb.
1790. Essai histor. et critiqne sur
le gout 3, par Chartaud de la Vitale.
P ar. 1736. La Haie 1737. Lon-
dres 1751.
C ru ciate, denumesce, în h is­
toriă, marile peregrinaţinni militarie
cari dusseră spre Oriente poporele
Occidinteluî pentrn a alunga pre
infideli de pre solul sacru al P a­
lestinei. Departe de a se luâ. câ
resultatul nnin sbor spontaneu, cru­
ciatele fură resultatul nninniî spi­
ritului feudale cn enthusiasmul re­
ligios. Prim ’a fii predicată şi reso-
lută la concilinl de Cler mont în
1094 s. 95. Crnciaţiî înflăcăraţi,
deuădată cn strigătul D iex li voii
(cn vo'nţ'a lnî I'umuecjeu), ccrură
crucea roşiă, care deveni semnul
missiiinii şi originea numelui lor.
Se numără opt espediţiuni ornciate
pănă la 1270. Resultatul lor cel
mal importaute — locurile sănte nu
se liberară — fu egalitatea şi fră­
ţietatea homenilor. Servul şi dom­
nul luasseră armele şi se cousern-
nasseră egale peutru acela’şî scop.
Communele şi cumpăra vă libertatea
dela signorî s. o laură cn mănă
arm ată în lipsea lor, regatul şî
m ări dominiele şi întări autoritatea;
nobilimea perdu dir puterea mate­
riali căpătând în loc dim nitate şi
distincţinnî honorifice. Uuitate şi
ordine mai înalte se stabiliră în ţer-
re şi un’a din părţile celle maî im­
www.dacoromanica.ro
CJnl
portanţi ale naţiunii, le tiers ctat,
luâ începutul. Domniei brutali a
forţei şi despotismului feudalităţii
snccesse nobilitatea şi generosita-
tea sinţimîntnlui. Tot cavalerul
ju ra â protege pre debile, â se sup-
pune honoriî selle şi regelui. Re-
laţinnî (ie amiceţă pănă. attunci
necunnoscnte se strînseră între di­
versele popâre. Cons. îutre alţiţ.
Michant Hist. des Croisades P a r
1825. Gnizot Civ. europ. p. 199 sqq.
C r u s t a c e î, ( — cei), classe de
animali articnlate, nevertebrate res­
pirând prin branchie (raci).
C r y p t e , (gr.) ascunzători în
carî se retrăgea primiî Chrestinî
pentrn a honorâ m artyriî, celebră
misteriele s. al. vd. şi Catacumbe.
C r y s a l i d c , ( — lis), starea o-
miijeî cănd se affli assupra trans-
formaţiuniî selle în fluture. Neg.
C soS u t, vd. C.
C u b , ( — bus), geom. corp so­
lid regulat, cu treî feţe pătrate
(6 feţe), anghiurile drepte, comp.
hessaedru; math. putere ii treia s.
produssul pătratului' multiplicat cu
radicalele. — Cubaţivnc, redicare
la cub ; eompntaţiunea spaţuluî ce
occupă un solid.
C u b c b , fructul uneî plante de
la v a , de genul piperului (piper
cubeba).
C u b i c , ( — c m s ) , în formă de
cub, relativ la cub. Tablele cubice
arrattă puterile de a treia ale nu­
merelor dela 1 — 1000, şi maî de­
parte după întinderea lor.
C u c e r ir e , (conquivere), â co­
prinde.
C u e r d a ,' m ăsură de lungime
hispan., 120 pd.
C u i b o n o , (lat.) la ce, de ce.
C lllb u tă , vd. Precipitat.
 C ur 145
Culm inante, cel mai înalt.
C u lm iiia ţiu iic , (--fio ), asein- citate propria s. absinţă. Asţădî,
siune (urcare) in culm e; astr. tre­
cerea uneî stele prin m^rifliau.
Punt dc culminaţiune, cel maî înalt
pnnt al drumului nneî stele.
C u lissă, (fr.) — suppl. canalet—
scobitură care îmbuccă cv.; arip’a
•de lemn susţinînd perdeaa pre care
■i desemuatâ uă parte din decora-
ţiunea laterale â scenei; perdeaa
însăşi. Vd. şi Prosceniii.
C u lm e, (color), faşă, văpsea.—
Culorante, eare culoredă (pentru
luerr.; pentru perss. culorist).
C u lp ă , vd. Delict.
C ult, effectul cultivaţiuniî (vd.
vb.).
Cultivare, (colcre), a lucră, face
producător, form ă, dă calic spre
progres; a adora.
Cultivaţiuiie, acţiune d e a cul­
tiva.
Cultură, ( — rn), effectul culti­
vaţiuniî, addese cultivaţiuiie; tota­
litatea operaţiunilor neccessarie
pentru a perfecţiona cv. şi â lu
face u tile , înflorire, mergere spre
progres. Pentru civilisatiune vd.
Guizot Hisf. dc la civil, europ. Par.
1859 p. 10 sqq. maî ales p. 14.
C um ulare, (— l a r i) , â gră­
mădi.
Cupid, ( — dus), doritor, pof­
titor.— Cupiditate, dorinţă marej
violintc.
Cuplet, (fr.) num ăr dc versuri
conţinînd un sens.
Cupolă , (ital. — la ) , partea
concavă â nneî boite splicricc, bol-
t ’a îusăşî.
Cu ră, (— r t ) , grijă.— Ctirare
a îngriji.
Curatelă, (fr.) suppl. curafiu-
ns — administraţiunea unul individ
www.dacoromanica.ro
Cu r
s. averilor sâlle îu eas (le necapa-
ia r , şi tutelă.
C u r a t o r , (— tor), însărcinat
eu uă cură; jurispr. comniis de uă
cnraţiune (curatelă).
C u r b , vd. Cure.
C u r b a r e , ( — bare), ii face curb,
plecă, îndoui.
C u r ie , (— riae), subîmpărţirî
ale treburilor, Ia E. şi nniunî de
familie. Numărul lor nu e deter­
minat; maî cert, speciale după un
loc al luî Dionj'S. (eu tote că, după
Niebuhr, ceî 100 senatori essis-
tasseră înainte de formaţiunea cel­
lor 3 triburi) se dă 30. Institu-
ţiunea lor e,ste fără îndouinţă an-
teriore luî Serv. Tulliu.
C u r i o s , ( — sus), care are cu-
riositatc.
C u r io s it a te , ( — tas), dorinţă
de â vede, cunnoscc.
C i i r o t r o p h i i î , (gr.) casă de
copii găssiţî.
C u r r e iic y , fpron. corensy), banî
currinţi, mai ales ceî deliărtiă, în
Anglia.
C ii r r c u d ă , (currere) , proces-
siune pre strate, m aî ales dc şco­
lari cântând.
C u r r i n te , ( — rens), care cur­
ge, s« afflă in curs.
C u r s , ( — sus), curgere, mers.
C n r s i e r , (fr.) cal briliante, bine
făcut, iute.
C u r siv , carc curge, merge tot­
una, ţine continuu.
C u rtare, vd. urm.
C u r te s a r e , s. — nibb , ii face
curte, ămblâ pre lîngă cnv. ou eeop
dc ă căstigâ ev.— Presuppune tot-
deuna uă apparinţă de venustatc.
C u r u lc , (sella curulis, d'iqqnş
ayxdu7Tovc), seaun incrustat cu i-
10
 C yc
voriu (m aî tăr<}iu cu au r. Liv. Suet.
Ovid.), originar din Etruria, ser­
vind de şedinţă la officiil, primitiv
regilor, appoî m agistraţilor înalţi.—
D e form’a l o r , vădută maî ales
pre monnete (nn originale de bronz
la Pompeji) dispută în un mod e-
rndit Spanhem. de Us. etP r. Num.
Diss. X. Add. C asaub.ctB urm ann
ad. Suet. Aug. 44.
C u r v , (— rus), plecat, încovă-
iat, (pentrn curm m Varr. L .L . p.
137. Spengel), geom. lineâ strîm bă
â cuî direcţinne e stabilită prin uă
lege. Astă lege e de ordinar ea-
pressă prin nna s. m aî multe e-
qnaţiunî între coofdinatele pnntQ-
lor eî. Puterea cca m aî înaltă la
cars sunt redicate coordinatele în
aste eqnaţiunî determină ordinea
în care caută â se pnne uă curbă.
Parabol’a , cercul, ellipsea şi hy-
perbol’a perţin ordinii secunde.
C u s to d e , ( — slos), păzitor.—
Cuslodire, â păcji.
C u ta n e u , relativ la pelle.
C u te , (— lis), pelle.
C u v e tă , (fr.) mic canale în fos-
sele uscate, la fortiflcaţiunî; vas-
suleţ concav.
C y c l n , (— clus), successinne
regulată de numere mergînd neîn­
trerupt în aeeaaşî ordine, uerî-ce
şir de obiecte allătură miele de a l­
tele. Cltron., malh. număr determi­
nat de anni. Priiicipalile la Grecî
eră dieteriilul, oclaeridvl, cyclul
lui Callip şi al lnî H ippardi. In
timpul nostru sunt c. Melonic nu­
mit şi lu n a r, s. al num ărului
de a u r, dtf 15lune după a
căror trecere phasile luneî se re-
peţesc apprdpe esact şi în acel’aşî
raport către Sore. Cyclul Sore-
lu i s. ccrctil solar este peri6dă
www.dacoromanica.ro
146 C yl
âe 28 anni, după â căror percur-
'gere ordinea (filelor saptămănarie-
devine identică cu ă 4'lelor luneî-
Un altul din celle ce vin de ordi­
nar în călindar este cercul de in -
dicţiune, constând din 15 anni.
Cyclicî, (poeţi) poeţi grecî carî
au cântat evenimintele resbeluluî
Troleî în modul luî Homer şi Ho­
mericilor. Poematele lor sunt în cea
maî mare parte perdute.
C y li n d r u . (g r.) Cănd uă lin e i
dreptă şi caro remăne 'continuu
paralelă sieşî, se mişcă cu nă es-
tTemitate în giurul uneî curbe sim­
ple, resultă nn corp term inat în
treî suprafeţe, din carî doue su n t
plane şi paralele intre dînsele, te r­
ţ ’a e convessă şi circulariă, cylin-
drul. Maî de ordinar vin în us cy-
lindrele formate de un dreptăngliiă
învîrtindu-se în giurul nneî linSe
drepte şi descriind done cercuri
paralele, care suut basile sylindru-
luî. LinS’a care unesce celle dcue
punturî metjlocie ale basilor, se
(jice asse. Dacă se taiă un cy­
lindru paralel cu basea, effectul este
un cere; îndată cfetăiătnr’a vacăde
paralel cu basea, plan’a resultante
e un dreptănghiii; în nerî-ce a lt
cas, affară de unul, plan'a tăiată
este uă ellipse. înălţimea unuî cy­
lindru o dă p erp endicularii las-
sată dela un puut al uneî basî
pre plan'a basii celleî-alte. Se nu-
mesce cylindru drept acel’a în ca­
re drept’a generatrice, oare unesce
centrele cellor done cercuri, b per­
pendiculară la planele acestor cer­
curi,- în alte casurî cylindru! este
oblic. In cylindrele assemint a s-
sile au acel’aşî raport eaşi <jla-
metrele Laşilor. La c. trunchiat
basile uu sunt paralele.
 C yp 147
C y p r e s , (c-upressus), cypnros.
Gen din famili’a coniferelor, con-
ţinînd arbnrî mari, tot-deuna verdi.
Celle maî eunnoscute speţe sunt:
c. sempervirens, în Oriente, Africa
şi Europa de S. (altă-dată Sym ­
bol al triste ţe î); juniperus virgi-
liana s. c. roşiu, originar din Mes-
www.dacoromanica.ro
Cyp
sic; c. thurifera, d ă uă crustă mi-
rositâriă; thuja spheroidea, în A -
merica de N., mal în genere nu­
mit c. a lb ; taxodium distichum ,
indigen în Messîc şi Virginie:
santalina chamaecipa, rissus ( san•
taîină) usitat îii gradine.
 rx
D. C .— des. că buccat’a cere ă se
I) , a patra literă a alphabetuluîrepeţi dela începnt pănă la vorb’a
şi dominicale.—L a R. (s. IO, deunde fine. Addese acelamaţiune â pu­
s’a format) esprimeâ 500, cn uă blicului în un concert.
trăssu ră d’assupra 5000, Că bre- D ’a c c o v d , (fr.) în înţellegere.
viaţiune desemnă Decius s. Deci- D ’a c q u it , (fr.) — maî drept
mus-, înaintea numinilor imperato- Ilaur a c q u it— plătit (formulă de
rilor şi Sânţilor suppliniâ Divus. eitanţă).
D. O. M. în inscripţiuni — Deo op- D a c ty l, (gr .) degit, metr. pede
timo maximo (Dnmuedeuluî pre diu un’a lungă şi doue scurte.—
bun, jjri m are).— D .D .D ., la da­ Celle m aî cunnoscute versuri dac-
ruri către deî şi maî tărdiii la de- tylice sunt hessametrul şi' penta-
dicaţiunî, Dat, d o n a t, dicat, s. metrul.
dat, Meat, dedicat (dă. dăruesce, D a c ty lio g r a p liiă , (gr.) clavir,
dedică) D. D .z z donum dedit. In inventat în 1818, destinat ii tran s­
mus. D. s. D. la re s. D. sol. re, mite prin attingere sunetele vor­
denotă altă dată sunetul re.— d. m. belor.
~ dexh-a mânu (cu măn’a dreptă; D a c ty lio th e c ă , (— ca), adu­
D. s. dai segno (vd. vb.) Pre so- nătură de inele antice şi petre să ­
cotele dt — dedit (a plătit). Pre pate. Prim ’a dat&lă dela Scauru
xnonuete stă pentrn Lyon, la celie şi Pompeiu; propriu dela Laureutiu
francese; la celle vechie piussiane de Medicis.— D actylologiă, b. —
pentru Auricli; la celle noue Diis- lonom in, arte de â numără pre
seldorf; P re monuete austriace degite.
G raetz.— D. este încă dona. dom, D a g n e r o ty p iâ , artea d e â p ro -
titlu dat vechilor signorî hispanî trage imagiuî prin effectul lumineî,
s. italî, precum şi vechilor mo­ inventată de Daguerre şi dată în
nacii! benedictin!.—In ortographi’a public în 1839. Cel maî bun us al
latină astă literă se tăia înaiute deseu este peutru desemne de archi-
v s. «, viginli din dviginti, bellum teetnră, pentrucă nu dă esact de­
din duellum. In cursul vorbei era căt obiectele absolut nemobilî.—
assem ănat: s e lla ~ sedln din sedula.
Yapore de iod, brom şi chior pen­
tru â umbri tabl’a, curăţită de ele-
înainte d e s este om m is: lapis pen-
tiu lapids. Ionii şi D orii lu pu­ minte streine, prin alcool; uă ca­
nea .addese în loc de 6-, d<V>j pen­m eră obscură pentru ă luă tră s -
tru o dfnj, s. în loc de yt precum sure, merenrin vaporat la 50—60
gr. pentru â dă aspectul, sare or­
în d'ct, d a tf, pentru yîj, yrjti. L a
Beoţî suppliniâ 1 duplicăndu-şe Oe- dinari» s. maî bine hyposulphat
de natru spre ă depărta umbrel’a,
D a a d l e r , vechiă monnetă de uă dissoluţinuc de chlorid de aur
argint holland., val. lîngă q sf. spre â î da fa ţ’a negriciosă, sunt
D a c a p o , (ita l.)— în breviat tâte apparatele dagnerotipistuluî.

www.dacoromanica.ro
 D ap 149
D a le r , taler su ed ian = 1 •/, JKtl.
prnssiane.
D a i s e g n o , (ital.) — mus. es­
prime necessitatea de â repeţi buc-
cst’a,
D a lto n is m , defect de ochî, prin
care se confund unele culori. Phy-
sicnl Dalton, care lu avea, j a d a t
numele.
D a m ă , (tr.) — suppl, damna—
titlu do honore lung timp dat nu­
mai femeelor de distincţiuue. In
epocii’a cavalerismului priimiă şi
regin’a buctnros câ un cavaler,
chiar din cei ordinari, se o nnme-
scă dame s. madame (după sensul
de attunci dtimn’a. inim eilni). D u­
pă ce Napoleon deveni im perator,
dede acest titlu mamei s£l!e (Ma­
d a m ă şi în regatul din Iiilui lu
purtâ Adelaidea, surorja lui Lud.
Philipp. Astădî ueri. ce femea mă­
ritată.— Alte semnifica ţiuni sunt:
titlu de officiu, denominaţiune â
bisericclor dedicate Stei Vergine,
bătători de lemn cu carî se servesc
unii pavimentarî; diverse lucruri
de architeetnră. L a pl. speyă de
cilyudri.
D a m a s c e t ă , materia înflorată
cu a u r, argint s. m ătasse, fabri­
cată în Oriente.
D a n d ili , (fr) nerî câ personă
care se îuavuţesce de pre urmele
alteia.
D a n d iti , (ang!. dandy), perso­
nă care aiiectă multă apparinţă es­
te ri ore.-
D a p ifc r-, înalt officiar al co­
ronei la regii Angliei; titlu al ul­
timilor în cas’a regilor Franciei.
Electorul B arariei era archidapi-
fe.r aî imperulni şi serviâ buceate
im părătorului în prim’a di k înco­
www.dacoromanica.ro
D ec
ronării. Funcţinuea datedă dela
Caro! Magnu.
D iit, (— luni) s. — t ă indica-
ţiunea locului, timpului în care s’a
dat, scris lin act, epistolă, diplomă
s. aî. In canceîari’a romană eră
iuscripţiune făcntă pre un registru
după venirea uneî cerinţe de be­
neficiu.
D e a l b a ţ i u n e , (— tio), albire
â metalelor.
D e a r ti c u la r e , (— lare), ă des-
mădulh.
D e a u d iţii, (lat.) din audit.
D e b a n d a r c , (fr) milit. se dice
căud uă parte diu soldaţi se dis-
solvesc, es din lineă.
D e b a rc a re ,- (fr.) â sc<5te affa­
ră din uă nave.
D e b a r a s s a r e , (fr.) h, redică
ceaa ce îm pedică, re/l ă se dis-
face (pentru perss.).
D c b e r e , ( — bere), â trebui.
D e b ile , (— lis ), slab.— Debi­
litate, slăbiciune.
D e b it, (— tum), datoria.— De­
bitor, dator.
D e b u t , (fr.) primul pas în uă
întreprindere. Debtitare, ă face
d ebut,— Snppl, in greş, ingredire.
D e c a c l i o r d , (gr.) cithară cu
10 ehorde usit. mai ales la Fran-
cesi.
D e c a d e , (gr.) altâ-dată nerî-ee
corp divis în 10 părţi. In revo­
lut. fraucesă peri6dă de 10 (Jile,
săptămână. Propnsă de Romme
în 1793, astă reformă fu respec­
tată în 1805.
D e c a d iliţă , (decădere), scădere,
dare spre ren.
D e c a l a r e , (ital.) â face mai
uşior uscănd. — Decala, scădere
prin uscăciune.
 D ec 150
D e c a m p a re , (fr.) â redicâ cas- imagiuî tote sinţimintele ce pote
trele.
D e c a p ita re , ( decolare) ă tăiâ depinde de tote regulele cerute de
capul.
D e c e m v ir i, ( — « ), corp de 10
bărbaţi. Desemnă în Roma ve­
chia un collegiu administrativ de
(10 membri) al cuî cerc de occn-
paţiune sc esprimeâ prin un col-
lăturat. D. legibus scribendis, pen­
tru formaţiunea legilor; D. lilibus
judicandis , pentru ă judecă pro-
cessele; D. sacrorum s. sacris fa-
ciundis, pentru cult. s. al. Sub
Sulla deveuisseră Quindecemviri.
D e c e n ţii ii, ( — niuni), .curs dc
10 anni, precăud. decendiu de 10
«Jile.
D e c e n tr a l is a r e , (fr.) i. redică
central.
D ec es , (— sus), mdrte (n ătă ­
răi e).
D e c id e r e , ( — dere), â hotărî.
D e c im a le , d!u dece în <Jece.
U sitat mal în genere pentru & es-
prime răportul de 10 între nu­
mere.
D e c im a r e , ( — mare) , â luă
unuî diu 10, dijmui.
D e c in ă , (ital.) m ăsură de grîne
şi pond do commerciă în Koma. >
D e c in f a , (— centXa), ţavenin-
ţă, congruiuţă cu regalele bunului
g u st.— Vecinie, cuvenit, care şe-
de bine.
D ec isiiin e, (— s«o), hotărire
syn. rcaoluţiune.—Decisiv, hotărit.
D e e la m a r e , â espune cu voce
tare, vd. urm.
D e c la in a ţiiin e , ( — (io) espo-
siţiune orale şi artistică de ora-
ţiunî scrisse.— E a caută u repro­
duce attăt sensul căt şi diversele
effecte ce prelegendul pote conţi­
n e .— Deci. descriptivă imită prin
www.dacoromanica.ro
D ec
uasce p relegendul; cea musicale
uă preleeţiuns pusă pre note.— De­
clamator, cel care dcclamă.
D e c la r a r e , ( — rare), a p u n e
înainte, dă se sej cunndacă.— D e­
clar aţiime , acţiune de ă declară,
mauifestaţiune; ju iisp r. cerinţ’a u-
nni debitor de a i se lăssă cv. din
plată.— D eclarattr, cel care de­
clară. —• Declarativ , care declară,
servesec ă declarli (pentru luerr.).
D e c la ra tio n o f H ig lit (pron.
Declerehschn a f Rail), deelaraţiune
prin care conventul dela Westmin-
ster, în 2? lanuariu 1689, espuse
principiele fundamentali ale orga-
nisaţiuniî Statului Aogiu.
D e c lim a ia re , â desobienfli de
climă. Neg.
D e c lin , ap p u s, decrescintă,
povîrn iş.
D e c lin a b ile , ( — lis), care se
pote declină.
D e c lin a re , (— nare), h plecă,
în d o u i; gram. â trece uă vorbă
priu tote flessinnile ce pâte prii-
mi.— Declinafiune , acţiune de â
declină.
D e e liv , ( — uus) , povirnit.—
Declieilale, stare dc ă fi povirnit.
D o c o c t,p re p a a rt medicinale prin
forbr-re.
D e c o c ţiu n e , ( — tio), ferbere;
pharm. preparaţinne a unuî rem e­
diu prin ferbere.
D c c o g iio ir, (fr.) uă uneltă de
typographiă.
D e c o lo ra re , ( — rare), â luă
culorca. — D ecohraţiune, acţiune
de â decolora. ,
D e c o iu p o s iţiu u e , ( — fîo), ac-
ţiiinc de â decompuue (vd. vb.).
 D ec 151
D e c o m p te , (fr.) scadinţă din
=nă soeotelă, subducţiune.
D eco m ’p u n e re , vd. Discompu-
inere..
D e c o n c e rt, (fr.) ncînţcllegere,
.precănd de concert, în înţellegere,
în învoinţă.
D e c o iic e rta re , (fr.) â turbură
vocile nuuî cencert; fy . â strică
planurile făcute, încurca.
D e c o n g r u o , ( l a t) după so­
cotinţă.
D e c o n s a c ra re , â rcdicâ con
seeraţiunoa, â face profan, miren.
D e c o n s id e ra re , â redicâ con-
sidernţiunea, stim’a .— Deconside-
ra liu n e, lipse de consideraţinne ,
nestimă.
D e c o iisilia re , â despovăţui.
D e c o iite n iiiţă , (— fîa), per­
ie r e de conteninţă, turburare.
D e c o ra re , &-împodobi.— De-
coraţiune, semn de distincţiune.
D eco re, ( decus), podâbă.
D e c re d ita re , a redicâ crcditul,
deconsider'a.
D e c re p it, ( — tas) , căijut de
b ătrăneţă.— Decrepitudine, băfră-
neţă adîncă.
D e c re sc e u d o , (ital.) mus. vd.
Crescendo.
D e c r e t, decisiune în altă, offi-
ciale.
D e c re ta re , ^din decernere), â
commăndâ prin decret.
D e c re ta ţi, (— fiă ), decisiunî
ale papeî în diverse caşuri de drept
«anonic, reforme bisericesc! s. al.
Tote sunt strînse în Corpus ju ris
canonici, maî ales voi. II.
D e c u m a n ă , (— n a ),— subîn-
ţel. portă— aceaa din patra porte
ale nneî c-astre care se afflă cea
maî departe de nemicî. l ’ăm înturi
decumane s. decumate (agri de-
www.dacoromanica.ro
D ef
cumates), celle dela carî se luâ
decim’a (dijmă, lat. decumas). Du -
pă uă singură citaţiune â luî Tacit
se înţelleg mice pămînturî dela
Rhcnu şi D unăre, luate de R. în
sccl. I şi concesse veteranilor şi
coloniştilor contră decimă.
D e c u rio n e , (— no), ăutîiiî pre­
şedintele linei divisinnî de 10 in­
divid! la R .— Prim itiv fiă care din
celle 10 curie avea 10 attarî di­
visinnî.— In resbel eră comrnăn-
dantelc cellor 10 călări daţi de
fiă-care curiă; în munieipic avea
gubernul intern. Sub im peratori de­
v en iri preşedinţi aî communelor,
însărcinaţi cu strîngerea tributului.
Alte oollege administrative şi ju-
diciarie constă din membri cu a -
cest’aşî nume.
D c c u rsin n e , ( — sîo), alergare
în (Jeos.
D e d a to , loc.— în breviaţiune
d. d.— dela dată, din <pa înde­
plinirii.
D e d e m tia r e , dacă din de-demn
(dertignari) ă despreţiâ; dacă din
de-damna g. dauna, k despăgubi.
D e d ic a re , (— care), & conse-
crâ, dă în numele.— Dedicatiune,
acţiune de â dedică. L a R., spe­
ciale, consănţirca publică â unuî
edificiu.
' D ed o iu a g e a re , (fr.) â despă-
gubi.
D e d u c e re , ( — cere), â duce
în tjeos, scade, trage; â derivă.—
Deducfiune, acţiune de â deduce;
log. vd. Inducţiune.
D e fac to , (lat.) după fapt, du­
pă ruin stă în fiinţă.— De facto
et absqut ju r e , din puterea pro-
priă şi fără drept.
D e fă im a re , — regul. Defărna-
r e — â vorbi de reu.
 D ef 152 D ci

D e f a v o r a b i le , (— Us), care gd- în şir unul după altul (despre mi­

duce defavore. litari).
D e f a v o r a r e , â redică, favorea. D efin ire, ( — nire), a determi­
D e f a v o r e , ( — vor), lipse, în­ na esact.— Definiţiune, acţiune de
cetare de favore, disgraţiă, con- ă stabili, stabilitul unuî obiect cu
trarietate, nefortună. tote collaleralile cari pot se lu dis­
D e f a v o r ir e , ( — re»), desfavo- tingă do cel maî de apprope de
rire — â ţine îu defavore. sine. De ordiuar definiţiunea se
D e fe c t, (— in s), calitate cave face prin gen şi speţă (genus pro-
eontrariedă ceaa ce e bun, im per­ ximum et differenţia specifica); ast
fecţiune, lipse,— Defectos, — reu fel însă nu este completă decăt
— («os, carc are un defect.— De în şirul uneî classificaţiun;.
fectositate, stare defectosă. D efin itiv , vd. Decisiv.
D e fe n s a , (fr.) appârare. Snppl. D e ile c ta re , ( —fleciere),— regal.
Defensiune. deflectire— a applecă, îndoui, in-
D e fe n s ib ile * — pentru — dibi- torce, abate.— Dejlessiune, acţiune
le— care p6te fi appărat. de â deflecti.
D e f e n s i o n a r î, defensori dc pro- D e flo ra re , — regul. deflorire—
fessiuue, speţă dc htndieeltr in Sas- â eărle diu înflorire, rcgrede din
sonia şi alte părţi ale Germanici disvoltare. Că act. ă luă florea,
de preia seci. 15. frăgedimea.
D e fe n s iu n e , ( — sio), appăra- D efloriiiţft, sf;ire de deflorire.
re— Defensiv care servesce spre D c flo riţiu u e , ( — (io), acţiune
appărare;— Defensor, cel care ap- de â deflorj (maî ales câ act.).
pară. Defensor fidei (al credinţei) D e fo rm a re , îi face deform.
titlu ai regilor Angli priirait de D e fo rm e , ( — mi*), fără for­
Hem-ic V III dela pap’a Leone X mă, stricat.
pentru nă scriptură â sa contră D e fo rtific a re , â strică fortifi-
Luther, în care susţine* autoritatea caţinnea.
papale şi celle sacreminte. D t'f r a u d a ţiu n e , (— tio). înşe­
D e f e r in f ă , ceaa ce este deferit. lăciune.
D e f e r ir e , (— ferre), â depune, D e f r o n t, loc. fr. de mănă, u-
■adduce cv. înaintea cuî-va d. e. ă nul lîngă altul, înainte cu toţii.
deferi nn jurămînt. D e g a g e a r e ,( f r .) ă disfsce, scote
D e fe rv e s c iiiţ.1 , ( — scentta) , din am mestec, liberă.
încetare de ferbere, răcelă. D eg a i'iiire, (fr.) â redică gar-
nitur’a.
D e fie it, (fr.) lipse, neajjuus (în'
uă affcere de bani). D e g e n e r a r e , ( — rare), ii se
strică, â dă în le u ; câ aet. â ap-
B e f ie n ţă , (fr.) descredere. Suppl. plech spre re n .— Degeneraliune,
dcftdinlă, opp. Confidinţă. acţiuue de 'a degenera.
D e f ig u r a r e , a schimba figura D e g r a d a r e , â în(Jeoşi,— De-
drepfă, altera.— Defiguraţiune, ac­ gradntium , acţiune de ă îndeosi.
ţiune de ă defigura. D e g r a tia , (lat.) pentru h a tîr ..
D e f ila r e , (fr.) ă deşiră, â trece D ei g r a tia , (lat.) din mil’a lui.

www.dacoromanica.ro
 D el 153
Dumnezeu. Titlu purtat ănţîifl de
abaţi şi episeopl câ espressinţie â
dependinţei lor de fiinţ’a supremă.
După dumătatea seclulnî 13, cănd
papii începnsseră ă fi consideraţi
ca supplininţi aî lui J.- Chr. pre
pămînt, se edede inscripţiiinea Dei
et apostolicae sedis gratia (din mil’a
luî Dumnezeu şi scaunului apo­
stolic). Din epoc'a Carolingilor ,
mai ales dela sccl. 15, şî arrogară
şi suveranii timpii rnli acest col-
lătnrat.
D e g r a v i c a n s a , (lat.) din cu­
vinte tari.
D e g u is a r e , tir.) & ascunde sub
vestlmînt fals. Suppl. ă slrăvesll.
D e ific a rc , (— care), ă îndei.—
Deifieaţiune, acţiune de â deifica.
D c is i d a m o i ii f t, (gr.) frică de
Dumnedeu.
D e is u i ,— doctriii’a acellor cari,
rejeetănd nerî-ce revelaţinne, cred
esclusiv în essistinţ’a Ini Dumne­
deu, adăugind cel mult religiunea
naturel.— Deisti snnt, maî ales dela
secL 17 şl 18, cel ce professeijă
credinţ’a raţionale şi religiunea na-
tureî.
|) e i ta t e , ( —. tas); divinitate.
D e jm l c c a r e , a retrage resul-
tatnl sperat; câ act. â frustra.
D e ju ii, vd. urm.
D e jim a r e , (fr.) ă facc mânca­
rea de dimiiieţă. • Suppl. h gustă
s. degustă.
D e l a p t a r e , ă retrage dela la­
ptele matern, â înţărca.
D c lă s s n r e , ă părăsi
D e la ţiu n e , (— (Io), acţiune de
ă deferi, denunţam , plăngere la
judecată.— D elator, cel tare de-
feresee, face uă plăngere contră al­
tul, denunţă.
D e le a le , (fr.) suppl. nelegale.
www.dacoromanica.ro
Del
D e le c ta b H e , care addnee dc-
lectaţinnc, disfătător.
D e le c ta re ,- (— ri), ă disfăţă.—
Delectaţiune, plăcere, disfătare.
D e le g a d o s d e l f o iu e iito se-
num. în Hispania guvernatorii ci­
vili însărcinaţi cu poliţi’a unei'
provinţe.
D e le g a # , cel ce are aşsiiprăşî
affacerea altuia, vechil. In statele-
bisericesci denumesce pre admini­
stratorul uneî provinţe (dissă şi de-
legaţiune). D acă acest administra­
tor e un cardinale, se num. legal',
provinţ’a sa legaţiune.
D e le te ri» , ( — n u n i), ueri-ce-
pote strică, nimici cv.
D e l i b e r a r e , (— rari), ă dis-
bate , consulta cu sine s. cil alţii".
D e l i c a t , ( — (ws), sinţitor, aifec-
tibile, subţire, dulce, fin; de pre-
paraţiune pre îngrijită; fragile. —
D elicateţă, calitatca delicatulnî.
D e lic a te , d elicatam en te, (ital.)-
mus. delicat.
O e lîc i e , ( — ciae), plăcere. —
Delicios, plăcut.
D e lic t, (— ctum), greşielă. Păc-
calul e abatere deîa legile gene­
rali ale eousciinţeî, culp’a dela le­
gile positive; crimele conţine am-
■bele. Primele done nu se pot re­
feri deeăt la persone, tcrţiul la
fapt. Dnpă-ce s'a verificat crimi-,
nalitafea faptului, se pronunţă ass.
culpabilităţii accnsatnluî, căci po­
te cssiste criminalitate fără culpa­
bilitate. Astfel espiică Francesiî.
•Alţiî iea cnlp’a că simplu delict,
care 1111 attrsge după sine decisiu-
nea pedepsii, opp. dolus (viclenia),
faptul cn intenţinne. In tot casnl
culp’a attragc pedepsea fiind tot-
denna abatere dela legi. Delictul
pote deveni culpă.
 D em 154
D e l i m i t a r e , & pune limite.
D e l i n c a r e , â represintâ în nâ-
re-carl trăssure, nn tot-denna celle
principali. — Delintiatiune, acţiu­
ne de â delineâ.
D e l i r a r e , ( — rare), afiîn delirin.
D e lir it) , .(— rlum), rătăcire â
spiritului (din egri tu (Jiufi).
D e l o g e a r e , (fr.) ă fcBpele, sco­
te din loc.
D e lp liin , (fr.) hcredcle (moş­
tenitor) tiounlui la Francesî, prin­
cipe de coronă. Nnmele dela ces-
sinnea delphinatuluî (dauphine),
provinţă â Franciel, altă-dată par­
tea de Sud â regatnlul Bnrgnncji-
lor. Guigncs IU lnâ, după nă fi­
gură care decora casc’a sa, nnme­
le de delphin, pre care ln conser­
vară successoril sei. In l3 4 9 H n m -
bert II cease statele selle regelui
Franciei în person’a principelnl Ca­
rol de V alois, stipnlănd câ toţi
primii născuţi al casei Franciel se
pârte titlul de delphinî (danphiu
de Vicnnois). Acestă consnetu-
dine remasc appoî valante in fa-
mili'a regilor prin sncccssinnca â
25 delphinî pănă la 1790 şi chiar
maî departe, căci ultimul cn care
se termină acest nnmc în historiă
este ducele de Angonleme, fiiul
lu i Carol X .— Delphine, cnlegcrî de
autor» elassicî, stabilită de Ludo­
vic XIV (in usnm Delphini) sub
anspiciele lui Bossuet şi H uet (64
voi. 4. Par. 1674—730.
D e l t ă , parte de pămînt între
doue îm brăţări ale Nilnluî, numi­
tă pentrucă are form’a -unul A gre­
cesc. Ueri-ce pămînt -fertile în
mecjinl apei, precum sunt mal mul -
te pre Diţpăre.
D e m a g o g , în seus mal nobile
conduclor al poporului. Se nnmia
www.dacoromanica.ro
D em
în Grecia vechiă ccî ce putea at-
trage în parte-şi sinţimiutele po-
porulnl. Cel mal celebre represin-
tante al demagogiei ePericle. As­
tăzi, prin abus (şi îu anticitate), ce[
ce ămblă dnpă favârea poporului,
fiindcă s’a vădnt că de multe orî
popornl a devenit prad’a alessi-
lor sei.
D e m a n c h e r , (fr.) mus. schim­
barea din posiţiunea naturale, ap-
plicatnră (la viorină).
D e iii a r c a ţ ii in e , (fr.) este în
dreptul ginţilor lim if a stabilită prin
tractat între done puteri beligeranţi,
mal ales la nu avmistiţ lung. In
seci. 15, cănd Hispanil şi Portn-
gesil şl dispută domni’a m ării şi
nouelor ţerre discopperite. pap’a
Alessandru IV determina partea de
poBsessinne a ambelor prin lini?a
de demarcaţiune. In 1848 Germa­
nii numiră astfel liue'a prin care
Prnssia voi se dispartă ducatul de
Posen.
D e m a s c a r e , â dă pre faşă.
D e m e n ib r a r e , vd. Dismembrare.
D e in e n a g e a r e , â şî transpor­
tă lucrurile, a demigrâ.
D e rn e p liis a fiu iie , ( — tio), cu­
răţire dc aer reu.
D e m e n t , ( — turn) cădore din
merit, improbaţinue, opp. merit.
D e m e r s iu n e , ( — sio), eu-
fundarc.
D e n ii, (fr.), dnmătate. Suppl.
semi. — Tdte compusele cu demi
esprim (jumătatea obiectului.
D e n i i n ţ i r e , a arrăttâ că un s’a
spus adevărul.
D e m i s s i o n a r e , vd. Demitere.
D e m is s iu iie . vd. acţiune de
â demite (vd. vb.).
D e m ite r e , (— tere), â părăsi
nă fnneţiane de bună voiă.
 D em
D em iu rg ;, (gr.) magistrat gu-
bernator in uuele ţerre ale Gre­
ciei. L a gnostici creatorul lumii
visibill, preşedinte (arehon) al ccl-
leî maî de (Jeos lumi de spirite
(plerorua).
D c m iv o ita , (fr.) călărit in (Ju­
mătate de circunferinţă.
D e m n , care are demnitate.
D e m n i t a r , cel care este inves­
tit cu uă demuitate magistrale.
Titlul se applicâ speciale in F ran ­
cia, înainte du 1789, la căte-va per-
aâne funcţionând ecclesiastic &. în
monasterie. Sub Napoleon se nu­
miră mari demnitari ai coronei ti­
tularii demnităţilor inalte ale im-
peruluî, precum marele elector,
marele admirale şi marele coimeta-
bile. l)ames dignitaires se nuuiiâ
oflicianţile din a.dministraţiiiuea
casei imperiali dela St.-Denis.
D e m n it a te , (dignitas) , calita­
te bonorabile aliătiirată de ordinar
unei posiţiuul considerabili.
D e n i o b i l i s a r e , ( f \ ) se (Jice
in resbel pentru schimbatul nneî
trupe din stare de resbel in stare
de pace.
D e m o c r a ţia , desemnă la Greci
sp eş’a de stat în care decisiunea
actelor cellor mal importanţi se
făcea de popor (cFi^no?) ad. de a
dunanţ’a totor classiloF. Lucrul
possede insă mimai valore histori-
că, cunnoscută importanţ’a ce punea
ceî vechi pre triburi, şi acesta demo­
craţia era aristocraţia purificată. 1-
de’a democraţiei s’a,disvoltat mai ales
Sn timpul nouu, cănd educaţiunea is-
cepu se se respindescă mai com-
miine şi maî egale, deşi ueri-eăt
ar fi inaintat individul in sensul
spirituale, rem ăneă mult pănă se
ajjungă la acel’aşî gead in sphev’a
www.dacoromanica.ro
165 D em
materiale. Acest ultim puut se
strădui a Iii disvolţii şi â Iii pune
in cea mal aptă realitate ă sa sys-
tem’a republice! sociali s. princi­
piul democratic, systemă saiutariă,
făntăna libertăţii şi deiiiuităţii per-
souali, insă nici destul de stabile,
uici cuvenibile totor popârelor.
îndeplinirea lui ar fi perfecţiunea
societăţii, degenerarea un despcitism
neauzit. Originea id etî cere â fi
căutată speciale la barbarii g er­
mani şi iineamentul seu se pote
vede in orgauisaţiunea Americei şi
Angliei:
D e m o n is t, care crede in de­
moni. — Demonocraţiă, pucerea de­
monilor. — Demonolatru, adorator
de demoni. Negul.
D e m o n s tra re , vd. Dcmusirare.
D e iu o ra lis a re , â altera mo-
ralile bune, corrupe.
D e m o s , (d ^ o ? ) , denomiuaţiu-
ne greeă pentru communele şi lo­
calităţile in cari eră divi3ă Attica,
inclusiv Alhena. Comp. Cic. ad
Att. VII, 3 şi Lem. ătj/iof~ lo c a .
Nam Latiuis loca sunt y6it>ai, ym-
Vid. Salm. ad Solin. p. m. 690.
Verti etiatn potest populi, pagi.
Nam d'rjuoi 'slzti/.rjc;, populi Atti-
cae, de quibus exstet Menrsii li-
bellus, nihil sunt nisi pagi (can-
toni) in quos Attica erat descripta,
et a quibus Athenicnses, . . . no-
minabantur etc.» Dnpă stiugerea
cellor 4 phyle ionice, Cleistliene,
divise statul in 10 phyle noue, pre
carî le subdivjae, demoi, după lo­
calităţi, deunde veniâ că numărul
indivizilor ce conţinea fiă-care era
divers. Numărul demeior eră in.
gen. 174, ăutiiu stabile după pos-
sessiuni, astfel că fiă-care eetăţian
perţineâ de denml in care şî avea
 D en 156
possessinnea, înainte eyy.trjocg. Nu­
mele şi ln avea mai ales dela fa­
mili’a predomuinte în fiă-care; un
eră însă ncoessar câ toţi membrii
acestei familie sc po rte numele de-
mnlnî. Tot cetăţiannl căută se fiă
înscris, dela 17— 18 anni, în nndem
(Xqţiag/cy.ov preste
donî anni îu ti i/.uţ ('AlrjCiaOnxâv,
prin care căpătă drept de â lnâ
parte la adnnanţ’a generale. Le­
gatarele essenţialî ale membrilor
(ri^.uotai) era sacre commnnî (ie-
ş a â'rjfioTi/.a), poesessiuuî, tributuri,
addese cjoutribuţinnî (eîOcpogal)
commnnî şi suppnnerea la un pre­
şedinte, demarch. Despre demos
ee-va Niebrihr în romischc Aller-
thumer. Vd. şi Boekh Staas-hauş-
lerth. der Athener.
D cikiotică, (gr.) populariu. Se
num. nn mod de scriere egypţia-
nă eşită din hieroglyphe, însă a -
vînd uere-carî charactere determi­
nate şi simple. Este scrierea cnr-
rintp servind pentru transm issin-
nea ordinariă.
D e m p tis «leniendis (l.-it.) d u ­
pă ce ai scădnt ceaa ce era de
scădut.
D e m u s tra re , (— monslrare), U
a rră ttâ , m anifestă, face evidinte,
probă.
D c n a r , (— rîus), monnetă de
argint romană. Scossă sub repu­
blică (269 în. de Chr.), ea renia-
8e pănă la Constautin. Valorc de­
la 12—■16 aşi (vd. vb.) Dc preia
207 în. de Chr. se făcură şi de-
nari de anr, vaîănd 10 de argint
şi carî sc ponservară pănă în c-
poch'a Carolingilor, cănd formară
‘/ l2 din solid. Denarul propriu
frances eră maî ales cel de cuprn,
bătut de Philip I, valănd '/J40 din
www.dacoromanica.ro
D en
livre Tournois s. '/n din sou. De-
nariî de anr s. liartjiî (liards) v a -
lâ 3 denarî Tournois (fabricaţi la
Tonrs) s. 2'/, denarî parisis. Du­
pă cel frances se formă în Italia
denaro— '/, „ soldo, care însă, dnpă
divisinnea decimale h m onueteîcă­
dii din us. Denarul de anr roman
ln împrumutară şi Arabil cn nu­
mele dinar, deimde se răspîndi în
tot Orientele şi în Persia snb di­
verse unmirî preenm diriar-besti
yi 000 din galbin ; kasaer-dinar
s. al. L a Rnssi a devenit Denga
= '/2 copeke. — Ca pond denarul
eră în Roma, t'% ] s. 3,/48 din
dram.
D e u a ţio n a lis a r e , (fr.) â re-
dicâ naţionalitatea.
D e n a tu r a iis a r e , (fr.) ă lnâ
dreptul de naturalitate.
D cild ritc, — maî bine den/iri-
tidt — petre coppcrite cn desem
ue vegetalî s» ealcaric, formate prin
eoncreţinne din materie m inerali;
addese arburî fossilî. Dendrogra-
pliiă, desoripţinnea arburilor. —
Deudrologiă , stndinl plantelor şi
cresceriî arbnrilor.— Vendrolilhi}
arburî petrificaţî. — Dendromelra,
instrum ent pentrn ă m ăsură dia­
m etrul şi înălţimea arbnriior.
D e n e g a r e , ( — garc), a negâ,
(tăgădui).
D e ilh e iro , (pron. dennelro') ,
pond dc probat la Portngesî.
D e n ig r a n te , care înnegresce.
IV, MS.
D e iiiitis, (fr.) m ateria de bnm-
bâc cn done feţe, fabricată astădT
în Anglia.
D eiiiz a tio n , (angl. pron. de-
niseksclui), încetuţenire.
D e ito m il ia r e , ( — nare'), iu n -
mi prin numele sen (şi â porecli).
 D ep
— Denominaţiune, acţiune de â
denumi.— Denominativ, care ser-
vesce spre â denumi. — Denomi-
nator, care dennmesee.
D e n o ta r e , (— tare), â însem­
nă, arratt'a.
D e n o v o , (lat.) din nouB.
D e n s it a te , Suppl. desitate, de:
sitne.
D e n ta li s. — lite , speţă de
molluace.
D c n t a r i e , (— A ) , speţă de
plante.
D e n tic n l a t, cu dinţi.
D e n tis t, medic de dinţi.
D e n tiţ iu n e , ( — tio), eşirea
dinţilor, period’a formaţiunii lor şi
totalitatea phenomenelor care an
Ioc în cursul eî. Ultimul sens
speciale odontophiă.
D e » t u r ă , totalitatea dinţilor.
D c iu id a ţ iu n e , ( — tio), dis-
vălire.
D e n u m ir e , vd, Denominare.
D e n u n ţa r e , ( — tiare) ă anun­
ţă în public, declară, depune ac-
cusaţiune (pîri). — D enunlaţiune,
acţiune de â denunţă. — Denunţă­
tor, cel care denunţă.— D ennnliu,
effectul denunţa.ţiuniî (pîră).
D e o d a u d , (angl. pron. deo-
dend) ceaa ce revine Statului eu
occasiunea morţii unuî hom. —
Originea sa este în legile Iţii
Mose.
D e o n t h o l o g i ă , (gr.) partea
philosophieî care tractiSdă de da­
torie. Se cunnosce sub acest titlu
nn tractat al luî Bentham. Altfel
Morale.
D e o p t a r e , ( — tare), a dă vo­
tul pentru uă alegere.
D e p la n e lu c r a n d o , (lat.)
pentru eăştig.
www.dacoromanica.ro
157 D ep
D e p a r a l y s a r e , â redică p ara-
lysi’a.
D e p a r t, (fr.) plecare, depărta
re. N. us.
D e p a rta m e n t* s . d b p e r t a m e n t ,
(fr.) dispărţimînt, divisiune admi­
nistrativă.— Sunt în Francia, dela
1790 şi în America de Sud.— De­
partamentale, relativ la departa­
ment.
D e p e lir e , (— Iera), â respin­
ge, (goni).
D e p e n d c r e , s. — pindere, â
atîrna (de cnv.), fi în puterea. —
Dependinţă, subiecţiune, atîrnare.
— Depindinte, căre depinde.
D e p e n s ă , vd. Spesă.
D e p e n s a r e , (fr. din pensicm),
â cheltui. Maî bine impeusare.
D e p e r i r e , ( — rire), h peri cu
încetul, slăbi.— Deperiţiîine, ac­
ţiune de a deperi.
D e p e ş ă , (fr dipeche din de~
pecher) epistolă gubernamentale,
între un m agistrat şi aginţiî sei;
ueri-ce epistolă în grabă.
D e p e ş ia r c , (fr.) â se grăbi;*
câ act. â espodi. t. u acc. personeî
â lăssâ îu pace.
D e p lii e g ii ia r c , pharm. â libe­
ră de plilegmă, â curăţi un licid
de uă cantitate de apă (phelmă)
care nu 1 este necessariă.
D e p h lo g is tic , care nu arde,
neaprinsibile.
D e p ila ţ iu n e , ( — tio), cădere â
părului, (mai ales pentru opera­
ţiunea eare o produce).— Depila.
liv, care produce depilaţiune.
D e p i n g e r e , (•— gere), â de­
semnă, dugrăvi, descrie.
D e p l a s a r e , (fr.) â strămuta
din loc.
D e p ia n a r e , â face plan, neted.
D e p i a u t a r c , ( — tare), a redi-
 D ep 158
câ plantele din un l o c în gen. a
lua din loc, strămută.
D c p l o r a r c , ă plânge (act.) â
ave inilă. , D e p r a v a r e , ( — eare), h alte­
D e p lo y a r e , (fr.) â disfăşiurâ.
e stin d e, delineâ. JV. us.
D e p o l i r e , â redioa politur'a.
D c p o n iil te , (— nens ), gram .
calif, verbele carî au formă pas-
sivă şi înţelle-i activ. — Ca adct.
din depunere, m aî bine depositor,
prin metaph. pentru nn hom ă
cuî faşă şi inimă nu congruesc.
D e p o iilb ilc , ca.rep6tefi depus,
D e p o u t a n , ( — n«s), ad. care
nu p6te trece puntea s. mărgina-
rul comiţielor, deunde hom bătrân
(preste 60 anni) şi in gen. nerî-
cine e retras s. depărtat dela func­
ţiuni pnblice.
D e p o p u la r is a r t1, (fr.) â face
se perdă popularitatea (vd. vb.)
D epopularfaafiiine , acţiune de â
depopularisâ.
D e p o r t a r e , vd. D epurtare.
D e p o s it, ( — Inm ), ceaa ee se
dă în pad’a cuî-va, emanet. — D e­
pozitar, cel care are un deposit.'
D e p o s ifiu n c , (— tio), acţiune
de â depune, lăssare <jeos ; p r a d .
privaţiune de un officiii (maî ales
pentru suverani şi papî). — De­
positor, cel care depune.
D c p o s s e d a r e , — reg u l.— şe­
dere — â scote din possessiune.—
Depossessor, cel care depossede. —
Cel care a perdut’o & deposses.
D c p o s ta r e , (fr.) â depeli (go­
ni) din un post, dă la uă p arte,
scdte din loc, destitui.
D e p d t, (fr.) vd. Deposit.
D e p o t a l î , spegă de soldaţi by-
saritinf.
D o p o t e n ţ i a r e , (fr.) â răpi
to rţ a, puterea virile.
www.dacoromanica.ro
D ep
D e p o u ille s o p iiu e s, (fr.) vd.
Spolia opima.
D e p r ă d a r e , vd. D epfedare.
ra în un mod reu, abate din di­
recţiunea regulată; syn. â corrupe
(ultimul merge maî mult în essin-
ţ ’a lucrului).— D epravaltune , ac­
ţiune de ;i deprava. — D epravator,
cel care depvavedă.
D e p r e c a ţiu n e , ( — tio), rugă­
ciune.
D e p r e c a tu r ă , ( — ra ), denum
dreptul de &se buccurtt pentru viâ-
ţă de venitul averilor dăruite uneî
biserice.
D e p r e d a r e , ă jefui. — D ep ră -
daţiune, acţiune de â depredii,
D e p ic ii en si ii 11 e , (— s»o), p rin ­
dere, appncare. Suppl. deprensim ie.
D e p riitiere, s. — primebe,
(— mere), h dă spre fund, appăs-
sa în {jeos.
D e p r e ssiu n e , ( — sîo), acţiune
de â deprime, affuudare, fig. ob-
iecţiune; med. operaţiune de ochi3,
pentru albeţă, prin care se disld-
că uă lentilă, in Ioc de ă se tăia;
pathol, diininuţiune de forţe; m ath.
(depres horisontale), declin al ho-
risonteluî visnale sub horisonteln,
mării relativ cu observatorul de
d’assupra nivelului eî s. escessul
horisojuteluî raţionale assupra eel-
lui sinţibile. Tablele de depressiu­
ne servesc â facilita calculaţinnea
înălţimilor. In phys. e starea u -
uuî licid care, affundat prin nn
tub dischis în alt licid, remăne
m aî cjeos decăt nivelul liiidnlul
ambiante. Caus’a phenomenuluî
este acţiunea eapilariă.
D e p r e sso r itt, ( — rîuni), chir.
irstrn .îent pentrn k dopiirre dnra
m aier după tembraţiune.
 D ep
D c p rc ţia re , vd. D ispreţiare.
D e p riv a ţiu n c , ( — tio), lipsire. bililor(heriIor, pairilor şi domnilor).
Mai ales pentru destituţiunea ’.'.nuî
ecclesiastic dela prebindă, prin ca­
re însă nu perde eserciţnl dreptu­
rilor ce I dă posiţinnea sa.
D e p r o b a r e , ( — bare), vă. R e­
probare.
D c p ro fu n tlis , (lat.) ad. din
adâncuri, denum. (6 începutul seu)
psalmul 103, cântat la Catholicî.
D e p u n e re , (— ponere), a pune
deos, lăssă spre şedere, păstrare,
plângere, căştig s. al.
D e p u ra u ţă , ( — tîa), curăţire.
Effectul depuraţiunilor.
D c p u ra re , ( — rare), â cnrăţi
Usit. speciale pentm limpezirea ş.
curăţirea licidilor (defecaţiune) şi
în genere pentru uă curăţire prin
arte.
D c p u r a ţin n e , (— tio), acţiune
de a dopuri, pentru pharm,, alt­
fel pttrificaliune.
D e p u ra tiv î, med. remedie pro­
prie â dopuri (vd. vb.).
D ep u ta t, membru dc deputaţiu-
ne. In biseric’a orient, numele u-
nuî officiar adjutante al patriar-
chulnr.
D e p u ta ţiu n e , ( — (io), ordina-
ţiune de perss. carî lucrecjă în Inte-
ressea şi după ccrerile unei commu-
uităţî s. corporaţiunî; uniune de
trăm işî (soli). In Germania de-
nuni. nn congres în care commissiî
priucipilor discută şi reguledă pro-
poaiţiunile trămisse de dietă Dela
1789 an început â se numi deplu-
taţi membrii adunanţeî naţionali.
Se disting de am bassaăori pentrn-
c.ă ultirniî se trăm it în numele su­
veranului, precănd primii sunt a-
lessi de uă uniune de indivkjî- Ca-
mer’a deputaţilor 6 oamcr’a alcssi-
www.dacoromanica.ro
159 D er
Ior poporului, în opposit. cu â no.
Constituţinnea dia 1789 regula câ
fiă-care din celle 83 departaments
se trăm ită, din doul anni, la P a -
risî deputaţiune de un număr dc
persone relativ popiilaţiuniî ce con-
ţineâ şi contribuţiunilor ce dâ sta­
tului acel departem ent Aceştia com­
punea corpul legislativ. F iă care
deputat căută se fiă de treî-decl
anni şi se potă plăti dirc.ct 500
franci. D acă nit se găssesc în depar­
te mftnt 50 persâne cu etatea espusă şi
în stare de de â plăti ccl puşin
ceusul defipt pentru electibiiitate (in
genere condiţiunile .de etate şi
cens au variat) numărul se depli-
ncsce prin cel cari pot plăti cel
mal mult sub aeest cens. ju m ă ­
tate din deputaţi însă caută â se
lnâ din electibilil domiciliaţi în dâ-
partement. Camer a deputaţilor 6
în arbitriul suveranului; el pote
se o propoge, se o dissdlve, convo-
cănd însă a lf a în spaţ de trei lune
(in Prussia suut numai doue dis-
soluţiuni). In una cu camer’a iu a l-
tă şi suverannl deputaţii concur Ia
formaţiunea legilor; 1 1 legile de
imposit dâ ei primi votul.
D c ra n g c a re , (fir.) â deregulâ,
turbură, scote din ordine. Comp.
Dim ovire.
D c ra to , (lat.) după socotinţă,
precum s’a decis.
D c re g u la rc , vd. Derangeare.
D c r h e n t , monnetă şi m ăsură
-persieă.
D e iid e rc , ( — dere), a luă în
rîs.— D erisittne, acţiune de â de-
rîde (batjocură).— D erisor, de rîs.
D e riv a re , ( — -oare), â abate,
dâ altă direcţiune, tragn, deduce.
Câ n. â şî ave începutul.— Dcri-
 D es
vaţiune, actinne de â (Ierivii, ihe-
rap. operaţiune prin care se at-
trage sângele 8. ait licid din nă
parte a corpului către aita.— Be-
mediele proprie pentrn acest’a se
numesc derivative. — Calcul de de-
rivaţitme este methodă inventată
de Arbogast spre â găssi uă base
pentru analysea mai înaltă, fără â
ave n ecesitate de theori’a infini­
telor (s. infinitissimi'lor). E a cau­
tă se affle cum se pot deduce u-
n iî din alţiî factorii membrilor con­
secutivi al unei funcţiuni, şi se
stabilescă uă lege pentru fiă-care
membru in disvoltatul uneî func­
ţiuni de un’g, s. maî multe mobili
în şir. Factorii fia-cărui membru
al disvoltării se numesc derivaţi
Prim ul derivat este egale căt d i ­
ferenţialele.
D e r iv o r iu , uu instrum ent de
horologeriă.
P e r i n ă , (gr.) partea cea mai
desă â pelei. Merabran’a care o
accoppere este epidermă.
D e ra ia ţii!, un mineral.
D e rm e ste , speţă de insecte.
D e r u io d o u ţi, speţă de pesci.
D e n n o p te r i, familiâ de pesci
din ordinea holobrachilor absîomi-
minaiî, somnul perţine de dînşiî.
D e r r i s , gen de verme şi uă
plantă din China şi Cochinchina.
D e s, proposiţiune care se pune
înaintea vorbelor câ să arrătte în ­
torsul în .contrar, neegale.
D e s a b n s a r e , â întârce abusnl,
înşelăciunea; ă scote din errore.
D e s a c c o rd , ueaccord, dessu-
nanţă. — Descordare, â strica ac­
cordul.
D e s a c lia la u d a g e , (fr.) perde-
re de eunnosrinţe, muşterii (clia-
landiae).
www.dacoromanica.ro
160 D es
D e s a f f e c ţiu n e , încetare, lipse
de affecţiune.
D e s a g r e a b i le , (fr.) neplăcut.
Pi. vs. ■
D e s a g g r e g a ţiu iie , stricarea ag-
gregaţiuniî, disunire. •
D c s a g r e m e n t, (fir.) neplăcere.
D e s a l t e r a r e , a redică setea.
Desalleraliune, acţiune .de ă de-
sa lte râ .. .
D e s a u n i a r e , (fr.) âdepeli (go­
ni) urătul. N. us.
D e s a p p r o b a r e , vd. Deprobare.
D e s a p p r o p r i a r e , â privâ de
proprietate. Suppl. dcpropriare.
l l e s a r m a r e , ă luâ armele.
f i e s h a r iu o u î ă , vd. Dishurmoniă.
D e s a s s o e i a r e , ă luii din so­
cietate, strică comsnunitatea. Suppl.
dissociare.
D e s a s t r u , (fr.) eveniment fu­
neste; calamitate.
D e s a îe r ik , pondrussesc, 4 ocale.
D e s a fir, (arab.) prescnjiţiam.
Denum. uă culegere, uere-cum ve-
chiă, discopperită în seci. 16 la
Ispalian, dc un erudit Parsu. Con­
ţine 16 scripte, sacre, 15 propheţî
vechî Perai şi uă carte h lui Zo-
roastru. Dnpă ediţinnea h iî Molia
Firuz, Eskiue a tradus unul în
limb’a anglă (Bombai 1818).
D e s c e n s u n i, (lat.) Usit. în
chem. vechia, d. e. per descensum
focul fiind d’assupra.
- D e s c i f r a r e , â distinge ciffrele,
â citi ceaa e reu scris, â demes-
ticâ, esplicâ.
D e s c in d e r e , (— scendere), â
veni de sns în <jeos, (se pogori),
opp. asseindere; fig. ă se trage
(prin ginte).
D e s c e u d iiiţf l, lineă pre 'care
urmeijă descindinţiî, .tracţiune, cs-
tracţiune, filiaţiune.
 D es
D e sc in d in te, (—scendens), ca­
re descinde, fig. nrmaşiu. Semne
•descindinţi sunt, în astron. acelea
prin carî S 6rele pare â descinde
către polnl applecat.
D esc ifisiu n e , (-»- sto), acţiune
de â deseinde. Dese. unei stelle e
d istanţ'a între pnntnl ecinossiale
şi pnntnl fccatornlnhii plecat snb
io risonte înaeel’aşî timp cn steaa.
D upă-cum se va referi la spher’a
dreptă s. la cea oblică, ea eapă-
i ă aceleaşi epithete.
D e sc isiu n e ; (— s j o ) , tăiare,
nm fură, dispărţlre, (spinteq&re).
D e s c rie re , ( —bere), ărepresin-
"ta, depinge prin vorbe; geom. a
tra g e, determină prin limite.
D e se m n a re , vd. Designare.
D esen iv ra re , (fr.) a face se
"trecă nervaţinnea (beţia), desme-
~tîci. Snppl. ă denervă.
D e se rt, (— tus) , pnstiâ, soli­
tudine, deşert. — Deşertare, a pă­
răsi nn loc, posit (post), nude 6
dator a şed6, (ă esşiră).— Deser-
Jiune, acţinne de â deşerta.— De-
sertor, cel Ce desei tedă.
D e se rv ire , ( — vtre), h addnee
serviţ. Mai strîns decăt servire,
implie/4 coqceptul de zel, fidelita­
te .— Se pote nsită pentrn â plăti.
D e s e s p e ra re , vd. şi snppl.
desperare.
D e s lia b itu d iiie , vd. şi snppl.
desuetudine.
D e s h e riu ţîi, — bine desheritanţă
— vacanţă de hereditate; lipse dc
lieredf. L a Eoma averile remnse
prin desheritanţă veniă Statului.
In evul mediii se luă dc aignorif
jn stiţiarî, mai ales eeî înalţi. As­
tădi legea ’î arrogă domininini pub­
lic.
www.dacoromanica.ro
161 D es
D c s lie r ita r e , — pentru deshe-
redilare, ă desmoşteni.
D c s Iio iiu e t,(fr) nehonest. N. us.
D e s l i o u o r e , (fr.) perdere de
honore (necinste), sijn. infatniă,
flagiţiu.
D e s id io s , (— sus), care şede
mnlt, leneş.
D e s ig i la r e , ( — tiare), ă ar-
rătta, indică, esprime, denotă, da
înţeiles. Sappl. desemnare. Sen­
sul francesescnlnî dessiner, a re-
presintă prin lineaminte-, (lngrăvi,
suppl. delineare.— D esignalm ne~
destmnaţiune, acţinne de â desem­
nă. Se (jice speciale pentrn chiă-
marea precnrrinte la uă fnncţinne;
appoî însemnatul m ă rfe lo r~ spe-
ci/îcaţiune.
D e s ig n a t o r i, (—r e s ~ locarii),
se nnmiă, la E ., diverşi indivizi
occnpaţî cn ordinaţiunea pompe­
lor. Vd. şi Amphithealru.
D e s in f e c ta r e , â eurăţi de in-
fectaţiune.
D e s i n i n ţ ă , ( — (i a), ceaa ce
este in margine, terminaţinne, fles-
sinnc, sens.
D e s in te r e s s a t, neinteressat.
D e s ir a b ile . (fr.) de dorit. N. us.
D e s is ta r e , (— sistere), â înce­
tă .— Desislintă, ineetare.
D e s it a te , (densi —) desim e,
coinpacifate, cantitate de materia
eouţinntă dc un corp snb un volu­
me determinat. Ou' căt volumele
6 mal mic şi greutatea maî mare,
cu attăt corpnl are mal multă de­
sitate.
D e s ja t, (— deneg), mounetă de
arg. russ. ~ 10 denga.
D e s m a il, ('mygale), gen de car-
na'ssiere mamifere, insectivore.
D e s iu a ltli, plantă lierbacră din­
tre legnmin 6sc.
11
 D es 162
D e s m e i-ita re , vd. Demerilare.
D c s m o b i la r e s. d eh o b ila re —
ă redicâ m obilile, investitul uueî
case. Suppl. demobilire.
D e s in o d iii, (— dium ), gen de
plante din famili’a leguminoselor
papilionaeee, m;iî multe din Ame­
rica şi Indiele occid. — Insemna-
bile este D. gyrans.
D e s m o g r a p h iă , (gr.) descrip-
ţiunea legămintelor.— Desmolopă;
studiul lor, parte â anatomiei care
tractedă de cartilaginile şi ligamin-
tele cartilagiuoae către muşchi şi
osse.
D e s n a fu i-a rc s. d e n a t u r a r e , â
scote din n a tu ră , schimbă calită­
ţile proprie ale unuî lucru. Prin
abus, f6rte reu, se iea syn. cu des-
pămîntenire.
V e s o b l i g a r e , (fi-.) ă arrătta
purtare rea. N. us.
D e s o b s t m i u ţ i , med. remedie
proprie â stabili libertate în căiele
bilose s. al., in vassele şăngine.
D e s o c c u p a f , neoeenpat, fară
lucru.
D e s o la r e , ă pustia, devasta; â
întrista adine.— Desolaţiune, ac­
ţiune de a desolh. — Pămitdul de-
solaţiuniî (dissă dela ariditatea so­
lului şi rigorea climeî) este ţarră
pre m arginea oecidintale â Groen­
landei , discopperită de Kergelen
(deunde insul’a Kergelen) în 1772.
Astătpf e coprins în insulele Occa-
nieî.
D e s o p ila v e , (fr.) s. desobslrui-
re, med. â disehide părţile consti-
pate ale corpului.
D e s o r d i n a r c , a pnne în desor-
dine.
D e s o r d i i i e , lipse de ordine,
tu rb u ra re , confiisiunc.
www.dacoromanica.ro
D es
D c s o r d o n a r c , (fr.) vd. şisuppU
desordinare.
D e s o r g a n i s a r e , â strică org a-
nisaţiunea.— Desorganisaţiune, ac­
ţiune de ă desorganisâ; med. tu r­
burare şi alteraţiune completă â
umiî organ 8. uneî părţi din el în
respectul formei şi composiţiunil
auatomice şi chemice ă sa. Dea-
organisaţinuea incepntă, vieţ'a or-
gauuluî pere. Se combate pjeiri caus­
tice, corrosivc, caloreseinţi s. al.
D e s o r g a n i s a t o r , care desor-
ganisă.— Pentru lucruri maî bine-
desorganisante.
D e s o s s y d a r e , ă trage ossy-
genul din un corp.— Desossyda-
liuue, act. de â desossyda. Ope­
raţiune chemică prin care se es-
trage dela un corp ossydat în parte
s. în tot acidul cu care este com­
binat. I.a ossydele de metalî maî
nobiiî ajjunge eăldur’a; pentru cel-
le-alte, precum şi diversele mate­
rie , e necessariă presinţ’a unuî
corp, d. e. cărbunele, care flub
eircunstanţele dominanţi ţine căt
maî mare affinitate cu acidul.
D e s o s s y g e u a r c , â lipsi un.
corp de ossygen. iie/j.
D e s p e c t, ( — ins), despreţ.
D e s p e r a r e , (— rare), k perde-
sperauţ’a.
D c s p o lia ţiu n e , (— fio), des-
puiare, (jefuire).
D e s p o n s a t , ( — iv s ), promis
(logodit). Comp. fidenţat.
D o s p o t, vd. urm.
D e s p o ia t, vd. urm.
D e s p o ti s m , s. — t i ă , derivat
dela raportul între domn şi serv,
des. în geu. abusul de putere su­
verană. Despotul nu recunnosee
nicinâ legătură obiectivă, crede că.
ce) de sub dînsnl sunt croaţi nu-
 D es 163
maî «pentru sine.— Sub successoriî
lnî Constantin c. Mare se numi'a
despoţî aî Sparte! principi, fraţi
şi fir aî im peratoruM , căror se con-
cedeâ căte-uă proyinţă în apanagiiî.
L a Perşi titlul eră syn. cu rerje.
L a Greci respundeâ celluî de Cae-
sar. Imperatorul Alesse Angelul
I dede ordine iînmediat după sine.
Conjugea unuî despot e despoina.—
Despoiate snnt ţerre mice gnber-
nate de principi siiverauî, în Ori-
ente, de preia seci. 12.
Despm naţiuM C, operaţiuneche-
mioă ?1 cuî obiect este â separă
albumele şi ingredienţii spunieganţi
căud se incăldese materie vegetali,
siropuri s. al. s. se clarifică prin
alb de ou5 succurî vegetali şi uuii
lîcidî animali.
D e s r a f i o n a r e s. derationahe.
a raţiona întors, nedrept.
D e s s a la ţiu u e , ( — (lo), des-
sărare, estracţiune a sărilor din li-
cidiî eu cari sunt conbinate.
D e s s e c c a r e , â seccâ. Maî ales
cănd se estrage. uă cantitate mare
de iipă.^—De.sseccaţiuiie, acţiune de
â dessecca.
D e s s e r t, (fr., lat. mejisae secun-
dae), ultimul serviţ la masă. Con­
stă din pome, fructe, saeharetnrî.
3 e s s ic c a f iim e , (— tio), opera­
ţiune prin care se redică corpului
inimiditatea. Comp. desseccakiune.
D estrO n are, vd. Detronare.
D e s s u s , (fr.) nins. des. vocea
cea mai de sus, soprano.
D e stiîa r e , vd. Distilare.
D e stin , vd. Fat.
D e s tiita r e , ă determină cv. pen­
tru cv.— Destinată, determinaţiu-
ne, sorte.— D eslinaliune, acţiune
de ă destina.— Nemobilt de desti-
naţiune sunt tote obiectele mobili
www.dacoromanica.ro
D et
încorporate onuî nemobile s. al.
adaptate în cv. (precum oglind’a),
opp. nernobilî de natură, precum so­
lul (pămîntul) s. al. Destinatiunca
de fam ilia s. a u n u î tată e ordi-
naţiunea ce face uu proprietar din
predinl seu pentru necessitatea de
canalî, căie s. al. Destinaţiunea
uneî persone & maî ales otnciul
ce are.
D e stitu ir e , ( — (aere), k mişcă
din loc, dâ deos, depărta dela un
offleiu.— Destilwtiune, acţiune de
ii destitui. Addese syn. înşelăciu­
ne, maî ales la Germani.
D c str a , (ital.) cu măn’a_ dreptă.
Semnătură la note musicali.
D e str ie r (fr.) dreptar. Vechiă
vorbă franc. des. un ca! de mănă
s. de bătaiă. Numele vine fiindcă
eră purtat cu măn’a dreptă, opp.
palefroi, cal de cerimoniă.
D e str u c fib ilc , care pote fi des-
tm it.
D e str u g e r e , vd. urm.
D e s t e u ir e ,— de aci stricare —
acel’aşî sens, opp. Construire.
D c s tn ic ţiu n e , acţiune de â des-
ti-ui.— Destructor (pentru lucruri
maî ales destruinte) care strică ,
decompune.
D e su d a r e , vb. Sudare.
D e su e tu d in e , ( — tudo),d esvăţ,
desobicnuinţă.
D e s u m a r c , ( — mere), vd De­
ducere.
D e s u itiu a e , desunire.
D e ta iiîl, (fr.) mănunţime, enu-
meraţinne minuţiosă â părţilor u-
nuî tot, eoncepţiuuoa esaetă â luî;
to t ce pote fi suppres fără a strica
aspectul geuerale; arch. mănunţimî
essenţiali. D itail estim atif nu­
mesc Franeesii partea unuî p ro ­
 D ei 164
iect de eonstrneţiune care conţine
evalnaţiimea speselor.
D e ta ş ia r c , (fr.) â dispărţl, dis-
lipl, opp. attaşiare.— Detafiament,
dislipire; milil. dispărţiiuînt de
soldaţi. Dacă este maî mare se
(Jice corps detache. Constă în maî
mare parte1 din pedestrime şi are
de scop maî ales esploraţiunea Io-
cnrilor.
D e te la g iiî , ( f r . ) abjugaţinne
(dishămare) şi nă nonă invenţînne
de ă dispărţl trăssnr’a de cal, la
cas de fngă, prin medloenl unnî
legăm înt Ia măn’a căllătoruhiî.
D e tem p ere, (lat.) după liiup,
la occaslnne.
D e te n ţiu n e , ( — tio ), acţinne
de â deţine, possessiune, avere în
mănă; onprelă, închidere cel pucin
pentru 3 anni.
D eten to r, ( — tar), cel ce are
possessinnea nneî heredităţî.
D e te r g in te s. dktebsiv, med.
remediu care. şterge.
D e te r io r a r e , ă întleosora.
D e term in a re, â decide (hotă-
ri).— D eternii naţiu n e, acţinne de
ă determină.— Problemă determi­
nată, aeeaa care nu admite decăt
nn uumăr decis de soluţinnî.
D e te r iu in a to , (ital.) mus. cli
ton decisiv.
D e te r m in ism , ( —m «s),s.j)re—
dennm. opininnea despre dependin-
ţ ’a voinţei hnmane de diverse cău­
şe, formăud basca ncrî-căriî deci-
sinnî s. acţiuni, opp. indelermi-
n is m , care recuunosce libertatea
deplină â voinţei. — Determinismul
e fatalistic cănd lassă voinţ’a se
depiudă de uă necessitatc generale,
orbă (fat.)ţ materialistic, cănd es-
plică mişcarea voinţei nmnaî că
resultat al organismului corporale;
www.dacoromanica.ro
D eu
iheologic (fnndat dc St. Anguetin
şi Calvin), căud attribuesee provi-
dinţeî dirccţinnea acttivităţii volun-
tarie. Leibnitz şi H erbart gtintap-
părătorl aî determinismului, consi­
derând voinţ’a că resnKat al legi­
tim ităţii interne â vieţeî spirituali.
D e te s ta b ile , ( — lis), prin abns
demn de detestat.
D e te sta r e , ( —ri), â malecjice,
uri ta re .— Delestaiiune, acţinne
de a detestă.
D eţin ere, ă ţine la sine s. pen­
trn sine; închide (arrestă).
D e tr ic a g iu , (fr.) scărmănat.
D e tr im e n t, (— fum) , perdere
(pagnbă), Comp. prejndiciii, dau­
nă, incommod.
D etto , (Ital ) asseuiine.
D e tu n a ţiiiile , iuflammaţiune
violinte unită cn 'tare sgommot.
D e u s e x îu a c liiu a , (la t.
(0eo? tn n v/a vr,) esprime disso-
luţinnca (uesuodămînt) uneî impli-
catinnî tragicc prin intratul snbit
al uner persone s. nnnî cas. In
tragedi’a antică catastrophea eră
addese deplinită de un (lefi anssi-
Iîar descins prin uă maeliină.
D eu t, (pron. duitj), monuetă hol-
lantlică de cupru, fdrte grea", fig.
Incrn de puţină yalore.
D e n teriu , (— rus) , secnndar.
D eu tero , (gr.) secund. Pns în ­
aintea nneî vorbe esprime dupli-
calnl obieetnlnî.
D e iite r o g a m , (gr.) cel ce tră-
iesce în secundul connnbiii.
D e u tc r o n o n m i, (g r.) numesc
tradnetoriî grecî â r-incia carte â
luî-Mose, pentrncă conţine nă re-
petiţiime a stabilitelor acestuî le­
gislator. Referiuţ’a la templul şi
officiul sacru din Ierusaltm , legile
regilor, propketiee şi Leviticele re­
 D ev 165
duc composiţiiinea acestei cărţi la
timpul luî Ijsia. Particnlariă con-
sideraţinnq merită în denteronomiu
esposiţiunea morţiî luî 5Iose, cap.
3 1 -3 4 .
D c u te r o s c o p iă , (gr.) talent de
ă provede lucruri tiitorie.
D e n to , (gr-) particulă întrodus-
Eă în limb'a chemieî moderne pen­
tru â desemnă că un corp simplu,
intrat în altul compus, se afflă în-
tr’însnl în doue proporţiunî.
D e v a iiş a r e , (fr.) vd. şi snppl.
a precede.
D ev a sta re, (— stare), ă pustia.
D ev en ire, â se face, â câştigă
uă calitate.
D e v ia r e , ( — are), â se abate.—
Deviaţiune acţiune de â devia; chem.
direcţiune viţiosă ce iea une li­
ciţi; aslr. depărtare de posiţiuue,
distanţ’a unuî ocliian meridian s.
unuî pătrar de cerc murale de a-
devăratul plan al meridiannluî. Dev.
u n u i corp e depărtarea în care
un corp cădut spontaneu pre su­
p ra fa ţa pămîntiilni stă de perpen­
d icu larii trasşă dela puntul sen de
plecare la aeestă suprafaţă.
D e v e r g u n d , fără respect, ru ­
şine.
Devcrguudarc, a lucra câ de­
vergund.
D e v in a r e , vd. Rivinare.
D e v is ă , (divisa), semnătură ,
sentinţă de alegere espressă mai
addese prin nă figură symbolică.
Constă de uă parte din symbolul
însuşî, de alt’a din aentinţ’a de
esplicat. TJsul sen se găssesce
din timpul lnî H om er. Pompeîu
avea pre sigiliu un leu armat de
uă sa b iă ; cea maî mare esten-
www.dacoromanica.ro
D ia
siune şî o căpătă însă in ertfl
meijiu.
D e v o lliţiu n e , (— tio), jurispr,
trecerea unui obiect dela nă parte
la alt’a. In dreptul german— de­
unde critic’a pretenfiunilor de he-
reditate pentru cari Ludovic XIV
a purtat resbelnl contră Hispania
(1667)— e dreptul ce au copiiîde
a heredită averile ambilor părinţi
cănd nnnl din eî more, remănănd
usufructul Jor pentru ceî din vieţă.
D e v o ta m e n t, disposiţiune com­
pletă de â servi pre altul, sacri-
flciCî de persân’a sa.
D e v o ta r e , â face devotament.
* D e v o ţiu n e , ( — tio), speciale
sacrificiul divin pentru Dumnedeu.
D e x io g r a p lliîi , — dessiogra-
phiă — scriere dela stîng’a spre
drept’a. Comp. (lovtjrţog rjâov.
D e x tr in . ( — nus), — deţfnn—
snbstauţă albă transparinte, gumo-
să, solubile în apă; nu în alcohol,
estrassă din amidon.» Se obţinas.
uscănd uşior la foc amidonul, s.
siippunîndii-lut- acţiunii acizilor snb-
ţiraţî s. diastosii prin încălzire. Se
nnmesce pentrucă soluţiunile s&le
direg spre drept'a plan’a de pola-
risaţinne a nneî raije polarisate
care le -străbate.
D ia b a b n l, speţă de lemn (ro­
şiii inchis şi greu) în Indie-
D ia b ită , sp eţă de egritudine.
D ia b lo tin , (fr.) mar. şi diablon.
vd. Etai.
D ia b r o s e , (gr.) med. eorrosiu-
ne produssă între altele prin dia-
brolice, me(}iarie între corrosive şi
caustice.
D ia c a th o lic ă , ( — ca), purga­
tiv universar, eclegmă compusă din
adunătură de planfc* «i seminţe.
 D ia 165
D ia c a th o c liiă , ( — cheo), j u -
rispr. possessiune.'
D ia c a u s tic e , (— cae), caliiica-
ţiune d cnrbelor caustice s.. corpu­
rilor caustice produase prin refrac-
ţiune.
D ia c h e l, (g r.)s . — chyl, ungin-
te medicinale.— D. simplu 6 com­
pus din decocţiune de giadiol, ar-
gyrită preparată şi un nleiu gumic,
&. din nleiu şi plumb (săpnne de
plumb): D. compus, coustă din uă
cantitate de cel simplu, ceră roşiă,
terebenthiuă, g-umi ammoniac, sa-
gapen curăţit în alcohol s. al.; D.
m a re, conţine pre lîngă ingredi-
enţii"precedinţilor nă mare canti*
tate de decocţiunî vegetali.
D ia s e h e n f t, s. — chentu, achenă
duplă s. gemină.
D incSiUisc, (gr.) refracţiuue a
radelor. —■ D iaclaslic , relativ la
diaclase.
D ia e o d iu , (gr.) nn sirop deli-
ninte.
D ia c o lo c y n tlie d , ( — dus), e-
lectuar violinte compus din co-
locint, aloiii, bdeliu, elleboriu ne­
gru, guuii arabic, nitrat de potasse
şi sirop de rose, usitat câ purgativ.
D i a c o m a t i c , (cant s. accord)'
spe?ă de musică resnltante" din ni-
sce transiţiimî harmonice prin as-
cinsiimea şi descinsiunea unei note
în treccrea sa dela un accord la
altul, deşi in apparinţă remăne pre
aceaaşî lineă. Numele î vine fiind­
că ascinsmnea şi deseinsiunea se
face de 11a comraă.
D ia c o p , (g r .) canale pentru â
•udă nn loc; gen de peBci.-
D ia c r i s ă , med. vd. Crisă.
D ia c u stic A , (gr.) partea ac u s­
www.dacoromanica.ro
Dea
ticei care se occupă de refracţiunoa
snnetelor şi studiul proprietăţilor
lo r, după cum elle trec dela- un
fluid maî dea la altul maî subţire.
In uă secundă sunetul percurge
333 metre în aeru l atmospheric,
1498 în apă. Theori’a dat,e<jă de­
la P. Mersenne.
D ia d c lp h c , (gr.) a . — ■ f k i s t e ,
plante şi flori avind fructul închis
în doue albeâre unite prin un firat,
precum este mazărea. Firatnl se
dice diadelphiă. Sunt determinate
de Linn6 şi divise în p itrn ordini.
D ia d f in ă , (gr.) primitiv legă­
tură albă de iană subţire cu care
regii orientali şî în cin goii fruntea
(Xenoph, Cyr. VIII. 3 . 13), appoi
de serică ţessută s. împletită, maî
largă în me(Jloc, oruata addese cu
petre preţiose. Constantin cel Maro
î puse un şir d u y lu , legat din dă-
răt. Accaa care se vede ia (Jeiîşi
regii egypţianl, are predinsa sym -
bolul şerpehiî sacru. A luî Bac-
chu, numită de ordinar credemno-
nele, şi â cuî arte se manifestă maî
ales la In d ian !, lăssă suspendinţi
pre frunte şi tîtnple maî multe că­
pătâie, descindinţi pănă spre humerî.
A Perşilor, pre care Alessandru o
adopta în locul diademei forte în­
guste â Grecilor, încunginrâ tia-
r’a. L a R. a corona haurea candi­
da, fascia praeligata, (Suet.) „fascii
alba“ vd. m ai.sus purtată de regî
la început, căcjii în desuetudine sub
im peratorî, de frică de sortea luî
C esare, pănă la Diocletian. In
Francia veni in us dela Clove, â
cuî diademă aveâ mal mult form’a
uneî cordne. Carol Magnu o avea
compusă de 8 bande. O primiii
dela archiepiscopnl de Reims, assis-
tat de trei sig n o rî; impeiatorul
 D ia 167
••Germaniei dela ceî treî electori ec-
•clesiasticî.
D i a d i c a s i ă , (gr.) proces inri-
•diCj precănd altercaiiune denume-
-sce în genere nerî-ce dispută, ueri-
te schimb de raţionamiiite între maî
mulţi indivi(J>. Vd. Proces.
D ia d o c h c s. d iad esse, (gr.)
.med. schimbatul uneî egritudini în
alt’a heterogenă s. contraria. - Dia-
dochi den. pre următoriî luî Ales-
•■sandru c. Mare în historiciî maî
tărdiî. Neoplatonicul P ro clu , că
urm ător al luî Syrian, pnrtii aces-
t ’aşî epithct.
D ia d iim c n , vd. Sculptură.
D ia g ly p te , (g r.) scuipi, figura
lucrate în îiitrnl suprafeţei; opp.
■anaghjple s. (ţel le săpate {firi alfa-
r ă . — Diaglţipliic, săpat adine,. Iu-
«rac cu forfec'a.
D ia g n o s e , ( gr. ) cunnoscinţă
â uneî egritudinî, căpătată de me­
dic prin cercetarea şi compararea
diverselor sem ne, carî o pot cha-
racterisâ ( semne diagnostice) . —
Thcori’a este diagnostică.
D ia g o m e tr u , (gr.) insirnment
-dat de Rousseau pentru â măsurii
op.lle maî slabe electricităţi. Uă pilă
aeccă communicănd prin bascasacu
solul, prin un’a din estremităţî cu uă
vargă metalică isolată Susţinînd
a n ac forte slab inagnetat, mobile
la unul din vîrfurî. In faţ'a acu­
lu i stă uă bală metalică isolată,
communicănd cu pil’a. Acul mag-
n etat se pune în mişcare; dacă
între base şi estremitatea pilei se
pune uă substanţă reu condiicfrice,
timpul pănă cănd mişcarea aculnî
capată cea mai înaltă valore, este
■cu attăt m ai lur.g, cn eăt puterea
■electrică â substanţei e maî mică.
www.dacoromanica.ro
D ia
Mişcarea, începută, se eommunieă
totei sj'stemeî şi gradele de elec­
tricitate ale substanţei se pot nu­
mără pre nn cerc verticale pus al-
lătnre.
D ia g o n a le , (gr.) oblic ; geom.
ţ i . lineă care unesce doue ăngliiurî
ale unei fignre de linge drepte făiă
â coincide cu vre-nn’a din laterile
ei. De aci în uerî-ce polygon n u ­
mărul diagonalilor dusse diu ace­
l’aşî punt e egale numărului late-
rilor polygonuluî, mai puţin tr e i;
în un triănghiu nu se pote duce
nici uă diagonale; la corpuri ea
unesce doue ănghiuri nu formate de
aceaaşî lăture, Plan’a diagouale
străbate treî ănghiurî fără h coin­
cide cu vre-nn’a din laterile lor.
D ia g r a î n m ă , (gr.) represinta-
ţiuue scurtă; gram. figură servind
â demustra uă proposiţiufte, mus.
eră la Greci ceaa ce numim astărji
gammă s. scală (şi parliţiuue)-,nat,
un pesce argintiu, fără soldi d’a s-
supra.
D ia g r a p h , (gr.) instrument dat
de- Gavard în 1836 spre a deliueă
(desenă) mecanic perspective după
natură. Eepansă pre principiul că
nerf-ce tabel represintă trăssur’a
imagiuii diu tote puntele carî, ple-
căud dela un obiect materiale, se
reunesc pre uu centru conic în o-
chiul spectatorului. Cănd se uită.
nescine priu un ocular adaptat pre
instrument şi pune dioptrul pre
puntul căutat, nn mecanism parti­
cular dă rad’a de perspectivă ă
puntului.— Diagraphică, artea de-
semnnluî, maî ales în primele li-
neaminte.
D ia it a , nume generic pentru
uerî-ce cameră, s. uo împărţimînt
întreg de casă.
 D ia 168 D ia

D ia le c t, (— <ws), mod de vor­ trele nobili. Vine m al ales d i»

bire particular unui provinţe, de­ Indiele occid. şi Brasilia. Artea
rivat din limb'a generale s. cea de ă lu tăiâ a fost discopperită în.
cultivată, determinată prin litera­ 1476 de, Berqnein. Se raăsâră cu
tură. caratul. Cănd pondul seu trece de-
D ialcc iic S , (—ca s. — ce), pars un carat, Be preţiesce dnpă pătra­
logicae quae rationem disputând! tul ăeestuî pond, multiplicat cu 48,
docet (Lem.). La' Platone logic’a s. (preţul unul carat de diam. brut).
method'a cugetării înalte, specula­ T aiaţ, caratul costă 168—192 fr.:
tive. Aristotele făcea disti ncţrane preate carat se aocotescc pătratul
între eonclu.siunile proprie sciînţi- pondulul multiplicat cu 19?. Intre
fice şi celle dialectice s. de pro­ celle mal celebri diamanţi sunt al re-
babilitate.— Dialectici, philosophiî geluIBrasilieî,valănd 7,500,000,000-
din schol’a megarică a. eriatică şi fr., al imperatoriiluî de Mogol (îa
din cea stoică. limb’a lor Kohi-noor) 279 carate.
Numele dela gr. adamas (eare nu
D ia le l, (gr.) argument al Scep­
ticilor contv.ă Dogmatici. sa suppnne laboriî), care desemna un
fer forte tare şi difflcila de lucrat.
D ialem ft, (gr.) med. încetatul (Hes.), servind pentru uneltele Şei­
frigurilor, apyressiă. lor (Prometheu a fost înlănţat civ
D ia lo g ', (gr.) convorbire intre adamante). Poeţii desemnă adde-
douî a. mal faulţi individi. D ia­ s 6 sub acest nume ue^-î-ce lucra
logul socratic constă în â pune tare şi annevoiă de decis. Dacă.
uă întrebare aatfel că respunsulse acest fer eră vre-un metal necun-
disvolte propusiţiunile pre carî cel noscut astădi s. ceaa ce se name-
ces a pus’o aveâ se le obiectede.— sce acum platină, nu e decis. D e­
Dialogism, usul formei dialogice. la Plin. (37. 4, 15) seim că ace­
D ia llo g ită , carbonat de mag- ra ş i nume se dă diamantetnl pen-
n e s iă .. trucă as ti ciî nu Iii putea iucrâ cvt
ferm i.
D ia ly se , (gr.) dissoluţiune; rhet. D ia m a s tig o s c , (g r-) biciuire â,
syn. asyndet; gram. diareae; med. copiilor înaintea altarului D ianet
slaWtul puterilor. Remedie dialtj- Ortliia. L a SpartiaţI mod de disci­
tice, medicaminte diaaolvinţi. 0 - plină instituit de Lycurg pentru âţ
chiane diahjtice, ochiane achroma- deprinde se snffere dureri corporali.
tice essecutate în Viena de Ploes- D ia m e tru , (g r.) dreptă dnssă
sei. dela doue estremităţî prin centrul
D ia m a n te s. d e m a n t e , corp vi­ unul ce rc ; s. dreptă care taiă îik
tros, tranaparinte, de nă strălucire (jumătate tâte cliordele paralele în­
viuâ şi format de carbone crista- tinse în un cerc pre aeePaşIănghiă-
J it, cei maî tare din corpurile Diam. conjugau sunt, la elipse, do­
cunnoscute. Puterea refrînginte şi ue <}'anietre din cari unul taiă Îh
puterea dispersivă ce possede, de­ jum ătate chordele paralele. L a pa­
unde nasce lumin’a focului seu, lu rabolă sunt di am et re t 6te lineele
a făcut cea mal preţiosă între pe­ paralele cu assea. L a uu glob s.

www.dacoromanica.ro
 D ia 169 D ia

elipsoid chordele trasse prin cen­ D i a p h a i i o r a n i ă , ( g r j repre-

tru. Tote se taiă în dumătate la sintaţiune prin perspectivă de câm­
cenf.ru, de aceaa diametru este şi pie (payssages), depinse sub illu-
line'a care măs6ră desimea uneî niinaţinne.
sphere, unul cilyndru, nneî plane­ D i a p l i o n i ă , (gr.J la începnt
te. — D iam etrale, relativ la dia­ nume generic pentru uerî-ce inter­
metru , în <j*ametru i direct de sus vale dissunauţi, opp. symphoniă; fig-
în deos. accordanţă rea, dissunantă. In p ri­
D ia n th , (— thus), nume al cui- mul timp al evului mediu syn. cu
şi6reî. discante; maî tărdiu, după afflarea
D ia p a ln i.1 , (gr.) med. un em- harmonieî, uerî-ce composiţiune in
plastru asstringinte. doue voci. speciale cea de qnar-
D ia p a s m a , (gr ) ammestec de te, cinte şi octave, usitată jirela.
herbe mirositorie şi alte materie seci. 10.— Diaplionic, dissunatite,
v e g e ta li, pulbere aromatică. — Diaphonică, syn. diacustică.
D ia p a s o n însemnă, la Greci, D ia p li o r f i, (gr.) diversitate;
octavă, precum diapente, cintă, rhet. repetiţiuuea aceliaşî vorbe în
dialesşrtron, quartă, diaslem ă, in­ înţelles divers.
terval. A stitji mal addese eopriu- D ia p lio r e s e , (g r.) uere-cnm
sul uneî vocî s. unuî instrum en t, transpiraţiune.
totalitatea snnetelor ce uă voce po­ D ia p li r a g n i ă , (gr.) separaţiu-
te percurge. L a Francofil şi chei’a ne, închisură transversale; mec.
de.accord (flirculiţ'a, corista'). disc care întrerupe commnnicaţiu-
D ia p e d e s e , (gr.) egritndine cha- nea nnuî tub cilyndric;
anal. mus-
racterisată prin transsudaţiune de chiii impar, membranos, forte la t,
sănge.
forte subţire, asşedat oblic între
D ia p e n te , vd. Diapason. pept şi abdome. Centrul seu 6
D i a p e r , (angl.) pândă înflora­ occnpat de uă largă aponervosă,
tă, (stambă s. cit).
numită centrul phrenic. In optică
D ia p c r e , gen de insecte co-
se num. rotunc}imi netransparinţi,
leoptere. în roedloc cu uă discliisătură, pu­
D in p li a il, (gr.) preluciu, trans-
se la oehiane în diverse locuri ca
parinte. — Diaph/tnonietru, inveu- se opprescă ratjele cari pot cula ră
ţinne propusă de Saussure pentrn estremităţile unei imaginî (se o ar-
a măsură transparinţ’a aerului. Do­
ratte confnsă).
ue cercuri de mărime diversă, de-
liueate pre un disc alb, se duc din D i a p l i r a g i n a t i c , care perţine
ce în câ departe pănă cănd ochiul de diaphragmă. — Diaphragntatife
perde cercul cel mic. Dacă aenil s. — phragmite, inflamm^iţiune ă
e deplin transpariute, ochiul va per­ diapliragmeî.
de cercul cel mare la distanţă pro­ D ia p li y s c , (gr.) anat. uerî-c£
porţionale cu differinţ'a mărimii buccată întremediă ăuniiî membru,
cercurilor; dacă nu k deplin trans- m aî ales buccată lungă, de cartila-
parinte , cercul va peri m aîdetim - gine la copii, de os la ceî m a ri,
pnriu. care unesce fluerele penilor.

www.dacoromanica.ro
 D ia 170
D ia p n o ic c , (gr.) meă. diapho-
retice mal dulci. Şi diapnolice.
D ia p r u n , ( — num), ecligmă al
cuî ingrediente principale este car­
nea prunei.
D ia p la s m â , ( — m a), mus.
pansS.
D ia r s. d r o t t n a r , nume ce dă
vechii Scandinavi capilor Iar.
D iarcb iA , (gr.) domnia â donî
■denădată.
D ia r t'S e, (gr.) gram. 'soluţin-
nea nnnî diphtoug (cănd I se pro­
nunţă ambele vocali). Se esprime
de ordinar prin done pnnte (pnnc-
ta diaereseos) d'assupra primei vo­
cali.
D i a r , (— rîum ), carte s. script
diurn.
D ia r o ic , care cansedă diarheă.
Neg.
D iartro.sc, (gr.) anal. neri-ee
flcssiuue â unul membru prin care
acest’a se pote mişca în maî mul­
te direcţiuni, precum â braţului.
D ia s c o r d iu , (gr.) ecligmă.
D ia s o s t ie ii, (gr.) vd. Dietetică.
D ia s p a s m .i, (gr.) pausă între
done versnri.
D ia sp I ic n d o n c .se , (gr.) un
snppliciîi.
D ia s p o r ă , hydrat de alumină,
uu mineral.
D ia s ta s e , scrobelă.
D ia stc n iă , vd. Dîaspason, îu*
seinu. maî ales intervalul sim plu,
flpp. systemă s. internai compus.—
Diaslemalic, care ţiue lung, cu in­
tervale.
D iiis tim e tru , (gr.) instrument
d a t dc Romershansen spre ă mă­
sură distauţ’a şi mărimea obiecte­
lor. Se iea pnntele cclle maî es-
terne ale unuî obiect şi se invisă
(ochiesc) prin doite ra(}e s. ace
www.dacoromanica.ro
D ia
pnse la divers (îistauţă de ochiu. Diu
diatanţ’a racţelor între dînfele şi
dela ocliiu, fiind cnnnoscută m ări­
mea obiectului, se determină dis­
tauţ’a lnî şi din coatră, dacă se
cuuuosce distanţ’a.
D ia s to le , (gr.) physiol. mişcare
de dilataţiune ă inimeî şi artere­
lor, opp. systolă, 8U-îngerea lor.
Metr. — numită şi eclase — întin­
derea uneî sylabe scurte la înce­
putul vorbei operată priu puterea
rythmică ă accentului. In gram.
grecă e semnul arrăttător de dis-
părţirea ă done vorbe collătnrate
prin enclise; distincţiunea sensu­
lui piin epithet.
D i a s t y l , (gr.) ere!--, mod de â
Bpaţiâ columnele la uu edificiu de
treî orî căt (Jiametrnl lor.
D i a s y n n , (gr.) rhet. luare
în rîs, irouia. Se iea maî ales
pentru essagcraţinnca în mic, cănd
represintă nn obiect prin trăssnre
pre mice, opp. hypcrbolă, care es­
te essageraţinne îu mare.
D i a t h e s e , (gr.) disposiţinne
particnlaiiă â economiei, propria â
dă individului uă egritudiiie deter­
minată.
D ia tc s s a r o n . vd. Diapason.
D ia tb c c .1 , (gr.) legămînt, tes­
tament.
D ia tlie r iu a n , (gr.) numesce
Melloni acele corpuri prin carî pot
străbate radele căldnrcî.
D ia to i n , (gr.) deniim. nu mi­
neral; tot ce este facile divisibiie
dnpă nă direcţiuue; nat. gen de
zoophite. Alţiî le (Jic diatomUe şi
diatomaciie.
D ia to n i c ă , (gr.) mus. opp. chro-
niatic — mod de â procede prin to­
nuri şi semitounrl, după locul ce el-
 Dna
Ie occupă pre gammă, maî ales
acel’a care constă din cinci tonuri
şi doue semitonuri. L a Greci de­
semna primul din celle trei ge-
nerl de sunet ale lor, care constă
din doue tonuri şi un semitou. A-
cest'a e şi singurul gen care a tre­
cut dela tlinşii in înnsie’a modernă
fără â şî schimbă starea, deunde
scal’a diatonică, iepresnitaţîim e me­
lodică â cellor 7 grade de to­
nuri. după legile vre unei systeme.
D ia t r a g a i l t i l , med. pulbere al
cuî ingrediente principale este adra-
gantele.
D ia irih K , (gr.) la început con­
vorbire erudită, literariă, philoso-
pbică s. script. Astădî maî ales
scriptele critica, Jiteiarieîn espres-
siunl tari.— Diatribare, â aruncă
assupra cuî-va astfel de scripte.
D ia tr e te , ( — treia), subînt.
(pocula h. vassa'), vasse lucrate în
săpăture, mal ales celle de sticlă.
D i a t r i i a r i , se numiâ medicii
methodisti cari pretindea se tămă-
duescă uerî-ce egritudine prin uă
dietă rigurosă de treî dile.
D s a ty p o s e , (gr.) protracţiune
(acţiune de â trage imagini) (Uj.
semnificaţinne prin imagini.
D s a u l, vd. Gymnasiu.
D ia u li s c , (gr.) iustrument pen­
tru â m ăsnrâ radele vasului.
D i a u l i i t . (— Uon), mic fluer.
ia Greci, opp. monauliu s. flaută
din uă simplă ţ6vă.
D ia u lo d r o m i , vd. Gijninasiii.
D s a z e u s s e . ( — xis), mus. vecii.
tonul care separa doue tetrachorde
(quarte) disjuncte, şi care, adaus
uneî din e!le, forma diapenteie.
Relativ cu music’a nostră differen-
ţialele între cintă şi quartă.
www.dacoromanica.ro
171 D ie
D i c a e r c h i ă , (gr.) opp. Des-
potiă.
D i c a s t e r i u , (gr.) collegiii de
judecători (tribuuale) .fă ră autori­
tate absolută la uă divisiune ter-
ritoriale (judeţ). in unele ţerre
chiar astă divisiune.
D ic e lie , (gr.) diverse scene li­
bere (farse) celebrate în eomedi’a
veehiă.
O s c il a te . (gr.) monnetă m ică,
'/, din obol.
D i d i o b i m a , mamifer fossile
diu ordinea pachidermilor, discop-
perit de Cui ier.
D i c h o ţ a i n i S , (gr.) mod de
crescere â plantelor. Se num. an-
drogynică, cănd cresce ăntîifi, an-
hera gtjnandricn cănd preced gră­
unţii.
D s c h o re ii, (gr.) metr. trocheu
duplu.
D i c h o s s a i i d r a . plantăorigiua-
riă din Brasilia.
D i c h o t o i l i , vd. arm.
D ic lio to in iii, (gr.) bifurcaţiu-
ne, divisiune prin medloc; phasea
luneî când se arrattă numai pre
duinutate. Maî de ordinar dicho-
!om. — Dioholomic, in dicliotoroiă,
divis prin medloc.
D i c h r o a , gen din famili’a ro-
saneelor, conţiuind un arbnre din
Cochincliiua.
D ic h r o i s s u , (gr.) proprietate â
mineralelor constănd în uă refrae-
■ţiuue duplă â radelor Inminose.
Doue s. maî multe rade de culorî
diverse simt absorbite in cantitate
neegale, ceaa ce face câ mine­
ralul Se arratte culori diverse pro
părţi diverse, după cum e întors,
vd. urm.
D ic h r o s i, s . — cuboid, (gr.)
mineral cu diehroism, cristalit în
 D ic 172
6 feţe, galbin, albastru, civit s.
alb, străluciu, electrisăndu-se priu
frecare. Dichroismul seu constă
în doue culori, albastru, cănd lu
privesce nescine paralel cu a s s e a ;
negricios, cănd e vădnt din direc­
ţiune dreptănghiulariă assiî. Tot
astfel se dice unichroil, pentru cel
c6 presintă nnmaî uă cuiore; tri-
choit, cu trei culori, precum to-
pazea.
D ic lir o in c tr ic , (gr.) cu done
culori.
D ic lin e , plante cn ovarele dis-
părţiie. A 15 şi nltim’a classe în
method’a naturale (â luî Jussieu).
D ic h o r d iu , instrument cu do­
ue choi-de (câtam bur’a) la ceî vechi
maî ales Egypt.
D ic o t ile d o iiv c , s. DiroTYLfin,
plante cu douî cotyledonî, â căror
sămînţă coprinde done lobe. A
treia classe în metliod'a naturale.
D ic r a u a , (gr.) speţă de mus-
chru ale cuî foie sunt strînse ver­
ticale în done şiruri oppuse.
D ic li r o t , (gr.) mera neregulat
al pnlsuluî, care. semănă â bate
de doue ori în uă pulsaţiune.
D ic t a , (lat.) disse. des. diver­
se cugetări espi-csse, maî ales bi­
blice. D. classica, locuri din Bi-
bliă tractanţi cu claritate şi pre
larg nă proposiţiune, D. probantia
autorităţi literarie,. Se divid în
x a z d ( j i j x u v , cănd esplieă uu con­
cept s. uă doctrină aşiâ de clar
încăt nu e necessitate de c^receta-
rfe maî departe, x a i â . âiaigoiav,
cănd sentinţ'a 6 trassă din un loc
al bibliei prin fntreme.dkitnlaltuiloc,
s. prin consecinţă; D. tcstium, spu­
sele mărfurilor.
D ic ta m , plantă din famili’a la-
www.dacoromanica.ro
D ic
biatelor, numită dela muntele Dic"
ti, în Creta, unde cresce cel maî
bun (dictam de Creta). Se găs-
sesce în gen. în S. Europei şi întră
în diverse composiţiunî fie băut.
D iclam ul alb 's. dictamn, este plan­
tă vină s. lemnâsă, de odore for­
te, reşinosă, pătrnn(}ătoriă.
D ic ta to r , (— tor), — rar ma-
gister populi s. praetor maxim us
— m agistrat roman învestit cu au­
toritate supremă. D ictatu ra se
creâ 9 anni după espulsiunea re ­
gilor (501) pentru circunstanţe
grelle interne şi estern'e (Liv 2,
28; 18, 12, 19.) dictator rei/iti-
blicae gerendae, de multe .orî nu­
mai pentru comraănd’a m ilitariă
s. ţinereacomiţielor, facerea censu­
lui, num ireasenatnlul, pentrujocurî
s. diverse cercetări jndiciarie. L a
început aveâ totă puterea essecutivă,
în locul regilor, nelimitată, fărăpro-
voeaţinne. La întrarea lor consulii,
nu şi tribunii, căută ă şî depune
demnitatea, pre care o recăpă­
ta dnpă 6 lune, timp decis peutru
eserciţul uneî dictature. însemnul sen
era, affară de sella curulisşi prae-
texta, 24 lictori cu fasccs şi secu-
r le. Se nuraîâ de conaule după
desemnaţiunea (dicere, rar creare
s. facere), prin escepţinne de tri­
bunii militari cum consulari poles-
tate, nicî-uădafă de pretori 8. în-
treregî. După numire dictatorul
şl alegea un adjutante, (m agister
equitnm ), care addese lu sup-
pliniâ. L a început se luâ dintre
p atriei; primul din sînul plebei
fusse abia la 356 (Liv. 7, 17, 22).
Către finele republice! astă m agis­
tratură rămase vacante 120 anni
pănă cănd deveni Sulla dictator
perpetuus. Ultimul tu Cesare, â
 D ic 173
■cui dictatură se dissolvi prin nă
lege a lui Autoniu (Cic. Phil. I,
1, 13), dia care causă o depusa
.şi August, cu care numele el se
perde în hisfori'a rom. (Suet. Aug.
35).— Dictator latinus, preşedintele
eonfedt raţiunii latine, stabilit în lo­
cul regilor Albanî. D. municipa-
Us, gubornator al provinţelor din
Laţiu, de Ordinar numit decemvir.
— Astăsjf dictatur'a 6 putere neli­
mitată, esclusiv s. în parte, nu pre
■drept de hereditate.
D ic te r ie , ( — n a ), trăsSure de
spirit.
D i c ţ i o n a r , ( — m im ), cules de
termini! uneî lîmbe s. aciinţe, de
ordinar în ordinea alphabetică.
Comp. lezsic, glossai• Intre celle
maî vechie sunt: al iui Varrone
de similitudine verhorum, alţii de
differenţia verborum, probabile par­
te din oper'a De lingua la lin a ,
(fragmintele, între alţii, în Autorr.
L. L. de Gothofred), al luî Ver-
riu Flaccu, De similitudine verbo-
rum, parte din uă altă operă per-
d u tă , Priscorum verborum cum
exemplis (libri). Ouoaiâstieul luî
Polluce, al lui Stephani, alluIS u i-
da. Din celle maî însemnabiiî
sunt: lessieul luî Robert şiStepha-
ni, al luî Forcellini, etymologicul
luî Vossiu, aliuîL ennep, Onomas­
ticul luî Orelli, al luî Bayer, glos-
sarul luî Ducange, dicţionarul lui
Trevoux, Marele dicţionar al luî
Pankouke, Tliesaurus mediae et
infimae latini tatis de Dufresne.
Freund, Georges, Pappe, Passow
(ultimul mal ales cu Homer) sunt
bune pentru usul scholastic.
D ic tu m , (lat.) espressiune. sen­
tin ţă; jnrispr. ss applieă la diver­
se decisiunl jucLiciarie (late altă­
www.dacoromanica.ro
D id
dată in limb’a latină, dictum est,
s'a dis, s'a decis, — D. de omni
(d. de exemplo) et nullo (d. de xli-
verso), principiu logic, conclusiune’
dela generale la particular: ceaa ce
perţine s. nu genului, perţine tot-
deuădată spegeî şi indivizilor. D.
de reciproca: dacă un obiect este
c v ., acest cv. caută să aibă pro­
prietatea obiectului şi din contră.
D ie ly o p te re , s. i.ictvotk (gr.)
plante marine.
D id ac tic , (— cus), de didac­
tică (pentru lucrr.).
D id a c tic a , (gr.) s. d y d a s s e ,
instrucţiune, doctrină.
D id a c ty li, (gr.), calificaţiune â
animalilor cu doue degite; a părţilor
divise în alte doue. După Klein
uă classe de animal! in carî în tră
eămU’a cu doue degite.
D id a s c a liu , (gr.), de ordinar un
monument public, uă tablă s. un
script pentru a însemnă uă buc­
cată theatrale ca locul, timpul, au­
torul, modul de represintaţinne,
succesul ce â avut; arldes^ cu o b -
servaţianî esthetice (âtddtiy-eiv ad.
ăqăfta, docere fabuiam).. După
attarî semnăture, conservate la
Athena în theatre, se estrasseră
mal tărdiu copie, date chronologîce
de coprinsul lor, particular scripte
critice şi esplicatîve, căror se dede
acest’aşî nume. Primul care com­
puse assemin! scripte pare ă fi A-
ristotele, dupk care erudiţii Ales-
sandi-inî.
D id e c .a e .d ric, (g r.), cu doue-
c}ecîde suprafeţe: — Didodecaedric ,
cu douertecl şi patru
D id c ip h c , (gr.), familia de
mamifere stabilită de Blainvilie,
corresp. cellei ă marsupialeior luî
Cuvier s. â pedimanelor.
 D ie m D if

D id r a c h in â , monnetă grecă de zeu şi dreptul meu, (senlinţă anglă).

doue drachme. D ic z e u g in e n o » , (gr.) predilec­
D id y in , (gr.), metal discoppe- tă figură de rhetorică ia ceî vechî.
rit în .cerită de Mosander, în 1842. constând în ă esorime fiă-carepro-
— Didijmic, duplu, împărechiat. posiţiune în uă phrase cu verbul el.
D id y iia u iiă , (gr.), â patra spre- • D iifa lc o , (ital.) esfras din un
dece classe de plante în syatem’a totale.
lnî Lin ne, characterisată prin pa­ D iifa m a re , ă strică fam’a, vor­
tru ataminî, din carî doue mal mari bi de r.eu.— Di/famafiune, acţiu­
decăt celle-alte. Didynamic, cn do­ ne de ă diffamâ. — D iffam aloriit,
ue stamine. care addnee diffamaţiune.— Suppl.
D ie d r u , (gr.) geom. se num. Defârnare.
ănghiu diedru, cel format de doue D if f c r e n ţia le , math. cantitate
planuri cari se taiă, clis şi ănghiu differenţiale este cea infinit mică
pian. s. cel pucin maî mică dt-căt uerî-
D ie g e s e , (gr.) rhei. narraţinne ce cantitate ce se pote dă, numi­
completă de cv. — Diegelic, n ar- tă pentrueă se consideră că diffe­
rativ. rinţ’a infinit mică a done mărimi
O ie in t, m ăsură.de suprafaţă la finite.— Doue « ărim lfin ite se pun,
ţerrele de deos (Frislanda). în nerî-ce mod, în dependinţă u-
D ie r c se , (gr.) vd. Diareşe. n ’a de alt’a. Se dă uă valore de­
D ie s e , ( — sts), un p ătrar de terminată nneî din elle, care prin
ton în mnsic'a grecă, comp. com­ acest’a devine principate; attunci
ilia. Astă(Jî (Jumătate de ton. Se cea-altă, subordinată, capătă altă
pune din ciată îa cintă in sus. valore condiţionată de ă cellei rî’ăn-
D ic tă , ( — aeta), altă-dată syn. tîiu. Dacă valârea principalii ae
cu hygienă s. regim, ad. nsul dis­ schimbă, .caută de necesse ae se
cret de ceaa ce e necessar pen­ schimbe şi â snbordinatel. Diffe­
tru întreţinerea sănătăţii. AstăfJI rin ţ’a între prim’a şi seciind’a va­
abstininţă de m âncare, maî ales lore â principalii correspirade (a-
dacă are nn collăturat s. epithet, cest’a urmedă de sine), uneî schim­
genni de. nutrimînt prescris de un bări determinate în valorea subor-
medic; uă subîmpărţire în cas’a dinateî. Dacă acostă differinţă
grecă; adunanţă politică^ mai ales e luată infinit mică şi mobilea
în Germania Polonia şi Sueţia. subordinată, în val6rea căpătată, e
D ictcrid , vd. A n. finită, din natură şi differinţ’a cor-
D ie te tic , relativ ia dietă. respundinte în astă valore cântă â
D i e t e t i c ă , partea mederinel fi uâ cantitate infinît m ic ă ; cu t6-
care reduce cunBoscinţele dietei în te acestea cătul differinţeî (infinit
principiu. mice) mobilii subordinate, divis
D ic t iu ă , dietă mică. Altă- prin differinţ’a principalii, remăne
dstă, tn Polonia, adunanţă parti- uă mărime finită. Calculul diffe-
culariă â nobililor din fiă-care pa­ renţiale caută so găssescă, din dif-
latinat, pentru â alege deputaţi. ferinfa dată între celle doue mo­
D ie u e t m o u d r o i i, Dumne­ bili, care se esprime prin uă equa-

www.dacoromanica.ro
 D ig 175
ţiune, acest căt (cătnldifferenţiale).
Acest cilcnl fii discopperit la fine­
le seeluluî 17, denădată de Leib-
nitz şi Newton (ultimul lu numia
method’a flussiunilor) — Dacă diffe-
rinfele seiea finite, relaţiunile din­
tre dinsele pot cu tote aces'ea con­
tinui şi disvoltarca acestor face o-
biectnl calculului de differiriţM (so-
coteiă cu differinţe finite.).
D i ffi c i 1e , (— Us) . am ievoiă,
greu, opp. facile, (1 sne).
D iff ic iilta te , (— tos), annevo-
inţă, pedică.
D if f id a ţiin ie , ( — tîo~), se num.
particular micele resbele dintre
principii şi signoriî germ ani, tn
seci. 15. Dreptul eî constă în ă
prăda nemicnluî tot, aminţăndu-lu
inse cu treî (Jile înainte.
D if lid iiiţă , ( — deiilîa), dis-
credere.
D if'fiu g ie , (din diffluere), gen
de infusorie.
D in in iiitc , (— ens), care cur­
ge în doue părţi.
D iiForin»;, (— m is), fără formă
apparinte, cu formă rea.— D ifo r ­
m itate, defect de formă.
D if f r a c ţiiliie , ( — tio), resfrîn-
gere la uă parte, în di vergi nţă,
D iif'n s ib ile , ( — Us), care se
varsă îu diverse părţi. Califică
medicamintele volatili.
D ig a illin ă , (gr.) semn de aspi-
raţiune ce Eoliî punea la începn-
tnl vorbelor carî incegea cu uă vo­
cale s. 4p corpul eî, între doue vo­
cali, numit pentriică avea form’a
de doul gamma suprapnşî s. de
nn F. Romauiî nă substituiră prin
F. s. V; invers,dela Clandiu, pen­
tru V.
D ig a s t r ic , (gr.) cu doue ven-
www.dacoromanica.ro
D ig
tricle. Califică în anat., un mus'
chiu dela gît (mastoido-geniu).
D ig e s t e , (— ta), systemă de
drept. Speciale se num. marOie cu­
les de legî romane instituit delus-
tinian (şi Panclecte). Conţiue, în
şepte părţi, 50 cărţi (redesse de
Tribonian şi J6 aussiliarî, in d e­
curs de 9 anni), 422 title şi 9123
legî, fiă-care cu numele instituto­
rul ai. Publieaţinnea acestui cules,
care ccre ă ti considerat m al mult
ca uă systemă formată în drept,
decăt câ un siiuplu codice, se fă-
cii în annul 533. Uerî-ce decffiiu-
ne â juristitor vechî, care nu era
couţinută într’însul, perdii totă pu­
terea şi dcspăru. Scripte de es-
plicaţiime s. corregere â Digeste-
lor fură întredisse; nmnaî tra-
dnctiunî în grecesce, citaţiunî stre­
ine assiipra vre-unnî punt, locuri
de comparat (7rayârtz).a) - se per-
misseră. Intre Mss. este prin es-
cellinţă celflorentin. Din seci. 7 pă­
nă la 1411 proprietate â Piseî, nu
inse de considerat câ originale­
le, nici cea maî veehiă tăntănă &
testului, deşi face basea recensiu-
niî de Kolonia. Cons. B. Brenk-
mann, Historia Pandectarnm seu
fatum exemplaris Florentini. Traj.
ad Rlienum 1722. In unele Codd.
vine divisiunea de Digestum vetus
infortiatum, Digestnm no vum. P en­
tru nume vd. Hugo. Civil. Magas.
(1831) VI, 2. Nr. 8.
D ig e s tiim e , ( — lîo), consuma-
ţiuue; pharm. cslracţiune de di­
verşi ingredienţi din materie s. licicjî,
maî ales din căldură.
D ig c s t o r , se num., în pharm.
ol'a luî Pepin.
D ig ita le , (^.fi's) , copperişiu de
degit, la ceî vechî, (Yarr. E. E. I,
 D il 176
55, i) , relativ Ia degif; anat. or­
ganele s. părţile uuui organ assfr-
minî degitnluî: boln. plantele her-
baeSe. Digilaline, medicaminte a-
mare şi tari, maî ales uu alcaloid.
— Digital, califică, în botan., păr­
ţile unei vegetali presintănd divi-
siunî câ degitul, s. â căror dispo-
siţiune pre uâ rădăcină commuue
offeresce analogia cn degitele mă-
neî. — Digitigrade, num. Cuvier
mamiferele carnassiere din secun­
dul trib al carnivorelor, characte-
risate prin mersul (deunde nume­
le) io r mal mult pre degite.
D ig ly p U , vd, Ghjfh.
D ig'll . • • vd. demn . . .
D ig r e d ir e , ( — dere), ii se a-
bate.— Degressiune, abatere; aslr.
distanţă apparinte (văzută de pre
pământ) â cellor doue planete in­
feriori, Mercuriu şi Venerea.
D ig y n ie , (gr.) botn. plante cu
doue style 8. al. Jbiune întinde a-
efestă claase. forte departe; Jussieu
o restrînge numai ass. plantelor cu
doue ovarie.
D ilie s s a e d r ic , cu 12 Suprafeţe.
D iju d c c a ţim ic , ( — tio), j u ­
decare.
D iia c e r a r e , ( — rare), â sfâ­
şia. Dilaceratiune, acţiune de a
dilacerâ; med. valueraţiune violinte
â uueî părţi moie din corp prin un
instrumeut făra vîrf.
D ilu ta b ilc , (—Us), care se pole
dilala, în ti iisibile.— D ilataKlilale,
facultate de â se dilată.
D ila t a r e , ( — lave), a întinde ,
lă rg i.— D ilataţiune, acţiune de â
dilata. 1‘lnjs. şi -physiol. adaus-
sul volumelul uuui corp determi­
nat prin depărtarea molleculelor
şi diminuţiunea desifăţiî; cliir. ac­
ţiune de â estindc un volume prin
www.dacoromanica.ro
D io
instruminte s. bureţi de compres-
siune. — Dilatatoriu (reu dilato-
riu ) instrumentai de dilataţiuuft; ci­
na L muşchi crescuţi în părţile mo­
ie , pre carî le dilată cănd eî se
restrîng.
D ila ţiu n e , ( — tiu), întarejiare,
(zăb av ă).— Dilaloriu, îiitărdiator.
Ca subst. jurispr. decisiune judi­
c iarii prin care se permite dila-
ţîune.
D ilc c t, (— <m s ) , iubit, drag.
D ilc c tu in e , (iubire). Maî ales
pap’a usitedă vorb’a în scriptele
către fideli.
D ile m n iă , (gr.) speţă de a r­
gument conţinîud doue proposiţiunî
contrarie carî duc Ia aceaaşî con-
clusiune. In bună latinitate com-
plexio.
D iie tta iitc , (ital.) am ator, cel
care se interesserlă mal pârtie, de
cv., maî ales în lucruri de a rte .—
Deletlanlism, predileeţiuue pentru
a r ţi.
D i l i g i u ţ ă . (— Uă), muncă, în­
grijire, siliuţi.
D ill c n ia , speţă de plantă, aneth.
—Dilleniar.ee, familia de plante di-
cotyledonee polypetalî,. Se divid
în doue trib u ri: di Ilene elej şi deli-
maeeele.
D iliic id u ţim ie , (— tis), lămu­
rire.
D illld iti, ( — dimii), întrecănt,
maî ales la organat.
D ilu c n d o , (ital.) mus. stingînd
cu încetul.
D ilu v i i! , ( — vium ), potop. —
Diluviale, addus prin diluviu. —
D iluvian, care datedă dela diluviu.
D io s c o i'iie . divisiune de plan­
te, stabilită de Browu în familî’a
asparagineelor lnî Jussieu. Sunt
 D ip 177 D il
cn uă ovariă, florile dioice şi fruc­ pordsă între doue os se plane, maî
tul în capsulă. ales cea dintre 6sseîe cal vei (creştet).
D io s i n ă , vd. urm. D ip lo is, (eT«rAot? s. ă ij t l a i) ,
D ioB inC e, frib diu famili’a rn- m antă destul de mare pentru â se
taciSelor (tricocae rutaceae), couţi- iudoul, câ sialele; amieulă.
nîud maî ales arbureî. D ip lo m a , (— ma), la început
D io tă , (gr.) uume geuerie pou- scriptură pre doue tablete (tabulae
tru vasse cu doue ause, precum duplicae) — deunde numele — dată
amphor'a, lageu’a s. al.; măsură maî ales călătorilor în uumele Sta­
de licidî. tului (ad cnrsnm publicum ), spre
D i p e t a l e , s. — l i c , cu doue â căpătă currîiid celle uecessarie
petaîî, foie. pentrn drum. Attare o recuuuosce
D ip h a la i ig a r c li iă s. dtphalan- maî ales Ciceroue. Sub imperatorî,
oiă , corp de arm ată grecă. conţi- prim Gaiba, se numiâ uerî-ce hăr-
nîud doue phalangc mice, s- 8192 tiă dată de uu m agistrat înalt.
hdtnenl. Vd. Phalangă. După Mabillou (De re diplomatică)
D i p h t e r â , (gr.) pele , perga­ documeut pre autorisaţiune. Astătjî
ment, fântână scriptnrale, docu­ se dă acest uume actelor remisse
ment; un vestiraint. do uă autoritate coustîtuită, per-
D ip li te r it e , (gr.) med. iuflam- mitînd eserciţul uneî professiunî,
maţiuue â p elcî; speciale augyuă confirmând un privelegiii 8. al.
m im hranâsă s. polipdsă. D i p l o m a t , ccl ce sciă diplo­
D ip litlio n g , ( — gus), sunet du- maţi’»
pln. Se mim., îu gram ., tocea ge- D ip lo m a ţia . (gr.) sciiuţ’a di­
mină constând mal îu geucre din plomatelor j uniunea Cunnoseinţe-
doue vocali euunţate împreună. lor uecessarie uuuî trăm is (arobas-
D ip li y e , s. — p h y d e , vd. A- sador), priu urmare studiul actelor
cakpke. civili (şi dreptul giiiţor); activita­
D ip li y l, (gr.) cu doue foie. tea personaleluî diplomatic.— Per­
D ip la n tic ţia n , opt. ochiau cu sonale diplomatic, uniuuea aginţi-
care se văd doue imagint (uu’a lor uunî Stat îu uă ţarră streiuă;
dreptă, alt’a recurbată) ale acel- în respectul Statulnî în carc sc af­
luiaşî obiect. flă, sunt toţî aginţiî streini. — Crea­
D i p l a s i a s m , (gr-) dnplicaţiu- torul el se consideră Mabillou, du­
ne, maî ales aceaa~& nueî consu- pă care vin Toustain, Tassiti şi
nanţi spre â se Inugi. Beucdictiuiî. De eousultat a r fi
D i p l a s i u , (gr.) iustrum eut cu Martins, Guide diplomatique; ICopp,
doue clavire, îu faşă unnl de altul. Palaeographia critica..
D e p lc id o s c o p , instrument as- D ip lo m atic, relativ la diplo­
trouomic, dat de Dent, peutrn de- maţia.
terminaţiunea timpului, maî ales a D ip lo p iă , (gr.) vedere dnplă.
acelluia cănd Sârele se afflă pre Stare de egritndiue visiiale -4n ca­
meridian. re done sensaţiuui diverse sunt
D i p lo c e p h a l. cu doue capete. produsse de acel’aşî obiect.
D ip lo ii, (gr.) anat. ţessătură D iploptere, (gr.) famiiiă de iu-
12
www.dacoromanica.ro
 D ip 178
secte stabilită de Latreille. Con­
ţine pre tâte acellea cari au ari­
pele superiori duplicate în lungime.
D ip lo s to m , vd. Saccomys.
D ip o d iă , (gr.) pede dnplu;
metr. numită şi Sysygiă, uniune
de doul perti în un membru, pre­
cum, d. e., dijatnbul (w —v->—). A
divide dipodic un vers este & lu
m ăsură pre douî pecjî.
D ip o in o s , vd. Sculptură,
D ip o n cţiu, ( —•cttus), mică mon­
netă romană valănd, după unii, un
as; după alţii, dumătate.
D ip s a c , Dipsacee, familiă natu­
rale de plante monocotyledonce. Con
ţine mal mnlt buricne, d. e. car-
(Jral.
D ip s a d c , ( — s« s), intră as­
tădi în tribul şiopîrlelor.
D ip s a to r , instrument inventat
de Vollaston, în 1817, spre a mă­
sura digressiuneahorisonteluî. Con­
stă din doue specule (oglinde) pla­
ne, din carî unul este applicat
sub un ănghiu de 45 gr. pre as-
sea unnl ochian; cel-alt stă în
posiţiune dreptănghiulariă cu pri­
mul. Observatorul vede ăntîiu ob­
iectele dinainte prin lnmin’a delîn-
gă.prim ul specul (acest specul cau­
tă se iea (Jumătate din cămpnl o-
biectnluî); appoî pre celle de din­
dărăt, pre aceaaşî lineă, prin la
min’a j-esfrîntă de arabele spccule.
Spre a m ăsură depressinnea, se
dirige ochianul drept către puntul
occidintale al horisonteluî, d. e., şi
spre â vedâ pre ccl orientale, cau­
tă să se întorcâ în căt-va specn-
lul sccund, care înt 6rcere se ci-
tesco pre nă circunferinţă şi este
suppliineutiil ăughiuiul format de
raijcle cari vin dela cclle doue pun­
te alcsse ale horisonteluî.
www.dacoromanica.ro
D ir
D ip s o d i c , (gr.) care escifă se­
te. — Dipsomaniă, cerinţă, (poftă)
de â be.
D ip ta in , vd. Dictam.
D ip te r, ( — rus), eu doue aripe;
arcuit, edificiu împressurat de do­
ue rîndurî de columue.
D i p t e r e , ( — ra ), nat. ordine
de insecte avînd num ai doue ari­
p e .— Diplerologiă, studiul lor.
D ip ty c h s. dipsycha , (gr.)
tăbliţe de scris duple reunite. La
început simple şi pentrn usul do­
mestic, mal tărijiu de elephante ,
au r s. argint în întrn ccrate, ser­
vind pentru bilete, maî ales de a-
mâre. Sub imperatorî le trămitea
funcţionarii la întrare în un post
amicilor. In biserică (dipl. sacre)
fură usitate fârte des ca registre
pentru numele personelor distinse
prin serviţele lor pentru officiul
sănt. L a dîusele se referesce ru­
găciunea numită collectio post no-
mina.
D ip y riclliîi/v d . Proceleusmatic.
D ir a d i a ţi u n c , (— tio), disper-
siunea- racjelor îu divergi nţă.
D ir e c t, ( — <«s), drept.
D i r e c ţ i u n e , (— tio) mers spre
nn punt, dreptat, alinSaţiune, con­
ducere, adrninistraţiune.
D ir e c to r, cel care direge. —
D irectorii, s. —ral, funcţiunea di­
rectorului, personalele directorilor.
Constituţiunca din 9 S.bre 1795,
reformă gubernul revoluţionar. E a
substitui Convenţinniî, care singu­
ră aveâ putere essecutivă şi judi-
ciariă, concursul a done camere
sub numelede Consiliul cellor cinci
cenţi s. vechi (des ancicns). P ri­
mii propunea legile, secunzii le ac-
ccptâ. Puterea esseentivă se în ­
credinţa la cinci directori, B a rra s,
 D ir
Rewbell, L areveillere, Letoarneur
şi C arnot, numiţi de consilic. A-
dunanţ’a lor sc numi Directorat
(Directoirc), ţinută la Lussemburg.
După-ee nouele alegeri îm plurăcon-
siliele eu regalist!, veni reform’a
din 8 fruetidor, eare dede affară pre
Carnot şi Barth& emy, prccum şi
82 din membrii eonsilielor. Merlin
şi Donai de Treilhardt intrară în
D irecto rat, precănd Napoleon sc
affla în Egypt. Certele intestine'şi
lipsea dc activitate â acestor no­
u l alesai făcură se se snpplinescă
direct, prin Sieyes, Gothier, Mou-
lins şi Roger-Ducos, îu lacul Jui
Rewbell, Treilhardt, Merlin şi L a­
reveillere (18 Iun. 1797), L a îu-
întoreerea sa din Egypt Napoleon,
în un’a cu Sieyâs, clei'iinâ Directo­
ratul.
D ir e c to r iu m d iv in i o f t ic i i,
(lat.) la Catholieî caleudarul annna-
le bisericesc.
D ir e c t o r y , m Biss. anglăordi-
paţiunea officiuluî sânt făcută de
m aî mnfţi theologî şi confirmată de
parlameut, în 1644,
D ir e c t r i c e , fem ., dela director;
geam. dreplă dc lungul cuî se tra­
ge. alt’a s. uă suprafaţă pentru
â descrie uă figură plană s. solidă.
D i r e g e r e / vd. Dirigere.
D irlic in a. dirham, monnetă
de argint îu Arabia, Egypt şi A-
frica de N ., ~ vre-uc ’53 parale.
D i r i b i t o r t , ( — res'j, aginţi că­
ror erii încredinţată urn’a ( cisla)
voturilor îu comiţiele romane. A-
veă fuucţiunea de â alege, âlc a s-
şeaâ după diversele triburi şi a le
dâ custoijilor se le numere (punc-
taferre) şi se prochiame resultatul.
Sub August sc redicasse un edi­
ficiu propriii pentru acest scop în
www.dacoromanica.ro
179 D is
eămpul luî M arte, diribitorium ,
dat mal tărdiu aginţilor armatei şi
cellor a î poporului.
D ir ig in te , cel care direge.
D ir e m p ţiu n e , dispărţirc.
D ir ig e r e , (— gere), âîndrepta,
determină către un puut, â eon duce.
D iritta , (ital.) drâptă. Des. şi
tâtă scal’a musicale.— A lia diritta,
eu m ă i’a dreplă s. sp re drept’a,
ad. gradat de sus în <}eos şi din
contră.
D is , mus. nume german al lai
re diese.
D is b r o s iu r ă , (fr.) se num. ap’a
în care s’a spălat seric’a dnpă-ce
a fost seossă din văpselă.
D is c , (— cus), tablă rotundă s.
ovale, în medloc maî ta r e , spre
margine perdîndu-se în subţire, de
ordin, nu pede în diam etru, la
Greci âid/.of, cănd eră de p e tră ,
S. Xi&og s. Xăd; de fer <ftUoc,dif-
ferinţă nu tot-deuna observată.
D i s c a u t e , nume anglu pentru
soprano, în mnsic’a bescriceseă.
lat. dis-canlus (cantus duplus), căn-
tatul făcîndu-se de tenor în vechiul
contrapunt, precînd însoţimîntul e-
râ m al sus, prin soprano (precum
fr. dechant în seci. 13 şi 14). In
masic’a ordinariă Augliî numesc
acestă voee treble. Comp. fr. le
dessus.
D is c e d ie r e , ( — fiere), i s c dis-
părfi, depărta. — Disccssinne, ac­
ţiune de â discede, depărtare. — Dis-
ces, dispărţire. Speciale Vot. dis-
cessiv, modul de ă vota, constând
în treccrca votanteluî în nă parte
s. alt’a, după sentiuţ’a ce snsţincâ
(discedere in sentenliam, ire s.
ire in sentenliam, tr ansi re). Cons.
în gen. ass. senatului Niebuhr. roni
 D is 180
Alterthiimer ed. Isler, Beri. 1858
p. 138 sqq.
D i s c e p o l , vd. Disciplu.
D is c e r n ic lu , ( — cw/um), acu-
sitat de feroee pentru trassnl cără­
rii la cap.
D is c liid iă , (fr.) uă plantă pă­
răsită din Noua-Zellanda şi Indie,
din genul apocyneelor.
D is c id iiî, ( - - diurn) , dispărţire.
D is c ip lin ă , ( — na), reguiă de
viâţă applicabile la nă professiuire
de uerl-eâ natură. Disc. ccclesias-
lică, uniunea constitnţiunilor apos­
tolice şi diverselor regnlaminte ale
capilor bisericesci privind admi-
nistraţiunea esteriore â. membrilor
e î; opp. doctrină, studiul interior
şi esterior al credinţei. Disc. av­
eam , studiu! tainelor bisericesci.
D is c ip lin a b ilc , capabile de dis­
ciplină, docile.
D is c ip lin a r , de disciplină, re­
lativ la disciplină.
D is c ip lin a r e , â pune în dis­
ciplină.
D is c ip lu , scholar.
D is c o b u l , ( — Ins), sp eţă de
pesce.
D isc o id , în form ădedisc; botn.
ueri-ce organ orbicular forte depres.
Li nuc dă acest nume plantelor cu
flori compuse carî nn offeresc de­
căt un disc fără coronă.
D is c o n tin u ita te , ne,continui­
tate,
D is c o r d a n ţ ă , (— fia), lipse de
unire, dc accord, di vergi nţă de
sunet. — Discordante, care 6 în
discordanţă, nu sună într’nna.
D is c o r d a r c , â fi în discordan­
ţă, neunit.
D is c o n t o , (ital.) scadinţă ce
se face la uă usură cănd se plă-
tesce summ’a înainte de termin.
www.dacoromanica.ro
D is
D is c r e d it, perdere de credit,
neîncredere.
D is c r e p a n ţ ă , ( — lld), sunanţă
rea, s. contraria; rtecuveuinţă. —
Discrepante, care este în diacre-,
panţă.
D is c r e t , ( — tas), cu miute, cir-
cunapect, prndinte, reţinut, mo­
dest; malh. se cjice mărime dis-
■cretă aeeaa din care nu so pâte luâ
vre-uă parte fără k se schimbă es-
ainţ'a totale. In Bis. discreţii era
(num aî la nnele ordlnî) trămissi at
imul monasteriS pentru â î repre-
sinta interessile în nă provinţă. —
Diseretiffnar, califică nerî-câ lu­
cru nelimitat prin uă legepositivă.
D is c r e ţ iu n e , judiciosă reţine-
nere, circunspecţiune. — A discre-
tion, pre voinţă.
D is c r i in e , ( — men), deosebire.
D is c u lp a r e , ( — pare), â dis-
v in o v ăţi.— D isculpaţiune, acţiu­
ne de a disculpă.
D isc u r s , (fr.) ouvmtare, syn.
oraţiune.
D is c u s s in n e , vd. Discutare.
D is c u s s iv , med. calificaţiune ă
reme^ielor puse pre din affară pen­
tru â dissipi \iă înflătură s. al.
D is c u t a r e , (fr.) ă disbate, vd.
Disputare.
D is e p a l e , botn. cir done sepalî.
D is e r t , (— tus), vd. Elocinte.
D is g r a ţiă , perdere de g raţiă,
de favore; neconcinnitate, deunde
disgraţios, neconcin, neplăcut.
D is g r a ţ ia r e , ă pune în dis-
graţiâ.
D is g r e g a ţ iu n e , ( — tio ), dis-
părţire, respîndire, maî ales pen­
tru ra<]e.
D is îia r m o n iă , lipse de h a r-
moniă.
S ÎS sjn n ct, disunit. In mus. dis-
 D is 181
junele, intervale cari dispart sune­
tele în distanţe mari, precum ale
terţei s. al.
D is jiin c ţiiiiie , (— tio), disu-
nire, separaţiune. — D isjunctiv ,
care face disiinire (pentrn Jnerr.).
D i s l o c a r e , â scote din loc,
refl. ă eşi din loc.
D i s i n e i n b r a r e , a dismădulîi.
D i s p a r a d i i , perire, lipse su­
bită. Ntg.
D i s p a r a t ă , (fr.) lipse de con­
formitate. Suppl. disparilitate.
D is p ă r c r e , ( — rere), â p eri,
fugi din vedere. — D ispariţiune,
aeţiune de ă dispărfi şi effectul.
D is p a r e , (— p ar), neegale. —
D isparat, neunibile. — Disparita­
te, neegalitate.
D i s p a t l i i ă , (gr.) neegalitate de
infenţiune, de disposiţinne, de sin-
ţimînt.
D is p e c t , (— Jus), consideraţin-
ne, cercetare.
D isp e n (} io s , (— sus),costător,
care cere spes ă , canscfjă dispen-
<}iu (pagubă).
D i s p e n s a r , vd. Dispensarie.
D i s p e n s a r e , (— sare), & dis­
tribui, aecordâ, immunitate, permite
vacaţiune, da remissinne, liberă.
D i s p e n s a r i e , (fr.) se num. cu-
lessele de formule usitate la tracta-
ţiunea egritudinilor şi destinate
pentru stabiliminte -sanitaric; sta-
bilimenrul însuşi.
D i s p c u s a ţ i u n c , act. de ^ d is ­
pensă , esemţiune din nă regulă
oppritivă.
D i s p e n s a t o r , ( — to r), care
dispens<5(jă; se Jiumiâ, la K ., ser­
vul însărcinat cu ţinerea compu-
telor pecuniarie ale uneî familie.
In Anglia dispersatory (pron. dis-
peusatery), syn. cu dispensar.
www.dacoromanica.ro
D is
D i s p e n s a t o r i i , că adet. cali­
fică tot ce se referesce la uă ad-
ministraţiune. Câ subst. uniunea
prescriptelor ce caută ă observă
un apothecar. Comp. pkarmaco-
peă, formular.
D i s p e r g i r e , ( — gere). ă resipl.
D i s p e r w a t i c , cu doue sperme,
sem inţe; syn. disseminale.
D is p c r s in u e , (— sio), acţiune
de â dispergi, dissipaţiune. Disp.
lam ina este phenomcnul produs
cănd uă racjă de lumină străbate
uă prismă transparinte. In acest
cas ca se refractă şi se divide în
şepte rade culorate.
D is p l a u ta r e , vd. Deplantare.
D i s p o u d e , ( — da), de dispus.
S e n u m .,în commcrciu, m al ales Ia
librari, mărfe luate spre vîndare ,
însă nu cn t6tă decisiunea, ’(mn*
chaiar).
D is p o n d c u , (— m s ) , metr. pe-
de de doul spondeî s. patru lunge,
D is p o n . . . vd. Dispun. . .
D i s p o s a r c , vd. Dispunere.
D i s p o s i ţ i n n e , ( — tfo), acţiu­
ne de ă as'şefjă diverse părţi â că­
ror uniune formertă un to t, ordi-
naţiune, regulament imperativ, or­
donanţă ; clausă , p rep arat; stare
(suppl. posiţiune) ; stare â spiritu­
lui, sinţimînt, voinţă, scop, gănii;
stare naturale, tendinţă, inclinaţiu-
ne, aptitudine, putere propria, com-
măndă, arbitri u. In pathol. des.
aptitudinea particulari» â corpului
de ii trece din egritudine în sănă­
tate şi dii» contră; îndreptat, "attri-
buţiune în titlu gratuit. In gene­
re disposiţinnile unuî act sunt de-
cisiunile câ el conţine.
D is p o s iti v , preparat; pârtie.
ju risp r. partea unuî act judeeăto-
 D is 182
resc care conţine decisinnea jnde-
cătornlnî.
D is p r o p o r ţi u n e , proporţia ne
rea.
D i s p u n e r e , ( — ponere), â as-
şe(ja, regnlâ, dă disposiţiune; câ
n. a ave în pnterc.
D i s p o n i b il e , (— lis), de care
p6te nescine dispnne. •— Dispuni-
bilitale, facultate de â dispnne (în
sens activ şi passiv). In roilit.
starea nnnî soldat departe de ser­
viţi momentan, opp. voluntar. In
jarispr. nerl-ce porţinne din nă a-
vere de care este permis nnnî in­
divid se facă ns, & dispunibile. P ro­
prietatea are totdenna restrieţiunl
stabilite de lege. P ănă unde le­
gea permite de â se întinde ues-
cine (chiar arbitrar) cu nsnl bu­
nurilor proprietăţii, e dispunibili-
tate s. cantitate dispunibile, opp.
reservă le g a le " acea parte ă pro­
prietăţii care nn se pote da. în dis
posiţinne.
D is p u tă , (fr.) vd. Disputare.
D i s p n t a b i l e . care sepâte dis-
pntâ, contestat, problematic.
D is p u t a r e , â disbate. — D is-
putaţiune, acţinne dc â disbate,
schimb de vorbe, cercetare, con­
troversă, contestaţinne. Differinţ’a
între dispută fi dincussimie este că
prim’a implică contrarietate, *se-
cund’a (care nicî nn e latină) -sim­
plă cercetare. Dispută doneperss,
cn opininnî oppnse, cănd disbat
uă cestinne fără scop de â se con­
trazice, discută — disceplidă, când
compară raţionamintele unei ces-
tinnî câ se decidă. — Disputalio
pro loco s. inauguralis (nniî habi-
litaţiune), discnssinne snsţinntă de
cel c6 voiesce se occnpe vin loc în
nă academia. Pentrn cel ce vo­
www.dacoromanica.ro
D is
iesce se iea nn grad academic se
Zice disputalio pro gradu, vd. Pro-
moţiune.
D isq u isiţiiiiie , — disci — cer­
cetare.
D is s e c ţiu n e , (— tio), med. tâ-
iare. La vegetali phytotoniiă- la
animali zootomiă. Ass. corpulnl
hnman anthropolomiă. Dissecţin-
nea are diverse denominâţinnl dn­
pă organnl assnppa cuî se ap-
plică.
D is s c n iin a ţiu n e , (— tio), se-
m ănare, resîpă; botn. dispersin-
nca naturale şi semi-spontană â
seminţelor ajjnnse la perfect’a ma­
turitate.
D is s e n s , vd. urm.
D is s e n s iu n e , ( — slo), neuni­
re; opp. consens.
D isse iite rs, (angl. carî nv se
invoiesc), altă-dată JN'onconforinisti,.
se nnmiâ în Anglia sectele pro­
testante dissidinţi attăt în doctrină
căt în organisaţinnea eslernă â of-
ficiului saa-n. Presbyteriî. Inde-
pendinţiî, Metbodistiî, Baptiştii snnt
Dissenters. Qnakeriî (qnakers) So-
vingianil divergesc chiar în doc­
trină. Dela 1828 se buccură de
dreptnrî civili caşl părtin ii reli-
ginnil Statulnl: li se cere însă se
contribnescă pentru ensţinerea a-
cestora.
D is s e rta ţiu n e , ( — tio), dispn-
taţinne, m al ales cea pentrn nă pro-
moţiune.
D issid iiiţS , ( —dentict), nennire.
D issid in ţi, ( —tes, carî stă dis-
nniţî), se nnm. maî ales cetă-
ţianil cari professâ altă credinţă
decăt cea în genere adoptată. Prin
estins. ne cjicem dissidinţi Q-recil şi
cel-alţi în respectul religinniî ca-
tholice. Speciale so dă acest nn-
 D is 183
me Neocatholicilor din Polonia şi
Prussia (Deutschcatholiker). Prim ir
an libertatea de professinne dela
1570 (eonvenţinnea dela Sando-
mir); secnudii datedă de cnrrînd.
D is s ilie iîte , ( —liens), clissărin-
te , elastic.
D is s im i la r , ueassemiue, subst.
a r fi dissimilifale s, dissimilitudine.
D is s iin u l a ţi im e , ( — tio'), pre­
facere, prefăcătoria.
D i s s i p a ţ i u n e , ( — iîb), resipi-
re. Verbul e disstpire, nn dissi-
pare..
D i s s o h i b i l e , vd. Solubile.
D is s o lv iu g w ie x v s , (augl,
pron. teincks), joc optic constând
în strămntatnl nneî imagini în alta.
D i s s o l v i n t e , ( — ®e»s), se unm.
corpurile carî an proprietatea dc
â transforma aoliiliî in liciţi şi ii
destrni aggregaţinnea mollecnlariă
â corpurilor (ă topi, dissolyl).
D is s u iia n tă , — regul. dissu-
nanfă — snnanţă rea. Se num., în
musică, uniunea harmonică dc do­
ue tonuri carî, în conbiuatinnea
Jor, atting neplăcut nreclii'a şi nn
pot servi decăt pentrn trecere la
nă consnnanţă. Seenndă, septimă,
nonă şi tdte intervalele pre mari
8. pre mice Sunt dissunanli. A
prepară uă dissnnanţă este ă în ­
semnă aceaaşî notă că consnnanţă
în accordnl precedinte. A resolvi
u ă disssunanţă, â o face se des-
cindă diatonic pre nă consnnanţă.
Dissunanţele natural! s. essentiali
strat celle carî fac parte uestră-
nmtaliile din accord. U erî-cari al­
tele snut acvidintali. Totă dis-
snnanfa caută â fi resolută.
D is s y la b , (— bum),gram. vor­
b ă de done sylabe. Atlet, dissy-
labic.
www.dacoromanica.ro
D is
D is ta n ţă , ( — fta), depărtare.
Frumosă esplicaţiune «Abstand
zweier Diuge vor eiuander» şi m aî
bine: drumul din faţi’a nuni ol):
iect la altul.
D isteg , ( — gum), cu doue ste-
ge (caturi). R r. us. — Dislegiă, la
Greci un apparat pre scenă repre-
sintănd nn copperişiu plan s. nu
ambulacrn preste copperişin. Cnn-
noscinţă maî prossimă ne lipsesee.
D iste l, trib de plante din fa-
mili’a compn.ielor. Conţine cirsinl
şi cardiiil (am biî scaeţî),
D isticli, (gr.) .cn done şiruri j
metr. se num. un vers de done
rîndnrî, principale din hcssametrn
şi peutametrn. Poesi’a constante
din disticiie â de ordinar E legia
s. Epitaphul. Snb numele dislicha
se cnnn6sce maî ales un şir de
sentinţe şi proverbie latinesci attri-
bnite lnî Diouysin datone. în botan.
se dă acest nume părţilor asşeijate
în done linee oppnse.
D îs tila ţin n e , ( — fîo), strecura­
re. Operaţiune avind de scop
transformaţinnea nnnî corp în va­
pori şi condesiţinnea aecstor în
-nn un licid, s. separaţinnea părţii
volatili şi h m a te rii fisse (pentrn
apă) s. ă clemintelor xranî corp,
s. pr-odusselor resnltanţi din de-
composiţinnea sa cănd nn sunt to­
te egale volatili (pentrn gase>
D istic lliă , (gr) rîn d , şirdupln.
— Disiichiase, egritndine characte-
risată prin crescerca uneî distichie
de gene.
D istin ct, —cţiu ne vd . Distingere.
D istin d e re , ( — dere), d întin­
de mult, disfăşinrâ.
D is tin g e re , ( — guere), ă dis-
părţi, discerne, recnunâfice, deosebi.
— Distincţi;;ne, acţiune de â dis­
 D is 184
tinge. — D istinctiv, care servescc
& distinge. In botan. se num. dis­
tincte părţile plantelor cari snnt
libere, fără connessiune.
D is t o m a k e p a tic u m , med,
speţă de verme.
D is t o n a r e , — bine dissuna-
re,— â nu snnâ curat. P re mică
nuanţă între acest’a şi desunare.
D i s t o r c e r e , ( — quere), â în-
torce, învîrtl , sc 6te dela ioc. —
Distorsiune, întorcere dela locul sen.
întortochiai-e; med. între altele maî
ales nă stare convulsivă & muş­
chilor ochiului.
D is tr a g e r e , (—- gere), ă trage
în diverse părţi, â dispărţi, îm păr­
ţi, respîndi, ab ate, dennde fig. &
direge spiritnl către alte cugetări
decăt celle p resinţi.— Dislracţiu-
ne, acţiune de â distrage, depăr­
tare dela celle de nn moment, pe­
trecere, uitare; phyisiol. şl chem.
disnnitul părţilor carî compnn un
corp; jurispr. separaţiunea făcntă
pentru â operîi uă attribuţinne no­
n ă.— D istract, bine distras, abă­
tut, cu cugetările respîndite, neat-
tentiv.
D is t r a r e , (fr.) vd. şi suppl.
Distragere.
D is tr ib u ir e , ( — buere), â îm­
p ă rţi.— Dislribuţiune (poţî şi dis-
tribuinţă) act. de â distribui. Prim ul
m aî ales pentru effect, secundul
peutru acţiune.
D istr ic t, ( — (us), întindere ter-
ritoriale lortnănd infentu] nneî ju-
risdicţiuni jndiciarie şi administra­
tive, judeţ. Statelc-Unite şi F ran ­
cia aă maî ales districte. Ultim’a
m aî ales dela 1789—800.
D is t y le , botn. sennm. în gene­
re florile cu donî sty lî, ck dian-
thul.
www.dacoromanica.ro
D it
D ite t r a e d r u , (gr.) cu opt su­
prafeţe. în formă de prismă tetra-
edi-ă cu culminilo diedre.
D itl ic i s m , opi'niune care pre-
suppune doue principie.
D i t l i y r a i n b , ( — bus), pronu­
me a! lnî Bacchu, necert în sem-
nificaţinne, deşi unii lu reduc la
tradiţiunea de nascerea duplă h (ţeu-
Inî. De ordinar allăture cn triam-
bos, itktjmbos, esprime nn gen de
poesiă consccratluî Bacchu. As-
snpra originii selle (chiar etymo-
logiei) nu este nimic decis. Hero-
dot uarr^di că în timpul tyrannuluî
Cleisthene (către 600 in. Chr.) ve-
nisseră în Sioyone chorurî tragice,
celebranţi pre heroul Adraste. Cleis­
thene ar fi invers aceste chornrî
cultului lnî Dioiiysiu. De aci dithy-
rambnl trecu în Attica, insulele
ionice şî eolice, Beoîia, Phliunte,
Sicyone, Corinth, pănă cănd Arit
on,— dennde numele 2a Herodol
nomos orlhios; nomos pilkios al
luî PI ntarch şi esclamaţiunile ln-
Pindur pentru Corinth — cu t 6te că
acest nomos orfhios se essecntâ
şi pre flaut’a phrygîeă, Duc. B»-
ech. 4 — întreprinse â le construi
cu nere-care a rte , dăndu-le cho-
ristilor (x v x h o c yioqoî) se le re-
eiteseă autistrophic , unde începu­
tul- tragediei (comp. Arist. poet.
4). Căte-va din dithirambele lnî
ne a conservat Aelian, din car!
liymnnl la Paseidon e contestat.
Disvoltarea sa m aî departe o că­
păta dithvrambul în Athena, unde
rivalară Lassn, Simonide dela Cheos
(dela dînsul cit^ijă Strab. XV un
dithyr. M e m n on, Cons. Plut. âe
mns. 10). Cn Melanippide dela
Melos începe decadinţ’a sa. S!u-
sic'a se întinse, poesi’a perdn dia
 D iv 185
prim’a focositate, limb’a decădu în
phantasie deşarte, phrasl pompdse,
imagini affcctate. Philoren deia
Cythera, Chynesia, Phryne, Timo-
theîi Milesinl şi contimpuraniî sei,
Poliedru şi T eieste, snnt ultimii
represintaxiţi. Din dithyramb pos-
sedem numaî fragminte. Chorul diu
Bacehele lnî Enripide ne procură
u ă imagine. Cons. şi Archlloeh
Athgn. IV. p. 628.
D ito , (ital.) — propr. detto —
de acel'aşî gen.
D ito n , mus. interval de done
tonuri.
D i t r i g l y p l l , fer.) spaţnl între
donî triglyphî pre fa ţa t’a unuî co-
Inmnat doric.
D itro cliett, (gr.) meir. . pede de
donî trocheî.
D iu r e s e , (gr) med. nă egritudine.
D iu rn , ( — b u s ) , relativ la
oare ţine de di.
D iu rn a r, officiar al imperatorilor
greo.î care redegeâ actele diurne.
D iu s . prim’a lună & Macedoni-
lor, resp. luî S.bre.
D iv, (p re recepte) divide, îm ­
parte.
D iv a e m e m o ria e , (lat.) de su­
venire săntă, snffletescă.
D iv a g a r e , (— gări), a rătăci,
laî mnit decăt digredire. — D i-
agaţiune, acţiune de â divaga.
D iv a n y s. — n i , speţă de scri-
jre arabă în us la Perşi şi Musnl-
manî pentru affacerî publice. Di-
tea n y- neskhesst/ 6 usitat pentru
transerissul poesielor.
D iv a ric a ţîu n e , (— tio), râmi-
flcaţinne în doue, disehisă, ii nneî
vine.
D i v a r i c e , (din divaricare), ca­
lifică plantele ale căror ram nre se
www.dacoromanica.ro
D iv
întind în diverse direcţiuni, for­
mând ănghiuri dischise.
D iv a g i-n e rv o s e , botn. califică
foiele ale căror fire (nervnre) merg
divergind dela base spre vîrf.
D iv e rg in ţă , (dis-verga), depărta­
re în doue părţi. Ea presuppune cel
puţin doue obiecte; începutul sen
este cel puţin la (Jumătatea direc­
ţiunilor. Obiectele ovali, rotunde,
convessiunile nu pot divergi.—Di-
verginte, care este în diverginţă,
opp. converginte. Lineele diver-
ginţi (precum laterile unuî ănghia)
se depărtâdă dela un punt com-
mnne astfel cn, se nu se mai în-
tîlnescă nicî-nădată. Seriă diver-
ginte, aeeaa aî cuî termini cresc
continuu şi care nu are aicî-n ă
summă. Sticle diverg in ţi, cari
resping radele în diverginţă.
D iv e rs , ( — sus), deosebit, de
calităţi differinţi.
D iv e rsiflo r, botn. cn flori diver­
se, se num. mal particnlar nmbe-
lele compuse din florî regulate în
centru, mai m arî şi neregulate la
cireunferinţă.
D iv e rsita te , (— tas), varieta­
te, felurime.
D iv e rsiu n e , (— sio), vd. urm.
D iv c rtire , (— tere), k împinge
în lăture, face se se abată; â dis­
trage, recrea (dnpă Francesî), de­
unde divertissement, recrSaţiune.
D ivide et in ip e r a , loc. lat.
îm parte şi domuesce; disunesce câ
s 8 învingi.
D iv id e n d , (— dum), de divis;
arithm. numărul pre care caută &
se operă divisiunea; comm. partea
periodică (mobile) din căstigul ce
dă acţionarului escedintele curat al
gummeî nneî întreprinderi. Se es-
 D iv 186
prime în summă totale pentru fiă-
care acţiune s. în proeenţi.
D iv id ic lu , ( — culum) , reaer-
vor din eare se distribuesee ap’a
prin eanalî fu, diverse părţi aie
oraşului. Maî tărdiu s’a supplinit
prin eastellum (dimin. din cas-
trum).
D iv in , ( — nus) , participante
natureî luî Dumnezeu.
D iv in a r c , ( — nare), â presiu-
ţ i , predice , ghici. D ivinaţiune,
acţiune de ;i divina. Ass. espres-
sluniî vd. Gell. N. A .H I, 4. Quin-
til. Institt. Y J I , 4. 33. Heinecc.
syntagm Antiqq. IV. 18, 18. 0-
Benbruggen Ia Cic. pro Mii. p. 38.
Geib, rom. Crimiualprocesa p. 268
sqq.—Usul eî datezi dela poporclc
semitice. Grcciî o redusaeră în arte
Q ia rc txj ad. , c'are eră de
maî multe speţe: naturale (_ate/-
vos) conţinînd, în cssenţialc, ora-
Clul (jtuyziLOv. ynr:6x>}QL0V^ e rre s -
punsurile u âvrtv/i.te, ţpj; -
fit], &£07Iq6tii0V, d-igcpaiov, Xuyiov,
ultimul corrasp. lat. oraculuin, din
os, orare. Cel e 6 da oraclcle se mi-
miâ x!iT:6ut))duz s. xsii]Clfj,o).6yot;) ul­
timul şi pentru cel ce le adună);
artistică (ivre/vo?), fundată pre in-
Bpiraţiunea internă, însă din ob-
servaţiunca semnelor esteriorî (te-
ţ a t a s. 6ijnartt, signa) divisă în
legofiavreia 8 . UQoSy.onla , TTvyn■
fxavTeîa 8 . vd'QOfxavxeia , y.ody.ivo-
xavteia şi ytişo /ia rtela , ultim’a ,
după Aristot., rodeasă în theoriă
de Arthemidor. Intrepretatorul to­
tor e TiQoqiTjtrji; s. rşo'jroe. La
E . secund’a speţă eră şi maî dia-
voltală. Fundamiutcle el erâ os-
tenlum, porlentum, monstrum, pro-
■digium, omen, ultimul maî ales
audibile, ă cuî val<5re şi califi-
www.dacoromanica.ro
D iv
ţinne depiudeâ de voinţ’a auijito-
ruliii ( accipio omen, placet omen
s. no» ad mc perlin el, bonum o-
m en, malum om en); oraelele de
adrte (sortes, sua spoitte sortes at-
lenuatae, Liv.) -din carî principa­
lele la Praeueste şi Cerc. Cărţile
sibylline, instituite de Tarq. Priseu
a. Superbul (Iîngă dînsele oraclul
Sibylleî dela Tibure şi carinina
Marciana); karuspices (din tepoff-
y.onog s. haruga— hostia) ale căror
propheţie se conserva în libri Ta-
getici s. Hetrusd. Augures (prim i­
tiv şi auspices), ale căror indicie
eră signa ex coelo, ex avibus, ex
tripudiis b. auguria p u llu a n a , ex
qvadrupedibus s. pedestria, ex di-
ris i dirtis, malus, ominosus, gra-
via mala portendens, califică uerî-
ce indiciu fortuit reu, care nu că­
dea îutre primele patru speţe). Ac­
ţiunea erâ, absolut, consulere, ser­
tare, observare,• dacă confirmă uă
întreprindere îucepulă addicere, ad-
milfere, redundare.— Cel maî ma­
re sbor avu divinaţiuuea la Etrusci.
Conciliul dela Leptin, în 743, o în-
iredisse. Lud. X I şi Catherina de
Medicis alergară addese la aceat
mecjioc. Astăcli e eu totul oppri-
tă. — Divinator cel ee divinedă
Ceî maî însemnabilî sunt Agrippa
şi Nostradam.
D iv in i ta t e , ( — la s ) , 4eitate.
Dumnedeu şi natur’a sa.
D iv in o , îuonetă africană, :r: 4
parai.
D i v i s a r e , (fr.) vd. şi suppl.
Dividere.
D iv is ib ile , (— lis), împărţibi-
le.— Divisibilitale, facultate de â
se divide.— Divisiune, acţiune de
â divide. Căud datelor eî se as-
 D oe 187
sermifSdă locuri particularie, e dis-
tribuliune.
D iv is iv , care dă divisiunea s.
servesce la dînaa. Câ subst. med.,
legătură (bandagiu) pentru k op-
pri uniunea părţilor pre carî e ap-
plicată.
D iv is o r , ( — eor), împărţitor.
L a R. mal pârtie, cel ce cumpără
voturi pentru candidaţi la alegeri.
D iv o rtire . , â se separă. Vd.
«r/f».
D iv o rţiii, ( — tîtim din dis-vor-
tere~ vertere) separaţiune, m ala-
Ies cea între căssăfonţf (dispăr-
ţeniă), syn. repuejiu. In gener. dis-
cidiu.
D iv o ta m e u tc , (ital,) mus. des,
uă essecuţiuue pomposă şj demnă,
respectabile.
D iv u lg a r e , â dâ în vulg, res-
pîndl îu public.— Divulgaţiune,
acţiune de â divulga. .
D iv u ls iu n e , ( — s?o), acţiune
de â divele (vd. vb.) med. sfâşia­
tul uunl organ prin effectul unei
violinţe esteriorî.
D .juti, preoţi al Parsilor.
D o , sunet ronsicale, primul în
scală, substituit, în seci. 17, de Italî
luî vt.
* D o b la s , monnetă de aur por-
tngesă, ~ 21 sf.
D o b lc r o , mică monnetă hispa­
nică, 2 ~ 2 V, parai.
D o b r a , monnetă de aur portu-
gesă, dela 1722 val. 7 galb. 8 sf.
Appriipe îndouit ecte dobraon.
D o c e n te ; ( — cens), cel ce dă
instrucţiune, professor de al treile
grad în academiele germane.
D o c lu n a , vechiu nume al nneî
mărimi de luugime, la Grecî.
D o c ile , ( — Zis) , ascultător, pro­
www.dacoromanica.ro
D oc
priu â priimt instrucţiune, dispus
â se Iăssâ se se conducă.
D o c u n a s iă s. — art ea
de â detei-minâ prin medloce che-
mice s. cercări proporţiunea şina-
tur’a unuî metal conţinut în mine­
ralele sen; essame ass. capacităţii
cuî-va pentru nn officiu; med. sum-
m’a cercetărilor necessarie pentru
â depune în judecată sentinţ’a es-
pressă de tin medic.
D o c k e t, (angl.) listă de m ăr­
furi.
D o c k s , (augl.) vaste circuite
de petră în cari so introduc apele
m ării prin săgase (zăgaze) destul
de largi că se potă lăssâ trecerea
narilor. Uuele dnj dochs (docks
secei) servesc pentru construcţiuul
maritime; altele w it docks (cu val)
pentru esoneraţiunea (discărearea)
navilor. C a te tă dela începutul sec-
luluî currinte. Celle mal impor­
tanţi sunt în Londin şi Indielc o-
rientalî.
D o c liy a r d , (a n g l.) carenat,
dressul carenel. '
D o c r a , măsură pentru m ărgă­
ritar în Bombay,
D o c t, (— tus), erudit. Ass. sen­
sului şi semnificaţiuniî vorbei, pre
care o înţellegeâ puţin Iul. Sca-
liger (Poet. VI. 7, p. 86b, comp.
6 . E. Miiller) comp. Fabricc I, 1
p, 89 şi Vit. Catul!, p. XXXVII.
Vd. şi W eichert Poett. Latt. R e-
liqq. p. 121.
D o c to r , (— tor), la E. ăntîiu
uerl-eineda lecţiune, maî tăr<}iu syn.
professor, maî ales de philosophiă.
In evul mediu grad honorific al Scho-
lasticilor; de preia seci. 12 cel mal
înalt grad în uă facultate, laPran-
ceşî. Vulgar syn. medic.
D o c tr in ă , (— na), tot c i for-
 D od
mecjă uă unitate sciinţifică,— Doc-
trinale, relativ la doctrină.— Doc­
trinar, califică maî ales un câ sta­
bilit prin pură sciinţă, deunde ad-
desse ajfectat, pedanlic. In acest
înţclles se num. Guizot, E. • Col-
lard doctrinari, deşi cu nedreptul.
D o c u m e n t, ( — tuni), tot câ pâ­
te procură uă cunnoscinţă , titlu ,
dovadă.— D ocum entare, ă dâ do-
cuminte.
D o d e c a , particulă grâcă, •arrat-
tă că obiectul espres prin vorb’a
câ î va fi allăturată, constă din 12
părţi.
D o d e c a c h o r d , (gr.) systemă de
inuaică care adaugă patru tonnrî
noua la celle opt essistinţi în cân­
tul bisericesc roman. Nu adoptată.
D o d c c a e d r u , (gr.) corp cn 12
suprafeţe; absol. unul din ceî cinci
soliijî regnlaţî, term inat de 12 pen­
tagon! regulaţî, egali şi asscminî.—
Numere dodecaedrall sufit nume­
rele 1 , 20, 84, 2 2 0 , 455, 816 a.
al. formând un şir arithmetie de a
treia ordine. Differinţele lor ter-
ţiarie sunt constanţi şi egali 27.
Segăssesc prin formul’a '/; n, (9n'J—
9n-f-2) punîndu-se pentru n. con­
secutiv numerele 1, 2, 3, 4 s. al.
D o d c c a g o n , (gr.) geom. po-
lygon cu 12 ănghinrî şî 12 laterî
(format din 12 drepte taiăndu se
căte doue).— Numere dodecagonall
sunt 1, 12, 33,64, 105, 156. Com­
pun nn şir arithmetie de ordinea
secundă, avînd differinţele secunde
constanţi şi egali 10. Se găssesc
caşi dodecaedrele prin formul’a n
(5n—4). System 'a dodecaedrică s.
dodecadică procede din 12 în 12
unităţi. E divisă în classi ascin-
dinţ.i din 12 în 12 (12 unităţi d eu ă
classe formâcjă un’a din classea im-
www.dacoromanica.ro
188 D og
mediat superidre), ale căror u n ităţi
constitutive sunt puterile de 12,
Astâiji â UBitată syBtem’a cu pu­
terile de 10.
D o d e c a g y n iă , (gr.) ordine de
plante cu 12 sty g m ate; din â 11
classe h Byatemeî luî Linne, con-
ţinînd dodecaendriele, s. vegetalile
cu 12—20 ovarie libere. Addesf?
ordinea şi classea se confund sub
numele de polygynie.
D o d o , DUDU S. 11KONDE, ( didus
inept-us) , trib de passeri de genul
struţiuluî. Perdut.
D o d r a , ( — dra), băutură com­
pusă de 8 ingreejienţi, la ceî vechî,
D o d r a n te , ( — d ra n s),vd . fond.
D o g a t, demnitate de doge.
D o g e , (din d u x), persdnă m a­
gistrale cu gradul de principe, în
maî multe republice italiane, maî
ales în Veneţia dela seci. 7 s. 8.
Se alegea pre vieţă; avea dreptul
de pace şi £e resb el, nuiuiâ pre
tribunî, dâ prelaţilor învestitur’a.
Dela seci. 12 puterea lor fu miwginită
şi din 1173s. 77 începură ă se alege
decam cr’a Mare (consiliu! cellor 11
electori, 41 dela 1240). In G ennaastă
magistratură fusse introdussă in 1339
in persdn’a luî Simon Bocanegia.
Dogiî se alegea din corpul sena­
torilor şi eră assistaţî la tot esser-
ciţul autorităţii lor de doul din sena­
tori. Stabiliţi ăntîiu pre vieţă, în
1528 timpul reginţeî lor fii d eter­
minat pentru doul anni. Prancesil
î derimară în 1799.
D o g m ă , (gr.) principiu funda­
mentale al uneî sciinţe s. credin­
ţe .— D ogm atism s. metodă dogma­
tică se num. uerî-ce doctrină re-
dussă în system ă, speciale aceaa
care plecă dela principie nemu-
 D oi 189
tabiliî şi deduce consecinţe certe în
vertutea certitudinii acestor prin­
cipie. Oppusul sen este Scepticismul
s. inclinaţiunea către dubiu, pre­
cănd Criticismul (fundat m aî ales
de Kant) este mersul ştiinţific prin
cercetare şi pătrundere. Dogma­
tismul theologic tinde, în essenţiale,
â formulă precepte după verităţile
espresse în Scriptură. Partea the-
ologieî tlieoretice care rcpresintă
systeraatie dogmatele şi assioma-
tele reiigiuniî este dogmatică— tha-
ologiă positivă, thclică S. Iaci the-
oloyici. începută de Origens prin
scriptul seu D e principii*, Augus-
tin (de doctrina christiana), fu
disvoltafă mai ales de Maresiu şi
Bouddeu, în seci. 17.
© o lc e , — m e n t e , (ital.) mus, cu
dulceţă.
D o le a n ţă , (fr.) plăngere, con-
dolinţă. Dela seci. 16 se numiamaî
ales represintaţiunile conţinute în
cahietele stateior generali, speciale
alo tiers etat, pentru vre-uă petin-,
ţă. In 1789 fură suppreasc.
D o ic ii t e , dolentemeiite, (ital.)
mus. cu espresgiane durerdsă.
D o l e r i t , 's p e ţă de stîncă vul­
canică.
D o lic , (gr.) gen din famili’a Ie-
gumino^elor, originar din America
şi Indie.— Măsură de lungime la
Greci, 112 stadie, după alţiî 12;
dnpă alţiî 24.
D o liti, ( — te m ), jale.
D o l l a r , monnetă în Statele-U-
nite, dela 1849 de a u r, val. ap-
prdpe 6 sf. (10 d. = 1 aceră dc aur
s. 55 fr. 21 cent.). Preduraătate
Snnt ceî de argint.
D o ltn e n s. — mim, monuminte
droidico de pStră, maî mult în Qc-
cidintele Francieî.
www.dacoromanica.ro
D om
D o l o m t â , p^tră coznpusă de
carbonat de calce şi magnesiă, maî
ales la Alpi, numită după Dolo-
micu, care I a discopperit compo-
siţiunea. Theori’a este dolomisa-
ţiu n e, datorită principale luî de
Bueh.
D o lo r o s o , (ital.) mus. cu es-
pressiune de durere.
D. O . M . Qat.') Deo Oplimo M a­
ximo.
D o iil, (protug., brevîat. din do-
minvs, precum hisp. don), domn,
signor.— D at ăntîiu numai papeî,
se applicâ appoî la neri-ce individ
învestit cu uă domuitate ecclfflias-
tică, maî ales la Benedictin!.
D o m , (m aî vechiu thumb, ital.
duomo) se numiâ în Germ. iueri(}->
în evul me(Jiu, ucrî-ee cathcdrale,
addese bisericele cpliegiall. In g e­
nere uerî-c6 biserică capitale din
un oraş, mai ales dacă are înve­
lişul boltit (în evul mediu domo):
archit. turn splieroidale la uă bi­
serică s. alt edificiu , correlativ la
cupolă.
D o in b e y a , a cincia classe din
famili’a malvacficior, stabilită de
ICunth. Conţine plante din insu­
lele merid. ale Africeî.
D o in e s d a y b o c k , (pron. domes-
dehbuck), cadastrul statistic în An-
glla.
D o m e s tic , (fr.} servitor (slugă).
D o m e s tic ir e , â înblăncji (pen­
trn "bestie).
D o m e s tic ita te , starea de do­
mestic.
D o m ic i li a r ,d e domiciliu.— Do­
miciliat, lăcuind la un Ioc. Cedulă
(de bancă) domiciliată, cea dată
spre plătit în altă parte decăt unde
a fost învestită.
D o m ic ilii) , (—Huni), locale un­
 Dom
de stă nescine permaninte. Dom . terele se presiută în aceaaşl or­
reale, cel din patriă, opp. civile, dine.
affară din patriă.
D o m in a n t e , care domnesce.
Speciale, m us. ( chorda d o m in a m )
tonul predomninte. In evul mediu
cel maî de sus 8. cint’a gamei u-
nul ton (quinta to n i), d. e. în u t
a. do domin, e sol, numită astfel
de Eamean pentrucă se găssesee
în celle mal multe accorduri na­
tu rali, s6u pentrucă astădi 6 ac-
cordul minor de aeptimă s. care se
afflă pre gradnl al cincile, cel mal
de sus, al gammeî. Constă din uă
basă, terţ’a şi Beptim’a eî, addese
non’a mare a. m ică, care I se a-
daugă, (do. m i., si., re). Septim’a
dela dominante în sus 6 aubdomi-
nante.
D o m in a r e , (— n a ri), k dom­
ni.— Dom inator, cei ce domnesce.
N. us.
D o m i n i c a l e , relativ la Dum­
neaei», la biserică s. la duminică.
Ca propr. dom inicalt (lecliones do-
m inicalesj -, vd. Uomilie.— L iteră do-
î/u'ruco/e, characteru! alphabetic care
servesce â însem na, în calendar,
duminicele în tot cursul amnihiî.
A pănă la 6 repetindn-se conţinuţi
pentru tâte dilele lnneî, prim’a di
& lnneî fiitârie începind ou liter’a
immecjiat ntm ătâriă după aceaa ca­
re a desemnat finele luneî prece-
dinţi. Dacă un’a din aceste litere
coincide cu finele annnluî, tote 4i-
lele preste cari cade ea, în cursul
progressiunil, sunt duminice. N u­
mărul arinilor â doue seele, plus
pătratul lo r, divis cn 7, minus 6
din răm ăşiţă dă liter’a dominicale
(luăndu-se literele în ordinea al-
pliabetică). Differinţ’a 0 e egale
g. L a nn cyclu de 28 de anni li­
www.dacoromanica.ro
190 D o in
D o m in ic a n i., ordine de reli­
gios! instituită la Talusa de St. Do-
minique de Guzmann sub numele
de fratrss praedicatores, în 1215.
Preste 15 anni se respîndiră în
ParisI, deunde în tâte părţile g lo ­
bului. Scopul lor eră maî ales â
combate pre Albigesî (de consult.
Fanriel, Croisade contre Ies Albi-
geois). După diversele ţerre ei
luară numinî diverse , în F ran ­
cia Iaco b in i, după strat’a St.
Jacques. Franciscanii şi maî tăr-
diu Jesniţiî le disputară snpre-
maţi’a.
D o n iin iu , ( — ntuni), în primul
sens drept de proprietate. L a K.
Iu avea n imaî cetăţianiî (pentrucă
nnmaî eî possedeă commercium), nu­
mit dominium ju shim , ex jure Qui-
rilinm , opp. dom. in bonis s. pro­
prietatea peregrinilor. Asiădî se
recunnosc dominiele Statului, ale su­
veranului şi ale particularilor. P ri­
mele şi secundele se eonfnndeâ,
in Francia, înainte de 1789 (în Ger­
mania au eşit din proprietăţile ori-
giuarie ale dynastielor), biens d'an-
cienne origine. L egea din 29 Dbre,
acel’aşî an, 15 restrînse şi ordonă
vinderea uuei părţi din e l, biens
de nouvelle origine, couţinînd pă-
mîntiirile clerului, emigraţilor şi
hospitelor, din carî primele an re-
mas proprietate â Statului. Domi-
niul estraordinar, stabilit în 1810,
se complinea din tâte bunurile (m o­
bili s. nemobili) ce Napoleon că-
pătasse prin coprinderile selle ,
traetate s. al., de cari însă nu pu­
tea dispune decăt în commodul
-Statului.
D o m in o , (ital.) primitiv raan-
 Bou
tă de hitîrnă â preoţilor copperind
fag’a şi humerii, camaliu. Astăcji
vestim înt de baluri mascate.
D o m i n o f e r i ă , commercm de
hărtiă culorată 8. al.
Doinita , sp eţă de p6tră vul­
canică.
D o m itia n a q u a e s tio ,( la t.) în ­
trebarea lnî Domiţiii.— Dom. La-
beone propnsesae uădată lui Iu-
benţiii Celsu, fiind vorb’a de nisce
m artnrî, nă cestiune pr6 origina­
le , încăt vorb’a a remas egale cu
cestiune risibile.
D o iiiin a g iii, (fr.) perdere, (pa­
gubă), int'ominod. N. ns.
Dom pclers, (holland.) ana-
baptlst.
D o n a r iu in , (lat.) metal discop­
perit în 1851 de Bergmann. După
cercetări maî reeihţi s’a găssit ii ii
columbiul nedigest.
D o n a te , (— fa), dăruelc, m aî
ales la monasterie.
Donaţiunc, ( — tio), dăruelă;
legisl. act scris prin care un in­
divid ( donator ) strămută voluntar
uă p atte din avutul seu la nn a l­
tul ( acceptor ). L. li. se făcek
prin m a ncipalio, ju r e eessio , tra-
ditio. — Do-n. a d pias causas &dep-
linită pentrn scopuri religiose. Don.
intra vivos, făcută precănd trăiesc
donatorul şi acccptorul (de dînsele
C. Napol. lib. III, titl. 2). Dona--
ţiunile prin prom issiitnc , la ceî
vechî, era valabilî numaî fiind în­
tărite prin nn act, d. e. stipulatio .—
D on. sub m o d o , deplinită pentru
un scop determinat. Don. ante et
propter nu p tia s, summă de arginţi
dată fidenţateî de conjuge pentru
susţinerea famileî fiiWrie şi asse*
curanţ’a eî în cas de lipse 4 aces­
tuia (stabilită prin lege sub impe-
www.dacoromanica.ro
191 D ot
ratorî), precănd don. inter virum
et uxorem se depliuiâ dnpă ma­
trimoniu. E ra întredisaă din pre-
snppunerea că interesai materiali
în uă legătură de amore strică in­
timitatea eî. D o n a ţiu n i casuatt
s. potestalive , al căror effect de­
pinde de voinţ'a donatoniluî. As­
tă z i opprite.
D o n - q u ic h o ttis m , esaltaţinne
de Don-Q uichotle, heroul romanu­
lui luî Cervantes.
D o p p ia , monnetă de anr în I-
taiia, valore diversă.
D o r c a s , muselină de Indie.
1) o re ! o t. (fr.) hom care îngri-
jeseo 'nnlt de sine.
D o r - e m u l , muaselină cu flori
de Indie.
D o r i c , relativ la D ori: arch.
vd. Columnă.
D o r m i t i u n e , (— (io ) , theol.
somnul S-teî Vergine înainte de as-
siimpţiune. R r. us.
î t o i m i t i v , vd. Soporific.
D o r m ito r iii, ( — rtuni), sală de
dormit.
l î o r o i r , (fr.) pennel cu care se
assterne aurnl. Suppl. aurator , in-
aurator.
D o r a n , m ăsură de lungime gre­
că, 4 dg.
D o r s a l e , a n a t. relativ la spate.
D o i • s o - c o s ta le , anat. nmschiiî
dinţat posterior, superior, allăturat
de vertebrele dorsalî şi de cdste.
D o rs te n X , ( — n a ), plantă su-
dorifică, numită p6te după Dorsten,
medic german.
D o r u r ă , (fr.) inanratară.
D o sfi, (pr.) cantitate de cv. (de
un medicament) maî aies stabilită
pentru â so luâ uădată.
D o te , ( dos) — rSu dotă — ze s­
tre .— Dotale, relativ la dote. R e­
 D ae
gim a. system ă d o la le , regim de
associaţiune conjugale în care do­
tele nu devine proprietate com-
snune a conjugilor.
D o ta r e , â assemnă dote.— Do-
taiîune, acţinne de a dotă.
D r a c lu n ă , (gr-) vd. Monnetă.
ConB. Prisc. II. p. 394 (Krelil),
Kussey, Ancient wiagth and money
p. 47—60. Gron. Sest. II, p. 91.
D r a g a u fă, vd. T ragacantă.
D r a m ă , fer.) la ceî vechi buc­
cată de theafru în versuri. Con­
ţinea tr a g e d ia , comedi'a , d r a m a ,
sa tyricu m , hilarodi'a, m im ul. De­
la Schakespeare acţiune theatvale
m istă, lueţliariă între tragedia şi
com edii.— D ra m ă lyric ă maî în
genere operă.
D r a m a t ic , relativ Ia opere de
theatrn.
D r a n ia tis t, cel ce compnne o-
pere de thealru.
D r a m a t u r g i i , arte dramatică,
Ia Leasing.
D r a m a d e r , (gr.) — suppl. dro-
m edar ( cam ilus d ro m edarius) —
cămilă care are numai un bossu.
D ry a d fie , trib din famili’a ro-
saceelor.
D s ile n g , plantă m arină pre m ar­
ginile Russieî şi Chinei.
D u a lis m s. ditheism, systemă
care admite doue principie.— D u a ­
list, parten al dualismului.— Dua-
listic, chem., syn. electro-magnetic.
D u a lita te , calitatea lucrulnî dn-
pln.
D a e ! , (— lum ), luptă singula­
r i i.— D u e lis t, culpabile de duel;
care face profeBSiune de a se bate
în duel.
D n e tio , vd. Duo.
www.dacoromanica.ro
192 D ur
D u lc if e r 8. — f i u a t i v , care ad-
dnce, produce dnlceţă.
D n lc il ic ă r e , â îndulci.— D ul-
ficaţiune, acţiune de ă îndnlci.
D u o , buccată de mnsică pentrn
done voci s. doue instiuminte.
Vd. şi Marmontel Elem. d eL itt. I.
p. 489.
D u o b o l, obol duplu.
B u o d c c iin a le , nrithm , caro se
numără, se divide prin 12.
D u o d e n a le , anat. relativ la
duoden.
D u o d e n , ( — nun t ) , primnl
din intestinele subţiri. El occupă
partea profundă ii abdom eluî, xtr-
me(jă immertiat stomacul şi com-
înunică cn dînsul prin pylor.
D u o d e n ită , med. inflammaţinne
â duodenului.
D u o d i , s e c u n d 'a 4> a decât]ii.
D n o d r a n iă , buccată dramatică
cu doul îutrelocutorî.
D u p lic a r e , (— care), ă îndoni.
D u p lic a ta , (lat.) îndouitul uneî
act nere-care.
D u p lic a ţ iu n e , acţiune de ii du­
plica.
D u p l i c a t o r , phys. instrument
propriu â conduce electricitatea.
D u p l i c a t u r ă , parte de mem­
brane s. al. duplicate.
D u p lic i ta t e , calitatea dnplnlnî,
stare în done f e ţ e , fig. rea cre­
dinţă.
D u r , (— ru s), tare, solid.
D u r a b i l e , ( — U s), care p6te
dură.
D u r a n d a l, (germ .) sabiă h lnî
Roland, heroul lut Ariosto.
D u r a r e , â ţine în timp, conti­
nui de â 8.
D u r a t ă , timpul căt dur<5dă nn
lncru.
D u r ita te , ( — tas), proprietate
 D yn 193 D ys

ce au corpurile de k resiste acţiu­ tru ă m ăsură fo rţ’a m otorilor, d» e

nii care tinde a le divide. â vaporii. Vd. şi D ynam elru.
D u t, vd. Dnyt. D y n a s t, (gr.) reginte. După.
D u tg e n , monnetă danesă, ‘/I6 v ec h ia espressiune, d. e. la He-
din thaler. rodot., des. gubernatoriî mici din
D u u m v ir , m agistrat de justi­ ţărrele nu grece. In evul mediu
ţia la R. Vd Liv. 1, 26. nerî-ce baron al imperatornluî a -
D u y t , monnetă de cupru ger­ vînd pre territorul seu drepturi de
mană. suveranitate, şedinţă şi vot în dietă.
D y a d ic , arch. binar. D y n a s tia , (gr.) urmare de prin­
D ia r c liiă , gubern de dom regi cipi din aeel’aşî sănge. L a Grecî
pre acel’aşî tron. se luă pentru uă formă determinată
D y n a n i e t r u , (gr.) instrument de Stat. Aristotele (pol. 4, 5, 1)
pentru â m ăsură applicaţinnea te- o pune allăture de oligarchiă, or av
lescopiuluî. aţj/7j ftij o vo/iog , «AX oi a ţj^ o v -
D y n a m i ă , phys. effeet cons­ Te?. Tliuc. ( 3 , 6 2 , 2) 4*ce de
Thessalî et â v v a â te ia fiâl).av
tante al aceliaşî forţe; mec. (şi a- r iSovo/iia e /g o tito , şi în oraţiu-
n ita ie dynam.icâ') forţă capabile de
nea Thebanilor către Platei oppune
â redicâ, în nu timp dat, un kilo­ n /.iy tn /iu iBovoţiog ' la â v va S teîa
gram la un metru de înălţime. okiyoiv, observând că acesta formă
D y n a m ic S , partea mathemati- de Statf e. cea mai apprope de ty-
celor mişte care calculedă mişcări­ ranniă.
le corpurilor suppuse acţiunii unei D y s -a n a g o g iă , (gr ) med. dif-
forţe mecanice. Sciinţ'a mişcării, ficnltate de espectoraţiune.— D ys-
opp. Statică. arthrose, delict în uă articulaţiune.
D y n a m i s r a , sciinfă care es- D y s - e s t h e ti c ă , slăbire u sen-
plică essistinţ’a materiei prin an­ saţiunilor.
tagonismul a doue forţe. D y s p e rm iă , (gr.) alteraţiune ă
D y n a n io lo g iS , clici, tractat de spermei.
forţele abstracte. D y s p h o n iă , (g r.) difficultate
D y n a n to in e t r u , machină p en ­ de a vorbi.

13
www.dacoromanica.ro
 E .
E. A cincia literă â alphabeta-naţiune (Pelouze et Fr. I. 12) s
lul nostru. Câ numerale i, la Greci, maî bine cantitaţl carî substituese
valâ 5 ; ,t, 5000. L a R . numără cu acel’aşî effect cantitatea deter­
40; cu uă trăssură liorizontale d’aa- minată â unei combinaţiunT.— F i­
supra 4000. In evul mediu c “ 250. gura ecivalinţi sunt celle egali în
Câ breviaţiune denâtă, în chem., e- întindere, diverse în formă.
therină. — E = Em ininţă s. Escel- E civo c, — c i t a t e , v d . Ambi­
linţă. S. E. Son Eminence (fr.). In guitate.
logică espvime negatlv’a universa- Eclectic, philosoph care, ne a-
riă. P re bussolă stă pentrn Est (vîn- doptănd uă systemă particulariă,
tul de Est). Pre monnete vechie alege opiniunile verisimilî.
francese arrattă că au fost bătute Eclectism , alegere luminosădin
ia Toure. In m n s., la Germani, ideele cunnoscute pentru â formă
sunetul ml, s. ( = e-si-mi) do. un corp de sciinţă, opp. syncre-
E a l, ( — lus), patruped african tism. L a ceî vechî se diceâ pen­
citat de Pliniu. tru system’a Neoplatonicilor Ales-
E b s o n i , chem. sare.vitriolică sandrinî, cari că u ta se confundă a-
cu basea pămîntosă , numită dela ristotelismul în platonism.
făntăn’a Ebsom, Eclcgm ă, (ecligma) , nted. re­
E c c S e s iă , (— gr), biserică. mediu des, molie, de pept.
E c c le s ia s t , una din cărţile în- E clip sate, v d . urm.
ţellepciunil din Biblia. Neg. E c lip s e , (gr.) lipse trecătoriă
E c c le s ia s t ic , bisericesc. de lumină în unul din corpurile
E c lio , repetiţinne distinctă â sn- ceresci.— Eclipsire, a pune în ec­
n»tuluî reflectat dc un corp. lipse, întreceptâ lumin’a.
E c ilib r iii, ( aequilibrium), egali­ E clip tic, relativ la eclipse. Con-
tate de pond s. de forţă între doue junefiune ecliptică, obvenînţă â doue
lucruri. planete, care dă loc uneî eclipsi.
E c itio p ţîti, ( aequinoctîuin), tim­ Termini ecliptici, limitele eclipsilor
pul annulul în care S6rele, trecînd s- spaţ de apprope 15 gr. în care
prin ecator, face (Jilele şi nopţile e- pote a l o c uă eclipse de Şore s.
gali.— Ecinopţiale, de ecinopţiu. de lună, cu tote că nu va fi esact
E c i t a t e , (a eq u ila s) , dreptate în noduri.
naturale. E c li p ti c ă , (— ca), astr. curbă
E c i t a ţ i u n e , (aequitalio), călă­ elliptică care trage callea Soreluî
rit, pre zodiac.
E c iv a l ii iţâ , egalitate de valo- E c lis e , (gr.) s. e c l y s , mus.
re.— Ecivalinte, care are ecivalin- alteraţiune de un ton în genul en-
ţ ă ; Ut. tendinţă dc identitate.— h armonic.
E civalinţi chemici sunt numere­ E c ... vd. E qu...
le carî represintă cantităţi pon­ Eczem ă, (g r.) med. pustulă ar-
derali substituibili în uă combi- dinte.

www.dacoromanica.ro
 Ef 195
E r z c s i ă , med. emoţiune viuă
dar trecătoriă (ejf'ervescintă).
Edacitatc, (— tas), vd. Vora­
citate.
E d c ls p a th , miner, speţă de feld-
spatii.
E d ict, (— turn), ordonanţă a
snveranuluî.— Edictale, care per-
ţine edictului. R r. us.
Edificare, (aedificare), â con­
strui, (clădi).— Bdificaţiune, acţiu­
ne de a edifica.— Edificator, ce!
ce edifică.
E dificiu, (aedificium), se dice
de uerî-ce monument considerabile.
Editale, vd. Edictale.
Editare, (cxcudere), â. publică,
dă la lumină uă carte.— Ediţiune,
acţiune de â edita.— E ditor, cel
ce editedă.
Ediţiune , acţiune de a edita,
effectul.
E d u ca re , (— cari), ii eresce,
dâ instrucţiune, disvoltâ facultăţile
physice, inţellessualî şi m orali.—
Educaţiune, acţiune de a educă.—
Educator, ce! ce dă edneaţiune.
Effect, ceaa ce este produs de
nă causă.
E ffectiv , r6ale şi positiv. Câ
subst., milit. cifr’a care represintă
starea şi numărul trupelor nneî n a­
ţiuni.
E iF e c tiia re , (fr.) â. pune în ef-
fect, în essecuţiune.
E f ... vd. Eph...
E tf e r v e s c i n ţâ . (— cenlia) fer-
bere nşîoră.
E f’ffcace, (— c a x ), care are
vertntea de â produce un effect,
m ult effect.— E ficacitate , calitar-
tca efficacehiî.
E f f îg iă , ( — g îes), represinta-
ţiune. E a ţine loc de obiectul în­
suşi. Imaginea f represintă ide’a,
www.dacoromanica.ro
Ei
fig u ra trassurele şi statul, portre­
tul similitudinea.
E f f l o r e s c i u ţă , ( - scenlta), chem.
conversiune ii unei snbstanţc solide,
maî ales sări, în uă materia pul-
verulinte prin esposiţiunea sa la
âer libei.
Effluvie, chem. fluidî neponde-
rabill, neperceptibilî, cari se dispart
din -tdte corpurile, maî ales din sub­
stanţe animali şi vegetali.
Effodicutia, (lat.) numesc na-
turaliscii edinţatele ordinarie.
Effort, (fr.) în physiol. ueri-ce
conti-acţiuue uscliiulariă în scop de
â resiste uneî forţe esteriori; mecan.
puterea ou care un corp în miş­
care tinde Aproduce nn effect. Mă-
snr’a uerl-ciiî effort c cantitatea de
mişcare ce el produce.
E galare, â fi egale.
E g a l e , ( aeqvalis) , de acel’aşî
grad (deopotrivă).
E galisare, (fr.) vd. Egalare.
E g alitate , răpnrt între egali,
paritate, conformitate.
Eglogă, vd. Eclogă.
E g o ism , amore de sine.— E-
goisi, cel ce are defectul egoismului.
Egoplioniă, (gr.) m im esceLa-
ennec sunanţ’a de voce ce se aude
dela un individ care are în una din
pleare nă effusiune de abnndanţă
mediocre, pnţiu considerabile.
Egopoditi, (— diurn), botn..gen
de ombelifere, tribul ammineglor,
conţiuînd plante herbacSe.
Egont, (fr.) canale subtenaneu
destinat â recepe şi â duce apele
pluviali s. domiţiarie,
E g yp ţiac, medicament esoitante
şi styptic.
Eider, sp eţă de raţă nordică.
E is p a tll , (germ .), s. spatii de
sticlă, substanţă pămîntosă, albă,
 E ld 196 E le

în lame cari redă imaginile că spe- cu espediţinnea luî Pizarro în A-

cn lu l. merica meridionale.
E je c ţiu n e , cate-uădată în me­ E le a tic ă , pliilosophi’a disvolta-
dicină pentru dejecţiune. tă în schol’a delaEltia (astătjl Cas-
E la b o r a r e , vd. urm. tellamare della Brncca).— Senopha-
E la b o r a ţiu n e , aeţiune prin ca­ ne Parm enide, Empedocle, Zeno-
re fiinţele organisate imprim sub­ n e , Melissn şi obscnrnl Heraclit
stanţelor esteriorî s. materielor carî snnt p ărtin ii acestei system e, cuî
proced din întrnl lor înseşi modi- sc allătnrară appoî atomistieil Leu-
ficaţiunile carî le pot face apte de cip şi Dcmocrit.
ă servi nsulnî ce natur’a le a as-
E le c ţiu n e , ( — tio'), alegere de-
Bemnat.
plinită prin callea votaţinniî.— E -
E la is , (fr.) gen de arbnrî m ari
lecţiunile snnt parlamentarie, de­
din famili’a palmarilor pre c6st’a
partamentali, municipali, dnpă lo-
ecinopţiale şi oecidintalc â AfriccI.
cnl ce an se occnpc membrii aleşi.
'E l a s t i c , yd. urm.
Elecţiunea este directă cănd con-
E la s t ic ita te , (gr.) proprietate
feresce immet)iat funcţiunile căror
ce an corpurile, în cel mai înalt grad
6 necessitate a se dă persone; in ­
gasele, de ă reveni la volnmelc lor
directă s. de doue grade cănd de­
8. la form’a primitivă, dnpă-ce au
termină sau alţi electori carî au se
fost compresse.
facă alegerea, sau candidaţi intre
E la te r in ă , substanţă albă. cris­
carî cântă â domină uă altă putere,
talină, forte am ară, nesolubile în
înainte dc 1789 elecţiunea se fă­
apă s. în alcali, pufin solnbile în
cea, în Francia, uumar pentru cor­
aeidî, afflată de Martius în elateriu.
purile municipali, pentru reparti-
E la tc r tu , imme pharmacentic
al cncnmcriî sălbaticc ( ecbalium) ţiunca unor imposite şi, la lunge
şi nnnî estras din el. intervale, pentrn Statele generali.
După multe schimbări întîmplate
E la tc r o m e tr u , phys. speţă de
înainte revolnţiunea din 1848 per-
manometru s. barometru ce ss a -
veni sc snpprime censul electorale
daptă la cilyndrele machinelor cu
şi se stabilescă votul universale ft
vapore s. la reeipiinţiî machinelor
direct. U eri-ce frances în etate de
de condesiţiune pentru ă cnnnosce
appros'iimativ elasticitatea vaporii 21 anni, care se buceurâ de drep­
cilyndrelor s. aerului recipiinţilor. turi civili şi politice, devenii) elec­
tor. Legea din 31 Main, 1849, im-
E la tiu ă , chem. reşină molie şi
verde, trassă din elaterin; fio(n. gen pnsesse condiţiunea de 3 anni de
domiciliu; decretul organic din 2
âe plante iiin famili’a elatinSelor.
Typnl seu este nă plantă din ve­ febr-, 1852, redusse la 6 lune dn-
cinătatea Parisilor, e. hydropiper, ra t’a domiciliului necessar pentru
â fi înscris pre listele electorali.
elatine poivre d’eau.
E la tită , sapin petrificat. E le c tiv , care se face, se dă prin
E lb o e u f speţă de postav frances. elecţiune.
E ld o r a d o , numele unei ţerre E le c to r , cel ee are dreptul de
de uă avuţia fabnlosă, discopperită. ă epncnrre la elecţinne.

www.dacoromanica.ro
 E le 197 E le

E le c to ra le , care perţine elecţiu­ nerale o deduce din un refrain ce

nii, electorilor. se afflâ în vechiul nomos anlodic,
E le c t o r a t, demnitate de «lector e ( liyu> (opiniune â Iui Welcker
în vechi’a constitnţiune germanică. Kheinisch. Mnseutu 1836).' Comp.'
E l e c t r i c i s m , phys. systemă â alte numinî, preenm eioz şi io Bac-
electricităţii. chos , cu tote că differec mult a-
E le c t r ic i ta t e , aginte necimnos- ceste nnminî de ileyog. Mal -cert
cut, «aus’a phenomenuluî de attrac- Grecii a r fi împrum utat numele de-
ţinne şi repulsiune ce presintă li­ la Lydî, precum , d. e. vorb’a ty-
nele substanţe, cănd, dnpă-ce au rannos. P . Boettiger (Zeitsclir. fiir
fost frecate, sunt appropiate de cor­ Alterthumswiss , 1848. voi. 7) cer­
puri uşiorie, precum d. e. de foie că uă etymologiă din armenicul
de aur, s. al.— Se numesc idio- eleng ( c a la m u s), rediicţiune la
electrice corpurile carî devin elec­ flant’a lyrică.
trice prin frecare, op. aitelecirice, Prim’a disvoltare căpătă e'egi’a
precum metalele. Pentru â espîicâ la Ionî şi prim’a formă a sa este
phenoinenele electricităţii se admit form’a eolică â lyriceî, forte ap -
ca essistinţi dou: fluidî carî, com­ propiată de form’a epică. Un sbor
binaţi între dînşiî prin attracţiune lyric, cugetări temperate, m aî mult
mutuale a. nentralisaţî unul prin recepţiune decăt activitate â poe­
altul, constituesc starea naturale â tului sunt trăssu rele essinţiaiî aîe
corpurilor. characteruliiî sen. Dialectul este
E le c t r o - m a g n e t i s m , uniunea cel ionic. Callin, Mimnermn, maî
phenomenelor magnetice produs- tărdiu Phileta şi Callimach sunt ceî
se de electricitate.— Conţine , as­ mai însemnabili elegiei. Vd. şi Mar-
tăzi, galvanismul, pil’a luî Volta montel Elera. de Iitt. II. p. 22. sqq.
şi totalitatea acţinnilor carî se e- E le g ia c , de elegiă.
sercită între fluizii electrici şi mag­ E le m e n t, (— lum ), corp sim­
netici. PouîIL Notions gener. de plu care in tr i în composiţiunea
phys. p. 16. cellor-alte.
E le c t r u , ( — trum) , substanţă E le m e n ta r, care perţine Ia e-
din 4- părţi aur şi 1 argint; succin. Ieininte, care traetedă de dînsele.
E le c t u a r , pharm. speţă de eon- E l e n i i , reşină de- America şi
fecţiune din maî multe substanţe Ethiopia.— Elemină, principiu găs-
legate cu nn sirop. Comp. eclegmă. sit într’însa.
E le d o u a , ( — na), gen de mol- E le n cliic, care privesce contro-
Iusce. Comp. boletophag. vers’a.
E l e g a n ţ a , (— tîa), aptitudine, E le o m e li, pharm. bitume desă
graţiă şi facilitate în proporţinnî; de Syria.
lit. vd. Marmont. E16m. de lit. I. E le p lia u te , (— phas), cel maî
p. 16.— Elegante, care are ele­ mare d/n animalile terrestri, origi­
ganţă. nar din Africa.
E lcg ifi , (gr.) speţă ii poeaieî E le o s a c h a r u n i, (lat.) pharm.
lyriee între «popeă şi m elică.— ammestec de un holiii fissenţiale
După ethymologiă acceptul maî ge­ cn aahar.

www.dacoromanica.ro
 E lo 198
E lc u th e ra te , uumesce Fabriciu
coleopterele, (vd. vb.).
E lia c , care se se61ă s. se culcă
în raflele Sorelui. Neg.
E iic iti, (elix) lirieă învirtită în
şiurub impregiurul unuî cilyudru.
Neg.
K i l o m e t r u , ( g r .) instrument
pentru â măsura diametrul astrelor.
Neg.
E iio s c o p iu , ( — pium ), lunetă,
oclrian p ntru â se uită la Sdre. Neg.
E llip s e , (gr.) elisiune de una
s. maî multe vorbe necessarie peu-
tru regularitatea construcţiuniî;
geom. curbă produssă prin tăiarea
oblică ă unuî con drept, de uu plan
care lu străbate deplin.
E llip s o -g ra p h ,iu s tru m e n tp e u -
tru â trage ellipsi.
E llip s o id , (g r.) geom. solid
format priu revoluţiuuea ellipsiî în
giurul uneî a. altei din ratjele siSl-
le.— Ellipsoidale, cu form’a ellip-
soidiîhiî.
E liip tic , geom. astr. relativ la
ellipse.
E llip tic ita te , geom. fracţiune
care esprime răporSrr cellor doue
assi ale ellipsiî; gram., calitatea li­
nei nhrasî, uneî întorsure elliprice.
E il o p s , gen de pesce.
E lo c in ţă , ( — queniîa) , arte,
facultate de â vorbi bine şi ă con-
viuge. Cons. Marmont. Elsm , de
litt. II. 32.
E l o c u ţ i u n e , ( — tio), alegere
şi ordinare â preposiţiunilor, mod
de â se esprime.
E lo g in s t s- — g i s t , care face
elogiul*!.
E lo g iu , ( — ji«jn),oraţiuue spre
laud a cuî-va.
E lo n g a ţiu n e , asir. ănghiul co-
prins între’ locul Screhrî şi locul
www.dacoromanica.ro
Emi
uneî planete, astă distauţă fiind vă-
dută de pre pămînt.
E lo to to tl, uă passăre de Messic.
E ly s itt, (gr., lat. insulae bea-
torum, fortunalorum , ins. ţortu-
nalae), la Hoiuer frumosă cămpiă
(W .v Siov ncdiov, Odyss. IV, 563
sqq.) dincollo dc Oceau, şedinţ’a
cellor ferieî după morte.
E m a n a r e , (— nare) , â e ş i,
procede din— Emanatiune, acţiu­
ne de ii emană.
E m a n c ip a re , (— pare), â sco­
te de sub puterea,— Emancipatiu-
ne, act. de â emancipa. Vd. şi man-
cipaţiune.
E m b le m ă , (— m a), figură sym-
bolică cu vorbe seutintiose. Pen­
tru ceî vechî, carî o applica mai
ales la mosaice, comp. segmentum,
crusta, lessella, tessellatum, sectile,
vermiculatum.
E m b le m a tic , care ţine de em­
blemă.
F /m b o lism ic, vd. A n.
E m c tic , vomitiv. Califică, spe­
ciale, tartratul de potasse şi de an-
timouifl, ta rtn i stibiat.
E m e t iu a , alcali organic conţi-
uut în maî multe varietăţi de ipe-
cacuanha, isolat în 1817 de P el-
letier şi Caventon.
E m i g r a n te , care emigredă
E m ig r a r e , ( — grare), â eşi
diu ţerr’a sa pentru a se stator!
în alt'a. — E m igratiune, aeţiune
de h emigra,
E m in c n tis s iiri, titlu dat cardi­
nalilor marelui Magestru de Malta;
luî Rechelien de creatnrele selle.
E m in e n t, vd. urm.
E m i n in ţ ă (— (la ) , înălţătură
m ic ă ; escelliuţâ; anat. vd. apo-
physe. Titlu dat altă-dată iinpe-
 Enc
ratorilor şi regilor. Prin uă bnllă
â luî Urban V III fu reservat car­
dinalilor, cellor treî electori aî Im -
perulnî şi m arelnî Magestru al or­
dinii de Malta.— E m in in te, redi-
cat, care stă maî pre sus, escellinte.
E m i s s a r , ( — r îu s ), trămis
pentru â lucră pre ascuns.
E u iis s im ie , (— sio), acţiune de
â emite, aruncă affară, şi effectul.
E i n i s s i v ă , (putere), phys. fa­
cultate ce au unele corpuri de h
emite caloric s. lumină.
E m o l ie n ţ i, med. remedie carî
dilată, distind, moiă.
E m o ţio n a le , (fr.) â causă e-
moţiune. AT. us.
E m o ţiiin e , ( — tio), mişcare,
agitaţiune. Vd. şi Commoţiune.
E m p lia s e , (gr.) affectaţinne,
pompă în vorbire s. pronunţiaţiu-
ne. — Emphatic , în emphase. —
Emphatist, autor emphatic.
E in illa ţin n e , (aemulatîo), vd.
Rivalitate. — Emulator vd. Rivale.
E lic llir ic lie , ( — d ia ), cnles-
surî de diverse scripture; manuale,
precum Enchiridion al lu î Epictete
şi al St. Augustin.
E n c y c lc m ă , (fr.) machină de
tliSatru care imită interiorul uneî
camere.
E lic ly tic , gram. califică uă si­
labă care şî lassă tonul pre cea
următori».
E n c y c lic , circular al papeî că­
tre episcopî.
E n c y c lo g r a p h , autor de en-
cyclographiă. — Encyclographiă,
reuniune de tractate ass. totor ra­
murilor de sciinţă.
E n c y c lo p e d i ă , (gr.) reperto­
ri» de cnnnoscinţele humane. —
Enciclopedic, de encyclopediă, ca­
www.dacoromanica.ro
199 E pli
re 'conţine tote sciinţele. — Ency-
clopedist, autor., de encyclopediă.
E n c y p r o ty p , săpat pre cupru.
Califică maî ales un gen de charte.
E n d e c a ... vd. Hendeca...
E n d en ria, (— m ia), med. egri-
tudine propria uneî ţerre.— Ende­
mic, particular unuî popor.
E n e id e , se num. nă poemă â luî
Virgilin, alt’a ă lnî H. deVeldeck.
E n e r g ia , (g r.) forţă efficace,
vertute.— Energic, care are energia.
E n er v a r e, (— vare), â slăbi.—
Enervaţiime, act. dea enervă. Comp.
aponevrose.
E n ig m ă , (gr.) esposiţiune â u -
nuî obiect în terminî metaphoricî.
E n o r m e , (— mis), escessiv în
mărime.
E ii th u s i a s m , (gr.) viuă ema-
ţiune â animeî.— Enlkusiast, pas-
sionat pentru cv.
E n tliy m e m e , (gr.) raţionament
enunţat în doue proposiţinnî din
carî secund’a e consecinţă ă p ri­
mei.— Enthymemism, appropiat re­
pede â done proposiţiunî.
E n u n ţa r e , (— tiare), ă espri­
me ceaa ce nescine cugetă.— E-
nunlatiune, act. de â enunţă.—E-
n unţativ, care enunţă, dă scire,
face menţiune.
E p lie in e r id c , (gr.) commentar
de lncrurî ce se fac pre totă <4*a/
ijiar.
E p h e s ia e lite r a e , ( l a t , i'ipedm
yţâfifiaT a), formule afflate de Dac-
tyliî idaici s. phrygicî (de aci şi
phrygice), după alţii pre colum­
nele Arthemicjiî ephesice.
E p lii, măsură hebr. pentrn grîne.
E p li o r i, (— roi), magistraţi în
Sparta, alessi primitiv de regî, maî
tărdiu de tot poporul, în Diimărde
cinci (alţiî 9. s. 10) annuţllî, insăr-
 Epi 200 Epo

cinaţi maî ales cu processele pri­ est poema- breve cnm -simplici ca-
vate, addese snpplininţi pre regi. I juspiam rei vel personae, vel fanţi
Instituţiunea lo r se attrib n esc e 'lu î! indicatioue, aut ex propositia ali-
Lycurg; de cei mai mulţi, cu Cic. quid deducens. Quae defînitio si-
Legg. III, 7, luî Theopompu, care mul complectitur etiam divisionem,
cel puţin 1 ar fi oppus regilor. ne quis demnat pim ilitatem .» Ra-.
Numele âia t d iyoqâv. P ute­ der. Prolegomm. ad Mart. (la edit.
rea lor eră judiciariă şi adminis­ sa), c. 4.- est epigramma, uti nune
trativă, avind ă decide, după Arist. accipitur, poema breve etc.— Th.
pol. 3 - 1 .7 d lxo i xoîv {1vMfiuÂcii<ov, G. Oîrocke D e epigrammatis theo-
yeQOvdia şi '<). <ţovtxaq. Vd. id. ria denuo constitnend. (Bsrol 1826)
Rep. II. (T urn.) Pol. II. 10; V. 11. p. 5 sq. Marm. Elem. — Versul
Nic. Cragiu Rep. Lacedaemoniornm este de ordinar distichon, dialec­
II. 4; I. Meursiu Miscell. Lacon. tul maî ales cel ionic. Cules prin­
II. 4. Boeckh Slaatshausaltherth. şi cipale început de Nic. Heinsiu, de-
întrepreţiî la Diog. Laert. I. 98. plinit de. Burmann. Vd. Antho-
E p ic , ( — cus), de epopeă. loţjiă.
E p ic e r c , — suppl. epicyclu— E p ig ra p li, inscripţiune.
astr, mic cerc imaginar al cui cen­ E p ilo g , (— gvs~), conclnsiunea
tru este în circnnferinţ’a altui maî uneî oraţiunî.
m are.— Epicycloid, curbă produs- E p is o d ă , liistorioră al lăturată
să de revolnţiunea unuî punt al unui eveniment principale.
oircunferinţeî în care se învîrtesce, E p isto lă, (— la), scrissore.
pre partea concavă s. convessă ă E p itk a ln m , (gr.) poemâ cu oc-
alteî c’rcunferinţe. casinnea nneî nunte.
E p id e rm ă , (gr.) peliculă mem- E p ith e m ă , (gr.) topic, remediu
brandsă, sem i-transparinte, care ac- ce se applieă pre uă parte â cor­
coppere suprafap’a totor fiinţelor pului.
organisate. Comp. cuticulă. E p illiet, (g r.) termin adaus u-
E p ig ra m m ă , (gr.) poemă care nuî substantiv pentru â modifi­
tractedă în scurt un singur obiect, că ide’a principale.
maî ales cv. semnificativ, propriu. E p o c liă , ( — chd), punt de im­
Cons. Leasing Verm. Schriften portantă historică dela care incepe
(W erke voi. I. p. 93 sqq. 103‘sqq.^ uă nouă computaţinne â timpului,
Comp. Observatt. luî Herder în aera.
sect. II der Abhandl. iib. das griech. E p o d , (— dus), ultim’a parte
Epigramm (Schrift zur griech. L it.- s. •divisiune â nneî poeme lyrice,
W erke voi. 26 p. 199 sqq.). Sulzer ijl h)â l/.ix.
Theorie der schon. Kîinste. E- E p o p e ă , Homer desemnă cân­
schembnrg, Theorie derschonen Re- turile epice jtctdeima prin ăoiŞr,
dekiiuste. Intre ceî anteriori Va- precănd fe o f, t d tTttj, vorbă, ora-
vassor, De epigrammate. P ar. 1669. ţiune, histoi i t , opp. (ivO-aq, maî
1672. Voss, Instt. poett. III. 19, mult pentrn repreaintaţinnea sub­
20. Jul. Caes. Scaliger, Poet. III. iectivă h liistoritului. Dela Pindar
126 init p. 430, epigramma igitur începe â se luă epos pentru poe­

www.dacoromanica.ro
 E rr 201
mă epică, în opposit. cu cea ly -
rică. Aas. definiţiunii vd. T hery
Conrs de litt., maî aies Heyne ad
Vtrg. Aen. init.— Pentru forma­
ţiunea principalii epopee homerice
între alţiî decisiuniie lnî Ritsclil
(Ueb. don Stufengang der Aus-
bildung des homerisch. Epos din
Weltgeseh. in Umrissen u. Aus-
fuhrungen de Loebell. voi. I. p.
600, ale acestuî din urm ă la Scherr
(Allg. L it.— Geseh. TI edit. p. 63,
ale luî W olf, pentru, care Hanpt,
Hoffnoann, Curtins, KSchly, din con­
tră Geppert. Prim ’a ediţiune de
Dens. Halcondylas. Fioren?. 1488..
E p o p s id î , familiă de passerî
Silvane.
E p u lo tic , pharm, remediu pro­
priu a cicatrisâ.
E q u a fiu n e , alg. espressiune â
aceliaşî cantităţi presintată sub
doue denominaţinnî differinţi.—Eq.
solariă— melemtose.
E q u a to r, vd. Ecator.
E q iic rre , geom. instrum ent pen­
tru â trage un .ănghiu drept.
E q u ila te ra le , s. — t e r , geom.
care are ănghiurile drepte.
E q n ilîb riu , (— brium), vd. E-
cilibriu.
E q n itio p ţiu , vd. Ecinopţiu.
E q u ita tc , (aequitas) , vd. E-
citale.
E r ă , (aera ), chronol. punt de-
fipt deimde începe ă se numără
anniî; curs de anni num ăraţi dela
uw timp determinat.
E ra s m ic ă , se djce de pronun-
ţ’a limbeî grece stabilită de E ras-
ibji de Roterodam. Comp. etacism,
opp. renqhlinică a. ilacism.
E re s ip c la , vd. Erysipelă.
E r r a l , (— tum ) , impr. errore
de correctat.
www.dacoromanica.ro
E sc
E r r a tă , tabel de errate.
E r r o n a r e , (fr.) â perde, rătă­
ci. N. us.
E rr o r e , (— rar), rătăcire (gre­
şi elă).
E ru d it, (— tus), cu erudiliune,
mari eunnosciinţe în literatură.
E ru p e re , ( — rum pere), â e.şi
cu iu ţe lă şi p u te r e (is b u o jii).— E-
rupţiune , a c ţiu n e d e â e r u p e ,
E ry s ip e lă , ( — la, gen. fes) med.
sp eţă de inflammaţiune.— Erysi-
pelatic, care ţine de erysipelă.
E ry th e m a tic , (gr.) syn. erysi-
pelatic.
E s a c t , din (ex-ago) , care are
esactitate.
E s a c tita te , s. — tu d in e (—
ludo), puntualitate.
E s a c ţ i u n e , percepţinne rigu-
r<5să ă impositelor.
E s a g c r a r e , â duce preste m ă­
su ră.— Esage,raţiune, act. de ă
esageră.
E s a n tlie m ă , (gr.) med. uerî-ce
erupţiune la pelle.
E s a r c h , ( exarcha), officiar care
commăndă în Italia pentru impe-
ratoriî Constantinopoliî şi care re-
şedeâ de ordinar la Ravenna. In
Bis. grâcă demnitate după patriarch.
E s a tin o s c o p , vd. Admidometru.
E s a u d irc , (exaudire), ă ascul­
tă, împlini rugăciunea cuî-va. Neg.
E s c a d r ă , (fr.) mar. număr de
navî de resbel sub nn singur că­
pitan.
E s c a d r o u , (fr. d iu la t. qua-
dra), tr u p ă de c ă l ă r i , de o rd in a r
4 com panie.
E s c a r ts s . b sc a s , (drept de),
d re p t p e rc e p u t a s s . to to r a v u ţie lo r
m o b ili c ă n d tr e e e ă din m a n e le u-
nnî b o u rg e o is la u ă p e rso n ă din
a ltă cla sse .
 D ia
E s e e l l i n ţ ă . (excelienîa), grad
em ininte de perfecţiune. T itlu ho-
norific originar din Byzanţifi, p ri­
m itiv d a t im peratorilor şi princi­
pilor de să n g e , m al tărdiii totor
cellor investiţi cu dem nităţi înalte.
E s e e l l e r e , ( excellere) , â între­
ce în c alita te , în perfecţiune, per­
sanele s. lu cru rile din aceaaş!
classe.
E s c e l l i n t e , (excellens), ca*e a-
re eseellinţă, de calitate superidre.
Escellentissim, forte eacellinte. T i­
tlu vechiu d at senatorilor V eneţiei
a dunaţi în collegiu în presin ţ’a do­
gelui.
E s c e u t r i c , geom. califică sphe-
rele, cercurile conţinute nnul în
altul fă ră â av<§ acel’aşî c e n tra ;
nn ănghiu al cui v îrf este între
circunferinţ’a unuî cerc şi centru.
V d. urm.
E s c e n t r i c i t a t c , geom. d istan ţ’a
în tre centrurile a doue cercuri es-
c entrice; aslr. d istanţ’a în tre cen­
trul şi căm inul ellipsiî ce descrie
nă p lan etă. Esc. duplă>. distanţă
în tre celle doue căm ine ale ellipsiî,
egale de doue orî escentricitatea
sim plă. Neol. (din angl, eccentn-
city), disposiţinne naivă, originale,
esaltată, â spiritului.
E s c e p t a r e , â nu coprinde în
nn num ăr, în n ă regulă.
E s e e p ţ i o n a l c , de escepţiune.
E s c e p ţ i u n e , acţiune de â es-
cepta şi effectul. Esc. civile, a ltă ­
d a tă care derivă din dreptul civile,
din l?ge, opp. esc. pretorică, care
era fundată num aî pre un edict
ai pretorului.
E s c e s , (excessus), c e a a ce esc
din m arginile raţiunii, regnleî, bu­
n e l cuveninţe .— Escessiv cu esces.
E s c i s i u n e , ( excisîo), chir. tăiare.
www.dacoromanica.ro
202 D ia
E s c i t a r e , ( ex-cieo ), â provocă,
dâ n a sc ere .— Fscitafiune, acţiune
de a escitâ.
E s c l a m a ţ i i n i e , ( ex-clamalio),
strig ă t de buccuriă, de adm iraţiu-
,ne, de indignaţiune.
E sc lu d c re ,(e * -c iM ii’o = c ? a » rfo ,â
scote a ffa ră .— Esclusiune, acţiune
de â esclude.— Esclusiv, care pâte
esclude.
E s c o i u m u n i c a r e , schol. â sco­
te din com rauniunea B isericel.—
Escom municalhm e , acţiune de â
escom m nnicâ.
E s c u r s i i n i e , (excursia), irrup-
ţiune în ţ a r r a nem iculuî.
E s c u s a r e , a d ă cuvinte p entrn
â disculpă.
E s e r c i ţ , m işcare, activitate d fi­
s ă .— Esercitare, ă pune în eserciţ.
E s p a n s i v , (expundo), care pos-
sede p u tere a de a dilată s. ă se
d ila tă. »
E s p e c t a t i v ă , asstep tare funda­
tă pre uă prom issinne, pre proba­
b ilităţi.
E s s e c u t a r e , (ex-sequor), â îm ­
p lin i, reduce .în act; esprim e, re-
p re sin tâ .— Essecvţiuue, acţiune de
â essecută.
E s s e g e s e , (g r.) e sp lic aţiu n e,
în tre p re ta ţiu n e , speciale â Scrip-
tureî- Propriu esplicaţiune prin
vorbe cari au a cel'aşî sens, nu a-
cel’aşî su n e t, d. e. unii în trep reţî
cred că în m al m ulte locuri ale
Scriptureî vorbele abba p a le r , ul­
tim ul e pus prin essegese şi pen­
tru ă espţjcâ pre prim ul.— Ess.
numerică s. îin ea n ă , solnţiuuea
num erică â equaţiunilor s. con-
strneţiunea lor geom etrică.
E s s e g e ţ î , erudiţi cari se occu­
pă de essegese. L a A thenianî ju-
risp e riţî pre carî judecătorii I con-
 203
•snltâ în affacerile difficilî şi im­
portanţi.
E s s e g e tic ă , în alg. vechia me-
thortă de â găssi rădăcinele equa-
ţinnilor uneî probleme în numere
s. în linee, după carî problem’a era
numerică s. geometrică.
E s s c m p la r , (— plai•), carepd-
te servi de essemplu.
E s s e ilip lu , ( — xemplum) , mo­
del, de imitat.
E s s e n ţ ă , vd. Essinţă.
E s s i l i u , (— lîum ), depărtare
din patriă (ex solo), pănă în perio-
d ’a republicană attăt constrînsă căt
şi voluntariă. Propria espulsiune
din ţarră primitiv nu se găssesce,
nnmaî aquae et ignis intcrdiclio,
priu care condemnatul nu puteă
trăi îu Roma. Tot accusatul eră
liber â părăsi, înainte de accusa-
ţiune, Roma şi â se încetăţeni în
alt Stat. In anticitate erâ chiar
unele Sfate determinate pentru a -
-cest’a. precum T ib u r, Praepeste,
unde nescine putea mergo că în
Juslum exilium. Oonfiscaţiunea nu
urmă aceste pedepsi; affară, la în­
ceput, de criminile assupra căror
se applicâ, primitiv, sacralio capi-
tis. Vd. Publicatio. Către finele
republice! essiliul deveni uă sim­
plă depărtare din ţarră. Iu seci.
I şi IX al imperatorilor se substitui
prin deportatio, lîngă care se for­
mă modul cel mal dulce de essi-
liă, relegalio.
E s s i n ţă , (essentîa), ceaa ce con-
stituesce natur’a unuî lucru.— Es-
senţiale, de essinţă, principale; ab­
solut necessar, de mare impor­
ta n ţă ,
E s.so d , altim’a carte â lui Mose,
care descrie eşitul din Egypt; lit.
-ultim’a parte ă tragediei grece.
www.dacoromanica.ro
Euc
E s s o r d iii , ( exordîum) , rhet.
prim’a parte a oraţiunil. Vd. Marm.
Elem. de litter, I. 143.
E s t, Oriente.
E sta fl'e fâ , (ital. stafia), depeşiă,
cel ce o duce.
E s ta f il a d ă , (ital. slaf/ilala) chir.
tăiătură în separaţiune.
E s f lie m ă , (g r.)phil. lucru sinţit.
E s te r li u , pond de 18 % grane
în aurăria.
E s tl ic s iă , (g r.) phil. sensibi­
litate.
E s t h e t i c ă , (gr. atsf/tests), ter­
min creat de Baumgarten pentru
sciinţ’a frumosului s. phi'.osophi’a
arţii.
E s t o c , (grm.) sabiă lungă şi
subţire eare serviă spre â împunge.
E s to m p ă , instrument al cui vîrf
e copperit cu pelle , servind deli-
neatorilor pentru ă întinde crayo-
nul, estompare.
E tilic ă , (gr.) philosoplii'a mo­
rale.
E tn a r c li, (g r.) titlu dat de R.
unor gubernatorî de provinţe ju -
daice, elnarchie.
E tf i n o g r a p h î ă , (gr.) sciinţăal
cuî obiect este descripţiunea, divi-
siunea şi filiaţinnea poporelor.
E ty m o lo g i ă , (gr.) originea 11-
neî v o rb e; sciinţ’a care caută a-
eestă origine.
E u c l i a r i s t i e , (gr.) sântul sa­
crament al corpului şi sângelui lu!
I.- Clir. sub speş’a păniî şi vinului.
Comp. St. Sacrament, Communiune,
E ulyiă, St. Cină, la Protestanţi se
num. viatică cănd se dă egrilorîn
periclu de morte.
E n c liy liit, (g r.) med. bună na­
tură â fluidilor corpului.
E u c liy iu , (gr) botn. vd. Cambiu.
 Enp 204 Exq

E u c la s e h . — d e , silicat duplu E u p l i o n i â , fe r.) suecessiune

de alumină şi glucină, originar harmoniosă de sunete la nă sin­
din Peruvia s. Brasilia. Strălu- gură voce.— Euphonic, de eupho-
cinţ’a şi culorea sa au făcut se se niă, care produce enphoniă.
pnnă între geme. E u r y tlim i.1 , (— mia), archit.
E u c o lo g ia , ( g r . ) s . — C H O L O G JĂ , bună proporţrune.
ritualele care conţine, Ia Catholicî, E u s e m i ă , (gr.) se dice de to­
officiul duminicelor şi principali­ talitatea symptomatelor favorabili
lor sărb ăto ri; la Grecî tot ce se în nă egritudine.
referesce la cerimonieJe cultului. E u s ty i, a rch it, edificiu cu co­
E u c r a s iă , (gr.) med. tempera­ lumnele distanţi de 2 '/, orî dia­
ment bun. metrul lor.
E u d ia lith , mineral de Groen­ E u t a s s i u , (g r.) s. w lw in iu ,
landa. med. constitnţiune bine ordinată.—
E u d ia p n e u s iif t, (gr.) respira- Euthesiă, constituţinne fârte.
ţiune facile. E u tliy n iiu , ( g r . ) trancilitate
E u d io in e lra , (gr.) instrument (linişte) ă spiritului'.
imaginat maî ales de Volta, per­ E v e n im e n t, (eventus) , întîm-
fecţionat de Eegnault, pentru ă a- plare, eşi t. Maî generale decăt e-
nalysi.m aî particular aerul atmos- ventură, ceaa ce se întîmplă uneî
pheric. persone.
E u f r a s iă , ( — sia), plantă her- E v e i i t a l i u , ( f r .) appărătore ;
baceă din tribul renanthaceelor, u- suppl, flabel.
sitată altă-dată câ remediO pentrn E v it a r e , ( ~ tare), ă se feri.
ocM. E v o lu ţ iu n e , (fr.) m ilit. miş­
E u g ra p li, (gr.) cameră obscu­ care a trupelor pentru ă luă altă
ră, unde obiectele se văd în posi- posiţiune; mus. transmissiune re ­
ţinnea lor naturale. ciprocă de basso şi snpra fără a
E u lo g iS , (gr.) primitiv eucha■ resultă vre-nă schimbare în me­
r istiă : appoî nome generic pen­ lodia.
tru lucruri binecuvîntate în Bis. E x e a t, (lit.) permissiune dată
grecă. unuî ecclesiastic de â trece în altă
E u p a th itf, (g r,) resemnaţiune diocesă, unuî scholar de ă eşi din
în suferinţe. gymnasiu.
E u p h e m is m , (gr.) figură de E x e q u a tu i', (lat.) altă-d ată or­
dicţiune prin care se ascunde ima- donanţă â unuî judecător pentru
ginaţiuniî idee puţin cuvenibilî. uă essecnţiune.

www.dacoromanica.ro
 F .

F, â şesse literă ă alpliabetu- F a e e ţ i e , ( — tiae) , glume prin

Iuî, deunde al sessele obiect din ueri- vorbe s. gesturi.— Faceţios, de fa-
ce seria al cui început este A. Câ ceţie, care face â rîde.
breviat. desemnă, în evul meijiii , F a c i l e , ( — lis), lesne.— Faci­
40; cu nă trăssură horisomale d’as- li sare , â face facile, înlesni. —
supra 40,000. In m us.F. s. F-ut- Facilitate, înlesnire.
fa pentru F a-la-ut-fa, esprime ă F a c s i m i l a r , făcut după imi-
patra notă agamm eîdiatonice. Pre taţiune.
monnete stă pentru Angers. F a c s i m i i a t , vd. urm.
F a b e l , mic eommcnt, roman. F a c s i m i l e , imitaţiune perfectă,
F a b u l ă , (— la) — şi fablă,— maî alea pentru scripture.
eventură, narraţiune imaginată pen­ F a c tic itt, tăcut, artificiale; opp»
tru ă instrui s. delecta. L a Ro­ naturale.
m ani comp. principale D onat ad F a c ţ i o s , (— sus), tu rb u ră to r,
Tercnt. fabb. p. 91. ed. Zeun: fa­ sediţios.
bula geiierale nom enest, ejus duae F a c ţ i u n e , (— tîo), p a rtitîn u n
primae parfeîs su n t, tragoedia et S tat, în un corp; milit. funcţiu­
comoedia. Si latina argumentatio nea unnî soldat, fa cţio n a r, în v i-
fit, praetcxtata dicituv etc. Ibid. gilaţiune.
Euanthius (p. 29) «iliud vero te- F a c t o r , (fr.) cel cc fabrică in-
nendani est, post vuiv y.oi/imdiav La- struminte de musică a. le aceor-
tinos muita fabularum genera pro- dă; arithm. împărţitor.
tulissc : ut Tugatas a scenicis a t- F a c tiiu i, (lat.) jurispr. seript
que argumentis L atinis; Praetex- care conţine esposiţiunea unuî fapt
tatas a dignitate personarum et la­ ds proceB.
tina historiă (comp. Pestu p. 75
ed. D ac.), Atellanas a civitate Cam- ' F a c t u r ă , (fr.) indice, memoriu
paniae, ubi acitatae sunt plnrimae; de numele şi preţul marfelor ce
Rhintonieas ab auctoris nom iue; un commerciante trămite commitin-
Tabernariae ab humilitatc argu- teluî seu; ar chit. modul cum e f ă ­
menti et styli, Mimos a diuturna cut -un lucru.
imitatione vilium rerum et levium F a c u lt a te , ( — tas), vertute ac­
personnarum». Vd, şi Marmontel tivă , disposiţiune naturale prin merj-
Elem. II, p. 147, T hery Cours de locul cuî subicctul 6 capabile de â
litt. I. produce un cffect; mec[loe de lu ­
F a b u l a t o r , care face fable. — crare.— F a cu lta tiv, care dă facul­
Fabulos, imaginat.— Fabulositate, tatea; care se p6te face s. nu.
calitatea lucrului fabulos. Neg. F a d , (fr.) vd. P atuu.
F am ată, partea principale, din­ F a d o r e , (fr.) vd. Fatuitate.
ainte, a unul edificiu.— F aţetă, tă- F a g a n , coquilă bivalvă perti-
iătnrelc, feţele uneî petre, unuî dia­ ninte de arches ale luî Linnc.
mante, unuî briliante lucrat. Neg. F a g a r a , ( — ra ), arburel dcIa-

www.dacoromanica.ro
 Fan 206
p on ia. de gennl balsamodendrulnî,
famili’a terebinthaeeelor.
F a la n s t e r , vd. Phalanster.
F a ls i f i c a r e , â face ta h , stri­
că.— Falsificaţiune, acţinne de â
falsifică. — Falsificator cel care
falsifică.
F a im ă , vd. Famă-
F a la c io s , ( — l a x ) , fraudulos,
înşelăcios.
F a lltr a u c k , (germ .) se num. în
Snetia, Germ. şi Francia un am-
mestec de plante aromatice, uşior
a stringinţi, a lp in e, ă cuî infusiu-
ne previne accidinţiî căderii, lovi-
turelor. Se c|ic şi vulnerarie sue-
d ice, tlieă (ciai lat. lliea sinensis)
de S u ed ia , speţe tmlnerarie.
F a m ă , (— m a), renum e.— Fa-
m os, renumit (vestit).
F a m e lic , ( — cus) , turm entat
de fame.
F a m i l i a , ( — Ita, din fam ulari,
â servi), tot ce perţine uneî per-
sdne. homenî şi lucruri (Liv. 3,55,
45, 40,“ servi Cic. ad Div. 14, 4,
fam ilia liberala- Cf. ibid. I, 3. Brut.
22, deunde Cluent. 15: familia Mar-
tis=M artiales). Addesâ ceî vechî
unia fam ilia şi pecunia (şi ave­
rile repansaţilor, Liv. 2,611) pre­
cum arrattă Salmas. ad Solin. p.
892. Comp. Burmann ad Sueton.
Ner. 5. Maî restrîns tote persa­
nele de sub potestatea unuî pater
familias, toţî membrii familiei, cari
portă un cognomen. Snb impera-
tori chiar membriî unei gen s, de-
nnde pănă astădî ,:les descendants
d’une souclie commune."
F a m ilia r , ( — rîs), de famiiiă;
care trăiesce liber cu altul.— Fa­
miliaritate , calitatea familiareluî.
F a n a t ic , ( —. cus), animat de
un zel escessiv, furios pentru re-
www.dacoromanica.ro
F as
ligiune, Primitiv califică persone-
le consecrate tem pluluî.
F a n a t i s a r e , (fr.) a face fana­
tic (pre cuv.).
F a n a t is m , zelul, passiuneşifa­
naticului.
F a n d a n g o , danţ hispanic în
trei tim puri, cu mişcare animată;
şi voluptosă.
F a n f a r ,( f r .) ariă essecutată pre
trom pete, în semn de leteţă.
F a n f a r o n , (fi-.) care face pre
marele (fără ă fi).— F anfaronadă,
illusiunea fanfaronului.
F a s c i n a r e , (- • n a re), â uimi
prin un fel de farm ec, de strălu­
cire care aucopperS adevărul.—Fas-
cinaţiune, acţiune de îi fsscinâ.
F a s c e , fasces, fasciclu de verge
de ulm s. betulă, în medloc nă se­
cure. Symbol al putestăţiî rşginţi,
veni în timpurile celle maî vechie
din E truria la Roma, unde fii pur­
tat înaintea regilor, mai tărdiii îna­
intea consulilor şi dictatorilor (pri-
miî cri 12 şi tot attăţî lic to rî,
secnndiî cu 24). Pretorii şi pro-
pretoriî affară din Roma avea 6 ;
legaţiî regesei nnmaî 5.
F a s t , ( — tus), affectaţiune d e ă
se arrăttâ cn strălucire, lnssnriă.
F a s t i , (fa sli), registre la R .,
p re.ca rî se înscriaevenimintele to-
tidiane. K alendsrinm , in quo in­
ter alia, qni dies fasti ant nrfas-
ti s in t, consignatnm est. (Lem.).
Vd. Fnncc. de pnerit L, L. III.
§ 15 p. 247 sqq. — Comp., după
Liv., commentarii pontijicum , carî
după Wachsmntb. (Ani' der roem.
Gesch. p. 7. 9.) differesc de A n-
nales M aximi. Cons. în gen. Le-
clerc des jonrnajix chez ies Ro-
mains, Becker Roem. Altertliiimer.
 F ee 207
F a s t i d io s , oare causedă fas-
tidiu.
F a s t it ji r e , ( — dire) , ă caus'a
desgust.; L a Cie. aliquid, etiam
rectuin, reprehendere ; nitoi facile
p ro b are. (Lem.).
F a s tid iii, ( diurn), desgust, maî
ales de aliminte.
F a s t u o s , (— sus), care disfă-
şiură lussiiriă, pompă mare.
F a t a le , (— lis'). d e fa t, de sor-
te , care duce cu sine uă destina­
tă neevitabile, neresistibile.
F a t a lis m , opiniune care negă
libertatea, presuppnnînd că faclele
din ordinea inotelc su n t, că celle
din ordinea physică, resultatul n e-
cessităţil s. destinului.— Fatalist,
cel ce ţine de fatalism , vulgar cel
ce admite , în uere-carî caşuri, in-
fluinţ'a destinatei.
F a ta lita te , destinată, (ursită),
neferice, întîmplare neferice (neno­
rocită).
F a tig ă , (fr.) ostenelă.
F a t i g a i e , (defatigare), ă osteni.
F a tu ita te , ( — tas), impertinin-
ţă , negiobiă, laudă de sine însujî.
F atuti , ( — us), lăudăros.
F a v o r a b ile , care favoresce
(vd. vb.).
F a v o r e , (favor), graţiă, părti­
n ire , binefacere, semn de bine-
voinţă.
F a v o r ir e , {(avere) , ă p ărtin i,
& tracta cu fav âre, ă susţine prin
bine voinţ’a sa.
F a v o r is a r e , vd. Favorire.
F a v o r i t , care este în favore.
F e e o n d , vd. urm.
F e c u n d , (— dus), care produ­
ce m ult, fertile (roditor).
F e c u n d a r e , (dare), ă face fe­
cund.— Fecundaiiutie, act. de ă fe­
cunda.
www.dacoromanica.ro
F ee
F e c u n d ita te , (— tas), vd. Fer­
tilitate.
F e c u l ă , (faecula) pulbere a),
b ă , destul de assemine amidonu­
lui, care se preeipită în fundul suc-
cnluî stors din uere-carî rădăcine
s. grăunţi.— Feculinţă, sediment
al nneî liquorî.
F e c u lită , principiu al vegeta­
lilor feculâse.
F e d e r a le , relativ la uă confe-
deraţiune. Vd. şi federativ.
F e d e r a lis a r e , (fr ) ă dă gu-
liern federativ..
F e d e r a lis m , system ăfederale,
ă gubernuluî federativ.— Federa­
list, parten al federalismului.
F e d e r a tiv , de federaţinne. Gu-
le m federativ , acel’a în care maî
multe State sunt unite prin fede-
ra ţiu n e , precum în Amer. de N.
F e d e r a ţiu n e , (foedus), legătu­
ră , uniune do maî multe State, a-
dunanţ’a ţinută pentru acest scop.
F e d e r e r z , (germ.) antimoniu
în fire su b ţiri, numit şi antimoniu
în pannă (fr. antimoine en plumc).
F e ld s p a t li, (germ.) chem. m i­
ner. nume commune pentru mal
multe minerale silicate din â că­
ror speţă e şi granitul.
F e lic it a r e , vd. urm .-
F e lic ita j iu n e ,— suppl. fericita-
ţiu n e— vd. Gratulaţiune.
F e lic ita te , (— las),— suppl. fe-
ricitate, fericire mare, beatitudine.
F e lu c ă , (fr.) mică navejire Me-
diterranea.
F e m e l ă , (fr.)— bine fem ină—
correlativ ou mascur.
F e m in in , ( — nus), opp. mas­
culin, (vd. vb.).
F e r m , (Jirmis) tare. — Fermi-
Idte, tăriă.
 F ie 208 F ig
F e ro c e , ( — fox) , sălbatic. fabulosă; jurispr. represiutaţiune â
JV. us. unuî ce fals câ adevărat. A stăzi
F e r o c i t a t e , — suppl. fen ta te— ficţiune legale.
feroşiă, sălbătăciă. F i c t i v , care represintă prin fic­
F e r r u g i u o s , (— m u s), de na- ţiune , precănd ficiiciu, care este
tn ’ra ferrulul, care conţine fer. represiritat.
F e r t i l e , ( — lis), roditor. F i c t o r , (— to r ), sculptor pre
F e r t i l i s a r e , (fr.) â face fer­ ceră s. aramă. Vd. Varr. L. L. VI.
tile .— Ferlilisaţiune, act. de âfer- 3 fictores dicti a fingendis libis,
tilisâ. v. Casaub. ad. Suet. Aug. 5. Gu-
F e r tilita te , ( — (as), fecunditate. tlier. Jur. Pont. II, 14 p. 223 (Lem.).
F e s t i n , (fr.) hospăţ. N. us. F id e i c o n u n is , în jurispr. rom.
F e ti d , ( — dus), care are odore decisiune ă testatorului către he-
f6rte şi neplăcută. re<p de ă se dâ ce-va din averile
F e u d a l e , relativ la feudalitate. lăssafe altor persone. Dela August
F e u d a l i s m , system’a feudali­ fură recunnoscute^jfigale. Astădi op-
tăţii.— F eudalisi, părten al feu­ prite.
dalismului. F id e is t, refc'j.eel cecunnosce to­
F e u d a l i t a t e , systemă politică te myateriele şi dogmatele credin­
care suppuneâ pre vassalî suzera­ ţei catholice.
nului. F i d e l e , (— Us), credincios.—
F i a s c o , (ital.) cădere din uă Fidelitate, credinţă, esactitate în
întreprindere. îndeplinitul datorielor, convenţia-
F i b r e , (— brae), fire organice nilor.
subţiri, elastice, eatiusibill, cari intră F id u c i ă , ( — cla), vd. Tutelă.
în composiţiunea ţessăturelor ani­ F i d u c i a r , ccl însărcinat de tes­
malilor. Se destingeâ uădată f. sim­ tator â remite cuî-va successiunea.
ple, compuse, membranose, nervose, . F ie f , (tr.) dominiu nobile, pro­
aponevrotice s. al. prietate territorialfi ţinînd de un
F i b r i n â , anat. chem. substan­ su zeran , praedium beneficiarium.
ţă anim al; albiciosă, nesipidă şi in­ F ig u r ă , (din fingere), formă. Fi-
odore , care constituesce în mare gur’a unul obiect este obiectul în­
parte materi’a fibrelor, carnea mus- suşi.
chiulariă. F i g u r a r e , â dâ figură, repre-
F i b r o c a r t i l a g i n e , anat. par­ sintâ prin formă, imagina, â iave
tea meiiiariă între ţessătur’a fi- cuveninţă, symetriă cu alt l u m i ;
brosă şi ţessătur’a eartilaginoeă. refl. â şl im agină; neutr. â face
F i b r o i i t h , (fibra-lithos), sub- figură, se arrăttâ cu prestanţă.
tanţă minerale de ţessătură fibrosă. F i g u r a t , gram. prin metapho-
F i b r o s , care are fibrfc. r ă , opp. propriu, naturale. — Co­
F i b u l ă , chir, instrum ent, spe­ ptă figurată, aceaa care în loc de
ţ ă de inel, pentru fibulatiune, n- â se oppri pre uă singură n o tă ,
nioue â labrelor unul vuln. divide val6rea el în m al multe al­
F i c i i c i u , vd. Fictiv. ■ tele pre alt accord; trăssură figu­
F i c ţ i u n e , ( — fio), invenţiune rată, aceaa care trece, prin un mers

www.dacoromanica.ro
 F in 209
diatonic, pre alte note decăt ale
accordul ui actuale; hartnoniă figu­
ra tă , în care se tree mai multe
note pre nn accord. — Numere fi­
gurate sunt şiruri de numere for­
mate după vre-uă lege.
F i g u r a ţ i u n e , acţiune de â fi­
gură. —• F igurativ, care represintă
uă formă.
F ig u r c tă ; vd. Figurină.
F i g u r i n ă , figură mică. Specia­
le mice figure antice de sm alţ,
bronz s. argint.
F i g n r i s m , thcol. opiniunea cel­
lor carî privesc evenimintelo T.
Vecliiu c:l figure ale T. Nouu. —
F igurist, părten al figurismuluî;
a,rtt. cel ce formedă figure în ipsos.
F i l a g r a u , vă.-Filigran.
F i l a n d r e s , (fr.) fire lnngi şi
subţiri.
F i l i a l e , de fiiu , quod filium
decet.
F i i i a ţ i u u e , ( — tio), vd. Ge-
nealogiă.
F il ic o r n e , s. n i i 5 I4 t o c k r e , fa­
milia de lepidoptere cu antenuole
în formă de (hy precum bombycele.
F i li lo rii! <•, (— mis), botn. sub­
ţire, cilyndric şi fiessibile cît firul.
F i l i g r a n , ueri-ce operă de ce-
răriă făcută cn five rotunde forte
delicate, întreiectate uncie în altele,
represintănd diverse ornaminte.
F i l i « s a n te p a f r e in , (lat.) fi-
iul înaintea tatălui. Nume d a ta l-
tă-dată epilobuluî din caus’a fruc­
tului sen fârte vieibile înainte de
vestfiditul fiorii.
F i n , subţire, delicat.
F i n a l e , de fine, dela fine. Câ
subst., mus. not’a principaleâm o­
dulul. assnpra cui cântă se fines-
eâ TOodnlaţiunea s. buccat’a.
F i n a n ţ a , (din finare), propr.
www.dacc romanica.ro
F ia
arginţi destinaţi pentrn spesele co
ave nescine ă face, arginţi prestaţi;
arginţi! şi veniturile Statuluî, sci­
inţ’a administraţiuni! lor.—Sully es­
te primul care o regulâ. Colbert
le stabili.— F inanliale, (neol.) ca­
re perţine finanţelor.— F in a n ţia r,
care este în a ffa cerile finanţelor.
F i n e ţ i i , calitatea lucrului fin.
F i r n i , (— mis). vd. Ferm.
F la c o n , (fr.) sticlă , lagenă.
F l a g e l , ( — luni) biciu.
F l a g e l a r e , (— la re ), li bicui.
— Flagelaţinne, acţiu n e 'd e ?i fla­
gelă.
F l a g e a l e t , (ital.) mus. mică
flaută al cuî sunet este clar şi sub­
ţire.
F l a g r a n t e , ( — gratis) , înflă­
cărat.
F l a i n a r d , (fr.) sabiă cu lam’a
în formă de fiacăro.
F l a i î i i m , ( — nes, a filo, fila-
meu, quod per syncop.'im fiamen
dicinms. Pn'sc., în timpul nouu din
fiare), preoţi, la R ., aî fiă-căruî
d e u , fn număr de 15 , alossi ma!
tărdiu în eotuiţiele cu riate, angu-
guraţî do Pomifex Max. Funcţiu­
nea lor era. pre v ieţă; dar putea
fi destituiţi în unele eircnnstanţe.
Se divideâ în (laminesmnjores, din­
tre patrie!, şi fl. minores, de multe
or! plebe!. FI. majore* eră fl. Dia-
lis , 11. M arlialis, fl. Quiriaalis.
De re! minor! perţin eâ, între a l­
ţiî, fl. Volcanalis, Pomonalis, Car-
menlalis, Flnralis. Sub im peratorî
se creară şi flaminiî imperatorilor
întjeiţî, între carî principalele eră
fl. Dialis, preotul luî Joup. Aces-
t’a aveâ că semn al demnităţii us
Uctor, sella curralis şi toga prae-
texta.
14
 F iu 210
F l a t t a r e , (fr.) âadnlâ, linguşi.—
Flalteriă, adulaţiune. JV. us.
F la t u o s i ta i c , med. se dice de
vînturile formate contră natură în '
stomac.
F l a u t i n o , (ital.) mvs. indică
partiţinnî pre mică <Jaută s. octală.
F l e g a r t, (fr.) s, — oabd, piaşă
commune, drum mare.
F le g m ă , (gr.) vd. Phlegmă.
F le s s i b i l e , (— xibilis), care se
pote îndoni.— Flessihilitate , cali­
tatea flessibilelnî.
F le s s iiin e , ( — xîs), îndonitnra;
gram. terminaţiune.
F lib o t, (pote angl. flij-boot), na-
vicnlă de coi sar.
F lo r e a le , (fr.) â 8-a lună â ca­
lendarului republicau, îutre 20 A-
prile şi 19 Maî.
F lo r ic a n , cocor de Ceylan.
F l o r i f c r , care produce flori.
F l o r i p o n d i o , botn. stramnniu
de Pernvia.
F l o t ă , (fr. lat. classis), unitme
de mai multe vasse cari navigă
împreună. — F lotilă, mică flotă ,
mai ales de navî de resbel.— Floi-
tis ti, commercianţi cari merg cu
flotele în America. Comp. (jalio-
nisli.
F i l i a l ă , chem. sare din acid
fluoric şi uă base.
F liic tn a ţiu n c , (— <fo), cumpă­
nire (balansare) a unuî Ucid.
F li ic t u o s , ( — sus), agitat de
iBiscărî violinţi s. contrare.
F lu id , ( — dus'), oare curge. Ca
snbst., pliys., corp ale cuî molle-
cule sunt aşiâ de slab legate între
dînsele că se mişcă facile unele
ass. alto r, precum ap’a s. al.—
Fhtidţ elastici snnt aceia carî re-
sultă din contiiinaţiunea întroduc-
ţiunil caloricului în un corp ajjunfj
www.dacoromanica.ro
F in
în stare de licid. Din aceşti fluijiî
unii şî conservă fluiditatea elasti­
că sub celle maî forţi pressiunî câ
ar sufferi şi la tote gradele de
frig cunnoscute. Se numesc fluitfi
aeriform i, pentrucă aernl atmo-
spheric ţine prim’a ordine între
dînşiî, fu i di elastici permaninţi,
s. gasuri, opp. ffuiilî elastici neper-
m auinti s. vapori.
F ln i d il ic a r e , ( — care), â r e ­
duce în stare cle fluid.— Fluidifica-
ţiunc, acţiune de â fluidificâ.
F l n i d i s t , părten al magnetis­
mului animale câ provenind din
un fluid particular.
F lu i d it a te , calitatea fluidului.
F lu o - b o r a ţî , chem. sări din a-
cid fluo-boric şi nă base.
F lu o - b o r i» s. pi ,obd» de bobiu,
gas din flnor şi borin.
F liio - c n lu in b a tă , sare dUn a-
cid flno-coliimbic şi nă base.
F l u o r , chem. altă-dată spalh
fluor , calce fluatală s. flnor de
calciu. Astăzi vd. Phtoră. In chem-
alcali volatile, nn licid-
F l u o r l i y d r i c (acid),chem. numit
şi acid fluoric s. hydrofluoi-ic, coin.
binaţiune de flnor şi hydrogen.—
Fluorhydrafă, sare din acest acid
şi nă base.
F l u o r i d ă , chem. corobinaţiune
de fluor cu nn acid.
F i u o r u r , chem. combinaţiiine de
fluor cu un corp simplu.
F i i i o - s i l i c a t ă , sare din acid
flnosilic şi uă basc.— Fluo-sili-
cic, acid gasos din fluor şi siliciu.
F I i i s s i i , ( - xu s), mişcare re­
gulată şi periodică â mării.
F lu v i a le , ( — Us), de fluviu (vd.
vb.)— Fluviatile, care cresce şi trâ-
iescfi în fluviu, merge pre fluviu.
F lu v iu , ( — vtus), gîrlă.
 For 211 F ra

F olio, (lat.} im pr. numărul pus F o r m a t, dimensiunea anul li-

la pagine. Carte în folio, ale cuî brn (cărţi).
foie sunt numai in doue. Folio rec- F o r m a ţi u n e , acţiune de ă formă.
to, prim’a pagină, fol. verso, a doua. F o r m id a b ile , ( - lis), de tem ut.
F o n g u s , (lat.) crescerc cărno- F o r m u lă , ( — la ), formă pres-
să pe nă plagă. erissă, espressinne determinată â
F o r , ( — ru m ), în genere loc unui a c t, unei legi s. al.
unde se adună poporul- Maî tâ r­ F orte, (— tis), tare, ferm.
ziu şi locul de adunanţă a l arm a­ F o r te r e ţă , (fr.) loc fortificat.
tei in cnatre (altă-dată principium ), F o r tilia r e , (fr.) vd. urm.
înainte de praelorium, unde se af- f o r tific a r e , â face forte, ferm,
flă scaunul oratorului (tribunal), â întări.
arae şi auguraloriufn.— Numărul F o r tio r i, (lat.) s. a fortiori , cu
forurilor se adausoe în Roma re­ a tfă t m ai mult.
lativ cu crescerea accsteî cetă ţi, {fortuna, ( — n a), sâ rte , caS
In unele se tracta affacerile Statului fortuit; fcricire, opulintă.
şi eetăţianilor (fora civili/i), in al­ F o r t iu i a t, ( — tus), ferice „(no­
tele se făcea eommerciii (fora vc- rocit).
nalia).—Astă cil (for esterior) juris- F o s c a r e n i a , plantă dintre te -
dicţiuB(!, tribunale (le juatiţă. trandric, dela numele lui Foscarini.
F o r ţ ă ? vigâre, putere, energiă, F o s s ă , ( — sa), şianţ.
intensitate de acţiune. — F o rţă F o s s ile , (— lis, tins), substanţă
m otrice, care produce uă mişcare pămintâsăj petrosă şi minerale ce
actuale. F. espansivă, aceaa prin sc găssesce în pămînt. Naturaiis-
eare un corp elastic se întinde. tiî franceşi numesc astfel corpurile
F o r ţ a r e ,( f r .) ă constrînge sili). organice de timpuri forte depărtate,
abstrase (îngropate) in tărîm urî de­
F o r e s t i e r , (fr.) care are nă sar­
cină, uă funcţiune în adm inistra- puse de apă.
ţiunea pădurilor. F o th e r g ile , gen stabilit de Lin-
ne pentru nisce plante din Anier.
F o rm ă , m a), configuraţiu- septentr.
ne â corpurilor, disposiţiune parti­ F o tta lo n g e , (fr.) s. oke, mate­
culară care face nn corp k se dis­ ria de Indie vărgată de serică s. al.
tinge dc altele. Vd. Figură. F o u r s â c r i s t a u x , (fr.) nu­
F o r m a r e , â dă fiinţă şi formă. mesc lăeuitoriî Alpilor cavităţi în­
F o r m a l e , învestit eu tâte for­ vestite cu eristali ce se găssesc in
mele nccessare, esp res, precis, munţii granitici, de ordinar la m a­
positiv. re înălţime,
F o r m a l i s m , (— mus) , syste- F r a c ţiu n e , (— tio), theol. act.*
mă metaphysieă care negă essistin- de k rupe, parte a eucliaristieî; a-
ţ ’a materiei, ne reeunnoscînd decăt ritiim. număr compus din p arţiale
form’a. întregului.
F o r m a l i t a t e , clauaă, condiţiu- F r a g i le , (— lis), care se friiige
nc dc care caută se fiă învestit un facile.— Fragilitate, calitatea fra-
act spre k fi valabile. gilelul.

www.dacoromanica.ro
 F ru 212
Fragment, ( — tuni), aum e dat
remaselor necomplete de scripte de­
la ceî vechî. DD. Didot au între­
prins uă interessante collecţiune ,
unde, între altele, Fragm enta phi-
losophornm grascorum, gr. et. lat.
cur. Mullaeli.
F r e g a t a , (fr. din catal. frugala),
nave de resbel, maî uşioră decăt
navea de lineă, de ordin. 36—48
tu nurî.— Fregalon , mică fregată
veneţiană.
F r e i s ic b e i i, substanţă minera­
le albastră, după numele minera-
logistnluî care a deseris’o ăntîiu.
F re n e sia , vd. Plirenesiă.
Fresquc, (fr. ital. fresco), pic­
tară de culori muiate în apă pre
un mur illinit de c n rrîn d , ă de-
pinge ă fresco.
Fret, (fr., frelle după Acad.) s.
holis, locaţinne (închiriat) al uneî
navî pre Mediter.
Fresqueţă, (fr.) prospăţiă, fră­
gezime . Neg.
Fricţiun e, ( — tio), acţiune de
â frecă.
F r ip o il , (fr.) înşelător. Fripo-
neriă, acţiunea friponnluî. JV. us.
Friso n , postav commune de
Poitou.
F r iv o l, (.— lu s), v a n , fără so­
liditate. — F rivolitate, calitatea
frivolului.
Frondă, fr. prasciă.
Frontieră, limită care separă
doue State.
Frontispiţiii, (frontis— inspe­
cţia), arch. făţată, partea princi­
pale â nnuî edificii].— Fronton, or­
nam ent făcut dc ordinar in triăn-
gliiii, d’assupra intrării unuî edificiu.
F r u c t , ( — fus) , rod.
Fructifer, (— fer), care pro­
duce fructe.
www.dacoromanica.ro
F u ii
Fru ctificare, & adduce fruct,
a pune în stare de â produce. —
Fructifir.aliune, nume generic pen­
tru totalitatea phenomenelor carî
insoţesc- producţiunea fructului şi â.
organelor destinate pentru acestă
operaţiune.
Fructifornie, în formă de fruct.
Fructuos, care produce fructe
(poetic, altfel fertile) ; fig. u tile ,
lucrativ.
Fru g a le , (— /**), content cn
puţin, cumpătat. Comp. sobriit. —
Frucjalitate, calitatea celluî c te s te
frugale.
Fugitiv, (— vtis), care este în
fugă (fugar).
F n lm il ia l ă , ( taeda), făclia m a­
re grossă de ceră s. j-eşină. Neg.
Fulm inante, ( — tim iş), care
fulmină (vd. vb.).
F u lin iu a rc, â face sgommot,
(pentru perss. în măniă); a publi­
că acte cu uere-carî formalităţi. Vd.
urm.
F u lm in a ţi m ic , chem. detuna-
ţiune, esplosiune escitată de foc.
Fu lin in ată, chem. sare din acid
fulminic şi uă base.
F u lm iiiic (acid), acid carefor-
medă c.ombinaţiunt mctalice pro­
prie ă prodnee esplosinnî.
Fu ncţiune, ( - - lio), acţiune
propria unui stabilit, physiol. nnuî
organ; sa rc in ă , offlciu; alg. altă­
dată diverse puteri ale uneî can­
tităţi; astăzi cantitate compusă de
un număr de termini între cari e
coprins x ____________
a x , a x ^ -j-b y a x -j-b -f -c *
(a x - j-b ) î -j-c x etc.
Sunt funcţiuni ale lnî x.
Funcţionar, cel care împline-
sce uă funcţiune; care esercită uă
funcţiune â Statalul.
 Fun 213 Fyc

F u n d a m e n t , ( — turn), base F u r6re, ( — ror), tran sp o rt vio-

(tem elia) : fig. causă, m otiv,— Fun­ linte de m ăniă.
damentale, de fundam ent. Furt, ( — tum), furtiaiag.
F u n d a r e , â pnne fim dam inte Furtiv , ( — vus) , se dice de
(c lă d i).— Fundatiune, acţiune de lucrurile c a rî se fac în ascuns.
â fund:\.— Fundator, cel care fun- Fu sario n , p lan tă din genul fu-
dedă. sidiuluî.
Fu nerar, ( — nus), relativ la Fuscită, m ineral observat laK al-
cerimoniele îm m orroîntatuluî. Comp.
lerigen, aprope de A rendai, în N o r­
funebre.
Funebre, ( — bris), vd. frec. vegia, assem ine pliniteî.
Funeste, ( — stis), sinistru, ca­ Fusibile, ( — lis), care pote fi
re adduce s. a n n u n ţă nefericire. licidificat, topit.
Fu nlciilar, compus din funî. Fusiditi, botn. nouu gen con-
F u r, (fur), cel ce fură, hoţ. ţinînd p atru speşe de plante cu
F u r a g i i î , (fr.) g ră u n ţe , fin. sporidiele fusiform i.
Furb , (fr.) în şe lă to r.— Furbe- Fusiune, ( — « o ), topire.
riă , acţiunea furbnluî. F-nt-fa, mus. not’a fa.
Furibund, ( — <lus), suppus Ia Fycose, ( — sis), med. d a rtra
furoie. (lat. lichen, impetigo) al plepelor.

www.dacoromanica.ro
 G r.
G , a ţe p te literă â alphabetu-
Iu l; aî şeptelii obiect din uerî-ce
se riă care începe prin « . — C â n u -
m e ra le v a la , la E ., 4 0 0 ; cu uă tr ă s ­
su ră horlsontule d’assupra 40,000.
L a G recî ’y z z ă , ,yzr3000. Iu mus.
QSte num ele cellei m al înalte din
<;elle tre î cheie m usicalî, G. a. tţ-
■re-sol s. g-sol-re-nl, p entru sol-si­
re-sol, des. al e in c ile , (a ltă -d a tă
al şeptele) su n et al gam m eî diato-
nice. P re m onnete a rra ttă că sunt
b ă ta ie la Poitiers. In chcm . ghj-
cinW. — Supplittitâ la îuceput prin
c, »ceaşt» lite ră caută â fi venit
în ua către sec). 5. Com p. K. L .
Schneider E lem entarîehrc I. p. 3 ,
2 3 1 , 268, ruaî ales cercetările luî
N ahm m acher. Comm. de litter. rom.
sect. I I , c. 1, p. 51 sqq. Seyfcrt
L a t. S prachlehre I , p. 5 sqq. 34
sqq. 810 sqq § 54 sqq. Comp.
cn E eisig V orles. iib. lat. Sprach-
w iss. § 45 sqq. p. 56 sqq.; Eam s-
h o rn , L a t. G ram m atik 2 edit. §
4 şi 5. F reu u d W orterbuch der lat.
Sprache I p. 696 sqq. L epsiu D e
tab b. E ugubb. p. 36.
f i a b a r i , s. r i t , m aî ale» m o­
del de eonstrucţiune de navî.
G a b e l l u m , s. g la b r llo m (la t.)
anat. spaţul fă ră p ă r dintre sprin-
cene.
G a g i u , (fr.) ceaa ce se dă spre
se c u rita te de uă d ato ria, de un îm ­
p ru m u t, deposit.
G a la n t, (fr.) so ciab ile, de con-
versaţiune p lă c u tă , de eommerciu
cert, civile, urban.
G a l a n t e r i i , calitatea g a la n to ­
ni.
G a l e r i a , (fr.) p o rtic , sală Iun*
www.dacoromanica.ro
gă pentru . p re ăm b la t â. eeposiţiu-
ne m al ales de tabele.
G a l l i c , (acid), chem. acid o rga­
nic, obţinut de'Seheele în 1786, com-
pns de carbonc, hydrogen şi ossygen.
G a l o n , (fr.) ş ire t, găitan.
G a l o p , (fr.) ăm blatul calului cel
m al iute,.
G a l v a n i c , de galvanism -
G a l v a u i s m , num e d a t, după.
G a lv a n i, inventorul s e u , fluidului
electrie disvoltat prin frecare. In
gen. ram u re â physiceî, care se oc­
cupă dc plienom enele electrice pro-
dussc prin contactul unor corpuri,
G a l v a n o m e t r u , s, m u l t i p l i ­
c a t o r , instrum ent de pliysică, im a­
g inat de Scixweigger, pentrn â d is-
copperl celle m ai inicc trăssure de
electricitate în tr,iscare.
G a i ll b K , instrum ent ele m usică
Vd. Violă.
G a m b ă , (fr. jambe), p arte â cor­
pului hum an dela genuchiu p ă n ă
la pele.
G a m m ă , (g r .) â treia lite ră ă a l-
phabetiiînî g re c , care îu vechi’a
h o m {i«ne re p re sin tă pro sol, de
nnde plecă gam m 'a norm ale A s­
tădi esprim e o suecessiune de su ­
nete ascindinte s. descindinte în
întinsul octavei. E stş de m al m ul­
te sp e ţe , determ inate prin ordinea
în care suuetele carî o com pun,
su n t dispuse. Se pot distinge în
octavă 12 sunete d iffe rin ţi, puse
la distanţă egale unele de altele,
ceaa ce se num . semi tonuri şi â
căror seriă continuită formetfă g.
ckromatică.
G a n g l i o n , (g r.) med. s p e ţă de
tubercule m ice.
 215
G a n g r e n a , (gr.) tnortiticaţiu-
ne â uneî p ă rţi diu corp.
G a u g r e n a r c , â deveni gan-
grenos.
G a n g r e n o s , de n a tu r’a g a n -
g r e n e î, în gangrena.
G a r a n t , (fr.) care respunde pen­
tr u altul s. pentru sine (k e za ş).—
Garantă, obligaţiunea g a ra n te lu î;
B ecuritate.
G a r b i n , mar. vîntul de Sud-
vest pre Mediter.
G a r ţ o n , (fr.) copil virile p a ­
n ă la etatea m atură, băiat.
G a r d c - r o b e , (fr.) alm ar în
care se ţin v e stm in te le , vestiar.
G a r i i i s o n n , (fr.) tru p ă Care pă-
4escc un post. Suppl. pi-eşed.
G a r n i t , (fr.) provădut cu celle
neeessare p entru o rn am en t, con-
servaţiune, ap p ăra re, us, com m o-
ditate. Suppl. instruct.— Garnitu
ră, ceaa ce servesce â orna (găr-
ni), uniunea obiectelor c a rîo rn e 4 ă .
G a s , (germ . Gahsl—=Geist),num e
c reat de V an-H elm ont pentru toţi
fluizii a e rifo m i. P rincipalele între
corpurile sim ple su n t: o ssy g e n u l,
h y d ro g e n u l, azotul, chiorul.— Ma-
rio tte , T orricelli, M acquer, D D .
G»y - L u a s a c , M agnns, R egnault
au stu d iat p roprietăţile pliyaice ale
gaselor.
G a s t r a l g i u , (g r.) durere de sto­
m ac . *’
G a s t r i t â , med. iuflam m aţiune u
.stom acului.
G a s t r o l a t r u , lacum . Neg.
G a s t r o l o g i f i , (g r.) tra c ta t ass.
buccătărieî.
G a s t r o n o m , (g r.)a m ie al m ân ­
c ă rii, cel ce cunnosce a rte a de ă
o face.— Gastronomia , passiunea
p e n tru ra ă n c a re , a rte a de â o face.
G a z , vd. Gas.
www.dacoromanica.ro
G em
G a z a n i ă , plantă dela B una-Spa-
ra n ţa , stabilită de L inne.
G a z e l ă , (a ra b .) frumos p a tru ­
ped, fârte uşior la fu g ă , s p e ţă de
an tilo p , n u m it şi dorcas.
G a z c t t ă , (ita l.) prim itiv m ică
m onnetă de V eneţia, preţul u nul
(Jiar c are ap p ăreâ în ace stă urbe
la începutul seci. 17 (pote şi di-
tnin. din gazzct); appol foiă pe­
rio d ic ă , syn. diar.
G a z - l i g l l t , (angl. pron. gaz-la -
ilt), gas hydrogen carbonat tra s
din h u iliă , servind p e n tru illum i-
naţiune.
G a z o l i t r u , a p p ara t pentru &
cunnosce gasul conţinut în un corp.
G a z o n i e t r u , (g r.) instrum ent
pentru â m ă s u ră gasul s. pentru ă
străm u ta gas din un reservoriu m a­
re în a lt vas.
G a z o n , (fr.) loc copperit de
hdrbă sc u rta ş i su b ţire.— Gazona-
re, â orna (îm podobi) cu gazon.
G a z u a , red icat în mat?să con­
tr ă C hrestinî în S tatele b arbare.
G c l a s m , rîs sardonic.
G e l a t i n ă , su b sta n ţă animale, con­
g e la tă. V d. şi Pelouze Chim . I.
edit. p a rt. I I I p. 326 sq. — Gela­
tinos , de n atu r’a , de cousistinţ’a
gelatinei.
G c l b u m , s. — f u m , p y rită de
U n g a ria , arg en tat de potasse.
G e l i d , (— dus), chem. c are sft
înghiagă facile.
G e l o s i ă ,■ (fr.) vd. Invidia.
G c l s e r n i n i n , ( la t.) iasom iă o-
dorante de C arolina.
G c in a tr if t, s. — m e t m ă , esplica­
ţiune m athem atică â vorbelor Scrip-
tureî.
G c u i i n . l , (— m a), pătră pre-
ţtfe ă . Classe de pe tre translucide
 G en 2X6
şi culorate, precum ru b in u l, topa-
se a s. al.
G e n , ( gemis), ceaa ce este com -
m une Ia m aî m ulte speţe.
G e n d a r m , (f r .) hom de arm ă,
pe?ts armata k dom nilor feudali. Al­
tă-d a tă ueri- câ hom călare arm at. D e­
la 1453 soldat de corp în să rc in a t
â m enţine secu ritatea şi trancilita-
tea p u b lic ă .— Gendarmeriă , corp
de gendarm i.
G e u e a l o g i ă , (g r.)h isto riă s c u r­
tă a uneî fam ilie, a ttă t în lineă di­
rectă c ăt şi collaterale.— Genealo­
gic, care perţin e geuSalogieî. —
GenSalugisl, care face genealogie.
G c u e p i , botn. se num . trei sp e ­
ţ e de absinth care cresee în p ă r­
ţile înalte ale A lpilor.
G e n e r a l e , ( — lis), califică ceaa
ce este com m une la tot ce pote fl con­
sid e ra t sub acel’a şî p unt de v e ­
dere.
G e n e r a ţ i u n e , (— tio), nascere.
G e n e r i c , care perţin e genuluî.
G e n e r o s , (— s«s), care a re sin-
ţim in te în a lte .— Generositale, ca­
litatea generosuliiî.
G e n c s e , (— sis), prim ’a carte
â T estam en tu lu i V. conţinînd h is-
tori’a CrSaţiunil.
G e n e s i p h y l e , botn. gen de plan ­
te perţinind desynophilele lnî Liim e.
G e n i o - g l o s , ( — ssus), anat. se
num . d ju î m uşchi a llă tu ra ţî de a-
pophysea geniană s. lim bă.
G e n i p a , s. sbhipapa, botn. p lau-
't ă rubiacSă de A ntille.
G e n i t i v , (— vus), secundul cas
al declinaţiuniî.
G u n i ii , ( — ntus), m are talent
al spiritu lu i, foc divin.
G e n t i l e , (fr.) venust, g ra ţio s,
care place. — Gentileţă, calitatea
gentilelnî. — Gentilhomme, nobile
www.dacoromanica.ro
G er
de familia; nobile a llă tu ra t u n u lp rin ­
cipe (ultim ul la p l .) .'
G e o c e n t r i c , care perţine unei
planete v ă z u te după p ăm înt.
G e o c y c l i c , aslr. m ackină care
rep resin tă rfţvolnţinnea pâm întulul
în giurul Soreluî.
G e o d e s i ă , (g r.) partea geo­
m etriei practice care se occupă de
m ăsuratul păm înturilor şi divisiu-
nea lor.
G e o g n o s i f i , (g r.) sc iin ţ’a ea­
re se occupă de stru c tu r’a , situa-
ţiunea şi n atu r’a su b stan ţelo r m i­
nerali s. m arilor m asse ale păm în-
tu ln î.— Geognost, cel care este ver­
sa t îu geognosiă.
G e o g o u i i t , (g r.) partea histo-
rieî n a tu ra li care tracteijă de ori­
g in ea , de form aţiunea păm întuluî.
G e o g r a p h , cel care este ver­
sat in geographiă.
G e o g r a p h i ă , ( g r.) sciinţ’a al
cui obiect este descripţiunea glo­
bului tiirrestrn.
G c o l i y d r o g r a p h i ă , (g r.)d e s -
cripţiuuea păm întuluî şi apelor.
G e o l o g i a , (g r.) sciin ţ’a al cuî
obiect este tlieori’a î-evoiuţiunilor.
globului.
G e o r a m ă , (g r.) re p re sin taţiu -
ue în prom ininţă (relief) â păm în-
tu ln î s. uneî p ă rţi d in tr’înaul.
G e o r g i c e , (— ca), p oesiecăm -
pene.*
G e o s c o p i ă , (g r.) cunnoscinţ’a
c alităţilor păm întuluî.
G e o s t a t i c ă , ( g r .) sta tic ă a p ă ­
m în tu lu î, ti-actat de legile eoili-
brinliiî solizilor.
G e r a n i s , chir. leg ă tu ră (ban-
dage) p entru lussaţiunile om opla­
tului s. fracturele claviculelor.
G e r m , vd. germe.
G e r m a n , (— n « s), n ăscut din
 G li 217
«louî fraţi s. doue su ro ri, din nn
frate şi uă aurore,
G e r m e , (— meii), vlăstar, em-
brinnele unuî grăunte.
G e r m i n a te , (fr.) â şepte lună
-a aunuluî republican, între 21 s. 22
Marte şi 19 Aprito.
G e r m i n a r e , (— nare), â înce­
pe se arratfe radicni’a (încolţi plan­
te le ).— Germinatiune,. acţiune de
a germina.
G e s t , (— tu s ), miscarc a cor-
pnluî, principale a m ănet, â bra­
ţului, la declamaţiune.
G e s ti c u la r e , ( — lare) , a fa-
<?e g esturi.— Gesliculaţinne, acţiu­
n e de â gesticula.— G esliculator,
■cel ce gesticuleilâ.
G ig a n te , (ijigas) , personă de
mărime estraordinară. — Giganie.se,
care ţine de gigante. — Gigantic,
■care este m are câ gigantele. ISeg.
G in te , (gens), associaţiune fun­
dată în cea maî mare parte pre o-
rig in e, cu tote că affinitatea nu e-
r â un semn juristic al gentilităţiî,
precum se arrattă şi din Cic. Top.
6. Celle maî vctfhie ginţi putea fi
numai patricie, fiindcă patricii e-
ră singuriî cetăţiani deplinî şi fă ­
ră îudoinţă se afflâ nn număr de-
fipt de ginţi în celle treî triburi
primitive, Ramniî, T iţiî şi Luceriî.
Primele doue gentes majores, terţ’a
gentes minores.— Dela Serv. Tulliă
8e redicară şi ginţi plebeie. Cous.
Cladenius. Degentiiitnte vett. Homni
(L ’ips. 1742) — Dreptul ginţilor,
astădî numit de Beutham drep­
tu l înlvenolionak, totalitatea le­
gilor carî gubernă naţiuiiile în re-
laţiiinile lor între dînsele. E con­
stituit m aî ales prin lucrările luî
G ro tiu, Pufendorf.
G li... vd..G fy...
www.dacoromanica.ro
G no
G lo b , (— bus), corp rotund şi
solid, spheric. Globurile terres?
tri, în geograph., represintă supra-
fag’a pămîntuluî; gl. ceresci dispo-
siţiunea stellelor pre bolt’a firma­
mentului. Unul din celle maî v e­
chie globuri cunnoscute este cel
construit de Martin Behaim în 1492.
G l o b u l , (— fes), mic g lo b .—
Glohulos, compus de globule.
G lo m e r a ţi u n e , ( — Ho), g ră ­
madă în formă de ghiăm.
G lo r i i! , (— n a ) , laudă m are,
honore, stim ă , reputaţiune.
G lo r ia p a t r i , (lat.) gloria ta­
tălui. Verset finale a! psalmilor.
G l o r i f ic a r e , ii dâ iiondre, glo­
ria. Câ refl. â şî face gloriă, â se
lăuda.
G l o s s S , (gr.) primitiv vorbă
care peiţineâ altuî dialect, appoî
esplicaţiune â unuî test, notă es-
plicativă, comp. commentar.— Cel­
le maî multe sunt la C orpnsjnris,
( glossae interlineares , s. margina-
les) făcute de schol’a d e Bolonia,
între 1100— 1250 şi culessedcA c-
cursiii.
G l o s s a r , ( —»rium ), ăntîiu cu­
les de glossc carî se referik l:i a-
cel’aşî obiect, appoî uerî-ce dic­
ţionar de termini technicî, mai a-
les archcologicî, precum sunt o-
pcrele luî Aisichiu, Suida, Pollu-
c e , Etymologicum Magnum s. al.
— Glossator, cel cc culege glosse.
G l o s s o ţ ţ r a p l i , (g r.) cel ce
scrie assupra limbelor. — Glosso•
graphiă, descripţiune, tractaţiune de
limbe.
G lu to n . care mănâncă cn avi­
ditate şi cu uere-care sgoramot ne*--
plăcut.
G u o n i o n , (g r.) indic» s. styl
al cadranteluî solar, arrăttăud h o ­
 2 )8
r’a prinum br’a ce proicctă.— Gno-
m onică, artea de â trage eadranţi
soiars.
G n o u i o u o g r a p h i ă , ( g r .)tr a c ­
ta t assupra moralii.
G o l f , geogr. porţiune ;i mării ca­
re se întinde în uscat. Comp. m ii .
G o n d o lă , (ital.) eimbă, luntre
usioră, pentrn preămblare în Ve­
neţia.— Gondolier, cel ce conduce
gondole.
G o n g o r i s m , imitaţiuno a sty-
î h I i i î scholeî ln î Gongora.
G o iig y l e , (gr.) s. s p o r , glo-
bnl reprodnetor al unor plaute în
carî fecnndaţiunea nu 6 demustra-
tă , precum la alga (uă herbă ma­
rină).
G o n i a l g i ă , (gr.) s g o n a g r a ,
rheumatism la genuchiu.
G o u i a t i l ă , ammonită fossile.
G o ilio ilie tc u , (gr.) miner, in­
strum ent pentrn u m ăsură ăngh>u-
rile diedro ale cristalelor naturali.
Cel inai nsitat este de Wollaston.
— A rtea e Goniumelriă.
G o tliic , (— cus), relativ la Gothi.
Maî pârtie, ealificaţiune ă totor ge-
nerilor de architectură în evul me­
diu , speciale stylulnl ogivale. Se
disting (jothicul vechiiî, g. modern
şi </. sarrassin s. gothicul propriu
$is.— Scrierea gothieă se compu­
ne din vochiele charactere romane
alterate şi ornate de diverse trăs-
sure. Vd. Alphabet.
G o u a z o u a - c te , s . — p i t a , nat.
cerb de Paraguay. — 'para, ccrb
căropen dc B ra silia .— Gouazomj,
cerb de Measic.
G o u r a , nat. gen de columbinî;
Ivjnnetă de serică negrâ la Vcne-
ţjant.
G o u r a m i , pesce auriu de China.
G r a e i o e o , persână în buccă-
www.dacoromanica.ro
C!ro
ţele th eatralî Jiispanice, sp eţă de
buffon.
G r a u u n a t i c ă , (gr.) sciinţ’a şi
artea lim beî.— Occupată la înce­
put numai de relaţiunile literelor,
yţa fifia ra (numele se găssesce dela
Platone) preste puţin coprinse în
sine critic’a şi herm eneutica, pănă
la Alessandrinî, cănd forma adevă-
tă sciinţă, îmbrăeiănd tâtă crtidi-
tiunea assupra anticiiăţil, precănd
y ţâ ^ fia ra eră thesaurele littcratu-
reî în raport formale şi reale, de­
unde vorbele la Cic. (de orat. I,
42) «in grammaticis condusa est
poetarum p ertraetatio, historiarum
cognitio , verbornm interprctatîo,
pronuntiandi quidam sonns» şi di-
visiunea astei sciinţe în to
y-ov, criticaşi grammatică în sens
strin s, ro itlto flx o v , esplicaţiune
â fapticului şi scnSîîluî; r 6 îâ'iai-
TtyOV.
G r a ţi a , (— tia), favâre, ceaa
ce face nescine fără â fi obligat.
Câ propriii titlu al regilor Angliei
pănă la Henrie VUI. Astădi se
dă ducilor aceste? ţerro. Graţia sa,
ducele de Wellington. L a pl. ve-
nustate naturale în vorbe, aeţiunî,
stat.
G r a f i a h i l e , (— lis) , remissibi-
le, demn de graţia.
G r a ţ i a r e , â dă graţiă, iertă.
G r a t i s , gratuit, fără â costă cv.
G r a t u i t , ( — tus), făcut s. dat
gratis.
G r a v e , (— vis), greu , serio s,
importante. — G ravitate, , calitatea
gravelui. — Gracitaţiune, attracţin-
ne ă corpurilor imul către altu l,
sau atlracţiune universale.
G r i i n a c e , (fr.) conversiune â
feţei făcută eu scop.
G r o s s i e r , (fr.) nedelicat. —
 G ym 219

Grossierlale, lipse de delicateţă. | sede'a treî, al Lycculuî, al A cade'

— Gros sola a, syn. grassier. miel şi cel dela Cyuosarges. Pentru
G r o tă , (ital. grotta), speluncă, descripţiunea sa locul principale
pesceră. este Vitruviu (V, 11), unde intre-
G r o t e s c , risibile, stravagante. pretaţiunile differesc forte de spe-
G r u p ă , (ital. groppa), cules de ciminile văcjutc în remasurî. Un
obiecte unele lîngă altele— Gru­ pcristyl do doue stad ie, închis de
pare , â face grupă. IV. us. tre î părţi cu columnate simple, că­
G l i b e r n . administraţi une. tre Sud de unul duplu, în me^lo-
G iibernabiJe, care pote fi gu­ ciil cuî Ephebeion, locul de esser-
vernat. c iţ.— Diversele eserciţe crâ fir ci­
G u b c ru a liu , s . — c l u , timone, ti ta v , â i a v l o q , o n l i z o i v S. n n t.ir r ji;
(oişte) mobile spre â gubernă nă â(jp/toş, rfeaiiAos (din care uă speţă
nave. ()'o).t^og) nXit a, ti oi/ >1, s. naXaiO^o-
G u b e n ia in c iit a lc , relativ la Bivt), s. xarapXrftixt'i, âtfxofioXia,
gubern. dxnvTitffiog, n iv ra S lo v conţinînd
G u b c r u a r e , (— nare), a ad­ a lfia , nnăuixei/jv, âl/Sy.ov, ăxovza,
m inistra cn autoritate. < 7ta).tjv (versul lnî Symonide), m S
G u b e r n o r , conductor, precep­ s. Ttvyni'j (agonistil n v /n d /o i, n v -
tor. IV. us. y.tai) , navAodriin1. — Luptătorii
G n i i i a n d ă , (fr.) corână. se numiâ aO-k^tai-, magestril yv-
G u tu rale, (— tis), gram. care ftvuSrai s. 7xaiâoT(>iflai.
se pronunţă din gît. G y n c c e u , d u s.— conitibk, par­
G y în n a s iii, ( — stmri), edifleiu tea din uă casă grecă care era re-
public în care junimea grsică se servată pentru usul ferneelor. Si-
formă la un’a din ramurile priu- tnaţiunea lui a dat loc la mal m ul­
cipalî ale ediicaţiuniT selle, aceaa te discusiuni şi încă nu este n i­
care avea de scop disvoltatnl for­ mic stabilit (Vd, şiV itr. VI. 7 ,2 ).
ţelo r physice prin eserciţ gym- G y p s , (— sum ), miner, speţă
nastic. Mâl t6te urbile Greciei avea de peti ă în care domină sulfatul
nn attare stabiliment. Athena pos- de calce.

www.dacoromanica.ro
 EL.
H a r p ă , (gr.) uuui din celle maî
II. A opt'a literă a alphabetu-vechie instruminte de m usică, carn-
luî şi al optule obiect din uerî-ce puB primitiv de 17 chorde, watăc}i
seriă începînd prin a. Că nume­ de 42 şi munit de pedalî (harpă
rale valâ, la R ., 200, cu uă trsta- cu pedalî s. h. simpla) imaginată
sură horisontale d’assupra 200,000 de H oehbrueker, perfecţionată de
(H S rrL L S . vd. Monne.ta). P re mon­ W etter şi alţiî.'
nete însemn, Henric III s. IV şi oraşul H a u s s e - c o l , (fr.) ornament de
La Rochelle. In chem. stă pen­ cupru s. argint aurit, purtat de offi-
tru hydrogen, li;;, mercuriu.— O- ciarî de pedestrime cănd sunt în
riginea literei b necertă. L a He- serviţ s. es cu stindardele.
breî lip s ii, supplmită prin done as- H a u te - c o n t r e , (fir.) nume dat
piraţinul he (dulce) şi c/teth (grave). vocii virili cellei mal acute (opp.
L a Greci se găssesce nu maî în in- bassă) şi cinteî de viorină.
scripţiunî, altfel erâ represintată J l e c t s. h e c t o , (gr.) iniţ iale pu­
prin celle doue spirite s. prin F să la numele maî multor m ăsure
(digamma) la E olî, deunde Prisc. <}ecimalî carî valedă de un cent de
(I, p. 14 Krehl) «H aspirationis orî maî mult decăt cea lnată de
magia est nota.“ punt de plecare.
H a r m o n i ă , (gr.) astădî sciia- H e c t a r , (gr.) m ăsură de lun­
ţ ’a accordurilor. Se divide în Itarm. gime = 10,000 metre pătrate. ■
propriii dissă, care dă aeeordurile H e c t o g r a m , (g r.) ponrt metric
consnnanţi şi dissunanţi, analo- de 100 gram e.
gielo lor pre notă com m une, dis- H e c t o l i t r u , măsură de capaci­
voltatele lor, divisiune? lor pre bassă tate de 100 litre a. tjecimetre cu­
şi su p ra, tlieori’a basseî funda­ bice.
mentali ; har in. applicată, studia H e g e m o n if t, (g r.) snpremaţiă
succesiunile accordurilor eonsu- â unuî Stat ass. cellor-alte în uă
n anţi, preparaţiunea şi dissoluţiu- confederaţiune şi condussul afface­
nea accordurilor dissunanţi , mo- rilor acestei confedcraţiunî (lat. prin-
dulaţiunile, ceiletreî mişcări, con- cipa.ttts).—Forte naturaleaceatâ re-
trapuntul s. al. Berton a dat un laţiune erâ diversă după diversele
Trăite d'harmom'e. P ar 1815. ■* decisiunî ale confederaţinnii. Sta­
H a r m o n i c i t , num eai maî mul­ tele din carî se compunea erâ in-
tor instrnminte de musică al qă- dependinţi în respectul politic. Un
ror typ este liarmonic’a luî Frank­ consiliu generale decidea, pentru totă
lin, formată de uu cilyndrn horison- confedcraţiunea , de resbel şi pa­
talp . nnde snnt adaptate clopotele ce; într’însul aveâ toţi membrii a-
de sticlă s. cristal accordate în se­ cei’aşl vot. Statui preemininte(A-*
mitonuri. Sunetul seu e dulce şi th e n a , S p a rta, Theba aii avut
pur, însS f6rte escitante pentru sis- addese preemiuinţ’a ) formă cen­
tem’a nervdsă. trul consultaţiunilor, conducea res-

www.dacoromanica.ro
 H ei 221 H em

belul, strînge'a impositele pecuniare, lăeuitorî fnsscră subjugaţi în ur­

decidea continginţile şi le dă chiar marea uneî- revolte. Alţii reduc,
commăndanţiî (Şevayovg). Comp. şi etymologi’a la eAij. Cu maî mul­
tă probabilitate O. Miiller din si.ni-
H c le o p o le , (gr.) maukină pen­ a ivib i, asiti dar Eiloixtg oi i i aly-
tru ă dcrimâ mnriî cetăţilor la în- paXwxoiv ăoiiXot.
cungiurare. H e iio m c tc u , (gr.) ochiuri dat
M esia e , (gr.) aslr. califică ră­ în seci. 18 de Bouguer s. de- an-
săritul s. appusul uneî stelle în ra- glul Savery, servind pentru â m ă ­
cjelo Soreluî, carî opprese de ă fi sură esact (Jiametrul apparinte al
văduta , de ordinar cu uă horă du­ Soreluî şi planetelor precum şi
pă răsăritul s. appusul Soreluî. micele distanţe apparinţi cari se­
H e lic e , (gr.) geom. lineă tras- pară corpurile ceresci între dîii-
să în formă de siurup în giurul u- sele. — Helioscopwl servesce pen­
i}uî cîlyndru. Comp. spirala. tru ;i observă Sorelc, maî ales pen­
H elo ţî. L a căderea populaţiuniî tru â studia nmculele (petele) lu i
primitive sub emigraţii D orianî u- şi eclipsile.
niî din subjugaţi conservară liber­ H e ii o s t a t , opt. inştrunient im a­
tatea şi dreptul de proprietate (de­ ginat de St. Graveseent, pentru ă
şi uă parte din acest’a trecu la în­ observă Sorcle în mişcările selle şi
vingători), pentru care înse căută â î reflectă radele în uă direcţiu­
se plătescă tribut fără â ave diept ne coustante.
de cctate în statele fnndatc dc în - H c l i o t r o p i u , (gr.) bolii. nume
vingători. Toţî attariî suppuşî se generic pentru plantele cari au pro­
nnmesc coliectiv ntţioixoi; In A r- prietatea de a’şî întorce florile că­
gos se numiâ ArneaţT (Tucyd. V, tre Sore şi â i urmă cursul. Vd.
67 evftftayoi); la Sparta • conser­ Tournesol.
vară numele ţerreî Aa/.câai/iovioi, H e m a s ta tic a , (gr.)parteaphy-
precăud învingătorii Dori se numi­ siologicî ta re tractedă de legile e-
ră 2nat>xic~iTai. De aceştia caută a se eilibrinluî sângelui în vase şi de
distinge acei suppuşî cari allăture relaţiunile între forş’a impulsiunii
cn independinţ’a politică perdură inimeî şi forg’a resistinţeî ce în-
proprietatea şi libertatea personale, timpină săngele.
diffcrinţi de servii proprii (âov).oi) I f c m a t o s c , (g r .) med. conver-
nnmaî pentrncă nu putea fi ommo- sii-ne â c h jlu lu i în 3ănge.
riţî (le doniuul lor a. vînduţî affa'- H e m ic y t.liu , (gr.) uerî-ce ara-
ră din ţarră. Attare relaţiune se phiteatru în formă de sem icerc.//.
găssesce cu numinî diverse în di­ luî Berose este uă specădecadran-
versele, c e tă ţi: în Creta se. numiâ te solar, tăiat în semicerc, concav
xlaţjoixai, dipa.uiiiixai, fn Sicyonc zo- în partea Septentriuneluî, avîndîn
zwtjip iip o t, în Argos yvfivfttq şi medloc un styl al cuî vîrf respun-
yvnvijdioi, în Sparta Eîloxet; (Pe- deâ centrului hcmicycliuluî carere-
nestiî din Thesalia stă în acest’aşî presiută centrul păsnîutulul.
raport). Numele sc derivă deja de K c m is p h c i- ă , (gr.) «Jumătatea
anticii dela cetatea Helos, aî eui unul corp sphcric. Hemispkerelc

www.dacoromanica.ro
 H er 222 H er

de Magdebourg, date de Otto Gue- -întrebă dacă se affiâ diu partea cili
ricke, servesc â demustrâ puterea va pretinţiunî contrare ( a nq i6 {lr\
prcssiuniî atmospherice. r tiv, 7Ta^ax<xtafid).Xeiv1 differiuţ’a
I l e i i l i s t i c , (gr.) dumătatca u- între ambele eapressiunî pn ţin c la­
nuî vers heroic s. alessandrin. ră). Eecunnoscută cuî-va, licre-
H e p a tic , (gr.) se dice în anat., ditatea î puteâ fi disputată în to tă
de tot fie se refcresce la ficat. — vieţ’a şi 5 anni după inorte. — L a
Hepatită, inflammaţinuc a ficatului. R. hereditas (opp. bonorum possessio
H ere d ita te, ( — tas), moştenire. de maî tărdiu) se puteâ stabili de
— In Athena, primitiv, licreditatca heredî, unul 8. maî mulţi (heredis
nu pnteă trece dccăt la familia (yi> institutio). Toţî herediî se consi­
vot;). Prin legislaţiuuea luî Solonc deră câ here(jî principali şi priimiâ
se permisse â face testaminte în ca­ legatul prin cantităţi al căror totale
şul cănd lipsiâ uă des jindinţă legi­ eră a s şi ccllc 12 unciae, deunde
timă şi maî tărdiu chiar dacă aces- heres ex asse , heredele generale,
tă descindinţă erâ numai feminină, opp. coheredes , din cari lieres ex
cn condiţiune câ hcre(]iî se iea în Iriente de 3/i i , h. ex parte dimidia
matrimoniu pre fiiclc testamcntnru- de «/„ , h. ex detince , " / , , , ex
luî. Stabilitele d* hereditate se u n cia , de '/ , , , Herediî căută se
făceâ addese sub fonn’a adopţiunii aibă commcrcium; peregrinii şi
(iV« paj dvtivv/tog •ytvijxai 6 otxo?) pe.rsonele jnristice pu'eâ eăpătft nu­
care nu se pnteli strică decăt dacă mai fideicommissa; fcmecle erâ cs-
adoptatul lăssassc copiî în cas'a a- clnae (lex Voconia). Alintare de
doptivnluî. Cănd nu s'a făcut testa-. heredii stabiliţi veniâ fără forma­
ment hcreditatca remăne familiei litate distinctă sui (copii şi femee
(loc principale Deinosfh. adv. Ma- in mânu) şi necc.ssar\i li ere.de s
car. c. 51), partea mascnlină pre­ (sci vii). Cei-alţi căută -se şi facă,
ferită. Femeelc an dreptul—disse drepturile valabili (adive heredita-
în acest cas tnUhjfJoi -dacă nn tem ), ccaa ce 8e întîmplâ prin cre-
Bunt bărbaţi si nnmaT ca mcdloc tio (oralice) s. în tăcere prin pro
de transmissiune, deiinde cel maî herede ţjestio. — Astăzi Comp. Cod.
de apprope consăngine virile putcâ Napol. lib. IV. tit. II. S. qq.
dispută heriditatea chiar dacă un IIc i e s iă (gr.) doctrină care sc
matrimoniu avussesse loc înainte depărtedă dc uere-carî punte ale
de accepţimica eî. In lipse de 6e- religinniî. — Heresiarch, cel ce for­
scendinţă directă veniâ consănge- mulă primul u i heresiă.— Herclic,
niî collateralT (Ovyytvus), sncc.cdinţi aidherinte la heresiă.
direct. In cas de,a nu fi fost heredita- II e i- in e tic ă , (gr.) vd. Alchimia.
tea recunnoscntă cuî-va, pre-tendin- H e r o ic , care perţine unul he-
tele, chiar adoptat prin testament, rou.
caută se facă proposiţiune (/.i/fts, §• H c r o i- c o m ic , Ut. care ţine de
m d'txaeia to ii xXij^ov) la arehonte, hcroic şi comic.
(Xctyxâvetr, enid utaOhtiO'Cii rov y.'/.ij- H e r o i d e , (gr.) epistolă în pro-
fon). Proposiţiunea depusă sc citiă s ă s . versuri compusă prin numele
în prim’a xvuia taxi-ijOia, nnde se unui herou.

www.dacoromanica.ro
 Hie 223
H e r o i s n i , vertntea herouluî. -
H e r o u , (gr.) născut din un deu
şi uă (|*îăa. uăpers. m ortale; prin
estiua. peraonă distinsă prin mare
vaMre.
H e s s a e d r u , (gr.) geom. se nnm.
uerî-ce cub s. uerî câ solid eu şcs-
se fcpe.
H e s s a g o n , (gr.) geom. polygon
cu şessc ăngliiurl şi şease laterî.
H e s s a m c ti- n , (gr.) metr. se
num. priu eseellinţă versul de şease
pedi, coHsecrat de Oreci" .şi li. e -
popeii, vers lieroic, spoudiac, cănd
se termină pria donî spondeî. Cons.
Prisc. II. p. 275 sqq. edit. Spengol.
H c t c r o c lit, (gr.— diversicline,
Prisc. II. p. 4 1 ) , gram. califică
vorbele carî se depărtedă de rogu-
lele commuuî ale analogiei, inal
a le a , pentru gr. şi lat. . de sub­
stantivele şi adiectivcle carî nrmertă
done declinaţ.unî dcnădată
U e t e r o g e n , (gr.) califică uerî-
ce compus din părţi t)c natură dis-
simile. Opp. homogen.
H ia tu s , (lat. metr. cacoplioniă
produssă prin couventul neplăcuta
doue vocalî.
H i b c r i a , gen de plante din fa­
mili’a dileniaciiclor, numită după
O. H îbbert, natnralist anglu euî
fii dedicată de Salisbury.
H i b e r n a ţ i a n e , sc nnm. un fel
de somn la care snnt suppuse li­
nele «uimall.
I l i c r a r c l i i ă , prim itiv, la Greci,
autoritatea capulnT preoţilor s. m a­
relui preot. L a C hrestinî denotă
gubernul Bisericel în întrnl sen,
subordinaţiunea diverselor grade ale
Statnlnî.ecclesiastic deia pap’a pă­
nă la preotul simplu.
H ic r o g ly p lie , scriptură symbo-
lică a Egypţianilor. Hieratic1a pare â
www.dacoromanica.ro
Dir
fi trâssu r’a breviată â hieroglyphe-
lor. Uă grammatică de hieroglyphe
a dat Lepsiu.
H ila r it a tp , ( —/as), veselia.
U i p p i a t r i c f t , (gr.) ramuro â
arţiî veteriuare al cui obiect este
tractaţinnea egritudinilor cailor şi
altor animali domcstice.
H i p p o c r n t c a , spefă de arbust
dc Messic şi Guyana.
H i p p o d r o m , (gr.) arenă la
G reci, pentru alergatnl carrelor şi
cailor, îndonit dy lung că stadion,
destinat pentrn alergatul cu pe-
dile.—Addeag se adăugia gymna-
sielor hippodrome, în cari junii
Grccî se osercită în artea ecitaţi-
uuiî (Plaiit. Baccli. H I. 27). Ade­
văratul hippodrom grcc, în care
avea loc alergatele publice, cor-
respondinte circului rom an. ne
este eunuoseut prin uă descriyţiune
remasă dela' Panaauia de arcn’a
Olympieî (vd. Gell. Ilineranj of
Morea p. 3 6 ), la occidintele cnî
se aiflâ. Aveâ 400 metre în lnn-
gim e, 200 în lăţim e, separat de
sladivm prin portice mari şi la
un'a din estreraităţl .un. termin
în giurul cnî alergă carrele eon-
currinţilor carî cerea numai se lu
attiugă în repeditatea lor. Un plan
de acest hippodrom, stabilit de Vis-
conti pentru â explică descripţiunea
luî Panaauia , cu tote că conjcctu-
ra le , are cel puţin în apparinţă
m ultă pr lab ilitate.
l l i p p o p o t a i n , ( —mus) gen de
mammifere diu famili’a pachiderme­
lo r, conţinînd patmpecjl enormi al
căror pond se redică la 2000 k i-
logr. şi carî trăiesc în flnvicle cen­
trului şi suduluî Africcî.
),
H ircin < t, ( - m o principiu ar-
 H is 224
răttat dc Chevreulîn grăssimea că­
priorului şi berbeceluî. Este licid,
odorante, analog oleineî.
H is t o r iă , ( — rî« ), narraţ.iunea
faptelor realîde uerî-ce natură,espo-
siţiunea ştiinţifică â activităţii Im ma­
n e. — Hist. civile espune eveniminte-
le al căror aginto este hornul. Se di­
vide în uriversale, care îm bracă
histori’a humanităţiî în treg e , sub-
divisă in patru secţiuni: lumea ve­
chia, l. media (476 — 1453), tim pu­
rile moderne (1453—1775 s. 89), e-
poch'a conlimpuraniă .— Din puntul
de vedeiic al metliodci , al mo­
dului în care sunt presiutate fap­
tele, histori’a se num. chronolorjică,
cănd urme dă regulat cursul timpu­
lui, ethnographică, cănd presintă iso-
lat mersul activităţii fiă-cărm popor;
synclironistică, cănd appropiă eveui-
mintele carî s’au petrecut îu ace­
raşi timp la popore differm ţi; pra­
gmatică , cănd are se espliee cffee-
tele evcnimintclor.—Puţin înainte de
resbclele pcrsice se dc steptâ la Grecî
străduiiiţ’a de â scrie uavraţiunile
timpului trecut. Aci sunt de nu­
mit maî ăntîiu logopraphiî, occupaţî
eu represintiiţiiinea poetică â my-
tlmrilor tradiţionali. Intre primii me­
rită â se numi Cadmu dela Milet,
mai buu decăt H ecate'i,' ale eăror
străduinţe fură întrecute de părin­
tele bistorici, Herodot, care espuse
ca itiTo(Jio-/jjd<pog trăssurele culesse
în centrul rcsbelelor naţionali ale
Helleuilor contră P c r s i, prec-ănd
Thucyditle, eii ovyygatiievs, descris-
se histori’a contimpuraDă ă lupte­
lor Helleuilor.
• I l i s t o f o g i ă , (gr.) partea ana­
tomiei care tracttkjă de ţessătiirelc
organice.
H is to r io g r a p li , (gr.) scriptor
www.dacoromanica.ro
H om
pensionat pentru â scrie histori’a
uneî case particulare.
H is tr iu n i, ( — strîo , din e-
trusc. hister Liv. V II, 2 , numiţi
şi tragoecli, comoedi, actores, ar-
tiftces, m aî pnein Jionorantc Indii s.
ludianes), primitiv dănţătorî ce edilii
addusseră din E trnria pentru ă dă
represintaţiunî în Koma. Maî tă r­
diu deveniră actori, pănă cănd cn
formaţiuuea trapei luî Liv. Ar:dro-
nic fură părăsiţî.,
H o c lo in e tru , (gr.) se num. di­
verse # apparate îu fonnă de lioro-
logie, carî servesc â măsura lungi­
mea ârum uhiî percurs. Comp. pe-
dometm şî comple-pas.
I l o l e t i e , nmiiiă Herman şi La-
t.rcillc uă fam ilii de araclinide tra-
ehialî conţinînd, între altele, acari-
delc. Neus.
I l o m e l i ă , ( g r ) conferinţă in
care un ecelcsiastic esplică popo­
ru lu i Evangeliul.
M o iiiic irtiu , ( — diurn) , om-
înor de lioiii. In Francia sc dis­
tin g : hom. commis eu premedi-
taţiune s. a ssassinat, podepsit eu
morte (art. 202); hom. resnitante
din băiaiă v oluntară, însă fără
premeditaţiune, s. meurtre, (art-
295), pedepsit cu morte s. travaux
forces pre vijiţă (art. 20 4 ); hom.
commis prin imprudinţă s. accidinte
(art. 321—326); hom commis în
cas dc legitima definsiune. Ace-
st’a nu constitncsce nici crime nici
delict.
H o m ile tic a , ( — ca), se num.
maî ales în Germania, rlietoiie’a
sacră s. theologi’a eiocinţcî eecle-
siastiec.
H o in ilia r , ( — r iu m ), se nu-
miâ un cules de homelie carî se
eitiâ duminica în biserice.
 H on 225
H o u iin a g iii , (lat. barbar hom-
m agîum ), jarăm înt de fidelitate efe
căn ti se facă în mănele seignoru-
luî verî-ce vassal, possessor a l.u -
nuî dominiu.
Ifo u io , (gr.) radicale carc in ­
tra în eomposiţiitnea m aî rânitor
vorbe arrătănd assemănare.
llo m o c e n tric , concentric.
llo in o d ro m , (gr.) drug (levier)
în care pondul şi puterea sunt a-
şedate in aceaaşî parte k puntului
de resura.
H o m e o in e rie , (gr.) nnmia A-
nassagora elemintele primitive s.
par ti similare.
H o m e o p a th ia , (gr.) systemă
medicale, fundată de Samnel Hah-
nem aira, care constă în & tracta
egritudinile prin mediul unor aginţî
doU ţî de proprietatea de â produ­
ce ass. hornului sănătos sympto-
mate asseminî acellor ce voiesc se
com bată, (similia similibus) opp.
allopathiă.
H o m o g e n , (gr.) califică, în
ph y sică, corpurile ale căror tâte
părţile integranti sunt de aceaaşî
natură. Cantităţi homogene sunt în
algebră, cari au acel’aşî număr de
dimensiuni.
H o m o lo g , se nnm. în geome­
tria laterile oppuse la ănghinrî e-
galî în figurele asseminî. în tri-
ănghiurile asseminî părţile homo-
loge sunt proporţionali.
U o m o n y m c , (gr.) propriu calif,
personele diverse carî portă ace­
l’aşî nume, prin estins. tote vor­
bele cari an acel'aşî sunet.
H o n o r a b ile , (— Us), de ho-
norat,
H o n o ra re , ( — ra re ), â addnee
honore.
U onQ re, (— nor), cinste.
www.dacoromanica.ro
H or
llo r js o n i c , (gr.) cerc al sphe-
reî care o divide în done părţi s.
hemisphere, un’a superiore şi visi-
bile, alt’a inferiore şi nevisibile.
ll a r o l o g i u , (gr.) nume gene­
rale pentru tote machinele carî ser­
vesc â măsură timpnl. Originea
lor este în Oriente.
H o ro s c o p , (gr.) predicţiune de
destinat’a cuî-va după inspecţiune
stellelor la nascerea sa.
H o r t ic u l tu r ă , partea agricul-
tureî al cnî obiect este nă cultură
m aî feciindante â plantelor maî a-
les de gradină.
H o sp ita lita tc , (s—tas), libera-
litate essercitată către streinî, mal
ales dacă sunt priimiţî în casă.
H o s ti li ta t e , (— tas'), inimiciă,
acţiunea inemieulnî.
I lO tc I , (fr.) domiciliu magnific
în u rb e, precum eră ale nobililor
fendalî. Uerî-ce edificiu mare bine
decorat destinat ă dâ şedinţă la
mai mulţî.
H ila ri," (din angl. îcherry) spe­
ţă de luntre cu doue eatarturî şi
done vele.
H tim u l, ( - lus), botan. gen din
famili’a nrticeelor din care nă spe­
ţă humul commune (h um u lu s lu­
p u lu i ) se usitedă în med. câ sto-
machică.
H ouilSe, (fr. din sa’sson. huila)
dissă şi cărbune de păm înt sub­
stanţă cărbunâsă ce se găssesceîn'
massă considerabile în sînul p ă -
raîn tn lu î, compusă essenţiaie de
cărbune şi biturne, nuită unei pro-
porţinnî variabili de substanţe pă-
mîntâse.
H u s s a rd s r (fr. din hung.) corp
de călărime nşiâriă originar din
Hungaria.
H y a lo id , (gr.) membrană din
 H yd 226
întrul forte snbfire, perfect tran-
sp arin te, din întrul ochiului, care
învălesce corpul vitrat.
H y b r id l , ( —dae), botan. denum,
variaţiunile de flori abţinute prin
eopulatul plantelor. In grammat.
se 4^ce de vorbele formate <Je ra­
dicali luate din doue limbe dif-
ferinţî.
lly d n u -ic li, acid) resultanţl diu
conbinaţinnea unuî metaîvid în hy-
drogennl.
H y d r a r g y r i a , (gr.) erupţiune
cntaneă produssă prin administra-
ţiunea interiore s. esteriore â pre-
paraţinnilor mereurialî.
H y d r a s , (gr.) denum. în chem.
verî-c 6 corp care conţine apă în
combinaţiune.
H y d r a n li c ă . (g r.) sciinţă al cnî
obiect este mişcarea liciţilor. —
Desvoltată deja înainte de Archi-
m ede, acostă sciinţă crescii prin
descopperirile luî Ctesibiu şi Heron,
douî raathematicî celebri din Ales-
sandria. Lucrările luî Stevin care
determină pressinnea fluitjilor con­
tră laterile carî Ie reţin , ale luî
Gallileu care întrevădu greutatea
aem luî, ale luî Torricelli care af-
flă legea iuţimiî fluitjilor cănd curg
printr'un orificiu, în fine ale luî D.
Bernoailli, M aelauriu, Cuier s. al.
an fună:<t hydraulic’a modernă dăn-
du-î' drept base hydrodynamic'a.—
Se num. tnachină liydraulică, veri-
ce machină mişcată de apă s. de­
stinată a redicâ ap’« .
f f y d r io d a ţ î, ioduri.
H y d r i o d i c , (acid), iodhydric.
M y d ro , iniţiale â vorbei hydro-
gen, se pune înaintea mnltor te r­
mini de ehemiă
M y d r o b o r a c ită , chem■ mine­
rale compus de acid borie, magre-
www.dacoromanica.ro
H yd
siă calce şt apă, analog gypsnlnî.
H y d r o c e J e , ( — lem.) med. tu-
more formată în scrotum prin ac-
cumulaţinne de serositate.
H y d ro c e p ta a l, ( — luni) hydro-
pise â capului s. cules de serosi­
tate în întrul calneî.
f l y d r o c l i l o r a t , chem. chlory-
drat.
H y d r ic l il o r ic , (acid) , chlor-
hydric.
H y d r o d y n a m i c ă , parte â me­
canicei al cui obiect este de a cal-
cnlă torţele carî determină mişca­
rea flnidilor şi de ă stabili legile
de ecilibriu şi de pressiune cari Ie
condnc. — Applicată se nntn. hy-
dr aulică.
M y d r o g e ii, (gr.)- numit ăntîiu
aer inflammabile, gas perm auinte,
necolor, nesipid, inodor dacă a fost
p urificat, cel maî uşior din cor­
puri, discopperit la începutul seci.
17, cunnoscut bine dela 1777 cănd
Cavendich a descris proprietăţile
selle principali.
H y d r o g r a p h i ă , (gr.) sciinţia
topographieî maritime, descripţiune
;’i m ărilor, ţărm urilor. — Hydroga-
phiă, de hydrographiă.
H y d r o h e in i& , (gr.) pre mult
scrum în sănge.
I l y d r o m a e n ţ i â , (—tîa), devi-
naţiune prin meciul apei.
H y d r o m e l , (— melitnuhea) apă
in care s’a dissolut mere. H. vinos
s. wmel, care a sufferit un fel de
frementaţiune.
l l y d r o m c t r n , (gr.) verî-ce in­
strument care servesc: pentru ă
măsură greutatea, desitatea, iuţi-
mea, puterea şi alte proprietăţi ale
licidilor.
H y d r o p h a n ă , (petra), p&ră
 •H yd 227 Ily g

opacă şi transparinte în apă , va­ H y d r a r , chem. «omtinaţiune de

rietate .â apaleî. hydiogen cu alt clement.
H y d ro p h o b it, ( —bus), cel ce l l y g i e u ă , (gr.) partea medici-
are hydrophobiă. nei al cuî scop este conservaţiunea
H y d ro p h o b iă , ( —bia) , frică sănătăţii.
de apă şi Iicicţi. U y g r o l o g i ă , tractat de fluicţii
H y d ro p ic , ( —cus), cel ce are corpului human.
hydropiae. U y g r o i u c t r u , (g r.) machină
H y d ro p iş e , ( —sis), effusiune pentru ii cunnosce gradul buuiidi-
de apă în uă cavitate ă corpului tăţiî aerului.
8. in ţeasătur’a celulară. H y g ro in e ti-iâ , parte a physi-
H y d r o p la s iiă , galvanoplastiă. ceî care tractezi de inecjlocele de
H y d ro p iie u m a tic ă , (cupă), cu­ â appreţiâ variaţiunile humidităţii
pă, dată de Poisttey, servind pen­ aeru lu i, cantitatea de apă în va-
tru â prinde gasele sub ap ă; verî- pore conţinută in aer s. în un gas.
ce apparat pentru acest effect. H .y g r o p lio b iă , (gr.) hydro­
H y d ro p y ric , â califică vulcanii phobiă.
ale căror ape sunt inflamabili, spi- H y g r o p h ta h n i c , hygroblepha-
na-bifida. ric.
H y d ro ra c h itis ,k y d ro p is e ă spi­ H y g r o s c o p , hygroinetru.
nării. I l y iu e n , (—meu), căssătoriă.
H y d ro s o c h a ru m , ( —rwm) am- H y m c n o g r a p liiă , descripţiuuc
mestec de apă şi sachar. â membranelor.
H y d ro s c o p , (gr.) speţă de clep- ll y i i i c n o l o g i a , tractat assupra
sydru evastănd din nn vas larg în membranelor.
care se curgea pre picătură ap’a H y m e n o p te r e , (gr.) â treia or­
prin uă parte conică şi eră rece- dine a classii insectelor,, ale cuî
pută proporţionale în un cilyndru charactere sunt: 4 aripe, m em bra-
gradat. Vd. şi hydrophant. nose cu nervure longitudinali man­
H y d ro s c o p iă , (gr.) divinaţiune dibule, massile şi abilomele arm at,
prin mefjiul apeî. Ia femine, de un ac.
H y d ro s ta tic ă , ( —tice), sciin- Ily tn e n o t o u ii ă ., dissecţiune â
ţia pressiuniî lic iţilo r, theori’a e- membranelor.
cilibriuluî liciţilor şi gaselor. l l y m n , (—nus), cănt in houo-
H y d r o s u d o p a th iă , hydor su- rea Divinităţii.
dor-pathos), hydrotherapiă. l l y u i n o g i a p h , (gr.) autor de
H y d r o s u lp lia l , salphidrat. hynmuri.
H y d r o tlie r a p iă , med. metho- I l y o i d , (—os), inie os suspina
dă de tractaţiune caro constă în liorisontale intre basea Iitnbei şi
a combate esclusiv s. principale laryngele, în desimea părţilor moie
egritudinile prin usul apeî. ale gituluî.
H y d ro th o ra x , ( — hydor - tho- M y o s c ia m u s , vd. Jusquiame.
r ax) med. nume dat hydropysiî de H y p .a to id ă , (fr.) melopiă.
pept şi particular pleure&iî. l l y p e c o o n , (fr.) mică plantă
4cosâ, narcotică.

www.dacoromanica.ro
 H yp
l l y p e r , (gr.) preposiţiune care
se pune înaintea vorbelor câ se
arratte esces, ce-va preste semni-
fleaţinnea simplă â vorbeî, syn. per.
Pentrn ehemiă vd. Poiiillet chim.
(Par. 1854) I. p. 7 sq.
H y p e rb a tf t , (gr.) gram. figură
eare invertesce ordinea uatnrale ă
vorbelor. Se diee numai' de micele
inversiuni care nn frec preste nn
membrn de pkrase.
H y p e rfo ib a s m , inversinue â
ordinii natnralî ă constrncţinniî.
H y p e r b o lă , { —la) rhet. figură
prin care se adanga s. se diminn-
esce veritatea lucrurilor; geom. li-
neă dreptă în care pătratnl semi-
ordonanţeî este către ănghiul drept
al abscisei prin uă dreptă compu­
s ă - de aceaaşî abscissă şi de nă
transversă, precum altă dreptă da­
tă , (parametrul assiî) este către
assea transversă.
H y p e r b o l i c , e a re perţine hy-
perboleî.
H y p e r b o lv io , (gr.) geom. hy­
perbolă care se definesce prin e-
qnaţianî în carî terminiî eqnaţiuniî
hyperboleî snnt redicaţî la grade
superiori.
H y p e r b o r e u , (gr.) se <}ice de
lăcuitoriî ţerrelor carî sunt în p ar­
tea nordnlnt.
H y p e v c a ta le c tic , ( —cui),m etr.
vers grec s. latin în care snnt nna
s. doue sylabe pre mult. Comp.
hypermetru.
H y p c r c a th a r s e , (gr.) med;pur-
gaţiune escessivă.
I l y p e r c r i l i c , critic escessiv.
H y p e rd i-a in ii, dram ăesagerată.
H y p e r e p l i i d r o s e , (g r.) med.
sudore escessivă s. ne moderată.
. H y p e r e s i ă , (fr*) med. funcţiune
organică.
www.dacoromanica.ro
228 H yp
H y p e r e th c s iă , (gr.) esces de
sinţibilitate,
H ypei-icinec, botan. fatmliăde
plante dicotyledonie conţinind her-
be, arbnreî, arbuşti carî sunt ad ­
dese însemnabilî prin snccuril# re-
sinâse ce conţin. Floiile lor au 4
s. 5 pitale, pnbescinţî (galbine) şi
semănate cn mici piintnrî negre.
H y p e r t r o p h i ă , (gr.) creseere
escessivă â nnui organ, characte­
risată prin adanssnl pondulnî şi
volnmelnî sen fără alteraţinne rea­
le ă ţessătnreî.
I l y p u i a t r i i , unme dat unor som-
nambnli carî se presnppnn dotaţi
de facultatea de â arrăttâ, în tim­
pul somnnlnî magnetic, medicamen­
tele cnvenibilî pentru tractaţinnea
egritndinilor.
H ypnobai, (gr.) somnambul.
H ypilO tice, (gr.) se num. me-
dicamintele proprie â addnee somn,
nareulice.
H y p o , (gr.) preposiţinne care se
pnne înaintea vorbelor câ se ar­
ratte înrteosoi-at, dimiunţiune.
il y p o a z o ti c , vd. Hyponitric.
i l y p o c h l o r i ţ î , chem. sări re-
sultauţî din oombinaţiunea acidn-
luî llypochloi'os şi uă base.
H y p o c iilo r o s , (acicl.) acid com­
pus dechlor şi maî puţin ossygen
decătacidul chloros. (Pelonze Chim.
Par. 1854. I. p. 7.)
ll y p o c a u s t , {— luni), sp eţă de
sobă ale cui ţeve se dnc pre pa­
viment.
lly p o c llin ia , (gr.) med■ hnm 6-
re îndesită în ţessătur’a corneeî,
cataractă.
H y p o c o n d rn , se nnm, părţile
superiorî laterâlîale abdomelnî, sub
carfilaginile cdstelor.
H y p o co n d riă, med. egritudine
 H yp 229 Ily s

nerv 6să. Cons. Braehet. De l'Hy- H y p o tc n a s e , (gr.) geom. se

pocondrie (1832) F . Dnbi-is d’A- num. laturea oppusă ăughiulnî drept
miens (1837.) în un triănghiu drept ănghiii. Pa-
M y p o c r a s , (viltitm hippocrati- tratul construit pre hypotenuse e-
cum) băutură tonică şi stomachică ste egale pătratului construit pre
compusă cănd cu uă infusiune de celle-alte doue laterî.
migdale dulcT, casia contrită în vin îly p o te c ă , emanet. Droil reel
de Madera ammesticat cn rachiu, sur Ies immeitbles affectes ă l'ac-
saehărată şi condită cu puşin muşc quittemenl d'une oblicjation (C. Nap.
şi ambarum , cănd cu vin , s a h a r, art. 2114) vd. şi 2192— 95.)
casia, cai-iophyl (garoafă) zingiberi Ily p o tlic iiu s e , (gr.) geom. cea
a. al. (Bouill.) maî mare lăture îi unuî triănghiu
l l y p o g a s t r n , partea inferiore drept ănghiu s. 'sub tendictea ăn -
â abdom eluî, oppusă epigastruluT. ghiuluî drept.
U y p o g c fi, ad. Catacumbe. tly p o th e s e , (—sis), conjectură,
I l y p o g l o s s ă , m are nerv care presupposiţinne a unui lucru pos-
preşede la mişcările limbeî. sibile s. nu de unde se trage uă
H y g o g in , se cjiee, în botanică consecinţă. — Hypothelic, de hypo-
de organele florali inserte snb pi­ these, fundat pre hypothese.
stil. H y p o ty p o s e , rhet- figură prin
lî y p o n 'i t r i c , (acid.) numit şi care se deping lucrurile în culori
acid hyp o azotic, gas nilros, va - asia. de viue că crede nescine â le
pâre nitrosă, combinaţiune de a vede înaintea ochilor.
zot şi ossygen. H y s t e r i ă , (gr.) med. gen de
H y p o s ta s c , hyposlatică. nevrose.
f l y p o s u lf a tf , chem. sări resul- H y s te ric , care se referesce la
tanţî din combinaţiunea acidului şiter.
hypoauifuric cu uă base. H y ste ric ism , hysteriă puţin in­
lly p o s iilfH î, sări din acid hy- tensă.
posulfurus şi uă base. H y s tc ro lo g iă , inversiune a or­
U y p o s iilf u i'u s , (acid.) acid dinii naturali â cugetărilor.
compus din salftir şi ossygen (S 2 H y ste ro in a u ifi, nyraphomaniă.
0 2.) H y stc ro to m o to c iă , operaţiune
H y p o s n lf u r ic , (acid), acid com­ cesarică, (caesaria incisio.)
pas din sulfnr şi ossygen (S2. 0 5 .)

www.dacoromanica.ro
 I .
I , ă non’a literă ă alphabetu-
lnî. Câ numerale vală, la R. 1, la
Grecî i — 10, 10,000; In evul
mc(|iu 100 , cn uă trăssură hori-
sontale d’assupra, 1000. Pre mon­
nete arrattă că sunt bătute la Li-
moges. In breviaţiune, la R .. im -
peralor, V. I. — «fr illuslris; I.
Q. “T ju re quiritium ; ICTUS
ju re consultus. I. O. M Iovi Op-
timo Maximo. In theori’a syllogis-
mnlni desemnă proposiţiunea par­
ticulari» affirm ativă; In chem. iod.
I a m b , ( — bus), metr. pede dc
un’a scartă şi un’a lungă. Inven-
ţiunea sa se attribuesce lui A r-
chiJoch.
l a m b o g r a p l i î , poeţT iambici,.
I n t r a le p tic ă , methodă de th'e-
rapentică care constă în â tractîv
egritudinileprin fricţiuni şi uncţiuili.
l a t r i c ă (gr.) vd, Medicină.
Ic h t y o lo g i S , (gr.) partea zo­
ologiei eare tractedă de pesci, fon­
dată de Guill. Rondelet.
Ic llty o s e , (gr.) se cithiase med.
affecţiune eataneă, dartru farinos.
I c o n o c l a s t , spărgător de icone.
, I c o u o g r a p h i ă , (gr.) descrip-
ţinnea monumintelor sculptare! an ­
tice s. â evului mediu, represinta-
ţiune figurată de persone însem -
nabill antice s. moderne. Intre cu­
legerile principali sunt: Illuslrium
imagines, de Bcllorio, Roma 1685.
Icanocjraphie grecque de Visconti
(P ar. 1811).
Ic o ln o lo g iă , (gr.) esplicaţiunc
& fignrelor allegorice şi attribufe­
lor lor.
I c o s a e d r n , polyedru term inat
www.dacoromanica.ro
în 20 feţe şi compus de 20 triăn-
ghiurl ecilateralî, cari luate căte5.
se forme<}ă vîrfurile polyedrulnî.
I c o s a n d r iă , (g r.) h 12 eiasse
â systemeî lu î L inne, conţine ve-
getalile «le căror fiorî au cel pu­
ţin 20 stamine înşirate precaliciu.
I d e a le , care essiste numai în
M6ă ; opp. reale.
I d e , (idus din etrusc, iduare
comp. div-idere) nnme d a t, la R.
(}ilei puse către me^locul luneî şi
părţii lunei dintre acestă (|i şi noue.
După lungimea diversă â luneî i-
dele se punea la 15 pentrn Mar­
tiu, Maiu, Iulin şi Octobre, pentru
celle-alte Inne la 13. Addese â noua
(|i se nnmia după ide, inclusiv cu
4i’a idelor. Celle-alte <Jile se com-
putâ dela dînsele îndărăt cu for­
m’a ante diem Kalendas. Vd. Zumpt,
Lat. Gramm. fin.
Id e a , represintaţiunea unuî lu­
cru în spirit. Mera vienlis aper-
ceptio la seholasticî.
I d e a l i s m , denum. doue secte
philosophice, un’a fundată de Pla-
tone, represintată în timpul modern
maî ales de K ant, Schelling, Mal-
lcbranche, H egel, alt’a professata
sub diverse forme de Bcrckeley,
Hume , Fichte. Ambele admit nu­
mai essistinţ’a ideelor.
I d io e ie c tr ic e , (gr.) se <ţîee de
corpurile electrice prin sine-le s.
susceptibili de â se electri prin fre­
care, opp. anelectrice.
I d io m ă , (g r.) limbă propriă u-
neî naţiuni.
I d io p a th iS , (g r.) s .— thicâ, se­
ciicc de nă egritndine primitivă s.
 I tu a 231
«are essiste de sin e, opp. sympa-
thică 8. secundariă.
I d io t, affectat de idiotism.
Id io tis m , (gr.) alienaţinne m in­
tale care constă în un fel de obli-
teraţiune â facultăţilor înţellessualî.
I d i o t i s m , ns de espressinne
speciale unei limbe şi care se a-
bate dela principiele gram muticei
generali.
I d o l , (gr.) imagine de tjeifeite
falsă.
I d o la f r a r e , (fr.) â iubi cu i-
dolatriă, f 6rte mare passiune.
I d o la tria , (— tria), cult al Şei­
lor falşi. — Idolatrie, relativ la i-
dolatriă.
I g n o ra n ţa , ( - f i a ) , lipse de in­
strucţiune, nesciinţă. — Ignorante,
care este în ignoranţă.
ig n o r a iitis m , system’a nemi-
.cilor sciinţeî. R . us.
I g n o r a r e , (— rare), â nu'cu n -
nosee, ă nu ave sciinţă, a nu sci.
N. ns.
Illa r, vd. Nillar.
I lla r ita te , vd Nillaritate.
Illic it, ( — f« s), nepermis , ne­
cuvenit.
I lln m iu a r e , vd. urm.
Illu m iu a ţiu u e , (—'(io), acţiune
de â iilnminâ, effectele selle, mare
cantitate de lumină formând figure.
I l l n s i o n a r c , â produce illn-
siune.
( llu s iu tie , ( —st'o) , apparinţă
înşelătoria.
I S lu s o r , de illnsinne, capţios.
I lln s tr a re , (— «rare), â face il-
iLStru. — lllustraţiune, acţiune de
ă illustr'o.
U lu s tr a , (— slris) , strălucit.
Ilo t, *vd- lleloţî.
Im a g in a r , (—narius), care nn
este decăt în imaginaţiune.
www.dacoromanica.ro
I in p
I m a g in a r e , ( — n a ri), â şî re-
presintă în spirit.
I m a g i n e , ( —go) , represintaţi-
une în pictură s. sculptură.—Im a­
ginaţiune, acţinne de &. imagină.
î m b a r c a r e , (â fr.) ă pune în
uave. — lm barcaţiune, acţiunea de
k imbarc'a. IV. «s.
I m b e c ille , ( — ciliis), necapa­
bile, slab de sp irit.—lm bedilitate,
calitatea imbecilleluî.
Im ita b ile , (—*'«)» de imitat.
Im ita re , ( — tari), â face după,
a urma un model. — Im itaţiune, ac­
ţiune de â imită.
I m ita to r, cel care imitedă.
I în m a te r ia le , vd. urm.
I m m a te r ia lita te , calitatea fi­
inţelor cari sunt de natură oppn-
să m a te rie i, precum suffletul şi
Dumnezeu.
I m m o r a le , ( —Us), fără, con­
tră morale (bunele năravuri). —
Im m oralitate, calitatea immorale-
luî, lipse de morali.
Im m o rta le , ( — lis), nemuritor.
I în m o rta lis a re , ă face immor­
tale.
Iin in o rta lita te , (— fas), calita­
tea immortalelnî.
I m p a r d o n a b ile , (fr.) care nn
pote fi iertat,
Im p a s s ib ile , (fr.) nesinţitor la
sufferinţele altuia.—lmpassibilitate,
calitatea impassibilelnî.
Iin p a c iin ţă s C— tia) , lipse de
paciinţă, răbdare,
I in p e r ă ţire , de commandă (po­
runcitor.)
I m p e r a t e r , (— tor) , magistrat
la K., cui se dă prin lex curiata
de im perio, commanda resbellnluî
şi administraţiunea jnstiţieî în timp
| e pace. Ini Cesare capătă dela
senat titinl de imperator in sens
 I in {> 232
mal înalf, a d pentru totă vieţ’a şi
transmissibile. A cel'aşî lucrn se în-
tîmplă cu Augnatu, şi astfel cu în­
cetul imperalor deveni ideutic cu
princeps 8. Caesar.
Im p e r f e c t, ( — tus) , nedeplin
(nedesăvîrşit.)
Im p e rfe c tib ile , ( —.lis) , care
nu se pote perfecţiona. — Imperfec-
tibilitale, calitatea imperfectibilelul.
I m p e r f e c ţiu n e , (— tio), starea
imperfectului, defect care oppresce
perfecţiunea.
Im p e ria lis t, părten alu u u îim -
perator. Se dice maî ales de păr-
teniî politicei luî Napoleon s. unuî
principe din famili’a sa.
I m p e rio s , ( —sus) , măndru ,
înalt, trufaş iu ; fig. neresistibile.
I m p e r m e a b ile , prin care nu
pote pătrunde un fluid.
I n ip e r tin in ţă , characteru l, u-
neî pers. s. unuî lncru impertininte.
Im p e rtin in te , care vorbeace s.
lucredă contră raţiu n e, contră bu-
n 'a curiinţă. (obrasnic.)
I m p e r tu r b a b ile , (— lis ), oare
nn se turbură, nn se mişcă.
I m p e tu o s , ( —su s), iute, vio-
linte, veheminte, repede, f6rte vinii.
— Impeiuosilate, calitatea impetu­
osului.
Im p iu , (—pîus), fără religiune.
— Impietate, calitatea impiuluî. N.
conf. cn fr. m pitie, cruzime.
I m p l i c a r e , ( — care), k încur­
că , ammesticâ (în uă accusaţiune
s. a l.); â conţine, trage cu sine.
— lm plicaţiune, act de â implică,
am mestec
Im p lic it, (— tus), coprins în uă
proposiţiune, în uă oraţiune, fără
ă fl esplioat în term ini formali.
I m p lo r a r e , ( — ra re), k ru g ^
cere ca ardore, humilinţă; invocă.
www.dacoromanica.ro
Im p
Im p o lit, care are impoiiteţă.
Im p o lite ţe , lipse de politeţă.
I m p o n d e r a b ile , ( — Us) , cuî
nu se pote cuunosce pondul, greu­
tatea.
Im p o p u la r , ( —r is ) , care nu
este popular.—Impopularitate, lip­
se de popularitate.
Im p o r ta n ţă , pond,- valore, cre­
dit, autoritate.
Im p o rta n te , care are impor­
tanţă.
I m p o rta r e , ă introduce m ăr­
furi din uă ţerră în â sa. — hnper-
taţiune, acţiuue de â importă.
I m p o r t u n , ( — nus), supărător,
incommod.
I m p o r t u n a r e , â addnee im -
portunitate.
Im p o rtu n ita te , ( — tas), acţiune
de ii im portunâ, de â fi importun,
ineommoditate.
I m p o s a n te , (fr.) care impune,
propriu ă attrag e' attenţiune res­
pect. Suppl. impuilOr.
I m p o s a r e , (fr.) Vd. şi sappl.
a impune.
I m p o s i t , ( —tu s), ceaa câ este
impus, tribut (âajdiă.)
I m p o s iţiu iie , ( —tio ), acţinne
de a imperie, şi imposit.
I m p o s s ib ile , ( — lis), prestepn-
tinţă. — Impossibilitale, lipse de
possibilitate.
I m p o s to r, (fr.) înşelător.—Im ­
postură, înşelăciune. N. us.
I m p r e c a ţiu n e , (—tio), male-
dicţiune.
I m p r e s s io n a b ile , facile Ia im-
pressinne.
I m p re s s iu n e , (— sslo), întlpă-
rire.
I m p r i m a r e > suppl. imprimere,
— â înţypări; typări.
I m p r i m e r ia , typographiă.
 lu a 233
I m p r o b , (— bus), care despre-
ţiesce justit’a şi honestatea.
I m p r o d u c U h ile , oare nu pro­
duce.—Jmproduclibililale, calitatea
improductibileluî.
I m p r o p r i i i , (—prius) care nu
e propriu apt, just.
I m p r o v i s a r e , (fr.) ă face de
uă dată, din inspiraţiune, fără pre-
paraţiane. —Improvisatiune, acţiune
de â improvisâ.—Improvisator, cel
ce improvis(5dă.
I m p r o v i s t , (fr. « l'improviste)
deuăcjată. Comp. improvisv.
I m p r u d i n ţ ă , ( —/ta), lipse de
prudinţă (vd. vb.) —. Im prudinle,
care are imprudinţă,
I m p u l s i u n c , (—•s»u), mişcare
comraunicaiă prin lovire, împingere.
I m p u n i t a t e , ( —tas) , lipse de
pedepsă.
I m p u r , care nu e pur.
I m p u ta r e , ( —tari), !i attriiu i
cv. demn de reprobaţiune.—Impu-
ta ţiu n e, aeţiune de â impută.
I n a c c e s s ib i le , ( —Ss), d eeare
nu se pâte appropiâ cnv.
I n a c ţ i u n e , lipse, încetare de
activitate.
I n a c tiv , fără activitate.— Inac­
tivitate , lipse de activitate.
I n a d m ts s ib i le , ( —lis), care nu
se p 6te admite. — Inadmtssibililale,
calitatea inadmissibileluî.
I n a l i e n a b i l e , ( —lis ), care nu
se pdte aliena.
I n a l t e r a b i l e , ( —lis), care nu
se pote altera. *
I n a m o v ib i le , (fr.) care nu se
pote destitui, (din un post.)
I n a n i ţi u n c , (fr.) suppl. in a n i-
lale, — slăbiciune can Bată din lipse
de nutriţiune,
I n a p p l i c a b i l c , ( —lis), care nu
se pâte applicâ.
www.dacoromanica.ro
In c
I n c a p a b ile , care nu 6 capa­
bile.
T n c a p a c ita tc , lipse de capaci­
tate.
Iiic a r n a ţiu u e , (— tio), acţiunea
prin care J. Chr. s’a făcut hom.
In c e n d ia re , ă apprinde, dă foc-
In ce n d ii), ( —diu m ), mare îm.
b ră ţa t de foc.
I n c id in tc , întim piare în cur­
sul uuel affaGen.
lu c is , ( —sunt) , mică phrase
cşre face parte din membrul uneî
periode.
lu c is im ic , (—sîo), tăiare.
I n c ita r c , ă înflăcăra pre cnv.
pentru cv. —Incitătiune, acţiune de
ă incită. — Incit,aliv, stimulante. —
Incitator, cel c6 incită.
I n c lu s iv , coprins în, numărat
între celle-alte.
lu c lu s iv ă , ( — va) , recepţiune
la cardinalat.
. In c o iu b u s tib ile , ( —lis), care
nu se consumă de foc.
Iu c o n u n o d , ( —dus), supăiător,
care e spre povară. — Incommodi-
tale, supărare causată de ceaa ce
este incommod.
I n c o n s ta n ţă , ( —tia), facilita­
te de â se schimbă starea, opiniu-
nea, revoluţi unea s. al. (nestator-
niciă.)
I n c r u s ta r c , ( —stare), ă appli-
că un corp (m arm ură s. al.) pre
uă suprafaţă pentru â o orna.
I n c u lp a re , â accusă de un de­
lict, (învinovăţi.) — Inculpaţiune,
acţiune de h inculpă.
I n c u r a b i l c , care nu se pote
cură , tă m ă d u i, nesanabile, neme-
dicabile. — Incurabilitate, calitatea
incarabilelul.
I n c u r b , botn. curb concav în
întru, conves pre dinaffară. Neg.
 lu d 234
E n d a n tn isa re , vd. Indemnisare. In d ifle r in ţă , starea uneî per-
Iiid e c iu ţă j lipse de dccinţS , sone indifferinţî. — Indifferinte, ne-
necuviinţă. — Indecint, care e în
indecinţă, contră decinţă, neeuvenit.
In d e s c if ra b ile , care nu sep6-
t« descifra
In d e c is , nedeterm inat, (neho-
tărît.)
I iid e c is iu u e , nedeterminaţiiine,
(nehotărîre.)
In d e le iiis s a b ile , (fr.) suppl.
indefinibile,'— care nu se pote de­
fini.
In d efin it, ( —tos), nedeterminat,
fără margini, stabili (hotărîte.) —
Indemnitate, calitatea indefinitului.
I n d e p e n d in ţă , neatîrnare. —
Independinte, care este în indepen­
d in ţă, nealîrnat.
In d e s c rip tib ile , care nu se po­
te descrie. —Indescriptibilitale , ca­
litatea indescriptibileluî.
In d e s tru c tib ile , care nu se pd-
te destrui, strică.
I n d e te rm in a t, nehotărît.
I n d e te n n iiia ţiu u e , vd. Irre-
soluţiune.
In d e v iiia b ile , care nu se pote
.devină (ghici.)
I n d e e s , vd. Indice.
In d ic a re , ( — care), â a rrăttă .—
Indicaţiune , acţiune de â. indică.,
arrăttare.—In d ica tiv, care serves-
ce â arrăttâ. Pentru lucr. precănd
indicator, arrăttător , care arrattă,
pentru luerr. şi perss.
In d ic e , (index) arrăttător, semn
apparinte şi probabile al unnl lucru.
In d ic (iu n e , ( —ctio), convoca-
ţiune â nneî adunanţe m a r i, â u-
nuî conciliu; chron. spaţ de 15 anni.
Termin usitat încă in bullele pa­
peî şi în unele curţi occlesiastice.
I n d ic tiv e , la ceî vcehi sărbă­
tori ordonate de magistraţi.
www.dacoromanica.ro
End
păssător.
In d ig e n , ( — na), pămînten, na­
turale din uă ţ6rră. — In d ig en a t,
drept de naturalitate.
I n d e g e s t i b i l e , care nu se po­
te digeri.
I n d ig e s tiu n e , (— lio), defect
de cocţiune â alimintelor îijstom ac.
Iu d ig ita in e n ta , (plat.) parte
din libri pontificii, sp eţă de indice
de diversele deităţî priimite în Ro­
ma , în una cu esplicaţiunile ne-
cessarie, pote şi prescripţiunl assu­
pra modului de adoraţiune şi în a-
cest respect chiar formule de ru ­
găciuni şi c a n tu ri, (de unde pote
accepţiunea luî Lersch Sprachphi-
las dor Alten m. p. 115. Comp.
de versn Saturnio p. 83 sqq.) Un
script al lui Grannî Caccu către
Cesare portă acest’aşî nume.— Loc
principale la Sers. ad. Virg. Georg.
I. 21: aomina haec numinum in
indigitamentis inveniuntur, i. c. in
libtis prutificalibus qui et nomina
deorum et rationes ipsorum nomi-
num continent. Vd. K lansen, Ae-
neas u. die Penaten II p. 9 0 7 sqq.
şi Ambrasch, Ueber die Religion-
sbiicher der Rorner (Bonn. 1843. 8)
p. 3. 4sqq, 2q sqq. Uv. sqq.
I n d ig n a re , a se supără. — In-
dignaţiunc, supărare.
I n d ir e c t, câ adv. în un mod
nedrept.
In d ig o , (ital. dm lat.)
In d is c ip lin ă , lipse de disci­
plină.
E n d isc ip lin a b ile , care nu se
pote disciplină.
I n d is c ip lin a r e , â strică disei-
plin’a.
 lu d 235
In d is c ip lin a t, care nu este dis­
ciplinat.
I n d i s c r e t , (fr.) lipsit de dit>-
ereţiune.
I n d is c re ţie , (fr.) s. — ţinne, de­
fect de discreţiune.
I n d is s o lu b ile , ( - lis), care nu
se pote dissolvi (topi.)— Indissolu-
bilitate, calitatea indissolubileluî.
I n d is p e n s a b ile , de care nn se
pote dispensa cnv. neappărat. —
Indispensabili late, calitatea indis-
pensabilelui.
In d isp on ib ile, ( —Us), de ca­
re nu pâte dispune cnv. prin tes­
tam ent.—Indisponibilitate, calitatea
indisponibilele.
I n d is p o s iţiu n e , alteraţiune u -
şidriă ă sănătăţii, stare cănd cnv.
nu se simte destul de b in e ; dispo-
siţiune puţin favorabile, aversiune.
I n d iv id , fiinţă partieujariă din
fiă-care speţă.
I n d iv id u a le , care perţine indi­
vidului.
I u d iv id n a lis a r e , â consideră
individuale, ;i separă, abstrage din
speţă.
I n d iv id u a lis m , systemă de i-
solaţiune în lucrări, străduinţe.
- I n d o l i n ţ a , ( ~ t i a ) , sp eţă de
indifferinţă mal ales peutru lucru­
rile cari atting pre cel-alţl h6menî.
In d o lin te , care nu simte nimic,
assupra ^jjî nimic nu face impres-
siune; liniate â spiritului satisfăcut.
Ilid o m a b ile , (—bilis), care nu
se pote domestici.
I n d u c ţ i u n e , t — c<fo), mod de
raţionare caro constă în a inferi
un fapt din altul. Repausu pre prin­
cipiul că aceaaşî causă în acelieaşî
circuustanţe producc acel’aşî effect.
Inducţiunea plecă s. dela un fapt
particular la altul, particular şi se
www.dacoromanica.ro
lu d
nnm. raţionament prin analogia,
8. dela fapte particularie la legile
generali ale n atu re î, inductiunea
propriii dissă. — Deducţiunea plecă
dela generale la particular. Metho-
d’a de in d u cţiu n e, pusă maî ales
în honore dc B acon, care a stabi­
lit regniele eî în No vum Organum
constă in â căută căuşele pheno-
menelor şi ,ă stabili legî după carî
aceste cause iaeredă. Regul’a fun­
damentale ă acestei methode con­
stă în ă reject'a verî-ce hypotheae
arbitrariă şi a nu privi că cause
ale phenomenelor decăt facte carî,
recunnoscute dejâ în sine eâ reali,
însoţesce constante phenomenele de
esplicat; fără cari aceste phenrf-
mene nu se pot produce nicî-uă
d ată; în fine cn carî elle variedă
tot-deuna în aceaaşî proporţiune.
Sciinţele cari presuppun permanic-
ţ ’a proprietăţilor corpurilor şi le­
gilor natureî, precum sunt astrone-
mi’a physic’a, ehemi’a, hisfori’a n a­
turale, medicin’a s. al. repausâ pre
inducţiune.
I n d u l g i n ţ a , (— lîa), bunătate
şi facilitate â ie r tă ; eccl. remissi-
une ă pedepsii timpuralî datorită
păccafnlul.
I n d u lg in te , (—gens), cel ce are
indulginţă.
I n d u lt, (— turn), drept accordat
de pap’a linei persâne, uneî com-
munităţî s. unul corp , de ă pre-
sintâ s. ă numi în verî-carî pos­
turi, .la vere-carî beneficie, de â fi
dispensat de dreptul commune. /.
de compact se numiă privilegiul
accordat cardinalilor prin bull’a (Jis-
să de compact, care Ie permitea de
a possede beneficie regulate s. sa-
cularie.
I n d u s tr i ă , ( — siria) , de ordi­
 In c 236
nar arteâ prin care liomulu tran s­
formă şi appropriedă osului seu
primele materie ce î offeresce n a-
tu r’a, dar de cari n’ar putg se sc
serveacă sub form’a lor naturale.
In acest sens industri’a este oppu-
să agiicultureî şi commerciulul. E-
■oonomistu applieă acest nume la
t6te operaţiunile cari concură la
prpducţiunea avuţielor, [ie unde dis-
tincţiunea în Industria agricolă, 1.
m atm faclurariu, I. commerciale.
In d u str ia le , de inductriă, pro­
dus prin industria.
In d u s tr io s , care are industria,
m aestriă, pricepere.
I n e f a b ile , ( — lis), care nn se
p6te esprim e, spune.
I n e f f ic a c e . (—ca®), fără effi-
caeitate, forţă produeăWriă.
I n e g a le , ( — lis), neegale, nepo­
trivit.
In ert, ( —iners), fără activitate.
— In erţia, starea inertului; phys.
proprietate c6 au corpurile de â
remăne de sine însuşi în starea lor
de repaus s. de m işcare, dacă uă
causă streină nu le face so esâ din-
tr’insa; med. efiectul unei sensibi­
lităţi s, ă systemulul nervos , s, ă
ţessăturelor fibrose s. mnschinlarie,
«ari tind către immobililate, de şi
a r ave stimulanţii ei*I m al forţt.
I n e r u d ît, ( —tus) , fără erudi-
ţinne (învăţătură.)
I t ie r u d i ţi u n e , lipse de erudi-
ţiune.
I n e s c iis a b ile , (excusabilis), ca­
re nu pote fi escusat (desvinovăţit).
I n e s tim a b ile . ( —lis), care nu
se oâte stima, nu se pote preţui.
I n e s s e c u ta b ile , care nu se po­
te easeeuta, pune în lucrare.
In e se r c ifa t, uedeprins.
www.dacoromanica.ro
In f
I n e s s is t in ţ ă , defect, lipse de
essistinţă, nefiinţă.
I n e s p e r iin ţ ă , lipse de esperi-
inţă, imperiliă.
I u e s p e r iin c iit a t, fără esperi-
inţă, imperit.
I n e s p lic a b ile , ( —explicabili*),
care nu se ptoe esplică.
I n e s p lic i t , ( — explici tus), ob­
scur, întunecos, încurcat.
I n e s p r iin a b ile , comp. ineffa-
bile, snppl. inespressibile
I n -e x te u s o , (lat.) în totă în ­
tinderea sa.
I n f a m , ( —m /s), deshonorante
ruşinos , rejectat de leg e, de opi-
niunea publică.
I n f a m i a , ( — m ia), deshon6re,
ruşine de lege s. opiniunea publică.
I n f a n t e , (—fa n s), copil pănă
la 10 s. 12 anni. Câ propr, titlu
al fiilor .m ajori al regelui Hispani-
el şi Portugaliei.
In fa n te r ia , (fr.) pedestrime.
I n f a tig a b ile , (fr.) care nn se
obosesoe. — Infatigabilitate, calita­
tea infatigabilelnî.
I u f e c u n d , ( — dus), neroditor,
— lnfacunditate, nerodire.
I n f e c t , stricat, puţitor.
In f e c ta r e , â strica, ă face se
mirose reu.
In fe c ţiu n e , odâre infectă, con­
tagiune, corrupţiune, putâre con-
tagiâsă ce ea respîndescg.
I n f e r io r , (—n o r ) , care e maî
<}eos, pns dedesupt.— Inferioritate,
starea, ordinea (rang) inferiorului.
In fe r n , (inferi), loc de snppli-
ciu al condemnaţilor, iad. — Infer­
nale, de infern, din infern.—Infer­
nali ta te, starea, caracterul inferna-
lelul.
In fe r tile , ( — lis), sterile, sterp.
— In fertilitate, sterpitate, nerodire.
 Illfi
I n f e a d a r e , â pune în lenei. vd.
urm.
I n f e u d a ţi u n e , sub regimul feu­
dale actul prin care domnul, pri-
irniă pre vassal în credinţă şi hom-
maga s. ! dâ ce,-va în feud; înves-
titnr’a ce dâ cine-va pentru nn
feud; actul prin care liniă cine-va
ce-va la fendnl seu. lnfeodalion de
dîmes, act prin care laicii ţinea în
fend şi possedâ decimele cu titlu
de bunuri civili.
I n f i d e l e , (—IU), necredincios.
Se dice, în theol. despre aceia carî
nu admit nicî un mysteriu al cre-
dinţeî şi carî nu an fost instruiţi
;n religiunea clirestină..
I n fid e lita te , calitatea infidele-
luî.
I n f ilt r a ţ iu i ie , trecere â unul li­
cid prin porî de părţî solide, mai
m ult s. mal puţin permeabili.
In fin it, (— iuti), nemărginit. —
Infinitate, calitatea iiiflnitnlnî.
I n f in itiv , giram, mod al verbu­
lui.
I n f i r m . ( —mis) , slab, nesănă­
tos.—Infirm itate, starea infirmnluî.
I n f la in n ia b ile , ( — fes), care se
apprinde facile. — Inflammabilitale,
calitatea inflammabileluî,
I n f la in m a ţin n e , acţiunea care
inflammă un combustibile , apprin-
dere.
c iif l e s s i h il e , ( —flexibilis), ne-
mlădios, neînduplecat.
I n f lc s s ib ilita te , calitatea infies-
sibileluî.
I n f le s s iiin e , ( —flexio), mlădi­
ere; mus. trecerc dela un ton la
altul; opt. deviaţiune ce suffere radele
lumineî cănd atting marginile unuî
corp opac; gram. tot ce este adaus
radicaleluî s. schimbat în termina-
www.dacoromanica.ro
237 Inii
ţiunea uneî vorbe pentru â o de­
clină s, conjuga.
l n f l u a r e , vd. lnfluire,
In fiu in ţă , acţiunea uneî cause
care tinde a produce un effect; pu­
tere , maî ales morale, essercitată
ass. cnî-va , credit, autoritate.
Iu H n in ţa re , vd. arm.
ln f ln ir e , (—fluere), k a v i in-
Uuinţă.
I n f o l l i o , ( in-ţoliiim ) , forma­
tul unei cărţî, unde form’a e stren-
să în doue.
I n f o r m a r e , k pune în cunnos-
ciinţă (pre cnv. pentru cv.) â da
sciinţă.
I n f o r m a ţ ii i|i e , ( — Ko), acţiune
de ă inform ă, cercetare; jurispr.
act judiciar cdnţinînd deposiţiunile
m artorilor asaupra uneî crime s.
delict. Informaţiune de commodo et
incommodo, cercetare administrati­
vă făcută prin callea publicităţii
pentrji â cunnosce utilitatea s. in-
commoditatea unui project.
I n fo r m e , ( — mis), fără formă.
R . us.
Ilifo rtu ilă , (—nim us), fortună
rea, adversitate.
In fo irtia t, (lat.) denpm. secun­
dul volume al Digestuluî compilat al
luî Jufitinian. Vd. Digest.
I n f o r tu iia t, care este în infor-
tună, neferice.
I n f r a c ţ i u n e , (— tio), espressi-
une generică pentru verî-ce tran-
sgressiune, contravenţiune , viola-
ţiune de uă le g e , ordine , tractat
s. al.
I n f r u c t u o s , (—sus), neprodn-
cător, (neroditor.)
I n f u s a r e , (fr.) a muiă, lassâ
căt-va timp un lucru cathartic în
un licid, cald , oppări. Suppl. in-
fundere.
 Ing 238
I n f u s o r ie , vd. Animalcule.
In fu s iu n e , ( —sîo) , acţiune de m ic ii s. — ceţă, vrăjmăşia.
â înfunde, vd. Infusare.
In iii s il iii, (lat.) med. vd. frec. se pote imagina.
I n g a n n o . (ital.) mal. cadenza
per — care dă altă resoluţiune de­
cât cea aşteptată.
I n g e n ie u r , (fr. din i*aL inge-
gno, de unde în seci. XVI angegnour,
ingegnour) , inginer, perit care di­
rege lucrările de arte prin metjlo-
cui mathcmaticilor applicate.
In g e n i o s , ( —sus), plin de spi­
rit, de sagacitate. — Ingeniosilale,
calitatea ingeniosului.
111g en iu , (—nium ), Usite<Jă pen­
tru geniu (vd. vb.)
In g e n ita te , ( —tas), calitatea u-
neî innocinte care se arrattă ast­
fel cum este, pentruce nu e nimic
în tr’însa care ee o oblige â se as­
cunde.
In g e s ta , (lat.) med. lucruri de­
stinate â fi în corp prin căile ali-
mentarie.
In g e stiu n e , (— Ho), ammestec.
In g lo b o , (lat.) cu totul, fără
distincţiune. Usit. m at ales cănd se
condemnă uă carte în întregul seu.
In g ra t, (— tus), nerecunoscător.
In g ra titu d in e , ( —ludo), nere-
cunnoscinţă.
In g re d ie n te , (—diens), ceaa ce
intră în cv. face parte constituti­
vă din el.
In h a b ile , ( —/îs.) nacapabilede
â face s. priiml cv. neîndemânatic.
I n h e r in ţă , (—(ia ), phil. junc-
ţiune, unire k lucrurilor nesepara-
bilî din natur’a lor.—Inherinţă, ca­
re e prin in h erin ţă, care reşede
nepossibile de â se separă, în un
subiect.
I n h ib iţiu n e , (—tio) , jurispr.
prohibiţiune.
www.dacoromanica.ro
Ini
In im ic , ( —c«s), vrăjmaş.-—Ini­
I n im a g in a b ile , (fr.) care nu
I n i m i ta b i le , (— frs) , care nu
pote fi imitat.
I n iţia le , (— lis), de început, ca­
re servesce spre â începe.
In iţia r e , (— tiare), ă admite la
opiuiunile şi cerimoniele secrete,
ale uueî religiunî, uneî societăţi se­
crete. — Iniţiat, priimit a attare so­
cietate. — Iniţiaţiune, acţiune de â
iniţia.— Iniţiativă, drept de â vorbi
cel d’ănteiu.
I n i ţ i a t o r , cel ce iniţiedă. T e r­
min creat de Ballanche.
In je c ta r e , ( —injicere), â Intro­
duce un licid în uă cavitate â cor­
pului prin un clyster, (g listir, sy-
rinx.) — Injecţiune, acţiune de k
injecta.
In ju ria , (—rîa), insultă, nedrep­
tate.
în ju r io s , (—sus), de injuriă,
insultător.
I n ju s t, ( —tu s ), nedrept. — In ­
justiţia , nedreptate.
I n e p t, ( —tus), nepotrivit, necn-
venit.
I n n a v ig a b ile , ( — lis) , inept
pentru navigaţiune.
In n e rv a ţiu n e , ( — tio), denum.
influinţ’a essercitată asupra funcţiu­
nilor unul organ de systemul nervos.
In n o c in ţă , (—tia), disposiţi-
une consuetudinale k animeî care
nu ne lassă â face reu cui vu (ne-
vinovăţiă.)— Innocinte, cu innocin-
tă, pur.
I n n o r a n ţă , vd. Ignoranţă.
In n o v a ţiu n e , ( —tio), iunovire,
reformă. — Innovator, cel ce face
innovaţiunî.
 In o 239
In o c ta v o , lyp. format la care
foie,le sunt îndouite în opt.
In o c u la fiu n e , ( —/io), chir. al­
toire. Astădi e substituită prin vac-
cin’a luî Jenner.
I n o c u l i s t , partea al inoculaţi-
uniî.
I n o r g a n i c , ( —nat) , califică
corpurile neorganisate şi carî nu
pot cresce decăt prin justa posi-
ţiune.
In p a r t i b u s , (lat.) se ijiee de
nn episcop stabilit în uă ţerră oc-
cupată de infideli.
In p etto , (ital.) loc. applicată
la nominaţmnile cardinalilor deci­
se de pap’a der nu încă publicate.
In p la n o , (lat.) typ. se tjicede
formatele în carî foiele nu sunt
îndouite, precum la atlasnrî.
I n - p r o m p tu , (fr.) s. im-pram-
tu, de uădatăfără meditaţiune, pre-
psraţiune.
I n - q u a r t o , lyp. format unde
foiele sunt îndouite în patru. —
In-quarto-ningt, în 78.
in q u is iţiu n c , celebru tribunale
pentru a cercetă şi nrtnărl here-
siele.
In s a lu b r ita te , (-^ tas), vd,urm.
I n s a lu b r u , ( —6e r), nesănătos
(pentru lncrr. m aî ales locnrî).
In s c r ip ţiu n e , ( —Uă), scriptu­
ră pre nn monument; jurispr. în­
registratul unuî nume , uneî cali­
tăţi,. nnuî drept pre registrele sta­
bilite pentru acest scop.
in s e c tă , ( —ctum ), animale mic
fără squelet interior. — Insectele
tormâ<p a 4-a classe a articulate­
lor, divise în 8 ordini dnpă aripe­
le lor (pteron); coleoptere, orthop-
tu , hemiptere , nevroplere , ■hyme-
noptere, lepidoptere, nipiptere, dip-
tere.
www.dacoromanica.ro
In s
In se c tiv o s , care mănâncă in ­
secte. Classea insectivorelor con­
ţine uă famiiiă de carnivore m a­
mifere şi uă ordine de passerî.
I n s id io s , (— sus), care caută â
înşela.
I n s in u a r e , (insinuare) , a in­
trodu cu încetul.
I n s ip id , care nu dă sapdre, gust,
— Insipiditate, calitatea insipidului.
I n s is ta r e , (— fere) , bine insis-
lere — â face insistinţă (vd. vb.)
persevera.
I n s is t in ţ ă , stăruinţă.
• In s o c ia b ile , (— lis), care nu se
pote associâ, incommod.—Insocia-
bilitate. calitatea insociabileluî.
I n s o lin ţă , ( —len tia ), lipse de
respect. Comp. arroganţă. — Inso-
lin te , care are Insolinţă , lipaesce
de respect.
In s o lu b ile , ( —& ), nepo&sibiîe
de â d islegâ, â se topi. Pentru
pers», care nu p 6te plăti.—Insolu-
bilitale, calitatea insolubileluî.
In s o lv a b ile , (fr.) vd. urm.
I n s o m n ia , (—nîa) , lipse de
somn. Intre altele Limonade, con-
diminte de m a e , ra r narcoticele
sunt contra dînss.
In s p e c ta re , (inspicere), a vede
preste, privegia (că act.) — lnspec-
(iu n e , acţiune de â inspecta. —
Inspcclor, cel ce inspecteriă.
I n s p ir a r e , ( — rare), â trage in
(aer) opp. espirare. Câ act. â dâ
in minte, in inim ă, însuffla.e—ln-
spiraţiune, acţiune de â inspiră.—
Inspirator , cel ce inspiră.
I n s t a n ţ ă , ( —<?«), sollicitaţiune
iute , contenţiune; cerere în jude­
cată.
I n s t i n c t , sintiment şi mişcare
gpontaneă care direge animalile şi
îe face se lacrele fără ajjutorul re-
 In s 240
fiessiuniî. Diversele opininnî ass.
instinctului sunt culese în De Vin-
sbincl et de V intelligence des ani-
m a u x par M. Flonrens.
I n s tin c tiv , de instinct.
In s titu a r e , vd. vb.
In s titu ir e , ( —««ere), â stabili,
asseda, crea s. formă e v
I n s tit u t, ceaa ce este instituit,
stabiliment. — lnstiluţiune, acţiune
de â institui şi effectul.
In s titu ţiu iiî' (— ones), nume al
unuî Libru al luî Gaiu (lnstituti-
onum Commenlarii IV.) Cunnos-
cute numaî din nere-carî fragmin-
te în Coli. Legg. Romm. et Mosai-
carr,, din Commentarnl III la Cic.
Topice., dia P rise, la finele cărţiî
VI din Digestele Iul Justinian, maî
ales din im estras mutilat în Bre-
maritim Alarici s. Aniam s. Lex
romana s. Lex munclana visego-
tkorum fii discopperit în originale
la 1815 de Nieouhr în un Codex
rescriptus al luî Hieronym din bi-
IjiiotJiec’a Veroneî. DisCifrat şi tran­
scris de Blume , B.—Holweg, Go-
eschen, Becker, fu reedat de Gos-
chen după revisiunea luî Blume,
deşi cu uere-carî lacune. Acest corp
destinat instrucţiunii scholastice, dă
în un conspect ordinat sciinţifice,
un proponiment clar perceptibile ,
Mmbă bună, dreptul privat roman,
tractând în prim’a parte de' rela-
tiunile familiei, celle-alte trei de
r e s , obligationes, actiones. — E di-
ţiunl anteriori cea maî bună lâ
Scliultina Jnrisprudd. antijiistin. CL.
B. 1817), Bonner în E. J . R. an-
tynslr. Comp. cu G. MeermannSpe­
cimen animadversionnm critt. în
Gaji Instiţţ. 1743. Vd. şi Rich de
M auberg# de ratione qua Visigo-
thi Gaji Institt. în Epitomen rede-
www.dacoromanica.ro
la s
gerunt Diss. Nalle 1842- Intrecel>
le noue prelingă. Gaji Institt. Com.
ment. IV e codd. rescr. b ib lsc a -
p ita l, Veronens, anspiciis regiis
scientiar. Aeademiae Bornss. nune-
primnm editi. Accedit fragm. de
jure tisei ex aliis ejusdem biblioth.
Hss-. transcriptum Berol. 1820. 8.
— e cod. rescr. e F r. Bluhmio ite-
rnm collato ed. I. F r. Goschen.
Acced, fragmm. etc. Berat. 1824.
8. appoî Bonn 1837. 12. Recogn.
ed. BiScking, Bonn. 1841. Gaji In-
stitt. libri ad meliorum leett. res-
tit. et adnotat, illuatrati a Ios. Sar-
zana. Rom. 1829. 8. tradintes et
annotips par M. P . Dornenget. Par.
1843. 8. Blondeau. Institutes—trad.
et commentis par A. Pellat. Par.
1844. — Pentru Institutionum libri
11 de Ulpian cons. de Ulpiani In -
stitt. fragmente in biblioth. palat.
Vindobonae nnper reperto Epist. al
F . C. Savigny Ser. Stephan. Eo-
dlicher (Vindob. 1835) şi an facsi­
mile Catalog codd. bibi. palat. (Vin-
flob. 1836 fol. (tab. III de acel’aşî
autor, Vd. şi Iahn s. Iahrbb. der
Phelot. XVI. 2 p. 215 sqq. Boe-
king, Ulpiani fragmm. 1836 p. 75.
v. Savigny Zeitschr. fiu-geschichtl,
Rechtswissensch. IX 1. Hugo în
Gott. Anzq. 1826 p. 8q sqq. Comp.
şi Neimbach în Leipz. Repertorium
1843 Nr. 29 p. 108 &q. — De ale
luî Jnstlnian, lucrate dnpă Institii-
ţiunile şi Res quotidianae ale lnî
Gaju,' vd. pentru ediţiunî Haubold
Appendix I p. 476 sqq. C, Span-
genberg Cinlert. in die Justin, Re-
chtswiss. p. 645 sqq. 931 sqq. E-
diţiunî principali sunt: edit. prin­
cip. Mogont per Petr. Schoyffer de
Gernsheim 1468 fol.—exrecens.G-
Iţoloandri (Norimb. 1529. 8. — ed.
 Ins 241
J . Cajaeins (Par. 1585. 1 2 ., maî
tărdiu ed. J . B. Kdhler. (Gotting.
1772* 8. — reeeus. F. A. Biener,
1842 . 8. — ed. K. Bucher, Erlaug,
1826. 8. — rec. E. E. Vogel (Lips.
1833. 8).= M aî biuc ad. fid. codd.
recens. comrnentar. perpetuo instr.
Ed. Sehrader In operis societatem
acceaserunt Ih. L. F r. Iafel, Gu-
alth. F r. Clossius, post hujus dis-
ceasum Ch. J. Maier(BeroI1832. 4.)
In s titu to r , ( — (o»-), cel c6 in-
stituesce.
In str u c ţiu n e , se di ce de tot
ce este capabile ă ne lumină aaa.
unuî obiect (învăţătură.)—Instruc­
tiv , eare dă instrucţiune , (pentru
I u c i t . ) — Instructor, cel ce instru-
esee.
In stru ire , ( —ere) , â dă in­
strucţiune.
I n s tr u m e n t, (— tuni) , tot ce
servesce spre â produce un effect,
uneltă. — Instrumentale, de instru­
ment.
I n s u b o r d in a ţiim e , lipse de
sul'ordi naţiune, nesuppnnere.
I n s u b s t a n ţ i a i e , care nu are
substanţă.
ln s u h l, (— la) , spat de pămînt
în mecjlocul apeî.— Insular , lăcui-
tor de insulă
I n s u ltă , transacţinne re a , pro­
ces eu iutenţione de â offensâ (fă­
cut cu insolinţă.)
In s u lta r e , â face insultă.
I n s u r g in ţii, (fr.) stare de in-
surrecţiune, revoltă continuă.—In-
surginte , care .e ste în insurginţă,
revoltat.
In s u r r e c ţio n a le , care ţine de,
tinde Ia insurrecţiune.
I n s n r r e c ţiu n e , revoltă.
I n te g r a le , (calcul), partea cal­
culului inlînitessimăle al cuî obi­
www.dacoromanica.ro
In t
ect estş ă găssi uă cantitate fini­
tă cuî se cunnosce părţile infinit
mice, s. â cui differenţiale este uă
cantitate iafinit mică. Opp. diffe­
renţiale.
In te g r a n te ,( —grans), cîxre eon-
tribuesce la întiegitatea unuî tot.
Iiite g r a ţiu n e , acţiune de â în­
tregi. (în math.)
In te g r ita te , ( —ia l), starea u -
nuî tot care şî are t6te părţile, în ­
tregime ; fig. probitate. — Integru,
prob.
I n te lle c tu a le , (—lis), care ţi­
ne de intellect, giuţă s. de intel-
lect.
I n t e llig in ţ ă , ( —genlla), facul­
tate de a cunuâsce-
I n t e llig in t e , munit cu faculta­
te inteHeistivă; înţellugător capabi­
le de â raţiona.
I n t c lii g ib i le , facile â fi înţel-
les.
I n t e m p e r a n ţi, (— lîa), necum-
pătare.
llu te n d in ţă , (fr.) diiirecţiuiie, ad-
mîijistraţinne de affacerî. - - Inten-
dinîe n.-dante, cel ce are uă in-
tendinţă.
In te n s ita te , ( — las), grad de
forcă, de activitate â unnî obiect.
In te n ţiu n e , ( — /io), scop.
in t e r c a la r , (—r is ), adaus în­
tre (vd. urm.)
I n t e r c a la r e , ( —lare), — bine
întrecalare. —A puue, adăugi între ,
(pentru cjilele adansse luneî.)— In-
lercalaţiune, acţiune de k intercalai
In te r c c ile r e , ( —dere), vd. In-
tervenire.
Inter«jicere , ( —dicere) , k op-
pri (cuî-va cv.)—Interdicţiunc, .ac­
ţiune de a interzice Interdicţiunea
unei persone, suspinsiunea funcţi­
unilor, prQfessiunii sfille.
16
 In t 242
In tcrd ict, (fr.) sentinţă ecclesi-
astică care interzice unuî eccles.
eserciţul ordinilor sacre şi celebra-
ţinnea saeramintelor în vre un loc.
I n te r e s, ceaa ce convine cuî-va
particular, utilităţii selle.
I llte r im , (lat. ad-interim), pro-
visoriu. Usit. pentru â desemnă,
spaţul în care uă funcţiune este
îndeplinită prin altă persană decăt
cea titulariă.
I n te r io r , (—rtor) , din întrn,
care este în întru. — Inferioritate,
starea interiorului.
In te r lo c u ţiu n e , întrevorbire;
p ra d . judiciu preparatoriu.—Inter­
locutor, care întrevorbesce. Usit.
nu maî pentrn persâne carî se in ­
troduc în nn dialog.
In te r lu n ifi, (— nium ), timp cănd
lun’a nn se arrattă.
In te r m e d , vd. Intermediu.
I n t e r m e d i a r , (— nus) , între
m ediocra, care este între doue. —
Intermediat, spaţ de timp între doue
acţiuni, între.douî termini.
In tc n n e d iQ , (—diurn), între-
me(Jloe; represintaţinne între acte
la theatru; chem. corp întrepusîn­
tre focul lnat în us pentru uă o-
peraţiune, obiectul operaţiunii.
In te r m in a b ile , care nu se pâ­
te termină.
I n te r m is s iu n e , (—s»o), inter­
val între doue accesse, întrerupţi-
ţme.
I n te r in itin ţă , vd. prec. Usit.
în medicină.
In term itin tc, s .—tens, care în-
cetecjă şi reîncepe.
In tern , (—nus), care este în în ­
tru, din întru.
I n te r n a t, (fr.) pensionat unde
scholariî lăcnesce.
în t e r n u n ţ iu , ministru însărci­
www.dacoromanica.ro
lu t
n a t cn affacerile papei în lipsea
nunţiului; ale Austriei lîngă Mare­
le Domn în lipsea ambassadornlui.
I n t e r p e l a ţ i u n e , ( — tio), jurispr.
cerinţă (făcntă de nn officiar pu­
blic) de ă respunde assupra unuî
fapt.
I n t e r p o l a ţ i u n e , ( — tio), inser-
ţiune, schimbat de uă vorbă în tes­
tul unui manuscript vechiu.
I n t e r p o s i ţi u n e , ( —tio), posi-
ţiune între doue, starea unuî obi­
ect întrepus.
I n t e r p r e t a r e , (— tari) , â es-
plică, m ai ales prin inducţiune. —
Iaterpretaliune, acţiune de a in­
terpretă.—Interprete, cel c 6 inter-
pretedă.
I u t e r r o g a r e , (—gare), ă între­
b a .— Interrogaţiune, acţiune de â
interrogă.— Interrogator, cel ce in ­
terrogă.
I n t e r s e c ţ i u n e , (— tio ), geom.
puntul nnde se taiă doue linee,
doue planurî. Maî ales punt s, li­
n iă de intersecţiune.
I n te r s tiţii! , (— tiurn) , interval
între molleculele unuî corp.
I n t e r v a l , (—lum ), distanţă în­
tre done lucrnrî; mus. distanţ’a ca­
re separă doue sunete diverse, opp.
unison propriu, care are loc cănd
se aud doue sunete cu totul iden­
tice.
I n t e r v e n i r e , ( — nire) , â luă
parte în uă affacere. — Intervenţi-
une, acţiune de â interveni.
I n t e s t i n , ( — n u s), că adj. ia-
tern. Câ subst. anat, conduct mus-
culo-membranos , pus în cavitatea
abdominale. — Intestinale, care ţine
de intestine.
I n t o n a ţ i u n e , modulat, emissi-
une ă tonurilor scaleî chromatiee.
Int. prin diiplicaliune, care se face
 In u 243
îndouind not’a penultimă ă vorbei
care termină intonaţiuneă.
I n t r a d o s , (pron. entrado), ar-
chit. ae dice pentru partea internă
şi concavă â uneî boite.
I n t r a n s i ţi îi , gram. califică ver­
bele cari esprim uă acţiune ce nu
trece ass. unuî obiect.
I n t r e p i d , ( — dus), eare nu se
teme de periclu.—lntrepiditate, ca­
litatea întrepiduluî.
I n t r i g ă , conducere, implicată
(încurcată) pentru k isbuti în cv.
— Intrigante, care face intrigă.—
Intrigare, ă face intrige.— Intriga-
ţmne, acţiune de a intrigă.
I n t r i n s e c , (—cus) , interior şi
essenţiale în un lucru.
I n t r o d u c e r e , (—cere) , â face
se intre (băgă în ).—lntroducţiune,
acţinne de â introduce.—Introduc-
tor, cel ce Introduce.
I n t r o i t , ( —to i), speciale înce­
putul misseî.
î n t r o n a r e , (fr.) â pune pre
tron.
I n t u iţ iu n e , (— tio), connogcin-
ţă clară, directă, immediată ă ve-
rităţilor, cari pentru a fi concepu­
te de spiritul human, nu auneces-
sitate de întremecparul raţionamen­
tului.
I n u n d a r e , (-rdare), k înnecâ
prin vărsare de apă.—Inundaţiune,
act. de â inunda.
I n u t i l e , ( — lis), nefolositor. —
Inutilitate, calitatea inntileluî.
I n v a l i d , (—dus), infirm, care
nn mai are putere. Ca subst. spe­
ciale soldat care nu maî pote servi.
I n v a r i a b i l e , ( —lis) , care nu
se pote schimbă. — Invariabilitate,
calitatea invariabileluî.
I n v a s iu n e , ( - ‘- s i o ) , năvălire
ass. uneî ţerre.
www.dacoromanica.ro
în v
I n v e c tiv ă , (fr.) espvessiune ve-
heminte şi injuriosă. Suppl. con-
vicifl.
I n v e n t a r e , â afflă, găssi, ceaa
ce n’a essistat.—Inventator, cel ce
inventădă.
in v e n ţiu iic , (— tio), acţiune de
a inventă, discopperire.
I n v e r s , ( —s m s ) , întors.—Inver­
siune, întorcere , întorsură, trans-
posiţiune , schimbat în rîndul or­
dinar.
I n v e r te b r a t , fără vertebre (vd.
vb.)
I n v e s tig a ţiu n e , ( — tio), cerce­
tare continaită.
I n v e s tir e , (vestire), k îmbrăccâ.
î n v e s t i t u r ă , hist. act prin care
signorul dominante învestise cu un
feud pre un vassale. Luptele pen­
tru învesti tu r e , oontestaţiunî săn-
geroae intre pap’a şi imperatoriî
Germaniei în 1074 carî şî dispntă
dreptul de â conferi de uădată ace­
sta învestitură duplă.
I n v e t e r a t , ( — tus), c aree ste d e
mult tim p, învechit.
I n v e tis o il, (fr.) econ: rur. pă­
mînt desert în giurul uneî casc s.
al. şi de care face parte.
I n v i d i ă , (—d ia ), pismă. — In ­
vidios, care are invidiă.
I n v i i i a ţ i u u e , theol. în euclia-
rist, uniunea substanţei divine â
luî J. Chr. cn vinul sacru.
I n v i n c i b i l e , ( — Us), care nu
p 6te fi învins.
I n v i o la b i le , (— Us), care nupo-
le fi violat (vd. v b.) — Inviolabili-
tote, calitatea inviolabileîuî.
I tiv is ib ile , ( —lis), care nn p 6-
te fi văclut. — Invisibilitate, calita­
tea invisibileluî.
I n v i t a r e , (—tare) , k ruga să
 Io d 244
asaiste. — lnvitaţiune, acţiune de k
invită,
IllVOCare , (— care), â chiămâ
ajjutor.— Invocaţiune, act de k in­
vocă.
In v u ln e r a b ile , ( —lis), care nu
pote fi vulnerat.— Invtilnerabilita te,
calitatea invulnerabileluî.
I o d , (gr.) corp simplu diseop-
perit în 1811 de C ourtois, de o-
dâre slabă, uere-cum analâgă cel­
lei îi chiorului de sapore ac ră , de
uă strălucire metalică gălbinesce
chârti’a şi alte materie. Nu essis-
te în natură decăt combinat cu al­
te corpuri, speciale cu potasse, so­
diu şi magnesiu. Combinaţiunile
iodului cu metaliî a. alte corpuri
ibrmedă iodurii, cu ossygenul a-
cidul indic.
lo d a ţ î , sări din combinaţiunea
acidului iodie cu uă base.
In d h y d r a t, syn. cu iodur. vd.
Iod.
I o d h y d r ic , ( a n d ) , s. hydrio-
dic, compus gaeos din iod şi hy-
drogen.
I o litll, (gr.) s. fahnlunită, -pg-
tră care are odârea violetei.
I o n ic , ( —cus) , unul din celle
patru dialecte ale limbe! g re c e ;
metr. vers latin compus din 4 mă-
sure fiă-care din doue scurte şi
doue lu n g e, precum este în oda
12 lib. III de Horaţiu.
I p s o fa c to , (lat.) prin însuşi
faptul. Se jiice de tot ce urm&Jă
necessar şi immediat nn fapt.
Ir id iii, ( —diurn), metal cinereu,
conţinut în unele mineri de plati­
nă, discopperit în 1803, apprope
în acel'aşî timp de Tenaut şi Col-
let Descotiltz.
I r is , (iris), si iride, opht. mem­
brană circulariă numită dela va­
www.dacoromanica.ro
Iri
rietatea culorilor s611e, pusă îna­
intea cristalinului, în centrnl hu­
morii ap<5se şi ă cuî funcţiune es­
te de â m ăsură cantitatea radelor
luminâse uecessarie liberului es-
serciţ al vederii.—Jrilis, inflamma-
ţiune â irideî.
I r i s a t , copperit cu iris. Neg.
I r i s n f i u n e , (fr.) proprietate ce
possed unele corpuri de â, produce
assupra organului vederii culorile
iricpî.
Ir o iliii, ( —nia), rhet. figură prin
care se esprime contrarul , decăt
ceaa ce vrea se se înţellegâ; phil.
întrebări e i făceik Socrate discipli-
lor sex pentru ă I conduce la cun-
noscinţ’a verităţii.—Ironic, în iro­
nia.
I r r a tj ia ţ iu n e , (— (io), effusiiine,
emissiune â radelor unul corp lu­
minos.
I r r a ţ i o n a l î , (numere), numere
cari nu au măsură commune cu u-
nitatea , precum rădăcinele nume­
relor carî nu aii pătrate perfecte.
Comp. necammasurabild.
I r r e d u c ti b il e , (— Us), care nu
se p<5te reduce. Se dice în chem.
de un ossyd metalic care nu se
pâte reduce in metal. Ca sulirre-
duclibile, în alg. este cănd uă e-
quaţiune de 3-le grad are celle treî
rădăcine r e a li, neegalî şi necom-
măsurabill.
I r r i t a n ţ i , med. denum. aginţiî
proprii â produce uă irritaţiune.
I r r i t a ţ i u n e , (— tio), întăm tare.
I s o c e l, trinnghiă cu doue laterl
egali.
I s o g o n , (g r.) denum. cristalii
carî au ănghiurile egali.
I s o g r a p h iă , (gr.) se 4ice de
reproducţiunea literelor manuseris-
 Is o 245
s e ş i a lte s c r i p t u r e , ş i d e v e r l- c e
c u le s d e fa c - s im ilî.
( s o l a r e , â r e t r a g e d in u n iu n e . •
I s o t n e r i a , ( g r .) chem. d e n n m .
p b e n o m e m il c e p r e s in tă u n e le s u b ­
s t a n ţ e c a r î e o n ţin a c e l e a ş i e le m in -
t e c o m b in a te î n a c e le a ş i p r o p o r ţi-
n n î , c a r i a u î n s ă p r o p r i e t ă ţ i dif-
f e r in ţ î.
I s o m o r p h i s m , ( g r . ) s .—phid.
p r o p r ie t a te c e p r e s in tă d iv e r s e c o r ­
p u ri d e â c ris ta lis â s u b a c e a a ş î
f o r m ă g e o m e tr ic ă . C o r p u r il e cai-î
a u a c e a a ş î c o n s ti tu ţiu n e c h e m ic ă
s u n t a d d e s e is o m o rp h i.
I s o n a n d r ă , ( g r .) n u m e sc e W i-
g h t u n a r b u r e d in f a m ilia s a p o ta -
c S e lo r.
I s o p e r i m e t r e , ( g r . ) geom. fi­
g u r e c u p e r im e tr e e g a l î.
I s o p o d e , nat. o r d in e d in c la s -
s e a c r u s ta c e e lo r , c a r î t r ă i e s c m a î
—^ V V iA A A A A A A A A /W » " »
www.dacoromanica.ro
Iv o
a le s î n a p ă . C o n ţin e e loportele, cy-
mothoadeele, asellolele.
Iso p u litliiă , ( g r . ) e g a l ita t e d e
d r e p t u r i p o litic e . Neg.
I s o t l i e , c a lific ă lo c u rile c u t e m -
p e r a t u r ă e g a l e . Linlie isoiherme n u -
m e s c e A . d e H u m b o ld lin e e te c a r i
t r e c p r i n a t t a r î lo e u r î.
I s th m , ( g r . ) geogr. lim b ă d e
p ă m în t r e s ir în s ă în tr e d o u e m ă rî
s . d o u e g o lf u r i ş i c a r e f o r m e d ă u ă
p e n in s u l ă u n ită c u I t a l i a c o n tin e n -
te a .
Itinerar, ( —rlu m ) , in d ic a ţiu n e
d e d ru m u l d e u rm a t în u ă c ă lă to ­
r ia .
I v o r i u , (ebur) , s u b s t a n ţ ă d u r ă
c a r e c o n s titu e s c e d in ţi! e le p h a n te -
ln î. N e v in e d in G u i n e a , E g y p t ,
B u n a - S p e r a n ţ ’a , I n d ie s . a l. m a tic
d in s e c i. 16 în a lp h a b e tu l f r a n c e » .
 J .
J , ă d e c e lite r ă - I n a îp h a b e tu l
g r e c n u e a s is te ş i O . M iille r (E -
tru s k e r I I p. 2 6 ) o b se rv ă cd s u ­
n e tu l s e n în lim b ’a l a t i n ă , s e g ă s -
s e s c e î n v o r b e le n n d e r iv a te d in
g r e c e s c e . D e ş i a c e s t s u n e t v a fi
e s s is ta t m a l d in a in te , c h a ra c te iu l
f u s s e în tr o d u s s u în im p r im e r iă d e
H o lla n d e s l. P . R a m n în s e c i. 1 6 lu
d e d e s c r ip tu re î fra n c e se .
J a l u s i ă j ( f r .) v d . Gelosiă.
J a i l l b o , n ă s c u t d in u n m e tis şi
u ă c re o lă .
J a i i o t i s m , d e fe c t d e v o r b ir e
c o n s tâ n d în â în to r c e o r d in e a v o r ­
b e lo r în p h r a s e .
J a s p , ( g r . ) miner, p â t r ă d u r ă
f i o p a c ă d e n a t u r ’a a g a t h e î , o r ig i­
n a r i ă d in S i c i l i a , S ib e r i a ş i R h e n .
C o m p . quarlz.
Jo c h e u , d o m e s tic , s lu g ă . N. us.
Jo se p liiu iâ , ( — nia, d u p ă n u ­
m e le im p e r a t r i c i î J o s e p h i n a c n î o
d e d ic a V e n te n a t) g e n d in f a m i l i a
p e d a l i n e e l o r , c o n ţiu în d p la n te h e r -
b a c î e a l c ă r o r t y p e josephinia im-
peratrice, o r ig i n a r iă d in N . — H o l-
la n d a .
J o v i a l e , ( — lis), v o i o s , v e s e l.
— Jovialitate , c a l ita t e a jo v îa le ln T .
J u d i c i a r , ( — n u s ) , ju d e c ă to r e s c .
Ju d ic io s , c u ju d e c a tă .
Ju risc o n su lţi, (jurisconsulţi s.
jurisconsulţi, j. auctores, j. pru-
dentes, j . sace.rd.otes s . a l . ) le g is ti
l a R . P r im itiv f ă r ă f o r m ă s c ii n ţi­
fic ă ş i f ă r ă v o c a ţiu n e s p e c ia le . D e
l a în c e p u t c u n n o s c in ţ’a d r e p tu lu î
e r a p r e r o g a tiv ă â p a t r i c i l o r , s p e c i­
a le â p r e o ţilo r , p e n tr u c ă d r e p tn l c i­
v ile ş i d r e p tu l p o litic e r ă f i i r t e s t r î n s
www.dacoromanica.ro
u n ite c u ju s saerum. L e g ile e r ă în
a d e v ă r c u n n o s c u te , c e a a ce p riv iâ
în s e a p p lic a ţi u n e a l o r , s e a fflâ î n ­
c h is în c ă r ţile p o n tif ic a li, d . e . d e -
c is iu n ile a s s u p r a tim p u lu i t r a c t a -
ţ iu n ilo r j u d i c i a r i e şi f o r m e lo r s o -
ls m n î. A d â in f o r m a ţiiin e d e d ile -
le d e j u d e c a t ă , â c o m p u n e f o r m u ­
le le d e d r e p t , a c i s e d e c l a r ă p r i n ­
c ip a le a c t iv if a te a p a tr ic ilo r ju r i s p e -
r iţî, d e şi m ă rg in ită a s s u p ra u n u î
m ic c e r c d e a m ic ! ş i d e c liin ţî
( c o m p . a s tă iji avocats consultants.)
C u în c e tu l p le b e ii c ă p ă t a r ă im p o r ­
t a n ţ ă ; d r e p tu l p r i v a t s e l i b e r ă d e
l e g a t a r e l e d r e p tu lu i s a c r u şi în c e ­
t ă ă fi p r o p r ie t a te â p a tr ic ilo r . J u s
F l a v i a n u m , e a r e c o n ţin e â u n c a ­
l e n d a r d e j u s t i ţ ă ş i u ă c o m n in a ţi-
u n e d e f o r m u le le d e p l â n g e r e ş i
a f f a c e r î , e r ă d e m u ltă im p o r t a n ţ ă
p e n tr u a c e s t ’a . D u p ă 3 0 0 în . d e
C h r. c n n n o s c in ţ’a d r e p t u l u i d e v in e
v o c a ţ iu n e s p e c ia le , d e ş i a d e v ă r a t ă
s c ii n ţă lip s e s c e in c ă . A c tiv ita te a j u ­
r i ş tilo r s e m ă r g in e a n u m a î la u ă
a c t iv ita te p r a c t i c ă , c o n s tâ n d m a l
a3es î n â d â î n p u b lic s . a c c a s ă ,
l a h o r e d e t |p a a i n a t e , c o n s ilie ş i o -
p in iu n î s u b ie c tiv e (respondere), d a ­
c ă e r a î n t r e b a ţ i (consulere, d e u n d e
consulţi), în â c o m p u n e d iv e r s e le
d o c u m in te d e d r e p t, te s t a m in t e , c o n ­
tr a c t e 8. a l. ( scribere . ) I n f lu in ţ’ a
ju r i ş t i l o r a s s u p r a f o r m a ţ iu n ii d r e p ­
t u l u î c o n s tă în î n tr e p r e ta ţiu n e a l e ­
g i l o r , s p e c ia le â c e llo r 1 2 ta b le .
C u M u c iu S c a e v o la P o n tif e x ş i S e -
r o . S u lp . R u fu l u â t r a c t a ţ i u n e a d r e p ­
t u l u î u ă fo r m ă s c iin ţific ă . Y a le n ti-
n ia n H I ş i T h e o d o s iu c e l j u n e o r­
 Jur
d o n a r ă ca, o p e r e le ju r i s c o n s u l ţ i l o r
P a p i n i a n , G a i u , P a u l , U lp ia n şi
M o d e s tin s e a ib ă p u te r e d e le g e .
J u r i s d i c ţ i u n e , ( — lîo), a d m i-
n i s t r a ţ i u n e c iv ile . E r â p a r t e d in
imperium c o n ţin în d f n n c ţin n ile e s -
t r a o r d i n a r i e c a r î p e r ţin e â m a l m u lt
l a imperium d e c ă t l a p r o p r i’a j u ­
r is d ic ţie şi d e u n d e e ş iâ a s tf e l n u -
m i t ’a j u r i s d ic ţiu n e v o lu p ta r iă , d . e.
b o n o r u m p o s s e s s io , m is s io in p o s-
s e s s io n e m s . in in te g r u m r e s titu tio .
A lte a t t r i b u ţ i n n î c a r i c o n s ti tu ia c h ia r
a d e v ă r a t ’a j u r i s d ic ţiu n e c o n s tă în
d a tu l u n e î d e c iu iu n î j u d i c i a r i e s . în
n u m itu l u n u î j u d e c ă to r . P r o v e r b i ­
a l e j u r i s d . e r â c o n ţin n tă î n c e lle
t r e î v o r b e dare ( a d . judicem), d i-
c ere ( a d . sententiam ) , addicere ( a d ,
rern.) M a g is tr a ţii c a r î e s e r c itâ f u n ­
c ţiu n e a d e j u d e c ă to r i e r a î e g e l e ,
a p p o î c o n s u liî, p re to riî şi în p a rte
e d iţiî, în c e tă ţî m a g is tra ţii u rb a n i
ş i p r e f e c ţii î n p r o v in ţ e a d m i n i s t r a ­
to r i i . I n tim p u l im p e r a to r il o r , c o n ­
s u lii ş i p r e t o r i î c ă c ju ră , î n lo c u l c ă ­
r o r c ă p ă t a r ă praefecli praetoria ş i
urbi s. v ic a r ii lo r s u p r e m ’a i n s t a n ­
ţ ă . V d . ş i G e s n e r în T h e s a u r . E r -
n e s t a d S u e to n . C a e s . in E x c u r s ,
d e ju r is d ic ţiu n e a s u b C e s a r î. S ig o n
J . A . C. B . (I . 2 0 ) d e ju ris d ic ţiu -
n e a u r b a n ă â p r e to r i lo r . I n g e n .
G e r. N o d l D e ju r i s d i c t i o n e e t im -
p e rio .
J u r y , (angl.) u n iu n e d e n n n u ­
m ă r d e c e t ă ţ i a n i , n u a a iţî jures, î n ­
s ă r c i n a ţ i s e p r o n u n ţe î n a ffa c « rî
j u d i c i a r i e d u p ă c o n s c iin ţ'a lo r a s -
s n p r a c u l p a b ilită ţii s . in n o c in ţe î u -
www.dacoromanica.ro
247 JlIS
n u î a c c u s a t . D e c is iu n e a s a a s s u p r a
f a p tu lu i p r in c ip a le şi c ire u D S ta n ţe -
lo r s e fo n n e c lă n u m a i d u p ă m a jo ­
r i t a t e a v o tu r ilo r f ă r ă c â n u m ă r u l
v o c ilo r s e p 6 tă fi e n u n ţa t ( C o d e
d e l î n s t r . c rim in . a r t . 3 * 7 .) D u p ă
le g e a d in 4 I u n iu 1 8 5 3 , v e ri-c e
P r a n c e s î n e ta te d e 3 0 a n n î c a r e
s e b u c e u r â d e d r e p t u r i c iv ili ş i
p o litic e , s c iin d s e s c r i ă ş i s e c i-
t e s c ă , p o te l u â p a r t e i a j u r y . I n -
s titu ţîu r i e a s a d a te d ă d e la 1791. D e
c o n s u lt. H is t. d n j u r y p a r A ig n a u .
(P a r is 1822 s. a l.)
J u s q u i a i n a , (Jiyosciamus), p la n ­
t ă d in f a m ili’a s o la n e e io r d e o d o r e
v e n in â s ă , B r a n d e s â d e s c o p p e r it î n
a c e s t a p la n tă u n a lc a lo id , hyoscia-
mina, p u tin te n a r c o tic , a le c u î s i n ­
g u r e e m a n a ţiu n î r e s p i r a t e p u ţ i n
m a l în d e lu n g , p r o d u c c o n v u ls iu n î,
c h ia r d e lir in . F u m u l b 6 b e lo r s a ll e
a r s e p 6 te s e d a d u r e r e a d in ţilo r .
J u s t i f i c a b i l e , ( c a r e p d te fi j u s ­
tif ic a t.)
J u s t i f i c a r e , ( f r . ) â în d r e p tă ţi,
e sc n s 'a p r i n a r g n m in te . — Justifica-
ţiune, a c ţ i u n e d e â ju s tif ic ă .
J u s t i c i i l , ( d u p ă n u m e le b o ta n i­
s tu lu i J u s t i c u î fii d e d ic a tă d e H o u -
s to n ) d is s ă ş i carmanlină, g e n d e
a c a n t h a c e e , c o n ţin în d a r b u r e i d in
A s ia tr o p i c a le . U ă s p e ţ ă m a î a le s
Ca rm. de Ceylan s . jS uc de Indie
e c u ltiv a tă î n g r ă d in e .
J u s t i ţ ă , ( — f ia ) , d r e p ta te . V e r-
t u t e a m o r a le c a r e f a c e s ă s e r e s ­
p e c t e d r e p tu l, ş i p u t e r e a in s titu ită
p e n t r n ă s u s ţ i n e a c e s t r e s p e c t.
 K .
K , â u n s p re c je c â l ite r ă â a l-
p h a b e t u lu î. C â n u m e r a le v a lâ , la
R . , 2 5 0 , e u u ă t r ă s s u r ă h o r is o n ta -
l e d ’a s s u p r a 2 5 ,0 0 0 . L a G r e e î K ,
v a lâ 2 0 , K 2 0 ,0 0 0 = P r e in s c r ip -
ţ i u n î e s p r im e . Cctjus s- Caeso, c ă te
u ă d a t ă Kalendae , p e n tr u K al. —
P r e m o n n e te a r r a t t ă c ă s u n t b ă t u ­
t e l a B o r d e a u x . In f o r m u le le c h e -
m ic e s t ă p e n tr u Kaliurn ( potaleiuni ).
U s i t a t ă în g e n e r e d e G r e c i , a s t ă
l i t e r ă fu s u p p lin ită d e R o m a n i p rin
C , c u c a r e s u n e tu l s e u e s te id e n ­
t ic ( P r i s c . I . 8 ) , r e m ă n e n d iiu r n a î
A c â N o ta l a b r e v ia ţiu n i ş i î n u e r e -
c a r î v o r b e . C o n s . S c h n e i â e r , Ele-
tnentarlehre , p . 2 9 0 s q q . K . O .
M iille r I I p . 2 9 6 , d u p ă c a r e s ’a r
g ă s s l Ia E t r u s c i. V d . ş i l ite r a C.
K a l e n d e , ( — da e, d in Iialare.
V a r r . L . P . V I , u ) p r im ’a d i a lu -
n e l la R .
K e g l i , ( a r a b . ) p o ta s s iu .
K a o l i n , ( c h in e s i c ) , a r g i l e a lb
şi f r e c a b ile c u c a r e s e f a e e p o r -
■celan’a .
K e l o t o i u i a j ( g r . ) chir. o p e r a ­
ţi u n e , fo r te g r a v e , în c a ş u l d e s t r î n -
s u r ă ( e tr a n g le m e n t.)
K e r a t i t f t , ( g r .) miner, h o r n s te in
www.dacoromanica.ro
a lu G e r m a n ilo r ; med . in f la m m a ţiu n e
ă c o r n e e i tr a n s p a r i n ţ î . C o m p . cera-
tită , corneită.
K e r a t o c e l , ( g r .) d is lo c a ţiu n e
( h e r n i a ) ă c o r n e e i tr a n s p a r i n ţ i . M i­
c ă în f l ă tu r ă f o r m a tă m a î a d d e s e d e
m e m b r a n ’a h u m o r i î a p o s e , c a r e e s e
c e - v a a f f a r ă p r in t r e n ă u lc e r a ţiu n e
â la m e lo r s u p e r f ic ia li a le c o r n e e i ,
c â t e n ă d a t ă a c c id iu te c o n s e c u tiv a l
o p e r a ţiu n ii c a t a r a c te i p r in e s tr a c -
ţi u n e .
K e r a t o n g r i s , ( g r . ) v d . Sfardi-
nat.
K e r a t o t o m , ( f r . ) i n s tr u m e n t p e n ­
t r u â t ă i ă c o rn e ’a t r a n s p a r i n t e Ia
o p e r a ţiu n e a c a t a r a c te i p r i n e s tr a c -
ţiu n e . — Keralotomiă , in c is iu n e â
c o r n e e i.
K i l o , ( g r .) p a r t i e u l ă c a r e p u s ă
în a in te a u n i t ă ţ i l o r d e p o n d s . m ă ­
s u r ă i n d i c ă d e u ă m iie d e o r î a c e a
u n i t a t e .— Kilogram, u ă m i i e d e g r a -
m e . — Kilometru, n ă m iie d e m e t r e .
K o l e a n g , m o n n e tă d e a u r d e
J a p o n i a , c e l n o u u 3 2 f r . 4 9 c e n t.
K o p p a , n u m e le u n e î v e c h ie li­
te r e u s ita te d e D o r î ş i E t r u s c i , d e
u n d e â e ş it la tin e s c u l Q-
 L .
L , ă d o u e s p r e d e c e l i t e r ă k a l-
p h a b e t u l u l . C'a n u m e r a le v a lă l a
K ., 5 0 , c u u ă t r ă s s u r ă d 'a s s u p r a
5 0 ,0 0 0 . C ă b u e v ia ţiu n e L a tin ii lu
n s i t ă p e n tr u Lucius, Lares, Legio,
Legatus, Les, Libra; L .L .S. (libra
libra semis), p e n tr u sestertius. L. S.
p r e d o e u m in te ş i î n p a r in th e s e lo-
cus sigilii; 1. 1. loco laudato 1. c-
loco citato.
L a , a l ş e s s e le s u n e t a l g a m m e î,
l a G e r m a n i şi I t a l î a.
L a b d a c i s n i , la G r e c î v iţii! a l
p r o n u n ţ e ! , u n d e l ţin e lo c a l l u î r .
C o m p . lallaţiune. I n g e n e r e re p e -
t iţi u n e a p rii f r e c in to â l i t e r e i l in
stryl s . v o r b ir e . ' rile l a c u r î s . î n a p e le lo r.
L a b t a l e , ( — lis ) , r e la tiv la la -
b ie ( b u z e .)
L a b i a t e , f a m ilia d e p la n te d e
c o ty le d o n e e .
L a b o ra to riu , (—r îu m ), lo c a le
d e l u c r a t a l m e ş t e r i l o r , c h e m is ti-
lo r .
L ab o rare, (fr.) ă lucră pămîn-
tul. N. us.
L a b o r e , ( labor.) m u n c ă .
L ab o rio s , ( —s u s ) , m u n c ito r
s p e ţ ă d e f e l d s p a t h , d e la L a b r a d o r ,
u n d e a fo s t d is c o p p e rit. Labrado-
rită.
L a b y r i n t h , ( —tkus ) , n u m e e-
g y p tia n e s p r e m în d în a n t ic ita te n n
e d ific iu im p lic a t, s p e c ia le c e lle p a ­
t r u d e p u s e a r tis tic e d e a c e s t g e n
m e m o r a te d e F li n iu ( 3 6 , 1 9 ) , e-
g y p t i a n , c re tic , la b y r i n t h u l d e la
S a m o ş i c e l ita lic , omnes lapide po-
lito fornicibus tecii.
L a c e , lacetate , vd. Laşitate,
N. us.
www.dacoromanica.ro
L aco n ic, ( — c a s ) , Ut. c a lific ă
s ty lu l s tr în a s c u r t, în m o d u l v o r ­
b ir i ! L a c o n ilo r . — Laconism, v o r ­
b ir e la c o n ic ă , d . e . sini u t sunt,
aut non sint a l l u î B . R i c c i , u lti­
m u l g e n e r a l e a l J e s u iţilo r .
L a c tific ă , c a r e p r o d u c e la p te ,
Iu a d a u g ă . Neg.
L acună , ( — na ) , lip s e î n u ă
c a r te , t e s t
L a c u n e a lâ , îm b r ă c ă m in te d e
p ă r e ţ î . Neg.
L acu n ar, ( — n o r ) , ta v a n .
L a c u s t r e , s , —stfatt, s e (iice , în
h îs t. n a t. d e p la n te le s . a n im a lile
c a r î c r e s c s . t r ă i e s c p r e lîn g ă m a ­
L ady, ( p r o n . ledi), tit l u d a t, î n
A n g l i a , fe m e e lo r d e o r d in e î n a l t ă .
L a g o p h ta lm iă , ( g r . ) d is p o s i-
ţ i u n e v iţio s ă a p le p e l s u p e r io r ! c a ­
r e e s te a s tf e l d e r e t r a s a ă î n c ă t n u
p o te c o p p e ri g lo b u l o c h iu lu i î n tim ­
p u l s o m n u lu i.
L a g o tis, ( g r .) g e n d e m a m ife ­
re n u m ite a s t ă d î Helaimjs.
L a g u n e , ( d i n lacus ) , geogr. c a -
n a lî s . m a s s e d e f»pă c a r i l a s s ă î n ­
tr e d în s e le g r ă m e d e d e n is ip .
Lai, ( g e r m . lied), m ic ă b u c c a tă
d e p o e s iă ly r i c ă p e r ţ i n î n d li t e r a t u -
r e î fr a n c e s e d in e v u l m e d iu . C o n s.
F . W o l f U e b e r d ie LaY s e tc . ( H e i-
d e lb e r a 1 8 4 1 .)
L a ic . ( — cus), o p p . ecclesiaslic.
L am ă, v d . Lamina.
L am b ris, v d . Lacunelă.
L am entabile, (— lis), d e p l î n a .
L a m e n ta re , ( — r i ) , â p lîn g e ,
ă s e t î n g u i c ă r e f l.) — Lam entaţi•
ttne, a c t d e â la m e n ta .
 L ar 250
Lnm ină , (—n a ), t o t c e e s te
s t r i n e , lu n g , s t r î n t ş i s u b ţ i r e .
Lauce, ( — la n x), s u l i ţ ă . - L a n -
cear, c ă l a r e a r m a t cu la n c e .
Lanternă, ( — na), f e lin a r . Lan­
ternă magică, d a t ă d e j e s n i t u l K i -
c h e r , i n s e c i. 1 7 , a r r a t t ă m a r i p r e
u n m u r a lb , f ig u r e d e p in s e m ic e în
c u i o r î t r a n s p a r i n ţ î p r e b u c c ă ţe d e
s t i c l ă s u b ţir e .
Lniitlian , ( g r .) m e ta l p u ţ i n c u n -
n o s c u t , g ă s s i t î n 1 8 4 0 d e M o sa n --
d e r î n c o rită .
Lapiflare, (— dare), ă u c id e c u
p e tr e . — L apidaliune, a c t d e â l a ­
p id a .
Lap tifag, c a r e s e n u tr e s c e cn
la p te .
Lap tiler, laplific, vd. Lactifer,
Iacii(ic.
L a q u e u , (f r. laquais) , s e r v ito r
c a r e u rm e c jă p r e d o m n p r e cjeos.
La rg o , ( i t a l . ) mus. c u m iş c a r e
f o r te l e n t ă . — Larghelto, c u m iş c a r e
m e rliă î n t r e la r g o ş i a d a g io .
Larigot, s p e ţ ă d e f la u tă s . fla-
g e o l e t , a s t ă d i n e u s it a t.
La rvă , ( — va) , p r im ’a s t a r e â
i n s e c t e l o r , a c e a a î n c a r e e lle s e
a fflă ' d u p ă c e a u e ş it d in o u ii.
Laryug e , ( lai'ijnx) , o r g a n s y -
m efcric ş i r e g u l a t î n c a r e s e p r o ­
d u c e v o c e a . A ş ş e tja t î n p a r t e a a n -
t e r i â r e şi s u p e r i â r e â g î t n l u î , î n a ­
i n te a p h a r y n g e lu î ş i â e s t r e m i t ă ţ i î
s u p e r io r i â e s o p h a g u l n i , la r y n g u l
s e c o m p u n e p r in c ip a le d in p a t r u
c a r t i l a g i n î : ty r o i d e a , c e lle d o u e a -
r y te n o id e , e p ig lo tt’a .
L a s c iv , ( — v u s ) , d e s f r în a t. —
Lasciviă — tale, s t a r e a la s c iv u lu i.
Laşitate, (fr.) v il i t a t e , m is e liă .
L a s s i t u d i n e , ( — dine), o b o s â lă .
L a s t , (g e o m .) m ă s u r a d e g r e u ­
t a t e u s i t a t ă î n p o r t u r i l e B a l tic e i ş i
www.dacoromanica.ro
L eg
H o lla n d e î, e c i v a lă n d î n g e n e r e 2 0 0 0
k ilo g r a m e .
Latanier s . l a t a n i ă , ( — n/a),
g e n d e p le o p î o r ig i n a r i d in M a d a ­
g a s c a r ş i in s u le le S u n d e î.
Laterale, ( — K t), c a lific ă t o t c e
e s te p u s p r e l a t u r e a a ltu f.
Latinte, v d . Căldură.
La ticla v, (laius clavus), tu n ic ă
â p e r s â n e l o r d e d is tin c ţiu n e l a E .
Latitudine, ( — do), lă ţim e .
L a v ă , m a t e r i a to p ită c a r e e s e
d in v u lc a n i.
Legale, ( —Us), d u p ă le g e .
Legalisare, â î n t ă r i u n a c t d u ­
p ă f o r m u le le p r e s c r is s e d e le g e .
Legalitate, c a l ita t e a lu c r u l u î l e ­
g a le .
Legat, c e a a c e s e d e c id e î n u n
t e s t a m e n t ; tr ă m is .
Legaţiune, ( — tio), fu n c ţiu n e a
le g a tu lu i.
Lege, ( d in legere s . Xeynv), u e r î
c e r ă p o r t n e c e s s a r c a r e d e r iv ă d in
n a t u r ’a l u c r u r i lo r . M o n te s q .
Legendă , ( d in legere), p r im i­
tiv v e r s u r i c â s e re c itiă , d im in e f’a
î n b is e r ic ă . S e a p p lic ă a p p o î l a v i-
e ţe le s â n ţ i l o r ş i m a r t y r i l o r , c a r t e
â v ie ţe l lo r . — Legendar, a u t o r d e
le g e n d e .
Legislaţiune, (legis - latio), s e
d ic e d e d r e p t u l d e â f a c e le g ile d e
c o r p u l le g ilo r u n e i ţ e r r e ş i d e s c i-
in ţ’a , c u n n o s c in ţ’ a le g ilo r . C o n s.
Bisloire de la Leqislation p a r P a s -
to r e t.
Legislator, c a r e fa c e , d ă le g î.
Leg itim , (leg i-in tim u s), c o n ­
fo rm le g ii. — Legitim atiune , a c ţ iu n e
d e A le g itim ă .
Legiune , ( —gîo, d in legere,
q u o d l e g u n t u r m ilf te s i n d e le c ta
V a r r . L . L . V . 1 6 ) , l a î n c e p u t, s u b
R o m u lu , t â t ă p u t e r e a d e r e s b e l tm i-
 L et 251
t ă în u n c o r p , c o n s tâ n d d in 3 0 0
p e d e s t r i , 3 0 0 0 c ă l ă r i , c ă te 2 0 0 0 d e
fiă - c a r e t r i b . D u p ă c o n s ti tu ţiu n e a
l u î S e r v iu T u l liu , le g iu n e a s e c o m ­
p u s e d e 4 2 0 0 p e d e s t r i , d in c a r î
2 2 0 0 h a s t a t i î n p r im ’a lin g ă , 1 2 0 0
p rin c ip e s * în s e c u n d ’a , 1 2 0 0 t r i a r i î
î n ă t r e i a , lîn g ă u ltim i î 6 0 0 r o r a -
r i i ş i 6 0 0 a c c e n s i. D i a a m b e le a -
c e s te c o r p u r i e .şiră în s c c u n d u l r e s ­
b e l p u n ic , v e lite s . D u p ă b ă t a i ’a d e
la C a n n a S c ip io n e c o m p u s e le g iu ­
n e a d e 6 0 0 0 s o ld a ţ i. N n m ă r u l c ă -
l a r i l o r s e r e d ic ă r a r p r e s te 3 0 0 0
p ă n ă la A u g u s t c ă n d s e v e d u r ă
6 2 0 0 p e d e s tr i -fi 7 2 6 c ă l ă r i. D u p ă
V e r r o s e , L i v iu , T a c it ( V e g e t.) for-
ş ’a u n e î le g iu n î în c a m p a n iă s e r e -
d i c ă c e l p u ş in l 'a l ţ î m iie s o ld a ţ î.
L eg s, ( f r .) J e g a f iu n e , d is p o s i-
■ţiune tc s t a m c n ta r iă p r in c a r e n n
t e s t a t o r d ă to tu l s . u ă p a r t e d in
b u n u r il e s e lle .
Legum e, ( — men), u e r î- c e p la n ­
t ă a l c u î f r u c t 6 c o m e s tib ile , p ă r ­
ţile eî c a rî s u n t b u n e de m â n c are.
L egum inose, Vd. Papilionacie.
Lem m ă, ( g r .) geom, p ro p o s i-
ţiu n e p r e lim in a r i a s ta b i lite p e n tr u
â p r e p a r ă , f a c ilita u ă d e m u s t r a ţi-
ru ie u r m ă to r iă .
L ent, ( — tus), în c e t, c a r e n u ă
v iu u în m iş c ă r i.
L esiune, ( — s(o), v ă tă m a r e ; ju -
rispr. p re ju d ic iu s . p e r d e r e c e s u f-
fe re n e s c in e la u n a c t î n c a r e v o ­
i n ţ’a s a n ’a f o s t d e p lin ă a c t i v ă ;
med. p e r t u r b a ţ i u n e p r o d u s s ă în o r ­
g a n e s . în f u n c ţiu n ile lo r*
L e th a r g iă , ( g r . ) s u s p in s iu n e
c o n tin u ă â a c ţ i u n i i g in ţu r ilo r ş i ă
lo c o m o ţiu n iî, s p e ţ ă d e s o m n p r o ­
f u n d ş i a p o p le c tif o r m e ; fig. n e s in -
ţ ib ili ta t e p e n tr u c e a a c 6 s e p e t r e ­
c e .— Lelhargic, d© le th a r g iă .
www.dacoromanica.ro
L ib
L e tte u k o lil , (g e rm .) s p e ţ ă d e
h u iliă .
L ev it, p re o t s. s a c r if ic a to r la
H e b r e î.
L evitic, n u m e a l t e r ţe i c ă r ţi ă
F e n ta te u c u lu î . T r a c t e d ă p r in c ip a le
d e c e r im o n ie le c u ltu lu i ş i d e m o ­
d u l c u m D u m n e c je u v o ia s e fiă s e r ­
v i t d e p o p o r u l s e u p r in m in is te r u l
L e v iţil o r .
L ib a ţiu n e , ( — tio) , c e r ira o n iă
r e lig io s ă â c e llo r v e c h î u n d e p r e o ­
tu l v ă r s ă p r e a l t a r u e r e - c a r e l i -
q u o r e în h o n o r e a d iv in ită ţii c u î s e
s a c rif ic ă .
L ibatoriiî , v a s p e n tr u lib a ţi­
une.
'L ib e l , ( — lus), s c r i p t e a r e c o n ­
ţin e u n a c t. M a î a le s la c e î v e c h î
a c c u s a ţ iu n e în s c r i s t c o m p . inscrip­
ţio) s . p r e m iu a l d e la to r ilo r . A d ­
d e s e c u le s d e d iv e r s e s c r ip te m ic e
ş i e p ig r a m m a te , p r e c u m : libelus jo-
cularis a l lu î A r a t , t r a d u s d e C i­
c e r o n e , p e n tr u c a r e v a n H e n s d e
p . 3 5 , 5 0 , 5 8 . A s t ă d i s c r i p t in ju ­
r io s , d iif a m a to r iu , d e u n d e libelist.
L ib e r, ( — i e r ) , c a r e e s te în l i ­
b e r ta te .
L ib e ra le , (— U s), c u i p lS c e â
d ă ( d a r n ic ) . P e n t r u lu c r r . d e m n d e
n n s u f f ie t n o b ile . C â s u b s t. d e s .
d e la R e s t a u r a ţ i u n e , b ă r b a ţ i i c o n -
s e c r a ţ l d e f e n s iu n iî d r e p tu r i lo r c ă ­
p ă ta te p r in E e v o lu ţiu n e . Liberalism,
to ta l i t a t e a d o c tr in e lo r p r o f e s s a te d e
lib e r a li.
L ib e ra lita te , ( — « as), c a l ita t e a
l ib e r a le lu î, ( d a r n ic .)
L ib e r a r e , ( — rare), â p u n e în
lib e r ta te .
L ib eraţin n e, s c ă p a r e d e n ă d i -
to r i ă .
L ib e ra to r, c e l c6 lib e r e tjă .
L ibertate, (—ias), facultate de
 Lic
â lu c r a d u p ă v o in ţ’ a p r o p r iă . L i­
bertatea internă s . liberul arbitriă,
8. psychologică, a l c u î in d ic iu e
c o n s c iin ţ’a , c o n s tă în ă a le g e î n t r e
d o u e p ă r ţ i . *Se n u m . morale c ă n d
a le g e î n t r e b in e le s . r e u ] m o r a le .
Libertatea esternă s . d e essecuţi-
u n e, c o n s tă î n ă f a c e f ă r ă obstrv-
c lu c e a a c 6 s ’a a le s .
L i b e r t i n , ( — nus), u e r î- c e lib e ­
r a t î n r ă p o r t c u S ta tu l p r e c ă n d li­
bert, în r ă p o r t c u d o m n u l p r im itiv
lib e r tin u l e r ă fiiu l lib e r tu lu i . D u p ă
F r a n c e s î d e s f r î n a t , d e u n d e liberti-
nagiit, •d isfrîn , v a g a b u n d i t, iV. ns.
L ib eram veto, Q a t.) d e s e m n ă ,
în v e c h i’a c o n s ti tn tiu n e a P o lo n ie i,
d r e p tu l c e a v e a f i ă - c a r e n u n ţ i u 's .
d e p u ta t a l n o b ilim iî, m e m b r u a l u -
n e î d ie te , d e & s e o p p u n e l a u ă r e -
s o lu ţiu n e ş i a o fa c e p r in a c e s t’a
n u llă .
L i c a t i , m a r e a r b u r e d e G u ia n a .
L i c e n ţ ă , v d . urm.
L icin ţă, ( — centîa) , l i b e r t a t e e s -
c e s s i v ă ; schol. p r im u l g r a d d u p ă
b a c c a la u r g a t.
L icin ţiare, v d . Congediare.
L ic e n ţia t , c e l c& a c ă p ă t a t l i -
c in ţ’a î n u ă f a c u lta te .
L ic in ţio s , d is f r in a t.
L i c i t . p e r m is .
L icitaţiune , ( — Ho) , v in d e r e
p u b lic ă ( la m e z a t.)
L ic to r, ( — tor), o ffic ia r a llă tu -
r a t m a g is tr a ţilo r R o m a n î. E r ă c e a
m a î m a r e p a r t e lib e r ti şi fo r m ’a
c o r p o r a ţiu n î în c h is e d iv is e î n d e
c a r i e , 3 d e c u r ie , ( f iă - c a r e d e 2 4
b ă r b a ţ i ) p e n tr u m a g i s t r a ţ i i î n a l ţ i
( d ic ta to r u l a v e â 2 4 , c o n s u lii c ă t e
1 2 p r e r î n d î n f i ă - c a r e lu n ă , to t
a t t ă ţ l d e c e m v ir ii ş i tr i b u n i i m ili­
t a r i ; p r e to r i i, p r o p r e t o r i î a f f a r ă d in
R o m a c ă t e 6 ; fla m e n d ia lis ş i v e -
www.dacoromanica.ro
252 L in
B ta lile c ă t e 1 ; n i c î u ă d a t ă c e n s o r iî ,
p r o c u r a to r i i r e g e s c ! şi p r a e s id e s p r o ­
v in c ia li) , 1 d e c u r iă d e licl. curiati
c a r î a s s i s t â l a s a c rif ic ie ş i r e p r e -
s i n t â c e lle 3 0 c u r ie î n c o m itie le
a p p a r i n ţ î ; d e la A u g u s t s e a d a u s s e
1 d e e u r iă p e n tr u m a g is tr i v ie o ru in .
F u n c ţiu n e a lo r ( o r ig in e a d in E t i u -
r i , e r ă d e â p u r tă î n a i n t e m a g is ­
t r a ţ i l o r fa s c ile ş i s e c u r e a ( u ltim ’a
d e la V a l. P u b li c o la n u m a i a f fa ră
d in R o m a ) â î n l ă t u r ă la t r e c e r e a
lo r p o p o ru l ( s u m m o v e r e p le b e m ) ,
â î n g r i ji s e li s e d e a r e s p e e tu l c u ­
v e n it , ă în c u n g iu r â t r i b u n a l e l e , â
le ţin e p r e ş e d u l a c c n s ă , â e s s e c u ta
o r d in i le lo r a s s u p r a c o n d e m n a ţilo r .
L ig a, ( f r . ) j u n c ţ i u n e f o r m a t ă I n ­
tr e s u v e ra n i p a rtite , p a rtic u la ri pu -
t i n ţ î p r in t r a c t a t e 8. e o n v e n ţiu n e
p e n tr u â e s s e c u t a p rin u n c o n c u r s
d e o p e r a ţiu n i, u ă î n t r e p r in d e r e c o m ­
m u n e . S p e c ia le s e n u m . în F r a n c i a
lig ă , u n iu n e a d e c ă ţ î - v a p r in c ip i
ş i c ă t e - v a o r a ş ie f ă c u tă la fin e le
s e c i. 1 6 p e n t r u ă a p p ă r ă r e lig iu n e a
c a th o lic ă c o n tr ă P r o t e s t a n ţ i .
L im ită , (limes), m a r g i n e , t e r ­
m in .
L im ita re , â p u n e lim ite .
L im itropli, d e la m a r g in i, lirn i-
ta n e u . S e (lH'e d e ţ e r r e c a r i s e a t -
t i n g l a e s tr e m i t ă ţ î .
L in e a r, ( — rîus ) , c a r e p e r ţin e
l a lin g e , s e f a c e p r in lin e e .
L ingot, la m ă s . b u c c a tă d e m e ­
ta l n e ln c ra tă .
L i n g u i s t , b iu e limbist, — c e l c e
s e o c c u p ă d e s tu d iu l lim b e io r.
L i n ţ o l i u , (teolum), a l t ă d a tă î n ­
v e liş d e p a t . Astăcjll în v e liş a l m o r ­
ţilo r .
L i q u i d , ( — du s), b in e Ucid. —
S e n u m . u e r î - c â c o rp a le c u î m o l-
le c u le s u n t d e s tu l d e m o b ili p e n ­
 L it 253
tru a se pute mişca indipendinte
anele de altele şi â cede celleî mal
micepressiunî.
L iq iio r e , (— quor), uerî-ce bău-
ta ră spirtosă artificiale. Liquorisl,
cel ce fabrică liquorî.
L i t e r ă , character al alpliabetti-
hu.
L ite r a le , luat pre litere, în e-
sactitafea riguroaă ă esspresiunil.
L ite ra r, (—rîu s), relativ la li­
tere.
L iterat, (—tus), versat în lite­
ratură vd. urm.
L ite ra tu ră , (litera, Unea), în
origine usul scrierii pentru k sta­
bili cugetările şi faptele, la Grecî
yfia/tfiarey.tj, eare sens se conser­
vă pâne în evul mediu sub nume­
le de ars lileratoria, pentrueă eun-
noscinţ’a literelor făcea parte din
disciplina rhetoriceî. Comp. Snet.
de ill. Gr amin. 9. Appellatio gram-
maticorum graece a consuetudine va-
lu it, sed initio literati vocabantur
etc. Asper Ju n , in Putsch Corp.
Gramm. L att. p. 1725, gramrnati-
ca est scientia recte scribendi, e*
nunciandi interpretandique premata
per historiam, formata ad usutn ra-
tionemque verborum, quam Feren-
tius, etiam varro primum utadhuc
rudem , appellatam esse dicit litte-
raiuram. Q uint, Instt. orat. II. 1,
4 a grammatice quam in Latinam
transferintes litteraturam vocave-
rant. Vd. încă W alsh Nisi. L. L.
IV. 8, 4 ; Mohnike Geseh. der Lît.
der Griechen u. Roemer voi. I. p.
3 sqq. Nahmmacher, Comm. de li-
ter. rom. sect. II. c. 1 p. 51. Sen.
Ep. 88. Marcian. Capella H I 229
ibique not’a lui Kopp p. 261 sq,
Vd. şi phiiologiă.
www.dacoromanica.ro
Loc
L itlio c lir o m , artist inlithochro-
miă.
L ith o c lir o u iiă , (gr.) proces de
colorit cu huleiu. Comp. chromo-
Htliagraphiă.
L itiio g lip f i, sculptor în petră.
L it ii o g r a p b , cel ce luereijă in
lithographiă.
L it li o g r a p li iă , (g r.) arte ima­
ginată de Semfelder, de ă repro­
duce prin impressiune desemne ji
scripture trasse cu un feorp gras
pre u ă petră ealcariă numită pilră
lilhoţjraphică.
L it li o p b ite , (g r.) petre figura-
le , producţiune marină care ţine
de p 6tră.prin duritatea sa, al plan­
tei prin form'a sa. Se divid in tech-
noylyphită, carî represintă forme
de lucruri artificiali; lit. mathema-
tice, carî represintă forme mathe-
matice.
L ito tă , (gr.) rhet. diminuţinne.
Tropă care constă în- ă da prin
espressiunî mal slabe, nă ideă cuî
accessoriele vor face h se sinţi to-
tă puterea.
L iv id , ( —dus) , de cui ore că
plumbul, maculată şi străbătută de
negru.—Lividitale, calitatea lividu­
lui. .
L iv r e e , (fr.) vestiminte de fu­
mul de culore particulariă.
L o c a n d ă , ospel.
L o c a ti s. locatis, usitat pentru
a desemnă uu c a l, nă trăssură de
închiriat s. al.
L o c o m o ţim ie , ( — (io) miseare,
schimbare din loc.
L o c o m o tiv ă , (machină) , se
nnm. particular la drumul de fer,
trăssu r'a dinainte care duce cu si­
ne mecanismul şi motorul neces-
sariu pentru â o face se m6rgă ia­
ră ajjutorul vre-uneî impulsiuni.
 Log 254
L o c u ia , loc mic în theatru un­
de şed 3 —4 persone. Neţ).
L o c u ţiu n e , (—tio), mod d ees-
pressiune
L o g a ritlife , (gr.) malh. nume­
re in progresiune arithmetică carî
respund , termin cu term in, nneî
progressiunî geometrice. Logarith-
nnil nnnî număr este spunintele
puterii la care caută <i se redică
un număr uere-care variabile pen­
tru â produce primul număr. In-
venţiunea lor o datorim' luî Neper
(Napier.)
L o g ic , (— c u s ) , de logică, du­
pă logică.
L o g ic ă , sciinţ’a cugetăriî. P a r­
tea philosophieî care ne arrattă cum
se dirregem raţiunea în cercetarea
şi afflarea verităţii. E a plecă totu
deuna dela principie certe , trasse
după 'regulele certe ale raţionamen­
tului, precănd d ia h c tic 'a pWcă, du­
pă accepţiunea commune, dela da­
te m aî puţin certe ca se ajjungă
la verî-similitudine prin conclusiunî
apparinţî deduse din raţionaminte
regulate, însă hypothetice.
L o g is tic , a ltă -d a tă 1ogari!hm.
Astă(Jî des. numai logarithraele în
carî zero correspunde numărului
3,600, logarithm e logistice.
L o g o g rip h , (gr.) speţă de e-
nigmă în care după ce s’a dat e-
nigmatic definiţiunea uneî enigme,
se indică taaî multe alte enigmate
carî se pot găssi în accaaşî vorbă
decompunmd’o s. combinând lite­
rele arbitrar.
www.dacoromanica.ro
Lyr
L o g o m a c h iă , (gr.) dispută de
vorbe; dispută de puţină impor­
tanţă.
L o g o te c lin iă , (gr.) sciinţ’a vor­
belor. Neg.
L o n g a n im , îndelung răbdător.
— Longanimilale , calitatea longa-
nimuluî.
L o n g itu d in e, ( —do) , lungime,
— Longitudinale , în lungime , de
lungime.
L o r d , titlu honorific în Anglia,
purtat de toţi membriî camerei
în alte, de uerî-ce nobile de nas-
cere s. creaţiune .de fiii de duci
s. al.
L o rn e tă , uerî-ce ocular mic maî
ales pentru speetacle.
L u c id , (—tas), clar, lucitor. —
L uciditate, calitatea lucidului.
L u es, vd. Lussuriă.
L u g u b ru , ( —iris), întristător.
L u n a r , (—ros), de lună. — L u ­
n a tic, califică tot ce e snppus in~
flutnţel luneî.
L u n e tă , (fr.) ochilarî.
L y ric ă , (poesiă), în sens întins
nerî-ce poesiă care nu perţine de
epopeă s. dramă , prin urmare e-
le g iă , poesiă iambică. In sens
strîns, — ceaa ce este şi semnifica-
ţiunea ordinariă la Greci — poesi’a
unită strîns eu represintaţiunea mu-
sicale şi orehestrică, poesi'a meli-
că şi chorică, prim’a cultivată prin­
cipale de Boli, secnud’a de Dorî,
deunde şi calificaţiunile de colică
şi dorică.
 M .
M , â treî-spre-4ec(5 literă ă al- I — M aculatură, se cjice în imprim,
phabetulnî. Ca numerale, v a lâ , la de uă c61ă reu impressă.
K ., 1000, cu uă trăsanră horison- M a d a m e , titlu honorific dat al­
tale d’assupra 1,000000. L a Grecî tă dată femeelor de calitate; astădi
n , 40. Câ breviaţiune des. Marcus, verî-cariî femiie măritate.
M nnlius, M ucius; în commeroiu M a d o n n a , (ital.) se num. în
marc (fr.) s. opt uncie. P re mon- Italia mice statue represintănd pre
nete stă pentru Toulonse. S-ta Vergine, puse la ănghiulstra-
M a c-A d a su , (după numele in- telor. Uerî-ce represintaţiune de-
ventoruluî), mod de paviment. pinsă â S-teî Vergine, precum Ma­
M a c a ro u ic a , speţă de poesiă donna di Sisto â luî Raphael din
creată de Orassi de Padova, în ca­ Dresda.
re se introduc vorbe din limba vul­ M a d r ig a l, (ital. madrigale , de
g ară, dăndu-li-se terminaţiune la­ la gr. mandra $■ dela urbea Ma­
tină. drigal s. Madrigajejo) , mică buc­
M a c e ra re , rel. â mortifica prin cată de versuri care esprime uă
ajun, prin nemăncare. — Maceraţi- cugetare fin ă , tînără şi venustă.
une, act de â macera. Madrigalul, cjice B oiieau: Respire
M a c h in ă , (gr.) uerî-ce instru­ la douceur, la tendresse el Vamoitr.
ment care lucredă prin uă forţă M a e s to s o , (ital.) mus. cu m a­
streină şi destinat â prodnce miş­ iestate. Esprime uă essecuţiune len­
care. M. de compressiune , machi­ tă şi grave.
nă destinată â condesi aerul în un M a g e s tr u , vd. Magistru.
recipiente dispus pentru aeest ef­ M a g i s te r ii i, ( —n u n i), chem.
fect. M. electrică, care servesee â uerî-ce precipitat obţinut cu dis-
produce s. accumulâ electricitate. soluţiunî, saline, precum şi proces-
M. hydraulică, uerî-cfe machină de­ sele proprie â obţine principalile
stinată a conduce s. redică ap’a. medicaminte.
M. pneum atică, machină pentru â M a g i s tr a le , propriu magistru­
face gol s. cel puţin â rarifică con­ lui; pharm. califică medicamintele
siderabile aerul conţinut unde-va. preparate immeijiat pre recepte ,
— Machinist, ce] ce face machine, opp. medicament officinale s. ace-
I n e r t ă la , cu machine. l’a a cuî formulă se afflă în Co­
M a cig n o , miner, speţă de gre­ dice şi este sonservată în apothe-
sia compusă essenţiale de micî g ră­ că. L in iă magistrale, este în geom.
unţi de quartzam m esticaţîcu calce. line’a principale â unuî plan, tras-
M a c ro c o sm , vd. Microcosm. să de inginer. Absol. demnitatea
M a c ro p tc re , vd, Longipenne. marelui magestru de Malta.
M a c u lă , ( —la ),'p a tă . M a g i s tr a t, ( —tus), la ceî ve­
M a c u la re , (— lari), a p ă ta .— chî uerî-cine indepliniâ uă funcţi­
Maculaţiune, acţiune de â maculâ. une publică. Astă 4î numai ce! de­

www.dacoromanica.ro
 M ag
legat de puterea supremă peutru
ă esercîta autoritatea. — Magistra­
tură, funcţiunea magistratului.
M a g is tr u , ( — Ier), propria per-
sonă cu autoritate assupra altor;
personă destinată pentru i preda
uă sciinţă, nă arte s. ă direge un
stabiliment.
M a g n a t , nobile înalt în Polo­
nia şi Ungaria.
M a g n esiK , a- ossyu d e m a g n e -
s iă , substanţă com pusă de ossygen
şi m agnesiu , a lb ă , p iilv e r u lin te ,
d u lce la attins, f6rie pugin solu b i­
le în a p ă , fără sap6re n ici odore.
M a g n e s iu , (—stara), corp sim­
plu, metalic, conţinut în magnesiă.
M a g n e t, (gr.) ge numiă ănteiu
uă speţă de mineral de fer care
aveâ proprietate de a attrage fer-
rul , oţelul 8. al., appoî lame de
otel căror se dă artificiale acostă
proprietate, magnete artificiali. —
M agnetic, relativ la magnet s. ca­
re are proprietatea aculuî magne-
tat.
M a g n e t is a r e , vd . urm.
M a g n e tis m , aginte cuî mag­
netul datoresce puterea sa attrac-
tivă. — Magnetism animale, doctri­
n ă fundată de Messmer şi care ad­
mite influinţ’a ce hornul pâte eser-
cită assupra corpului altui hom. Se
esplică prin essistinţ’a unui fluid
subţire, analog magnetului anima­
le, propriu fiinţelor animate.
M a g n ific , (—c u s),splendid. E -
sprime idS’a de mărire şi opulinţ^.
— M agnijicinţă, calitatea magnifi­
cului.
M a i r , (fr.) primul officiar mu­
nicipale al unei u rb i, unei com-
munî.
M a je s la te , ( — tas), mărire. Ti­
tlu dat capetelor încoronate. L a im-
www.dacoromanica.ro
256 M aj
peratori se adaugă epithetul
riala- Maj. regale se dă numaj în
unele limbe regilor (m ai în gene­
re simplu Majestale). In Anglia Ma­
jeslate graţiosă, (most gratious.)
M a je s tn o s , (— su s), care are
majestate.
M a jo r , ( —jor•), care eBteajjuns
la etate de ă se buccur'a de drep­
turile sâlle. Comp. majorinle.
M a j o r a t , dreptul de frate mai
mare în Hispania.
M a j o r d o m , magestru de ospel
s. de p a la t, la curtea Bornei şi h
Hiflpaniei s. cellor doue Sicilie.
M a jo r ita te , (—Jos), etatea m a­
jorului ; pluralitate, partea cea maî
mare.
M a la c o lo g iS , partea .historieî
naturali care tracte(jă de mollasee.
M a la d ia , (fr.) egritudine (b61ă.)
M a la ţl, chem. sări compuse din
acid malie şi uă base.
M a le d ic ţiu u e , ( - tio), blestem,
imprecaţiune.
M a lic , (acid), acid organic con­
ţinut în mere acre, p ere, jovibar-
ba, s. al.
M a lliia b ile , (din malleus), eare
se pote întinde sub ciocan, ducti­
le (pentfu metalî.)
M a llo te , (fr. din male:tolUre),
se (Jice de ueri-ce imposit illegale,
oneros.
M a m m a lo g iâ , ram ure “a h is-
toriei naturali care tract& p de mam-
mifere.
M a n tin e lă , (—m illă), organ nn-
de se secretă laptele, ţîţă.
M a m m ife re , se num. tdtă elas-
sea animalilor cu maramele.
M a m m ită, vd. Mustită.
M a n c i p a ţi u n e , (— tio), act ta
vechiul commerciu ro m an , depli­
nii în presinţ’a pretorului urban,
 M an 257 M ar
5 m arturi şi uă libripens. Cum­ un glob deşert de aer, în cel-alt
părătorul (qui mancipio accipit), un pond care este în ecilibriu cu
lnâ cu vorbe solemni obiectul din globul. In meqjlocnl balanţei un arc
m ăn’a celluî eare-lu vindea (qui s. cerc pre care se mişcă un in­
mancipio d a t) , attingînd balanţ’a dice. Globul face se se redice s.
cu un sesterţiiî, pre care-lu dâ ap­ se descindă pondul după cum ae­
poî câ preţ (consuetudinea dură rul se îneălrtesce s. se răcesce şi
pănă la Pliniu.) Maî des afflăm a- gradele ce percurge stylul pre arc
cest mod de vindere la proprietăţi, indică rarificaţiunea s. îndesitul ae­
procură dominium complet,— usita- rului. Astădi se nnm. astfel maî
tă înse numai la resmancipi.Cons. ales apparatul destinat â indică
Byrkenschoeck Diss. de rebus man- tensiunea aeruluilatem peraturedate.
cipi nec maucipi in Opuse. p. 105, M a n s fe n î, speţă de aceră dela
m ai ales cap. 1 . 2 . Antille.
M an d at, ( —turn). act prin ca­ M a n su e tu d in e , (—tudo), ega­
re uă persână dă alte ia , numită litate constante de bunătate şi blăn-
m a n d a ta r, putere şi procuraţiune deţă.
de ă face cv. îu nnmele seu. M a n u a le, se qiee de cărţi mice,
M an d atar, vd. prec. breviarie, cari se pot purtâ în mănă.
M a n ia , (fir.) aţintit escessîv şi M a n u fa c tu r ă , marfă lucrată cu
singular. — Maniac, cel ce are ma­ m ăn’a; uerî-ce stabiliment m arein-
n ii dustriale.
M a n i e r ă , (fr.) mod particular M a n u s c r is , operă scrissă de
de ă face c v .; trăssură distinctivă mănă.
ce se vede în acţiunile esteriorî ale M an u s D e i, (lat.) pharm. spe­
particolarilor. — Manierat, affeetat. ţă de empla&tru. P uţin usitat as­
M a n ife s t, script public peutru tădi.
â justifică purtarea uuuî Stat. Câ M a p p a n iu n d , (mappamundus),
adet. clar, învederat. chartă care represintă globul terre-
M a n ife s ta r e , â proferi la ve­ stru în întreg.
dere, arrăttâ. — Manifestatiune, act M a r a s q u in , liquore alcoolică,
de â manifesta. numit dela marasca , mică cireşiă
M a n ip u la r e , â lucră, prepara cu eare se face.
cu măn’a. — Manipulaţiune, act de M a r a v e d is , mică monnetă dc
â mauipulît. - cupru în Hispania.
M anoeuvre, (fr.) mar. ai*tea de M arc, (fr.) dumătate de livră.
â conduce nă n a v e ; milit. se <Jiee M a rc cil a l , (fr.) officiar inves­
de mişcările ce un commăndante tit cn prim’a demnitate în armată.
face la resbel; fig. purtarea ce ţine M arek a n ită s. bikanita, speţă
nescine în affacerile lumiî. de mineral de Siberia, numit dela
M a n o m e tr u , (gr.) vd. urm. collin’a Marikan unde se găssesce.
M a n o sc o p , (gr.) instrument de M a r g r a f, titlu de demnitate al,
pbyaică altă-dată pentru â măsurâ cător-va principi suverani din Ger­
variaţiunile desităţiî aerului. Dă mania.
balanţă ţinînd în unul din braţe M arin ă , nume generic pentru
17
www.dacoromanica.ro
 M as 258
to t 06 se referesce la serviţul ma­
ritim, pentru njvvigaţiune, eonstrnc-
;iunea n arilo r, commerciul mari-
iim s. relativ la armatele navali.
— Maritim, care privesce marin’a.
M a r ii, ţessătură uşioriă, speţă
de gas de serică s. acă fabricată
la St. Quentin şi Noyon.
M a r m ită , uneltă de cniniă de
genul 61eî. — Marmil'a Iul Papiu
6 destinată k procură un meijloc
facile de k attrage succnrl şi â
ferbe aliminte fără evaporaţiune.
— Marmită enitsmeptică, dată de
D, Fortin la N an tes, uneltă pen­
tru ă ferbe în câte-va hore alimin-
tele equipagelor şi cu puţin com­
bustibile.
M arcă, (ir.) semn.
M a r q u is, (fr.) titlu de nobili-
tate.
M a r s u p ia lî, (lat. marsupium,
pungă), nnm. Cuvier uă familia de
mammifere puse după carnivore.
Comp. fir. anim aux ii bourse. Blain-
ville le â numit, cu maî mare drept,
Didelphe.
M a rţia le , resbelic, de resbel.
M artyr, (gr.) cel ce sufferă sup-
plicie , chiar mârtea pentru defen-
sirmea reiigiuniî selle. — Marlyro-
logiu, indice, catalog de martyrî.
M a s , monnetă de cnrs în rega­
tul Aehem, '/1C din tiie l.— Ic Ba-
tavia valedă '/io din tael.—In Chi­
na */,„ din lyang.
M a s c ă , (ital. maschera), appa-
ra t pentru â şî străvesti fa ţ’a. —
M ăscări, â ascunde sub mască.
M a s c u lin , {—n u s), bărbătesc.
M a ss, măsură de capacitate pen­
tru liciţi în Germania.
M a ss ă , (fr.) phys. cantitatsade
m ateria k unuî corp. In gen. Cules
www.dacoromanica.ro
M ai
jdp maî multe părţi cari fac împre­
ună un corp.
• M a ssa c r u , (fr.) ucidere ommor.
JV. us.
M a stie a ţiu n e , ( — <*»), amrnes-
ticare ă alimintelor.—Maslicaloriu,
uerî-ce substanţă dată se se mes-
tice pentru a escitâ saliv’a.
M a sto id , se dice de tot ce are
form’a uneî papile, maî ales de uă
apophyse a osului temporale.
M a t e l o t , (fr.) hom luat pentru
â face serviţul uneî navî.
M a te o lo g iă , (gr.) cercetare va­
nă, discussinne pericnldsă maî a-
les în materia de religiune.
M a te riă , tot ce are întindere şi
e susceptibile de forme şi mişcare.
— Materiale, de materia, relativ la
materiă.
M a te r ia lis m , opiniunea acelor
carî nu admit altă substanţă Secăt
materi’a. — M aterialist, păiten al
acestei opiniunî, — Materialitate ,
calitatea celluî ce este materiă.
M a th cin a tică , s . — lice (gr.) sci­
inţ’a al cuî obiect sunt proprietă­
ţile mărimii precăt timp acesta 6
caleulabile şi măsurabile. Sciinţ’a
cantităţilor şi mărimilor. Pentru hist.
mathematiceloT în gene Montncla
Ilisl. des mathemaliques. Ideler. Nan-
dbder Chrrnol. Pentru mathemati-
cele la Ii. Tiraboschi Storia etc.,
I. lib. m .
M a tin e e , (fr.) dimineţă. Tim­
pul deia eşitul dileî pănă la prănrj.
M a t in e s , (fr.) numesc catholi-
ciî prim’a parte â officiuluî eccle-
siastic.
M a tr ic lu , ( —culuiti) , registru
mal ales în care se înscriă nume­
le pers 6nelor cari intră în vre-nă
societate.
 M ec 259
M a tr im o n ia le , de căsătoriă;
syn. conjugale, conjugiale.
M atronft, ( —n a ) , la R. femeă
m ăritată, câte uădată mamă de fa­
milie. Aatădî usitat numai în jn-
rispr. pentru sage-femme.
M atuli, măsură de licidi usitată
în căte-ya oraşie ale Barbariei.
M atur, ( —rus) , copt.—Maluri-
tute, starea maturului.
M a u s o le ii, (—(m m ) , uerî-ce
morumînt sumptnos. Numele dela
mornmîntul ce Arthemisia rodicâ
soţulnl s8u Mausol.
M a x im e , (fr.) mus. notă de opt
măsnre iu done tim p u ri; sp eţă de
semiton care face difierinţ’a dela
semi-tonul minor la tonul major şi
al cuî răport este 25 la 27. — P i ­
ese m axim e, este intervalul între
si netemperat şi diesea sa.
M a x im u m , (lat.) se dice pen­
tru & indică gradul cel maî înalt
unde p6te ajjunge un lucru.
M a y o n , monnetă de argint de
S iam , diu ticalul de argiut. —
In China val. 45 centim. franc.
M ea d ia , frumoaă plantă din Ca-
ro lin a , numită de Linne dodeca-
theon.
M eat, ( —tus) , se dice de t6te
canalile corpului carî conţin v'r’un
fluid.
M e c a n ic ă , parte ă mathemati-
celor mişte care consideră mişca­
rea şi forgele m otricî, natur’a lor,
legile lor şi effectele câ pot avea
în maşina lo r; structură naturale
s. artificiale-â unuî corp , k uneî
machine.
M e c a n ism , phys. se <ţicede mo­
dul cn care nă causă mecanică şî
produce effectul; fig. structură ma­
teriale , ordinat organic al elemin-
teîor.
www.dacoromanica.ro
M ed
M e c o n iii, (—u iu m ), s w rtra s
din piper prin opressiune (stor-
cere).
M e d a liă , (ital. m e d a g U e ) , buc­
cată de metal fabricată în honorea
uneî persâne illiistrî , în memori’a
unuî eveniment importante s. al.—
sciinţ’a care se occupă de studiul
lor e Numismatică.
M ed a illo n , mare medaliă.
M ed d i, măsură de capacitate, u-
sitată în Egyptul de sns.
M ed io ţiu u e , intrevenţiiine.
M e d ic , cel ce professâ medi-
cin’a.
M e d ic in ă , (—n a ), artea de â
couservă sănătatea presinte şi ă
restabili pre cea alterată. Se divi­
de în hygienă , patholocjiă , thera-
peiilică, chirurgiă s. medicină o-
peralwiă. Când se studia lîngă lec-
tul egrilor iea numele de clinic.
Pentru historie SprengelGesch. der
Arznei-Kunde (trad, fr. de Jo u r-
dan); Necker, Gesch. derN eilkun-
de; Le Clerc, Hiat. de la medecine.
Me«Jiar, (— n u s ) , care ţine med-
locnl.
M e tjia n , {— mis), a n a t care e-
ste în medloc.
M ecjia n te, mus. chord’a s. su­
netul care îm parte în doue terţe
intervalul de cintă dela tonică la
dominante s. terţ’a d’assupra to­
nicei.
M e d ic a m e n t, uerî-ce materiă
capabile â restabili sănătatea.
M c d ic a ţiiiu c , ( — Ho), schimbat
imrae<|iat determinat în starea or­
ganelor şi funcţiunilor lor prin ac­
ţiunea medicamintelor, mod de trac-
taţum e al uneî egritudinî.
M e d ic in a le , care possede vre
uă proprietate relatâviji l?t obiectul
medicineî!
 M ei 260
M e d iiu u , (—nus), vd. Potid.
M e d i o c r e , ( — cris), medlociu ,
care este între mare şi m ic.— Me­
diocritate , calitatea rac(}iocrelui.
M e d ita r c , (— tare), h conside­
ra cn attenţiune în spiritul seu. —
Meditatiune , act de â medita.
M e e t i n g , (angl.) reuniune de
persone pentru â delibera ass. u-
niu obiect politic.
M e g a m e tr u , (gr.) anlr. instru­
ment pentrn â m ăsură distanţ’a maî
multor grade între stelle-
M e g a tlie rift, (gr.) gen dem ani­
mi fere fossiiî stabilit de Cuvier,
Conţine animali dc natur’a rhino-
cerilor.
M e g l e s e o p , (gr.) opt. instru­
m ent, imaginat de Charles în se-
clul trecu t, care arrattă obicctele
în mare şi esact.
M e la d o s , sc num. nă sp eţă de
caî albî.
M e la m b o , speţă de cojă me­
dicinale addussă din Bogota şi u-
sitată cit febrifogiă.
M e l a n c o li a , (gr.) med. egritu-
dine characterisată prin un delira
conccntrat csclusiv assupra idee
triste. De ordinar stare consuetu-
dinale de întristare propria mal a-
les individilor Ia cari predomină
system’a hepatică.
M e la n is m , coloraţinne negră s.
închisă h pelle!, părului şi irifjiî.
Opp. albinism.
M e l a n it îi, (gr.) granat negru
şi fârte opac. găssit între materie-
le vulcanice şi în peperino.
M e liss li, (gr.) botn. gen din fa­
mili’a labiatelor, conţinînd plante
herbacce. Face basca apei de me-
lissă s. des C annes, bun stem a-
chic.
M e lo d ia , (g1-.) ordinat sueees-
www.dacoromanica.ro
M em
siv de m aî multe su n ete‘carî for-
metiă nn cânt regulat.
M e lo d r a m ă , (gr.) primitiv dra­
mă însoţită de musică. Astădî spe­
ţ ă de tragedia popuJariă, fărăm n-
sică, în care domină eraoţiiini forţi.
M e lo in a n iă , (gr.) amârc esces­
sivă de musică.
M e lo p e ă , (gr.) artea composi-
ţinniî m usicali, la ccî vechî.
M e lo p la s t, (gr.) methodă ima­
ginată de P. Galin, pentru k in­
strui în m usică, tabelul pre care
se arrattă.
M e m b r a n ă , ( — na), ţessătură
organică destinată â absorbi, cs-
halâ a. secretă diversî fluidi; ă în­
veli organele.
M e m b r u , ( —bruni), parte es-
ternă â unuî corp servind pentru
vre-una din funcţiunile s. facnltă-
ţilc selle.
M e m o ra b ile , (—Us), demn de
memoria.
M e in o r iă , ( - ™ ) , facultate dc
fl şî represintă obiectele absinţî
faptele trecute şi îi le face se re-
înviede în cugetare.
M e m o r ia le , relativ la memoriă.
Câ subst. se dice de memoriele
particularîe carî servcsce â instrui
de nă affacere.
M e n a g e , (fr.) economia parti-
culariă care calculedă, direge con-
sumaţiunile particularie a!e fami­
liei.
M e n a g e a r e , (fr.) h regulă spe­
sele dnpă m asnr’a utilităţii; âcon-
ducc ca prudiaţă, economia; â a-
ve attenţiune pentru cnv.
M e n ic a l, se num. în Messicnn
alcool tras prin distilaţiune din
băutur’a numită marjney.
M e n ilitlifit (gr.) substanţă mi­
nerale de natnr’a silicil numit dela
 M en
collin’a Menil-Montant, apprope de
Paria.
M e n in g e , (fr. gr. menigx), se
(jice speciaie de membran’a care
învelesco cerebral.—Meningină, nu­
me dat araohmidif. — M eninystă,
inflammaţiune â meningiî.
M e n ip p £ a , se num. satiră me-
nipeă .uă satiră ammesticată de pro-
să şi versuri, după chenippa (lin
■G adara, Cons. Fr. Ley. De vita
scriptisque Meuippi Cynici et de
Satira M. Terentii V ârtosis (Colon.
1843), şi M. Terentii VanoBis Sa-
turarum Menippearnm reliqq. ed.
Fr. behler, cu eommeutafiiiue ass.
cliaracterulul Satirei luî Varrone,
relaţiunea sa către M euippn, for-
m’a, metru s. al. (Quedliubnrg et
Lips. 1844). Comp. Quiutil. Instt.
Orat, X , 1 § 95; alteram illud est
prius satirae gem ia quod uon sola
carminum varietate condiditM. Te-
rentins Varro. Gel!. N. Att. II. 18:
e i qnibus iile Menippus fuit cujus
libros M. Varro iu Satiris acmula-
tus est; qnas alii cynicas.. ipse ap-
peliat Menippeas. Cic. Acad. I. 2.
Pragm iutele la Stephanus Fragrom.
poett. veterum Latt. (Paris 1564),
deunde în Corpus Poetur. Latt. I.
p. 598; la Maittaira II. p. 1525.
Vd. şi Bachr Gesch. der neem
Lilt. I. p.
M e n o lo g iii, (gr.) calendar al
bisericeî grece. Comp. martyrolo-
giu.
M e p h itic , (acid), se numiâ altă
dată acidul carbonic.
M e p liitis in , alteraţiuue ă aeru-
lnî atmosplieric prodnssă prin di­
verse emanaţiunî şi presinţ’a a cor­
puri corruptărie.
M c p r i s a r e , (fr.) a despreţiâ.
H. «s*
www.dacoromanica.ro
261 M er
M e rc en a r, (—rius), care lucrâ-
(lă cu plată.
M e rc u riale , jurispr. cerimoniă
care avea loc altă-dată la curţile
auveraue, în prim’a mercurl după
dischiderea andiinţelor de la Saiut-
Martin şi de P asci, în care preşe­
dintele îndemnă pre consiliurî se
facă scrupulos dreptatea.
M ercuriii, ( — n u m ), argint viuiî.
M e rid ian , (—nus circulvs), ma-
îe cerc al «phereî carc trece prin
zenitli şi nadir, prin poli şi divide
spherr’a în done părţi.
M e rid ia n ă , lineă trassS p reu ă
suprafaţă nere-eare în planul me­
ridianului.
M e rid io n a le , ( —lis), care este
aşşeqjat la niedă-cji; syn. an3trale.
M erit, virtute, ceaa c i estim a­
bile demn de consideraţiune la «ă
personă s. un lucru.
M e rita r e , â ave m e rit, k ave
drept la un preţ.
M e rito riii, care merită recom-
peusă. Se dicc nnmaî în styl de
devoţiune şi vorbind de recompeu-
sele din uă altă vieţă.
M e ry c o lo g iă , tractat de rumi-
naţiune şi de ruminanţî.
M esauU t, mic ambulacra in uă
casă grecă îutre celle done părţi
principali ale gradului de deosdis-
părţimîntiil bărbaţilor ( andrm itis)
şi al femeelor ( gyncconilis). In med-
locnl ambulacrulul se afflâ uă por­
tă pentrn commuuicaţianea între
celle done dispărţiminte (Vitr. VI.
7. 5.)
M e sin te riti, ( —rium ), mare îm­
pletit al peritoninlnî care menţine
diversele părţiunl i»le conductului
intestinale, lăssănd inse fiă-căria
din eîle uere-care mobilitate. — 8e
dă epithehil de mesintherice la di­
 M es 262
verse organe, glandnle, vine,-arte­
re s. al. carî se referesce la me-
sintheriu. — Plessul mesinlheric e-
ste un îm pletit nervos format de
plessul solav subt de plessul celiac
la nascerea arterei mesintherice tsu-
periorT, şi prolungindu-se pănă la
plessul hypogastric, între celle doue
lame ale mesorectuluî.
M e s n ie r is m , vd. Magnetism a-
nimale.
M e s o r e c tn m , (lat.) produeţiiine
â peritoniuluî care tnvelesee intes­
tinul reetnm în partea sa superiâre.
M e s q n îu , (fr.) eare economes-
ce în un mod sordid eelle mnî mi­
ce lucruri. Că adeet. se di ce de
un fel ele gust urât în care to t e
defectos şi. unde domnesce un aer
de seccăciune care redică totor o-
bieetelor ciiaracterul şi effectul. —
Mesquineriă, economia sordidă.
M e s s a g iîi, (fr.) commissiune de
â <}ice s. â duce cv. Comp. m an­
dat. — M essager, cel ce fiice un
m essagiu; cţl ce duce de ordinar
epistole s. al. din un oraş în altul.
M e sstt, (fr.) lithurgiă; mus. ru­
găciunile ce se căută Ia lithurgiă.
Se num. messe imprimee, ua mes-
s& în musică fără alt însoţimînt
decăt al basiî continuite ce se ad­
mite căte uădată.
M e s s id o r , ă lună ă an--
nuluî, îu timpul revoIuţiuuiT. Dela
19 Iuniu pănă la 18 Juliu.
M e s tic e , nai. se num. în insu­
lele Malaie, concreţiunî petrose ce
se găssesc în interiorul unor fructe
s, cocos din Caiappa.
M e s tre d e c a i n p , se numiâ
altă dată commăndantele principa­
le al- unui regiment de pedestrime
8. călărime.
M e ta b o lă , (gr.) figură de rbe-
www.dacoromanica.ro
M et
torică care constă în k accumulâ
maî multe espressiunî synonyme
pentru â depinge aceaaşî idei.
M e ta c e n tr a , punt de întresec-
ţîune al unei linge verticalitrecînd
prin centrul de gravitate al unuî
edificiu, eu resultantea pressiuniî
laterali s apel cănd este înclinat
pre uă margine s. pre a lta , limite
preste care nu p6te fl pus centrul
de gravitate al edificiului.
M e ta c h o re s e , med. transport
din un loc în altul.
M e ta c lir o u is m , anachronism
constând în â antecede dat’a unui
eveniment.
M e tac isiu , gram. defect în pro-
nunţiaţiunea literei m.
M e ta g itn io n , secund’a lună â
annulul athenian.
M e ta l, corp mineral fusibile şî
inalleahile.
M efalep.se, (gr.) figură prin ca­
re neseine esplică ceaa ce nrin^qă
pentru â face se se înţellegă ceaa
ce precede.
M e ta lic , (— cus), de metal.
M etalică , partea chemieî care
se occupă de lucrările ass. meta-
lilor.
M e talică , se dice de uă hiato-
riă în care s’au justificat tdte eve-
nirainteie mari în urm a unei me­
dalie tăiate cu occasiunea lor.
M e ta lisa rc , â reduce în metal.
— Melalisaţiune, astădî operaţiune
prin care se reduc metalele la sta­
re de puritate.
M e ta lu rg ia , ( —gia) , artea de
â extrage şi a lucră metalele.
M e ta p h o sa re , vd. urm-
M e ta m o rp lio se , (—sis)j schim­
bat din uă formă în a lta , transfi-
guraţiune.
M e tap h o rS , (— ra), rhet. tigtt-
 M et
îă prin care se schimbă semnifica-
ţiunea uneî vorbe în alt’a care nu
î convine decăt în vertutea uneî
comparaţiunl care este în spirit.
M e t a p l i o r i c , relativ la meta-
phoră, care perţine ei.
M e ta p lira s e , (gr.) traducţiune,
întrepretaţiune literale. — Metapkra-
sl, cel ce traduce literale.
M e t a p h y s ic , care se occupă
de metaphysică.
M e ta p h y s ic ă , (gr.) sciiuţ’a
primelor principie, philosophi’a pri-
m ariă , sciinţ’a căuşelor primărie,
â mnnduluî spirituale.
M e ta p la s m , ( —mus'), schim­
bat în uă vorbă, cănd i se taiă
uă literă s. uă sylabă.
M e ta p o r o p o ic z e ,. (gr.) schim­
bat în pori.
M e t a p to s c , (gr.) med. schim­
batul uneî egritudinî în alta. —
M etastasea, e schimbatul în alta
mai pericnlosă.— M elaslalic, care
se referesce la metastase.
M e ta s y iic r is e , med. desemnă
schimbat ce pretindeâ nescineă fa­
ce în tot corpul s. îa una din păr­
ţile selle. Medicamintile căror se
attribuiâ acestă proprietate se nu­
mi ă metasyncritice.
M c ta ta r s e , (gr.) anat. porţiune
â pedelul conţinută între tars s.
călcăiu şi degite. '
M e ta th e s e , (gr.) gram. figură
care-constă în trausposiţiunea u -
neî litere deunde nasce vre-nă dif-
ferinţă de pronunţiaţiune d. e.franc.
troubhr pentru lourber din turbare.
M etel, botn. fruct al stramonin-
lU).
M e t e in p s y c o s e , phUos. trans-
migraţîune â suffletuluî din un corp
în altul, — Metempsycosisl, părten
al metempsycoBiî.
www.dacoromanica.ro
263 M et
M etem p to se, (gr.)vd. Proemp-
iose.
M e te o r, (—rum ), phys. phen.i*
men ce se petrece în atmospheră.
M eteo rice, florî assesiunî phe-
nomenelor diverse ale atmosphereî.
M eteo rism , (gr.) med. tensiune
şi elevaţiune durerâsă în abdome.
M e te o ro g ra p h , (gr.) instru­
ment de physică care servesce pen­
tru â face observaţiunî meteorolo­
gice.
M e te o ro lith , (gr.) petră căzu­
tă din atmospheră.
M e te o ro lo g ii, (gr.) parteaphy-
sicel care tract&Jă de meteore. —
Meteorologic, care privesce meteo-
rele.— Inslruminlele meteorologice,
servesce a arrăttâ starea s. dispo-
siţiunea atmosphereî relativ cu fri­
gul , căldur’a , pondul, huniiditatea
s. al. Astfel sunt barom etrul, ter­
mometrul , hygrometrul s. al.
M e te o ro sc o p , (gr.) numiâ ve­
chii mathematici instrnmiDtele cu
carî se serviâ la observaţiunea şî
însemuatul distanţelor, mărimilor
şi sitaaţiuniî corpurilor cerescî, din
carî multe eră privite de dînşiî câ
meteore.
M eth o d , (— dus), propriu mod
de â ajjunge la un scop prin cal-
lea cea mai euvenibile. In sciinţă
se definesce mersul ce urmedă spi­
ritul human pentru â discopperi şi
transmite veritatea.—Methodic, care
are regule şi method. — Methodist,
părten al unuî m ethod, uneî sys-
teme în botanică, medicină s. aJ.
M e tis, numesc Hispaniî infan­
tele născut din commerciul lor cu
Indianif.
M e to n o m a siâ , (gr.) se <jiee fia
maui’a de â şî traduce numele în
 M et
greeesee s. latinesce, cum erâusul
erudiţilor înainte de seci. 17.
M etonym iă , (gr.) rhet. figură
prin care ae pune caus’a pentru
effect şi din co n tră, conţinintele
pentru conţinnt, semnul pentru o-
bioctul semnificat; abstractul pen­
tr u concret t>- al.
Metopă, (gr.) spaţ pătrat între
fiă-care trig-lyph al zophornluî do-
Tic destinat pentru ornaminte.
M e to p o s c o p iă , (gr.) artea de
ă cunndsce characternl după ins-
pecfiuuea fegel s. frunţii. — Meto-
poscopic, relativ la metoposcopiă.
M e t o s e , (gr.) med. phtisiă s.
eonstricţiune â pupilei.
M e tru , ( —truni), metr. pede s.
măsură de vera determinată prin
cantitate.
M e tru , unitate principale â rnă-
eureloc noue ~ 000,000 din
meridianul terreatru conţinut între
polul boreale şi ecator; ecivslin-
te apprope 3 pd. 11 */a linee.
M e tre ta , (gr.) m ăsură la ceî
v e ch i, pentru' JiciiJI, identică cu
am phor’a.
Metrică , partea vechiei proso-
die al cui obiect este studiul can­
tităţii syiabelor, diverselor spege
de metre în limbele prosodice. Stu­
diul versiflcaţiuniî grece şi latine.
Principalile tractate sunt Elemenla
dnclrinae metricae de M. Hermann;
D e metris Pindari de A. Boeckh ,
preeiim şi cursul seu de m etrică;
Trăite de versification latine de
D. Qnicherat.
Meirinchytă, med. speţă desy-
rinee,
M e t r i o p a t h i ă , (gr.) mod era ţi-
ane â paasinnilor.
M e t r o lo g i ă , (gr.) studiul pen­
e lo r şi măsureior; cules de trac­
www.dacoromanica.ro
264
tate ass. lor. Metrologie de Pauc-
to n , de Kome de L isle, lucrările
D .D. Tarbd des Sablons, Palaiseau,
Ideler (ass. măsureior vechie) snnt
importanţi. •
M e tr o m a n iă . (gr.) maniă da â
face versuri.
M e tr o m e tr u , (gr.) se num. ua
machină nouu inven+ată servind ii
regula măsur’a uneî arie musicalî.
M e tr o n o m , (gr.) instrum ent dat
de Mâelzeî, care servesce a indică
diversele grade de iuţ61ă ale miş­
cării musicalî.
M e tr o p o lă , (gr.) la Grecî pa-
tri’a m am ă, ad. deunde eşiă colo-
niele carî mergea se se stabilescă
în alte ţerre. Aeest’aşî sens pănă
astăzi- Romanii dederă acest nume
urbilor capitali ale provinţelor im-
pernlnî, dentrde bisericele stabilite
în aceste urbî.
M e tr o n r , (fr.) vechia vorbă des.
versificator, poet.
M c z z a n i i i ă , (ital. mezzo'), a r-
chit. mic strat al edificiului între
alte done maî m arî; ferestră mai
largă decăt înaltă în zophor s. în
interstiţiu (entre sols).
M e z z o , (ital.) mecjiu , d. e. —
mesia-soprana , voce între contral-
to şi soprano.
M e z z o - te r m in e , (ital.) termin
mediii louat pentru k concilia pre-
tenţiunî oppnse s. al.
M i, a treia notă a gammel n a­
turali. L a Germani şi Italî E.
M ia s m e , (gr.> emanaţiunî vo­
latili care infectă atm osphera.
M ic a , (lat. micare), la cel vechî
particulele brilisnţî ale arenei. As-
tăcjl uă substanţă minerale din clas-
sea petrelor eare offeresee maî t 6-
te culorile, maî addese argintiă şi
auriă.
 265
M ic a c h is t , petră compusă de
multă miea , qiiartz, de structură
foiată. Comp. germ. glimmer schi-
efer.
M ic ato to ll, mică passăre m es-
sicană.
M i c h e li it, nume â treî generî
de plante dedicate lnî Micheli, ce­
lebre botanist florentin.
' M ic ro c o sm , (gr.) mund în mic
opp. macrocosm, mnnd în mare.
M ic ro g ra p h iA , (gr.) descrip-
ţiune â obiectelor observate cu mi­
croscopul.
M ic ro m efru , (gr.) apparat ca­
re maî addese se applică la ochi-
an»-, servind â măsura celle maî
mice dimensiuni Ungarie. Microme-
tru universale, care servesce pen­
tru tote eclipsile de sore. dc lună
şi pentru observaţiunea ăngliinri-
lor. — M. obiectiv, vd, Heliometru.
.M ic ro sc o p , (gr.) instrument de
optică, attribuit luî Zacharia Jan-
sen, avînd proprietatea de â m ări
obiectele celle maî mice.— Micros­
copic , relativ la uiicrpscop.
M id sh ip in a n , acholare de m a­
rină în Anglia şi Russia.
M iein ita, varietate de calce car­
bonatată magnesiferă, s. spathmag-
nesie, numită dela Miemo, unde k
fost afflată.
M ig liaro , pond în Veneţia pen­
tru â măsură haleiurî.
M ig n o n , (fr.) se elice de tot ce
are uă regularitate elegante în for­
me mice.
M ig ra fiu n e , ( — tio), acţiune de
â emigra în număr mare.
M ilio lid hii, gen de coquile fos-
siiî.
M iiio ra li , specă de serică ad-
dnssă din Bolonia şi Milan.
www.dacoromanica.ro
M im
M illa , hessandrîă monogyniă de
Measic.
M ille p o r e , gen de polypi pe-
troşî.—Milleporite, milleporî foasilî.
• M ille r n y , monnetă în Portuga­
lia, — 6 d e n a rî, numită şi Sa in t-
E licn n e, pentru figur’a ce portă.
Millevays cu cruce mică valedă 2
denarî 17 grane.
M iliero lle , măsură în Proven-
ţiă pentru vinuri şi untu de lemn.
M ille s im ă , ciffră pre moimete
s. medalie arrătănd annul fabrica-
ţinnî.
M illi, denominaţiune ă systemeî
metrice, semnifică â miiele parte.
M i llig r a n t , â miiele parte din
gram. — M illimetrn, â miiele parte
din metru.
M ilp lio sc , B.— lose, (gr.) med.
depilaţiune â plepelor.
M iiu e , (gr. imit), sp eţă de co-
mediă, la E ., care constă în uă i-
mitaţinne licinţiosS. Ass. formaţi^
uuiî, cliaracteriiluî s. al. vd. C. L.
Ziegler Disput, de Mimis Romano-
rnm (Gotting 1798.) Comp. Copke
Von den Mimen der Romer. W ach-
amutb Athenaum III, 2 p. 156,186;
Gnjsar in Sehulzeit. 1832 p. 329:
Winckelmann in Jaîm ’s Jahobb.
Suppl. II. p. 520; N eakirch, De
fab. tog. p. 6 sqq. Oetav F errari-
us De Pantomimis et mimis (W ol-
fenb. 1679.) Nic. Calliachius De
ludis scenicorr. mimm et pantomim.
F . L. Becbcr Hist. poeseos Mimic.
ap. Romm- Voss Institt. II. 29—34.
Scaliger Poet. I. p. 42.
M im e te se , (g r.) chem. arseniat
de plumb.
M im ic , se pune câ adect pentru
mim, d. e. bueeată mimică.
M im ic a , imitaţiuue theatţale*
 S lin 266
M im ija m b ,' sp eţă de iamb luat proporţinne mică , reservaiă speci­
în ne la mime.
M in to g ra p b , (gr.) autor de mi­ late în apă.
me.
M i m o l o g , ce] ce face mimolo-
giă.
M im o lo g iă , imitaţiune a vocii,
pronunţiaţiuniî şi gesturilor altor
persone. ' M in im u m , (lat.) al maî puţin;
M im o p h y r, arenat argiloide.
M im a s e , (fr.) mimer. sp eţă de
petră din feldspath şi pyrussm.
Comp. graustein şi dolerit.
M in ă , (fr.) dispoaiţiune ă cor­
pului, maî ales ă feţei; loc unde
se form ală metale, mineral! şi n 6re-
earî petre preţiose
M in e ră , (lat. miner a, fr. mine­
riţi), substanţ’a metalică ce se tra­
ge din mine, vd. urm.
M in e r a le , (—lla), nume gene­
ric pentru tâte substanţele neorga-
nisate carî se găssesc în sînul pă-
m intuluî, pre cănd fossiliî des. pre
celle organisate.
M in e ra le , care perţine. m inera­
lelor.
M in e ra lo g ia , (gr.) partea ln's-
torieî naturali care traetedă de mi­
nerala. — Mineralogic, eare prives-
ce mineralogi’a .—Mineralogiei, ca­
re este versat în sciiuţ’a minera­
lelor.
M in o r, lucrător la săparea m i-
nerelor.
M in o r, ( — aor), maî mic, opp.
major. Comp. minorinte.
M in o r e , (fr. m in e u r e ), num.
tbeologiî thesea de licinţă în care
se tracta de ordinar de theologi’a
positivă.
M in ia tu ră , (fr.) în evul me(}iu
literele, roşie carî încep capetele
«criptelor, pentrueS era trasse cu
miniu. Astă<Jî gen de pictură în
www.dacoromanica.ro
M ir
ale pentru po rtraits, cu culori di­
M in im ă, ( —mus), sp eţă de se­
miton în răportul de 633" â 648,
differinţ’a îutre semi-tonul minor
şi semi-tonul massim. JRelativ cu
durat’a timpului este not’a blanche.
geom. celle mal mice stări ale u-
neî cantităţi variabili.
M in iste ria le , care privescemi-
nisteriul,
M in iste riu , (—rlum ) , sarcină
ce impnne nă funcţiune relativ.
M in is te r iu , gnbern al Statului
sub autoritatea suverană.
M in is tr u , funcţionar însărcinat
cu uă administraţinne, eu uă ramu-
re a administraţfuniî Statului.
M in iu , (—nrum), ceî vechi nu-
miâ astlel m aî ak-B mercuriul s,ul-
furat. Astădî se num. plumbul os-
sydat roşiii.
M in o is, (fr.) espressiune fami-
liftriă de 8. la ţ’a (ofcradiil) uneîper-
sâne frnmâse ale cui trăssure au
ce-va piquaut.
M jn o rativ e, med. purgative fâr-
te siabe.
M in o r ita te , micul n u m ăr; j«-
rispr. starea uneî persone neaj-
junse în etatea legitimă.
M in u s c u l, ( —itts), usitat nu­
mai in literă m inusculă., literă mi­
că opp. lit. majusculă.
M in ilt, ă şesse-ejeee parte din
h o ră, din grad.
M in u ţio s, care este pre atten-
tiv la lucruri mice.
M i-p a rtie , (fr.) compus din
doue părţî eg a lî, ddr differinţi.
M ira c u l, ( —lu n i), minuue. —
Miraculos, care a’a făcut prin mi­
racole.
 M is 267
M irag e, (fr.) phenomen de op­
tică observat pre apă şi în plăne-
ţele Egyptuluî de deoa. Face să
se vadă d’ass. horisonteluî ceaa ce
erâ desubt.
M irm id o n , fig. hom de puţină
consideraţiune şi de statură mică.
M isag o s. msActo nat. passăre
pre care Bnffon o pune între pas-
serile apatice.
M isan tliro p , idiot, care nresce
pre hâmeni.—Misanlhropiă, calita­
tea misantliropuluî, aversiune de
hdmenî.
M is c e lla ric , eules de diflerite
opere de sciinţă, de literatură, ad-
des 6 fără nici un raport între dîn­
sele.
M is c ih ile , (—Us), care se po­
te ammestica în cv.
M iscib ilita fe s. solebilitate ,
proprietate generale prin eserciţul
cuî tote corpurile chemice contrac­
tă uă uninue, nă cornbinaţinne re­
ale.
M is e ra b ile , (—lis ) , care e în
miseriă.
M is e riă , (—rla), infortnnă, es-
trem ă indiginţă.
M is e ric o rd iă , ( — d ia ), milă.
— Misericordios, care are miseri­
cordiă,
M isfik i, speţă dc persicariă de
Japonia.
M isp ic k e I, mineral de fer. ar-
senicale.
M issc l, carte care servesce la
celebraţiunea lithurgieî conţinând
testul diverselor litlwrgie carî se
recită în tâte tjilele auqulnl.
M iesiu n c, (—sto), sarcină, au-
torisaţiune dată cuî-va pentrn a fa­
ce cv---- Missio7iar, cel ce este în ­
sărcinat cu nă missiune.
www.dacoromanica.ro
M oii
M is s ita r , se num. dreptul de
portoriu la Constautinopole.
M ith rid a tc , speţă de theriac,
numit pentrucfi se serviâ cu dinsul
regele Mithridate.
M itig are, (—gari), îmblăni}!, mo-
derâ. — M iligaliune, acţiune de â
mi tigâ.
M itră, speţ& de ornament de cap
cu care se servesc episcopiî şi a-
baţii regulari la cerimonie.
M ittec, passăre de Groenlanda,
puţin cunnoecută.
M is i, ( mixlus) , am m esticat
M istilin itt, geom. se dice defi-
gurele terminate parte prin liuee
drepte, parte prin linee curbe.
M istiu n c, (m ixtio), ammestic.
M is tu r ă , pharm. se nnm. me-
dicamintelc liciţi carî conţin sub­
stanţe forte active, şi care nu se
administra decăt în piccăture, de
şi multe poţiunî afl numele de mis­
tură.
M n e m o n ic ă , artea de a eser-
cîtâ meniori’a. Comp. mnemotech-
niă.
M obile, (—i*'s)> susceptibile de
mişcare. — Mobilitate, calitatea mo-
bilelui.
M o c o co to tl, nat. passăre mes-
sicană.
M od, ( — dus), chip , fel, dispo-
siţiune regulată, mus. reiaţiune â
notelor formând un’a din celle (ioue
scale tonice, majore s. minore.
M o d a le , ( —lis ) , log. califică
proposiţiunî carî conţin uăre-carî
eondiţiunî s. restricţiunî.
M o d a lita te , calitate , mod de
ă fi.
M o d e l , uerî-ce este "privit ck ■
originale şi aervesce de mustră.
M o d e ra re , ( —rari), âdim inu),
îndulci, te m p e ri, face mat puşia
 268 Mon
vioiinte. — Moderaţiune, acţiune de M o ld av i că, plantă cu gustul şi
a modera. od6rea m ellsseî, deşi maî puţin
M o d e ra to , (ita l.) mus esprim e plăcută, numită şi melissă de Ca-
n ă miBcare mecjiă între len t şi viuu. narie.
M o d e ra to r, ( —lor), cel ce are M o le cu lă, ( — la), cea m al m i­
direcţiunea nnuî lucru. că parte căt se pote percepe cu
M o d e r a tu r i» , archit, proporţi- sinţurile nostre, â unuî con».
une şi graţia â ornamintelor imeî M o llu sce sr MAr.AcozoiBiE, se-
corone. ciind’a classe îi animalilor never­
M o d e rn , recin te, din timpul tebrate din classificaţiunca lui L a-
110IHÎ. marck. Cuvier o divide în 6 or­
M o d e st, (— (ws), care are mo­ dini : cephalopode, pteropode, gas
destia. teropoiie, acephalî, brachiopode, cir-
M o d e s tia , ( —ff«), moderaţiune rhojtode.
ă spiritului. M oly, plantă celebre, la ceî ve­
' M o d ic ita te, ( — las), mecjiocri- chi necunnoscută.
tate relativă la valoraa, la preţnl M o ly b d a t, (gr.) chem. sare din
unuî lucru. acid molybdic şi nă base.
M o d ific are, â schimbă, dâ al­ M o ly b d e n , (gr.) chem. metal
tă stare, mai ales m oderând, res- isolat de Hclm din acid molybdic.
tringind. — 3lodifica(imte, act de ă M o ly b d ic , (acid), acid obţinut
modifica. Modijicativ, care modi­ de Seimele prin ealciuaţiunea kî,o-
fică.—Modificator, cel ce modifică. Jybdemiluî snlfurat.
M oiţiâ, (— dius), măsură de ca­ M o n u n t, ( —luni), mică p a rte a
pacitate la R ,, pentru lucrnrî seccî tim puiuî.—Momentan, care nu da-
~ 16 sex/arii 8. 8 Iit. 63 cenţi, redă decât un moment.
franc. M om ia, (arab.) corp de liom s.
M odul, (—/ms), archit. măsură animal îm bălsămat, precum eră ns
luată pentrn n regulă proporţiunile la Egypţianî.
nnel ordini de architectură. în nu­ M o n a c a le , de călugăr. A', as.
mismatică des. mărime determina­ M o n a c ii i s u i, nume collectivpen-
tă după carc se fac medaîiele. trn tot institutul monachilor (c ă ­
M o d u la re , ( —« '), mus. k com­ lugări), ganul lor de vieţă, cliarao-
pune s. prelude după regulele mo- tcrul şi moralile lor.
dulaţiunii. M o n a d e , (gr.) unitate, parte
M o d u la ţin n e , ( — tio), propriu simplă şi nedivisibile, după Pytlm-
cmmtituţiunea regulată â haiuioni- goricî şi Jjeibnitzianî, elementul to­
eî ţi eăntuluî în acel’aşî mod. De tor compuselor.
commune artea de â conduce cân­ M o u a d e lp k c , plante dicotyledo-
tai şi harm oni'a succesiv în m aî niie, ale căror sfamine sunt unite la.
multe moduri conforme regalelor. base în nn singur tnb; â 16-a claâse
M o la r i. ( —ros), mari dinţi cari ii) system 'a luî Linne.
servesc â fărîmâ alimintele. Snnt M o n a n d rie , plante ale căror
în număr de- 20 căte -5 de fiă-care flori au uă singură stamină; pri-
raassilă. m’a classe â iui Iiinne.

www.dacoromanica.ro
 Mort 269
> I « iia ic li , (gr.) domnitor su­
veran în un Stat mare.
Monarcliifi, (gr.) formă dcgu-
bern unde domuesee un singur in ­
divid prin legi stabili. In m onar-
chi’a absolută, capul statului are
singur puterea suverană in m. con-
stituţionale temperată s. represin-
ta livă, puterea supremă, regulată
în.eserciţul sen prin constituţinne,
e îm părţită între domnitor şi re-
presintanţiî naţiunii. Cons. Lacombe
liist. de la monarchie cn Europe.
Monarc'hic, care privesee mo-
narchi’a.
M onarchist, părten al guber
uulnî monarchie.
M o n a s t e r i i i , ( —i■iam), stab i­
liment de religioşi.
Monastic, de monasteriii, rela­
tiv la monasteriii.
Monnul, ( —ins), speţă de flau-
tă la cef vechi; cel ce căntâ cu
dînsa (addese aceştia şi monaules.')
M onchiconba, pesce din golful
Biscaye, cnl nu se cnnnoscegenul.
Moua, speţă de maimuţă din
continintea vechia.
Monnetă, (— ta), economiştii nă
definesc: «instrument de sehimb
care, servind de măsură pentrn va-
lorea obiectelor schimbate, este în-
snşl un ecivalinte.» Mal bine v a ­
lore represinlante tute valorile. —
L a Grecî erâ talentul — 1500 Rtl:
divis în 60 mine vai) de căte
100 drachme s. 600 obolî. UnoBol
conţinea 8 calcus, acest’a 7 lepte.
Iutre monnetele de aur eră stalerii
lydicî, percussi de Cressa şi dori­
cii persicî , valănd doue drachme;
chrysus— 20 drachme de a r g i n t~
25 Rtl. Proporţiunea. ordinară â au­
rului către argint erit 10: 1 , cu t 6-
te acestea addesâ preţul aurulnî se
www.dacoromanica.ro
M o ii
înălţă. — L a R ., as (din ely) divis
îu 12 unciae, greu de uă libră
(aslihralis, aes grave), ~ apprope
15. Ngr., neimpres («es rude) pănă
cănd Serv-Tullin le perensse cn i-
Hiaginl de animali (pecunia din
pecus). Celle-alte divisiunî ale sel-
le erâ. sextarius ~ ’/, 5 , qua-
drans — 3/i 2 — Vt triens — 4/ , , —
V3, quincunc — ‘/ l2, semis ~ s/(.
— %, septunx— 7 , 2, bes — 8/,j
— dodrans — 3/ v dex-
ta n s— 1°/i 2 — %> d ennx—
Intre monnetele de argint sunt ses-
tertius (semis - tertius , la începnt
L L. S. ad. libra libra semis s. II
S. diu care H. S. s. n n m u s, dena-
r iu s , primitiv 10 a sse s; în timpul
secundului resbel punic 16 , dela
Augnst 18. Pliniu spune că dena-
rinl s’a dat tot-d’auna în stipendiu
militare pentru 10 asses (Tacit. An­
ual. ibiq. Ruperti). Cons. Momm-
sen si Boeckh, ce-va Varr. L. L.
V. 3 6 , Eekliel Doctrina numorum
veterum , de monnetă Romanorum
(Vindol. 1792—98); Gronov de ses-
tertus, Budaens De Asse; Agricola.
De mensuris atque ponderibus vett.
Graecorr. atque Romanorr. Carnez-
zi, Ueb. den W erth der Maasse und
Gewichte bei den Roemern; Cohen.
Description historiqne des monnaies
romaines , communement nommees
medailles imperiales. (Par. 1859,)
Bernardus De ponderibus et men­
suris (Oron. 1688). Eisenschmidins
De ponderib. et m ensnns veterum
(Argentorati 1737); Spanheim De
praest antia et usu numismatiun
antiqnoram. Salmas De num.atqne
nsnr.
M o n i ţ i u n e , (ffo), ecd. annunţ
juridic făcut în unele casări prin
 M on 270
autoritatea episcopalul, înainte de
â procede la escommunicaţiune.
M o n ito r , (— tor), cel cedâcon-
silie L a E. institutor al copiilor.
M o n ito riu , (— rlum), ordine â
nnnî judecător ecclesinstic, care o-
bligă, sub pedepse de escomnrani-
caţiune pre toţî ceî au cunnos-
cinţă de un fapt d en u n ţat, la re-
velaţiune.
M o n n e tă , (— neta), buccată de
metal înseninată cu imaginea prin­
cipelui s. unul stat suveran.
M o u o c l ir o m , (gr.) care e de
uă singură cnliire.
M o n o d i il e , (gr.) botn. vd. Her-
maphrodile.
M o n o c o rd , vd. Sonometru.
M o n o e o ty le d o n fie , butn. nu-
mesce Jusaiou plantele cu un sin­
gur cotyledone. Syn. endogere, cryp-
tocotyledonee, endorize, monogene.
M o n o eul, (—lus), conspicil cu
nn singur ochifi.
M o nogam ii!, (gr.) numesce Lin­
ne nă ordine de plante, â 29 clas­
se din syngenesiă, ale căror florî,
deşi appropiate unele de altele, nu
a& învelişiu commune.
M o n o g ram , (gr.) character fac-
ticiu compus de uă singură literă
8. de maî mnlte implesse, de or­
dinar literele iniţiali ale nnnî nu­
me, precum eră subsemnăturele în
Seci. 17 şi 18.
M o n o g r a p liiâ , (gr.) descrip-
ţinne â unuî singur obiect s. unul
singur gen.
M o n o liţii, (gr.) obiect făcut din
nă singură petră, precum statnele.
M o n o lo g , (gr.) Uter. scenă dra­
matică în care şî vorbesce uă sin­
gură persdnă.
M o n o m , (gr.) malh. cantitate
www.dacoromanica.ro
compusă de uă singură p a rte , de
un singur termin.
M o n o m a e k iă , lu p tă eh maî î n ­
tr e doul.
M o n o m a n iă , (gr.) alienaţiune
de minte, deliriu care aţintesce as­
supra unuî singur obiect.
M o n o in e rc , nume propus pen­
tru uă nouă secţiune de coleopte-
re carî nu aîi decăt un singur ar-
ticlu la fiă-care călcării-
M o n o p ag ift s. — pegiă, durere
în uă parte circuuscrissă â capuluî.
M o n o p e ta lî , botn. florî cu uă
singură petale s. Hore,
M o n n p u tjiii, ( —diurn) m a s ă
cu un singur p e d e , la ceî v e c h î,
precum sunt mesele rotunde.
M o n o p o l, (gr.) privilegiu câpos-
sede un singur individ de k face
comm ercin, în escliisinne de veri-
cari alţii, en un obiect determinat.
M o n o p tc r , ( —ro s ) , speţă de
tem plu, ia ceî vechî, rotund , fă­
ră murî şi al cuî tnrn e susţinut
numaî de columne, precum un tem­
plu al lnî Bacchu la Teos.
M o n o p to t, (gr.) se dice denu-
m i n l grece şi latine carî n u au de­
căt u n B in g u r cas.
M o n o rc llit, (gr.( nat. priapo-
lith de care se affiă unită nă con-
creţiune de formă ovoidă. Dacă simt
doue, este diorchit.
M o n o silo , luntre formată din
trunchiul unuî singur arbure > pre
Adriatica.
M o n o s o n e , (fr.) botn. gen de
plante din famili’a geranoidelor.
Conţine arbuşti şi herbe.
M o n o sp e rm , (gr.) botn. se (Ji-
ce de fructele carî nu au decăt uă
săm înţă. — Monospermalic, califică
plantele cu uă singură sămînţă.
M o n o s tic , (g r.) nat. se <Jfce
 271
de cristalele carî n a au decăt u d
rînd de feţe în giurul flă-căriî basl;
Ut. epigrammă care consta din un
singur vera.
M o n o sty l, (gr.) se 4>ce de flo­
rile cari au un singur atyj.
M o n o sy la b , (gr.) gram. care
este numai de uă sy lab ă.— Mono-
sylabic, califică versuri compuse de
monosylabe.
M o n o th e ism , (gr.) doctrină ca­
re nu admite decăt un singur Dum-
nedeu ; opp. polytheism.
M o n o tiic lis m , heresi'a acellor
cari admit in Dumnezeu uă singu­
ră voinţă.
M o n o to n , (gr.) care e apprd-
pe necontenit pre acel’aşî ton. —
Monotonia, calitatea monotonului.
M o n o trem e, (gr.) numesce Ge-
offroy S t Hillaire uâ ordine de mam-
mifere din N .— Hollanda şi Van-
D iem e, cari ţin de passerî şi de
reptilî.
M o n o trig ly p k , (gr.) archit. spa-
ţul unul singur triglyph între doue
columne.
M o n o tro p ă , (gr.) gen de dico-
tyledonee stabilit de Linne, conţi­
nînd plante vivaci cave trăiesc pre
ramurile arb u rilo r, mal ales pini­
lor şi fagilor.
M o n o x ilii, (gr.) poesiă în care
versurile au aceaaşî rimă.
M o n s tru , (~ tr u m ), ueri-câ in­
divid care se depărtedă in tot s.
în parte de stru ctu ra şi conforma-
ţiunea naturali speţei s. sessulul
sen.— Monstruos, care ţine de mon­
stru, are calităţile monstrului; es-
cessiv în genul seu .— Monstruosita-
te, calitatea monstrului. In bota­
nică se num. monstruositate, schim­
bările contră natură ce- suffere u-
nele dintr’ însele în tot s. în parte.
www.dacoromanica.ro
M or
M o n u m e n t, ( —turn), primitiv
operă de architectură s. sculptură
destinată a transmite posterităţii
suvenirea unuî eveniment impor­
tan te, uneî persdne illustri, quid-
quid ob memoriam alicujus factura
est. (P entu.) Prin estens. uerî-câ
edificiu importante f maî ales din
acellea cari aii uă destinată pu­
blică.
M o q u e tte , (fr.) materiă de lî-
n ă , părosă s. câ pluşiul înerueia-
tă de us pentru mobili şi tapete.
M o ra , trupă de sparţiaţî com­
pusă de 4 loche, 8 pentecostyle şi
32 enomotie (400, 500, 700 s. 900
h 6meni). Commăndată de un pole-
march , lo eh ag , penteeoter şi eno-
motarch şt în care nu putea intră
decăt liberi dela 30—60 anni.
M o r a le , ( —lis), care privesce
moralile (n ăravurile), conforme cu
moralea. (vd. urm.)
M o r a le , sciinţ’a , doctrin’a mo­
ralilor ; sciinţă care prescriă uă
purtare sapiinte şi mecjlâcele de â
conformă acţiunile după dînsa. Comp.
ethică.
M o ra list, autor de morale.
M o ra lita te , răport al acţiuni­
lor humane cu legea care caută
se le reguleze; reflessiune morale,
dela revoluţiune character morale.
M o r a to ritt, se num. epistole mo-
ratorie, epistole date, maî ales în
G erm ania, de capul Statului prin
cari se accordă debitorului uere-
care termin.
M o r b i d , care cause^ă egritn-
dine (bolă). syn. morbific.
M o r d i c u s , ( la t) tenacitate ca
obstinaţiune (ca adv.)
M o risq n e , monnetă în Algeria.
M. simplă ~ 50 parale; M. duplă,
— 2 % lei.
 M ul 272 Sfiin

. M o r o ş , ( — sus), întunecos, dif- multiplică. — Multiplicator , cel câ

ficile â mulţămi. multiplică.
• M orphină , substanţă a m a ră , M ultiplicitate , ( - t a s ) , mare
compusă din cărbone, ossygen, hy- nnmer de lucruri diverse.
drogen , a z o t, cuî opiul datoresee Multiplu, ( —pier), număr care
cea maî mare parte din proprietă­ conţine de maî multe orî pre al­
ţile selle. tul esact.
Morphic, somnifer, amărîtor. Munil , (— dus), lume.
M o r ta le , ( —lis), muritor. M unicipale, (— Us), de uă mu­
M o r ta lita te , (— tas), condiţin- nicipalitate, de un oraş.
nea celluî ce e necesse se moră ; M unicipalitate , circunscripţi-
morte de un mare număr de b 6- une de territoriu, administrată de
m enî, de auimalî. m unicipalî; locul de adunanţă; func­
Mortificare, ii şî turmenta cor­ ţiunea municipaleluî.
pul prin maceraţiunî, ă şî suppu- Municipiu , (—pium), primitiv
ne passiunile. — Mortificaţiune, ac­ stat legat cu Roma prin isopolitiă,
ţiune de ă mortifică. relaţiune forte strînsă, astfel călă-
M osaic, (din museion, pentrueă cnitoriî se î, cănd veniâ la Roma
la început oruSi hihliothecele) ope­ aveâ drept de connubinm şi com-
ră de raport făcută din m aî multe meveium cu Romaniî. Către 416
huccăţe mice de marmure s. petre u. c. attare legătură încetă şi mu~
de culori diverse una lîngă alta. nicipes remase â desemnă, communî
Tabelele făcute din mosaice repre­ romane, unele ou dreptul deplin de
sintă obiecte de tot felul.—Mosaist, eivilitate (cuin aulîragio). Legea J u -
cel câ face mosaienrî. lia (90 a. Chr.) redieă ţâţe cetă­
Moţiune, (fio), mişcare. LaA n- ţile Italiei (m aî ales coloniae L a -
glî nerî-că proposiţiune făcută în tinge şi oppida foederata) la mu-
cameră de unul din memhriî seî. nicipie cum suffragio. Cons. Grau-
— Motor, cel ce mişcă. erus, D e re municipia Rom&norum,
M otiv , ceaa ce determină â lu- Quinion, Du mnnicipe romain etc.,
qrâ. — Motivare, k adduee motive. (Paris 1859). Roth, De re munici­
— M otiva/tune, act de & motivă. pali Romanorum.
Motu pro p rio , (lat.) usit. în Mur, (— rm ), zid.
unele bnle pentru â esprime că nă Murale, ( —lis), coronă mura­
resolnţiune e luată de pap’a din le, coronă dată la ceî v ech î, ace-
voinţ’ a sa p ropriă, fără influinţă lnl care se urcă primnl pre mnriî
streină. uneî cetăţî. A rc m urale, mnr In
M ousquet , (sclopetus) , vechia plannl mericjianuluî.
arm ă de foc la Francesî. Mnr ia cită , mimată de calce.
M ultilater , geom. cu un mare Muriatic, (=ttc«s), vd. hydro-
num ăr de laterî. chloric-
M u ltin o m , mărime espressă prin Museograph, autor de mnseo-
maî mnlţî termini. graphiă.
, M ultiplicare, (—care), â îm- M useographiă, deseripţinne dei
mulţi. — Multiplicaţiune, act de ă museu.

www.dacoromanica.ro
 273
M u s e ii, (— sewii), loc conservat
muselor, locale de anticităţî, de his-
toriă naturale s. al.
M u s ic ă , ( —aice), sciinţ’a rapor­
turilor şi accorduluî sunetelor. —
musicăle, de musică.
M u tila ţi u u e , ( - & ) , tăiare îi
unuî membru.
M u tu a le , ( —tuus), care merge
şi revine, alternativ.
M y g l o s s u m , (g r.) m uşchii al
limbeî.
M y o d e s o p s iă , (gr.) aftecţiune
ii vederi! în care egrul crede â ve-
d(5 înaintea ochilor musce s. al.
Comp. fr. mouches volantes.
M y o l o g iă , (gr.) partea anato­
miei care tracteiiă de muşchi.
M y o p , (g r.) personă eare nu
p o te'v ed e distinct decăt obiectele
puse forte appr6pe de ochi. La
myopi radele iumin6se cari plecă
dela ambele punte ale obiectului,
ajjungînd la ocliitl pre puţin di-
verginţî, se uuesc între cristalin şi
retină şi nu iniprem decăt imper­
fect pre acest ultim organ imagi­
nea obiectului. Myopi’ a vine din
form’a cristalinului şi din distanţ’a
în care se afflă el de ochiu.
M y o p ifi, defectul myopului, ve­
dere scurtă. .
I t y o s i ă , (gr.) contracţiime per-
maninte q pupilei.
M y o io m ift, (gr.) tractat de dis -
secţiunea muşchilor.
------ •''-'vxaaAA A/VW'*'
www.dacoromanica.ro
M yt
M y r ia , (gr.) particulă des- de
uă miie de orî un obiect.
M y r ia i l e , (gr.) număr de dece
miie.
M y r ia m e tr u , (gr.) măsură de
lungime, ~ 10,000 metre.
M y r i a p o d e , (gr.) gen de in­
secte.
M y r io iu m , (gr.) care are dece
miie de numinl.
M y r m ilo n , (gr.) spejă de gla­
diator, la cei vechi.
M y s o g y n iă , aversiune pentru
femee.
M y s ta g o g iă , (gr.) iniţiaţiune
la mystere.
M y s te r iu , ( — i-îuni),secret, ceea
ce este ascuns.—Mysterios, înm ys-
terie, care conţine vre un mysteriu.
M y s tic is in , systemă, amore de
mysticitate.
M y sti c ita te , devoţiune l'6rte ma­
re, căutat profund în spiritualitate.
M y s tie , (—cus), secret, figurat,
allegoric, contemplativ.
M y tll, (gr.) fabulă.—Mythic, re­
lativ la mythurî. — Mythism, sciin­
ţ’a mythurilor.
M y tlio c r a t, (g r.) monarch din
epoch’a mythică.
M y tlio lo g iă , (gr.) sciinţ'a, es-
plicaţiunea fabulei. — Mythologism,
systemă mythologicâ. —lilythologisf,
cel ce tractedă de fabule.
 N .
S , ă patru-spre-dec-ii literă â
alphabetului. Câ breviaţiune (din
lat. nomen) indică un nume pro­
priu necunnoacut. Numerale valâ,
la R ., 900; cu uă trăssură hori-
sontale d’assupra 900,000. La Grecî
v valâ, 50; v 50,000. In calenda­
rul republican nonidi. P re monne­
te indica Montpellier. In chem. N.
esprime azot s. nitru a. nitrogen,
Na — catrium s. aodiam.
N a d ir, (arab.) pnntul boitei ce­
resc! care se afflă direct aubt pe-
cjile câstre. Opp. Zenith.
N a iv , (fr.) naturale, fără affec-
taţiune, care represintă veritatea şi
im ită natur’a în un mod simplu,
fără mare apparinţă. — N aivitate,
calitatea naivnlui.
N a m i e ra te i a , (germ.) petră com­
pusă de forte mice părţi de feld-
spath, de quartz şi de mica, în ca­
re sunt resipite granate.
N a m ie r te r s te in , varietate â cal-
cedoniulul cenuşiu, gresiă ammes-
ticată cu granat.
N a p o lit a n ă , materiă ţessută de
lă n ă , fabricată primitiv la Naplia,
speciale la Beims.
N a r c o ti c e , substanţe carî au
proprietatea de â addormi, precum
opiul.
N a r c o tin ă , substanţă alcalină
ce essiste în opiu.
N a r r a r e , (—rare), â povesti.—
Narraţiune, acţiune de â narrâ. —
1Varrativ, care perţine narraţiuniî.
N a r v a l, gen de mammifere din
ordinea cetaceilor.
N a s a le , ( — lis), anat. care per­
ţine n asului; gram. care se pro­
www.dacoromanica.ro
nunţă pre nas.—Nasalitate, calita­
tea nneî vocali a. consunanţî na-
salî.
N a s a r d , sp eţă de eantat de or-
g a n a t, numit astfel pentrueă imi­
tă vocea unui hom care cântă din
nas.
N n ta le , se c}'ce de timpul s. de
locul nasceriî.
N a ta n ti a , (lat.) nat. se num.
mammiferele cari sunt emîninte or-
ganisate pentru nataţiune-
N a ta f iu n e , ( — tio), artea de ă
înnotâ.
N a ţio n a le , care priveseenăna-
ţiune.
N a tiv , ( —vus), relativ la locul
nasceriî..
N a ţ i u n e , popor de origine, de
nascere com m une, cu aceiaşi lim­
bă şi de ordinar, acel’ aşî gubern.
N a tiv ita te , nascere, espressiune
usitată în sţylul calendarului ec-
clesiastic şi cănd vorbesce nescine
de sănţî. — Pia tivit alea, ae înţelle-
ge 4«ua nasceriî lui J .— Chr.
N a tr o n , (— tron) , numiâ cei
vechî sesqni carbonatul de sodă
naturale.
N a tm , vd. Nitru.
N a tu r ă , ( —ra), collecţiunea fiin­
ţelor cari au eşit din măn’a Crea­
torului suprem ; uniunea proprietă­
ţilor c 6 are uă fiinţă din nascere,
aystem’a forţelor şi legilor stabili­
te de CrSator pentru essistinţ’a ln -
crnrilor şi successiunea fiinţelor.
N a tu r a l is a r e , â dît unui strein
drepturile şi privelegiele de carî se
baccură cetăţianiî. — Naturalisati-
vne, acţinne de k naturalisâ-
 IVau 275
N a tu r a lis t, ce! c6 studia natu­
r ’a, cel c,6 e versat în cunnoscin-
ţ ’a natureî, speciale în ceaa cepri-
vesce inetalile, mineralile, petrele,
vegetalile şi animalile.
N a tu r a le ,. ( —lis) , care perţine
natureî , conforme cu natur’a , cu
legile stabilite de Dumnerteu; opp.
supranaturale, miraculos.
N a tu r e î , (fr.) proprietate natu­
rale â unuî obiect. Suppl. natură.
N a u f r a g iu , (navisfrango), per-
dere â uneî navî prin illisiunea
(lovit) de stînce, prin cufundat s.
violinţ’a vîntnrilor.
N a tin i a c h iă , (gr.) lupiă simu­
lată â navilor; represintaţinne â u-
neî lnpte navali dată la celebraţi-
unea uneî sărbători.
N a u s c o p , (gr.) instrument pen­
tru nanscopiă.
N a u s c o p iă , artea de â discop-
peri navile pre mare la multă dis­
tanţă.
N a u tic , (—cas), relativ Ia na­
vigaţi une.
N a v a le , ( —lis), care privesce
navile s. navigaţinnea.
N a v ic u lă , (—la ), nave mica.
— N avicular, îu forma de navicu-
lă (în anat.)
N a v ig a b ile , (— lis), califică un
rîu u , un port capabile de â duce
navî onerate.
N a v i g a r e , (—gare) , ă merge
cu navea, pluti. — ISavigaţiune, ac­
ţiune de â naviga.—Navigator, cel
ce navigă.
N a x iu m , nasia s. petră de Na-
xos, pâtră usitată la ceî vechî pen­
tru â poli marmurea şi â dâ for­
m ă petrelor preţidse, apprope ceaa
cfe 6 asfâdî smyritea s. smyridea
(fr. emeril.)
N e c a n e e , (fr.) sp eţă de tnate-
www.dacoromanica.ro
N ec
riă vărgată cu albastru şi alb, de
Indie.
N e c e s s a r , (—rtus)', de neces-
sitate. — Idee uecessarie , snnt în
metaphys., ideetot-deunarBalî pen-
trucă repausă pre principie nemu-
ta b ilf, pre calităţi essenţialî. Câ
subst. cistelă (cntliiă) pentru di­
verse obiecte nccessarie.
N e c e s s i ta t e , ( — ta s ), neappă-
rată trebuinţă, indiginţă.
N e c - p l u s - u l t r a , (lat,) gradul
ceî mai de sus.
N e c r o lo g , (gr.) altă dală re­
gistru pre caro se înscrieâ numi­
rile personelor însemnabilî eccle-
siastice repausate, astăiţî totor re-
pansaţilor. — Necrologiă, notiţiune
historică ass. unui repausat, cules
de asseminî notiţiunî.
N e c r o p lio b iă , (gr.) temere de
morte.
N e c r o p o le , (gr.) mare cimetir
ornat de monuminte, plantaţiunî
s. al.
N e c ta r, (— tar), băutur’a deilor,
vin delicios.
N e fa s te , (nefastidies) , (Jile în
carî pretorul nu putea fa ri (pro-,
nunţa ad. celle treî vorbe do, dico,
addico). L a .început numaî acele
(Jile în carî nu se puteâ ţinea co-
mitie n irt şedinţe judiciarie; mai
tărdiu fură luate în ns pentru ce-
rimonie de cult. Astădi sărbători
în memori’a nnuî eveniment trist.
N e g a r e , (—gare), a tăgădui.—
Negdţiune, acţinne de â negă; opp.
affirmaţiune.
JV e g o ţia re , â face negoţ, com-
m erciu; a tracta de affacerî.—Ne-
gographism, tractat ass. commer-
cinlnî (neus.)
N e tn c o n ic , învingător la jocn»
rite nemeie.
 276
N e m s , speyă de patruped afri­
can.
N e n ie , (—niae), cânturi fune­
bri la Roma, vd. Hermann. Elem.
doctr. metr. p. 616. Zell Feriens-
chrift p. 190, 223.
N e o e y c lic , eare se face la în­
ceputul uneî ere uoue.
N e o g r a p l i , (gr.) caro face ne-
ographiâ.
N e o g r a p t i i ă , mod nouu şi ne-
tisitat de â scrie vorbele.
N e o lo g , (gr.) cel ce affectă ne­
ologismul.
N e o lo g iă , introducţiune dc es-
presaiunî, de vorbe noue s. de vor­
be vechie în un sens nouu.
N e o lo g is m , affectaţiune de ă
se servi cu vorbe uoue.
N e o lo g is t, ce! câ creadă neo­
logisme.
X e o p h o b , nemic al ueologieî.
N c o r a m ă , (gr.) panoramă cir-
culariă, represintănd interiorul u-
mif templu, unuî edificiu.
N e o te ric , (gr.) nouu, modern.
N c p lie l in î i, (gr.) schorl aib.
N c p lic l io i i, (gr.) mică maculă
pre stratul estcrn al corneei.
N e p iir a lg iă , durere ii renichi-
lor. (fomp. colică renale , nephre-
tică.
N e p l i r i t a , inflarmnaţiune â re-
nichilor.
N e p h r o t o i n i ă , (gr.) dissecţiu-
ne â renichilor, incismne pre re­
giunea lumbariă.
N e rv , (— vus), organe în for-
m’a unor chorde albiciose, conduc­
tori aî sensibilităţii şi mişcării.
N e r v u r e , linee cari percurgsu-
prafaş’a foielor.
N e slc , monnetă franc din seci.
37, numită după turnul Nesle.
N e n m a , addiţiunea de note sin­
www.dacoromanica.ro
N ev
gure (fără vorbe) ce se cântă pre
ultimele sylabe ale autiphomeî.
N e u r a n iă , num ăr de uoue.
N c u r i t i e , vd. Nevritic.
N e u r o to m iă , (gr.) Nevratomiă.
N e u tr a l is a r c , (fr.) ă face ueu-
tru. N. us.
N e u tr a lita te , stare neutră.
N e u tru , (— Ier) , carc nu ţine
de nicî uă parte, de nici un gen.
N e v r a l g i i , (gr.)durere denervi.
N e v rile u iă , (gr.) membrană ca­
re învelesce pulp’a nervilor.
N e v r if ic , (— cws) , med. reme-
ijiu contră egritudiuile de nervi.
N e v r o g r a p li, cel ce scriă ass.
nervilor.
N e v ro lo g ift , (gr.) tractat ass.
nervilor.
N e v r o to m iă . (gr.) descripţiune
â nervilor.
N e v r o s e , (gr.) nume generic
pentrn tote egritudinile nervose.
N e v ro tic , vd. Kevritic.
N ib ile , speţă do ciumpoiu la
Abyssinî.
N ic c o la u m s. n i c o l a n e , sub­
stanţă compusă de n ickel, cobalt,
puţin fer şi arsenic.
N ic k e l, corp simplu metalic, a r­
gintiu ce se găsscscc în minereie
de cobalt.
N ic o re ii, fiiă simplă.
N ic o tin ă , substanţă vcniuosS
trassă din nicoţiană s. tabac.
N ic o p h o r , ( —ru s), coleopteră,
N ilo m e tr u , edificiu gradat pen­
tru â m ăsura crcscerea Nilului.
Comp. niloscop.
N iu i, postav de Languedoc.
N im b , ( —bus), cerc care încin­
ge capul sânţilor a. al. Comp. limb.
N itio m e tr n , hygrometru.
N itr a t s. a z o t a t , sare din.com-
 K ob
binaţiunea acidului nitric cn nă
base.
N itr ic , vd. Azotic.
N i t l i t e , sări din eombiuaţiunea
acidului nitros şi uă base.
i iViiru , salp etru , sare din acid
nitric şi potasse.
N itr o g e n , vd- Aiot.
N iv e l, (din libelld), egalitate ho-
risontale; instrument pentrn â cun-
nâsce daca un plan este liorison-
tale.
N iv e la r e , ă măsură cu nivelul;
pune în nivel.
N iv o s e , (fr.) a 4 Innă a annu-
lui republicau dela 21 D-bre pănă
la 20 Ianuariu.
N o a ille s , monnetă de aur, spe­
ţă de louis de 20 la un mare s.
demi-livre.
N o b ile , (— lis) , superior.
N o b i l i a r , (fr.) indice de fami-
liele nobiir.
■ N obilire, â face nobile.
N o b i l i s s i m a t , ealitate de no­
bile.
N o b iI ita te ,( — tas), calitatea no-
M e iu l, maî ales unită la nă pro­
prietate.
N o c tu r la b , instrument de as­
tronomia pentru â luă înălţimea li­
nei stelle.
N o c tu rn , vd. N oplum .
N o d d i, (fr.) sp eţă de rîndunică
de mare. Comp. stolida.
N o li- m e - t a n g e r e , (lat.) epeţă
de p la n tă ; ulcer dureros.
N o m a d , (gr.) se dice de ve­
chiei e popore paatoni carî nu avea
locuinţă certă.
N o m a n c iă , divinaţiune prin li­
terele uumeluî. Comp. otomano-
manciâ.
N o m ă , (gr.) mus. cant, ariă în
cadinţă. Comp. lat. mo di. *
www.dacoromanica.ro
277 Kod
N o m ă , divisiune territoriale In
Egypt. — Nomarch, gubernatorul
uneî nome.
N o m e n c la tu r ă , totalitatea ter-
minilor cari compun uă lim bă, uă
sciinţă s. al.
N o m in a t a r , (fr.) numit de re­
ge la un beneficiu.
N o m in a tiv , ( —vus), gram. ca­
re numesce primul cas al declina-
ţiuniT.
N o iiio c a n o n , cules de consti-
tuţiunile imperialî şi canonelelor.
N o m o g ra p liitt, (gr.) tractat as­
supra legilor.
N o m o th e t, legislator la Greci.
N o n a g e s s im , punt al eclipticei
depărtat "de 90 grade de secţiunea
eclipticei şi Uorizontelul.
N o n e , ( —nae), & şâpte şi ăcin-
cia 4> înaintea idilor, în caleudarul
roman. In lithurgiă este un’a din
micele hore canoniall, numită pen-
trncă se recită la hor’a a 9 â cai­
lei , 3 după prănd.
N o p id i, b. noua di ă decadil in
calendarul republican.
N o n i u s , (dnpă nnmele luî Pe~
dro N unei s. Nonitis, erudit por-
tuges din seci. 16), instrtfment de
gradaţiune constăud din uă porţi­
une de cerc divisă în gfade şi mi­
nute şi destinat ă appreţia celle
mai mice divisium. Astădî Vernier.
N o n - i n t e r v e n t i o n , inacţiune
constrînsă (silită) â ueri-căril pu­
teri care ar pnte întreveni în aflfa-
cerile uunl Stat vecin.
N o n -lie n , (fr.) se num. decla-
raţiune de Non-lieu, uă declaraţi-
uue prin care camer’a cousiliuluî
nuni tribunale pronunţă că nn es­
te motiv îndestulător pentrn â p u ­
ne în acansaţiune.
N o n o b s S a n ţă . jurispr. cansă
 N oi 278
care redică obstaclele s. oppusiţi-
nnile prevăzute.
N o n p a r e ille , (fr.) termen usi-
ta t de negnţătorî şi fabrieanţî pen­
tru ă esprime cel m aî mic lucru ce
eî vînd s. fabrică.
N o u - s e iis , (fr.) lipse de ju d e ­
cată.
N o o lo g ic e , (scii'nfe), nume pro­
pus de Ampâre pentru seiinţele carî
„ trac.teţjă de spiritul human, de or­
dinar psychologiă.
N o r ia , machină liydi aulică usi-
tată pentrn ă udă.
N o r m a le , regulat. In geom. şi
phys. syn. perpendicular, maî ales
cănd 6 vorb’a de perpendicnlarie
la uă lineă s. la suprafeţe cnrbe.
N o s o g r a p h iă , (gr.) tractat de
egritudini (în băle) în genere.
N o s o lo g iă , (gr.) tractat, espli-
caţinne a egritudinilor în genere.
— Nosologist, cel câ scrie ass. no-
sologieî.
N o s t a lg ii , (gr.) egritndine de
ţe r ră , dor fârte mare de patria.
Comp. Noslrasiă nastomaniă.
N o str a s, n o s tr a te s , (lat.) iote.
plante communl în climatele nos-
tre.
N o ta , (— ta), însemnare, obser-
vaţiime la marginea nnuî script.
N otS , însemnare.
N o ta b ile , însem nabile, consi­
derabile.—Notabili, cetăţianiî prin­
cipali aî unei communî carî an
dreptul de elecţiune şi elegibilitate
la funcţiunile munieipalî.— Notabi­
litate, calitatea notabilelnî.
N o t a r , (fr.) officiar care prii-
jmesce şi trece actele.
N o t a r e , â însem nă; esprime
prin note.
N o tiţiu n e , estras raţio n at; in-
www.dacoromanica.ro
Num
dicaţiune & uneî opere, â conţinu­
tului Ben, â autorului.
N o ţiu n e , ( — tio), ideă de un la­
cra, cunnoscinţă.
N o tific a r c , â dă cunnoscinţă
(cuî-va) în formele legalî, usitate.
N o tio m c tr u , vd. Hyyrometru f
anemomelru.
N o to p o d e , trib. din crustaceiî
decapodi.
N o v ijiu , (—tius) , oel ce a in ­
tra t de curând în serviţul religios.
— Novifiat, starea noviţilor în pro-
fessiunea lor; localcle noviţilor.
N u a ilfă , grad de putere s. s lă ­
biciune al nneî culori.
N u d , (— dus) , g o l, care nu 6
învestit, copperit. — Nuditate, sta­
rea nndulnî.
N u l, (—lus), nicî-unul, fărăva-
16ro. — Nulitate, nimicniciă.
N u m e r a le , ( —lis), care arrattă
un număr.
N u m e r a ţim ie , (— tio), acţinne
de ă numără.
M t m e r i c , relativ la număr, de
numere.
N u m e r o , (fr.) ciffră care deter­
mină locul unui obiect între m ai
mnlte.
N u m ism a tic ă , sciinţă care se
occupă de descripţiunea, classifica-
ţiunea şi aplicaţiunea monnetelor,
medalielor s. al.
N u m is m n to g r a p b iă , (g r) de­
scripţiunea medalielor antice.
N u n c -d im itt is , (lat.) esprime
resemnaţiunea ia mdrte după înde­
plinirea unuî-vot.
N u n c iip a tiv , S c u t verbale.
N u n d in a lî, (litere), litere usi­
tate în calendarul roman pentiu h
însemnă filele de nundine (tirg.)
Celle 8 litere prime ale alphabe-
tuluî’ scrisse în columnă şi repeţi-
 N ye
te successiv dela prim’a pănă Ia
ultim’a (}i a annulnî, precum Ia noi
literele dominicalî.
N u trim int, vd. Aliment.
N u tr ir e , (—trire), a chrăni.
N u triţiu n e , act de â nutri; nat.
funcţiune prin care corpurile orga-
nisate în treţin , repară şi adaugă
părţile carî le constituesc.
N y c ta io p iX , (—p t a ) egritudi-
ne characterisată prin facnltateaee
are ochiul de â distinge obiectele
Ia uă lumină slabă şi noptea, pre-
cănd nu pâte sufferi lumin’a în-
tregă.
------- w \ A P f \ . f \ r v ------------
www.dacoromanica.ro
279 îVyin
N y c tilta u te , (gr.) nă ă treia
plepă destinată la unele animali â
moderâ strălucirea Inmineî.
N y iu p lie u , (gr.) archit. seipce
de un loc unde este apă şi ornat
de statue, v a s e , hassine’ şi făn-
tăne.
N y m p b o le p s iă , (gr.) melanco-
liă care caută solitudinea silvelor.
N y m p h o to m iă , (gr.) ineesin-
nea nymphelor.
iV y sta g m ă , (gr.) spasm al o-
chiuluî.
 o.
O , â cindî-spre-tjece literă ă al-
phabetuluî. Câ numerale valâ, căte
u ăd ată , la R ., U ; cu uă trăssură
horisontale d’assnpra 11,000. L a
Grecî o num ără 70, p 70,000. Că
breviaţiune desemnă în logică pro-
posiţiunea negativă particulariă; în
lithurgiă, antipbonă, în ehemiă os-
sygen.
O a rist, dialog între conjugi, în
poeţiî greci.
O a s e , (arab.) loc cultivat în
medlocul unuî deşert.
© b a n g s. oban , massulă de aur
servind de monnetă în Japonia. =
149 fr. 14 cent.
O b c o iiic , califică în botanică
şi geologia părţile carî au form a
unuî con întors (resturnat.)
O b e lisc , (—sens), monument de
origine egypţiană în formă de py-
ramidă patrănghiulariă strim tă spre
vîrf.
O b ie c ta r e , {objicere), ă oppu-
ne cv. uneî proposiţiunî.— Obiecţi­
ei ne, acţiune de â objectâ, effectul.
O b iectiv , dires, întors către o-
b iect: opp. subiectiv. — Obiectivi la­
ie , calitatea obiectivului.
O b la ţiu n e , ( oblatum) , offerin-
ţă luî Dumnecţeii.
O b lig a r e , ( —gare), â îndatora.
O b lig a ţiu n e , (— tio), îndatori­
re , relaţiune între debitor şi cre­
ditor. Obligat, civile, fundată pre
legea civile, perţine dreptulnî civi­
le, {stipulaţia, nexum s. al.) obl.
naturale , fandată pre ecitate , in­
tră în dreptul ginţilor.
O b lic , ( —quus), plecat. Califi­
că uă lineă care întîlnind uă alta.
www.dacoromanica.ro
e înclinată p re dîusa de uă parte
maî mult decăt de alta. — Oblicită-
te, calitatea oblicului, inclinaţiunea
uneî linee.
O b l i t e r a r e , { —rare), a şterge
cn în c e tu l, pre nesinţite , lăssănd
trăssnre. — Oblileraţivne, act de â
o b literă; alteraţiune a unul spirit
fatigat ale cnî suvenir! se şterg.
O b l o n g , (fr.) m aî lung decăt
larg.
O b o l, mică monnetă grecă;. %
din drachmă 16 s. 17 cent,; pond.
72 centigr.
O b r e p ti c iu , luat prin obrepţi-
une (surprindere.)
O b s c u r , (—rus), întunecos; ne-
înţelles. — Obscuritate, întunecime.
O b s e r v a r e , ( —vare), â privi,
consideră cu applicaţiune (băgă de
s^mă); â împlini ceaa ce este pre­
scris. — Obsenaţiune, aeţiune| de ă
observă. — Observator, cel ce ob­
servă.
O b s e r v a t o r iu , stabiliment de­
stinat pentru observaţiunî astrono­
mice.
O b s id i o n a le , relativ la încun-
giurarea uneî cetăţi.
O b s o n iti, vd. Opsoniv.
O b s ta c l n , ( — culum), ceaa ce
stă înainte, pedică.
O b s ti n a ţi u n e , { — tio), infles-
sibllitate, cănd cv. se ţine pre mult
de aîe selle.
O b ţin e r e , ( —tenere), ii câştiga.
O b s tr u c ţiu n e , { — tio) , med.
obstaclu ce întîmpină flnijîii în cor­
pul animale; speciale inflătura ehro-
nică â ficatului ţi â splinei.
O b tu s , { —sus), cu vîrfnl tăiat.
 O ct 281
© b u s , proiectile de nn diame­
tru maî mică decăt ă tunului, fă ­
ră ansă.
O b v i a r c , (fr.) ă eşi înaintea,
preîntimpină. JV. us,
jj^ O c c a s io n a r e , â dă occasiune.
O c c a s iu n e , (—sio), concurs de
circunstanţe cari influesc ass. u-
nel acţiuni (prilegiii.)
O c c id in t e , (—dens), appus.—
Occidintale, de occidinte.
O c c u lta f iiilie , astr. dispariţi-
une momentană, â uneî stelle e-
clipsită de pămînt, de lună s. al.
O c c u p a r c , { —pare), aţin e, îm­
ple, spat, timp; lua în possessiune.
O c c n p a ţ i i i n e , ( —fio), acţiune
de a occupă, aftacere. Ocupaţiunea
pentrn possessiune e valabile nu­
m ai cănd obiectul este vacante s.
al nemictilnl. După PIobbeB cel mai
forte, nu primul occupante caută
so fiă legitim.
O c e a n , (—nus), mare întinde­
re de apă care învelesce pămîntul.
O c h lo c r a ţ iă , (gr.) gubern po­
pular.
O c lir a , (ochra), chem. ossyd de
fer.
O c ta c h o r d , mus. systemă com­
pusă de 7 gvade a. 8 sunete; in ­
strument cu 8 chorde, la cei vechi.
O c ta e d r il, (gr.) geom. solid cu
8 feţe.
O c ta e tc iid iil , (gr.) spaţ de 8
anni.
O c ta n d r ie , â opta classe nsys-
temeî luî Linne. Conţine plantele
cu 7 stamine.
O c ta n te , (oclans), ă opta par­
te din cerc 8. 45 gr. Instrum ent
pentru .h observă pre mare înălţi­
mea şi distanţele stellelor.
O c ta v ă , mus. diapason , spaţul
www.dacoromanica.ro
O do
între 7 note ale gammei. Mică fla­
ut». Comp. octavin.
O c ta v o , impr. colă cu foielo în ­
douite în opt.
O c tid i, â opta 4> a decanii-
O c t il e , (aspect) , astr. spaţ de
Va din zodiac s. de 45 gr. între
doue planete.
O c ta g o n , (gr.) polygon cn 8
ănghiurî şi 8 taleri.
O cto p lio r, ( — rus), lectică pur­
tată de 8 hârnenî. Vd. Lips. E -
lect. 1. 19.
O c tr o i, (fr. coi-rupt din aucto-
rilas), altă-dată uerî-ce privelegift
accordat de nu suveran. Astăcjl
drepturile percepnte ass. obiectelor
de consumaţiune la intrarea în un
oraş.
O c u la r , eare a vădut cu ochii
sei.
O c u la r is t. fabricante de ochi
în smalţ.
O c u l is t , medic de ochi.
O d a s sis u i , mâncătură k dinţi­
lor.
O d ă , (g r.) poemă lyrică care
pote fi căutată,m ediariă între hymn
şi căntul propriu <Jis.
O d em n s. odeon , (gr.) stabili­
ment do musică, la ceî tech l.
O d o m etrn , (g r.) se nuni. di­
verse apparate pentru â măsură
lungimea drumului percura.
O d o n ta g o g , instnim ent pentru
ă scote dinţii.
O d o n ta g ru . vd. prec.-
O d o n t a lg iă , (gr.) durere de
dinţi. — Odonlalgice s. anliodon-
talgice, remedie contră odontalgiă.
O d o n te c h n iă , (gr.) artea de ă
conserva diuţil.
O d o n tis m , mus. parte â iam­
bului care se cântă pre nn mod
acut.
 O ffe 282
O d o n to id , califică, în anat. ceaa
ce eBte în form’a unuî dinte.
O d o n to litb , dinte fossile.
O d o n to lo g ia , (gr.) tractat ass.
dinţilor.—Odontalogisl, autor assu­
pra dinţilor.
O d o n io p li y ă , (g r.) dentîţiune.
O d o iito te c lin iS , (gr.) a rte âd e
â face dinţi artificial:.
O d o r a n te , mirositor.
O d o r e , (odor), miroa.
O d o r if e r a n te , vd. Odoranie.
O ffen sfi, (fr.) injuriă prin faptă
s. vorbă.
O ffe n s iv , (fr.) de aggresgiune
(attac.)
O f le r ir e , (ob-ferre) , & adduee
înainte, presintă.
O ffe rtă , (fr.) dar, offerinţă, o-
blaţiune.
O flic iu , (— cîuot), datoria; ser-
v iţ, sarcină, funcţiune; cerimoniă
â bisericeî.
O ffic ia le , publicat, declarat de
autoritate.
O f f lc ia r , uerî-cine possede un
officiu , esercită uă funcţiune civi­
le s. militariă. .
O fF ra n d ă , (fr.) dar luî Dum-
ne 4eu s. cuî-va.
O in o iiie tr n , (gr.) instrument
pentru îl .cunnosce greutatea vinu­
rilor.
O k y g r a p h i ă , (g r.) sp eţă de
tachigraphiă, dată de Blanc.
O lc iu ă , substanţa licidă, prin­
cipiu a! huleiuluî.
O l e o g e n , (gr.) gas hydrogen
carburat, principiu al huleiuluî.
O Ie o -sa c c b a ru m ,a m m e ste c de
apă, huleiu essenţlale şî sachar.
O lig a r c h if i, (gr.) gubern unde
autoritatea suverană este în mine­
le unuî mic număr. — Oligarchic,
de oligarchiă.
www.dacoromanica.ro
O no
O lig o t r o p h i ă , (g r.) dinsinuţi-
une de nutriţiune.
O lin ie , (la t.) se num. vecinele-
registre ale parlamentului frances,
dela 1313.
O Jiv, (—ca), măslin.
O lla p o d r i d a , speţă de mân­
care naţionale m Hispania.
O lo g r a p h , (gr.) califică testa-
mintele scrisse în întreg detestator.
O ly m p i a d e , (—pias), spaţ de
patru annî între joeurile olympiee..
Se încep la 776 în. de Chr.
O m a s u in s. omasus, (gallic)se
num- eăte uădată al treiW stomac
al animalilor ruminanţî.
O n i b e l i f e r e , vd. Umbelifere.
O m n iv o r e , zool. animali carî
se nutresc indifferinte cu substan­
ţe animali s. vegetali.
O m p l a t , (g r .) o s la t, Bubţirer
triă n g h iu la r, asse<jat la fa ş’a poa-
teriore â thoraceluî.
O n c o to m iă , (gr.) dischiselen-
nuî ulcer.
O n ir o c r iţi ă , vd. Oniroscopiă,
esplicp ţiu n e â viselor.
O u o io iu i ă , (gr.) deschis al u-
neî înflăture.
O n o m a n e iă , (gr.) divinaţiune
prin nume.
O n o in a to lo g iS , (gr.^-sciinţ'a
n um inilor; systemă de orthogra-
phiă adoptată penti'u numinile pro­
prie. — Onomalologic, care perţine
onomatologieî.
O n o m n to p C ă , (gr.) vqrbă al
cuî sunet imită obiectul câ ea re­
presintă.
O iio m a to p o s e , «travestit al nu­
melui seu.
O n to lo g ia , (gr.) tractat de fi-
ioţ’a în genere. In sehdl’a luî K ant
sciinţ’a eare caută eâ> suut lucru­
 O ph 283
rile în sine , obiectiv şi subiectiv*
— Ontologic, de ontologia.
O o litll, vd. Meconit.
O p a c , (— «ras), care nu 6 tran-
sparinte.— Opacitate, calitatea opa­
cului.
O p e r ă , dramă în musică.
O p e r a r e , (— rare), â lucră, pro­
duce un effect. — Operaţiune, acţi­
une de a operă.
O p l i i l l e i d ă , vd. Serpent.
O p liio lo g iă , (g r.) descripţiu­
nea şerpilor.
O p lii tt t, (— ies), — ca adct. şi
subst. — speţă de marmure egyp-
ţiană.
O p lita lg iă , durere de ochiu ,
fără inflammaţiune.
O p l i t a l m i ă , affecţiune inflara-
• matoriă â globului ochinluî cu ro-
siâl’a conjunctivei.
O p k t a l m i a t r i ă , (gr.) oculariâ.
O p l i l a l m i t ă , petră care imită
un ochiţi.
O p k ta lm o - b i o ti c S , hygienăde
ochi.
O p k t a l m o c e l , herniă a ochiu­
lui, tumore k corneei.
O p h ta lm o d y n if i, vd. Ophtal-
giă.
O p l i t a l m o g r a p k i ă , descripţi- format din alcohol ţinînd îu disso-
une â ochilor.
O p h t a l m o l o g i â , partea ana­
tomiei care tractâdă de ochi.
O p h ta lm o p o n if i , vd. Ophtal-
miă.
O p k ta lm o s e o p iă , inspecţiune
â ochilor, pretinsă arte a cunnos­ obţinută din rădăcină de pastina-
ce temperamentul persdnelor.
O p lita liu o s ta t, instrument pen­
tru â stabili globul ochiului.
O p h ta lm o to m iă , dissecţiune â
ochiului.
O p l i t a l i n o s s y s , scariflcaţiune
www.dacoromanica.ro
O po
k vasselor ochiului, syn. blepharoa-
sys. .
O p h ta lm o s s y s tr u , instrument
pentru a scarifîca plepele.
O p h ia s e , med. depilaţiune prin
loculî.
O p ia c e tt, medicament in care
intră opîfl.
O p ia t, ( — turn), altă-dată opia­
cee. Astăzi preparaţiunl officinale
chiar fără opiu şi identice electoa­
relor.
O p ila ţ iu n e , med. obstrucţiune.
O p iiia r e , (— nari), â spune pă­
rerea sa.
O p in ia tr u , (fr.) obstinat.
O p iil iu i ie , ( — nia) , credinţă
probabile, părere.
O p i s t li o c y p h o s e , (gr.) bossu
(cocoşă), curbatură â spinării.
O p is to g r a p k e , (gr.) acte, char-
te vechie scrisse pre ambele părţi
ale pagineî.
O p iu , (opium.), suc narcotic, so-
porativ, estras din maî multe spe­
ţe de inac, principale din papaver
somniferum.
O p o b a ls a m u m s. balsam de
Judea, de Egypt, vd. Terebenthină.
O p o d c ld o c h , (arab.) balsam
luţiune sapune, ammoniac, sarem a.
rină, camphur, uleiuri essinţall de
thym şi de rosmarin. U sitat în fric­
ţiuni contră affecţiunî rhcumatis-
malî şi scrintiture.
O p o p a n a x , B.—ponax, gunună
ea — opopanax.
O p p o s iţ in n e , (— tfo),obstaclu,
stat contră.
O p p r e s s i u u e , ( — sîo), appăs-
sare.
O p p r e s s o r , (— sor), cel ceop-
prime.
 Opt 284
O p s n n iî i, ( —nîum) , tot ce se
luâ cu p ăn e, la ceî vecin , frîptu-
re, a. ferttire de came, pesce, căte-
uădată vegetali (6gta(>ia, o ^ f i a t a ,
pnlm entaria.)
O p ta r e , ( —tare), a alege între
mai multe lucruri care nu se pot
ave tote.
O p ta tiv , (—vks), gram. mod al
verbului eare esprime dorinţă, căte
uădată condiţionalele.
O p tic , ( —cus), de optică, care
privesce vederea.
O p t i c , cel ce esercită optic’a,
cel ce vinde inatruminte de optică.
O p tic ă , C—cc)', partea physicel
care tractedă de lumină şi de le­
gile visiunil.
O p tic o - tr o c h le i - s c l c r o t i c ,
muşchiul cel mare oblic al ochiu­
lui.
O p tiin a ţi, (— Ies), la R .,p a rti-
tul aristocratic în opposiţiune cu
populares. Cicerone I numesce con-
servatores civilalis, defensores rei-
publicae. Differinţ’a între dînşiî şi
popor se face maî ales sinţibiledin
tim pul Uracchilor.
O p tim is m , phil. doctrină care
susţine că totul este bun. Repansă
pre ide’a sapiinţei şi bunatâţiî luî
Dumnedeu care n’a pntut voi de-
« ăt binele. Tot ce vedem reu tn
lam e este conseciinţă necessarîă â
n atureî lucrurilor (reu melaphysic)
s. effectul abnsuluî de libertatea
nâstră (r eu mor a h ) s. 'chiar nă con-
dlţiune ă bineluî (reu physic).
O p tim is t, părten al optimismu­
lu i.
O p ţiu n e , ( — «*o), facultate, ac­
ţiune de ă opta.
O p u iit tţ ă , ( — leu tia) , avuţia
m are.—Opttlinle, în opitlinţăj forte
avnt.
www.dacoromanica.ro
O ra
O ra c lii, (— culum), pretins res.
puns al Şeilor. Vd. Divinnliune.
O r a c u l i s t , cel ce pronunţă o-
racle.
O r a l e , care se transm ite prin
voee.
O r a ţ i u n e , (— tio), cuvintare de
elocinţă. L a R., şi proposiţîunea
im peratoruluî către s e n a t, de or­
dinar citată de cestor (şi epistola
s, libellus) după cafe senatul vota şi
comspimeâ I. Cons. Chiar acest I.
Cons. s. legea preparată de jm pe-
rator se numiă oratio.
O r a to r , (— to r), care pronunţă
oraţiunî. Primitiv, la R., ~ felia lis
şi legatus în genere.
O r a to r iu , primitiv mică capelă
unită unui monasteriii. In genere
loc destinat pentru rugăciunea fă­
cută în particular.
O r a to r io , (ital.) buceată de mu-
sică religiosă, hierodramă.
O r b ic n l a r , (—lalus), rotund şi
spheric.
O r b ită , (din orbis), anat. cavi­
tate destinată â dă şedinţă globu­
lui ochiului.
O r b ito lith , polyp p etro s, heli-
cit.
O r c h e s o g r a p l i, (gr.) autor de
orchesograpliiă.
O r c lie s o g r a p liiu , (gr.) parte
şi descripţiune â danţului. .
O rcli e s t i c ă , (gr. lat. saltatio),
mus. artea danţului, la cei vechî.
O r c h e s t r a , (gr.) vd. Theairu.
O r c i i e s i r i n o , vd. Orpbeum.
O r d in a le , care -determină ordi­
nea.
O r d i n a r , ( — rîus) , care e de
rînd, comnmne, (obicinuit).
O r d i n a r e , (—nare), 'a dispu­
ne, pane în ordine, în rînd.
O r d in e , (— ordo), rîn d , rang.
 O rg 285
O r d o , (la t) carte de officiu în
usnl preoţilor, şi ordinar.
O r d o n a n ţă , disposiţinne, ordi­
ne, prescript.
O r e n iu s , (lat.) rugăciune bise-
ricescă.
O r e o g r a p l ii ă , s. o h o g k a p h i ă ,
descripţiunea munţilor.
O r e r i , machină represintăndu
mundnl planetar, după numele in-
ventorulnî.
O r g a n , (gr.) partea uneî fiinţe
organisate destinată ă împlini uă
funcţiune.
O r g a n ic , munit cn organe, re­
lativ la organe.
O r g a n iz a r e , ă da nnuî corp
disposiţinnea necessariă pentru func­
ţiunile la carî e destinat. —Orgaţii-
safiune, modul cum un corp este
organisat.
O r g a n is m , calitatea fiinţeî or­
ga riisate.
O r g a n is t, care căută cu orga-
natul (organe.)
O r g a n o lo g i â , tractat, cnnnos-
cinţă ă organelor s. fiinţelor orga-
nisate. '
O r g a n o s c o p i ă , (gr.) vd. prec.
O r g e a t , băutură de lapte de
migdale.
O r g e o le t, s ,— gelet, (hordeole■
turn), aposthemă fistiilosă la plepe.
O r g o li u , (fr.) măndriă. JV. us.
O r g u e , ( —ganum) , instrument
ca clavire usit. în biserică.
O r g y ia , m ăsură de lungime la
Greci, r z 6 pd. s.— 1 m. 85.
O r ic i i a t c , ( —cum ), cupru eo-
rinthian , ammestec de cupru, aur
şi argint, maî stim at decăt cuprul.
O r i e n t e , ( —rien s), răsărit. —
Orientale, de Oriente.
O r i e n t a l i s t , cel câ se occupă
de Orientali*
www.dacoromanica.ro
O rn
O r i e n t a r e , â dispune (un ca-
drante), relativ cu celle patru, părţi
ale Înmii; â recunnosce orientele
şi cel le-alte punturî cardinali; fig.
ă recnnnâsce callea de ţinnt, me<j-
locele de succes.
O r i f i c i u , (— cîuin), dischisătu-
ră a nnnî vas, uneî ţeve, gură.
O r i f l a n i m e , (fr.) stindard al
vechilor regî aî Franciei.
O r i g i n a l e , care este primul,
primitiv, dnpă nicî un esemplar de
aceaaşî natură.—Originalitate, ca­
litatea originalei nî.
O r i g i n a r , care şî are originea
(de uiide-va).
O r i g i n e , ( —go), început, naa-
cere, principiu (al unnî lucru).
O r n a m e n t , (— lum), ceaa c6
orneijă.
O l •n a re , (—»ore), a deeorâ, (îm­
podobi.)
O r n it li ie , (gr.) vînturî de pri­
mă veră.
O r n it h o g r a p li , (gr.) natnralist
care se occupă de descripţiunea
passerilor.
O r n i t l i o g r a p l i i ă , (gr.) histo-
riă descriptivă ă passerilor.
O r n itlio lit, parte petri ficată de
pas seri.
O m itlio lo g iă , (gr.) histori’a
naturale â passerilor. — Ornilho-
logic, de ornithologiă. — Oniitholo-
gisl, autor- de ornithologiă.
O r n i t l i o m a n c i ă , (gr.) divina-
ţinne după sberul passerileri
O r n i t l i o p l i o n i ă , (g r.) musică
k passerilor, imitaţiune â cântului
lor.
O r n i t h o s c o p i ă , vd. Ărnitho-
manciă.
O r o g r a p h i â , vd. Oreographiâ.
O rp fc a n , ( — nus), vd. urm.
O r p h e l i n , (fr.) care a perdut
 O rtk 286
tat’a a. mamm'a sa, uerl pre unnl
din ambii.
O r p h e o n , m vs. speţă âe mic
piano. P ailleau , care f a perfecţio­
nat, î k -dat nnmele de orchestrino.
U ă nonă methodă de c â n ta t, dată
de yilhelra, pdrtă acest aşi nuine.
O r p k e o n is te , unii ni choralî
compuse de voci cari căntă fără
însoţimînt.
O rrery ,- se numesce căte-uă-dată
nă machină astronomică destinată
a arrăttâ mişcarea astrelo r, mai
cnnnoscută sub numele de Plane­
tar.
O r t h o d o r o n , m ăsură de lung.
la G r e c i ~ l l pd.
O rth o d o s s iR (gr.) credinţă con­
forme doctrinei bisericeî; opp. Iie-
terosiă, heresiă.
O r tlio g r a p h iS , (gr.) artea de
h acrie correct.
O r t l i o i o g i ă , (gr.) artea de â
vorbi correct.
O r t h o u t r o p i ă , (gr.) vd. urm.
O r th o p e d i ă , (gr.) artea de â
preveni 8. corrige difformităţile cor­
pului, deviaţiunile colnmneî verte­
brali.—Orthopedic, relativ la ortlio-
pediă. — Orthopedist, medic de or­
thopediă.
O r th o p n e ă , (g r.) Oppressiune
care împedică de â respiră cănd e
nescine culcat.
© rtlio s e , (gr.) feldspath.
O r th o s ta d e , tunică cu imples-
se drepte, la cei vechi.
O r tiv ă , (amplitudine), aslr. ar­
cul horisonteluî între puntul unde
uă ste se redică şi orientele ade­
v ărat s. acel’a nnde se face între-
secţiunea horisontelnî şi eqnato-
rului.
O r v ie ta n , rem e^u analog the-
www.dacoromanica.ro
O ssa
riacoluî, dnpă numele lai (VOrvie-
to, care l'a dat.
O rth o g n o & iă , (gr.) classifica-
ţiunea şi studiul mineralelor.
O r y c te r e , (gr.) animali cari sa­
pă pâmtntnl.
O r y c f o g n o s iă , (gr.) cunnos-
cinţ’a fossililor.
O r y c t o g r a p l i i ă . (gr.) descrip-
ţiune â fossililor. — Oryctograph, a-
utor de oryctographiă.
O r y c to l o g iă , (gr.) tractat de
fossili. — Oryctoloyic, relativ la o-
ryctologiă.
O r y to g r a p liiă , (gr.) sciinţ’a
fossililor.
O s c lie o c e l, hernia completă.
O s c il a ţi u n e , ( —tio), mişcare
alternativă.
O s c in l, ( —nes), numiâ Roma­
nii passerile după al căror căntat
se lua auspiciele.
O s c u la ţ iu n e , (din oscitlare) ,
geom. punt unde se attin g , fără â
se lăiâ doue ram uri ale uneî cur­
be. Cerc osculator, curbă oscula-
trice, cerc, cnrbă, ă cui circunfe-
rinţă are un punt commune cu alt
cerc s. curbă.
O s m a z o in , (g r.) substanţă nu­
tritivă animale , basea jn s c u lu î,
(bouillon.)
O s m i t i , ( - miutn) , metal alb ,
discopperit de currînd de Tennaut
în platină.
O s p h r e s i o l o g i ă , (g r.) sciinţă
care tractecjă de odorl şi odorat.
O s s & c id i, chem. sări din com-
binaţiwiea ossygenului cu un alt
corp simple.
O s s a l a ţ i , chem. sări din com-
binaţiunea acidului ossalic cu uă
base.
O s s a lic , (acid.) acid format prin
 287
•combinaţi unea carbonelul, osayge-
nulnî şi hydrogenuluî.
O s s if tc a r e , a preface în o s.—
'Ossificatiune, act de a ossiflcii.
O s s o m c tr u , s. anssometku, dy-
■namometru.
© s s y c lilo r u r , combinaţinne de
■nn chlorur cn un ossyd metalic.
O s s y c r a t , ( oxycralum) , med.
speţă de băntură.
O s s y d , chem. uerî-ce compus
care conţine ossygen, maî particn-
lar combinaţinne de ossygen cu
n ă substanţă metalică .— Ossydaţi-
une, vd. urm.
O s s y g e n , (gr.) altă-dată aer
vitale, aer deflogistic, aer de foc,
■gas, isolat de Iristley, simpln, in­
color, fără oddre, nic! sapdre, for­
mând partea respirabile â aeruluî,
— Ossygenaţiune, acţinne prin ca­
r e ossygenul se combină cu un
coip, uerî-care ar fi produssul ce
■resnltă din astă combinaţinne, pre-
cănd ossydatiunea este acţiunea ehe-
mică prin care corpurile simple se
unesc cn ossygenul îa proportiunî,
■determinate pentru ă produce os-
sydl.
O s s y g o n , se dice căte uădată
în geometriă de figurele ale căror
ănghiurî sunt acute.
O s te itâ , (gr.) med. inflatnmaţi-
une â ţesaătureî ossdsse.
O s te o s c o p , califică durerea ce
s e simte în dsse.
O s te o g r a p liiă , (gr.) partea a-
natomieî care tractedă de 6sse şi
de scelet.
O s te o m a la c iă , (gr.) med. mn-
iat al dsselor.
O s ie o s a r c o m , (gr.) vd. prec.
O s te o t o m l ă , (gr.) tractat de
(disseeţiunea osaelor.
www.dacoromanica.ro
© va
O s tr a c is m , essilin de 10 anni,
la Athenianî.
O s tr a c ită , coquilă deostreăpe-
trificată.
O s tr c ă , ( —Irea), stridiă.
O t a l g i ă , (gr.) durere nervdsă
de urechiă. — Olalgic, remediu con­
tră otalgiă.
O tic , califică remediele bune pen­
tru lessiunile anduluî.
O tită , (g r.) inflammaţiune â n-
rechieî.
O to g r a p b iă , (gr.) descripţiune
ă nrechieî.
O to lo g iă , (gr.) tractat assupra
urechieî.
O to to in iă , -(gr.) dissecţiune &
nrechieî,
O t t u p l e , (fr.) mus. măsnră de
4 timpuri.
O v a lti, (ovutus), rotnnd şilnng,
în form’a ouuluî.
© v a ris m , hypotese physiologi-
că care attribuesce originea totor
corpurilor organisate la disvoltarea
unuî onn.
© v a r i i i , (—rîum) , or^an care
conţine onulele ţi în care se for-
medă ouele.
O v a rită , inflammaţiune â ova*
riuluî.
O v id u c t, (ovum-duco), condnct
care dă trecere oauJelor.
© v ip a re , califică animalile carî
se produc priu oue.
© v o lo g iă , partea historieî n a ­
turali care tractedă dc formaţiunea
şi producţiunea ouelor.
O v u i , (—luni) , anat. ovul în
prim’a sa stare.
O z o ta in n , arbnrel dia N .—Hol-
landa şi insulele vecine.
 TP.
P , â şesse-spre-ijece literă ă al- din ordinea dipterelor, Comp. errja­
phabetnlul, cea maî forte din la- pon.
biall. C i semn num eric, v a lă , la - P a c h y d e r m e , (gr.) numesce
Grecî primitiv 5 (cil literă iniţiale Cuvier uă ordine de mammifere
â Iul pen ii), mai tărdiu 80; n 80,000. cari au pellea gros.să şi maî multe
L a Romani se găssesce căte-uădată de doue degite s. unghie la peijî,.
P în valore de 400 ; cu uă trăs­ precum eîephantele.
sură horisonfale d’assupra 400,000. P a c h y iie m , gen de ylante sta­
In bre viaţiune desemnă Publius, Pau- bilit în decandri’a trigyniă şi în fa­
Itis, populus, plebs. 8 . P. Q, R. se- mili’a dilleniacSelor. Conţine un ar-
natus populusque Romanus; P . C. burel din- sînul Carpentaiia.
patres conscripli, P. I( . s. K al, pri- P a c liy p liy lă , pl3nfă părăsită
die Kalendas; P. II. (s. P. X . S. de Peruvia.
P . C.) S. L. pondo duarum , (s. P a c b y s a i id r u , plantă din femi-
decern s. cenlum), semis librarum. li’a cupliorbelor , oiigin din Ame­
Preinscripţinnl P. C. E ..T. S. A. D. rica.
— ponicuravit et sub ascia dedi- P a c liy s to iu , gen de insecte din
cavit, vd. Eeines. 652, num. 5. p. ordinea dipterelor, tribul rhagioni-
662 not. 34. — A stăzi înaintea nu- delor.
minilor proprie însemn. Paul, Pi~ P a c if ic , (—eu» ), care iubesce
en-e, Ph. Philip; P . S. post scrip­ pacea.
turii. Iu metrologia P. indică pieii- P a c if ic a r e , (pacare). â pune în
(pede) p. pouce (degit). In musică pace. — Pacificafiune, acţinne de a
piano, P. P. pianissimo. In com- pacifică. — P acificator, eel ce pa­
merciu p. % pour cent, p. °/co paur cifică.
miile, p. p. pa r procuration. ~ Id P a c k - l o i l g , (chines, cupru alb),
chem. P. phosphor. PI. plumb; PI. combinaţiune imitând argintul.
platină. P re monnete arrattă eăaă P a c k li ll is , (holland.) portoriu,
fost percusse la Dijon. (douane).
P a c a , ( coclogeons), gen de marti­ P a c l i t h ă , gen de coquilă afri­
nii fere. cană, din deşertul zara.
P a c a l , mare arbure am erican, j P a c o , miner, petră metalică ,
ă cui cenusiă -e usitată contră li­ rosiă-galbină, din minele de argint
chen. dela Chili.
P a c a l<:, s. — lie , sărbători în P a c o - a p l a c o , patiuped rumi-
honorea Păcii, la B., nante din Pernvia-
P a c l i e a b l e p h a r o s e , med. în ­ P a c t , {—tum) , învoinţă , con-
tă rit al marginilor plepelor. venţiune. P. de fam ilia, tractat în­
„ P a c h e e , (fr.) smaragd orien­ cheiat , în 1761, între Francia şi
tale. Hiepnnia prin care t<jte ramuri!»
P a c h i g a s t r e , gen de insecte

www.dacoromanica.ro
 P ag 289 P al
casei Bnrbonilor se obligă â se sus­ paille-en-queu , pttille-en-cul, lat.
ţine mutuale. phaeton.
P ac< a-co nven(a, (lat.) conven- P a ille tfe ,. (fr.) se num. în treal-
ţiunile câ regele Poloniei nonQ a- tele, mice grăunţi s. lame de me­
Jes şi republic’a se obligă a ob­ tal pentru â fi applicate pre cns-
servă şi â susţine mutuale. sătuiă. Comp, paleolă, fracteola.
F a c ţi u n e , (—Ho), pact. P a ix - d c - D ic u , lege, instituită
P a d d a , passăre cbinesă cn pen- în 1200, (Bouillet în 1245 de St.
!ie ffirte i'rnmfise. Lonis), de â depnne armele căte-
P a d c n , mygdală am ară de Per- va dile ale săptămăneî, de mercur!
sia. în regatul de Gtizarate serve­ pănă luni, 5n uerî-carî timpnrl ale
sce de monnefâ. annuluî. Comp. Treve de Dieu.
P a d u a n a , nume dat medalielor P a k - f o u g , nume c h in esaln n n î
cQntra-fîcnte dup» celle antice de metal sonor , ase.mine arg in tu lu i,
un celator din Padova. cupru alb, precănd tan-fang, cn-
pru roşiu.
P a e d e r o s , bypotbetie opal alb,
la ceî vechî, P a k l a k e u s , (pron. p a c k - l a -
P a g a tia lî, ( — lin), sărbători ce­
ken's), sp eţă de postav a rigla.
lebrate de R ., în câmp, principale P a i a b r a , (h isp ) presinte tăcut
pentru Cererea. miciloru regi aî Africeî, capilor Ne­
P a g a n e i i o , speţă de gobud degrilor. Comp. ovanie, palalere.
m ara P a l a c b e , (fr.) sp eţă de sabiă
P a g a n i s m , ( —m us), religiunelungă şi lată.
şi discriplină â păgânilor. P a l a d i l l , (fr. din p a lalinus),
P a g e s i ă , botn. plantă de Lui- călare e rra n te , mal ales din cel
siana. car: se strîngeâ la curtea luî Ar-
P a g o d e , (fr. din persan.) nn- tus, in giurnl Mesei Rotunde, (Ta-
mese Europenii templele multor po ble-Ronde).
p ire asiatice, preenm cel dela Dia- P a l a e o t h e r i i i , mammifer fes-
gernat s. Ja g ren at, sp eţă de figu- sile, din ordinea pachidermilor, mc-
re m ice, de ordinar de porcelană fjiar prin organisaţinnea sa întro
şi carî au addesâ capul mobile. rhinocer şi ta p irî, aliundante _în
gypsele din ginrnl Parisilor.
P a g o d if â , s . — dină, substanţă
minerale cu care Chinesiî fac pa­ P a l a c o z o o l o g i ă . histori’a n a-
gode şi diverse figure pre carî Fran tnrale â animalilor fossill.
cesiî le anmesc magots de la Chine. P a l a n q u i n , sp eţă de lectică
P a g u r , ( —rus, fr. pagul), rac pe care se portă de servi Indian!.
de mare. P a l n p a r y a , m are şerpe deCey-
lan.
P a i l l a s s e , (fr.) saltea de paiă.
P a ille b a r t, (fr.) var cn paie şi P a la f a le , gram. califică consu-
nisip, tencuială. Comp. lorckis, lu- n,inţilfi carî se prodne prin attin-
tament. sul limbeî de palaţ. Comp. limbate.
P a ille -e n -c u , passăre palmip 6- P a l a t i n . ( —n « s ), elector laic
dă dintre tropice. Comp. fetu-en-cu, eare sjl are statele la Rhin; gnber-
nator de provinfă polonică. In XJn-
19
www.dacoromanica.ro
 Pal 290
garia yiee-regeie.—Palatinat, dem­
nitate de palatin.
■ P a l a t o p li a r y n g i c , anat. caii
fică muschinl care ae întinde dela
marginea posteriore â palaţuluî pă­
nă Ia partea posteriore supcriore â
cartilaginiî thiroi<Jî. Comp. pharyn-
goslaphylin.
P a la to - sa lp in g iii , anat. se
nnm. peristaphilinu! cstern.
P a la to -s ta p liilin , anat. califi­
că muşchiul eare se întinde dela
spin’a nasale posteriore pănă la ri-
vetă. Comp. fr. releveur dc la luette.
P a l e f r o i , (equus pkalerahts) ,
se numia în evul meiţiu caii de
pompă aî suveranilor , principilor,
palatinilor s. aceia pre carî se pre-
ăînblâ domncle nobili. .
P a le m p u r e z , frumose pîn 4ede-
pinse din Indiele orient.
P a le o g r a p h iă , (gr.) ramure h
archeologieî, care tracteilă de scri­
ptele vechie, manuscrisse s. monu-
mintalî şi modul de â le citi.
P a le o lo g , (gr.) care vorbesee
în mod antic.
P a le o n tlio lo g iă , (gr.) descrip-
ţiunea fiinţelor carî au populat uă­
dată păm întnl, animalilor şi vege­
talilor fossilî.
P a lc o i it k e r i u , ( —riutn), mam-
miier fossile pachiderm .
P a l e s t i n a , imprim, character
între gros-parangon şi petit canon.
P a l e s t r a , ( —laestra) , loc pu­
blic destinat pentrn eserciţe de
oorp; eserciţcle. — l'aleslric , care
sc face în palestră.
P a l c t o t , speţă d e . vestim in t,
(palcton), ju s t au eorps hispanic.
P a l i m b a c l l i c , {— cus), metr.
pede din doue lunge şi una scurtă,
bacii ic întors.
P a l i m p s e s t , ( — ius), manuscris
www.dacoromanica.ro
Pal
pre pergament s. hartiă cm s’ a
aters prim’a scriptură pentru â se
scrie din nouu.
P a tiiid ro m , (gr.) vers s. phra-
se care remăne aceaaşî dela diep-
t’a s. stmg’a. Ado tenet mnlum,
madidam mappairi tenet Ânna.
P a li u g e n e s i ii , pretinsă arte de
â regenera din sfărumăturele selle,
un corp s. â î dă prim’a formă.
P a liu l o g iă , (gr.) repetiţinne ă
unei vorbe la finele unuî vers şi
Ia începutul celluî următor.
P a l i n o d , s.—n o i, (fr.) poomă
în honorea concepţiuuii S ■teî Ver­
gine.
P a l i s s a n d r u , frumos arbure
violaceu, din Gui;ma şi insulele A-
mericeî meridionale.
P a ll a d io n , nume al Icontopo-
diulvî, (pede de lefi) cu eare ceî
vechî denumiă maî multe plante
dioseoride, uă mică herbă.
P a t l a d i i i , ( —diurn'), statuă â
Minerveî de care depiadeă sortea
T roieî; fig. ucrî-ce assecnră con-
servaţiimca unuî obiect.
P a l l i a t a , vd. Comedia. Comp.
Osann, Analcott. critice, p. 68 sqq.
Renoens, Collectan. liter. c. IV. §
2 p. 31 sqq. Lange, Vindic. etc.,
p. 51 sq. Flogel Geseh. der E o -
mîsoh. Literat. IV p. 93 aqq. maî
ales Neukirch p. 19 sqq. 29 sqq.
56 sqq. Pahl De fabula Romano-
rum palliata et togata. BăhrRoem.
Litt. Geseh. I p. 187, die eigmtti-
che comoedia.
P a l l i a t i f , med. califică medica­
mentele carî numai linistesc, tă-
măducsc în apparinţă.
P a l l i o s. p a i l l o , cameră pre uă
•cameră unde stă scrib’a.
P a ll iu m , Gat-) ornament eecle-
 Pani 291
siastic, văl alb semănat cn cruci
negre; văl.
P a lm a C h r is ti , boln. se nnm.
astădi ricinul commune, (iî. cern-
munis).
P a lm ie r , (fr. lat. palmifer), a r-
buro care dă smochincle.
P a lm ip e d e , ( — des), passerî cn
peciile late câ gîse’a.
P a lin o s e o p iS , (g r.) divinâţi-
tine după palpit&ţiunile corpului s.
prin inspecţiunea palmei măneî.
P a lo - d e • r u z , botn. apeşi de
plantă de Pertivia.
P a lo n ib in , e.— bino, marmure
a lb ă , fără lustru ce se găssesce
printre sfărumăturelc monuminte-
lor antice.
P alO Iirde, (fr.) vd. Peloritfi-
P a lp a b ile , ( iractabilis), pipăi­
bile, care se simte prin pipăit.
P a lp e b r a l, se <|'ce de ceaa ce
se referesce la plepe.
P a lp ig e r , care are palpe, mice
anteune.
P a lp ita r e , ( — tare), ă se mişcă
în mod inegale ţi frecinte. — Pal-
pitatiune, act de â palpită,
P a lu d a in e n tu m , (lat.) vesti-
m înt purtat de coramăndanţiî cu
gradu! de imperator s. generali.
P a m a c a , un arbnre american.
P iin ib , ( —bus), un pesce in­
dian.
P a u ib o u , şerpe de Indie.
P ajn p ftet, script ephemer şi ad­
dese critic. — Pampfletar, autor de
pamphlete.
P a n a c e u , (gr.) remediu pretins
universale; p. antim oniah al lu î
Glauber. s. p. luî Glaubei- , speţă
de precipitat s. de sulfur aurit sul­
fat dc soldă; p. anglu s. so lu tiv,
Biagnesiă albă. Comp. panchrtst.
www.dacoromanica.ro
Pan
P a n a c h c , (fr.) pennat, uniune
dc peune lunge pre nă cască.
P a n c h y m a g o g , (gr.) se t|ice
de diverse remedie presuppuăe pur­
gative generali.
P a n c r a ţ i i î , ( — tium), nnul din
eserciţele vechiei palestrice, com­
pus din Jupt’a şi pugilatul. — Pan-
c ra ţia sl, cei ce luă preţul Ia pan-
crnţi.
P a n c r e a s , (gr.) corp glandulos
aşşedat ■în abriome, în meijlocul
curburelor duodenulnî. — Pancrea-
lic, care esc din pancreas, ţine de
pancreas.
P a n d a , (ailurus), g e n d e m a m -
raifere stabilit pentru un animale
dela Hindustan, (aii. refuigtns) de
genul urşilor.
P a n d e c te , ( —<ae), vd. Dige-ste.
Cons. H. Brenkmann Hi&toria P a-
ndectorusn seu fatnm exemplarîs
Florentius (Traj. ad. Rheu. 1722).
P a n e g y r i c , poemă, oraţiune,în
laud'a cnî. v a .— Panegyrist, (pane-
gyriarch), cel ce face un pane­
gyric.
P a n e g y r i s m , lăudat escessiv.
P a n e m o r o , (fr. din gr.) m a-
chină carc se mişcă la ueri ce vînt.
P a n g l o s s i ă , (g r.) polyglottă,
cules dc buccăţi diu maî multe
limbe.
P a n g o i l i a s , prismă dc quartz.
P a n h a r m o n i c , mus. instrument
(de sufflat)* care imită maî multe
altele în concert.
P a n h e ll c n io n , adunanţ’a ge­
nerale â deputaţilor popornlnî, ca«-
meră electivă în Grecia liberă.
P a n i e r , (fr.) coşiu, canistru.
P a n ic , califică uă frică subită
şi fără fundament.
P a n le s s iC i dicţionar conţinând
 Pan 292 Pap

Mite vorbele şi locuţin'nile conse- P a n to p h il , (g r.) care iubesee

crate în nă limbă. tot.
P a n n o m iă , (gr.) cules de tite P a n to p h o b iă , temere de t 6te
legile. obiectele.
P a n o p liă , (gr.) arm atură com­ P a p a le , de papă, pontificale.
pletă. P a p a lu , arbure de MaUDar.
P a n o p tic , (gr.) edificiu cons- P a p a t, demnitatea papei.
trin t astfel că din un punt ochiul P a p a v e ra c C e , familia 4e ma-
Smbraţă tâte părţile interiorului. curî.
P a n o r a m a , tabel cylindric în P a p a y e r , un arbure indian.
eentrnl cui se pnne spectatorul şi P a p e to , (fr. papei), monnetă de
care represintă nn horisonte întreg. argint la l î o m a . ~ l fr. 8 cent.
— Panaramatic, de panoram ă, de P a p h o s e , mare aceră.
un horisonte întreg. P a p ta , botn. gen de plante la-
P a n s te r e o r a m ă , (gr.) repre- biate, ovarid’a lnî Linn 6.
sintaţiune întregă în relief. P a p ila r , anat. care are papile.
P a n ta g o g , vd. panchymagog. Tunică papilariă, membrana lim-
P iiu tk e ism , phil. systemă care bei.
recunnosce drept Dumnedeu tot ce P a p i l e , emininţe nervâse ale
«asiste. lim b ei» eare servese gustului.
P a n tb c is t, părten al pantlieis- P a p ilio n a c S e , se ijice de flo­
mtiluî. rile ale căror corole semăna cn a-
P a n tb e o lo g iS , (gr.) toţî 4e“ ripele flatnreluî, snb ordine din fa-
paganismuluT. mili’ a legnm iniseior, dnpă Can-
P a n th e o n , templu conseeratto- dolle.
tor ^ ilo r , totor M menilor mari. ' P a p ilio n iijî, trib. din lepidop­
P a n th e r ă , ( —ra ), nn animale tere.
sălbatic-; miner, nă p 6tră preţifeă. P a p i s t , catholic roman, părten
P a n th o g c n , (cristal) , ale cui al supremaţiei papei.
tâte feţele şi ăngîiiurile solid snf- P a p p o p h o r , grămineă de A-
fer uă deerescere. merica.
P a iltk o g o n iă , (gr.) geom. spe­ P a p u la r i a , boln. trianthemă.
ţ ă de trajectoriu reciproc care peu-' P a p y r , ( —ru s), plantă, arbn-
tru uerî-ce posiţiune differinte ă rel egypţian, hărtiă făcută din 8cor­
ass ii selle, se taiă însuşi sub nn f a internă â pap y ru lu î, .hărtiă de
ănghiu constante.—Pa»itagraph, in ­ N il, din care Grecii făcea cărtice­
strument pentru ă rednce din mare le, byblos.
în m ic, şi din contră tot felnî de P a q u e b o t s. PMiUK-BGT, (angl.
desemiie, tabele. — Pantographic , p iiketboat) , mică luntre pentrn e-
relativ !a pantographiă. piBtote, şi peregrinanţi. (passagers).
P a n to m c tru , (gr.) geom. instru­ P a q u e s - D ie u , se nnm. nn jn-
ment pentru â măsnra ănghiurile, răm îut al lui Ludovic XI.
luă înălţimi. Comp. holometru. P a q u c r in ă , plantă din Sf.—Hol-
P a n to m im , ( —m us), actor ca­ landa.
re se esprime numaî prin gest. P a q n e t, (fr.) nninne de mal

www.dacoromanica.ro
 Par 293
multe obiecte strînse şi învelite la
nn loc, fascicln.
P a r a b a s e , episodă în nă bnc-
cată theatrale. Yd. Tragediă.
P a r a b a ţ i , (gr.) cei ce alergă
în caruri, appoî pre (jeos.
P a r a b o l ă , ( —la), allegoriă, si­
militudine în evangeliu care as­
cunde nă veritate importante, geom.
curba formată de secţiunea nnnî
con prin un pian' paralel nneî din
Jaterile st-lle.—Parabolic, de para­
bolă, curbat în parabolă.
P a r a b o l o i d , solid format de
parabolă.
P a r a c c n t e r i o n , chir. instru­
ment pentru â face puncţinuea o-
cbiulnî nttins de hydropisiă.
P a r e n t h c s e , chir. puncţiune în
abdome.
P a r a e e n t r i c ă , (c u rb ă ) geom.
care se appropiă s. se depărtedă
de centru în timpuri tot-deuna e-
g a lî, precum curb'a descrissă de
pămînt în gîurul sârelut.
P a r a c h r o n i s m , errdre de timp
s. de dată care pune un eveniment
înainte de dat’a sa p ro p riă; opp.
prochronism.
P a r a c l e t , ( — tusj, consolator,
attribut al S-tnluî Spirit.
P a r a c l e ti c , s. invocatobiS, car­
te de officiu grec.
P a r a c o p , med. nşior delirin în
friguri. Comp. fr. râvasserie.
P a r a c l i s e , (— sis) , nndiţiune
confuaă s. differinte la fiă-care u-
reckiă.
P a r a d ă , (fr.) apparat, arrăttare
pcmpAsă, vanitate.
P a r a d i g m ă , (gr.) gram. es-
setnplu, mode! de eoqjugaţinne.
P a r a d i s , .OP--) grădină delici6-
«ă, şedinţ’a fericilor.
www.dacoromanica.ro
Par
P a r a d i a s t o l e , (gr.) dîstincţi-
uue esactă â ideelor aualdge.
P a r a d o s s f i , (gr.) la stoici pro-
posiţiune care ia prim'a vedere ui-
mesce, pare chiar contrarii! sensu­
lui commune, la cercetare mal mi-
nnţiâsă se arrattă adevărată ţi bi­
ne fundată. Paradoxa Iul Cicerone
pre car! el le tradnce parte prin
admirabilia , parte prin mirabilia,
suut nă esplanaţiuue oratorică de
sSsse proposiţinnî stoice. Dela e-
poch’a Alessandrinilor des. escerp-
te de opere historice ţii phyaice,(de
historiă naturale), ass. eveniminte
însemnnbill de neri-c 6 gen, precum
sunt scriptele • paradossographilor,
Âllimach, Antigon, M yrsil, Lysi-
m ach, Aristotele , Pselln s. al. —
Astăcjî nerî-c 6 proposiţiune contra­
ria opiniunil generali.
P a r a d o s s a l e , califică nerî-c 6
prodncţiune care ese din classifica-
ţînnea priimită.
P a r a d o s s o - l o g i ă , (gr.) maniă,
abus de paradosse.
P a r a f , vd. Paraph.
P a r a f f ii lă , chem. sp eţă de lm-
leiu produsă în distilaţiuaea unor
m aterie organicc.
P a r a g l o s s ă , (g r.) med. cădere
â limbeî, glossocel.
P a r a g n a n t e , (fr. hisp. p ara-
gante , pentru m ănuşie), presinte
pentrn â recunndsce vre un serviţ.
P a r a g o g e , (fr.) schimbat în
materialele primitiv al unei vorbe
prin nn adaus finale. — Paragogic,
care se adaugă.
P a r a g r a p h , ( —phus), mică sec­
ţiune â uneî v o rb iri, semnul care
o indică.
P a r a l a m p s e , (gr.) vd. Leucom.
P a r a l e , nave adorată de Athe-
nianî, singur’ss care a scăpat dela
 Par 294
Aigos-Potamos. — P a ra lii, Atheni-
aniî cari naviga cn para!al, lăcui-
torî de pre coatele Âtticeî.
P a r a l e l , ( —lus)', sa dice de li-
ufiele, suprafeţele carî remăn tot-
deuna la distanţă egale una de
a lfa .
P a r a l e l i s m , stare ă done linee
s. planuri paralele.
P a r a l e l o g r a p l i , (gr.) instru-
m ent pentru ă trage linee parale­
le. — P arahlographiă, artea de â
trage linee drepte paralele.
P a r a l e p s e , ( —sis), rhet. figu­
r ă care stâbilesce attenţiunea ass.
nuui obiect negles în appariuţă.
P a r a l e p i p e d , solid term inat de
şesse paralelogramme egali done în
doue.
P a r a l i p o m e n e , titlu al 2 cărţi
din Testamentul N ., formând sup-
plimeut la cărţile Regilor. — P a ra-
lipom . lu i llo m er sunt resbelul Tro-
jeî dela ruortea lui Hectare păuă
îa cucerirea T rojeî, poemă â luî
Ciutu Smyrneu.
P a r a l l a s s e , astr. arccerescco-
prins între locnl cel adevărat şi
locul apparinte al nneî stelle.
P a r a l o g i s m , (—mus), raţiona­
ment fals prin nesciiuţă; opp. so-
phismă cu consciinţă.
P a r a l y s a r e , (fr,) â face para-
lytic, de niel nn effeet, fără forţă.
P a r a l y s e , (—sis), pentru p ara-
listă. — privaţiune considerabile de
sinţim înt s. de mişcare.
P a r a l y t i c , effectat de paralyse.
P a r a m a l C a ţ î , chem. sări din
acid paramaleic şi uă base.
P a r a m a l e i c , (acid), acid obţi­
n u t priu distiiaţinuea uscată â aci­
dului malic.
P a r a m e c o n i c , (.acid), acid ob­
www.dacoromanica.ro
Par
ţinut prin ferberea acidului meeo-
nic în apă.
P a r a m e s e , (gr.) anat. nume
dat degitulnî annnlar.
P a r a m e t r u , (gr.) geom. îineă
dreptă şi constante (nevariabile)îu
fiă-oare din celle trei secţiuni co­
nice, s. care intră în equaţiuneau-
neî cnrbe.
P a r a n i o n d r a , miner, fossile de
passăre îu Irlan d a, Anglia şi Sco­
ţia.
P a r a u i o r p l i i u ă , chem. subs­
tanţă vecină cn morphin’a.
P a r a n a p h t a l i n ă , chem. subs­
tanţă vecină de naphtalină.
P a r a n d r e , (fr.) coleopteră pla-
tysomă.
P a r a n i t ă , altă dată amethystă
de nn violaccu f<5rte clar.
P a r a n o m a s e , (— stă), v d . i’a-
ronomase, — sîă.
P a r a i i y m p l i e , (fr.) s. para-
nymphaire, oraţiuue solemne la fi­
nele liciuţelor de theologiă.
P a r a p e g 'l ll ă , aslr-neclt, instru­
m ent deatiuat ă arrăttă solBtiţele
prin ninbr’a unnî stil; tablă de me­
tal pentrn â înscrie ordonanţele.
P a r a p e t , (fr. din ital. parares,
petto), înălţătură d’ass. nneî iorti-
ficaţinnl; mic m ur la înălţime de
r&nm.
P a r a p l l , (corruptdin paragraph)
des. linSele carî însoţesc nă snb-
semnătnră.
P a r a p l ie r o ta le , ( —num), cali­
fică averea consorţii necoprinsă în
dote; opp. doi alt.
P a r a p h o n , (gr.) mus. care fa­
ce paraplioniă.
P a r a p l i o n i ă , (gr.) mus. eon-
snnanţă prodnseă de sunete diffe-
rinţî anijite simultan; med. difficul-
ţate de a vo rb i, viţin al vocii.
 Par 295
P a r a p h o n is t, eccl. căntătordin căţe de lemn mobili, ornate cu de­
chor.
P a r a p b r a s e , (— sis}, esplicaţi- bilită în uă cameră contră vînt
une întinsă â unul test s. a tra-
ducţiuniî selle literali; întrepreta-
ţinne falaciosă, (viclenă.) — Para-
phrast, cel ce face paraphrasf.
P a r apli ră s ti c, prin paraphrase-
P a r a p b r e n e s iă , (gr.) speţăd e
phrenesiă produssă de inflammaţi-
nnea diaphragmeî.
P a r a p le c tic , med. affectat de
paraplegiă.
P a r a p le g itl , s,—plessiă, med.
paralysiă â totnî corpului, affară
de c&p.
P a r a p le n r itid e , (.— tis) , med.
inflammaţiune a părfiî plenreî care
accoppere suprafag'a superiore â
diaphragmeî.
P a r a p o p lc c tic , affectat de pa-
rapoplessiă,
P a r a p o p lc s s iă , apoplessiă ap-
părinte.
P a r a r y th m , med. puls dispro­
porţionat cu starea subiectului.
P a r a s a n g e , tnăsnră itinerariăh
Perşilor, 5000 metre.
P a r a s c e n itt, vd. Postsceniu.
P a r a s o l , umbreluţă.
P a r a s te m ă , (gr.) med. distor­
siune â gurei.
P a r a th e s e , (gr.) imposiţiune â
'-.Snelor.'
P a iM to n n e rre , phys. apparat
al luî Franklin; varga de fer cu
vîrful forte ascuţit, stabilită pre'e-
dilicie, munită cu un lanţ de me­
tal care communică cu pămîntul a.
ap’a pentru â subtrage fluidul e-
lectric din norî. Paratonerul appa-
ră de trăsnet în giurul seu distan­
ţă apprâpeduplă decăt înălţimea sa.
P a r a v e n t , (fr.) obiectaclu mo­
bile cpmpusă de mal multe buc-
www.dacoromanica.ro
Par
semne s- copperite cu materiă, sta­
s. al.-
P a rc , (fc.) circuit de muri 'plan­
tat cu arhurî s. al., destinat prin­
cipale pentru preăm blarea şi plă­
cerile yînătoriî.
P a r d o n , (ir.) iertare. — Pardo-
nare, â ierta.
P a r e a tis , epistolă de eancela-
riâ pentru a face se se esaecute nâ
sentinţă affară din jm-îdicţiunea tri-
bunaleluî unde a fost dată.
P a rc s e , ( —st's), med. paralysiă
necompletă.
P a r ia m b , instrum ent cu chor-
de a. flaută cu care seînsoţiâ sam­
bele.
P ă r in ţii e s c , (—renihesis), pro-
posiţiune iso lată, întrodussă în uă
phrase cuî întrerupe, prin presin-
ţ’a sa, şirul.
P a r i s i s , se numiâ sub ETugo-
Capetes monnetele peicusse la Pa­
ris, în opposit. cu celle dela Xours.
P a r ita te , (— tas), egalitate.
P a r is y la b , (— bic). în acel’aşî
număr do silabe.
P a rfu m , (fr.) miros plăcut.
P a r k o m o lo g itt , rhet, conces-
sinne. N. us.
P a r l a m e n t , adunanţ’ a cellor
m arî ai Statului pentrn ă judecă
de affaceri considerabili. In Anglia
adunanţ'a deputaţilor.
P a r o d , (—dus) , primul căntat
al choruluî în treg , după prolog, în
tragedi’a grâcă. Comp. Aristot. po-
et. XIV.
P a r o d ia , (—dia), buecată thea­
trale destinată â stravesti nă alt’a.
P a r o d ia r e , â face parodia.
P a r o d ic , de parodia.
P a r o l ă , (fr.) vorbă. N. us.
 Far
P a r o m o lo g iK , vd. Parhomo-
logiă.
P a r o n o m a s e , (gr.) rhel. u n i­
une de homonyme a. (*eparonyme.
P a r o n o m a s ia , (gr.) assemăna-
re de vorbe din Jimbe diverse.
P a r o n y in , (gr.) vorbă eare sâ-
m ănă cu alt’a după eiymologiă.
P a r o u y n iic , de paronym.
P a r o s s y s m , ( —xysmus) , în -
donit de acces In egritudiue. — Pa-
rossysm ic, de parossysm.
P a r o tid e , ( — lis), glandulă siibt
urechiă.
P a r p a illo t, s.—payot, (ital. par-
falia), heretic, impiu; termin inju-
riss dat CalvinistiJor.
P a r q u e t , (fr.) paviment.
P a r r a k o n a , phasian de Gu-
iana.
P a r r ic id , ( —da), cel ce ă ora-
m orît pre părintele seu (tată , ma­
m ă, aurore s. al.)
P a r r ic id iu , ( ~ d i u m ) , crimele
parriciduiui
P a rterre, (fr.) sol.
P a r tlie n iă , hymn grec căntat
de vergini; botn. plantă corymbi-
feră.
P a r th e n ia n , (copil), conceput
şi născut în absinţ’a bărbatului,
la Lacedemone.
P a r tlie n o lo g iâ , (gr.) tractat
medicale ass. egritudinilor nasceriî.
P a r th e n o n , templu al Atheneî,
fnndat de P e n e le , la S. de Ere-
chteion. Veneţianiî lu derim ară în
1887. Maî mnlte din metope, bas-
reliefs s. al. le dusse în museul
brittic lordul Elgin , la începutul
acestuî seelu.
P a r ţ i a l e , care se m ărgincscela
uă singură parte; care favoresce
un p a rtit, nă pcrsdnă de prefe­
rinţă.
www.dacoromanica.ro
296
P a r tic ip a r e , (fr.) a Juâ parte.
P a r tic ip iu , ( —piam) , gram.
vorbă care particepe de natur’a
verbului..
P a r t ic u lă , (— la ), mică parte.
P a r tic u la r , în p arte, p riv at,
care perţine propriu şi singur u-
nor obiecte. — Particularitate, ca­
litatea particularului.
P a r tis a n , (fr.) cel ce îm braţă
uts partit. Snppt. partea.
P a rtit, parte din un tot.
P a r t i f i u n e , ( —tîo), divisinne;
mus. uniunea totor buccăţelor u-
neî com posiţiunî, sym phonie, la
piano 8. organat oetavă 8. pu£in
mal m u lt, sătre meijlocnl instru­
mentului pre care se accordă cea-
altă parte. — Parliţiuni oratorie,
cărţile luî Cicerone ass. rhetoriceî.
P a r titiv , care esprime nă;parte.
P a r to lo g iă , (partus-logos), med.
tractat ass. uasceriî.
P a r v e n ir e , (fr.) vd. Pervertire.
P a r v i s , (fr.) loc îuaintea uţieî
uue! biserice c ath ed ralî, propileu.
P a r v u lis s iin , (lat.) termin al
luî d’Alembert pentru ă desemnă
Veneţia (nensit.)
P a s a » , sp eţă de antilop afri­
can. Comp. gazelle de Betoard.
P a s c a lillf t, macliină de arîth-
metică inventată de Pascal.
P a s i g r a p h , autor de pasigra-
phiă. _
P a s ig r a p l ii ă , svstemă chime-
rică urm ărită de Leibnitz, Wilkîn»,
Volney s. al. de â pute citi şi în-
ţellege tdte limbele fără traducţi-
une. (Vd. Bonillet Diction, de let-
tres ete).
P a s i l a l i a , pasigraphiă vorbita.
P a s s a g c , (fr.) loc de trecere.
P a s s a g e r , (fr.) peregrin, cel ce
 Pas
ascinde în nave pentrn & trece în
alt loc.
P asse-p arto u t, (fr.) cheiăcom-
mane Ia mai multe senile.
P asse-picd , danţ bretonic f6r-
te viuu.
P a sse -p o rt, (fr.) permissiune
de â trece, călători liber.
P asse-taille , (fr.) mus. compo-
siţinne în treî timpuri lenţi şi mem­
bre de phrase de patrn masare.
P assein en t, (fr.) ţesaăfară ( t e ­
nia le x titis) lată de fire de a u r,
serică, pusă pentru ornament pre
vestimiute mobili s. al.
P asse-tem ps , (fr.) petrecere,
delectaţinno.
P a ssiu n e , mişcare ă animeî,
violinte aftecţiune (patimă). — Pas-
sionat, cn passiune.
P asaiv, ( —®«s), eare priimes-
ce, suffere acţiunea, impressiunea;
opp. activ. — P a ssivila te, calitatea
passivnluî, einţibilitate estemă ţi
internă.
P a s te l, (fr.) speţă de crayon
pentru desemn.
P a s te le r o , nume dat, în His-
pania, moderaţilor carî voia con-
stituţiuued din 1812.
P a s tie h e , (ital. pasticeio ) , ta­
bel depins în modui nnnî artist
mare; Ut. imitaţiune â idfielor u-
nnî autor celebre; mus. operă com­
pusă din bnccăţe de diverşi com­
pozitori , de ns frecinte în Italia,
p eu liccif.
P a ş tii, (—Mus) , composiţiune
de aluat (pasta), de sahar, odorl,
medicaminte s. al., rotundă, pen­
trn â mănca g. arde.
P a s to ra le ,-(—lis ), păstoresc.
P a s to re lle , (fr.) mus. ariă in
gena! pastorale, în măsură de §.
P a t, (fr. ifctL p a lia .) , <Jchec ine­
www.dacoromanica.ro
297 Pat
vitabile regelui dacă se mişcă. D a­
că jucătorul nn are altă bnccată,
partitul devine nnl; precănd la'm af
e perdut.
P a t a c , vd. P a la r.
P a ta q u e , monnetă de Batavia,
monnetă de argint de Brasilia (pa-
taca fl. patacon) — 320 reis s. 1
fr. 78 cent., monnetă în Alger, u n ­
de sunt maî multe sp eţe: pataque-
chique ~ 232 aspre, pataque d'as­
p r e — 8 tem in e,— ambele val.ap-
prope 1 fr. 38 cent. franc, (după
Boiste palaque-chique ~ 24 sous),
pataque-gourde, — 1 fr. 62 cent.
Monnetă de argint în Turcia ~ 6
livres tournois.
P a t a r , — tara, — lard. — lac,
(p 6te cornipt. din germ. Peter, fi­
indcă portă imaginea S-tuluî P e­
tr u ), vechia monnetă în Flandra
şi Niederlande, — 1 sous.
P a ta v in ita te , ( — tas), mod de
vorbire propriu lăcuitorilor din P a-
tavia. — De patavinitatea lnî Jji-
viu; Quintil. Instt. orat. V III, 1
§ 3 , I. 5 § 56. Morhof De pata­
vinitate Lwiî. Eckhard De Asin.
Pol!. § 35'— 36. Thorbecke Com-
meut. de vita et script. Asin. Pol-
lion. p. 137— 143. Enperti Prooem.
§ V. p. 43 sq. Niebuhr History of
Rome I (IV) p. 62 sq.
Patentă, (fr.) epistolă de recom-
măndaţiune accordată de rege, de
corpuri, de universitate.
P a t e r n e i , — bine patern — de
t a t ă , care vine dela t a t ă , attare
cum se cuvine nnnt tată.
P a te rn ita te , (—ta s), calitate,
sfere de tată.
P a th c m a r, paqnebot indian for­
te repede.
P a t h c t i c , c a r e mişcă paesinni-
le, agită inim’a (gr. pathos, actio
 Pat
ajfeclua commoven$, Buhle la A -
ritft poet).
P a th e tis m , artea de â produce
patheticul.
P a tl io g e u e s iă , (gr.) partea me-
dicineî care tractâp . de originea
şi căuşele egritudinilor.
P a th o g n o n iic , eare arrattă dis-
posiţiunile corpului in sănătate s.
egritudine. Semne patlwgnomice, se­
mne proprie uneî affecţinnî, egri-
tudinî, carî arrattă adevăratul cha-
racter al eî.
P a ti io l o g iă , (gr.) seiinţă care
tractec]ă de natur’a, căuşele, sym -
ptomafele egritudinilor. ■ — Patholo-
gic, de patiiologiă. Stare patholo-
gică â unuî o rg a n , care a rrattă
symptomatele uneî egritudinl.
P fttliop & â , vd. Pathetism.
P a t h o s , căldură de styl affec-
ta t şi dislocat (ironice).
P a ţiin ţă , ( —entîa), răbdare.—
Paţiinte, răbdător, care snffere.
P a t i n , (fr.) pantof desubt cu
fe r, pentru â se dâ pre gliiaşiă,
ca!opot|iu.
P a f i r i c h , (pron. — rih), sp eţă
de pahB&re, merope de Madagas­
car.
P a t i s s e r i ă , (fr.) prăjitură. —
Patisster, cel câ face s. vinde pră-
jiture.
P a t o i s , (fr.) limbă particulariă
uneî ţe r re , limbă rustică ă popo­
rului, b, fărranilor, â unei provinţe.
P a t o l l e s , materiă de serică de
Surate.
P a t o r e a l e , un canard de Cliili.
P a tr a t, cap al Foţialilor, la R.,
P a tr e s , vd. Patriei.
P a t r i ă , ( — trio), ţa rr’anasceriî.
P a tr ia r c h , (—cftu), persână sân­
tă â Testam entului V., institutor
al uneî ordini monacali; primul e­
www.dacoromanica.ro
298 Pat
piscop, capul Bisericei grece. —
Patriarchale, de patriarch.—P a iri -
a rc h a t, demnitate de patriarch.
P a t r i e i , la în c e p u t, în sens-
strîn s, se numiâ patres senatorii,
d. e. patres eonscripti, patricii de-
scindinţiî lor. Prin estins. patres
conţine şi pre patricii, nici uădată
contrarul. Pănă la Serv. Tulliu pa­
tricii erh Singuri cetăţianiî proprii,
num iţi şî ingenu i, divişî în treî
triburi, Ramnes, T iiii, Luceres (de
consult, principale N iebuhr, (Joet-
tliug, Mommsen, Lange) şi 80 cu­
rie. Drepturile lor sunt in genere
identice cu ale cives. Dela Serv.
Tulliu pănă la Const. c. Marş pa­
tricii sunt adevăraţi nobili (ijenfei-
m ajores gent.~) ceî alessî deR om u-
l u , m inorei gentes, ceî creaţi de
Tarq, Priscu) în opposiţiune cn-ple­
beii pre cari regele î redicasse la
eetăţianî, şi carî forma coinmune-
le. Nobilitatea lor este nedepen-
dinte de fortuna s. honorî civili.
Privelegiele lor sunt yariat în di­
versele timpuri. După dreptul pri­
vat plebeii eră , chiar dela Serv.
Tulliu, egali patricilor; în dreptul
public conservară ultimii uere-carî
prerogative, speciale la jus hono-
rum , pre care la început lu avură
numai dînşiî. Demnităţile celle m ai
importanţi in S ta t, eestură, tribu­
nal militar, conanlat (prin legea Li-
ciniae Leatiae) dicfatur'a, censar’a,
senatul şi locurile <Je judecător, chiar
anguratul şi pontificatul (lex Ogn-
lîn a), tote eră deschise plebeilor;
numai funcţiunile de interres sacri-
ficulus, mai m ulţi fiamines şi Salo
Palatini, rem aseră pentru tot-deuna
patricilor. In sacris gentili pâtri-
cie şi lndis Trojanis aveă • numai
eî intrare. Din caus’a avuţiei.eon-
 Pat 299
servară uă prestanţă la usul de
ager publicus Sub imperatorî în­
semnătatea patricilor se perdu. Con­
stant. c. Mare făcu din patriciat
uă demnitate care se dh funcţio­
narilor superiori, nu însă heredita-
riă. — Cons., după Lernairc, Lexic.
Labri.
P a t r ic ia t , demnitate de patri--
cin.
P a tr ic id , vd. Paricid.
P ă tr im i, (—m i matrimi, d/uqu-
se numiâ la cel vcchlm i-
norinţi căror trăiâ tata şi mama.
P atri m o m ii , ( —num i), averea
hereditată dela tată si mamă , (în
unele locuri putr-palern, patr-ma-
terrî). — Patrimoniale, d,; patrimo­
nii!, patern.
P a trio t, carc şl inbesce patri’a.
•— Patriotic, de patriot. — Patrio­
tism , am6re de p atria, character
al patriotului, civism.
P a tr istic ii, sciinţ’a lucrurilor re­
lative la părinţii Biscricel.
P a tr o c in a r c , â vorbi lung şi
pănă la iinportunitate , străduiudu-
se ă convinge, (neus.)
P a tr o n , ( —nus), protector, ap-
părător, al unui individ, unei cor-
poraţiunî, cominuue, în timpul im-
peratorilor chiar al unei cetăţi (col-
legia, sodalilates etc). La Cic. şi
Quintil. addese pentru advocat.
P a tr o n a t, (— tus), protecţiunea
ce dă patronul, dreptul ce are —
patr. clientelor, esereitat ass. cli­
enţilor b. în t'avorCa lor; — eccl.
drept de ă numi In un bcneficiu.
P a tr o n e s s e , (fr.) d6mnă care
se însărcinecjă ă direge un. bal, uă
sărbătâre, în favorea unor pauperi.
P n tr o n y in ic , ( — cus) se (jice
de un nume dat totor desciudinţi-
lor uueî ginţi, d., e. Heracli(|I.
www.dacoromanica.ro
Pan
P a l i c i , (lat.) particulă prepusă
unor vorbe că se arratte mică can­
titate ă obiectului.
P a u l e , mică monnetă italică,
apprâpe 54 cent.
P a ille tt e , (fr. şi palotle, după
numele Ini P au l, inventorul) drep­
turi annualî ce plătii* regeluî offi-
ciariî de justiţă şi de finanţa pen­
tru ă remăne liberi în funcţiunile
lor şi pentru ca preţul (unii şi fun­
cţiunea) se se de heredilor lor dacă
se întîmplă se m6ră în cursul acel-
lul an.
P a illin S , (acţiune), jurispr. ac-
ţiuue dată creditorilor pentru a ro-
vocă alienaţinnile fraudulâse ale de­
bitorilor.
P a u p e r , (per), sărac.
P a u s ă , ( —sa), suspinsiune, în-
tremissiuue, încetat de acţiune.
P a u x i , (lophocercus) , passăre
domestică de Guiana.
P a v a g i i l , (fr.) aşternutul stra-
telor. Suppl. pavim ent, stratură.
P a v a r e , (fr.) ă face paviment,
aşterne strat’a , curtea.
P a v il io n , (fr.) speţă de cort
patrat s. rotu n d , tentoriu; înveli-
şiu de pat suspina de lacuuarcr
couopcu.
P a v im e n t, vd. Pavage.
P a v o i s , (fr.) sp eţă de scut la
vechiî Prancesî. Acea’şî vorbă cu
panăsă, ital. paveuse.
P a v o n a z z o , (ital.) marmure an­
tică de contestură cam elariă, pen-
nată cu roşiu şi alb.
P a v o n itâ , (fr.) polypar fossile.
P a x o s , fruct de Fhilippine în
form’a olivelor, (măsline).
P a y a , Berică albă de Aleppo.
P a y s a g it t , (fr.) întindere de
ţarră văzută în un singur aspect,
 Pec 300
tabel care o represintă. — Paysa-
ffist artist de paysagea»
P e a c lie , petră spongiosă de Cor-
nonailles.
P c a n i ţ î , miner, gogosie petro-
se copperite pre laterile eateriorî
de criatali.
P ean titJI, petre pnae de PliniS
în ordinea’gemonifjilor.
P e a n x d o x c e s, (fr.) botn. fa-
miliă de plante stabilită fa genul
sgaric al lnî Linne. Conţine patrn
speţe.
P e c a r i , m istreţ din America me-
rid. Comp. taja.cn şi cochon de bois.
P e c e a n ţ i , {humori), med. se
nnmeao humorile viţiâse în calita­
te şi cantitate.
P e c c a t a , flat.) asinul în lupte­
le pnblice de anim ali; hom stnpid.
P ecii a 8. p e s s a . , mică monnetă
de cupru indiană, appr 6pe 2 cent.
P e c h b le n d e , (germ .) miner, u-
_răni fi asaydulat de Haiiy.
P e c h e r a , (germ.) mineral pe­
cii assemine.
P e c h s te in , (germ .) speţă de p e ­
tră. — Pechstein fusibi/e, s’a appro­
piat de feldspathul compact, prin
arm are de petrosilex, cel nefusibi-
le, s’ a desemnat sub numele de
quarlz resiuite.
P e c h n r i n , fruct aromatic din A -
nserica merid.
P e c h y a g r a , (gr.) med. rheu-
matistn la cot.
P e c o , theă de China.
P e c ta tă . sare din acid pectic
fi uă base.
P e c te n V in e r i» , (lat.) botn.
nume dat cerefolialuT (ccrephylu-
lnî) sălbatic şi .la maî mnlte um-
beîifere.
P e c t i n ă , (din gr. (pectis, cua-
gvlttm ), substanţă ol ţinută în ae-
www.dacoromanica.ro
Ped
clnl nostrn de B raconnet, care e-
siste în tote frnctele şi are cd-va
analogiă cu gnmm’a. După Laveaux
gen de plantă stabilit pre uu fruct
venit dela Ceylan-
P e c tis , gen stabilit pentru plan­
te tnbuliflori din Antîlle şi Ame­
rica tropicale (alţii merid.) din fa-
mili’a corymbiferelor.
P e c to ra le , bun pentru pept; ca­
re se portă pre pept.
P e c t o r a li , nat. divisinne de
pesci.
P e d a g o g , tpaedagogus), cel ce
e însărcinat cu educaţiunea copi­
ilor, (dela 6 annî, pentru Grecî).
P e d a g o g ia , (paedagogiiim) , in­
strucţiune, educaţîune.
P e d a g o g ic , de pedagogia, re ­
lativ la.
P e d a g o g ic ă , artea de ă ins­
trui pre copii. Vd. Pedagogia.
P e d a l e , pinnă în (Jicosul nnnî
instrument de m usică, care e cu
pedile, pentru k modifică ihtensi-
tatca sunetului (piano), ă căntâ
(organat), â schimbă becarrele în
diesi şi beinolT, (harpă.)
P e d a n t, (fr.) persona care af-
fectă pre m ultă erudiţiune, un ton
decihiv, pre mnltă esactitate, seve­
ritate, superioritate. — Pedantesiă,
pedantism, professinnea pedanteluî,
mod, aer de pedant.
P e d a n q u e , (fr.) imagine de fe-
meă cu petjile de gîacă găsaită pre
unele mouuminte din evui mediu
şi care se crede ă fi ă reginei Perthe,
raam’a luî Carol Magnn.
P e d a tr o p h iâ , (gr.) atrophiă,
carreau.
P e d e r e r o , morfariu pentrn â
aruncă ferul etc.,
P e d e s tria n is m , s’a $ 8 de ®-
aul anglu de ă face alergăture lim-
 Peg
ge pre deos s. de k stabili prinsu-
re pre attâre eserciţ.
P e d i a r , divis câ degitele peni­
lor (de plante).
P e d i l a n t h , ( —thus), botn. eu-
phora tîthymaloid.
P e d i l u v i i i , ( —tiuin) , .baiă de
pe<Jî.
P e d i m a n e , mammifere carni­
vore cari an pollicele penilor de
dindărăt depărtat de celle-alte de­
gite şi cari se servesc cn pecjile
drept tnăne, precum Nangaru.
P e d io c lu , (loricaius), care are
ochi pediculaţî şi mobilî precum
limacele (melc).
P e d o m e t r u , instrument pentru
k m ăsură drumul. C'omp. odumetru,
hodometru.
P e d o n o s o l o g iK , (gr.) tractat
do egritudinile copiilor.
P e d o p li il , (gr.) care iubesce
copiii.
P c d r i n a l , se cjiceâ de latroniî
munteni în Hispauîa.
P e d n i n , (.lat) baston pastorale
recurbat la un capăt, addesâ pur­
ta t de actorii comici.
P e d a n d u , (—cuius) , cod’a u-
neî fiori, s. fru c t
P e c , botn. se num. măi multe
plante de Madagascar.
P e c te r in a n n , (germ.) bere al­
bă în Leovan,
P e g a s , ( —fos), cal mythologic.
Vd. Hesiod theog. 278 sqq. 325,
Pind. ol. 13, 60, 90, 125, istm. 7,
44. Ovid. metam. 4, 784, 797 6,109
5,256. Hom. 11. 6, 125.
P e g m a , (ital.) speţiale uă m a­
chină de lemn c 6 proferiâ la spt-c-
ta c le , cănd voiă nescine ă operă
uă schimbare la vedere. Vd. Sen.
Ep. 88; Claud. Mall. Theod. 325;
Phaedr. V , 777. 7. Snet. Claud.
www.dacoromanica.ro
301 P el
34. După L aveau, assemine ma­
chinelor puse în us astă<Jî la fo­
curile de artificiu şi carî »jouant
au bascule, lanţaient en l’nir, avec
la raatii're dont elles âtaient char-
gees, Ies hommes eux-memes qu’-
elles portaient.»
P e g m a r î s. p e g m a t i , construc­
tori de pegm ate; gladiatori cari
conibătea d’asaupra pegmatelor.
P e g m a t i l ă , tm'ner. pâtră com­
pusă de feldspath şi qnartz.
P c g o m a n ţif i, (gr.) divinaţiuue
prin inspecţiunea apeî făntânelor.
P e g o m e , nat. sp eţă de pesce
din divisiunea thoracicilor.
. P e l i l v i , ch aracter, scriptură ă
Perşilor şi Parthilor.
P e ig n e - m a c k a u , (fr.) machi­
nă pentru â. repastina pratele (biner
Ies prairies.)
P e i n c h e b e e k , vd. Pinche-bec.
P e c a o , theă analâgă cu peco.
P e k i u , materia de serică de
China.
P e l a g o s c o p , (gr.) instrum ent
pentru & vedâ în fundul măriî.
P e la ţ l, (rrei-ârat, ârjtea, l*t%-
ttâgeve) classe ă eftăţianilor greci
carî p lă tii â si(5sse parte din ve­
nitul lor câ arendă (ceaa câ Scho-
emann şi Boeckh rejţ otâ s. con­
servă â şâssâ parte. Vd. şi P lu t
Sol.. 13.
P e l e c i n , ( —num , non) , speţă
de cadrante la cel vechî.
P e le c o i d s. pjsii, (g r.) geom.
care are form’ a uneî securi.
P e le r in a g i ii , (fr.) călătorii de
devoţiune, peregrinat.
P e l i c a n , (pelecanus), vd. Ono-
cratan.
P e l i d o a , nume ştiinţific al a-
la vd tl de mare.
F e l i o s a n t h , ( — thus), botn. *c
 P eni 302 P eu

nnm. nă plantă din Indie, alt’a din mestici, fam iliarei, p a tn i (la Greci
Amer. merid. xal u Iqoiitli, yevelfreoi, xX>)6eav, u v -
P e lio s e i vd. Ecchymose. X‘oi, epjjvon), aî fartiilielor, cu to­
P e lin , gen de plantă stabilit dn­ te că Lemaire: nempe penates ac
pă un fruct (b6bă cu calicinl su­ dii patrii, item familiares, snntiidem;
perior fără d in ţi, conţinînd în nă h. c. ii. quos et quaeque urbs com-
casnlă multe seminţe -lncinţî), de muniter a majoribus trad ito s, et
Ceylau. quaeque familia sibi proprios ads-
P e l l a g r e , (fr.) med. varietate civcrat et colebat. Uă represinta-
â ichtyoael. ţiunc după Virgiliu al "Vaticanului
P c l l i c u l â , (— la) , peliţă forte la Eich p. 468.
subţire. Pendul, C— lttm), s. — lă, pond
Peiom anciă, (gr.) divinaţiune suspins de un fir priimitor de -os­
prin mediul lutului (noroiu). c ila ţiile ; horologiă cn balan ciă,
• P e lv im e tru , (gr.) chir. instru­ (pendulum horologinm.)
ment pentru a măsură pellnviul, Pen d u list , >făcător de cistele
(bassin.) (cnthie) de pendulî.
Pem iua, un arbust, (viburnum Penerople, gen de coquilă des­
epuhts, sambucus aquatica) , de pre costele vecine Ligurunluî.
Canada. P e n i n s u l ă , ( —ia ) , geogr. ap -
Peinplligode , (fr.) s. pemfin- prope insnlă. — Peninsular.
gode, (fr.) vd. urm. Peniston, pan iston , materiă
Pem piliglIS, med. fievre inflam- de lănă câ postavul de Anglîa.
m aloire. s. f. balbeusc, anasarcă Penitare , (că refl.) â so căi.
(flegmatiă) cutanSă characterisată IV. ns.
prin ernpţiimea nnor b rie de vo- P eiiitinţă, ( — te n lia \ căinţă.
lnme variabile, pre lamine (place) Penning, denar hollandtc, — '/6
erythematice, pline de un licid gal- sol s. stugver.
bin s. sănginolinte. Penny, (pron. pc-ne), şi denar
Pem phis ,■ arburcl din insulele sterling, monnetă de argint anglă,
mării merid- şi molnce. solidă, z z '/, schilling s. 10 cent.
Pem phredon , gen de insecte — H alf penny, monnetă de cupru,
din ordinea hymenopterelor. z r 7» denar; farlliing, z z ‘/4 penny.
Penale, care privesec pedepsi- Penny-east, (angl. pron. pe-
le legali, suppune la uă pedepsă. ne-îst), arenă pămintâsă conţinînd
— Penalitate, calitatea penalelui. numerose fragminte de coquile ma­
P enaţi, (— tes), aceaaşî rădă­ rine.
cină cu pcuns, penitus, peultraliă) Pension, (fr.) vd. urm.^
deii domcsticî, ia R ., protectori aî Pensionar, cel că este în pen­
unităţii şi stabilităţii familiei. Nu­ sionat, cel ce plăteace pensiune;
m ărul, numele şi genul lor â ne- cel c6 priimesce.
decis. — V esta, Jo n e T L ares, eră Pensionat, stabiliment unde co­
între dînşiî. Se divideâ în penates piii şed, se nutresc şi studia.
majores, publici, ai Statului; p. mi- Pensiune, (—« » ), plată, retri-
nores, p riv a ţi, dit penetrales, do­ bnţiune periodică annuale.

www.dacoromanica.ro
 Pen
P c n s u m , (lat-) adajisde pedep­
s e . la copii.
P en sy S v an ia. provinţa în Amer.
.septentr. Ckeminee de pensylvame,
{fr.) cămin p fn sy h a n ic , speţă de
cămin economic.
F e n t a , (gr.) preposiţiune ce se
■allătură vorbelor spre â arrăttii că
părţile espresse prin acclle vorbe
snnt în număr de cinci
P e n ia c a n tk , ( — thus) , pesce
thoracic.
P e n ta c h o rd , (gr.) lyră cu 5
cliorde, la Grecî, în timpul lui Al-
ccu si Sapheî mediariă între cea
vechia cn 4 şi cea de inaî tărdiu
cu 7.
P c n ta c o n ta r c li , (gr.) cap de
50 homeui.
P e n ta c o sio in c d in iţi, (gr.) pri-
oi’a classe a cetăţianilor athcnianî,
conţinînd pre ceî ce culegeâ 500
medimne de producte u scate, me­
t a l e (le licid e, în arginţî drach­
me, 500 drachme, capitale de 6000
drachme.
P e n ta c r o s tic , (gr.) se numiţi,
la ceî vechi, versuri pentacrostice,
versuri dispuse astfel că tot-deuna
se găssesc cincî acrostice cu a c e r­
a şi nume în ciucî divisiunî ale flă­
cărui vers.
P e n ta d a c ty l, (gr.) care are cincî
•degite.
P e n ta d e c a g o n , (gr.) geom. fi-
.gură cu 15 ănghiurl şi 15 laterî.
Comp. quindecagon.
P e n t a e d r u , (gr.) geom. solid
cu cinci fefe.
P e n ta e te rid e , în chronol. grecă
sp aţ de 5 annî. Al lăture cu triete-
ridele (3 annî) formă octaeleridele.
vd. A n.
P e n ta g lo t , (gr.) care â în 5
limbe.
www.dacoromanica.ro
303 Pen
P e n ta g o n , (gr.) gnom. care are
Gincl laterî şi cincî ăughiuri egali.
— I'enlagonic, în pentagon-
P c iltu g o n ifi , ( —uium), botn.
campanulă cu capsulă pentagonică.
P e n ta g y n e , (gr.) plante cu cinci
pistil!.
P e n ta h e s s a c d r u , (gr.) cristal
cu cinci rindurî de feţe dispuse
căte 6 unele d’assupra altor
P e n ta m c re , (gr.) coleoptere cu
5 article la tarse.
P e n ta u ie tru , ( —trurn) , metr.
vers latin compus de 5 pejii ,~-vers
frances de 10 silabe.
P e iita n d r ir , (gr.) botn. plante
cu 5 stam in e, â cincia classe â
systemcî luî Linne.
P c ilta n c iu ă , gen din familia
synantherccler , conţinînd nâ sin­
gură plantă ă cnî origine 6 necun-
noscută.
P e n ta n g n la r , vd. Pentagon.
P e n ta n th e r e , (gr.) botn. plante
cu cinci anthere.
P e n ta p a s t, (fr.) s . —parte, maî
bine pentaspast, machină cu 5 fo-
tile pentru ă redică sarcine.
P e n ta p r o t ia d e , demnitatea li­
nul din cel cinci m ari officiari al
iiuperinlnî grec.
P e n ta p y lo n , (gr.) edificiu cn
cincî porte.
P e n ta rc h , membru din uă pen-
tarchiă.
I ’c n ta rc liiă , (gr.) gubern de
cinci capi.
P e n ta s p a s t, (gr.) combinaţiune
de cincî rotile.
P e n ta s p e rm , botn. cu cincî gră­
unţi.
P e n ta s ty l, archit, edifîciO cu
cincî rîndurî de eolumne la fag’a
dinainte.
P e n ta te u c , ( —chus), se num.
 304
eelle cinci cărţi prime ale Bibliei.
— P. chirurgicale, divisinnea egri-
tudinilor esterne în cinci classî:
plage , ulcere , tum ori, lassaţiunî,
fracture.
P e n ta th lu , (gr.) des. nninnea
cellor cinci lnpte prime ale gym-
BâBticeî grece, espuse dc Simonide
în pentam etrul: aXfia, jrocfa>xeii]v,
ăiCnov, axovâa, 7TCi).>jr,
P e n ta u re a , petră, la ceî vechî,
care attrăgeâ fe rru l; probabile fer
magnetic.
P e n te c o m a rc h , gubernator de
5 sute la Grecii vechî.
P e n te c o n ta c h o r d , instrnment
de musică cu 50 chorde inegali.
P e n te c o u ta rc h , (gr.)com m ăn-
d&nte de 50 hdmenî s. de un pen-
teconlor, nave cu 50 rame.
P e u te c o s te , (— te), sărbătoriă
ce se celebră în memori’a descin-
siunii S-tuluî spirit, lu 50 (Jile dn­
pă Pascî.
P e n th c s e , sărbători’a purifica-
ţiuniî la Greci.
P e n th o r, s. pahthob, ( —rum ),
botn. plantă americană â cui cap­
sulă are 5 ăughiurî.
P e n tlie lic ă , (m arm ure), m ar­
mure a lb i dela muntele Penthelic,
între Athene şi Marathon , astă(|î
Penteles.
P e n lis c n l, nat. se numesce ueri
câ patruped carî an cinci degitela
pe 4l.
P e n to rn m , vd. Penthor.
P e n tste m o n , botn. gen stabilit
pentrn chelonile (galanes), ale că­
ror florî au patru stamîne contră
un firat sterile.
P e n tz ie , botn. gen stabilit pre
labeliformea lnî Linnd, sunt appoî
cu tanicetele şi athanasiele.
www.dacoromanica.ro
Pep
P e n u l t i m , (— m us), care pre­
cede immefjiat pre ultimul.
P eom , s. p e a h , (peau), metr. pe­
de de una scurtă şi trei lunge.
P e o t t e , spegă de luntre rotun­
dă, câ chaloupe pre Adriatie’a.
P e p a io s , plantă de America cn
fructul analog unoî mie pepine.
P e p a s t ic , vd. Pepiic.
P e p e r i n , (ital. — no) , mic tof
vulcanic.
P e p e r it» , tof vulcanic roşîu ?>,
verde iuchie compus de grăunţi vi-
troşî.
P e p e r o m iă , botn. gen diu dri-
andri’a monogyniă.
P e p i n i e r ă , (fr.) se 4ice figurat
pentru reuniuni de persone desti­
nate uneî stări.
P e p i t a , bnccată maî ales de aur
în m in ere, nelacrat. Or u a lif a-
marphe.
P e p l a s , botn. sp eţă de caphorle.
P e p l u s , ( —p lu s, — p lv m , gr.
nhtXcK, nirtXov, dnpă Riemer din
n illa ) vestimîut pentrn d’assnpra,
speţă de m antă, propr. lat. palia.
Vd. Ferrar. de Re Vestiar I, 3,
18 şi în Anal. p. 81. Boettiger Sa­
bina p. 397, 416 seq. Schol. Ho-
naer. B. v. 734, yvvatisîav evtSojut
tovtiOt] xcziî)va. ov ov>] iveâvovxo
a i i ’ tvtntţ< w uvio.
P e p o s. p k p o n . vd. Potiron.
P e p o a z a , uă passăre de Par-
gnay.
P e p s e , (gr. fr. pepst'e) , cocţi-
one, m atnraţinne, îu med. vechiă.
P e p s i n ă , substanţă c 6 pretinde
Schneann k ti găssit îu cellulele
carî învestesc laterile glandnlelor
gast' ice.
P t p s i s , hymenopteră dintre sphe-
cile luî Linue-
P e p t l e , vd. Pep as tic.
 Per 305 Per

P e r , (lat.) particulă ce se pu­ P e r d i ţi u n e ,— bine deperdifiune,

ne înaintea mal multor termini de perdere, dissipaţiuue.
chemiă şi arrattă că elementul îna­ P e r e g r in , (— n u s ) ,'strein, tre­
intea cui stă se afflâ în cea maî cător.
m are cantitate în combinaţiimea P e r e g r i n a ţ i u n e , (— lîo), călă­
dată- to rii în ţerre depărtate.
P e r a , botn. arbnre american nu­ P e r e g r i n o m a n i ă , maniă de k
mit şi perula. căllători.
P e r a g r a f i u n e , astr. percursi- P e r c m p f iu n e , annulaţiuneâ u-
une. R . us. nei proct dure pentrucă n ’a fost ur­
P e ra g w , boln. pyrenaceă de In ­ mată la terminal defipt, acţiune
die. obsolelă.
P e r a l o s c o p i ă , (gr.) divinaţi- P e r e m p to r i u , ( —rius), decisiv.
wie prin phenomenele apparinţi în P e r e z i e , (fr.) botn. gen stabilit
aer. în locul perdicielor.
P e r a p l i y l , (gr.) distinsiunea ca- P e r f e c t, ( —lus), deplin în ge­
liceluî piantetor. nul'seu, desăvîrşit.
P e x a r s in , vd. Per ihesin. P e r f e c ti b ile , priimitor de per­
P c r c e , (fr.) uneltă cu care fa­ fecţiune. — Perfectibilitate, calitatea
bricanţii de fluere perforedă (gău- perfectibileluî.
resce). Per ce ă main, aceaa cu ca­ P e r f e c ţ i o n a r e , (fr.) a face maî
re fac foraminile (găurele) carî dă perfect.
sunetele. P e r f e e ti s s ii n , titlu al unorgu-
P e r c e p e r e , (— cipere), â s trîn - bernatorl de provinţe în Imperul
» ge impositele. de tjeos, m ai puţin decăt clarissim,
P e r c e p t ib i le , care se pote per­ calificaţinne â cetăţianilor din â pa­
cepe. — Perceptibilitate, calitatea tra ordine creată de C onstantin,
perceptibileluî. M ustru.
P c r c e p ţ iu n c , (—Ho), act. de ă P e r f id , ( —dus), care nu’şl ţine
percepe (vd. prec.) ph.il. acţiunea vorba, nn e fidele.
de ă cunnosce, înţellege, prin spi­ P e r f id iă , ( —dia), lipse de fide­
rit s. sinţnrî. litate.
P e r c e p t o r , commis, prepus pen­ P e r g o l e s , strugure de Pergola.
tru a percepe impositele. P e r i a m b , (—bus), metr. perle
P e r c l u s , paralytie, beteag. de doue scurte.
P e r c n o p t e r , (gr.) se num. căte- P e r i a n tl i, (gr.) învelişiu extern
va spege de vulturi alpini. al florii.
P e r c n o s , speţă de aceră. P e r i b l e p s i ă , (gr.) med. uită­
P e r c u s s iu n e , (— sîo), lovire. tură sălbatică în delyriu.
P e r d i c e , (— dix), passăre gal- P e r i c a r d i ă , capsulă membra-
linaceă, fr. perdrix. n 6să în giurnl inimel.
P e r d i c i e , botn. gen din fami­ P e r i c l u , (— culurn), primejdiă.
li’a corymbiferelor, — Periculos, primejdios.
P e r d i c i t S , miner, pâtră în cu- i P e r i g e s e , numiâ Grecii uă des-
Wrea perdicelul, la R.,.
20

www.dacoromanica.ro
 P er 308
cripţiune totale s. parţiale â pă-
mîntnlul sub formă de călătoria.
Perigett , ( —geum), loc al ce-
rulnî unde se afflă uă planetă cănd
este cel mai apprope de pămînt.
Perihelitt, puntul de cea maî
mică distanţă â nneî planete de
sdre.
Perim etru, (gr.) circunferinţă
(contonr).
Period , ( — dus), astr. revolu-
ţiunea uneî .planete; spaţ de timp
determinat. — Periodic, care arepe-
ridde , vine la timpnrî determinate.
— Periodicitate , calitatea periodl-
cnluî.
Periodist, cel ce faee foie pe­
riodice cţiarie.
Periodonicî, învingători la jo -
corile sacre, la Greci.
Perio dyniă, (gr.) durere loca­
le violinte.
Periosteu,(—teum),anat.m%m-
brană fibrdsă care înveleace 6a-
seîe.
Periostose, ( —sis), înflătură ă
periosteuluî; hyperosfcose.
Peripeţiă, vd- Tragedia, şi A-
ristot. poel. c. 12 .
Peripheriă, (gr.) geom- circun-
ferinţ’a unei fignre, snprafaţ’a n -
nuT solid.
Periphrase, (gr.) întorsnră de
vorbe pentru ă se esprime indirect,
circunlocvţiune.
Periplerom , (gr.) rhet. adaus
de nă vorbă inutile pentru â com­
pletă harmoni’a phrasil.
PeripneumoniS , (gr.) med.
inflammaţiune ă plăm înnlnî, spe­
ciale â pieureî.
Peripter, (gr.) archit. edifleiă
încungiurat pre tote părţile de co­
lumne, precum este templul lu î The-
www.dacoromanica.ro
P er
seu în A thene, porticul lnî Pom-
peiu la Boma s. al.
Periquito, conur (fr. perruche)
din Peruvia de sns.
P eriscelid , (gr.) sp e ţă de inel
cn care se om â petjile.
P c r is c iî, geogr. lăcnîtoriî din
Zon’a torridă.
Periscyp iiism , incisiune cft se
făcea, la ceî vechî pre partea pro-
emininte â fru n ţii, dela uă tîmplă
la alta.
Perisperm , (gr.) învelişiul se­
minţei.
P erissologiă, (g r.) rhet. repe-
tiţinnea înntile, în alţi termini, ă
nneî idee enunţate deja de ajjuns.
Peristaltic, (g r.) care are ver-
tntea de â contrage.
P erislap h ylin i, (gr.) anat. donî
musehî aî palatului, primnl numit
şi petrostaphylin, secundul plerygo-
staphylin.
Peristom ion, botn. gen stabi­
lit în famili’a muşchilor, conţinînd
treî speţe originarie din ST.—Hol-
landa şi una din America septen­
trionale.
Peristyl, ( - lum), portic de co­
lumne înaintea nnuî edificiu s. în
giurnl nneî cnrţT.
Perisystolă, (gr.) med. mişca­
rea între systolă şi diasto lă, între
contracţiunea şi dilataţiunea ini-
mei şi ă arterelor.
Peritoneii , (—naeum) , anat.
membrană fleasibile care înveleace
în intern abdomele. — Peritonila,
os.— tide , inflammaţinne & perito-
neuluî.
P e rk in isin , methodă de curat
întrodussă de Perkin , medic dela
Plaiufud, în America septentriona­
le. Constă în ii frecă părţile affec-
tate cu estremităţile ascuţite â doue
 P er
ace de metal differinte, la uere-
care distanţă de pelle. Astădî pă­
răsit.
P e r k in s , (machin’a lut) maehi-
nă de vapdre cu pressiune nelimi­
tată.
P e r l a s s e , potasse de America.
P e rliin p in p in , (pulbere de) fă­
ră vertute, remediu, meillocde pre-
stigiator (eharlatan).
P e r ls a n d , (germ.) miner. sili­
ce pufin consistinte.
P e r ls c llla c k e , (germ .) miner.
hyalith.
P e r l si n te r, (germ.) miner, qnartz
hynlin concretat, în insula Feroe.
P e rliic id , ( —dus), forte trans­
parinte.
P e r m n ti in ţ ă , f —mansto), du­
rată constante, presinţă, continuă.
— Permaninte, constante, stabile.
P e r m e a b ile , ( —lis), phys. ca­
lifi eă corpurile prin cari pote tre­
ce lumin’a, aerul şi aîţî fluidî.
P e rm is s iu n o , (—sîo), putere,
libertate de â faoe, dice cv.
P e rin is tiu n e , (—m ixtîo), am-
mestec pentrn â temperâ doue lu­
cruri nnul prin altul.
P e rm ite re , ( —lere), â dă per-
missiuno.
P e rm u ta re , ( —tare) , h. schim­
bă. Usitat în materiă de beneticic.
P c r i n a ta ţ in n e , (— «o), acţiune
de â perm u tă; math. transposiţi-
nne, schimbare a rînduluî, dispo-
siţiuniî cantităţilor, h părţilor 11-
nn': tot.
P e rn ic ita te , ( — las), pliys. forte
mare iuţelă. Suppl. repediciune.
P e rn ie , înflătură prin răcfilă la
petji (cngflure),
P e r o b itn m , (lat.) prin m6rte.
P e r o d a c ty lic , (tr.—lieu ), se
www.dacoromanica.ro
307 P er
num. muşchiul lung flector al de-
gitelor pedelul.
P e r o jo a , arbnrel din N .—Hol-
landa, din famili’a bicfirnelor, du­
pă numele luî P erojo, botanist
hispan.
P e r o n e , (—ne), anal. muschiu
estern al pedelul dela genuehiu în
^eos.
P e r o u e o m a le o la r , relativ la
perone şi maleolă. Absol. se nura.
vîn’a saphenă esternă.
P c r o n e ll e , s. pkhneixe , (fr.
corrupt. din petronelle), femeă stu ­
pidă şi limbace (gureşiă).-*'
• P e ro o le , (fr.) bom. cyan.
P e r o p te r î, (gr.) pescî holobran-
chii, ossoşî.
P c r o ra ţim ie , (— (îo), conclu-
siuno, ultim’a parte â discursului.
P e r o o u a s c a , animale carnivor,
digitigrad , (muslela) de Polonia.
1’e rO B s y d , chem. ossyd în ca­
re ossygenul e în cea m aî mare
eantitate.
P e rp e n d ic lu , ( —culum), firul
pendulului, lineă perpendiciilariă.
P e r p e n d ic u la r , care cade drept
ÎU 4eos, syn. eathet.
P e r p e t u a r e , (fr.) ,â face per­
petuu.
P e r p e tu u , (— luus), continuu,
care nu încetedă nici uădată
P e rp e tu ita te , (—tas) , durată
fără întrerupţiune.
P e r p l e s , (—sus), care este în
perplcssitate.
P e r p l e s s i t a t e , (anxieias) stare
de iioeertitudine, nelinişte, cănd nu
scie cv. la ce s i se decidă.
P e r q u i s iţ iu n e , ( ~ r î o ) ,—bine
percisiţiune, cercetare esaetă şi ri-
guvâsă; jurispr. cercetare, ordonată
de un superior în cas de un dejict
assupra cui lipsesc cunnoscinţela
 308 Pes

necessarîe. — Perquisilor, .cel ce P e r s p e c t i v ă , (din perspicere),

face percisiţiunî. artea de â represintă obiectele în
P e r r u c ă , (fr.) copperisiu pen­ posiţinnea respectivă dnpă differin-
tru cap făcnt din păr atrein.—Per- ţ ’ă câ depărtarea s. appropiarea
rucar, cel ce face perrnce. pnne între dînsele; aspectul diver­
P e r s a llu r n , (lat.) prin sări­ selor obiecte văcjute de departe re­
tură. Cănd cv. 6 priimit în nă or­ lativ cn locnl de unde sunt privite.
dine superi ore fără â fi priimit în- P e r s p i c a c i t a t e , (— «as), adîn-
treroetjiariul. că pătrundere de spirit.
P e r s a n , archit. îu ordinea per- P e r s u a s i u n e , ( —sio), înduple­
sică statnă de hom pnrtănd uă co- care. Differesce de convicţiune, fiind
ronide. că acesta attinge in im 'a, persua­
P e r s e c u t a r e , (persequi), ă ves- siunea sc oppresce nuniaî Ia spirit.
sâ, turmenta prin căi nedrepte. — P e o ti c ă , m ăsură agrariă iuPla-
Persecuţiune , acţiune de ă perse­ cenţa, — 5 pd.
cută.— Persecutor, eel ce persecută. P e r t in e r e , (— tinere), â fi pro­
P e r s e v e r a n ţ ă , (— tîa), fermi­ priu cnî-va, ă se referi la.
tate şi constnnţă în uă acţiune. — P e z o , d u r o , f u e r te s. pidstre
Perseverante, cel ce are perseve- fo rte, monnetă în Hispania.
ranţă. P e s o n , (fr.) instrument peuti-u
P e r s i c a r i ă , (—ria) , nume al â măsura cu acel’aşî pond, gravi-
maî mnltor speţe din genul po- tăţile şi forţele. Comp. balance ro-
lygon. maine s. romaine.
P e r s i c o t , (fr.) speţă de liquo- P e s s iin i s n i , ( —mus), opp. op­
re spirituâsă. timism, (vd. vb.)
P e r s i s t a r e , — bine persistcre, P e s s i i n i s t , părten al pessimis-
â remăne ferm, obsticat în nă de- muluî.
cisiune. P e s t a lo z z i a u îi , (methoda), sya-
P e r s i s t i n ţ ă , ( — stentîa), stăru­ tema de instrucţiunea mutuale per­
inţă continuă, perseverauţă. fecţionată de Pestalozzi.
P e r s o n ă , ( — na), hornul în in­ P e s t i l i n ţ ă , ( —le n tia ), corrup-
dividualitatea «a. ţiune â aerului.
P e rs o n a g iu l, (fr.) personă, tot- P e ta l is m , essiliu pentru 5 anuT
deuna cu nă ideă accesoria. A', us. la Syracusî. Voturile se dâ pre foie
P e r s o n a l e , propriu, particular de oliv deunde numele.
fiă-căreî persone. P e ta s îi , ( — sus), pălăria de co-
P e r s o n a l i s m , viţul. hornului aetilie (pîslă) pentru -sore s. plâiă,
personale. R . us. nsitată addese în căllătoriă (Suet.
P e r s o n a l i t a t e , ( — ta s ), ceaa Aug. 82).
ce constituesce un individ în cali­ P e ti ţi u n e , ( — tio), cerere. Vd.
tatea sa de personă. supplică.
P e r s o n i f i c a r e , ă attribui nneî P e t i ţ i o n a r , (fr.) cel ce dă pe-
fiinţe morali s. intellectualî calită­ tiţiune.
ţile uneî per&âne. — Personificaţi• P e t i ţ i o n a r e , (fr.) â dâ petiţiu­
tine, acţinne de â personifică. ne: N- us:

www.dacoromanica.ro
 Fet 309

P e tit- q u e , imprim, punt şi vir­ P h a l a u s t e r , se num. în syate-

gulă. Pentrueă în vechiele ediţiunî m'a luî F ourier, edificiul-coromu-
Jatine acest semn indică breviaţiu- iţei societarie.
nea conjuncţiuniî gue: nobisq. P h a l e n c , sp eţă de vers de un
P e tu n c lu , (pectunculus), speţă apondeu, un dactyl şi treî troehel.
fie coquilă bivalvâ. P h a n e r o g a m e , botn. opp. cryp-
P e t r i f i c a r c , (fr.) â prcface în togame.
petră. — Petrificaliune, act. de a P li a n ta s c o p , (gr,) apparat ca­
petrific'a. re sc pretindea & ii amelioraţinne
P e tr o le ti, ( — loeiim) , speţă, de â lanternei magice â luî Kirchcr.
bitume licidă şi negră. P h a n t a s m a , ( — ma) , a numit
P e t r o u o , nume italian al unei Linnee defectul viaiunii prin care
monnete dc Bolonia numită festu- crede cine-va h ved(5 obiecte cari
n o , ~ 3 iiuolc *6. 30 soldi. nu sunt in realitate înainte?, ochilor-
P e t r o s i l e u , miner, conereţiune P h a n ta s m a s c o p , spr ţ ă de ma-
de silice şi feldspath. chină de optică.
P c tto , (in petto, ital.) in secret. P h a r m a c e u t i c â , (gr.) partea
P i- tu la iifft; ( —H a), vivacitate medicineî care se occupă de com-
ftr.petuosă. posiţiunea şi usitatul remecjielor.
P e tu i a n te , (—lans), neastîmpă- P h a r m a c i a , -(gr.) artea de â
rat, continuu în mişcare. prepară medicamintcle; locul uude
P c tlin - s e , petm t-se, peluze, fel— se prepar^.
dspath laminar; granulos. P lia rm a c o c h iin iă , parK ache-
P e u c e d a u , (—num), botn. typ mici care tractâijă de preparatiu-
al genului peucedaneelor, din fa- nea remet|ielor.
tnili’a ambeliferelor, conţinînd vre P h a r m a c o l o g i ă , (gr.) sciiuţ’a
uă 20 speţe de plante din clima­ pharmaciei.
tele temperate ale hemiaphereî bo­ P h a r m a c o p S ă , ( —paea), curs
reali. practic de phftrmaeiă, culea de re-
P lia la n g e , (—ianx) , corp de mediele usitate.
arm ată grâcă. In tinpul macedonie, P h a r i n g e , (—rijnx), orificiu su ­
nPiuită şi taxis, conţinea patru chi- perior al genului.
liarchie fiă-eare de 700—1000 li6- P h j i r s a l e a , (lat.) poemă k lui
meni divisă în patru synlagm ata, Lucan ass. reabeluluî între Cesare
acestea în patru (riarchiţ, Phalsjn- şi Pompeiîi. Ass. aecsteî poeme
g’a lui Aleaaandrn erâ un corp de Funec- § 38, 39; Nisard Etudes
2000 hâmenl, divis! în lanciariî a- I I p. 29, sqq. Daunon în Journal
grianî (âxorrisrac) şi arcariî ma- des Sav. 1835 p. 49 sqq. Fel. Carr.
cedoniaoî. Phalang'a ecestrilar erâ di San Tommaso Considerazioni in-
compusă de 3000 bărbaţi, divişTîn torco alia Farsaglia di L. (Turin
15 ile, lîngă cari agetna ecestrilor 1837). Ei- Kaestner, Quaestionn. in
s. preşeiţul regale şi celle 8 ile de Lucani Pharsaliam Pârtie. I (Gtu-
sarissophori. ben 1824); C. F. W eber Prolusio
P li a la n g o s e , {— sis}, med. spe­ in Lueani Pharsal. (Programm von
ţă de trichiase. Zeitz 1825) , şi Diss. de eo quod

www.dacoromanica.ro
 Phe 310
summum est in Pharsalia in edit.
sa voi. II p. 585; P. J. Leloup De
poeBi epica et Pharsalia Lucani
D isse rt
P l i a s e , ( — sis), astr. se dice de
diversele apparinţe planetelor.
P li e l l o p l a s i i c â , arte, inventa­
tă de Aug, E o sa, de â represinta
in promininţă (relief) monuminte cu
sceber (speră de lemn, liegc).
P li e n a k i s t i c o p , (g r.) apparat
de optică dat de Platean. Un disc
de carton pre circunferinţ’a cnî
sunt desemnate figure în diverse­
le posiţiunî carî compun uă acţi­
n n e , gi separate prin intervale e-
galî. Invîrtind discul şi privindu’l
în an specul prin foraminî percus-
se d’assupra uneî sep araţm n î, se
vede fiă-care figură miscăndu-se şi
îndeplinind uă acţiune completă.
P h e n i e o p t e r f l a u n n a n t s. be-
c h a ru , passăre numită astfel din
eaus’a culoriî aripelor selle.-
P l i e n o m e n , (—nou), se num.
u erî-c 6 fact observabile.
P h i l a u t h r o p , (gr.) amic al hu-
manităţil.
P h il a n th r o p iS , (gr.) characte-
rul philanthropuJuî.
P h i l a n t h r o p i c , de philanthro-
piă.
P h i l a n t l i r o p o m a n i ă , amore
affectată de humanitate.
P h i l a r c h , ( —ckos) , vd. Phy-
rarch.
P h ila r m o u ic , amic al hartno-
n ie i, musicel. 2V. us. ca adiect.
P liila tr if i, (gr.)am dre de studiul
medi cinei.
P h i i e b c g , tunică ă muntenilor
Scofianî.
P h i l h c l l e n i s m , am âredeG reei.
P h i l i s t i n , se numt-Bce de scho-
www.dacoromanica.ro
Phi
lariî german! uerî-ce personă stre­
ină U niversităţii.
P h iltf lo g iS , (—gta), sciinţ’a li­
terelor, literatură universale. Cun-
noscinţ'a cunnoscutuluî (Boeckh.)
P h il o lo g i c , de philologiă.
P h il o n ia t h ic , d irito r d e â c u n -
ntjsce. studia.
P l i i l o m c t ă , (gr.) privigătore-
(poet.)
P h i l o m e t h o r , (gr.) cel ce iu-,
besce pre mam’a sa.
P ii il o n in m , nume grecesc al n-
nui electuar.
P l i i l o p a t r i d a i g i ă , — damoniă,
vd. Nostalgia.
P h i l o s o p b a l e , (p etră), pretins
metjloc căutat de alchim işti, de â
transforma metalele în. au r s. ar­
gint.
P h il o s o p l ii S , (—phia), Cicero­
ne o definiă", după P la to n e , sciin*
ţ'a lucrurilor divine şi humane şi
a căuşelor lor. Scholasticii o defi-
neBC sciinţ’aprincipielor. Dcscartes
(Principes Pref. § 2) cunnoscinţ’a
totor lucrurilor ce hornul pdte sei.
Leibiiitz aciinţ’a.raţiu n ii lucrurilor.
Tractate de pliilosophiă â dat Char-
ma, Jules Simon s. al. Historie de
philosophiă Hegel, Brantl, N. E it-
ter şi 6 . A. B randis,B rucker (His-
toria critica philosophiae.) Bun com­
pendiu de Scliwegler.
P li it o s o p l iis m , doctrin’a p h i-
losophilor fa lşi, amâre de sophis-
mate. — Philosopkisl, philosoph falB.
P h i l o t e c l i n i ă , amore de arţî-
P h i l t r u , (— Irum), băutură pre-
suppusă propriă â provocă uă pas­
siune.
P l i i l j 'd r u , boln. scirpeă jonca-
ceă de Cochinehina.
P ll ii u o s e , (gr.) med. uă egri-
tudihe. — Phimosic, de phimose.
 Phl 311
P h ito litll, (gr.) pkitalilh s. phy.
petră cn impressiuue de vegeta-
ţinue.
P h l a s e , ( — sis, fr. phlasme),
contnsiune, depressinue h nnnî os
Ut.
Phlebographiă, (gr.) tractaţi-
nne aaaiipra vinelor, nsnlni ior.
P hleborrhagiă , (gr.) rnptnră
& nneî vine.
Phlebotom , scalpel pentrn phle-
botomiă, phebotomist.
Phlcbotointâ, incisinne &vine­
lor.
P hlebotom ist , cel ce operetă
phlebotomiă.
Phlegm ă, (gr.) chem. parte a-
p 6să şi resipidă ce se disparte din
corpuri prin distilaţinne; med. pi-
tnită , hnmdre eleiosă, albă , p ro -
dnsaă cu încetul prin adans de căl­
dură s. de mişcare â corpului.
P h legm agog, remediu pentrn
pitnită.
P h legin asia, (fr.) inflammaţi-
n n e, uerî-ce egrritudina care cau-
sedă dnrere , căldură şi rosielă lo­
cali şi se termină prin resoluţiune
s. trece în indnraţinue s. al.
P h lcgm aţia , ( — lui), aeenmn-
îaţinne de serosifate sub peile, syn.
auasarch, oedema.
P h le g llio il, med. iuflammaţiuue
ă ţessătureî cellulare.
Phlibot, vd. Flibot.
P h lo g istic , (gr.) foc primitiv,
usitat în chemi’a vechiă pentrn car
loric, vd. Chemiă.
P h logop yr, (gr.) med. se uu-
tmesc frigurile inflammauţî s. angio-
enice (la ceî vechî fievre synoque.)
P lllo g o se , (gr.) med, inflam-
maţinue fără înflătură-
P hlyaeograp h iă , (gr.) nnmiâ
www.dacoromanica.ro
Pho
ceî vechî nă tragediă stravestită în
comedia, ceaa ce astădî parudtă.
P h o c a c c e , vd. urm.
P h o c e , gen de mammifere din
famili’a amphibielor, nuanţă între
patrupezi şi cetacel. Se divide în
done alte secţinuî: phocele, propriu
(jisse, carî nn an urcchie esterne,
olariele s. phoce cu urechie.
P h o c c n i c , (acid), chem. acid
estras din grăssim ea delphinulnî.
P h o la d c , (— las), coqnilă mnl-
tivalvă care face forame în petre.
Francesiî le numesc şi daclyles,pi-
tans, dails.
P h o n a s c i ă . (gr.) altă dată a r­
tea de â formă vocea pentrn căn­
tat şi declamaţiime.
P u o n i c ă , sciinţ’a sunetelor, a-
cnstică. Centru phonic , locul cel-
Inî ce vorbesce, de nude plecă su­
netul în nu echo.
P h o u o c a m p t i e , care reflectă
snnetul, trămite ecnl.
P h o n o m e t r u , (gr.) instrument
pentrn ă m ăsura sunetele.
P h o r i m o n , nnmiâ Grecii uă
substanţă lieidă , albă , de sapâre
styptică şi astriuginte, după Plin.
snlfates de fet m aî mnlt b. maî pn-
şiu ammestecat cn alnmiuă sulfa­
tată.
P h o r o n o i n i ă , (gr.) nnmiâ u-
niî mecanici sciinţ’a m iscăriî soli-
(Jilor şi fluizilor , ceaa ce conţine
mecanic’a, static’a, hydranlic’a, hy-
drostatic’a şi aerometri’a.
P h o s p l ia ţ I , chem. sărî din com-
binaţiuuea acidnlnî phosphoric cn
diverse b asi.—D acă este acid sul­
furos, se <|ic phosphiţî.
P h o s p h o r , chem. corp simplu
care arde cu flacare prin contactul
cn a e rn l, (pneidsă). Phosphor de
Kunchel s. de Anglia s. de Mare-
 P lir 312
raff, substanţă galbină, care lutni-
n^<fă în obscuritate, se aprinde la
nă mişcare pre mică. Phos. de Horn-
berg, chlornr de calceu topit la foc.
P h o s p h o r e s c i n ţ f i , ( — centîa),
formaţiunea fosforului; Iucinţă dul
c e prodnssă de nneîe corpuri în
obscuritate fără căldură nici corn­
ii ustiune sinţibile.— Phosphorescin-
te, eare are phosphorescinţă.
P h o s p h o r i c , de ptiosphor, ca­
re perţine phosphorulul.
P h o s p h u r , chem. combinaţiune
de phosphor cu uă base-
P h o ti n g ă , flantă oblică s. cur­
b ă , la ceî vechî.
P h o t o g r a p k , artifice de photo-
graphiă.
P h o t o g r a p b i ă , (gr.) s. helio-
graphiă, Vd. Daguerolypiă, (pho-
tographie sur plaque) de care dif-
fereace pentrucă dă imaginile fără
străîucinţ’a ce presintă celle d a-
gnerrice.
P l i o t o l i t o g r a p h i ă , proces dat
de JBareswilI pentrn ă scdte pre pe­
tră uă probă photographică.
P h o t o l o g i ă , (gr.) tractat assu­
p ra Iumineî.
P h o t o m e t r i e , instrument pen-
tra â m ăsură inteasitatea lutninel.
P h o t o p h o b i â , (gr.) med. dif-
ficultate de â sufferi lumin’a.
P h r a s e , ( —s*'s), uniune de mal
multe proposiţiunî; mus. continui"
ta.te regulată de cănt s. de harmo-
niă term inăndu-se la un repaus.
P h r a f r i e , vd. Phyle. — Cons.
T aler. Max. V. 3. 3. Meursiu în
Theaen c. 17. Thucyd. II. 15 Hul-
lm ana Anfange der griech. Gesehi-
chte p. 125 sqq. B nttm aon Begriff
(ier Phratrie in Sammlung der Schri-
ften dar Berliner Academie der
■Wiseenschaften 1820 . Platner Bei-
www.dacoromanica.ro
Pky
trage zur Kenntviss des attiachen
Rechts I. p. 20 sqq. Turnele.
P h r e n i c , (gr.) califică tot ce
se refereşce la diaphragmâ.
P b r e n i t ă , (gr.) med. infiamma-
ţiune ă diaphragmei.
P h r e n o l o g i ă , (gr.) doctrină ă
Dr. Gali. care consideră conforma*
ţiunea creerilor şi ă protuberante­
lor sâîle ci» indicaţi ţi diversele dis-
posiţinnl înăscute ale spiritului hu-
man.
P h l a r t i c e , med. medicaminte le-
thifere, veninâae.
P h H lisift s . p h t i s b , ( — sis), con-
sum pţiune, egritndine plamanariă
(oftică), friguri hectice.
P h th i s i c , egrn de phtysiă.
P h y l e , (y v k m ), din visrani ale
poporului athenian, precum celle
patrn cari se conservasaeră pănă
în timpul luî Cleisthene, Toleran­
ţii s. Geleonţil, Noplefii, Aigicoreii,
A rgadeiî, ale căror nnniinî se re­
duc de Herodot la fiii Iul Ion. Fiă-
care v v iij în capul cuî stă nn rpv-
/.oy/iavlevţ, se divîdeâ după §ni-
d ă , în trei qppeefîpie», numite şi
tăios s. conţinînd căte 30
giuţî, fyevTj), al căror membri (y i-
vijrae), eră uniţi parte prin con-
săngenitate, (oVo^aAatufe?), parte
prin commuuitate de c u lt, (oyye-
0>reţ).
P b y s i c , (—cus), materiale-
P b y s ic K , ( —ste a ), sciinţ’a ca­
re tracta iţă de proprietăţile şi ac ­
ţiunile esterne ale corpurilor.
P h y s i c o - m a th e m a tic e , (sei-
inţe), sciinţe carî se referesc în a -
ceVaşi timp la physică şi Ia m a-
thematioe, preenm mecanic’a , sta-
tic’a, hydraulic’a s. al.
P h y s i c o - te c h i u o p iî t, micros­
cop al cnî cămp e forte întins.
 P ie 313
P l i y s i o e r a ţ i ă , domnia ă na-
turei.
P h y s i o g u o m i ă , vd. Physiono-
miă.
P h y s i o g r a p li iă , (gr.) descrip-
ţiunea natureî, â prodneţinnîlor sil-
le. — Physiograplnc, de physiogra-
ţ(hiă.
P h y s i o lo g i ă , (gr.) sciinţ’a e-
conomieî animali şi vegetali, sci-
inţ’a vieţeî, â jocnlnî organismu­
lui, precănd anatomi’a tractecjă nu­
m ai de strnetnr’a organelor.— Phy-
siologic, de physiologiă. — Physia-
logist, versat în physiologiă.
P h y s i o n o m i ă . (g r.) trasoare­
le feţei (obratjnluî); arte de â cun-
adsee characteral, inclinaţiuuile dn­
pă iuapeeţiuuea feţei. — Physiono-
m is t, cel câ pretiude â cunndsce
artea physionomică.
P h y t o g r a p h , antor de phyto-
graphiă.
P h y t o g r a p l i i ă , (gr.) descrip-
ţinuea plantelor, botanică..
P h y t o l i t h , (gr.) plantă pet/ifl-
cată.
P i i y t o l o g i ă , (gr.) tractat de
plante, de deseripţinnea plantelor,
botanică.
P i a n c s s i m o , (ital.) mus. fdrte
încet. In breviaf. PP.
P i a n o , (ital ) mus încet.
P i c a d o r e s , ecestri hispanî.
P i e i c i t i i , frnmdsă passăre de
Brasilia.
P i t q u e t , vd. Piquet.
P ie d e s ta l, vd. Pedesial.
P ie t a te , (— tas), devoţiune, at-
feeţiune şi respect pentrn lucruri­
le reiiginnii.
P ie tis m » pietate escessivă.
P ie to n , (fr.) persfină care m er­
ge pre <Jeos.
P i e z o m e t r u , phys. iustrnmeut
www.dacoromanica.ro
P iu
pentrn ă măsnră compresaibilitatea
liciţilor.
P i f f a r o , mus. hau te-contre de
hant-boi8.
P ilă e le c tric ă , s. p. galvani­
că, p. voltaică, apparat constrnit
de Volta, pentrn esperiinţe galva­
nice.
P ila s tru , (parastata ) , columnă
ca formă pătrată , de ordinar in­
trată in mar.
P ilo n g , materiă de Iudiele Mari.
P ilu lă , ( —la), med. hap.
P im p in e lă , pam pinellă, bibi-
n ellă, bipenellă, (fr. pimprenelle,
pipinelle), botn. gen din famili’a ro-
saceelo r, conţinînd plante herba-
eee cn foie compuse ale căror foi­
ţe snnt în formă de penne. S peţ’a
principate este polerium sangui-
sorba.
P i n , (—'nus'), stejar.
P in a c o tb e c ă , (— ca), cabinet
de pictnre, de tabele.
P in c lie b e c , (germ .) ammestec
de cnprn ţi de zink.
P in e a le , (glandulă) , glaudnla
din centrnl crenrilor.
P in e - a r s o n , măr american, ve­
ninos.
P in g o , vd. Pecari.
P in s b e e k , vd, Pinchebtck.
P io n , (pedes, tis, calculus), mi­
că buceată â jocnlnî de echecs.
P i r a t , ( — ta), cel ce percurge
m ările, pentrn â prăda (jetul).
P ţtţo r e s c , (fr.) de pictor, pri-
imitor de nn mare effect în pictu­
ră, apt pentru nă pictnră vmă, gra-
ţidsă.
P itllită, ( —fa), vd. Pkegmă.
P l a g i a t , fnrt literar.
P l a n , (—nus), întins, şes.
P la n e ta , corp ceresc care se
învîrtesce in ginrul sârelnî. — P
 P le 314 Pol
netolab, instrum ent pentrn ă m ă­ P n e u m o n ie , (rem ediu) , care-
sură cursul planetelor. convine egritudinilor de plămănî.
P la u iin e triS , sciinţă, arte de P n e n m o to m iă , (gr.) dissecţi-
â m ăsură suprafeşe plane. une ă plămânului.
P la n is p k e r ă , planul unei ju ­ P o c k e t, (angl.) pentrn poeket
m ătăţi de a stre , cartă de unul s. book s. pochet dictionnary), dicţi­
doue hemisphere. onar mic.
P la s tic , ( —e « s), care ar§ pu­ P o c o c u ra n te , (ital.) hnm indif-
terea de ă formă. feriu te, care nu se îngrijesce de
P le b e , (plebs), poporul commn- nimic, nu stimă nimic. Termin al
ne, la I i . , format din Latinii ad- lu î Voltaire.
duesî în Roma de T. Hostilin şi P o c o c u r a n tis m , indifferentiai»
Ancu Marţiu, redicaţî la gradul de absolut.
eetăţianî de Serv. Tulliu. Cons. P o d a g r ă , ( —gra), rheumatism
Straesser, W eber die roem. Plebe- la pe(}î-
je r in der altesten zeit (Elberf. P o d e s t a t , (ital.) m agistrat de
1832.) ju stiţă şi poiiţiă în maî multe ce­
P l e b i s c i t , (plebi scitum ) , de­ tăţi libere ale Italiei.
cret al comiţielor tribute. P o d im e tr iă , m ăsur’a lungimii
P le o n a s m , ( — mus), adaus de prin pe(|Ii
vorbe inutili sensului. P o e m a , ( —m d), operă în ver­
P le th o rS , (—ra), aBundanţă de suri de u£re-eare mărime care pâ­
humorî şi de sănge. te ii divisă în eăntnrî-
P le u r ă , (—r« ) , membrană ca­ P o e s iă , ( —sis), script în ver­
re garnesee în întru coatele şi mu­ suri. D e differinţ’a între poesiă şi
şchii. — Pleurondyniă, durere pre hisţoriă vd. Aristotele poetic’a c.
muşchii înfs-eeostalî. 10 ed. Buhle.
•P la tte , monnetă suedică de ar- j P o e tic , (— c m s ) , de poesiă,pro­
gint z= 1 fr. 91 cent. priu poesieî.
• P lu r a le , ( — lis), care esprime P o e tic ă , (—cn), tractat de po­
pluralitate. esiă.
P lu r a lit a te , ( —ins), multipli­ P o in t â p o in t, (fr.) cu acel’aşî
citate, cea mai mare cantitate. num ăr de punte (t. de joe.)
P l u s , {plus), malh. mai mult, P o l, (— /us) , estremitatea aseii
opp. minus. uneî planet#. — Polare, dela polî,
P n e u m a to -c h e in ic , (a p ţa ra t), aşşe<Jat lîngă polî.
apparat pentru â operîi ass. gasu- P o l a r i s a ţ i u n e , (fr.) modifica-
lnî cn ajjntorul apeî. ţiune â Iumineî res/rînte laterale.
P n c u m a to lo g iă . (gr.) tractat P o le m a r c h , vd. Archonfi.
de substanţele spirtoae. P o le m ic , de polemică.
P n e u m o g r a p h i ă , (gr.) des- P o le m ic ă , (fi-.) dispută (nensit).
cripţiune â plămânului. P o le m o s c o p iu , ochiancudoue
P n e u m o n ia , egritudine inflam- refracţiunî şi doue reflessiunî, cn
matoriă & plămînnlui. care pote ved<5 cino-va obiectele
assu^ate la uă parte şi după sine.
www.dacoromanica.ro
 Pom 315
P o l i t i c , cu cunnoscinţe întinse
îu politică.
P o li t ic ă , artea de â gubernâ,
sciinţ’a care tracte(}ă de guberne.
. P o li , adunanţ’a poporului pen­
tru â alege un mandatar, indice de
elecţiuni în Anglia.
P o ly a n d r ie , â 13 classe din
system 'a lnî Linne. Conţine vege-
talile carî aii maî mult de done-
spre-^ece stami.'iî pre un recepta-
clu centrale.
P o ly m a t liiă , (gr.) mare întin­
dere de cunnoscinţe.
P o ly n o m , alg. cantitate com­
pusă de maî mnlţî termini distinşi
prin -j- s. — (plus s. minus).
P o ly o n y m , care are maî urni­
te numim",
P o ly o p tr u , instrument de op­
tică eare multiplică obiectele.
P o ly p c ta te , califică plantele ca­
ri au m aî multe de 6 petale.
P o l y p l i o n , (echo), care repe-
tesce de maî multe orî vocea. Bi­
ne polyphonic.
P o ly s c o p , ochian care multi­
plică obiectele.
P o ly s ila b , gram. de mal mnl-
te silabe.
P o îy s y n t h e to n , rhet. oraţiune
în carc conjuncţiunile sunt multi­
plicate.
P o ly tecii ilicit, ( schâlă), schâ-
lă unde se studiătdfesciinţelepliy-
sice şi mathematice.
P o li t li e is m , opinînne care ad­
mite maî mulţi decăt uu Dumne­
zeu.
P o m p ă , ( —pa), apparat superb,
magnific.
P o m p ă , (anllid), rnachină pen­
tru â redicâ apă, fhiicjf (tulumbă).
P o m p o s , magnific'.
P o n d , ( —dus), greutate. — U-
www.dacoromanica.ro
Pon
sul de h m ăsură întinderile şi can­
tităţile datâcfă, după Boeckh, dela
Babylonî. System’a duodecimale h
avut influinţă assupra Egyptianilor
şi probabile m aî tărcjiu assupra Ro­
manilor. Priucipalea măsură de în­
tindere la Greci erâ stadiul olym-
pic, »/, din milli’a romană, '/40 mi­
lă geographieă s. 549 pd. fraucesî,
divis în 6 plethre căte 100 stân­
je n i s. 100 stâng, (cţgyoiae), căte
6 pd. Piă-care pede aveâ 4 palme
(jieAavoea? s. do/ficiţ.') Pentru can­
tităţi erâ t o n i i ; din c a re , pentru-
fluiijî, 12 formă uu y.ovq, 144 u n
futşrptqşţ (_£fiq>oţ£Vf li64
xvădov) , pentru lucruri uscata 4
xorvXrj forma un g o w tt, 32 un i-
x tco?, 192 un ntăifivo? s. 1152,
xvaâov. L a Romani ale căror mă-
snre şi ponderi fură regulaţi de
Serv. Tulliu afflăm digitus, pollex,
p a lm u s ~ 4 digiti, p e s ~ 16 digiti
s. 4 palme, s. 12 pollicefe, cubilus
dela îndouitnr’a din întru â cotu­
lui pănă la estremitatea degituluî
din medloc, passus — 5 pd. îndoui-
tul unuî pas ordinar gradus s. gres-
stis; p ertica , vergea de 10 pd.
(decempeda.) Stadiul conţineâ 625
pedes s. 125 passus; 8 stadie (îom-
puneâ uă millă (miile s. milliari-
um). (Numele de parasange pen­
tru 30 stadie şi schoinos pentru
îndouitul este persic) , jvgerum ~
240 pd. lung, 120 lat, a d u s qua-
dratus */a jngerum. Măsurele de
cantitate erâ, pentrn fluizi, culeus
— 20 amphorae, fiă care amphora
dissă şi quadrantal s. cadus, eon»
ţinea 2 urne, 8 congii, 48 sextarii
şi 96 hcminae g. cotylae; pentru
lucruri uscate, medimnus ~ 6 mo-
dii. Cons. Agricola De ponderibus
 Pop 316
et mensuris Graecorum et Boma-
poruta.
P o n d e r a b il e , cui se pâte de­
termină pondul.
P o n tif ic e , (— fex din pontem-
facere) m agistrat, la K . , cnî eră
încredinţată prevederea cnltulul în
srenere. Nnma ar fi ales ăntîiu pa­
tru pontifici din Bamnes şi T i t i i ,
la cari se adausae un al cincilâ,
pohtifex maaimus (Cic. r. p. II 7.
14). Prin legea Ogulnia intrară în
acest coIlegiO patrn pontifici ple­
bei, Sulla dusse num rnl lor la 15.
Intre attriboţiunile lor (vd. Liv. I.
20 Dionys. II. 73), se pnn preve­
derea totor operatiunilnr religiâse,
decisinnea ( decreta) assupra uerl-
cărui cas a! dreptului sacrn, asan-
pra procuralio prodigiorum, conse-
ţraţiunea unni templn , assistinţ'a
la coraitia caiafa, la rugăciuni, un­
de eî propunea formulele (praeire
verba), Ia confarreatio şi diftarea-
tio. Alegerea lor se făceă prin co-
optatio, dela Lex Domitia, de co-
o>itiele tribnte (Sulla restabili co-
optatio, pre care o derimă lex A-
tia.) In respectul calificaţiunii lor
»0 majorei şi minorei, acceptul ge­
nerale face pre ultimii scriitori
( scribas) ai primilor. Guther (Jur.
Pontif. I. 17, 22) susţine că eră
n | diatinc(iune â pontificilor patriei
iie ceî plebei.
P o n tif ic a t, ( —lu s), demnitate
<fe pontifice, de papă.
P o p o r, (jpopulus), nniimea h6-
menilor din aceaaşî ţa rră , sub a-
celeaşl legî.
' P o p u l, vd- prec.
P o p u la r e ', ( —ris) , de popor,
care păvesce pre fcopor’
, P o p o l a r j s a r e , (fr.) § tace po­
pulare, â ’respîndi prin popor. — A
www.dacoromanica.ro
Por
se poptilarisă, â şî attrage affecţi-
unea poporului.
P o p u la r is m , gubern populare.
P o p u la r ita te , characterul ho-
mnluî populare, affabilitate către
popor, affecţinnea poporului.
P o p u la fiu n e , cantitatea de lă-
cuitori ce conţine nă ţarră.
P o p u le u m , angînte de snc de
pleop.
P o rc e la n , pămînt ars, fdrtefin,
frăm întătură de petunze şi kaolin
fabricată ăntîifi de Chinesi.
P o rc e la n itâ , sp eţă de porcelan
fossile.
P o ri, (gr.) mici (oramini (găuri)
în pelle 8. al. pre unde se face
transpiraţiunea.
P o r is u i, theoremă fârte facile,
corolar, lemmă.
P o r is tir ă , ( methodă), care de­
termină în căte moduri se pOte dis-
iegft uă problemă.
P o ro s , care are pori. — Porosi-
laie, calitatea lucrului poros.
P o rp liy r, s .—phyrite, (—riles),
speţă de marmure fârte ta re , ro ­
şia s. verde.
P o rf iu n e , (.— tio), parte.
P o rtic , ( —cus), ambulacru (ga­
leria), dischisă al cui copperişiu â
susţinut de columne.
P o r tr a i t, (fr.) im agine, repre-
sintaţiune.
P o s ă , (fr.) posiţinne. K. us.
P o s iţiin ie , ( — tio), stare în ca­
re se afiflă cnv.
P o s i ti v , cert, opp. negativ, ar­
bitrar, naturale.
P o s s e d a r e , ( —siderej, — bine
possedere, k av6 în possessiune.
P o s s e s s iu n e , ( s i o ) , acţiune
de ă poasede, avere factieă, opp,
dominiu.
 P os
P o s s e t , (angl.) liquore făcută
cu lapte, bere s. vin şi sahar.
P o s s ib ile , (—Ks), care pâtefi,
cu putinţă. — Possibilitate, calita­
tea possibileluî.
P o s t , (fr.) dregătoriă.
P o s t e r i o r , (—rior) , eare ur-
met]ă, este după.
P o s te r io r i, (â), vd. Priori.
P o s te r io r i fa t e , {— (a s), ordi­
nea unui lucru posterior.
P o s te r ita te , fiitorime, descin-
dinţl.
P o s t e r o m a i ii ă , raaniă dc â şî
transmite numele la posteriori. R. tts.
P o sth u m , {—mus}, născut du­
pă mortea tatălui seu. Operă pos-
thumă, care ă appărut după mor­
tea autorului.
P o s t s c r ip tu in , (lat.) ceaa cit
este adaus după nn script, după
uă epistolă.
P o s t u la t , geom. cerere a unuî
principiu pentru ă stabili uă de-
nmstraţiune.
P o s t u r ă , (fr.) posiţiune ă cor­
pului s. ă părţilor selle. N. us.
P o ta g c , (fr.) bouillon cu buc-
căţele de păne, legume s. al.
P o t a s s e , (germ.) alcali estras
prin incineraţiunea unor plante.
P o ta s s iu m , corp sim plu, m e­
talic estras din potasse, nalium.
P o te s t a tiv , cu depinde de
părţile contractanţi.
P o ţ i u n e , vd. Syrop.
P o t o s i t t , riuu prin care curge
aur , fig. avuţie abundante.
P o z z o la n e , (ital.) arenă vul­
canică de lingă Puazole.
P r a c t i c ă , ceaa ce se reduce în
act l.a uă sciinţă, a rte , us, eserci-
taţiunî, eserciţ.
P r a c tic a r e , â pune în practică.
P r a g m a tic ă , (sanfiane), dis-
www.dacoromanica.ro
317 Pre
posiţiunî a!e unuî rege în m ateriă
religidsă, în unele ţerre pentru Sta­
tele s. famili’a aa. Historiă prag­
m atică, în care faptele sunt pre-
sintate în mod de & offeri conclu-
siunî immetjiat applicabili la eser-
ciţul acţinnilor.
P r e b e n d ă , (praebenda), venit
al unuî loc de canonic.
P r e c a r , ( —nws), care se eser-
cită numai prin toleranţă, permis-
sinne, necert.
P r e c a u ţiu u e , ceaa ce se face
prin prevedinţă.
P r e c e d e r e , (praeeedere), a m er­
ge înainte. — Precedinte, care pre­
cede. — Precessiune, act de ă pre­
cede. Prec. s. ecinopţielor, mişcare
retrogradă â puntelor ecinopţialî.
P r e c e p t , (praeceplum) , regulă
de acţiuise. — Preceptor, cel ce dîi
precepte (învăţător).
P r e c ip i{ iii, prăpastia.
P r e c is , (fr.) e sac t, determinat.
— Precisctre, ă determină.—Pred-
siu n s, esactitate. N. us.
P r e d e stin a r e , (praedestinares)
â destină.
P r e d e te r m in a r e , â determină
voinţ’a humană, (se (]iee de Dum­
nezeu).
P r e d ic ă , vd. urm. Predicament,
P r e d ic a r e , (praedicare), ă an-
nunţa cuvîntul luî Dumnezeu , ă
face oraţiune ecclesiastică. — Pre-
dicatiune, aeţiune de â predica. —
Predicator, cel ce predică , orator
sacru.
P r e d ic ţiu n e , (praedictio), pre­
zicere.
P r e d il e c ţ in n e , (praedikctfa),
preferinţă de affecţiune-, , . .
P r e z i c e r e , (praedicere), ă an­
nunţă prin inspiraţiune .s. c o re c ­
tură.
 P re
P re d is p u n e r e , a dispune din-
nainte.
P r e d o m i n a r e , â stă maî pre­
sus, prevala.
P re e s s r» tin { ă , essistinţă ante-
riore.
P r i'f a jiu n e , ( pra efa tio ), oraţi-
aue preliminaria.
P r e f e r in ţă , alegere iăcută, de
unul în locul altuia.
P r e f c r i r e , â pune inainte, dâ
preferinţă.
P re fe c t, (p ra e fe clu s), m agistrat
de prefectură, capul poliţiei.
P re ju d e c a r e , (praejudicare), â
prevede prin conjectură.
P re jn d ic iu , (p rn e ju d iă u n i ) ceea
ce & fost judecat fără fundament,
judiciu espres e. admis fără cer­
cetat mal minuţios.
P relat*, demnitar eeclesiastic cu
jnrisdicţiune.
P re le c jiilîic , (praekctîo), espo-
siţiune înaintea auditorilor.
P r e lim i n a r , care precede ma-
teri’a principale şi uă esplică.
P re lu d iu , (praehtdtum) , ceaa
ce căută cnv. pentru ă lua accor-
dnl, ceaa efe annunţă, prepară.
P re m a tu r, (p ra e m a lu ru s ), ceaa
ce se întîmplă înainfe de timp. —
P rem aluritate, maturitate înainte
de timpul ordinar.
P r e m e d i ta r e , (praemcdilarî),
â medita în ain te, pănă â nu pune
în essecuţiune.
P r e m i s e , (praemiliae), prime­
le fructe ale păm întuluî, primele
producţiunî.
P re m is s e , (praemissae), prime­
le doue proposiţiunî ale unul syl-
logism.
P re o cu p p a re , (pra eoccupare ),
» attrage attonţiunea csclusiv as­
www.dacoromanica.ro
P re
supra unor obiecte. — Preoccvpa-
ţiune, mare attenţiune escluaivă.
P r e o p i n e n t, (fr.) care şî â d a t
părerea înainte.
P r e p a r a r e , (praeparare), h pre­
găti. — Preparaftune, acţinne de îl
prepară. — Preparatorii1, care pre­
pară.
P r e p o n d c r a n ţ ă , superioritate
de autoritate.—Preponderante, care
are preponderanţă.
P r e p o s i ţ i u n e , (praepositlo) ,
gram. .particulă nedeclinabile cese
pune înaintea unei vorbe.
P r e p u s , commis la un lucru.
P r e s a g i i i , (praasagîum), semn
prin care judecă nescine de fiitor.
P r e s b y o p i ă , vd. urm.
P r e s b y t , (gr.) cel ce nu vede
distinct obiectele pre appropiate de
ochi. Cristalinul fiind m aî puţin
conves s. pr6 apprope de retină
transm ite acestui organ radele lu-
minose diverginţî, precănd la myopi,
('efect co n tra r, radele lum'.nose se
unesc înainte de â fi ajjuns la re­
tină. — Presbyliă, — tism, defectul
presbytuluî,
P r e s b y t e r i , protestanţi carî nu
recunnâsce autoritatea episcopale.
P r e s c r i e r e , (praescribere) , â
assemnă cn autoritate, ordonă.
P r e s in ţS , (praesentia), afflare
de faţă.
P r e s i n t a r e , ă pune înainte, of-*
feri.
P r e s i n t e , (praesens) , de faţă,
în timpul actuale.
P r e s e r v a r e , (fr.) â appărâ, sen-
ti de un reu. N. us.
P r e ş e d e r e , (praesidere), » oe-
cupa primul loc în uă adunanţă
cu dreptul de â culege voturile şi
â decide. — Preşedinte, cel ce pre-
ş^de.
 P ie 319
P r e s i d e n t , (fr.) vd. prec.
P r e ş e iji îi , (praesiiivm ) , corp
•de arm ată stabilit spre appărare.
P r e s i d i o , preşeijiul uneî forti-
'âcaţiunl în Hispania.
P r e s u m p ţ i u u c , conjectură ju ­
decată, fundată pre apparinţe.
P r e s s ă , (fr.) imprimeriă. IV. us.
P r e s s iu n e , ( compressîo) , ap-
păssare.
P r e s s i r o s t r e , passerl cu ros-
tn il (ciocul) scurt şi compres.
P r e s tig i u , (praestigiae)j illuai-
ane prin arte, faseinaţiune.
P r e s t i s s i m o , (ital.) mus. forte
iute.
P r e s to , (ital.) mus. iute.
P r e s ili n a r e , — bine presumere,
Ă judecă prin conjectură, prin in-
dueţiune.
P r e s n p p o s i f i n n e , vd. Sappo-
sifiune.
P r e s u p p u n e r e , vd. Supposare.
P r e t e ii f iu n e , act. de a pretin­
de, contenţiune.
P r e t i n d e r e , a cere că dreptul
sSu, susţine că are dreptul.
P r e t e r i t , (praeleritum) , gram.
trecut.
P r e t c s t, causă apparinţe, simu­
lată, presuppusă.
P r e t e s t a r e , k aceoperl de nn
p retest, ascunde sub uă apparinţă
speciâsă.
P r e t o r , (praelor din prae-ire),
primitiv titiu dat consiliilor şi dic­
tatorilor. După ce în annul, ppn-
trn că conducea armat’a. (Cic. Legg.
II I 3 , Fest. »quia initio praetores
erant qui nune consuleg« (Liv. X III.
5 5 , V arr. L .L . V 50). După ce
!n annul 366 consulatul începu â
se dâ şi plebeilor, jurisdicţiunea
urbiî, pănă attuncî încredinţată con­
sulilor, remase unui m agistratpar-
www.dacoromanica.ro
P re
tieular, ales dintre patriei, preto­
rul, numit praelor urbanus s. ttr-
iis (qui ju s inter cives d ie it), ad­
dese praelor major s. honoralus ,
spre distincţiune de praetor pere-
grinus (qui inter cives Romanos et
peregrinoa jus diceret. (Tacit An-
nal. I.) creat in timpul seeundulnl
realxîl punie (vd. despre acest'a.
Disa. Conradi ia Parergis). După
ce se constituiră qaaestiones per-
petuae (vd. Proces), pretoriî fură
prepuşl acestor c estiu n î, deunde
numele de ceslorî (qnaesloreş— qua-
esilores de dînşiî Pighii annales vd.
an. U .287), Cons. (pentru grecesce şl
Porphyr. vit. Plat. c. 7. Setuveig ha-
enseri Lex Polyb. p. 224, 566 sq.
626 ) Aristofelis Politieorum XX V I8
(VI. 5 p. 260 ed. Schneider); Theo-
phil. Institt. lib. I. tit. 2 p. 36.
Reitz. Neinecii Syntagm. A. B.
Jurispr. illustr. I. 2 § 20 sqq. p.
45. Haubald. Bacii. H ist. Jurisprud:
Hom. lib. II. c. 1 § 14. Hugo
Geseh. des roem. Rechts , Period.
I. 1 § 4. p. 231. Period II. p. 262
sq. et p. 497. NiebuhrRoem. Geseh.
II p. 8 sqq. p. 47 sq. Adde Laur.
Lydum de Magistratt. Romm. I.
45 p. 77 et Gaii Institt. lib. IV.
passim mai alles § 103—110 p.
301— 305 Cr. Perizon Dissert. de
praetorio.
P r e v a l a r e , (praevalere), k eşi
maî pre su s, â luă prestanţă a s­
supra.
P r e v a r ic a ţ iu n e , (praevaricaito
din varus) , trădare către eans’a ,
interessile acelluî care caută â fl
susţinut; errore (greşidlă) contră
datoriele ce impune cuî-va sarci-
n’a, ministerul seu.
P r e v e d e r e , (praevidere), â, ve-
<3d dinainte ceaa oâ are se se în-
 P ri 320
tîniple. — Prevedinţă, vedere ă cel­
lor câ Se vor înttmplâ, assecuranţă
contra fiiitor.
P re v e n in ţă , (fr.) străduinţă de
a face c u î-v a tot ce pâte li maî
bun, tot ce pote se lu oblige.
P r e v e n ir e , â. fi cel d’ăntîiu, â
face cuî-va ceaa ce voia se î facă
altul, a preîntîmpinâ, veni cel d’ăn­
tîiu, înainte; anticepe, informă (pre
cnv. de cv.)
P r i a p e ă , poesiă obscenă. Se
num. speeiele, uă poemă â luî O-
vidifi (vd. BayleDiction. edit. germ,
11 p. 338). Si un cules de epigra-
m ate, cunnoseută şi sub titlul de
Diversorum poetarnm veterum in
Priapum lusus. vd. Anthologiă.
P riin , ( —m as),' care este ăn-
tîifl.
P r i m ă , ( —mo), prim’a <lin ho­
rele canonialî; după. laudes, â s|e-
câ parte a im ităţiî; geom. â-60-a
parte din nn g rad , syn. minutâ.
P r im a m e n sis, (laţ.) adunan-
ţ ’a theologilor în prin.’a ()i a flă­
cării lune.
P r i m a r , din început, Originar.
JV. ns.
P rim a t, ( —mas), prelat d’assu-
pra episcopului. — P rim aţi, prin­
cipalii, urbiî, în Hnngaria.
P rim a ţi» , ( —(fa), demnitate de
prim at, jurisdicţiunea sa.
P rim a f ia le , (biserică), care e
s u b , are autoritatea unuî primat.
P rim e d i, prim’a (}i a deeacjiî-
P rim iţii, vd. prec.
P r im îp ila r i, soldaţi din prim’a
cohorte, la E.
P rim itiv , din primele timpuri,
deîa început, veehiu, primigeniu.
P rim o , (lat.) ăntîifl.
P r im o g e n itu ră , jurispr. drept
de primă născută.
www.dacoromanica.ro
P ri
P rim o rd ia le , prim şi originale,
primitiv, primul în ordine.
P r i i n u l a c e e , famiiiă de plante
monocotyledonee ale căror charac-
tere s u n t: ealiciu divis maî mult
s. maî puţin profund şi persistin-
te ; corolă m aî continuu regulată ,
de ordinar dispicată în cincî lobe,
staminî in număr determinat, ova-
riă sim plă, sup erio re, fruct unilo-
cular, polysperm addeaâ capsnlar.
P r i n c i a r , de principe. A’. as.
P r in c ip a le , (—Us) de căpete­
nia. Absol. capul unuî coliegiu mu­
nicipale în F ran c ia, principalul,
demnitatea, funcţiunile luî.
P r in c ip a t, ( —to s), demnitate
de principe; ţarră gnbernată de
un principe.
P r in c ip e , (~ c e p s), personă în*
vestită cu commănd’a supremă as­
supra unuî Stat, uneî ţărre, şi ca­
re este independinte de uerl-eine
altul superior.
P r in c ip iu , (—pium ), început,
origine, prim’a causă, causă natu­
rale â mişcării şi acţiunii; causă
determinante , regula de p u rtare;
în sciinţe veritate generale la care
se reduc tote celle-îalte. Un systeme
n'esl autre chosc qiie la disposition
des diffvrentes parties tP un ari ou
d’une Science, dans un orclre oii
elles se tiennent toutes mutuelle-
ment el oii Ies' dernieres s’expliquent
par Ies premierei: celles qui rendenl
raison des antres s'appellent prin-
cipes et le systeme est d’autant plus
parfait que Ies principes sont en
pkis petit nombre. (3. J . Kousseau).
P r i o r a t , demnitate de prior.
P r io r i , (argum ent, conclusiu-
ne o), din ceaa ce p reced e, din
antecedinte.
 P ro 321 P ro

P r i o r i t a t e , anterioritate de es- pede de patru sc u rte , cjis cătc u ă­

sistinţă; preemininţâ. dată dipirrhychiu.
P r i s m ă , (—ma) , geom. corp P ro c e lio , instrum ent de fer la
term inat de basl polygonalî egalî sticlari.
şi paralele şi ale cuî feşe laterali P ro c e s , instanţă înaintea tinuî
snnt paralelograme. judecător pentrn uă contenţiune,
P ris m a tic , de prismă, care are judecată. — La Grecî se distingea
form’a prismeî. proceasul intentat în interessea Sta­
P ris o n , (fr.) închisore, carcere. tu lu i, ygacpi] şi ce) pentru preten-
P r is o n n ie r , (fr.) prins, captiv. ţiunî particularie, dîxrj. Tractaţiu-
P riv a re , (vare), â lipsi pre cnv. nea processuluî începeâ prin
de cv. — Privaţiune, act. de â pri­ exXtjSi?, (x).fjSic) ad. aecusatorul ce­
va, perdere, lipsire de cv. rea (jtQoexaXvl63-ai, xtt).u 60rii)pre-
P riv a tiv i care arrattă privaţiu­ sinţ’a accusatuluî şi cător-va mar-
nea. Cantitate privativă - negativă, tnrî , xA/jToşe?, verbul
veehi’a alg. xXijteveiv , exxXijTeveiv) înaintea u-
P riv ile g iu , (ad. lex p riv a ta ), neî au to rităţi, care în acest cas
facultate accordată particular," drept aveâ hegemoni’a judecăţii. F ără
speciale. xXtjtîjges nu se puteâ întreprinde
P r o a g o r , orator al uneî depu- nimic contră ’&ccusat, nicî^a lu r e -
taţiunî îa cei vechî; primul magis­ cunndsce in contumaciam, dacă nu
trat în Sicilia. appareâ , căcî assistinţ’ a acestor
P ro b a b ile , (—lis), verisimile, xktjTrj^e? aveâ de scop se consta­
de crezut. te le invitaţiunea. Maî addese plân­
P ro b a b ilis m , systemă care ad­ gerea puteâ fi depusă în tote file­
mite opiniuuile probabili. le, affară de rjnigai dnoifigdâei; şi
P ro b a b ilita te , apparinţă de ve­ sărbători. Invitaţiunea urmâ pro­
ritate. babile în â cincia <Ji. Streinii] pu­
P ro b ita te , (— tas), dreptate de teâ fi addus chiar constrîns (in
inimă şi de spirit,_honestate. ju re vocatio al Romanilor); cetă-
P ro b le m ă , ( —ma), cestiune de fianul nu puteâ fi nicî închis, nici
resolut. obligat se de garanţia , affară de
P ro b le m a tic , dubiu, necert. casurî de d7tayojyij, iytjyrjâiş, ev-
P r o c a t a r c t i c , deunde derivă <Jt f «?, (vGayytlia. Processul înce­
eeî-alţî accidinţî, (cawsă procatar- pea {Sidovai, Xay-/dveiv), prin uă
ctică.) plăng-ere în scris (lijlts, iXixXijfid),
P r a c a ttr a r tic , (remediu), pur­ la lucruri publice se usitâ tot-de-
gativ momentan. una espressiunile y^stprj, tpdGi?, el-
P ro c e d a re , — bine procedere, eayyeliT], tWejfs? antyo>yrj, — Au­
â derivă, â şl trage originea; â lu­ toritatea puteâ se lu priiroescă sau,
cră în nă affaeere, â se purtâ că­ dacă nu erâ eiGayotyixo?' se lu re -
tre cnv. jecte, sub diverse preteste de carî
P ro c e d u r ă , ordine judiciariă, erâ în se responsabile (comp. ngo-
formă de â procede la judecată. ŞaXij ev i5ovei). L a lucruri private,
P ro c c le n s m a tic , (—cus),m etr. | carî se preţiâ maî mult decăt 100
21
www.dacoromanica.ro
 P ro
d rach m e, affară de ăly.rn julxias,
arabele părţi căută â depune un
nnm ăr de arginţi (nţuiavei?, ngi-
ta v tîs , d tlva i) , 3 drachme pentru
valore de 100—1000 dr., 30 dr.
pentru valore de 1000— 10,000, şi
în acesta proporţiune mai departe
(naQ axaîaţolij se depunea drept
cauţiune). Accusaţiunea se propu­
nea aliatu ri cu dat’a , numele a r-
chon te lu l, lun’a şi <|i’a i numele
pretindinţilor, numele ş i calificaţi-
unea marturilor, pre nă tablă ( 6a -
•vig, i.evyMfia) în public în vecină­
tatea autorităţii respective, după
care urmă instrucţiunea (dvd&QttiiQ,
eausae cognitio, dvaxţiveiv t o m ?
avTt&lxcttg T 77v nly.r(v , dvctxqîvetv
to î'c dvrtâi/.ovq). Dacă după cita-
ţiune accusatorul perdea, cans’a e -
râ terminată, el cădea în pedepse
de 1000 dr, şi d tifii? x a tâ tzqo-
tita ţiv , după care pc-rdeâ pentru
fiitor dreptul de ă depnne plângeri
analoge; accusatul eră condemnat
in contnmaciam. Cănd accusatorul
fără â aşteptă decisiunea diaite-
le i, &e îndreptă la uă curte helia-
stică, cântă se ju re assupra plân­
gerii precum şi aceusatul assupra
respunsuluî seu (^avTiygatpi,, une­
ori ci/'(ţioii'/.i'x şi an<ţ>(j)tio6i.') D eci­
siunea se făceă prin majoritate de
voturi; la nn număr egale de vo­
tu ri accusatul eră absolut.—L a R.,
se disting judicium domesticul», fă-
en t în famiiiă »adhibito propin-
quorum et amicorum consilio;» j u ­
dicium p o fu li la care se recunnosc
treî period e: judecat’a comiţielor
curiate dela Romuln pănă la Serv.
Tulliu, mărginită assnpra casnrilor
de provoeaţiune â patricilor contră
popor, după Cicerone, contră de-
cisiunile regilor; judecat’a comiţie­
www.dacoromanica.ro
322 P ro
lor centuriate dela Serv. T n lliu ,
care le dede dreptul de â decide
chiar assupra criminilor cap itali,
speciale assupra perduelUo; jude­
cat’a divisă parte între comiţiele
tribute, parte între celle centuriate
dela Jnn. Brutu pănă la finele re­
publice!. Legea numiţilor tribuni
decisesse câ violaţiunile tribuniîor
plebii să se pedepaescă de comi­
ţiele trib u te, unde basea autorită­
ţii trib u rilo r, care se întinse ap­
poî din ce în ce. Tot de dînsele
se decidea pedepsile capitali assu­
pra ab sin ţilo r, d. e. ass. lui Co-
riolan, processe capitali estraordi-
narie dnpă proposiţiunea senatului,
precum assupra lui Manliu Capi-
tolinu; numerose processe pentrn
diverse criminl assupra căror se
applica pedepsi pecnniarie, d. e.
perduellio, pecnlat, repetunde, ne-
glessul sacrclor, ferm ecătorie, in­
cest, usure s. al. Pentrucă judecă­
ţile poporului, eră difficilî, addese
parţiali, de multe ori se alegea com-
m issarl speciali învestiţi cu auto­
ritate judiciariă, pănă cănd, în an-
nnl Romei 606, sub consulatul luî
Censorinu şi Maniliu se stabiliră,
prin lex calpurnia repetundartim,
commissiunî permaninţi (quaestio-
nes perpetuae, quoniam quotannis
creabantur qujbua hae quaesliones
m andarentur.) Accusatorul (actor,
pelitor) care tst-deuna căută se fiă
nn m agistrat (consule s..p re to r la
centurie; tribun, edile s. cester la
triburi) începea cu diei dictio, de-
claraţiune de dînsa ţine şi anqui-
sitio, — ce ae T e p e ţ i a mal de mul­
te ori la te m iu l defipţi, în care
timp accusatul (rews) putea cercă
se se apere momentan s. se roge
pre accusator & detrage accusaţi-
 P ro 323
uuea. Până la «}>’a determinată el
însă căută se de canţiune s. se ste
închis. Dacă processul nn se redi-
câ (prin exsilium, tergiversaţi o, în-
trevenţinnea unuî tribun) accusa-
tul se presintă la terminul defipt
în luctus-, dacă fugisse se pronun­
ţă assnpră-T, ignis et aquae inter­
dicţie ; la absinţă motivată termi-
nul se înainta (Liv. 38 , 52). In
4i’a defiptă, în presinţ’a poporului
adunat officiale, magistratul espn-
neă accusaţiunea (rogatio) la care
accusatnl se appărâ singur s. prin
locnteninţ! ( cognitores, procurato-
res; oratores, patroni, advocaţi,
era defensori). Venia appoî demn-
straţiuniie , între carî principale
mărturii şi documintele; acestea ter­
minate, urmă votaţiunea poporului,
la început orale, maî tărdiu în scris,
dilatio în care am pliatio, compre-
hendinatio eră remissinnea proces-
snluî în cas de egritudine s. al.—
Dnpă vechiele instituţinnî magis­
tratul avea. numaî întroducţiunea
în proces (tractaţiunea in ju re ) ,
cercetarea luî m aî profundă şi de-
cisiunea se făceâ de un judecător
destinat (judicis datio) de magis­
tra t (tractaţiunea in judico), de a -
cest judex quaeslionis Sigon. de
Jndic. II. -5. Neinecc. Antiq. Jur.
IV 18, 15. Nordt de Jurisdict. et
imperio tt. 5. Comp. şi Casanb.
ad Sueton. Caes. II. — ceaa ce se
nnmiâ jjrdo judiciortim privatorum,
conservată pănă în seci. 3 după
Chr. cănd se întrodiisse tractaţiu­
nea extra ordinem după care m a­
gistratul tracta tot processul. —
Legis adio, la început de maî mul­
te speţe: per sacramentum, per j u ­
dicis postulationem , per condicti-
onem, per manus injcctionem , per
www.dacoromanica.ro
P ro
pignoris capionem. — Accusatorul
căuta se presinte pre acensat, ceaa
ce se făceâ prin in jus vocatio p er­
sonale; la cas de obstinaţinne lua
m arturî (antestatio), şi lu duceâ
constrîns , accusatul pntea remîine
dacă satisfăcea pre accusator s. I
dă un vindex câ se mergă pentru
sine — Ambele părţi înaintea p re '
torului, (de acest’a Du ICer ia Liv.
4 0 , 44.) începea tractaţiunea in
jure (spre distincţiune de judicium )
după care celle-lalte forme cerute
de lcgis a c tio ; după acesta li tis
contestatio şi în â 15-a tracta*
ţiunile in judicio înaintea ju d ic i,
precesse de nă scurtă esplicaţiune
â ccstiuniî ( caussae conjeclio s.
collectio), lingă care proposiţiunile
principali ale părţilor ( continua o-
ralio , peroraţia) , şi diversele ar­
gumenta s. documinte (instrum en­
t a , tabulae). In fine decisiunea,
sententia, care addese putea fl re-
missă ( diffinderc). — Qtt,aestiones
perpetuae. Fiă-care curte aveâ un
preşedinte care erâ un pretor a.
nn ju d ex quaestionum şi maî mulţi
judecători luaţi din album ju d i-
cum, după legea Servilia 450 pen­
tru qnaestio repetiind. Diversele ac­
te ale acestei speţe de ju d ecăţîca-
i-e luasse tote căuşele crim inali,
nelăssănd poporului decăt proces-
snl de perduellione , s u n t: postu-
la tio , propusul accusatoruluî către
preşedinte (când erâ maî m nlţîac-
cusatorî, judecătorul alegeâ dintre
toţî unul; eeî-alţî se puneâ câ sub-
scriptores, oraţinnea lor numită di­
vinaţia), nominis dilatio,interroga
tio , inscripţio, nominis re cep tio ,
cognitio, citatio s. alessul judecă­
torilor (judicium conslitulum prin
sortitio s. editio) , şi înscrisul lor
 P ro 324
(libelli nom inum , tabulae). Accu-
saţiunea se făcea prin oralio per­
petua , addese forte lungă (diem
eximere dicendo) pănă cănd Pom-
peiii o mărgini prin tempits legiti-
m um , ju stu m , debilum. Oraţiunea
finită ( dixerunt) urm ă altercatio,
după care probatio, în fine senten-
tia cu majoritatea judecătorilor. —
Formulae. Accnsatorul propnneăpre-
torulnî cans’a (_edere actionem) şi
Iii rugă pentru formulă (postulare).
Accnsatul, invitat officiale (prensio
şi vocatio) , addese supplinită prin
vadimonium, (sub imperatori cau­
ţi o in judicio sistendi. Pentru lu­
cru comp. espressinnea praedibus
ac praediii cavere populo. Liv. 22,
60), se esplicâ şi făcea eseepţiu-
nile s&le cari se punaâ în formu­
lă dnpă c 6 şi cea-altă parte fus-
sesse ascultată. In fine pretorul
concepea fonnul’a (d/tl actionem ,
s. judicium ) , determină pre jude­
cător (ju d e x , recuperatores, arbi­
tri) şi procedeâ la li lis conlestalio,
(care addese termină processul da­
că accnsatnl se declară s. al.) Am­
bele părţi presinta judecătorului
formul’a care conţineâ insfrucţin-
nea dată în nna cu vorbele şi pa-
r e t , absolve, şi non p a re t, con-
demna, nrmâ oraţiunile şi probele,
snaţinute prin jurăm înt şi după nă
scurtă recapitulaţinne , ( altercatio)
decisiunea (addese pnteă fi am â­
nată, dilatio), tot-deuna pre nă sum -
mă de arginţi (litis aestimalio), de
multe orî diminntă prin compen-
satio. D acă partea condemnată nu
se suppuneă decisiunii care eră
nemobile că res judicata , magis­
tratul care ordonasse proccssnl, pro-
cedeă cu essecuţiune- pre avnţie
(bonorum emtio) s. pre personă
www.dacoromanica.ro
P ro
(manus injectio'). La absinţă din
partea accnsatuluî se decidea pen­
tru dînsnl ignis et aqnae interdic-
tio 8. essiliu ; dacă accusatorul nu
appăreă, eră privit câ cum ă şi re­
trage accusaţiunea, maî tăr(}iu pe­
depsit. Cons. Tigerstroem D e jn-
diciis apud Romanos.
P r o c e s s i u n e , producţiuae e-
ternă ă S-tuluî S p irit; cerimoniă
religi 6să condussă în ordine de pre­
oţi s. al. căntănd rngăcîunî s. al.
P r o c h r a u is m , errâre de chro-
nologîă care constă în ă pune nn
fact înainte de dat’a sa adevărată.
P r o c la m a r e , (— mare) , ă de­
clară cn voee tare, cu solemnitate;
â publică, divulgă. — Proclamaţi-
ttne, act. de ă proclamă.
P r o c l i t i c , vorbă care şî plecă
accentul pre cea următoriă.
P ro c o iis u le , (— sul şi procon-
sule, vd. Maunt. adepist. ad Dio.
I. 1. Ernest. ad Tacitnm , Gesner
in Thesauro, magistrat care guber-
na cn autoritatea în locul consule-
lu î, care de ordinar fussesse deja
consule s. al cuî imperium consu­
lare se prolnngisse pentru un an.
Către finele republicel uerî-câ gu-
bernator de provinţă îndată că Sta­
tul î dedesse imperium proconsu-
lare. Yd. şi Ducker ad Liv. 3 7 ,
46, 39, 29.
P r o c o u s u la t , sarcin’a, demni­
tatea de proconsule.
P r o c r e a r e , (— are), â generâ,
nasce. — Procr'eatiune, acţinne de
ă procrSă.
P r o c to p to s e , cădere â nnnî
sphincter.
P r o c u r ă , vd. Procuraţiune.
P r o c u r a r e , ( —rare) , ă ago­
nisi.
P r o c n r a ţiu n e , ( — tio), putere
 P ro 325
dată de cnv. ultuî de a lucră. iu
numele seu, delegaţiune. — Procu­
rator , însărcinat eu uă procuraţi-
nue (puţin nsit.)
P r o c u r o r , (fr.) cel c 6 appără
îu judecată,
P r o d ic ta to r , snppliuinte al dic­
tatorului la R.
P r o d ig a lita te , (fr.) effusiuue,
spesa vană, resip ă, prodiginţă.
P r o d ig iu , (—gîum ), lucru, ef­
fect estraordinar. — Prodigios, care
ţine de prodigiu.
P ro tiiţim u ', (— tio), trădare.
P ro d r o m , (gr.) ceaa ce prece­
de uu lucru, preliminar, precursor,
prenunţiu.
P r o d u c e r e , ( —cere), â dă na­
scere; â addnee fruct» beneficiu,
utilitate.
, P ro d u ct, ceaa ce ese diu năo-
peraţinne, fru c t, venit.
P r o d u f ţ it in e , ( —(io), acţinne
de ă produce; jurispr. tot ce este
pns îuaintea judecătorului pentrn
ă, instrni un proces.
P r o d u c tiv , care produce, maî
biue care face se producă.
P r o d u c to r , cel ce produce, ca­
re produce.
P r o e m itt, (prooemium), prefa-
ţin n e, introdneţiune,
P r o e m illillţ ă , vd. Promininţă.
P r o e m p t o s e , (gr.) eqnaţinue
lnuariă care servesce â oppri câ
lnuele noue ae nu fiă anunuţale cn
nă di maî înainte.
P r o fa n , (—nus) , din procul-
fanum , care nn perţine religiunit.
P r o fa n a r e , ( —n a re), h tractă
cn uereveriuţă lucrurile sacre. —
Profanaliune, acţiune de â profa­
n ă.— Profanator, cel c 6 profauedă.
P r o f e c t i o , (avuţie profeethe),
se 4ice , îu jurisprnd. de avnţiele
www.dacoromanica.ro
P ro
venite Cuî-va din successinuile ta­
tălui s. marnei selle a. altor as-
ciudinţî.
P r o fe r ir e , (cfferre), h pronunţa.
P r o fe s s a r e , (pro fi teri) ■, k face
professinne , esercită ; recnnudsce
în public.
P r o fe s s iu n e , ( —sio), declarâ-
ţinue p u b lică; meseria.
P r o fe s s o r , ( —so r), la început
sub Vespasiau, maî ales literatplă-
tit de Stat pentru â predă philoso-
p h iă , graramatică şi rhetorică. In
genere neri ciue predă cn plată nă
lecţinue de sciinţă s. arte.
P r o fit, (fr.) utilitate. — Profita-
re, â trage utilitate. 2V. us.
P r o fu n d , ( —fundns), adîuc-.—
Profvnditalc, adîncinie.
P r o fu s iu n e , (—sîo), esces de
liberalitate s. de cheltuială, syn.
prodiginţă.
P r o g r a m in S , (—ma) , espus
scurt al planului unui lucru.
P r o g r e s , (—ssus) , mişcare în
crescere, adăugire, înaintare.
P r o g r e s s i v , (—grediens), care
m erge, în progres, înainte.
P r o g r e s s iu n e , ( —ssio), miş­
care îu progres; math. şir de ter­
mini tn proporţiune continuă, ad.
din cari fiă care este mediii între
acei’a care In precede şi acel’a ca­
re lu succede, mus. proporţiune eou-
tinuă proluugită preste treî termini.
F r o liib iţin n c , (fr.) opprire, îu-
tredicţinne. JV. us.
P r o je c t, (projicio), cugetat, plan.
format.
P r o je c ta r e , ă face proiect.
P r o jc c tile , (fr.) corp greu ca­
re , dnpă ce i s’a dat nă mişcare
e lă«sat în voi’a sa pentrn ă şl
continui m ersul, precum uă pdtră
asvîrlită.
 P ro 326
P r o la p is u s , (lat.) m td. cădere
â uneî părţi a. corpului.
P r o la ţin n e , mus. durată â u-
liui cănt prd uă silabă-
P r o le g o m e n e , ( — na), prefa-
ţiune lungă şi amplă pentru ă fii­
ce intelligibilu uă operă de erudi-
ţiune, observaţiuni preparatorie.
P ro le p s e , (gr.) rhet, figură prin
care cnv. previne şi refută obiec-
ţiunile.
P r o le p tic c , (friguri) , friguri
carî se precipită.
P r o le ta ri, ( —m , s. capile censi),
h şesse classe de cetăţiani Romani
(celle cinci se numiâ locupletes s.
assidui). Avea numai uă centuria
compusă însă din doue p ă rţi, ac-
censi veluti seniores şi juniores, doue
părţi proletarii seniores şi juniores,
uă parte capite cen si, ultimii ceî
m aî pauperi şi cari no avea decăt
caput.
P r o lif e r , botn. califică florile,
organele, rădăcinele din cari pro­
duc altele. Dacă produssul e nu­
m ai un pedunclu s. ramure foiată,
se (lice frondipaî. Proliferele for-
metjă un gen din familia conferve-
lor (fr. conferves , confevres, con­
ferea , mousse d' ean (num it altă­
dată trichogonom, lemanee.
P ro lific , ( - cus), propria pen­
tru generaţinne, care are vertutea
de â genera, nasee.
P rolÎB , (din laxus) , pre lung,
diffas.—Prolissitate, diffusiune, pre
m are întindere a oraţiunii.
P ro lo c u to r, (din pzoloqui), pre­
şedinte al camerei eommunelor (al
cellei înalte după Boiste) în An­
glia.
P ro lo g , ( —gus) , întroducţiune
â unei cărţi antice, preludiu al u-
nel buccăţe dramatice.
www.dacoromanica.ro
P ro
P r o la u g ir e , h lung) înainte, în
progressiune; face să d urele maî
mult.
P r o lu s iu n e , ( —sto), preludiu,
cercare, annunţ.
P r o m e r o p s , passăre sil vană de
Africa şi Indiele Mari.
P r o m iliin ţă , (— nenlia) , ele-
vaţiune, înălţătură.
P ro in is s iu n e , ( —ssfo), acţiune
de â promite (făgăduinţă).
P ro m ite re , (— ttere), â dâ as-
securanţă, (făgădui).
P ro m u ilto r , ( —riuni) , geogr.
vîrf de păm înt înalt care înaintd-
<Jă în mare, precum celle dela ma­
rea Indielor. Daca este mai puţin-
înalt se numesce cap.
P ro in o ţiu n e , (— llo), înaintare
în uă dregătoriă; sc/ial. essame de
doctorat.
P r o m u lg a r e , ( —gare), â pu­
blică cu formalităţile cerute.
P ro n u m e , (—nomen) , gram. '
parte â vorbirii care supplinesce un
substantiv. — Pronominale, (verb)
care se conjugă allăture cu pronu­
mele.
P r o n u n ţa r e , ( —nunciare) , â
proferi, articula ; declară cu auto­
ritate juridică. — Pronunlialiune,
( —ciatîo'), iirticulaţiune.
P r o n o s t ic , (pragnosticuni), con-
jcctură de ceaa ce se va întimplă.
P r o p a tria , sp eţă de hartiă de
Hollanda.
P r o p a g a n d ă , eongregaţiune, so­
cietate stabilită pentru ă propagă
credinţ’a , (precum cea de propa­
ganda fide la R om a), uă doctrină
s, u^re-carî principie politice.
P r o p a g a r e , (—gare), â întin­
de, semăna, respîndi. — Propagaţi-
u n e , acţiune de â propagă, multi-
plicaţiune prin generaţinne.
 P ro 327
P ro p b e t, (= < a), cel efe predice
fîitorul prin inspiraţiune.— Proplie-
ţiă, predicţinne a lncrnrilor fiitd-
rie. — Prophetic, de prophet, va-
ticin.
P r o p h e tis a r e , (fr.) â prevede
şi pre<}iee, vaticinare.
P ro p h e tis iii , calitatea, starea,
system’a unuî prophet, mania de
â vaticinâ. R. us.
P r o p h ila c tic f i , hygienă.
P ro p if itt, (—tins) , favorabile.
P ro p o r ţiu n e , ( —tio), congru-
inţă a părţilor între dînsele şi cu
totul. — Proporţionale, care este în
proporţiune.
P r o p o r ţio n a r e , a pnne în pro-
porţiuue, k stabili justă congruin-
ţă între maî multe Incrurî.
P r o p o s iţiu n e , (~ d o ), espres-
sinne totale ă unuî jn d iciu ; lncru
propus.
I ro p i'fc to r, (propraetor şi pro-
pvaetore) , se numia . la K,, către
finele repnbliceî fostul pretor, care
mergea câ gnbernator în uă prov-
inţă. Funcţiunea şi drepturile sei-
le eră pănă Ia celle mai esterne
houorl, egali cn ale proconsnlilor;
aveâ însă numai 6 lictorî şi uă
cohorte maî mică, (cohors praeto­
ria). In timpul imperatorilor gu-
bernatoriî provinţelor regescî se nn­
miâ căte nădată propraelores, în
loc de titlul deplin legali Caesaris
propraelore consulari potestate.
P ro p r iu , (—prin s), care perţi-
ue esclnsiv Ia; cuvenibile, apt pen­
tru .
P ro p rie ta te , ( — tas), Jncrn pos-
ses. Pentru definiţi unea juristică.
vd. Napoleon, art. 544. vd. şi 711 sq.
P r o r a ta , (lat. ad. prorata par­
te), jurispr. în proporiinne.
P r o r o g a r e , vd. urm.
www.dacoromanica.ro
P ro
P r o r o g a ţ i u t i e , ( —fio), la R.,
prolnngitul unuî aB de fracţiune,
(maţfistralus), uneî commănde (im ­
perii), nneî administraţiunî de pro-
vinţă (provinciae). In genere timp
ce se dă preste terminnl defipt.
P r o s ă , prosator.
P ro s c rie r e , (—bere), â con-
demnă la essilin s. m 6rte prin au­
toritate legitimă s. usurpată , fără
formă judiciariă şi esspnnînd pre nă
tablă pnblică numele condemnatu*
luî. — Proscripţiune, acţiune de â
proscrie.— Pro scris, condemnat prin
proscripţiune.
P ro s e ly t, nonu.
P r o p r ie ta r , (— rius), cel ce a-
re uă proprietate.
P ro p u n e re , convers (intrat în
uă credinţă religios»), nouu părten
al uneî opiniunî s. al.
P r o s e l i t i c , care perţine pro-
selytism ulul, care î servesce, lu
favoresce.
P ro s c ly tis in , zel de â face
proselyţi.
P r o s e n n a e d ru , (g r.) eare are
noue feşe pre doue părţî adjacinţî.
P t o s o d i ă , (— dia) , pronunţia-
ţinne regulată â vorbelor confor­
me accentuluî, cantităţii metrică.
-* Prosodic, de prosodiă.
P r o s o n o m a s iă , (gr.) vd. pa-
ronomiă, assem ănare â sunetelor
între differite vorbe din aceaaşî
phrase.
P ro s o p a lg iă , (gr.) mişcare con­
vulsivă şi repetită, durer 6să , dure­
re la faţă.
P r o s o p o g r a p b iă , (gr.) des-
cripţiune ă trăssnrelor feşeî.
P ro s o p o p S ă , (—poeia), rhet.
fignră prin care se fac ă vorbi per-
s 6ne fictive, fiinţe inanimate.
P r o s p e c t , (— tus), programmă
 P ro 328
care annimţă şi descrie uă operă,
nn stabiliment nouu.
P r o s p e r , ( —per), favorabile pen­
trn succes, ferice, propiciu.
P r o s p e r a r e , a ave fortuna fa­
vorabile, un succes ferice, â fi fe­
rice.
P r o s p e r i t a t e , ( —«as), stare în-
florinte, posiţiuue ferice, fericire.
P r o s p l i y s e , (gr.) med. adhe-
rinţă mutuale ă părţilor cari ce­
rea se fiă dispărţite.
P r o s t a p h e r e s e , (gr.) astr. dif-
ferinţ’a între locul me<Jiu şi cel
adevărat al uneî planete.
P r o s t a s e , C—sis) , med. supe­
rioritate â uneî humori ass. altei.
P r o s t a t , (— S i S r i j ţ ) , represin-
tante al inetoecilor în affacerile pu­
blice şi particulare, patron.
P r o s tc r n a ţiu n e , (— Ho), sta­
rea celluî ce este prosternut. R. ns.
P r o s te r n e r e , Q—nere), â se
plecă ru g ăn d , pune în gcnuchi, ă
se aruncă la pămînt.
P r o s t h e m ă , appendiee al na­
sului unor mammifere.
P r o s t h e s e , (gr.) acţiune de â
adăugi uă buccată artificiale, d. e.
un pede de lemn; speţă de rneta-
plasmă prin addiţiune la începutnl
uneî vorbe. • care e subscrissă.
P r o s titu ir e , ( —tuere), â lăssă
impudiciţeî cuî-va, & în 4eosorl, ă
se dâ prosti ta ţiuniî. — Proslituli-
une, arta c’.e â se prostitni.
P r o s t r a ţ i u n e , (fr.) med. lipse
totale de puterî.
P r o s t y l , (gr.) care are colum­
ne numai la faţă.
P ro ta g o n is t, vd. Pragcdiă.
P r o ta s e , (—s /s ), esposiţinne
(în poesi’a dramatică). — Protalic,
relativ la protase. Personă prota-
lică, pers 6nă care nu appareâ pre
www.dacoromanica.ro
P ro
scenă decăt la începutul buccăţeî,
pentrn esposiţiune.
P ro te c fiu n e , ( —tio) , acţiune
de â protege, defensiune, resum,
ajjutor.
P ro te c to r, (— tor), cel ce pro­
tege, definsor.
P ro te c to ra t, funcţiunile protec­
torului.
P ro te g e a re , vd. şi suppl. urm.
P r o te g e r e , (—gere), ă lua de-
ftnsiunea (appararea) e u î-v a , dâ
proteeţiune.
P ro te ifo rm e , care şî schimbă
addese form a; med. (sym ptom ăne­
regulată.)
P r o t e l i e , cerim onie, la Grecî,
înaintea nunţii.
P r o te o id e , (gr.) botn. famiiiă
de plante ale căror eharactere sunt:
uă corolă cu patru a. cincî petale,
s. tubuldsa cn pani s. cinci dinţi,
căte uădată cu păr la base. Flo­
rile proteoidelor, de commune her-
maphrodite, affectă disposiţiunî di­
verse.
P ro te s t, (fr.) act prin care se
declară că uă cedulă de bancă, uă
scripture la ordine, s. uerî-cfe alt
effect de commerciu nu se plătesce
de acel’a către care & trassă s. de
P ro te s ta r e , ( lestifîcari) , k fa­
ce declaraţiune judiciară contra cv.
Vd. urm.
P ro te s ta tiu n e , (testificaţiune),
declaraţiune de susţinere â drep­
turilor selle, declaraţiune că s’a fă­
cut cv. contra voinţ’a s a , s. că ă
lucrat fără voinţă p ropria.'
P ro te v a n g e litt, ( — Fon), carte
attribuită S.tuluî Jacob unde se
vorbosce de nascerea Verginii şi â
luî J . —Chr.»
P ro th e s e , (—sis), gram. adaus
 P ro
de nă literă s. maî multe înaintea
uneî vorbe, d. e. gnavus în loc de
navus; In chirurg, se 4>ce pentru
adausul uneî părţî artificiali la cor­
pul hnman.
P r o tiu in , (lat.) botn. arbure,
speţă de balsam.
P ro to c a n o n ic ă , ( carte), recun-
noscută de sacră înainte de ă se
fi făcut can 6nele.
P ro to c o l , carte care conţine
tote a c te le , formular pentru acte,
preambul commune la tote actele
de aceaaşî natură.
P r o to g y n , (gr,) nume propus
pentru tote atîncele granitice, f6rte
communî Alpilor, compnse de feld-
sp ath , de quartz şi de steatită s.
de talc şi de chlorită.
P ro to m a r ty r , prenume dat S.tu-
Inî Stephan.
P r o t o n , nat. gen de erustaceî.
P r o to p a tic ă , (gr.) med. egri-
tudine primă care nu e nicî pre-
cessă nicî produssă de alta.
P ro to s s y d , chem. ossyd meta­
lic care conţine cea ma'i mică por­
ţiune de ossygen.
P r o to s y n c e l, . vicarul patriar-
chnlui s. al unuî episcop în bise­
rica grecă.
P ro to ty p , (gr.) primnl esaem-
plar, originale, (model), archetyp.
P ro to z e n g m ă , vd. Zengmă.
P r o t u t o r r ( —tor) , care admi­
n i s t r a i în locul tntoruluî. •
P ro v e d e re , (—videre), â în­
griji.
P r e v e n ir e , â veni d e la , a fi
produs.
P ro v e rb iu , (—itu m ), seutinţă,
massimă commune şi vulgare în
puţine vorbe,—Ereverbiale, de pro­
verbiu, care ţine d 8 proverbiu.
P ro v id in ţă , (—dentîa), supre­
www.dacoromanica.ro
329 P ru
mă sapiinţă a luî LUimnedeQ care
îngrijcsce de creaturele selle con-
servăndu-le şi diregînd operaţiuni­
le lor. — Providenţiale, dela Provi-
dinţă.
P ro v in c ia , ( —cla) , divisiune
territoriale relativ cu gubernul po­
litic, cu administraţinnea m ilitară,
cu justiţ'a, finanţele. L a R. uerî-că
ţarră su p p u să, affară din Italia,
tributară. E râ gubernată de un pre­
pus ales de senat, plătit în essin-
ţare de Roma cu autoritate (im-
perium) civile şi militară, fără în-
•ae â pute dispune de vecligalia, cari
se strîngeâ censorî. Cons. Fontein
De provinciis Romanornm (Ultraj.
1840). Jager, De praesidibus pro-
vinciarum apud Romanos.
P r o v in c ia le , (—lis) , de pro-
vinţă. — Provincialism, accent, pro­
nunţă provinciale.
P ro v is iu n e , ( —sio) , piocnra-
ţiunc de lucrurile neccssare şi u-
t i l î ; jurispr. act prin care cnv.
procură cv.
P i •ovisor, se 4ice de lucrurile
cari cer celeritate şi cari caută â
fi regulate prin provisiune, care
subsistă prin provisiune.
P r o v o c a r e , (—care), â incită,
esfiita (întărrîtâ); causâ. — Provo-
caţiune, acţiune de a provoca.
P r u d in f ă ., ( — dentla) , vertute
care face & cunnâsce şi â pune în
lucrare ceaa ce este cuvenibile în
p u rta re , care face a lua me 4Wce
convenibili pentrn â ajjunge la nn
fine lăudabile şi raţionabile.—Pru-
dinte, cel c 6 are prudinţă.
P ru d h o n im e , (fr.) hom prob,
espert.
P r u r i t , ( —tus), măncătură forte
pre suprafaţ’a pelliî.
P r u s s î a t i , chem. sărî dincom -
 P sa 330 P sy

binaţinnea acidulat prussic ţi uă P s e u d o , (gr.) particulă ce se

base. adaugă maî multor vorbe pentrn
P r u s s i c , ( acid) , astădi acid a esprime noţiunea de fals, pre-
eyanhydric, hydroryanic, acid par­ suppus.
ticular numit astfel pentrucă se e- P s e n d o n y m , (g r.) cu nnme
strage din albastrul prussian. subditiţiu, fals, presuppus.
P r a s s i t ă , vd. Frussiafî. P s e u d o p o d e , nat. famiiiă de
P r y t a n , — bine prytanide, în crustaceă.
genere preşedinte speciale al unui P s i , phalenă numită pentrucă
collegiu. In unele State numele au ­ are un f pre aripe.
torităţii supreme, după căderea regi­ P s o a s , (gr.) anat. se num. douî
lor, conparabile archonţilorathenianî muşchi abdominali, applicaţi pre
P s a l l i d i n m , (lat.) nat. gen de partea dinainte â vertebrelor lum -
insecte asseminî gărgăriţelor (car- bare. — Psoită, inflammaţiune â mu­
caliones) în Hungaria. şchiului psoas.
P s a l m , (gr.) se dice numai da P s o p h i a , boln. la Linne nnme
căutările compuse de David a. ’So- generic pentru agami.
lomone. Ceî fepte psalmi s. psal­ P s y c h a g o g i c , se dice de re -
mii penitinţet, şepte psalmi alessî mecjiele proprie â restabili acţiu­
de biserica romană pentru â servi nile vitali în syncopă, aploples-
de rugăciune cellor ce voiesc â se siă s. al.
rugă lui Dumnezeu pentru iertare. P s y c h i c , caleficaţiune care se
P s a l m o d i i , (gr.) cantul psal­ 4ice căte. uădată pentru ă desem­
milor , modulaţiunea pre care se nă ceaa ce se referesce la animă.
căată. P s y c l i o l o g i ă , (—gîa), sciinţ’a
P s a l m o d i a r e , â căntâ în un animeî hutsane considerată în fa»
mod particular, mediu între căntat cultăţile şi. natura sa.
şi v o rb ă , prin estins, â recită în P s y c l io m e tr n , thermometru.
un mod monoton şi traginte. P s y c l it ic , răcoritor.
P s a l m i s t , se num. particular P s y d r a c i a , (gr.) med. erupţi-
David, câ autor al psalmilor. une psoriforme care differesee de
P s a l t e r i o n , (gr.) mus. numiâ scabritiă (g ale), pentrucă nu pro­
Grecii ceî vechî un instrument în vine dela uă insectă şi nu este con-
formă de tra p e z , compus de 13 tagifisă.
şiruri de chdrde de sîrmă s. de a- P s y l l i n n , ( —lion), botn. gea
lam ă (orichale), accordate, celle din stabilit pentru ă pune plantaginile
acel’aşî şir, la unison s. la octavă. annualî cu rădăcină rămfisă.
Sunetele se producea prin plectrum, P ta r m i c , (g r.) strănutător.
sp eţă de arcuşiu. P t a r m i c ă , gen de plante care
P s a m o s te u m , se num. speci­ conţine Achillea ptarm ică (herbe â
ale aggluiinaţiunile de arenă cari <5ternuer), şi uă speeă de arnică.
represintă form’a fiselor. P t e r o c a r p î , (g r.) botn. gen din
P s e c a d e , femfiă de cameră la diadelphia d ecan d riă, famili’a le-
R-, a! cuî servit era de a perftimă guminoselor.
pre ddmna. P f e r o c e r ă , ( —ra), nat. g«n de

www.dacoromanica.ro
 P te
testacel din fam ili'a univalvelor,
stabilit pentru â separă strombele,
(strâmbi) Int Linne.
P te r o d a c ty l', (—lus, ornitoce-
phalus), gen de animali vertebraţi
fossilî, redus de Cuvier la classea
reptililor sardine.
P te r o d ip l e s. duplicipenne, nat.
diploptere,
P t e r o g l o s s u s , numesce Illiger
aragari.
P te r o p li o r , ( —rus), nat. insec­
tă lepidopteră din tribul fissipen-
nelor.
P te r o p o d e , (g r.) raollusce cu
corpul liber, fără alt membru de­
căt una s. doue pinne.
P te r o p te r î , familiă de pesci a-
podî.
P te r o s p e r m e , s. velaga, botn.
gen din famili’a malvaceeior, forte
vecin de pentapete.
P te r y g iu , (fr. pterygion, onglet
s. onyx), membrană m orbidă, în­
desit s. hypertrophiă parţiale â con­
junctivei oculare, de formă triăn-
ghiulareă, disvoltată pre sclerotică
către circunferinţ’a globului ochiu­
lui, deunde se întinde pre corneă,
de multe orî accopperind’o pre to-
tă eu un văl des, şî oppresce ve­
derea. Contră dînsa collyre resolu-
tive s. astringinţt, particular pulv.
aloi et sachar.
P te r y g o id , califică doue ape-
physe ale ossulni sphenoid, carî au
form’a unor aripe.
P t e r y g o - s t a p h y li u , care se
referesce la apophisea pterygoidă
şi la vălul palatului.
P ti lo s e , (gr.) cădere a genelor.
P ty a i a g o g , (gr.) caro provfică,
facilita salivaţiunea. Comp- ptys-
magog.
P t y s m a g o g , vd. prec.
www.dacoromanica.ro
331 Pal
P u b e r , (—Aer) , care a ajjuna
etatea pubertăţii.
P u b e r t a t e , etatea dnpă copilă-
riă, la R. şi laP ran ccsî la 14 anni;
la 12 pentru feminin.
P u b lic , ( — cus), commune, ca­
re privesce un popor întreg. Câ
subst. poporul în genere.
P u b i i c a n , (— n u s), perceptor
al veniturilor publice.
P u b l i c a r e , a dă în public, face
public, promulgă. — Pvblicaţiune,
act. de ă publică.
P u b li c is t, cel câ scria assupra
dreptului public, dreptului ginţilor
economiei politice, lu predă; ţ a r i s t
care scrie, article de politică.
P u b l i c i t a t e , starea celluî ce e
public.
P u d i c , ( — c u s ) , east, pur, ho-
nest.
P u d ic i tă , ( —tate), castitate.
P u d o r e , (— dor), ruşine.
P u e r i le , ( — lis), copilăresc. —
Puerilitate, care ţine de copil, ac­
ţiune puerile, frivolă.
P a g i l a t , luptă originară din
E tru ria , în eare adversarii (pugi-
les) se loviâ cu pumnii arm aţi cu
nisce curelle munite cu plumb s.
fer (caeslus).
P u l p n o s i , sp eţă de raţă care
vine către primăvară în Camtschat-
ka pentru ă remăne pănă în tomnă.
P n lp o s. popo, sp eţă de sepiă.
P u l s , (—su s), bătaiă â arte­
relor.
P u l s a t i u n e , bătai’a pulsului.
P u l s a t i v , califică băfai’a dure-
rdsă â pulsului.
P u ls il o g iu , (g r.) vd. Pulsi-
metru.
P u l s i u n e , termin cu care s’a
servit Newton pentru â desemna
propagaţiunea mişcării în un mecj-
 Pur 332
loc fluid şi e la stic , precnm aerul.
P u l v e r u l i n t e , în pulbere, în­
cărcat cu pulbere.
P i l l v i n a t , se dice, în botanică,
că uă parte solidă de plantă, pre­
cum ovarul, fructul s. ai. este bi-
p u b inată, tripulvinată s. al. gănd
suprafaţ’a sa este divisă prin ratje
lungitudinall în doue , treî s. al.
arge s. cărări conves&e şi de uă
lungime însemnabile relativ cu vo­
lumele părţii.
P u m a a. pagi, leu de Cbili pa­
truped, mediar îatre leu şi tigrn.
P a m i c i n , (fr.) buleiu de palm,
numit astfel huleiu de Senegal.
P u n c h , (angl.) liqudre compusă
cu rhom, s. de rack s. de rachiu,
zemă de lămăiă , sacbar , şi theă
(ciai).
P u n c t a m s a l i e n s , med. phys.
primul pnnt care appare după fe-
cundaţiunea germelui şî care este
inim’a embrinnelnî.
P u n d , libră sterliu g ' monnetă
în Statele Unite.
P u p a l- n e a ll i, plantă puţin cun-
noscută de pre coatele Malabarulnî-
P u p i l , ( —llus), copil mic care
şî k perdut părinţii s. unul din ei,
şi este sub conducerea nnuî tutor.
P u p il ă , ( —lla), dischisătură cir-
cnlară, de culâre negră în medlo-
cul iritţif-
P u r , ( —ras), curat.
P n r g a t o r it t, ( —rium ), loc un­
de suffletele cellor drepţi espiedă
păccateîe uşidre.
P u r i f i c a r e , (purgare) , a face
pur. —• Purifcaţiune, acţinne de â
purifică.
P u r i s m , defectul celluî ce af-
fectă pre mnltă puritate în limbă-
— P u rist, cel ce affectă purismul.
P u r p u r ă , ( —pura), tiutură es-
www.dacoromanica.ro
Pyr
trassă din uă sp eţă de limace(x^-
şv£, murex, buccinum s . tjontpvqu,
purpura, pelegia); materiă pretin­
d ă cn acesta tintnră.
Purpurie , (acid), acid produs
prin acţinnea acidului nitric assn-
pra acidului puric.
Pustulă , (— la) , mică tnmore
pre pelle care abscede.
P y c iiit , (gr. pucuos), schorl
alb, prismatic.
P ycnostyl, (g r.) edificiu cu co­
lumne fdrte strînse.
Pycuotic, (gr.) med. care con-
desesce şi racoresce humorile.
Pygmett, ( — m aus), pitic, hom
forte raic (de un cot).
Pylaken, (angl.) postav anglie.
Pylagor, orato r, deputat la a-
dnnanţ’a amphictyonielor.
Pyram ide, (—mis), geom. so­
lid , v cuî basea este un plan poly-
gonale, feţele laterali planuri tri-
ăngbiulare care se nnesc tote în
acel’aşî punt, vîrfulin arch. uerî-
ce ornam ent, uerî-ce grămadă de
petre în formă de pyram ide.—P y-'
ramidale, cu formă de pyramidă.
P yram id oid , solid format de
revoluţitinea uneî parabole în gin-
rnl nneî din ordonatele sâlle.
Pyretic, (gr.) vied. califică re-
metjiele contră friguri.
P y reto lo g iă , (gr.) tractat de
friguri.
Pyrite , (— ies), minerale, snl-
fur metalic s. combinaţinne de sul-
fur cu un metal.
Pyritologiă, tractat de pyrite.
Pyroballistică, (machină) ca­
re prin medlocnl focului aruncă
projectilî.
P y ro lo g iă , (gr.) tractat assu­
pra focului.
Pyrometru, instrument de phy-
 Pyr 333
sică peutru ă m ăsură intensitatea
focnluî (cel maî uaitat al lnî Wed-
gevood); instrum ent penti'U â eun-
ndsce căt e dilatabile un metal prin
caloric.
P y r o n o m iS , chem. artea de â
regulă şi direge focul.
P y r o p h o r , pulbere de alun şi
de făină, ammeatec de sulfat de
alumină şi potasse cu făină, sahar
s. al.
P y ro s c o p , (g r.) instrument pen­
tru ă m ăsură caloricul radiante ,
thermometru differentale simplificat.
www.dacoromanica.ro
Pyo
P y r o s i d e r ită , miner, varietate
de manganes.
P y o t i c , caustic.
P y r o s m a r a g d , numesce Ger­
manii chlorophanul verde, varieta­
te strălucinte de calce fluatată.
P y ro te c h n iS , ( — taechnia), a r­
tea de ă face us de foc, de â face
focuri de artificifl.
P y rr h o n is m , system’a lu îP y r-
rlion din E lidea, contimpuran al
lnî Aristotele ; scepticism , affecta-
ţiune de â se îndou'i de tot.
 Q .
Q , â 17-a literă. Câ. breviaţiune
'desemna in calendarul republican
quartidi şi quinlidi, în archit. cu
P. petrele care formetjă seria în
coastrueţiunea columnelor uuui e-
dificiu; în pharmac. cantitate, cu
8 . quantile suffisante; în commer-
ciu Q. s. Q. ti. quintal. Câ nume­
rale v a la , la E. precum şi în e-
vul m£<}iu 500, cu uă trăssură ho-
risontale d’ assupra 500,000. P re
monnete esprime că sunt percusse
la Perpignan 8. la Narbonue. As-
supra acestei litere, vd. Prisc. I.
p. 17, 44; Denkschrift. der Berli-
ner Acad. der Wissensch. din an­
nul 1839 p. 1 sq. uă tractaţiune
ă lui Graff.
Qnadrat, ( —tus), suppl. patrat,
4 patra parte.
Quadratice, (equaţiuni), alg.
equaţiuaîde secundul grad. Se num.
ajfectate cănd conţin vre-uă pute­
re întremeijiară, â numărului neuun-
noscut, affară de cea mai înaltă â
acestui num ăr şi acest num ăr dat
absolut, opp. equaţiune p u ră a.
simplă.
Q u a r t , ( quartus), — cart, â pa­
tra parte.
Q a a r t a s , monnetă de Hispaaia.
Q u a r te , (fr.) m ăsură, 16-a par­
te din uă tierce, 216,000 din mi-
nută.
Q u a r tid i, â patra â decanii,
u a r t in , monetă de aur în Roma.
u a r to , libru ale cui foie snnt
îndouite în patrn foie.
Q lia r tz 8. quarz, (germ.) silice
apprope pură.
www.dacoromanica.ro
Q u a s i, (lat. pentru qua ralione
şi că cnm, că, caşi.
Q u a s i i n o d o , duminica octavei
Pascilor la CatholicI, începînd cu
vorbele quasimodo genili infantes.
Q o a t r a i n , (fr.) mică buccată
de poesiă care conţine patru ver­
suri.
Q u a tr in o m , alg. cantitate com­
pusă de patru termini, a— [—b—
}—c—(—d.
Q u a tn o r > (ital.) mus. buccată
compusă de patru părţi recitanţl,
quartello este m ai mic.
Q n e s ti o n a r c , â face cestinni
cui va , întrebă.
Q u e s tiu n e , (quaestio) , între­
bare.
Q lic s to r , (quaeslor), suppl. ce-
stor — magistrat roman însărcinat,
su'w regi cu judecăţile crim inali,
pentru parricidiutn. Prin legea Va-
leria, care da centurielor jurisdicţiu-
nea crim inale, cestoril remaseră
numai funcţionari finanţiall (pecu-
niam publicam tra c ta re ), deşi de
multe ori eşiâ câ accusatorl cri­
minali ( quaeslores parricid.ii). In
timpul republicel se distinseră qua-
estores aerarii s. urbani de ces-
toriî militari s. provinciali (de pro­
vinciale cestoriall. Tacit. Annal.
IV , 27 ibique Lipsins , Pigliii An­
nal. ad ann. U. 488 t. I p. 468).
Numărul fii la început de 2 , la
421 se adausseră 2 , administeria
belii, Sulla crea 20, Cesare 40.
Sub imperatori admraistraţiunea fi­
scului trecu la praefecti aerarii.
Dela Tiberiu se creară quaeslores
candidaţi principis ( quod ia can­
dida toga petebm l) 8. quaeslores
 Q ai 335 O ao

candidaţi principii (quoniam a prin­ de k procede în contra-punt maî

cipe commendabantur sine repulsa mult prin cinte decăt prin carte.
e t ambitu deaignaudi). b. August Q u in te s s in ţ ă , — cintessinfă,
alea. Tac. Annal. XXVI 27, ibiqne totă vertutea unnî lu cru , ceaa ce
Buperti. Comp. cu LUbker. Func- este escellinte, perfect în nn lucru.
ţinnea lor eră de â administra fi­ Q u in te tto , (ital.) mus. buccată
nanţele şi â citi în senat ordina- cu 5 părţî obligate.
ţinnile regilor. D intr’ inşii eşi în Q u in tim e tr u , â cincia parte din
timpul lui Constantin quaeslor sa­ metru (neus.)
c ri palalii. Cons. T arr. L.L. V , Q u io , capsic cu fructe lungi.
14, ceî citaţi de Heinecc. în Syn- Q u io q u io s. thiothio, sp eţă de
tagm. A. R. lit. I tit. XXV § XI unt tras din migdal'a conţinută în
şi Append. I § 123; de Ruperti 1. fructul uneî speţe de palm (avoira
c. Scliutz Lex Cicer. in Quaestura 8. aouara) de Guinfia.
Niebuhr roem. Geschichte II p. II Q u i p o s , noduri de lănă cari
sqq. p. 113 sq. 165 sq. 195 sq. serviă de scriptură Indianilor din
Io. Laur. Lydus D e magistratt Rom. Amer. merid.
I 24—30 p. 44—53. Paludan De Q n i p r n c o , (lat. ad. qui pro
«juaestor, Homanis (Haut. 1719). quo) log. sophismă prin care se
P e try , De quaestoribus Romanis dă un attribut altnia decăt ace-
(Bonn. 1847). R eusch, De quaes- l’a cui perţine. Comp. ignoralio
ioribus ac potissaerariis. elenchi, necunnoscinţ’a SubiectulHî;
Q u i n a , vd. Quinina. nsul nneî vorbe pentru alt'a care
Q u in in a , substanţă estrassă din î semăna.
«[uinquina pubescens (galbină). Q u ita n f ă , (fr.) act prin care se
Q u in q u in a , (pernv. R ina K ina adeveresce plat’a uneî d ato rie, a-
e. K in -K in coj'a cojelor), arbure pochă.
rubiaceu de Peruvia , Brasilia şi Q u itte , (fr.) liberat de ceaa cfe
M essic, care procură coj’a numită era dator.
quinquina. Q u o l i b e t , (quodlibeţ) , reu joc
Q u in tă , vd. Cintă. j de vorbe, glumă vulgare.
Q u in t «Tecii s. p ia slre , mon­ Q u o tid i a n , ( —n«s)> bine toti-
netă de aur în Qolonia, — I fr. 23 dian, de tdte filele.
cent. Q u o tie n t e , ( —(tcns), aritlim.
Q n i n t e r , în mns. rechiu mod căt, resultatul divisiunii.

www.dacoromanica.ro
 R.
A 18 a literă. Câ numerale val'a,
la R. 80, cn nă trăssnră horison-
tale d’assnpra 8 0 ,0 0 0 ; la Grecî
C’ 100, ’C 100,000. Câ breviaţi-
nne desemnă rea s. R om a; R . P.
respublica, R c. rescriptum, R . C,
Romana civitas, R. S. responsum,
R u f, R nfus. Pre receple R. 8. Rp.
recipe iea. Pre monnete arrattă că
an fost percnsse la Orleans.
R a , mus. lovitură a tympann-
lnl în mod de â formă nn revoint
fdrte scurt.
R a b a t » , mus. instrum ent arab
cn trei chârde-
R a b a t , (fr.) diminnţinue depreţ
8- de valdre, deducţiune , disconte.
R a b b i n , doctor jnden. — Ra-
blinic, de rabbinî.
R a b d o i d , califică în anat. sn-
tu r’a ealveî, pentrueă are fornra
nneî nnelle, sagitale.
R a b d o l o g i ă , (gr.) calcnl prin
nnelle însemnate cu numere.
R a b d o m a n ţ i ă , pretinsă divi-
naţinne prin linee drepte trasse şi
nnelle aruncate la întîmplare.
R a c c o m o d a r e , (fr.) â prelace,
repară. N. us.
R a c e , (fr.) ginte (nâm .) JV. m s .
R a c h i t i c , (fr.) care are rachi-
t i s , deforme.
R a c h it is , (fr.) egritudine, cnr-
batură â spinării şi 6sselor lnngî,
R a c in e d e C o lo m b o , (dela
Colombo nrbe în Ceylan) s. ca-
lumbe, rădăcină arom atică, stoma-
chică, probabile de cocculus pal-
m alus ( ~ m enispermum, m. coc­
culus, fr. menisperme palm e, coc-
cule, calombre, calumbe, colombo,
www.dacoromanica.ro
ca tote că nniî face din eocculvs
nă sp eţă particulară).
R a c in e d e P h i l i p p i n e s s . con-
trayerva (contra-yerva, hiBp. eon-
tra-h erb ă), racine de D rak (care
â addns’o din Amer. iu 1580) spe­
ţă de darsteniă şi de passifloră
(jlos passionis) de Messic.
R a c in e d e s a f r a n s. r. du cur­
cuma, t . de souchel. terra merita,
cyperis, rădăcin’a nneî plante her-
bacee de Indie curcuma, curcuma
longa, terra merita, cyperum s» —
rus s. cyp. longus, altă speţă cyp.
rolnndi fo liu s, fr. curcuma long ,
safran d’ înde a. des în d es, terre
merite, souchet) şi de America, cur­
cuma d' Amerique s. galanga jofte-
R a d ia l e , anat. care ţine de ra ­
dius.
R a d ia n t e , care trăm ite radeln-
min 6se ochiului-
R a d i a t e , botn. nnmiâ Tonrne-
fort nă classe de plante conţinută
astăzi în familia compuselor.
R a d ic a l e , ceaa e l este băsea,
rădăcina nnnî lncrn.
R a d io m e tr u , instrum ent de a -
stronomiă pentrn â Inâ înălţimi.
R a d i u s , Qat.) anal,, cel tnal
mic din celle done 6sse ale braţu­
lui dinainte care occnpă partea e-
sternă.
R a d z y g e , r a d z y g i t t , vd. Sy-
pMlis.
R a f f i n a r e , h face mai fin, maî
pnr, su b ţiri; refll. (pentrn persa.)
a deveni maî astnt (viclen).
R a g o f tt , (fr.) bnccate apparate
pentrn â escită gustul.
R a ţi u n e , (—Ho), facultate na­
 R ap
turale prin care hornul pote dire­
ge operaţiunile.
R a t ţ i a r e , ( —A , ) mollusee ale
căror organe interne sunt dispuse
în ra^e.
Rn<Jiafiune< (—diatio), effectul
ratfelor luminose trămisse de un
corp.
R a i h v a y , r a i l r o a d , (angl.)
drum de fer.
R a m a z a n s. ram a dan, Jună de
post la Ottomanî.
R a m e l p o t , speţă de tambură
la Hottentoţî.
R a m i lî c a ţiu n e , divisiune, dis-
tribuţiune în m aî multe ratnnre.
R a in i s t, caliScă, în grammati-
că , literele J. şi V , pentrucă sunt
întrodusae de liamn.
R a m o n s t r l i i , arburel de Ma­
dagascar, unde Francesiî ln nu­
mesc prunier.
R a n c a n c a , nat. gem de pa<3-
seri din ordinea accipitrilor.
R a ii e io , (hisp.) vin roncio, viu
de Hispania care din roşiii â deve­
nit gălbinicios învechindu-se.
H a n g , (fr.) disposiţiune â maî
multor obiecte pre aceaaşî linea,
ordine, rînd.
R a u s - d c s - v a c li e s , modnlaţinnî
ce eustocjiî de bonî scoţian î cântă
pre einmpoifl.
R a p li ip t e r , (— rus), passăre pal-
mipeda de Chili s. Columbia.
R a p i l l o , se num. în Naplia mi­
ce scorie aruncate de Vesuviu de
uădată cu aren’a şi cennşi’a.
R a p o n ti c , vp. Rhabarbara.
R a p p o r t , (fr.) legătură ce au
lucrurile intre’ dînsele , relaţinne ,
cuveninţă, conformitate, congruin-
ţă, analogiă, similitudine; jurispr.
espunere în scris ce face un jnde-
cător, nn commis 8. al. de nă af-
www.dacoromanica.ro
337
facere s. un proces ce i s’a dat ă
red<S şi â essaminâ, mus. rejaţiune
între doue sunete. Determinaţiunea
lnî se esprime prin terminii secun­
dă, terţă, ciută s. al. N. us.
R a p p o r t a r e , vd. şi suppl. Re­
ferire.
R a p p o r t o r , (fr.) geom. limb
semicircular , divis în 180 gr. ter­
minat de uă lineă h cnî parte su -
periore este diametrul luî. Serves­
ce pentru a trage ănghiurî de uă
mărime determ inată, pentru ă re ­
dică planuri, pentru ă m ăsură ăn-
ghiurile eonstrnite pre hărtiă.
R a ta f ia , (din rach şi ta fia, ai-
ţiî res rata fia t) , liquore spirt6să
sachărată şi condită cu uere-carî
fructe s. iugredienţî odoranţî.
R a t a n l l i a , (rataniah 8. rata,
peruv.) rădăeină de un arburel a -
tnerican, hrameria, tare astringinte.
R a ti f ic a r e , (ratumhabere) , ă
approbâ, confirmă authentic— Jla-
tificaţiune, acţiune de ă ratifică,
confirmaţinne authentică.
.R a ţi o n a le , (—lis'), care se con­
cepe priu ra ţiu n e , cugetare , care
essiste în spirit, care 6 fundat pre
raţionament. Horisonte raţionale s.
adevărat, al cnî plan trece priu
centrul p ăm în tu ln î, numit astfel
pentrucă essiste numai în concep-
ţiu n e , opp. hor. sintibile s. appa-
■rinte, care este sinţibile la vedere.
Număr întreg raţionale, acel’a ă
cuî unitate este uă parte aliquotă.
Număr mist raţionale, care 6 com­
pus de un întreg si uă fracţiune.
Cantitate raţionale, cantitate com-
măsurabile cu nnitatea sa. Rapport
raţionale, aî cnî terminî sunt can­
tităţi raţionali, s, uă relaţinne în ­
tre cantităţi carî sunt între dînse-
Je câ număr către număr, d. e. 3:
22
 B ea 338
6. Rădăcină raţionale, uerî-ce can­
titate commăsurabile care este ră -
âăcin’a unuî număr maî mare.
R a ţ i o n a l i s m , theol. doctrină
care nu admite alt mediu de cun-
noscinţă-decăt raţiunea; phil. sys­
tem ă care consideră uere-carî no­
ţiu ni generali câ produssele raţiu­
n ii pnre (Kant.) — Raţionalist, păr-
t 6n ai raţinnii pure.
R a ţ i o n a r e , â face ns de ra ţi­
une pentru â cănta adevătul, â fa­
ce raţionamente.
R a ţi u n e , ( — tio ), facultate na­
turale prin care putem direge ope­
raţiunile spiritului nostru , inteli-
ginţ’a în genere, facultate prin ca­
re distingem adevărul ţi falsul. R a ­
ţiune pu ră , opp. cunnosciiiţ'a. em-
•perică s. esperiinţă, faeultate inţel-
îessuale distinctă la care mai mulţi
philosophî referesc ideele superiori
datelor sinţurilor, precum ideele de
s p a ţ, causă primară s. al. malh.
resultatul comparaţinnii între doue
mărim i homogene determinând s.
escessul unei assupra altei s. de
căte orî una conţine pre cea-altă
8. e conţinută. Lucrurile homoge­
ne astfel comparate se nnmesc ter­
m in» raţiunii. Raţiune arilhmclică,
este differinţ’a între doue nnm ere,
raţiune geometrică, cătul lor. Doue
Incrurî sunt în raţiune inversă de
alte doue căad primnl este către
secundul prccnm cel dc al patrule
către cel de al treile.
R e , mus, al donile sunet al gam-
m eî de ut.
R e a c ţ i n n e , acţiune repetită ;
phys. repnls, restintinţă â unuîcorp
lovit la acţiunea corpului care lu
lovesce. Se <pce fig. de nn partit
oppres care lucr^dă din nouă din
partesi contră aceî’a care lu a op­
www.dacoromanica.ro
R eb
pres. — Reacţionar, care respinge,
restornă ceaa ce lu comprimeâ.
R e a c t i v , care face reactiune.
Se nnmesc reactivi, în chemiă, sub­
stanţele carî servesc ă discopperî,
în uă analyse, presinţ’a altor sub­
stanţe.
R e a le , care este în effect, opp.
fict. simulat, apparinte, imaginar.
R e a lg îtr, (arab .) nat. mineral
roşiu format de eombinaţiiinea a r ­
senicului cu sulfuve , rubin de a r­
senic.
R e a li il o , (dimin. din real) mon-
netă de argint hispanică. Realiilo
cohimnario, (num it după doue co­
lumne cari sunt impresse pre dîn-
s u l), fabricat în In d ie , r r 3 sous
3 deniers to urnois; realiilo or di -
n a n o , fabricat în Europa, ~ 24
cent. franc.
R e a lis a r c , (fr.) a face reale şi
efiectiv, k pune în effect.
R e a lis m , systemă care consi­
deră obiectele câ essistinţî în rea­
litate (K ant). doctrină â Scholas-
ticilor carî susţinea că Universali-
le (ideele universali) au uă reali­
tate independinte de spiritul no­
stru.
R e a l i s t , părten al realismului,
opp- nominalist.
R e a lita te , calitatea realelui, es-
sistinţă effectivă. Catholiciî 4 'ct in
stylnl dogm atic, realitate pentru
realitatea corpului luî J . — Chr. ia
sântul sacrament al al tarelui.
R e a ta , in re a tu , (lat.) se <\\ce
în jurispnidinţă â fi in reatu, pen­
tru â fi aecnaat de un crime.
R e b e c , vechiă vorbă franc, ca­
re desemnă un instrument cu treî
chorde, assemine viorineî.
R e b e le , (—llis), carc nu se snp-
pnne autorităţii legitime.
 R ec 330
îlet* b o c k , (pron. rit-bock), se
iînm. la Capul de Buna - Speranţa
un marnmifer ruminante de genul
antilopitor.
R e c e p e r c , (—cipere), â priimi.
R e c e p t, r e c e p ţ i i , prescript al
m edicului, eomposiţiune de medi-
eaminte.
R e e e p t a c l u ,( —culum),loc pen-
tm a priimi diverge lu c ru ri; boln.
fundul caliceluî unde este format
ovarul.
R ecitare , (re cens) , 11o aii făcut,
prospăt.
R e c ip ie n te , (— pie tis), chem.
vas care servesce ă priimi produs*
sele distilaţiuniî, phys. vas c& se
puue pre discul uneî machine pne­
umatice şi unde sc închid corpu­
rile cari au ă se puue în deşert
(gol.)
S îc c ip ro c , vd. Mutuale.
R e c ip r o c ita te , starea, calitatea
reciprocului
R e c ita tiv , (fr.) phrase musica-
le fără măsură şi care caută â se
cânta repede. Se num. recitativ in ­
solit (aceom pagne). acel’a cuî se
adaugă, affară de bass'a continuită,
un însoţit de vivrină; recitativ mâ-
siirat, care se schimbă de uădată
în c â n t, şi capătă măsură şi me­
lodia; recitativ obligai, care este
anmif-steeat cu întorsuri şi trăssură
do symphoţiiă.
R e c ta s n a r e , ( —mare) , â cerc
eu stă ru in ţă , â cere nn lucru Ia
care are dreptul.
R e c o n im a iid a b iie , de reeom-
măndat, care pote fi reeommăudat.
R e e o m i n a u d a r c , (commenda-
re ), â rng'â pentru attenţiune, fa­
vore, â prescrie.
R e c o m p e n s ă , resplată , pre­
miu.
www.dacc
R ed
R e c o m p e n s a r e , ă resplăfi, re­
munera.
B e e o m e slta fisin e , ( —Ho), îm ­
păcare.
R e c o iis tr u c ţiis n e , acţiune de â
reconstrui, reedificaţiitne.
R e c o n s t r u i r e , a construi din
nonă, veediScâ, restabili.
R e c o r p o r a i ji u n e , schimbare în
pori, m etasyncrese, mefaporopo-
ieae.
R e c o r p o r a t i * , metasyncritic.
R e c r e a r e , â disfătă , obiectă,
reface puterile (câ refl.) — Recrea-
ţiune, acţiune de â se recrea, pe­
trecere.
R e c tif ic a r e , â puse cv. în sta­
rea , în ordinea în care caută se
fiă. — Rectificaţiune , acţiune de ă
rectifica.
lî e c ti » , prim’ a pagină k uneî
foie.
R e c to r , (— lo r), capul uueî u-
niversităţi.— Rectorat, demnitatea,
officiul rectorului.
R e c u p e r a r e , ă recâştiga.
R e c n s a r c , a rejectă, refugii, nu
priimi, nu accordii. — Refusttţiune,
acţinne de â recusâ.
R e d a t ţ i u n e , acţiune d e a rede-
ge.— Redactor, cel ce redege.
R e d e g e r e , ( —digere), a pune
în ordine şi în scris.
R e d i s t r i b u i r e , â distribui de
nouu. A 1 î / s .
S îe d u c e re , ( —cerc), â retrage,
constringe, pune îu nccessitate ,
restringe, dintimti.
R c d u c ţi u n c , aciiune de k re­
duce; arithm. -operaţiune pentrn â
cunuosce relaţiuuea ce au între dîn­
sele numerile, măsiirele s. al. Este
descind iute. cănd reduce nă canti­
tate marc în una mai mică, ascin-
dinte, prin care se reduce uă spe-
 R ef 340 R cf
şă de val(jre mal mică în alt’a de întrodussă de Protestanţi prin Re-
valâre maî mare. In alg. se tjice formaţiune. Se 4>ce 9* de corpul
radu cţiune ă equaţiunilor, uă ope­ de doctrină adoptat de Protestanţî
raţiune care constă în a liberă e- şi de communiunea formată de bi-
quaţiunile de tote cantităţile de pri­ sericele protestanţî. Dreptul de re­
sos , ă le reduce la espressiunile formă, drept în vertutea cărui prin­
celle m aî simple şi â separă can­ cipii germ ani se declarară pentru
tităţile cunnoscute de celle necun- protestantism.
noscute. In astronomiă se num. re- R e f d r m a r e , (— mare), ă formă
ducţiune differinţ’a între lungitudi- de nouu.
nea uneî planete în orbit’a sa şi R e fo r m a ţiu u e , acţinne de ă
lungitudinea sa redussă la eclipti­ reform ă; theol. schimbarea făcută
că. In chemiă este operaţiunea prin de Protestanţî în doctrin'a şi dis-
care se libereijă ossydele metalice ciplin’a bisericeî romane. Reforma-
de ossygen. tiunea gregoriană, correcţiunea ca­
R e e d ific a re , ă edifică de nouu. lendarului de G regiriu X III în 1582.
R e e d su , botn. dolich de Japo­ R e f o r m i ş ti , părtenî aî refor-
nia. meî parlamentului în Anglia, F ran ­
R e e le c ţiu n e , elecţiune de nouu. cia.
R e fa c e re , (refacere), ă face de R e f r a c ţiu u e , mec. phys. opt.
nouu, preface, reîntregi, redă p u ­ abatere, schimbare de direcţiune ă
tere. unei ra d e , unui mobile cănd trece
R e fe c ţiu n e , (— ctîo) , h o sp ă ţ, oblic prin centrurî differinţî. R e-
de ordinar al communităţilor reli- fracţiune, astronomică s. fi stelle-
giâse. lor, aceaa pre care o suffere rade­
R e fe rc u d a r, relator (rapportor). le stellelor trecînd în atmospher’a
Se <jice în Francia şi pentru câţi­ n â stră , şi care face că celle-alte
va dregători allăturaţî la divisin- să se arratte maî înălţale d’assu-
nea sigiliului. pra liorisonteluî decăt sunt în r e ­
R e fe r ire , (—ferre), â duce un alitate. Cadranlî de refractiune, ca­
lucrn la altul, attribui, (reporta). ri arrattă horele prin medlocul u-
R e fle c ta re , (— ctere), âresfrîn- nuî fluid transparinte prin care trec
ge în d ă r't. radele soreluî.
R e fle c to r, uerî-câ apparat pen­ R e fr a in , (fr.) repetiţiune de căte
tru ă refractă radele luminose, ca­ va vorbe s. versuri la finele uneî
lorifice s. sonore. strophî.
R e ile s , ( —flexus) , resfrîngere R e fr in g ib iîe , priim itor de re-
îndărăt. fracţiune.
R e ile ssiiin e , (fr.) cugetare, con- R e f n g i a r e , (fr.) â se retrage
sideraţiune atten tiv ă, găndire. pentru ă fi în securitate (refl.)
R eflu s, retragere regulată ă mă­ R e fu g iu , (—gîum), loe de re­
rii după flus. tragere , de B c ă p p a re , de securita­
R e fo r m ă , restabilire în ordi­ te, asii.
nea, form’a, diseiplin'a vechia 8. în . R e f u l g in te , strălncitor.
formă maî b u n ă ; theol. schimbare I . R e fu s , recusaţiune, repulsă.
www.dacoromanica.ro
 R eg
R e f u s a r e , (fr.) vd, şi suppl.
Recusare.
R e f u t a r e , ( —tare), â combate
prin raţionaminte ceaa ce propu­
ne, stabilesce altul. — RefutaUune,
act. de â refută. suppl. refelere,
frângere.
R e g a le , ( — Us'), regesc. — A pă
regale, ammestec de acid uitric şi
acid ehlorhydric, care possede pro­
prietatea de ă dissolvi aurul, nu­
mit aită-dată regele metalelor.
R e g a l e c , pesce puţin cunnos-
e n t, numit astfel de pescarii nor-
w egî pentru că se găssesce fn me-
4 1 ocnl â trupe de haringî. (ha-
rengi).
R e g a t, (regm im ), stat guber-
nat de un rege.
R e g e , (rea:), suveran â! unui
regat.
. R e g e n e ra re , ( —rare), â nasee
de nouu, â da essistinţă nouă, repro­
duce, reformă, ameliora; chem. a re­
duce la prim’a stare. — Regenera-
ţiune, acţiune de â regenera. —
Regenerator, care regenera.
R e g e n n in a r e , (-w-nare), ă ger­
mina de nouu.
R e g ic id , (fr.) cel câ commite
un regicidiu, ommor de rege.
R eg iiiîe, (—men) , gnbern, or­
dine, formă politică la care un gu-
bern suppune , regulă câ observă
cnv. relativ la sănătate.
R e g im e n t, ( —mentum) , corp
de soldaţi commăndaţî de un co­
lonel.
R e g in ă , ( —na), femininul dela
rege.
R e g in a a u r a r u m , (lat.) nat.
nume cu care au desemnat unii a-
utorî frumosul vulture din America
meridionale, numit de ordinar rege­
le vuiturilor.
www.dacoromanica.ro
341 R eg
R e g in ţă , gubernarea Statului
în timpul minorităţii s. lipsii su­
veranului, timpul căt duretjă.— A-
cel’a cui este încredinţată se cpce
reginte.
R e g io n a li , (schole), schole de
agricultură în Fraucia.
Rc-gi orie , (lat.) s. e. regi oue,
impr. lineele din doue s. mal mul­
te columne, correspundinţî fiind în
faţă unele de altele.
R e g i s s o r , cel câ administre(Jă
(un dominiii s. al.) plătinduise.
R e g is tra ta . (lat.) estract din nă
decisiune de înregistrat, â unuî par­
lament.
R e g is tr a to r , officiar care înre­
g istrezi a c te le , bulele s. al.
R e g is tr a ţiu n e , (fr.) drept de
registru.
R e g is tru , (res gestum 3, gesta),
codice, catasticli.
R e g iu n e , ( —glo) , mare spaţ
pre pămînt, în aer; mare territorifi
lăcuit de maî multe popore conti-
nninţl sub sitieaaşî naţiune.
R e g n , (regnum), se <Jice în hiat.
.naturale pentru eelle treî serie na­
turali de corpuri, regnul animale,
vegetale, minerale, cu t6te eă as-
tă(Ji naturalistif divid numai în regn
organic, animalile şi vegetalUe, r.
inorganic, mineralele. Regnul psy-
chodiar, propus de Bory de Saiut-
Vincent, conţinc zoophytele.
R e g re d ir e , (regredi) , ă merge
îndărăt, reveni.
R e g re ssiu n e , rhet. figură caro
întorce ordinea vorbelor , d. e. nu
trăim că se m âncăm , mâncăm, că
se trăim.
R e g re tta re , (fr.) a avâ părere
de reu. IV. us.
R e g u lă , (— la), tot ce servesce
ă conduce, direge, institut, metho-
 Re.l 342
dă, precept de observat în uăarte,
sciinţă.
R eg iU am eiit, tot ce este pre­
scris pentru :i menţine ordinea, re-
giil’a , act făcut pentru essecuţiji-
nea regulelor, legilor.
R e g u la re , :'i pune în regulă.
R e g u la rita te , calitate relativă
la uă ordine natufîife s. convenţi­
onale şi la fegule stabilite, confor­
mitate la regnle.
R e g u la to r , numesc horologia-
riî librantele şi spiralele 'dela ho-
rologip, verg'a şi linticul’ a dela
pendule.
R e h a b , instrument de musieă
persan, nere-enin câ viorin a.
R e h a n ts , (fr.) se num. lumi­
nile unuî desemn făcute cn alb s.
alte culori luminAse, cănd desem-
nul este pre hărtiă culorată; dacă
h ărti’a este alb ă. culorea sa con­
servată formedă Ies rehauls.
R e j e c t a r e , (—jicere) , ă res­
pinge, reensâ, (lespreţia.
R e la ţin n e , ( — iio \, leg ătu ră,
eorrespundinţă Intre maî multe lu­
cruri, commerrifi între mai multe
persone.
R e la tiv , ( —•eîw ), care are re-
laţiune la a ltu l, opp. absolut.
R e le g a r e , (—gare), â essiln în
un loc determinat. — llvlegatiune,
acţinne de a relegă.
R e l i e f , (fr. ital. re lie to , din
lat. relevare), promininţă. Se cjice
de fignrele tăiate s. turnate în in­
tensitatea lor naturale. Haut relief
s. plein. relief, (promininţă în altă,
plină), figură tăiată după n atu ră,
precum bustul, demi-relief, d® din-
m ătatea din intensitatea obiectulnî
represintat, figură care nu ese de
căt pre diumătate din planul pre
care este pusă; bas re lie f, cu pu­
www.dacoromanica.ro
R en
ţin ă promininţă şi lipită pre nn
fund. In pictură reliefele sunt nu-
maî apparinţi. In jnrisprud, des.
dreptul ce vassalul plătiă domnu­
lui la uere-t-arî mutaţiunî.
R H ig itiu e , ( —gio), cumioscin-
ţ’a divinităţii şi cultului ce cântă
ă se dâ, legătur’a hornului cn Dum-
nedeu.
R e lo d s , (fr.) drepturi pentru
vinderea uneî heredităţî.
R e m e d i a r e , (fr.) â adduce re ­
mediu.
B e n ie tiiu , ( — diurn), tot ce t i -
măduesee (lec).
R c i i i i n i s e e r e , (lat.) secnnd’a
duminică ă o rism e i, â cuî intrare
începe cu acesta vorbă.
R e m i n i s c i i i ţ i i , (recm-datio) ,
slabă adducere amminte.
R c m i s s i u n e , g ra ţia , iertare ;
med. diminnţiiinc.
R e illittillţi , (frig u ri), cari di-
mimiesc către fine.
R e r n o iitr a n ţi, nume dat in Hol-
landa Armini.milor, din caus’a im-
putaţiunilor (fr. remontranoe). ee
făcură, in 1610, contra synodul de
D ordrecht, unde fură condemrsaţl.
R e n io l a d e s. remonlade, (fr.)
jnscel acru (piquantV
R e m u n e r a r e , (— rare) , â re ­
compensa.
R e n d e z - v o n s , (fr.) convenţiu-
nc făcută de ă se gâssi împreună
ia horă determinată în un 1oc de­
semnat.
R e n f a li n iă , boln. p]:yiîă de
Surinam, cu foie lanceoîatc, typul
nnuî gen din monandri’a monogj’-
niă , din f.imili'a kisiJarBeJor, nu­
mit dc francesî calimbion. alpinie,
colibrochie, globbee, zerumbet.
R e n e g a t , (ad. qui renegat) ,
ebrestin care părăsesce credinţ’ a
 K en 343
luî J .—Chiu câ se trecă la altă re -
ligiune, particular la islamism. Dif-
feresce de apostat, pentrueă aces-
t’a lassă uă reîigiune pentru â se
înttfree la, credinţ’a vechiă.
R e n g j o , botn. arburel de J a ­
ponia din care s’a făcut uă speţă
â genului liliac, de care differesce
îusă prin caliciul seu profund di­
vis, prin corol’a campannlac&ă şi
nu infundibuliforme.
R e n g u i, monnetă de plumb, în
regatul Siamuluî.
R e n i f b i i t i , botn. cu foiele re-
nitormi.
R e iiif o r m e , botn. cu formă de
rarunchiu.
R e n iv c la r e , â nivelă de nouu.
R e n u m e , reputaţiune, conaide-
raţinne publică, celebritate.
R c o u iie n la c fie , s. r a —(din ra-
nuncalns'), botn. familia de plante
hevbaceedicotyledoneale căror cha-
ractere sunt: caliciu polyphyl, căte
uădată nul , căte uădată culorat,
corolă re g u lată, formată de ordi­
nar de cinci petale, mai de multe
orî regulate, stamine în număr de­
terminat , cu anthere oblunge, în­
semnate cn patru rade Inngitudi-
nali şi disehidîndu' se în doue lo-
g in ri, prin doue rade laterali; o-
varie de ordinar numerose, pre nn
receptaclu commnne, stigmate sim­
ple , frnete monosperme , nedivise
(indehiscents) addese în spic. Flo­
rile lor affectă diverse disposiţiunl,
R e u v i , (fr.) se <|ice în unele
jocuri de cărţi cănd n njneăto rp n -
ne un nnmăr de calculî, nă snmmă
maî mult decăt altui.
R e p a r a r e , ( — rare), â preface,
drege. — Reparaţiune, acţinne de â
repară.
R c p a r i ţ i n n c , astron. vederea
www.dacoromanica.ro
R ep
uneî st-elle care începe â se arră t-
tâ după ce ă fost eclip sită; opp.
' occulaliune.
R e p a u s , (fr.) odichnă.— Repau-
sare, â stă , â pune în repaus.
R e p e rc u ssiu ise , phys. resfrîn-
gere ; med. acţiunea repercussivi-
lor.
R e p e rc u s s iv e , med. reme<Jje
carî, applicate în estern pre nă p ar­
te înfiată fac se curgă în întru fin­
i r i cari o înflă, precum ghiac’a.
R e p e r to r iu , ( —rim n), cuiesîn
care materiei e snnt assedate în mod
de a le găssi facile.
R e p e fire , ( — tere), a dice, fa­
ce de nouu.
R e p o n s , (fr.) speţă de antipho-
nă cântată de i’ouî choristî după
capitule şi la care respnnde tot cho-
rul repeţind uă parte numită re­
clame s. reclamation.
R e p rc s in ta r e , â face presinte
prin uă acţiune, imagine s. al.j'u -
rispr. â espune. — Represintaţiune,
acţiune de a represintă.
R e p re s s iu n e , (— ssio), acţiune
de ă reprime.
R e p rillie re , ( —premere), ă ap-
păssă, â oprri effeotul s. progres-
sul.
R e p ro b a r e , (—bare), â r«yec-
tâ, deprobâ, condemnâ (pentru lu-
eru ) — Reprobaţiune, acţiune de â
reproba; theol. puniţiune ce Dum­
nezeu a decis din eternitate pen­
tru păccătoşî; opp. prc<leslina(iune.
R e p r o d u c e r e , â prodnee de
nouu. — Reproductiune, acţinne de
ă reproduce.
R e p s , (fr.) materiă de serică
de Lyou.
R e p t i l e , (—lis) , animale care
se tîresce, câ şarpele.
R c p u b lic ă , (res publică), Stat
 R es 344
liber, gubernat de mai m ulţi.—Re­
publican, de republică.
R e p u b lic a n is m , affectaţiune
de idge republicane.
R e p u d ia re , ( —dare), ă face un
repndifl.
R cpuiţiQ , (— diurn), dissoluţiu-
nea matrimoniuluî cănd se făcea
din partea bărbatului (m aî tăr<}iu
şi din partea fem eeî), precănd di-
vortium din partea amîndoror.
R e p u m n a n ţă , ( —pugnantîa),
Binţimînt trecător eausat de neplă­
cerea , degustai pentru ceaa ee e-
ste cnv. obligat â face, sp eţă de
acessiune.
I te p u ls iu n e , (-—sio), phys. re­
spingere.
R e p u ls iv , phys. care respinge.
R e p u la ţiu n c , (.—tio), stimă pu­
blică.
R e q u ie m , (lat.) rugăciune ce
face Biseric'a pentru morţi.
R e q u in te ro n , copil din un qu-
interon şi nă enropenă s. din con­
tră.
R e s c r i p î , i-esp;uis al imperato-
rilor vechî la Gestiunile de gubem ,
de drept carî le eră îndreptate de
gubematorî.
R e se c tă , (fr. resecte), geom. por­
ţiune â assiî nneî curbe între v îr-
ful şi tangintea sa (neusit.)
R e s e c ţiu n e , (—tio), chir. tă-
iare a estremităţiî unui os în cas
de fractură neconsolidată.
R e s e r v a r e , â reţine, oppri, pre-
stâ, ţine la uă parte.
R e se rv o ritt, (fr.) loc făcut es-
pres pentru â ţine c6-va în păstra­
re , la uă parte.
R e s e d e r e , k şi ţine locuinţ’a.
R e ş e d i n ţă , lăcuinţă habituale
şi stabile, obligată în un loc.
R e s e m n a r e , â lăssâ, â depune
www.dacoromanica.ro
R es
uă dregătoriă tn favorea cuî-va,
că refl. ă se suppune, lăssâ în
voia.
R e s c m n a ţiu n e , suppunere. în-
tr e g ă , sacrificiu de voinţ’a şa.
R e s id iu ţă , vd. Reşedinţă.
R e s in ţim în t, aversiune.
R e s is te re , ( —stere), ii nu cede
impresiuniî unui c o rp , stă contră,
â se oppune.
R e s is tin ţf i , opposiţiune.
R e s o lu ţiu n e , determinaţiune;
jurispr. dissoluţiune, rescisiune ;
med. dissipaţiune â uneî înflăture;
phys. redueţiunea unuî corp în sta­
rea sa primordiale prin divisiunea
şi separaţiunea părţilor.
R e s o lu tiv I ,pharm. remecjie pro­
prie h. resolvi cu incetuL diverse
înflătare , precum alcalile, diverse
ape minerali s. al.
R e s o lu t o r , jurispr. carc pos-
sede vertutea de â resolvi vre-un
act.
R e s o lv in te , ( — vens), c a re re -
solvesce.
R e s o r b ţ i u n e , ( —tio), absorb-
ţiune de â doua oră.
R e sp e c t, deferinţă, summissiune
volnntară.
R e s p e c ta b ile , de respectat.
R e s p e c ta re , a adduce respect.
R e s p e c tiv , relativ, care se re -
feresce la fiă-care în parte.
R e sp e c to s, care ţine respect.
R e s p ir a b ile , ( —lis), care se
pote respiră.— Respirabililale, ca­
litatea respirabilelnî.
R e s p ir a r e , ( —rare), a attrage
aerul în pept şi â lu respinge ap­
poî.
R c s p ira ţiiiu e , aeţiune de a re­
spira. Kespiraţiunea introduce în
plămâni aerul aîmospheric şi pune
materialiie sângelui (sănge vînos
 R et» 345
ammestlcat cn lymph’a şi chylul),
în contact cu acest a e r, pentru ă
completa hematosea şi â dă liciciu-
Iul calităţile vivifăcătore proprie
sângelui arteriale. Organele carî
au acestă funcţiune, snnt plămânii,
la mam im fere, passerî şi reptilî,
branchiele , la passerî şi mollusee,
tracheele la insecte. L a hom res-
piraţiunea se face: phai-yngele pri-
imesce aerul din gură s. din fos-
sele nasalî şi lu transmite lanjn-
gvliti, acest’a lu dă trackeei arte­
re, di visă în doue canall numite
bronchie, carî, î-amificându-se în in­
finit forinedă plămăniî unde mer­
ge aerul ca se purifice sângele. Me­
canismul respiraţiuniî constă cu to­
tul în mişcările successive de con-
tracţiune s. de dilataţiune â thora-
celuî s. peptuluî şi în urmarea plă­
mânilor înşişi, mişcări cari produc
suceessiv aspiraţiunea şi espiraţin-
nea aerului atmospheric. Mişcarea
rşspiraţiuniî este prin urmare com­
pusă de done tim puri, acel’a prin
care aerul este întrodus în plămâni
(inspiraţi une) , şi acel’a prin care
este rejectat aflară, (esţiraţiune).
R e sp ir a to r , carc servesce la re -
-spifaţiune.
R e s p o n s a b ile , care este cau-
tor de cv.—Responsabilitate, cali­
tatea responsabilelnl.
R e s p o n s i im e , pensiune plăti­
tă de ecestriî de Malta cătrc or­
dinea din care făceâ parte.
R e s s o r t , (fr.) phys. putere e-
lastică.
R e s u s c ita r e , (fr.) h revocă,re­
duce la vigţă.
R estab ilire , â pune în prim’a
stare.
lîe s ta u r e n t, (fr. pr. restoran),
stabiliment de mâncare (birt).
www.dacoromanica.ro
R et
R e sta u r a r e , (instaurare'), ci re­
stabili, restitui.
R e s ta u r a ţilllie , (ins taur a tio),
acţiune de â restaura; hist. stabi­
lire â unei dynastie vechie. Se di­
ce particular de Stuarţl în seci. 17
şi de Bonrboni îu seci. 19.
R e ste , (fr. pron. rest), remas ,
remăşiţă.
R e s tio , botn. typul genuluiresti-
aceelor, (restiaceae), familiă de plan­
te monocotyledonee stabilită de L.
C. R ich ard , carî cresc dincollo de
line a tropicale, cel m al mare nu­
măr îu N.—Hollanda.
R e s titu ir e , ( —tuere), a întorce
ccaa ce a fost luat, â redă, resta­
bili, repară.
R e s titiiţiiu ie , ( —tîo), acţiune
de ă restitui.
R e s t r i c t i v , care restrîn g e, li-
mitedă.
R e s t r i c ţ i i i u c , acţiune de â re­
strînge, circunscripţiune; phys. res­
tabilirea unul corp elastic, care dn­
pă ce ii fost căt-va timp în stare
de confracţiune, revine appol în
starea sa naturale.
R e s n lt a r e , (—tare), a eşi, urmă
din cc-va.—■Resuţtal, ceaa ce re-
sultă.
R e s u m e r e . ( —mere), â presin-
tâ în sc u rt, în puntele principali,
uă oraţiune, argument s. al., â re-
capitulâ.
R e s iim p ţiu iic . acţiune d e a re -
auiue şi effectul,
R e s u i’r e c ( iu n e , ( —ctio ), în -
viuare.
R e te n tiim , (lat.) articlu ne es-
pres în uă sentinţă, care însă nu
încete <jă a face parte dintr’insa şi
ii si ave i’sccuţiunea.
i l e t i c i l i f ă , ( — centîa), ommis-
sinne de ceaa ce căută â se cjice;
 R eu
rhel. figură prin care oratorul se
întrerupe in medloeul vorbirii şi
părăsind propusul ce începusse, tye-
ce la aite lucruri.
R etin ă , (—na) s. amphiblestro-
idă, a treia şi cea maî internă din
învelişele membranose ale ochiului,
formată de partea pulposă s. me­
dulară h nervului ochiului, şedinţ’a
principale a visiimii.
R e ţin itft, inflammaţiune k reti­
nei characterisată prin photophobiă,
scăpărate Inmiuose, sensaţiunea u -
neî tensinnî maî mult a. mal pu-
cin penibili în globul ochiulnî ou
contracţiuuea pupilei a. al. — Con­
tră . dînsa pediluvie sinapice (apă
caldă căt se pote sufferl cu 30—60
gramme făină de m u şta r, ă se ţi­
ne peciile 8— 10 minnte), seta la
uuculă s. al.
R eto rtiu u , arbure de Peruvia,
ac ac ia a lirebouchon.
R e to u r , (fr.) mers contrar eel-
luî d’ ăntîiu , întors.
R e tra cta re, (fr.) â retrage, de-
probă ceaa ce s e . stabilisse, <}is-
sesse.
R e tr a c ţiu n e , med. concracţiii-
ne, scurtat a! uneî părţi.
R e tr i b ii ţi ii u e , resplată.
R e tr o a c tiv , pare lucrecjă ass.
trecutului. Se dice tot-deuna allă-
ture de effect.
R e tr o c e s s iiu ie , cessiune , re -
missiuue â dreptului ce ni se ces-
sesse.
R e tr o g r a d , (fr.) care voiesce
ă restabili trecutul. iV. us.
R e tr o g r a d a r e , a merge îndă­
răt. — lietrogradaţiune, acţiune de
â retrograda.
R e u e itlin ie ă , vd. Entsmică.
R e u m a in e tr u , phys. instrum ent
www.dacoromanica.ro
346 R ev
pentru â măsară repeditatea unui
cui rinte.
R e iiliitu tif, (fr.) unire la un ioc,
adunătură. JV, us.
Reuni i r e , (fr.) a aduna la un
loc.
R e v e il '- R i a ti u , (tr.) horologiu
pentru ă deşteptă dimineţa.
R e v e la re -, (fr.) ă declară ceaa
ce eră secret, discopperi.— Revela-
ţiune, acţiune de ă revelă.
.R e v e r i n ţ a , ( —rtniîo), respect,
veneraţinne,
R o e r s i n n e , ( — sin), jurispr.
întorcere s. drept de întorcere ce
are donatorul la bunurile dăruite
de sine cănd donatarul more fără
copii.
R e v is i s i u e , acţiune de â re­
vede.
R e v is i t, (lat.) se pune pe do­
sare ca se indice că s’a făcut re-
visiune prin unul din consiliariî ca­
merei corriputelor.
R e l o c a r e , ( —care), ă rechiă-
mâ. — R evocatiitnc, acţiune dc â
revocă.
R e v o l t a , vd. Retohttiune.
R e v o l t a t e , a pune în revolu-
ţiune.
R e v o lu ţ io n a r , părten, autor al
revoluţiuniî.
R e v o S n ţiiin e , (—tio), rescolă,
turburare; astr. întors periodic al
uneî stplle la puntul de unde ple-
casse.
R e v o l n t h e , medicaminte carî
aperă uă revoluţiune.
R e v u l s i u n e , aeţiune de â in-
torce hnmorile din uă parte ă cor-
pnluî pre alt’a.
R e v u l s i v e , medicaminte cari
caiis<i(}ii uă revulsiune.
R f ta p s o d î, (£aţ)W|/otc din Şart-
Teiv doiâ)\v s. (idâdoq, S. al. vd.
 Risc •347
Bernhard Gricch. Litt. Geseh. I),
căutători îu Grecia primitivă cari
eseeută cânturi epice, proprie s.
streine, în mod epic recitativ s.
poeţii carî le făcea autori aî aces-
tori c a n tu ri, (ast-fel Homer după
Platone jri'ţivoiv Xliadea şi
Odyssea'. Rhapsodi» fortnâ nă cor-
poraţinne nnmerosjl şl considerată,
îm brăeeaţî în vestimînt roşiii pen­
tru Uiadea, violet pentru Odyssea,
în jrnănă uă uuia ((idCufog, ui6r.oq.
ov.ipztfjov). dujjă Disseu, syinbol ai
profe&siuniî de poet, cădurăcu scrie­
rea cânturilor lnî llomer şi re.spîn-
direa lor. De d în şiî, între alţii O.
Miiller (Grieeh. Littera. tnrgesch.
I p. 54 sqq). W elcker , Der epis-
che Cyclos.
B h a z ilt, boln. plantă din fami-
li’a aristoloehiielor.
R b i-a d illii, (din lat. rlteas) chem.
materia enlorante â macului sălba­
tic, (erroticum papaver).
H lie in ă , chem. substanţă cstras-
îsâ din rhen.
R lie o in e tril, galvanometru.
Ith « 'to iv. cel ce profesetjă, pre­
dă rhptorie’a,
R b c to ric fi, artea de â vorbi bi­
ne s. artea de â convinge. Vd. Le-
frane Rhet. (Par. 1853) p. 4.
R iic o m a iiie tr ii , phys. instru­
ment pentru a măsură repeditatea
uniiî currinte.
R h e u m n tis in , (g r.) se numes-
ce, î d u s h ! vulgar , dureri vage,
nevralgia. Propriu des. nă affeeţi-
une essinţieale mobile care aggre-
de maî ales părţile fibrose alejnn-
eturelor şi mnschiî, characterisată
prin uă durere m aî mnlt s. mai
puţin viuă (eu neputinţă s. diffi-
eultate de â mişcă partea affcctată)
Ia care se unesc addese synipto-
www.dacoromanica.ro
mate infiamnaatorie. — Rheumatis-
male, care perţine rhcumatisrauluî.
R h e il, (rheum, fr. rkttbarbe din
rha barbariim s. gr. rka şi barba*
ros), plantă berbaeeă de China, A-
sia septentrionale, T a rta ria , Sibe­
ria s, al.
R f l e x i s , (gr.) med. ruptură â
uneî vine, â unui abces.
K l i i c u o s e , med. erispaţinne a
pelliî cu snbţirire â corpului.
R h iu a l g ia , (gr.)- med. durere
de nas.
R h ilia ilth , ( — th u s, alectorolo-
p h u s), gen din famili’a serofulari-
atelor, conţinînd plante herbaeSe eu
rădăcin'a dreptă, foie simple şiop-
puse. calicii! înfiat eu 4 dinţi, flori
vnarî.
R b in o c e r , (— ros),—bine roleT
gen de pachyderme conţinînd ani­
mali mari şi difformî de uă pute­
re estraordinară din părţile forte
calde ale Asiei şi Africeî, maî a~
Ies din Indiele Orientali, Abyssi-
nia, insulele Sondei s. al.
R h m o lo p liiîi, (gr.) gen decbei-
roptere.
R iiin o in a c e r , nat. .insecte din
ordinea coleopterelor, seeţiuneahe-
teromerelor, tribul cdemeritelorsiint
mice şi se găssesc pre flori în E u­
ropa meridionale şi Barbaria.
R l i i n o p l a s t i ă , (g r.) arte de â
reface nasul. Se taiă de pre frunte
nă porţiune de pelle după form’a
nasului, a! cuî am bit (contrar) e-
ste lnat pre nă buccată dc hărtiă
s ceră. Aeestă peliculă, care se ţi­
ne numai între ochi, se aşterne în­
tors» preste partea ruptă (sur le.
tronşon) â nasului. Celle doue pel-
lî, puse în eontactu prin punturj
de sutură, se unesc fi formedă an
fel de insit. Preste 25 <]ile uniunea
 RllO 348
este completă. De acesta methodă,
numită method' a indiană (e dată
de Indian!) differesce metliod'a i -
laliană , numai pcntrucă taiă pel-
lea de pre siiprafaş’a antcriore şi
internă â braţului. Este tot-deuna
necessar că buecat’a plantată se
communice cn partea deunde este
împrumutată pănă cănd cicatrica-
tiunea este completă. (Bouill. Vd.
ejusd. art. Plastique.)
R h in to n ic n , baccăţe de thga-
tru, sp eţă de atellane, date de Ehin-
ton dela Tarent. Cous. Lorentz De
Tarentt. rebus, p. 26 sq.
H liip ip te r e , ( —ra), ordiue cre­
ată de Latreiilc, conţinînd insecte
mice, vecine de diptere.
fU liZ o p tlo rS e , (din rhizophora)
famiiiă de plante dicotyledone, mo-
nopetali hypogine, conţinînd arburî
şi arburel essotici.
R li iz o s p e r m e , (gr. fr. rliizos-
permes , marsiliacees , sahinies) ,
famiiiă de plante eryptogame.
R h o d ia c o n , sppfă de emplas-
tra descris de Gallian.
R li o d if a , petră care prin culo-
rea şi form’a sa semănă unei rose.
R h o d it is , nat. petră ă cellor
vechi pre care Pliniu o pnrie între
geme şi care este de culdrea rosei.
Acest’aşi nume s’a dat quartzuluî
hyalin rosă.
R l i n d i u , ( —diurn) , metal care
n'a fost încă găssit decât allegat
cu platin’a.
R li o d o r a c f i e , botn. plante ale
căror charactere constă în un ca-
liciu divis persistinte, corolă inse­
ra tă pre. basea caliciului, monope-
tale s. lobată, stamine îo număr
determ inat, distincte, inserate pre
corola în generile monopetali şi li­
pită de b, sea caliciului în generi­
www.dacoromanica.ro
le apprope polypetali, un ovar su­
perior cu stylul unic, stygmată sim­
plă, addese capitată. Florile lor sunt
de ordinar dispuse în corymbe as-
silare şi termiualî.
R h o e a s , vd. lîhyas.
K lio g llie , (gr.) chir. fractură
â caluei, care constă în uă dispi—
cătură lu n g ă, strim tă şi superfici­
ale.
lilio illb , ( —bus), geom. parale­
logram ale cui doue ăughiurl sunt
obtuse, doue a c u te , laterile egali.
Şi losange s. lozange.
R li o n ib a , balsam de Madaga­
scar.
R lio illb o id , geom. figură recti­
linia cu doue ănghiurî acute doue
obtuse şi patru laterî oppuse şi pa­
ralele.
R h o m b o i d a l e , anal. botn. cu
patru ănghiurî, doue acnte, doue
obf.usc, respectiv oppuse.
R lio p a lic , (flurs), metr. vers ale
cui vorbe se succed mărindu-se cu
uă silab ă, eunjahe.
l l li ii m a p i r , med. nume dat fri­
gurilor rheumatismali.
R li y a s , (gr.) med. scurgere con-
tinna de lacrime, cansată de dimi-
nuţiunea s. consumpţiunea carun*
cnlej lacrymalî.
R h y n c o p r i i i , (—prion) , nat.
name generic nl araciinidelor cari
compun genul argus.
R liy n c o s e , botn. plantă vivace
de China. Form edă un gen în dia-
delphi’a decandriă.
R li y n c o tl ic c , botn. arburel de
Peruvia ale cuî charactere s u u t:
un caliciţi de cinci foliile oblunge,
terminate prin un vîrf în subulă ,
celle doue inferiori mai m arî; nici
uă corolă, (Jece stamine, cincî ova­
re oblungî velate cu stylul sen rt,
 R ib
unite prin basea lor şi terminate
prin stygmate dese. Cincî capsule
sessilî, oclate, terminate prin code,
separăndu-se prin base, dischiclîn-
du-se prin partea internă şi conţi­
nînd fiă-care uă săm înţă oblnngă.
Acest arbure formedă un gen în
polyandri’a pentagyniă.
R l i y n c o g r a p h , pictor de obi­
ecte vulgare.
R h y p t i c , numesc unii humo-
ristî medicamintele privite de dîn­
şiî câ proprie â attrage (entraîner)
humoriie viscose s. corrupte adhe-
rinţî la v re-u ă parte a corpului,
detersiv.
R liy tlu n , (gr. ) nnmăr, cadinţă,
m ă su ră ; metr. successiunea regu­
lata a acelor’aşî tim p u ri, â acelu­
iaşi p ed e; mus. differinţă resnl-
tante în mişcări din inţâl'a s. le-
nitudinea, din lungimea s. brevi-
tatea timpului pus spre â le depli­
n i; med. proporţinnea pulsaţinni-
lor. L a cel vechî rythmul eră, pen­
tru musică şi poesiă, ceaa ce nu­
mim astădi m ăsură, ad. uă miş­
care iuccessivă şi snppusă la uere-
carî proporţiunî.
R h y th in ic , care perţine rhyth-
muluî. Musică rythmică, eare este
ordinată cu uă symetriă perfectă
în membrele din carî se compun
periddele selle.
R li y ti n d o s e , (gr.) med. depres-
siune â globului ochiulrtî.
R h y tU in o p e ă , (gr.) numiă ceî
vechî partea arţiî mnsiealî eare pri-
viă. legile rhythmuluî.
R b y z o s p e r m , (gr.) botn. gen
de plante, fr. nolelee.
R i b a u l s , comm. telă, pînfjă de
sylin (xylinum,) de Indie, de ordi­
nar albă.
www.dacoromanica.ro
349 R ig
R i c - â - r i c , (fr.) la riguros, cn
totă esactitatea,
R i c a t i . (equaţiuite de alg.) e-
qnaţiune differinţale de prim’a or­
dine. cu doue variabili, propnsăde
corniţele R, în 1720.
K ic e r c a t a , (ital.) mus. speţă
de fiintasiă, de preludiu.
R i c i n a t » , chem. sare din acid
recinic, şi uă base.
R ic in ic, (acid), acid estras din
untul de ricin.
R ic tu s , (lat.) larg dischis al
gnreî.
l i i d i c u l , (—diculus), de rîs, ri-
sibile.
R if le in a u , carabina , pedestru
anglu.
K ig o n d o il, vd. Rigodon.
R i g i d , ( —d u s), auster , sever.
—Rigiditate, austeritate.
R ig o d o n s. R ig a n d o n, (dnpă
Eigand inventorul), mus. modula-
ţiune şi danţ de uă mişcare letă
(veselă) care se divide, de commu­
ne în done iteraţiunî. Vd. şi Bouil-
let.
R i g o r e , ( —gor) , asprime se­
veritate.
R ig o r i s m , morale pre severă.
— Rigorist, pre sever în precepte­
le sâlle.
R ig u r o s , (—gorosum), care a -
re rigore, care se face cu rigore.
R im ă , (din rhylhmos) , unifor­
mitate de sunet la finele ă doue
s. mal multe versuri.
R i u f o r z a n d o , (ital.)- mus. in­
dică necessitatea de trecere pre ne-
sinţite dela piano la forte.
R ip i e n o , (ital.) mus. plin, îm -
plut. A rrattă că partea înaintea cui
stă caută â fl eseeutată în chor b-
de l6te instrnmintele.
R it, ( — tus), modul cnm se prac­
 350
tică ritu rile, s. ceriinoniele nuel
religicinl, formulele şi usurile lithur-
giei.
R it a r d a n d o , (ital.) mus. întăr-
<$iănd. Desemnă uă miscaie din ce
în «6 mal uşioră.
R i t u a l e , li bru ai biserieef c-are
arrattă ordinea şi form’a cerimo-
nielor cari cântă a t>e observă Ia
celebraţinnea serviţulul divin in uă
biserica particulară, in nă dioee-
se, in nă ordine religiosă.
R it u a li s n i, descriptiune , trac­
tat, systemă şi rituiă.
Siivaiie, (--lis ), eoucurrinte, cel
ce pretinde acel’aşî lueru eu altul
şi i lu dispută.
R jv ali& are, (fr.) â disputa de
merit, de talent, eu cnv.
RăvaHtate,(-—tas), coneurrinţă,
pretenţiune â m al multor persone
la acel’aşî lu c iu , etnnlaţiune.
ÎS o b e rt, se num. teu bărbat ca­
re se lassă â se couduce de eon-
sârtea s a , allusiune !a regele Ro-
bert care împinse pre departe pa-
ciinţ’a- maritale.
Roliertinc, (fr.) theae de bac.
cal&ureat, după numele Iul Iîobert
Sorbon.
R o b u s t, ( —liis), ta r e , \iguros
(vîrtos).
R ococo, rea gust al arfiT, nu­
mit după un gen de ornament, de
styl şi d e d e s e m D al scholeî d e snb
Lndovic XV şi XVI.'
R oefm as, (pron. mlmas), bas­
male de sylin dc Indie.
R ogat, (lat. ad. qui rogat) eccl.
sp eţă de commiasiune prin carero-
gă cnv. pre nn judecător de bise­
rică din altă diocesă â permite se
tr^eă unul din suppuşil sei in cea
altă diocese din caus'a unuî matri­
www.dacoromanica.ro
R om
moniu început eu uă personă care
este domiciliată accollo.
R o g aţiu n l, rugăciuni publice
însoţite de processiunî, ee se fac
în biseric’a romană pentm bunu­
rile pămîiituluî în celle cincî dile
carî preced ascensiunea. Sunt ins­
tituite de St. M am ertîn 468 a. 474.
Roger- bontcm ps. (fr.) hom
care nu cugetă decăt la plăceri.
Holixvand , (germ.) substanţă
minerale compusă de carbonat de
calce şi de fer, de culore albă a -
dumbrită cu cenuşiu s. ro ş ia t, da
uă strălueinţă introsă , numită şi
Wandstein s. ankdrite.
R o k a i s. Kirmae, charactere ale
scrierii currinţi â Musulmanilor şi
Arabilor în literele lor m issive,
compturile lor 8, al.
R o l , (fr. lat. partis), partea li­
nei buccăţe tUgatrall ce un actor
caută sp sciă şi se espună.
Roiuaică, [limbă), lirob’a G re­
cilor din imperiul roman de Occi­
dinte [ţîlaaatbi] S. an/.oqoi/taxt; rj).~
wâreg), şi â Grecilor actnalT. Maî
multe la Baehr Gescli. der roem.
Litt. I p. 19.
Ro m an , nume cu care poeţii
provcnţali (Troubadours) desemna,
la (Jumătatea seeluluî X (960) lim­
b’a lor; appoî deuominaţiune i uerl-
caril poeme scrisse în limb’a ro­
mană (vd. urm). Astădi historiă
fictivă, scrissă în p ro ssă, uude a-
ntorul caută â escitâ interessea sau
prin disvolţarea passiunilor sau prin
depingerea moralilor sau prin sin­
gularitatea eventurelor pur imagi­
nare. Cons. Lefranc Litterat. I. Mar-
montei Elem. de litter.
Rom ană, (limbă), sub Romani
lirab’a popornluî, (lingua romana,
rustica, vulgaris plebeja, opp. lin-
 351
gua nobilis, classica îa timpnl Ca-
rolingilor /. întina).
R o m a n ic e , (limbe), limbele for­
mate din limb'a latină. Ass. origi­
nii , respîndiriî şi formaţiunii lor
vd. Ronamy in ftlem. de 1’Acădem,
des Inscripţiona et de belles-lettres
XXIV p. 603 sqq. L. Raynouard
in Introductioa la C'hoix des Trou-
badonrs t. I. II. Lex roman, t. I
p. X III sqq. Comp. ejusd. Gram-
maire . companie des langues de
l’Europe latine (Par. 1821) şi Ro-
quefort Glossaire de la langue ro­
mane. (Par. 1808;. Georg. Corne-
w a’l Lewis, An essai on the ori-
gin .ind formation o f the Komance
language, containing an Examina-
tion of L. Raynouards Tlieory of
the Relation of the Italian, Spanih
Proveucal and Francii to the Latin
(O-ţ foi-d 1835). in genere Dietz
Grammatik der romanischen spra-
chen (Bonn.)
R o m a n is t, autor de romane (fr.
romancier.)
M o m a iîfic , califică locurile, tare-
turile (paysages), cart rechiamă
imaginaţi unii deseripţiuaile poeţi­
lor ţii romanelor.
R «insî-scot, denarul SăutuldîPe-
tru . !a Ahglî.
R o n i i c o l e , (fr. termin al luî
K ahelais), auppus curţii Romei.
R oasdeam , (pron. rondu), mică
buccată de versuri propria frauce-
silor, compusă de 13 versuri, pre
done rime eu uă pansă la versul
al cincile şi mia la al optule şi al
«ni prime vorbe (s. prim’a vorbă)
se repete.se după versul al optule
şi dnpă ultim ul, fără â particepe
la vers. Form ’a acestui fel de poe-
siă e variat addese. Rondeau re-
double , este compus de un număr
www.dacoromanica.ro
R ug
nere care de strophe egali între dîn­
sele şi cari depind de numărul ver­
surilor ce conţine prim’a strophe.
Form ’a sa cea m aî ordinară snnt
patru strophî, arm ată de cinci a l­
tele din carî primele patru ae ter­
mină fiă-care prin un vers din p ri­
m'a strophe şi când, prin acest med-
loc, acestă strophe e cu totul re-
peţitâ, se adaugă uă ultimă, mus.
buccată de musică instrumentale
â cuî primă strophe se repetă la
fiă-care din celle-alte strophe. Cănd
e vorb’a de uă buccată de sym-
p h o n iă, de so n a tă, se diee rondo
(ital.)
M o sii, ( —sa),-trandafir.
R o s a t a , chem. ‘sare din acid ro-
saric şi uă base.
R o sb S f, (augl. roastboef),bouu
fript, friptură de bouu. Buccătariî
francesl numesc astfel şi partea de
diudărăt â unuî mei, berbece, că­
prior s. al. friptă. Un resbif de che-
vreuil.
R o s s o a ia lic o , (ital.) una din
celle maî frumose m arm u rî, roşiă
ale cellor »ecliî, trassă din Egypt.
H o s s o l i s , (ital. Uqvore rosso),
spefă de liquore făcută de rachiu,
sachar şi uere-carî perfumnri.
R o ia fiu n e , (—tio), învîrtire în
rotund câ uă rotă ; phys. mişcarea
unuî corp assupra sa însuşi.
R u g , (— gr ămadă de lem­
ne pre carî se ardeii (cremare) mor­
ţii, la R. Locul unde erâ pus se
numiâ nstrintim, uftrina. După ce
se aruncasseră flori, corone s. al.
preste lemne, le aprindea, şi în n-
na cu plângerile, vărsa preste dîn­
sele vin şi parfumurî, (odores, li-
quores, unguent a).
R u b if ic a n ţî, medicaminte cari
 H ui
applicate pre p e lle , ! eaiisetjă in-
flammaţiune şi rosielă.
R u h i a c e e , (după genul typrw-
bia) , famiiiă de plante dicotyledo-
ne m onopetalî, conţinînd arburî,
arbureî, rar lierbe, ale căror cba-
ractere constă în nn caliciu sim­
plu, m.onopbyl, cu limbul superior
mai rar întreg, caduc s. persistin-
te, corolă regulată, de ordinar tu-
bulosă , în stamine în număr de­
term inat , un ovar maî addese in­
ferior, styl unic şi maî rar dupli­
cat stygm ată maî tot-deuna duplă.
R u b r i c ă , (—ca), se cjice de or­
dinar vorbind de tifle carî sunt în
libri de drept civile , de drept ca­
nonic, pentru că altă dată se scri-
ek cu roşiu.
R u in ă , (— na), sfărăm ăture ale
nnuî edificiu, uneî urbl derîmate.
www.dacoromanica.ro
352 R ug
R u i n a r e , (fr.) â pune în ruine.
R u s tic, (— cus}, cămpen, ţărră-
nesc- — Rttslicilale, simplitatea, ru-
ditatea ţărrâneseă.
R u tac ee, (după genul typ rula),
famiiiă, de plante berbacee s. fru-
tescinţî cu foie alterne^ simple, di­
vers lobate s. decompuse, maî rar
întrege, forte addese însemnate cu
punturî translucide, cu s. fără sti-
pule s. offerind în locul lor diuţî
setiforml, caliciu libru, persistinte,
petalî în num ăr egale divisiunilor
caliceluî. Florile lor perfecte, regu­
late, în genere hermapbrodite cresc
în corymb s, în racem'î (fr. grap-
pes), printre foie s. pre vîrful ra-
murelor.
R u y d e r , vqcliiă monnetă de Hol-
landa.
 s.
S , a 19-a literă. Câ numerale rus sabina), speţă din genul juni-
valâ, la R. 70, cu uătrăssură d’as- p e ru lu î, conţinînd un arburel al­
supra 70,000; la Grecî e' — 200, pin şi orientale divis în maî multe
’C ~ 200,000, 5 ~ 6 . Iu evul meijiu varietăţi. Foiele selle sunt aşia de
7, S .~ 7000. Câ breviaţinnî desem- acre câ cingură applicaţiunea lor
pă la R ., Sanctus, S. J . Sacrum pre pelle o infiamniă.
Jovi, (conseei'at luî J o u e j; S. M. S a c c h a r a tâ , chem, sare din a -
Sacrum Manibus; (cousecrat ioa­ cid sacharic şi uă base.
nelor) ; S. P. Q. R. senatus popu- S a c c l i a r i c o l , califică ţârrelle
lusque rom anus; (senatul şi popo­ unde se cultivă calamul desachar.
rul rom an); S. D. salutem d ic it• S a c c h a r o la c ta tS , chem. sare
S. Q. C. senat-usque consultum ; din acid sacholactic şi nă base.
S. C. A. senatiisconsulti auctoritas. S a c c h a r o m e tr u , chem. instru-
(Cic. ad Div. VIII, 8). In musică meni pentru â măsură saccharul
stă pentru solo. — In formulele phy- conţinut în uă substanţă.
sice denotă sulfur; Si, siKcmm, Sr. S a c if o r m e , în formă de sac.
strontium. ln calendare snint 8. so­ S a c c h o g u m it ă , chem. princi­
lei/; în calendarul republicau ses- piu saccharat al glycyrrhizzeî.
lidi s. septidi. Pre monnete arrattă S a c c o m y s , (diplostoma), mic
că au fost fabricate la Troyes. animale , rosator de A m erica, din
S a b b a t, nltim’a d iâ săptămăneî divisiunea claviculatelor.
la Judeî. — Sabbalic, (d i— (Ji’asab- S a c c n lu s , nume dat unei te -
batuluî, (a n —). al 7-\6 an. rebratule.
S a b a d illa , botn. speţă de ve~ S a c e r d o ta le , (—lis), relativ la,
ratru originar din China. care ţine de preot.
S a b a i l l o n , vin alb săchărat, S a c e r d o (iu , ( —tlu m ), devini-
băutură în Italia. * tate sacerdotale, collecţiunea preo­
S a b a tc lo , botn. speţă de bure­ ţilor nneî religiunî.
te commestibile de Lanquedoc. S a c k i s. sacqui, sp eţă de bere
S a b a t h , nouembre la Hebreî. de ores în Indie şi Juponia.
S a b a u d iq u e , (po«dre), pulbe­ S a c r a m e n t, ( —turn), semn vi-
re dată de Juncber. sibile al graţiei nevisibili instuit
S a b e is in , s a b a is m , s a b is m , de Dumnedeti pentru santificaţia-
religiune â Magilor şi Guebrilor al nea homenilor.—Sacramentale, ca­
cuî obiect eră adoraţiunea soreluî, re perţine unuî sacram ent
ă focului şi astrelor. S a c r if ic a b ile , propriu de sa­
S a b e llia n is m , doctrin’a luî Sa- crificat.
belliu, systemă de credinţă în nn S a c r ific a r e , â face sacrificiu.
singur Dumnezeu care se revelă S a c r ific iu , (—cluin), offerinţă
sub txeî numinî. eu uere-care cerimoniă.
S a b in a , ( —n a , herva, junipe-
23

www.dacoromanica.ro
 Sal 354
S a c r ile g ii! , ( — legitim), profa-
naţiune k lucrurilor săufe.
S a c r o , particula care se nnes-
ce cn vorbe de anatomia câ se ar-
ratte relaţiune cu os sacrum-
S a d e r s. sadder, Iibru care con­
ţine religiunea Guebvilor g. P arsi-
lor.
S a e k o n g a r , regele m ă rii, ca­
pul piraţilor scandinavi.
S a g a c e , ( —gax), care are sa­
gacitate.
S a g a c i t a t e , (— tas), perspica­
citate , pătrundere de spirit (iscu­
sinţă), prudinţă.
S a g it a le , (sutură), anat. sntu-
r ’a calnei formată de artienlaţiu-
nea parietalilor.
S a g u l, (—lum ), vestimînt mili­
ta r al Romanilor.
S a i d , chărtiă egypţiană.
S a ig a , patruped antilop dela
Nord-
S a l i s b u r i , arbure de China.
S a li v a , (—va), humore aposă
secretată de glandulele salivare.
S a li v a r e , (glandule), s. appa­
ra t salivar, se num. treî parechie
de glandule asserjafe de fiă - care
parte a gureî; parotidile în cavi­
tatea articulaţiunil m assileî, sub-
massilarele pre partea de 4eos &
g u re î, snblimbalih-
S a l o n , (fr.) casă mare pentru
& priimi.
S a ls o la , (—la), botn. ty p a lg e ­
nului salsoleelor, din famili a atri-
pliceelor.
S a l u t a r e , (—ris), mântuitor.
S a l u t a r e , ( —«are), â da un
semn eaterior de eivilitate (cui-va).
— Salutaţiune, acţiune de â salu­
tă. Salutaţivne angelică, rugăciune
la S-ta V ergine, care începe cu
vorbele: Are, Maria, gratia plena.
www.dacoromanica.ro
S an
S a n i p a , palm apos de Guiana.
S a m s c r i t , vd. Sanscrit.
S a n - b e n i t o , vestimînt cu care
îmbrăccâ victimcle ineisiţumii în
Hispania şi Portugalia.
S a n c ti f i c a r e , vd. Săriţificare.
S a n c ţi u n e , f—fio), confirmaţi-
une legale dată uuui act emanat
dela iţă autoritate.
S a n c tu a r , ( —*■?«/«), Ia Chres-
tinl locul din biserică unde este al­
tarul.
S a n d n liu , ( —Huni), încâlţămînt
Ia femeele grece , care eonsfâ din
uă talpă legată pre pede pănă Ia
genuchiu cu ciuelle şi inelle. A.S-
tă4I purtate dc călugări.
S a n d w i c h , (angl.) buccată de
pane copperită cu unt şi siuncă.
S a n g l a r g a n , preparaţiune me­
dicinale de China pentru ă opprî
sângele.
S a n id in , miner, spefă de feld-
spath vitros.
S a n i t a r , care privesce sănăta­
tea.
S a n s c r i t , schansciit, sanskret,
samskrit, samskrulan, (limb'a săn­
ia, perfectă), limb’a In d iilo r, dela
concisiţiunile Mahomedanilor rema-
să m6rtă şi studiată numai de pre­
oţii Brahmani. Pali, pracritul, lim ­
b’a cawi şi limbele mdo-europene
sunt fiie ale sanscritului. Assupra
acestei Iimbe F r. Schlegel, Ueber
die Sprache u die Weishcit der In -
dianer, Grammatic'a Iul Bopp. Ass-
literaturel W eber, Vorlesungen iib.
die indische Litteraturgescli. Pen­
tru relaţiunea sa cu limba latină,
Bopp Vergieickende grammatiic, J .
Klaproth. Aşiâ polylotta p. 45 sqq-
B enary, Lat. Lantlehre; Kennedy,
Besearches in to the origin and
offinity of the principal languages
 Sar 355
of Asia and Europa (Lond. 1828),
contră care Jăckel în Iahn, a. Ia-
hrbb. der Philol. und Paedagogik
XXII, 3 p. 259 sq. X III p. 80.
S a n s - c u lo tt e , republican eselu-
giv, revoluţionar din m ass’a popo­
rului.
S a n ţi f i c a r e , â iace sâ n t.
S ă n ţ i t a t e , sfinţenia,
S a is o n , (fr.) unul din celle pa­
tru timpuri ecinopţialî, annutimp,
(f empestas).
S a l d o r i j a , speţă de vnrtjă de
Hispania, dissă deF rancesi şi hei-be
a olives.
S a l i a i i , passăre de B ra silia ,
struţ american.
S a li c ia n a i , cânt de organat lung.
de 8 pedî.
S a l i n o g r a d , chem. instrument
pentru a recunnosce prin greutatea
specifică it uneî dissolnţiuui saline,
sarea continută în tr’iusa. ■
S a p i i u ţ ă , (—entla), fiiţelcpciu-
ne. Vd. Cttrsu de limba fraiieesă
de G. M. Antonescu I p.
S a p o r e , ( —por) , gust recun-
noscut prin in e lu l limbcî.
S a p b ic , metr. vers de 12 sila­
be, la Grccî şi E ., attribuit poeteî
Sapho.
h a p i t i r , petră preţiosă , teiesiă
de ordiuur albastră. S. orientale,
de un albastru de azur. S. occi-
d inlale, de un albastru indigo.
S a p o r i li c , care perţine saporii.
S a r a b a n d a , (hisp.) mus. mo-
dulaţiune şi speţă de dauţ grave,
venită din Hispania, eare se danţa
cu c rus mat", (castagnettes).
S a r c a s m , (fr.) luare în rîs a-
m ară şi insolinte.—Sarcastic, carc
ţine de sarcasm.
S a r c o - c p i p l o c e l , med. hernia
causată prin căzutul epiplooneiuî in
www.dacoromanica.ro
Sca
scrotum unită cu crescătura eăr-
nosă.
S â r c o s to s e , osteosarcose.
S a r c o lic , (gr. S aşf), care aeee-
leretjă (gi-ăbesce), regeneraţiunea
cărniirilor, auaplerotic, incarnativ.
S a r d o n i c , (rîs), rîs convulsiv,
spasm cynic.
S a ti r ă , operă în versuri s. pro-
să făcută pentru â censurâ vifiele,
stultiţ’ a liomenitor s. a le luâ în
rîs. — Satiric, care perţine satirei.
S a t i s f a c e r e , (-—care), â mul-
-rS a tisfa cţiu n e, act de â s a ­
tisface , mulţămirc.
S a t u r a r e , ( —rare), chem. a pu­
ne îu uă liquore uă substanţă în
destul de mare cantitate ca se nu
maî potă absorbi a lfa , â i dă cătă
cantitate pote luă din acea subs­
tanţă.
S a tu r a ţi u n e , chem. acţiune de
â satura. Se dice cănd doue prin­
cipie ale unuî corp biuar, fiind sa­
tisfăcuţi în affinităfîle «lor reciprâ-
c c , nicî unul din aceste principie
nu se maî pote uni cu uă nouă
cantitate â celluî-alt.
S c a l e n , (gr.) geom. se num.
Iriănglait scalen, un triănghifi ale
cui tote laterilc şi ănghiurile sunt
inegali.
S c a lp e l , (din lat. scalpo), chir.
instrument pentru dissecţiune.
S c a p u l a r ă , des. în anat. diver­
se a rtere: scap. superi ore, arteră
care casee de ordinar din thyroi-
dian’a inferiore şi se afflă tot-deuna
pre partea posteriore ;'i claviculei;
scap. inferiore, uă ramură procu­
rată dc a rte ra assilară sub subţi-
6 ră; scap. posteriore, uă ramură â
părţii esterne, â tliyoidianeî infe­
riori , diressă transversale in affa­
ră , numită altfel cervicale Irans-
 Sci 356
te r s ă ; scap. commune , scapular’a
internă; scap. esternă s. scap infe-
riore, doue ram uri ce formesă sca-
pular’ a commune.
S c a p u l u i n , (lat.) nsitat de u-
nil anatomist! pentrn omoplat.
S c a s o n s. scazon, metr. vers
latin în care al şessele pede este
un iam b, al şeptelâ un spondeu.
Altfel este că versul iambic.
S c e n ă , ( —na), partea theatru-
luî unde actorii fac rcpresintaţiu-
nea.
S c e p tru , (— trum), primitiv ba­
ston pre care purtă regii şi gene­
ralii, apijOÎ deveni un ornament re ­
gale şi semn al puterii suverane.
S c lie rlic v o , vd. Sijpkilis.
S c h is m ă , ( — ma), se dice par­
ticular de separaţiunea prodnssă în
consecinţă de diversitatea de opi-
niunî între persone de aceaaşî cre­
dinţă, de aceaaşî religiune.
Sclioi l A (fferm.) nume generic
pentru mai multe substanţe pe-
trose.
S c h u n d a p a n a , botn. palm de
Indie.
S c ia te r ic ă , (gr.) se num. gno-
monic’a s. sciinţ’a de â dispune un
styl, un ac în mod de h indică ho­
rele (JileT prin umbi’a sa.
S c ia tic , (din gr. ischiori), care
se referesce la eopse s. ossul is-
chion. Ca subst. durere rheumatis-
male h cuî şedinţă este la copse.
S c io g r a p l iiă , (gr.) represinta-
ţiune ă internului unuî edificiu. Comp.
sciagraphiă.
S c io p tic ă , se 4>ce de uă sphe-
ră s. un glob de lemn în c.ire se
afflă uă cavitate circulară unde e-
ste pusă uă lenticnlă vitreă. Ser­
vesce la esperiinţele camerei obs­
cure.
www.dacoromanica.ro
S ea
S c io te r ic , gnom. se num. tele­
scop scioteric, un cadrante horison-
tale instract cu un telescop pentru
â observa timpnl a d ev ărat, 4>’a s.
noptea, şi â regulă horologiele cu
pendul s. al.
S c is s iu n e , ( —sio), separaţiune,
divisiune în un S ta t, în uă adu-
nanţă publică.
S c le r o ti c ă , (gr. shlerâo), mem­
brană dură, resistin te, inestinsibi-
le de un alb de m ărg ărita r, de
structură fib ro să, cave învestesce
în estern globul ochiului. Comp.
albul ockiului, corneă opacă.
S c h o li â , (—lîa), Kt. se numesc
note grammaticalî s. critice redes-
se pentru â servi la intelliginţ’a ,
la esplicaţiunea vre-unuî autor ve­
chili classie, particular ă autorilor
grecî.
S c le r o ti c ă , (gr.) s. corneă o-
pacă, s. d. membran’a cea maî e-
stem ă ă ochiului, dură, albă cam
vînStă strălueinte (naere), în care
este inserată corne’a.
S c o p o li a , nume al multor ge-
nerî cle plante după numele n atu­
ralistului italian Scopoli.
S c r u p u l o s , (din scrupulus), e-
s a c t, minuţios.
S c u l p t a r e , (şculpere) , ă tăiă
imagini în lemn, piStră, metal s. al.
S c u lp to r , ( —tor), cel cesculp-
tedă.
S c u lp t u r ă , ( —ra), artea de ă
sculpta. Sculptur'a antică, cea dis-
voltată în fruraosele 4*1© al® Gre­
ciei şi Komeî. Sculptură modernă,
cea născută în una cu pictur’a în
Italia, sub pontificatele luî Julifi II
şi Leone X.
S e a n ţ ă , (fr.) şedinţă.
S e c a n te , (din secare), geom. li-
neă oare taiă uă alt’a s. lineă drep-
 Sed 357
tă trassă din centrul îinuî'cere, ca­
re tăiănd circunferinţ’a este pro-
lungită pănă cănd obvine nneî tan-
ginţî la aeel’aşî cerc.
S e c r e t , ( — lu s), ceaa ce este
ţin u t ascuns, este cunuoscnt de for­
te pm;in!.
S e c r e ta r , în genere cel care aj­
ju tă pre cnv. a şî face espediţiu-
n ile, precum epistole, estrasae şi
alte operaţiuni.
S e c tă , nniunea dc persone cari
urmecjă opjniunilc s. massimele vre-
un ni doctor a. magestru particular
theolog s. philosopli.
S e c ţ i u n e , porţiune din un lu­
cru divis; geom. locul unde linee,
planuri s. al. sc taiă.
S e c to r , geom. partea unuî cerc
conţinută între done rade şi arcul
închis între dînsele. Sector aslro-
nomic s equaloriale, instrument
care servesce a luă cu facilitate
differinţele de asccnsiune dreptă şi
de declinaţiune a doue stelle, cănd
acestea snnt pre m arî pentru a fi
observate cu nn oehian îiemobile.
S e c u la r 4 care se face din se-
cln în seclu.
S e c u la r is a fiu n e , acţinne de â
face secular un re.ligios. un bene­
ficiu. un loc care eră regulat.
S e d a ţi ve , (din sedare) , med.
califică remcdiele carî linistesc d u ­
rerile.
S e d e n ta r , (din sedes), care e
ste de ordinar şedut, închis în re­
paus.
S e d im e n t, ( — luni), ceaa ce se
depune în uă liquârc.
S e d iţiu lie , ( —lîo) , turburare,
divisiune, emoţiune.
S e d u c e r e , ( —cere) , â face se
cadă în err 6re.
S e g m e n t , (— luni), geom. p a r­
www.dacoromanica.ro
Sen
tea unuî cerc conţinută între un
arc şi chord’a s a , s. partea unnî
cerc conţinută între uă lineă drep­
tă maî mică decăt diam etral, şi uă
parte a circnnferinţeî.
S e in i, (lat.) (Jumătate.
• S e m in a r , se num. în gcuere un
stabiliment destinat ă formă cle­
rici.
S e m i-to n ic ă , (scală), mus. sca­
r a ehromatică compnsă în întreg
de semitonurî.
S e n a t, ( — tus), consiliul b ătrâ­
nilor (senes, fipovxai) , la R., Ko-
mnl alesse din gintea Ramnilor 100
capi de famiiiă în senat (căte 3
din 33 triburi şi nnul adans de dia-
sul) pre carî î divise în 10 decn-
rie căte 10 senatori. Din fiă-care
decuriă se alesse appoî de nouu că­
te un senator (decern primi) carî şî
dâ primî votul şi la mortea re b e ­
lul luă administraţiunea Statulnî,
eră prin nrmare inlerreges, pănă
cănd se aleg&â de senat interreges
proprii, la carî, după priimirea Sa­
binilor se adanaseră 100 alţii din
gintea Taţii lor. Lîngă aeestia ve­
niră încă 100 L u ceres, probabile
prin Tarciniiî Priscu şi acest nu­
m ăr de 300 remase pentru timp
lung număr normale. Ăntîiu G ra-
cehu cellu jnne dnsse senatul prin
uă lex Sempronia la 600 m em bri,
întrodueînd 300 ecestri (nu 6 0 0 ,
precum stă la Liv. ep. 6 0), care
număr se conservă sub Sulla. Ces-
sare crea 400 se n a to ri, Antoniu
1000 , care num ăr fu mărginit de
Aiignst la 600. Alegerea (lectio se-
natus) se făcea ăntîiu prin activi­
tatea eomranne ă curielor şi rege-
lni. Priim iţî în senat erâ, sub pri­
mii patru regi, patricii; însă Serv.
Tulliu şi primii consnlî reeepură şî
 S en 358
plebei eapabill, speciale eeestri,
earî se numiră conscripti şi adlec-
ti, toţi împrennă patres (et) cons­
cripti. Cons, Hoffner De senatu ro.
m ano; Molitor Historiă senatusR o­
mani (Lovan 1823); Curţii Conra-
di Commentarii De senatu romano;
Czarneki Der rocmisehe Sonat; HUl-
ner , De senatus populiquc romani
aetis (Lips. 1830) şi locurile res­
pective în eărţile de histori’a şi an-
tieită^iie romane, ptineipaie de L a-
nge, Niebuhr, Mommsen.
S e n a t o r , ( —/o r), membru dc
senat.
S e n a to r ia l e , care perţine sena­
tului.
S e n a tu s - c o n s u l t, ( — tuni), de-
Jiberaţiunc, deeisiune â senatului,
la K., Vd. ee-va Cic. Phil. III 10
ibiq. Leniaire.
S e n b , ( —sus), înţelles, semnifl-
eaţiune â nneî vorbe, uneî phrasl.
Vd. şi Sini.
S e n s i b i l e , eare se percepe cu
simţurile.
S e n s i b il it a te , disposiţiune â
spiritului ă priimi impressiunea o-
bieetelor. Se dîee, în physieă, sen­
sibilitatea u n u i tkermometru s. al.
pentru faeilitatea ee au aeeste in-
strnmente de a însemnă c i l e mal
uşore differinţe, eelle mai uşore va-
riaţiunl.
S e n s o r iu , (—r â i » ) , did. nu-
mese philosophii partea creurilor
eare se privesee câ şedinţ’a spiri-
tulni şi pre eare aeestea sunt îm ­
părţite.
S e n s u l ita te , attraetaeţiune, da-
re la plăcerile sinţurilor.
S e n t i n ţ a , ( —tentia), eugetaro
moralo eare este în universale a-
devărată şi lăudabile, însă affară
de subieetu! la eare se applică.
www.dacoromanica.ro
SCE
S e n t i n ţ i o s , eare eonţine sen­
tinţe.
S e n tim e n t, vd. Siniim tni.
S e p a r a b i l e , care p6te fi sepa­
rat, divis.
S e p a r a r e , ( —rare), ii dispărţl.
= Separaliune, acţiune de ă se­
pară.
S e p ta n te , se dice absolut pen­
tru ii desemnă eei şeptedcci de îu-
trepreţi cari, după opininnea com­
mune, tradnSsevă din ordinea lui
Ptolomeii Phila-rlelphul eărţile tes­
tamentului vechii! din hebriiesce în
greeesce.
S e p t e n t r i u n e , ( — trio,*), cos-
mogr. nord. — Septentrionale, dela
partea scptentiinnelnî.
S e p to n , (gr.) s'a unmit <le unii
physiei azotul pentru ii reehiămâ
în memoria proprietatea sa prin-
eipale de â determină phcnoinene-
le putredieiunii.
S c p i i i m , (lat.) numesc, anato-
mistil unele închisure membranosc
s. caniose cari separă done eavi-
tăţl. Astfel celle doue vcntricle ale
creurilor sunt separate prin nă în-
ehisură mc<]lociă numită septum lu-
cidum ; eelle doue ventriele ale. i-
nimei prin uă aît’a (}issă septum
ine diurn, peptnl şi abdomele de dia-
phragmă, eare se numesce septitm
transversum s. al.
S e p u lt u r ă , îmmormîntarc , lo-
eul de îmmormîntarc.
S e q u e s t r a r e , (fr.) ă faeesr-qu-
estru. — Sequestraţiune , aeţiune de
â sequestră.
S e q u e s tr u , ( —struni), deposi-
ţiune ă nnnî lucru litigios în ă treia
m ănă; chir. porţiune de os lipsit
de vieţă.
S e r e n i s s i m , titlu de honore u-
sitat altă dată pentru regi. Franeia
 Ses 359
numiâ astfel pre regii N ordului;
deeănd însă Humele de m ajestate â
devenit commune pentrn toţii re­
gii , titlul de serenissim â rema8
suveranilor neîncoronaţi şi princi­
pilor de sănge în unele monarchie.
S e r g e n t, (fr.) stib-ofnciar în uă
cohorte de pedestri.
S e r iS , ( —n e s), şir; m ath. con­
tinuitate de mărimi carî cresc s.
decrese urmând uere-care lege.
S e r i o s , (severus), grave, solid,
importante» — S e rio sita te , calitatea
seriosufnî.
S e r o s i t a t e , ( —ios), med. p a r­
tea cea mai aposă & săugeluî.
S e r u n i , (lat.) med. liumore a-
posă galbină care se separă din
sângele coagulat şi face parte din
ehyl.
S e r v , ( —rus), rob.
S e r v ic iu , ( —cîttm), funcţiunea
servitorului (sîujbâ).
S e r v i l e , (—lis). <îe serv , care
perţine stării servului. — S e n il i ta ­
te, spirit de servitute.
S e r v i r e . ( — ei re) , â sluji.
S e r v i to r , cel ce servesce (slugă).
S e r v i tu t e , ( — tus), robiă.
S e s q n i, particulă latină care se
unesce cu mai multe adjective şi
nnminî de cherniă penti-u a a rrăt­
tâ n ă d a ţi şi (ţumăţate din obiect
S e s s a g e s im ă , duminic’a care
precede cu 15 (iile prim’a dumini­
că â carisuieî.
S e s s i u n e , ( — ssio) , timpul în
care un corp deliberante ţine şe­
dinţă.
S e s t ă , (sex-fu) , m us. al şessele
sunet, al gammei. Un’a din celle
doue consuuanţî imperfecte, numi­
tă de Grecî kesacord, pentrucă in­
tervalul seu ebte format de şesse
sunete, aci. de cincî grade diatoni-
www.dacoromanica.ro
ce. Sunt de patrn speţe; doue con­
sunau ţî şi doue dissunanţî. Siste-
le consunanfi sunt s. m inore, com­
pusă de treî tonuri şi doue semi­
tonuri majori, s. majore care con­
stă din patru tonuri şi un semi­
ton major. Sistele d issunanţî snnt:
sist’a diminută din doue tonuri şi
treî semi tonuri m ajo ri; s. super-
fluinle din patru tonuri, un sem i­
ton major şi nn semi-ton minor.
S esshuite, astr- instrum ent care
conţine ă 6-a parte din nn eerc s.
60 grade.
S e s t i l e , astr. se num. aspect
sestile, intervalul între doue plane­
te distanţi una de alta de 60 grade.
S e v e r , ( —ru s), mus. care are
multă esactitate, multă regularita­
te (straşnic).
S e v e r ita te , (— tas), rîgore (strâ-
sniciă.)
S e c tu o r , mus. composiţiune ca
6 părţi obligate.
S f o r z a n d o , (ital.) m us. arrattă
necessitatea de â trece pre nesin-
ţit dela piano la forte.
S f u m a t o , (ital.) pict. mod de
ă depinge mednloa şi vag, propria
â dâ effectul obiectelor pnse Ia
uere-care distanţă şi învelite cu va-
porile atmosphereî.
S g r a i ît tă , (ital.) pict. sp eţă de
desemn us cu un aculeu pre locul
unuî mur unde s’a applicat uă tin-
tură einereă (cenuşia.)
S b a s t a , una din cărţile sacre
ale Indiilor.
S h e r i f , (angl.) officiar munici­
pale însărcinat cu diverse funcţiuni
de poliţia şi justiţă.
S h ir e , (angl. pron. chaire) $eogr.
comitat.
S i , (ital.) m us. h şept6 notă â
gammei dela u t, la Germani cănd
 Sig 360
are sunetuî naturale şi b cănd es­
te alterată de an bemol.
S ia k a , religiune de, lege de) le­
ge dată Japoniei de Siaca b. Xaca,
eare le oppresce licorile forfi şi de
a ommori creatnre vine.
S ia l a g o g , (gr.) med. ptyalalog.
— Sialagogiă, ttactat de sialagoge.
S ia l is m , med. ptyalism,
S r a l o g r a p k , med. eare traete-
<Jă de salivă.
S ia m o a s e . materia de sylin ,
imitaţiune â pândelor de Siam.
S i a n c o , speţă de coquilă.
S i b b e n , vd. Syphilis.
S i b e r i t , miner, schorl roşiu de
Siberia.
S ib i lo t , buffon a! regelui Hen-
ric H I al cnî nume â devenit pro­
verbiale.
S i c , ( l a t) indică, în citaţiunea
nnnî testu, că originalele este at-
tare cum se dă.
S ic c a tiv ă , pici. holiu ce se u-
nesee unor culori pentru â le usca.
S ic e lic , (medicament), bun pen­
tru â linişti colic’a.
S i c i l i a n ă , mus. danţ pastorale
şi originar din Sicilîa â cui modu-
laţiune este în % s. % şi de uă
mişcare forte moderată.
S i c i l i c , ( —cus), mic pond ro­
man z z V4 unciă, ‘/48 libră.
S i d e r a l e , { —l i s ) , relativ la
stelle.
S id e r o te c b n iă , (gr.) vd. urm.
S id e r u r g ia , (g r.) artea de ă
lucră ferrul.
S ig m a ti s m , (din sigm a), mul­
tiplicitate de şiurenţl în aceaaşî
pkrase.
S ig n io iă , (gr.) anal. care are
fonn'a unuî 2 grecesc. Valvule sig-
moide s. sem i-lnnare, treî împleti­
tura membranose ce presintă orifi­
www.dacoromanica.ro
Său
ciul arterei plămânare, în ventri-
clul drept al inimeî.
S ile n titt , ( - t i u m ) , tăcere. —
Silenţios , care ta c e , este în silen-
ţiu.
S i l i c a r ă , nat. gen de testaceî.
S il ic i u , ( — cîum), chem. meta­
loid ca re , combinat cu ossygenul,
formedă silicea.
S i l i c i u r , chem. combinaţmue de
siliciu cu un metal.
S i l o , (liisp.) cavitate făcută îa
păm înt pentru â conservă grîne
s. al.
S ilp b iii, ( —phîum ) , med. assa
fcetida.
S ilv ic , (acid), chem. acid reşi-
nos estras din colophaniu.
S i m b i n g , mus. mică harpă ă
Negrilor cu 7 chârde.
S i m e r i , coquilă dintre volutele
lui Linnâ.
S im ik i o n s. sim icon , instru­
ment al cellor vechî cu 35 ch6rde.
S im il a r , homogeii. Lumină si­
milară, simplă s. homogenă, după
N ew ton; sie cui rade sunt egale
refrîngibilî.
S i m i l i t u d i n e , ( —do), assemă-
n are; rhet. comparaţiune prin ca­
re face cnv. să se v aip un raport
între doue lucruri de speţe diffe-
rin ţî; melaph, identitate k lucruri­
lor cari servesc ă distinge fiiinţele
între dînsele.
S i m i l o r s. tombac, composiţiu-
ne metalică, ammestic de cnpru şi
de zink.
S im o n iă , după magul Simon
eare voiâ se cumpere dreptul de ă
conferi sântul spirit, convenţiune
illicită prin eare dă cnv. s. pri-
imesce uă recompansă timpurale
pentru u a beneficiu s- pentru cv,
sănt şi spirituale.
 361
S im p lu , ( —p le x ,—p lu s ), care
eate din u na, care nn e compus.
Equaţiune sim plă, aceaa în carc
cantitatea necnnnosciită nu are dc-
căt nă dcmensinnc, precum x ~
a-j-b) e; mus. în dnple şi în va-
riaţiuni prim’a strophe ă nneî mo-
dnlaţiiinî originare.
S im p lic ita te , ( —tas), calitatea
simplnluî.
S im p lific a r e , a face simplu.—
Sim plificaţiune, act. de â simpli­
fica.
S im u la c r u , ( —crum), imagine,
statuă, represintaţiune â divinităţi­
lor false, â nneî divinităţi în par­
ticular.
S im u la r e , ( —/are) , îi sc pre-
facc. — Simiilaliune. aeţiune de â
simula.
S im u lta n , care se face în acc-
l’aşî minut.
S im u lta n e ita te , essistinţă de
maî multe obiectc în acel’ aşî mi­
nut.
S i n a , serică dc China usitată
pentru fabricaţiunea gaselor.
S in a p is m , med. cataplasm pen­
tru a roşi pellea şi ă cui base e-
ste mustarnl (sine/pis.)
S in c e r . (—rus), curat, fără a r­
tificiu, fără străvestit, adevărat, din
inimă— Sinceritate, calitatea since-
ruliii, candore.
S in c ip ilte , (sinciput), anat. par­
tea anteriore â capului (''assupra
fru n ţii, (vîrfiil capului).
S in e c u r ă , (îm prum utat dela An­
gli), dregătoriă fără fnneţiune, dor
retribuită.—Sineeurism, system’a a-
cellor cari favorcsc sinecurclc. —
Sinecurist, cel ee occupă uă sine-
curiă.
S iisc quA n o n , (lat.) indispiu-
www.dacoromanica.ro
S ir
sabile fără care nn sc pote face
nimk'.
S i n g u l a r e , '( —Ws), care esteu-
nul de genul sen, particular.—S in ­
gularitate , ceaa ce face un lncru
singulare, particularitate.
S in i s t r u , ( —ster), funeste, ca­
re cansesp s prenvinţă nefericiri.
S i n o l o g i ă , studiu al limbeî 8.
al. Chinei.
S ilio p h l, (fr.) snppl. sinope, —
culorc verde.
S in t e r s , (germ.) miner, incrii-
staţînnî formate de mollcculc p ă-
mintosc carî se depun pre supra­
f a ţ a , pre păreţii diverselor cor­
puri.
S ilito , cartca lnî Confucin , ba-
sea sintoismuliu.
S in iis , (lat.) anat. speţă dc ca-
vitatc â cnî intrare este maî strim ­
tă şi fundul mai ia r g ; math. lineă
dreptă dussă perpendicular dela u -
na din estremităţile arcului la ra-
d'n care treee prin «ca-altă estre-
mitate.
S ip l io n e , (—p h o n ), chem. ea-
naliciu (ţevă) cu done ram uri pen­
tru â transmite uă liqiiore în un
vas.
S i p i i y l i s , vd. Şyphilis.
S ir e . (fr.) titlu ce se dă impe-
ratorilor şi regilor vorbindn-le s.
sciindu-le.
S i r e n ă , monştrii fabulos, (Ju­
mătate fem eă, dnmătate pesce în ­
semnat pentru frumnseţ’a cântului
seu.
S t r o k s. siroco, (ital. sirocco s.
gr. scirou), mar. vint pre Medite-
ranea, numit Snd-Est pre Ocean.
S ir o p , (syntpus), liquore compu­
să de suc de fructe, herbe s. florî
ferte cu aahar s. miere pănă Ia
nere-eare conaistinţă.
 Soc 362
S i r s a c a s , m ateriă de sylin de
Indie,
S is tr n , ( —struni), mus. instru­
ment de percussiune la BgypţianI.
S it io l o g iă , (gr.) partea medi-
cineî care tnicteda de aliminte.
S itn a ţiu m > , ( — tio), posiţinne,
starea în eare se afflă cnv. s. cv.
S ix a i n , (fr.) mică buccată de
poesiă compusă de 6 versuri.
S iv a » , lună :i.Iudeilor intre Mai
şi Juniu.
S l a r g a n d o , (ital.) s. ralenlan-
do, mus. arrattă uă mişcare din ce
în «e lentă,
S lo o p , (angl. pron. slup a.cke-
lup), uerî-ce nave cn un catart,
sub 20 tunuri.
S in a c lî, (angl.) nave anglă pen­
tru pescuit.
S m a le k e ii, materiă care se fa­
brică la Harlem.
S m a l ţ, (ital. smallo), sticlă al­
bastră , composiţiune de cobalt in-
fus cu arenă şi sare alcali.
S m c g m ă , (gr.) medicament aii
se applică pre pelle.
S m itte n , mare maimuţă tUs A-
merica.
S i l i o r z a n d o , (ital.) mus. slă­
bind progressiv sunetul.
S o c i a b i l e , care caută societa­
tea, cuî place societatea.
S o c i a l e , care privesce societa­
tea.
S o c ia l is m , phil. sectă nouă ca­
re ar voi se orgnniseije societatea
pre uă base dnplă ; comtnunitatea
femeelor şi ă avarilor. — Socialist,
părten al socialismului.
S o c ie ta te , ( —tas), uninnea h6-
menilor intre dînşiî formată de na­
tură s- prin legi. Societăţile popu­
lare s. patriotice, adunante libere
de CPtăţianT strînşî pentrn â tracta
www.dacoromanica.ro
de interesse politice, recnnnosente
de constitufiunea din 1793 şi deri-
mate de cea din 1795 reorganisate
după revoluţiunea din 1830, cur-
rind insă opprite.
S o d a , med. arsură în stom ac,
serssaţiune de erosiune şi căldura
acră in git, şi cephalalgiă.
S o d a - w a t e r , (sodanateor) s.
soda-vasser, apă gasos'ă conţinind
carbonat de sodă şi usitată câ ră ­
cori tore.
S o d iu , ( —diurn), s. natru, corp
simplu', metalic , conţinut in sodă
si alte combinaţiunî.
S o l , â cincia notă â gammeî.
S o la r e , ( — rit), eare perţine sd-
reluî, eare lu privesce.
S o l d a n c l l a , (după numele luî
S oldani. botanist toscan), gen din
famili’ a primulacfielor , eonţinind
mice plante de pre părţile celle
mal inalte ale .Mpilor (soldanella
alpina) ai Pyreneilor.
S o ld a t, m ilitar,, bom de resbel
p lătit de principe, de Stat.
S o l c c i s m , (dela soles, colonia
â Afheneî), errfire contră regulele
syntassil.
S o lc n u ic , (—m /m ), califică uerî
ce se face cu multă cerimoniă, pom­
pă apparate, mai ales relîgiose. —
Solem nitate, magnificinţă , cerimo-
niă care însoţe.sce nă acţiune in-
semuabile în uă di distinsă prin
nere-carî eircunstanţe.
S o lf e g iu , adnnanţă de note de
n in sică , studiul acestei adununţe,
composiţiune mSiîeale pentru e-
serciţ.
S o lid , ( —dus), care are consis-
tinţă. tare; fii;, reale, effeetiv, du­
rabile.
S o li d il ic a r e , â face solid.
S o lid is m , med. se num. doc-
 Som 3f3

triu’a medicilor carî rct'erese tote S o m n a m b u l , ( — lus) , perso-

egritudinile la lesiuuilc părţilor so­ nâ carc se scolă, ămblă, vorbesee
lide ale ecouomiei animali. — Soli- s. al. dormind.
dist, părten al soKilismuhu.
S o lid ita te , ( — (as), calitatea so­ care provocă somnul.
,
S o i u i u f e r ( —fer) a. t omirific,

lidului. S o il ll io l il lţ a , ( —lentîa), sus-

S o lita r , ( — t-ius) , care trăiosce piusiune a acţiunii siuţurilor, â in-
singur, retras. tclliginţeî şi a loeomoţiuuii.— Som-
S o lit u d in e , (—d o ), singură­ nofinte, care este îu somuolinţă.
tate. S o n a tă , buccată dc musică pur
S o lic ita r e , (sollicit<ire), â inci­ instrumentale compusă de 4 —5 bnc-
tă , peutru ă face cv. — Solicitaţi- căţe de charactere differinţî. — So­
11ne. acţinne de a solicită. natină , mică souată pi*ntru înce­
S o lic itu d in e . (soUieitudo), g ri­ pători.
jă grea .şi continuă. S o n d a , (fr. lat. bolis, idis), in­
S o l n i i s a r e , (din sol, m i, pre­ strum ent compus de un plumb le­
cum so!fiare din soi fa ) , ă căută gat de nă friugiă pentrn a soudă.
uă modelaţiuue prouuuţînd notele S o n d a r e , (fr.) ă recunnosce ca­
gammei. — Solmisatiune , acţinne litatea fnnduluî şi adinciuica uuuî
de. ă solmisâ. loc.
S o lo , (ital.) m m . buccată dc mu- S o i i n e t , (fr.) primitiv buccată
sieă care se cântă (le uă singură dc versnrî pentru ă ti însoţită de
voee s. pre un singur instrument, c ă u ta t, precum balada se însoţia
cu uu singur insoţimint dc bassă de d auţ, astădi poemă de 14 v er­
s. de piano. suri divise îu doue strophî dc căte
S o ls t iţ iii, ( —lium). timp cănd patru versuri pre done rime şi doue
s6rclc este îu unul din puntele sol- de căte treî versuri.
stiţiali, s. la cea maî marc distan­ S o n o iu e tr n , phys. instrument
ţă de equator. — Solsliţiale, oare pentru « măsură şi compară silue­
se rcferesce la solstiţc. tele.
S o lu b i le , (—lis), care se pote S o n o r , ( —rus), care are sunet
resolvi; phys. dissolvi. bnu, nn sunet plăcut şi străluciu-
S o lu ţiim c , (— (?'»)< dislegare ă tc.— Sonoritate, proprietatea corpu­
uueî ccstinnî, problem e; chem. o-, rilor sonore.
peraţinnc prin care . nă substanţă S o n to s. suiito, tbeă dc China
se dissolvcsee in întreg s. uumaî f6rte stimată.
în parte în nu întremediîi licid, ac- S o p h is m S , log. argument eap-
ţiuue dc a se îmi eu uu licid. ţios, fals in fond s. formă.
S o lu t iu fl. (îat.) chem. esprime S o p li o n ia i ii il, (g r.) afleetaţiu-
produssul uuci solnţinuî s. disso- -ue de îuţelicpciuue.
Inţinni. S o p o r a n t e , vd. Soporativ.
S o lv a b ile , (fr.) carc pdtc plăti. S o p r a , (ital.) mus. pre d’assu-
S o n ia t o io g iă , (gr.) tractat de pra. Usitat în partiţiuuî allătur«
părţile solide ale corpnluî human. de come, peutru precum d’assupra.
Conţine asteolagi'a şi myolngi’a.
www.dacc romanica.ro
 Sou 364
S o p r a n o , (ital.) mus. vocea cea
mal acn tă, hautc-eontre.
S o r b a t ă , chem. sare din acid
sorbic şi nă base.
S o r b i c , {acid), chem. acid es­
tras din bobe de sorb (sorkus).
S o r b o n i q u c , (fr.) uu'a din cel­
le treî theaî cc erâ obligaţi a sus­
ţine baccalauriî în timpul licinţcî,
numită pentrueă se ţinea în caa’a
Sorbonef.
S o tb o n iM , baecalaurciî s. doc­
tor din cas’a SorboneT.
S o r d » W « I i* tt, miner. speeă dc
granat negru ds Finlanda.
S o r d i d , ( — dus), murdar.
S o r d u n , mus. joc de organat
cu nn sunet forte sVrd.
S o r i s. sory, miner, mineral ru ­
de, poros, cincreu dischis.
S o r i e , lănă dc mieî de Hispa­
nia.
S o r i tă , log. sir sylogistic , ra ­
ţionament compus de un număr ne-
determinat, de proposiţiunî dispuse
astfel că predicatul primei devine
subiect în secund’a.
S o r o r i a ţ i u n e * physiol. vech.
disvoltat al mamelelor la epoch’a
pubertăţii.
S o r r o c u lo , şerpebrasilian, for­
te veninos.
S o r t il e g iu , (fr.) veneflciu, ma-
leficinl pretinşilor descântători.
S o s s o s , aslr. periâdă â cellor
vcclii, dnpă unii autori de 60 dile.
S o s t c n u to , (ital.) mus. susţinut,
arrattă câ sunetele caută â fi nu­
trite.
S o n c li ia , materiă de Indiele o-
riintali de serică s. de scrică şi
sylin.
• S o u - c l io n g , sp eţă de theă.
S o v a s s a s. sovensa, mincr.'me-
tal de Japonia.
www.dacoromanica.ro
Spe
S o y a le , (fr.) palm fortedurdin
ISfoiia-Hispama, (palma- dulce).
S p a ţ, (— IIum), întindere deter­
minată de loc. — Spaţios, dc mare
întindere.
S p a g i r i c ă , metalurgia vd. şi
Chemă.
Ş p a l t , petră Înmiite care ser-
vesee â pune metalele in fusiuue.
S p a r a d r a p , (probabile arabic),
pharm. ueri-ce einplastrn aglutina-
tiv întins pre păntjă s. pre hărtiă.
S p a r a g s o n , lănă ordinară de
Anglia.
S p a r g a u o s e , (gr.) med. reple-
ţiunc escessivă â mamelelor.
S p a r l i n g , plantă de Malabar
puţin cunnoscntă.
S p a s m , ( — m us), mişcare con­
vulsivă â muşchilor şi nervilor. —
Spasm odic, dc spasm , însoţit dc
spasm.
S p a s m o io g i ă , (gr.) tractat de
spasmuri.
S p a s t ic , spasmodic (vd. Spasm),
spasmotic.
S p a t i i , (genn.) miner, ăntiiu
calce carbonată clistalită; appoî nn-
mc al maî multor substanţe petro-
se de structură Camelară.
S p c e ia l e , ( —lis), particular.
S p e c ia lis t, sc (jice de un scrip-
tor, erudit care se occupă particu­
lar de uere care sciinţă , de uere-
care ram ură speciale â sciinţeî.
S p e c ia l it a te , determinaţiunea
unui lueru speciale ; ramură de
studiu, de lucrări la care se con-
seeră cnv.
S p e c if ic , propriu speciale pen­
tru cv.
S p e c if ic a r e , â esprime, deter­
mina în particular.
S p e c i m c , (—mea), model, probă.
S p e c ta c lu , (—culum ) , uerî-ce
 Spin* ■365
obiect eare'attrage privirile, atten-
ţiu n e a , care oppresce vederea.
S p e c ta t o r , (— tor), privitor-
S p e c tr u , figură înfricosiătore.
S p e c u la r e , ă observă ; a face
projecte de commerciu.
S p e c u la ţiu u e , acţiune de â spe­
cula, phil. essama profund al na­
tureî unuî lucru.
S p e c u lu m , (lat.) instru­
ment propriu ă dilată cavităţile na­
turali.
S p c is s , (germ-) miner, nerî-ce
ammestec de substanţe metalice.
S p e lu n c ă , ( —ea) , antru, pes-
ceră.
S p e r ni, physiol. sem ănţă gene-
ratore a animalelor.
S p e r m a - c e t i , (lat.) s. alb de
balenă s. cetină, holin concret, alb,
semi-opac în calu’a şi în şira spi­
nării pliyseteruluî, (speţă de ba­
lenă).
S p e r u ia tin S , chem. substanţă
particulară estrassă din sperm.
S p e r n ia tic , anat. care prives-
ce sperranl.
S p e r m a to p , med. remediu ca:
re adaugă spermul.
S p e r m n to se , physiol. secreţi-
une â spermuluî in testicule.
S p lia c e l, (gr.) chir. gangrena
care occupă totă desitatea unuî mem­
bru, unuî organ.
S p h e c is m , modulaţiune de flau-
tă la ceî v e c h î, carî imita fremi-
tul albinelor,
S p lie n o id , (os), anat. os al Ca­
pului care formiicjâ uă parte â ba-
siî calaeî. -
S p h e r ă , glob; astr. inaehină ro­
tundă şi mobile, compusă de cer­
curi represintând pre celle imagina­
te de astronomi în cer.
S p h e r ic , cu formă de spheră.
www.dacoromanica.ro
Spi
— Sphericilate, stare, formă sphe-
rieă.
S p lie r o id , ( —des), germ. solid
spheric.
S p lie x , nuniesce Linne tote hy-
menopterele cari prepară puilor lor
tote insectele qe nu prins şi au
transportat în cuib după-ce le ă în­
ţepat cu acul lor.
S p l l i l I C t e r , (gr. sphiggo), anat.
cerţi, muschî annuliformi numiţi
pentrucă servtsce ă închide şi â
strînge conductele şi transifele n a ­
turali.
S p h y g m ic , (g r.) care se refe-
resce la puls, care arc vertutea de
â lu eseită. Arte sphygmică, care
recunnosce characterele pulsului.
S p ic ile g iu , ( —g iu m ), did. cu­
les de buccăţe, acte s, al.
S p i n a l e , care se referesce la
şir’a spinării.
S p iu a -v e u to s a , (lat.) speţă de
mîncătură internă â osselor.
S p iiie s c in t e , al cnî vîrf este
în spin.
S p in o - g r a n io tr a p ez ia n , ci­
nat. nume al nervului spinale,
S p iu tlie r o - m etru , phys. ins­
trument pentrn â măsură forş’ a
scinteelor electrice.
S p ir a le , (Unea), geom. sp eţă de
lineă curbă care face pre un plan
maî multe revoluţiiinî în giurul u-
nuî punt, ( centru pol) de care se
depărte^ă din ce în cis.
S p ir a l e , în formă de spirale.
S p ir ic ă , ( curbă;, lineă), cnrbă
dată de Perseu şi care se formâ^ă
tăiănd un tor prin un plan.
S p ir ito s o , (ital.,) mus. cu forţă.
S p ir itu a le , care este spirit; opp.
m ateriale, corporale.
S p ir itu a lis a r e , (fr.) a preface
 Spo
în spirit; chem. a rcduce, in spirt
corpurilc m işte. opp. volatilisă.
S p l a u c h n i t ă , anat. eare per-
ţine viscerelor. — Splanchnoţjraph,
care descrie viscerele.
S p lc e n , (aug!.) med. egritudine,
speţă de hypoeondriă cârc constă
în nă stare de coftsumpţinne gene­
rală de melancolia şi uharacterisa-
tă prin întristarea egrului, desgus-
tu l de vieţă, uă mare apathiă, in-
differiuţ’a pentru tot.
S p le n d i d , ( —d u s), m agnific,
sumptuos. strălucit.
S p le iîd o rt* , ( —dor), strălucire.
S p lc n c ilip lir a s c , med. obstru-
■cţiunc ă splinei.
S p lc n e t ic , aggres de splenem-
phrase.
S p le n ită , inflammaţiune â epli
neî.
S p lc n iii, ( —nins), musehiu aş-
şedat la partea posteriore a gîtn-
lui şi superiore <1 spatelui. Serve-
«cc s întinde capnl înainte şi ă In
pleca.
S p le n o c c lii, chir. lierniă ă spli­
nei.
S p o d , (gr. spodos) , nume ve-
<îhiu al unor medicamintc obţinute
prin caleinaţiune s. combnstiune,
speciale de ossyd de zinc obţinut
prin sublimaţiune şi ivoriu calcinat
în alb.
S p o n d a ic , (—cus), metr. vers
compus de spondei s. care se- ter­
mină cu doul spondei. In musică
califică modulaţiunile formate de
note lungi şi egali.
S p o n d y i , (gr.) vertebră în ge­
nere şi speciale secund’ a vertebră
h gîtuluî.
S p o n d y li tă , med. inflam m aţm -
ne a Columnei v e rte b ra li.
www.dacoromanica.ro
36G Sta
S p o n ta n e u , ( —neus), voluntar
(pentru Incrr.)
S p o r a d i c , (gr.) califică egritn-
dinile dc ordinar epidemice cănd
nu aggred decăt un singur individ
de uădată s. căţî-va individ! isolat.
S q u e le tte , vd. Scelet.
S q u ir , (g r.) tumore dură şi ne-
dnrerosă care se formedă în nnele
părţi ale corpului şi care pote of-
feri degeneraţiunea cancerosă.
S t a b a t , (lat.) hymu al săptă-
măneî sân te, care începe cu vor­
bele stabat maler dolorosa.
S ta b ile , (—Ns), care e.în uă sta­
re fermă , statornic.
S t a b i l i s w , systemă de immu-
tabilitate în politică, în morale.
S ta b i li ta t e , ( —ta s ), calitatea
stabilelnî , stare de permaninţă în
un loc ; mec. proprietate ce are un
coj-p de ă şi reluă eeilibriul dacă i
s’a stricat.
S t a c c a i o , (ita l) mus. ciocănit,
făcînd să se audă cu arcul fiă-care
notă distinct.
S ta d iu , cărare dc 1 15 passlgeo­
metrici, nndc Grecii se esercitâ la
alergare.
S t a h l i a n i s m , med. doctrină a
lui Stalil care attribuescc tote phe-
nomenele vieţei la influinţ’a an i­
me!.
S ta l a c ti tă , nat. concreţiune for­
mată de apă în subterane pendin­
te, precum g h iaţ’a pre copperişiul
caselor.
S ta ltic , med. astringinte (nens.)
S ta n iin ă , (—na)- firet carecon-
ţine pulberea feenndante ă plante­
lor.
S ta m in a r , califică florile duple
ale căror petale superfluinţl sunt
produsse de transformaţSnnea sta-
minelor.
 367
S t a n ţ ă , (ital. stanaa) , strophe.
L a plur. operă în versnri ale cuî
strophî aii tote acel’aşî număr de
versuri şi aceaaşî măsură câ pri-
in’a.
S ta p h y lin , (gr.) anat. mnschiu
care ţiue de Iuetă şi muşchiul sta­
phylin, slaphyl.
S ta p liy le , (gr. fr. staphylome),
med. egritndine de ocbî characte-
risată prin convessiunca anormale
â înveii.şelor ochiului carî iea for-
D\'a uuuî bob de strugure.
S t a p h y l o r a p l i i â , (gr.) Satura
& Ineteî, operaţiune chirurgicale
prin oare se remediaijă divisiunen
congeni.ile s. nceidînfalc h vălului
palatului.
S ta s e , ([stasis),med. şederea sân­
gelui s. a humorilor in uă parte
a corpului, eausată de încetarea
s. lenitudinea mişcărilor lor.
S ta te i', vd. Monnetă.
S t a t i c a , mec. sciinţă al cui a-
lea eate ecilibriul corpurilor solide.
S t a ţ i o n a r , defiptinnnloc(post);
astr. se dice de uă planetă care
pare a sta immobiie pre acel’aşî
pnnt al zodiacului.
S t a ţ i o n a r e , (fr.l â 6 în staţi­
une. N. us.
S ta ţiu n e , (— tio), opprire, pau-
să, Ioc unde se oppresce cnv. pen­
tru c ă t-ra tim p ; physiol, stare pre
pe4i.
S ta t u ă , ( —lua), figură de me­
tal, de p6tră.
S ta t u a r , ( —nus), care face sta-
tiie.
S ta t u r ă , (—rd), înălţimea cor­
pului uneî -perafine.
S tă t u q u o , (lat.) a. in — in sta­
rea în care sunt lucrurile (in eodem
stătu quo ante).
S ta t u t, (— (m s ) , în dreptul ve-
www.dacoromanica.ro
Ste
chiu regulaminte locali carî avea
putere de lege. A stădî disposiţiune
separată de leg î, regnlă stabilită
pentru conduccrea uneî societăţi, u-
nuî corp.
S te a m a. s(cam~6oaf(augl. pron.
stîm-bot), nave cn vapore,
<Stearată , chem. sare din acid
stearic şi uă base.
S ta t is ti c a , sciinţa statulni, sci­
inţă în care sc studiă uă ţarră re­
lativ cn întinderea sa , populaţiu-
n ea, agrienltur’a , indiistri’a , com-
uiercini a. al. Moreau de Jonnes o
definesce: sciinţ’a factelor sociali
espresse prin termini numerici.
S t e a r i c , (acid), chem. acid es-
tras din stearină.
S tc a r in a , chem. holiugras care
romane solid la temperatur’a ordi­
nară.
S ie g a u o g r a p li iă , (gr.) arte de
â scrie cn cifre şi â Ie citi.
S te g l io s e , (gr.) med. constric-
ţiune â porilor şi k vasselor.
S te g n o t ic , med. astriuginte.
S te le c liită , miner, incrustaţiune
caleară în g'mrul uneî rădăcine.
S te le g r a p li, (gr.) eare cunnos­
ce stelegraphi'a, artea de â scrie s.
ă săpă pre columne.
S te n ic , stegnotic.
S te n o c h o r iă , (gr.) med. res-
trîngere a vasselor.
S te n o g r a p h iă , (gr.) arte de &
se servi cu semne s. breviaţiunî
pentru â scrie iute.
S te n o m ia n , chir. conduct ste-
nomian , al glandulelor urechieî,
numit după medicul Stenon.
S t e n t a t , (ital. stentato), obosit.
Se 4i°e de nn tabel nndo se sint
străduinţele artistului.
S te n to r , voee de a. voce esccs-
siv forte şi sonoră. Allusiane Ia
 S ti
sterilor, k cuî voce, diee Homer, fă­
cea sgomot câ cum ar fl strigat 50
persdne de uădată.
S te p e , cămpie întinse , sterili,
deşerturî.
S te r ile , ( —lis), nefructifer. —
Sterilitate , calitatea sterileluî.
S t e r l i n g , (libră) , monnetă în
Anglia (pound sterling) — 20schel-
ling s. 25 fr.
S te r e o t o m iă , (gr.) artea de â
tăia lemnele ţii petrele dăndu-le for­
mele cuvenibili pentru nsul lor în
construcţiunî.
S t e r e o t y p i ă , (gr.) arte de â
converti în forme s. table solide
pagine caii au fost prealabile com­
puse în charactere mobili.
S te r n , ( —num ), os lat eare for-
m&Jă partea de dinainte â peptu-
luî şi la care se mărginesc coate­
le. — Sternale, care ţine de stern.
Coste stern a li, carî se articuledă
cu sternul.
S te r n a lg i â , med. angină depept.
— Sternalic, relativ la pept.
S tern u ta tiv , vd. urm.
S t e r n u t a t o r , Suppl. strănntă-
tor.
S te th o m e tr u , med. instrument
pentru â măsură peptul.
S tetlio sc o p , med. spegă de corn
dat de Laennec pentru â cerceta
peptul,.
S tib ia t, se <Jice de medieamin-
tele carî conţin stibiu , antimoniu.
Tartru stibiat s. emetic, tartrat dc
potasse şi de antimoniu.
S tib in ă , antimoniu sulfurat-
S tig m a t» , botn. estremitatea su-
periore â pistilulnî, care termină
stylul.
S ti m u l a n ţi , med. remedie pro­
prie a escitâ.
S t i p e n d i a r , care este în sti­
www.dacoromanica.ro
368 S tr
pendiul, plat’a cui v a , care serve-
scc cu plată.
S t i p u l a t e , (— la ri), & face uă
stipulaţiune.
S t i p u l a ţ i u n e , ( —/iu), e lau să,
condiţiune, convenţiune care intră
în nn contract.
S to m a c a l e , vd. Stomachic.
S to n ia c a l g iă , durere de sto­
mac.
S to m a c h ic , care perţine stoma­
cului.
S t o u i a i g i i i , durere de gnră,
S to n ia tic e (remedie), pentru
gură şi gît.
S to m o g a s tr i c , care perţine de
esophag şi de stomac.
S to r a c e s. styrace, botn. gumă,
reşină astringinte, estrassă din li-
cidambarul oriintale s. din un ar­
bure syrian de form’a m ărului cy-
doneu (fr. eognassier).
S to r o m e s s i tă , strontianită af-
flată la storomess, în Orcade.
S to r t h i n g , dictă snedioă.
S t r a b i s m , metl. defect al ochiu­
lui, uitare cruciş.
S tr a d i v a r i u s , viorină fabrica­
tă dc Stradiv< riu.
S t r a m o n i t i , ( —nlurn) , plantă
esotică propriă ţărrelor calde, al
cuî sue este un venin periculos.
S t r a t a g e m ă , artificiu do res-
b el; astntiă (viclenia.)
S tr a te g i a , (gr.) sciinţ’a mişcă­
rilor uneî armate.
S tra tif ic a ţiu n e , geol. disposi-
ţiunca massefor minerali şi tărîm e-
lor în strate. Prin estins. disposiţi-
nne în strate k maî mnltor obiec­
te ce voiesce nescine â combină
împrenuă.
S tr a tif o r in e , se (Jiee de uere-
carî corpuri resultanţî din nă adn-
nanţă de strate carî se întind for-
 S tr 369
mănd de ordinar nndulaţiunî maî
mult s. mai puţin sinţibilî.
S t r e p s i p t e r e , numesce Hirby
insectele părăsite numite astăzi R h i-
piptere.
S tr e tta , (ital. stretta), mus. par­
te din uă fugure conţinînd frag-
minte din subiect cn respunsurile
şi imifaţiunîle addusse immediat,
s* în care subiectul e tractat în un
mod maî strins decăt la început.
Se num. stretta magistrale, aceaa
care termină uă fugure. perpetuă.
S t r e t t o , (ital.) mus, strîns, in­
dică pre partiţiunî nă mişcare maî
strînsă.
S t r i c t , (—fas), strîns. Se (pce
numai pentru morale.
S tr ie t u r ă , med. mişcare convul­
sivă.
S tr o h e te i n , (germ.) miner, mi­
nerale de culorca paieî.
S t r o n i a t c , Ut. ammesticuri li­
terare.
S t r o n i b , ( —bus) , testaceu u -
nivalv.
S t r o n ţ i a n a , protossyd de stron-
ţiu , afflat la stronţian în Scoţia ,
deunde numele.
S tr o n t i a u i t ă s.strontită, stron-
ţiană carbonatată.'
S tr o n fM , (— tîum), chem. corp
simplu m etalic, argintiu, conţinut
în strontină, principiul acestei sub­
stanţe.
S tr o p h e , (—plie), poet. stanţă,
uniune de maî multe versuri avînd
un sens.
S tr n tliio , (lat.) sciinţific al ge­
nului struţ, a servit pentru â for­
m ă vorbele struthiones, struthioni-
deae, passerî între cari e coprins
struţul.
S tr y c b u ie , ( acid) , acid ce se
găssesce in nux vomica s. al
www.dacoromanica.ro
Sub
S t r y e h n i n ă , alcali vegetale dis-
copperit în 1818 de Pelletier şi
Caventou în fructul maî multor spe­
ţe din gennl strychnos , ammeste-
cat cu brucin’a şi combinat cu a -
cidul strychnic. Fârte am ar, forte
veninos produce spasmuri, convul-
siunî s. tetanos.
Studiu, ( — diurn), învăţătură.—
Studios, care iubesce studiul, scho-
lar.
S tu p id , (—dus), de spirit greu
(nerod).—Stupiditate, calitatea stu­
pidului.
.S tu p o rc, ( —por), med. suspin-
sinne â facultăţilor înţellessualî cu
uă sp eţă de immobilitate şi u ăes-
pressiune de uimire în physiono-
miă.
S ty l, (—lus), instrument cu vîrf
care serviâ cellor vechî pentru â
scrie pre table cerate, deunde mod
character de scriere ; botn. parte â
pistilului, în formă de fir, între o-
var şi stigmată.
Stylct, (fr.) pumnale forte sub­
ţire cu lamă triunghiulară.
s t y m a t o s c , med. hemorrhagiă
h uretrului.
S ty p tic , (gr.) med. astringinte.
S u a v e , ( —v is), de uă dulceţă
plăcută.—S uavitate, calitatea sua-
velux.
S u b a l t e r n , subordinat.
S u b d iv id c re , â divide ceea câ
eră deja divis.
S u b d istie , botn. care p areâof-
feri doue rîndurî de păr şi feţcte.
S n b e r , (lat.) substanţele vege­
tale analogă.
S u b e r ic , (acid), chem. acid es-
tras din suber.
S llbiiltraute, med. califică fri­
gurile la carî un acces începe îna­
inte de â fini cel-alt.
24
 Sub 370
S u b it , ( — (us)> ear® se face de
uădată.
S u b ito , (ital.) de uădată.
S u b ie c t , (—tus), log. terminul
ueri-căriT proposiţiunî, acel'a de
care se affirmă s. negă cv. metaph.
fiinţ’a care are consciinţă de sine
în s u ş i, Uter. fundul principalc al
acţiunii unei dram e; mus. căutul
principale pre care merge tofă dis-
posiţiunea uneî buccăţe şi cuî tote
celle-alte părţi servesc numai de
însoţimînt.
S u b ie c ţiu n e , (— cifo), rhet, fi­
gură prin care oratorul şi face în­
trebări, obiecţiunî pentru a Ie res-
punde el însuşi.
S u b ic c tiv , relativ la subiect, Ia
personă , care este în n o i, identic
cu eu ; opp. obiectiv.
S u b .ju u c tiv , (—vus) , m o d a l
verbului subordinat altui verb pre­
cedinte şi de care depinde , syn.
conjunctiv.
S u b j u g a l e , mus. ton subordi­
nat.
S u b j u g a r e , (suhijere), â snp-
p u n '', pune sub jug-, addnee sub
potestatea sa.
S u b lim a r e , vd. urm.
. S u b li m a t , chem. părţi volatili
ale mercuriuluî redicate prin acţi­
unea foenlui în un sublimat corro-
siv, dentochlorui-de mercnriu s. mu
ria t supraossygenat de mercuriu,
obţinut prin sublimaţiunea sulfatu­
lu i mercuric cu sare marină. L i-
quorea lui Van Swielen este acest
sublimat dat în soluţiune în apă
alcoalisată.
S u b l i m a ţ i u n e , chem. operaţi­
une prin care părţile volatili ale
unu: c o rp , redicate prin căldtn-’a
focului, depun în partea de sus â
apparatuluî.
www.dacoromanica.ro
S u b lim e , ( —mis), îualt. Cons.
Le frauc Litter. Marmontel. T rac­
tatul de Sublime de Longiau.
S u b lim ita te , ( — tas), calitatea
sublimeluî.
S l l b l i m b a l e , (—gunlis), anat.
care este sub limbă. Glandule sub-
limbali, artere sublimbalî.
S u b lu n a r , care este sub lună,
între lună şi pămînt.
S u b lu s s a ţiim e , (fr.) chir. Ius-
saţiuue necompIetS.,
S u b in e r s iu n e , ( —sîo), cufun­
dare , inundaţiune eare accoppere
în totale uu tărrîm .
S u b o r d in a r c , â pune maî mul­
te lucruri în ordine unele sub al­
tele făcîndu-le depindinţiîutre dîn­
sele, â face depiudinte.k—Subordi-
na ţiu n e, acţiune de â subordină,
depindinţă.
S u b r e c a r g u c , (fr. din hiep.
sabre, pre şi carga), sarcina altă­
dată offîciar al societăţii Indielor
însărcinat â geri oneraţiunea navi-
lor, â vinde, în comptoriele socie­
tăţii marfgle addusse gii â cumpără
altele ce j s’a desemnat. Astădi în
commerciul maritim, prepus speci­
ale ales de uu arm ator câ se pro-
va<}ă pre n a v e , de conservaţiunea
şi vinderea mărfelor addusse, pen-
tru ă cumpără altele cu eare să se
întorcă şi pentru â priimi conduc-
ţiunea navii.
S u b r e p tic iu , (subreptns), ob­
ţinut sub nn eapus fals; opp. o-
brep liciţi.
S ilb r o g a r e , (_—g a re ), â pune
în locul altui, substitui.
•S u b siijiii , ( —diurn), n erî~ c6
contribnţiune plătită de eetăţianî
pentru ă subveni necessităţilor Sta­
tului.
S u b s id ia r , ( —n u s ), ajjutător,
 371
aussiliar, care servesce â fortifica
ceaa ce este principale în uă affa-
cere continţiosă.
S u b s is te re , (fr.) â trăi şi h se
întreţine.
SubsistiMţa, celle neeessare pen­
tru trăiri, traiu şi întreţinere, (vi-
tae subsidiu').
S u b s ta n ţ ă , ( —fin), fiinţă care
trăiesoe prin siue.
S u b s ta n ţ ia l e , relativ la subs­
tan ţă , califici appoî ceaa ce esfe
tnaî succulinte, maî nutritiv în un
aliment. Forme substanţiali, forme
carî determină niateri’a- âfiee-va.
S u b s ta n tiv , ( —®us), gram. vor­
bă care esprime prin sine uă fiin­
ţă, uă substanţă.
S u b s t i t u t , (fr.) supplininte al
nnnî funcţionar public în cas de
absiuţă s. opprire legitimă.
S u b stitu ire , (—ere), ii pune uu
lucru, nă pers. în locul altui.
S n b stitu ţiiin e , ( —Ho), jur. ac­
ţiune de a substitui.
S ubstratu l!! , (lat.) phil, ceaa
ce essiste îu fiinţe indepindiute de
calităţile lor fi servesce câ resum
acestor diu urmă.
S u b ta n g iu tc , partea assiî uneî
curbe conţimită între ordonaufa şi
tari gin tea tâ rî I corresjJunde.
S isbtem linte, geom. lineădrep-
tă oppusă unuî anghiiî şi care se
presuppune trassă între celle done
estremilăţî al.ş arcului- care nsăso-
ră ac1st ănghiu.
S u b s t r a c ţi ii n e . c-onstructinnc
a unuî edificin preste nu altul. U-
sitat particular vorbind de edificie
antice pre ruinele căror s'au redi-
c at altele moderne.
Subtile, ( —lis), fin, delicat, sub­
ţire.— Subtilitate, calitatea subtilc-
luî. N. ns.
www.dacoromanica.ro
Suc
S u b v e n ţiu n e , ajjutor în argin­
ţi, subsidiu pecuniar.
S u b v e r s iv , care tinde k res-
tnrnă.
S uc, (— cks), zemă a unul fruct,
flori, herbe s. uneî substanţe ani­
mali.
S u c c e d e r e , ( —dere), h veni
după, a luă locul (cuî-va).
S u c c e s, ( —sus), resultat al u-
ncî faceri, ceaa ce se întîinplăcon­
forme s. contrar scopului propus.
S u c c e s s iu n e , ( —sslo), acţiune
de â succede, urmare. In drept,
successiune beneficiară s. prin be­
neficiu de in ven ta r, ce hereditarul
priimesce sub condiţiune de â nu
fi ţinut de datoriele cari întrec con-
ţiuntul inventarului. Vd. C. Napoi.
art. 718 sqq.
S u c e e s s iv , pre riu d , unul du­
pă altul.
S u c c i u a t ă , chem. sare diu a-
eid succhiic şi uă base.
Succissct, ( — lus), scurt, breve,
opp. prolis.
S u c c in ic , (acid) , chem. altă­
dată sare volatile de succin , acid
estras din saccin.
S u c c i n itS , miner, granat gal-
bin de succin.
S u c c o trin , (aloc), toin.aloedin
iusula Succotara. Succotrin fals ,
alop vulgar, originar din Malabar.
S u c c n lin te , (sticciplcnvs), plin
cu suc.
S u c c u r s a le , (biserică), biseri-
ră aussiliară unei paroeliie, in care
se face serviţ pentru commoditatea
lăcuitorilor pre depărtaţi de paro-
cbiă- s. pre numeroşi. In genere
califică un stabiliment subordinat
altui şi făcut în acel’aşî scop.
M u c rită , chem. sare sachărată
s. essalică.
 Sul 372

S u d , geogr. medă-di, (auslrina Sulfite, sări formate prin com-

coeli regîo). binaţiunea acidului sulfuros cu uă
S u d -E st, geogr. parte între Sud base.
şi Oriente. S u lfu r e , ( — fu r), combinaţiune
S u d o r if e r , vd. urm. de sulf cu uă base.
S u d o rific , (s'udatorîus) , med. S u lfu r ic , (acid), chem. combi-
califică remediele proprie â provo­ naţiune de sulf cu ossygen dis şi
că sudore., holiu de vitriol.
S u f f i c i e n t e , (fr.) de sujuns. S u lf u r o s , combinaţiuue de su lf
N. us. cu doue porţiuni de. ossygen.
S u ff o e a ie , ( —care), ă năbuşi, S u p e r fic ia le , ( —lis), care nu
prefocă. e decăt pre d’assnpra.
8 u f f r a g a n t , (fr.) titlu dat epi- S u p r a f a ţ ă , faţ'a dc d’assnpra;
scopiîor relativ cu metropolitanul geom. întindere considerată ca ne
lor, pentrueă fiind chiămaţî la sy- avînd decăt done dimensiuni, lun­
nodul seu, au drept de votaţiune. gime şi lăţime, iără desitate , fără
S u i c i d , (fr.) ornmor de sine. adîncime.
S uită, (fr.) adunanţă de perso­ S u p e r i o r , (— Wor), care este
ne carî merg după alt’a, comitat. mai presus.
S l l l f , (.—fur), puciosă. S u p e r io ri ta t e , ( — tas), autori­
S u lf a ţi, chem. sări formate prin tate, preemininţă prestantă.
combinaţiunea acidului sulfuric cn S u p e r la tiv ,' ( —vws), gram• gra­
uă base. dul ce! maî înalt al comparaţiunil.
S u l f h y d r i c , (acid), dis şi sul- S u p e r s tiţi u n e , (— tio), ideăfal­
far de liydrogen,hydrogen sulfurat, să în materiă re lig io s!, oplniune
acid hydra-sulfuric , compus gasos falsă, credulitate religiosă.
format de sulfnr şi hydrogen , ne- S u p p l e a n t c , (fr.) cel ce este
colore, forte neplăcut, de sapore a - numit pentrn â supplini pre altul
cidă şi sachărată. Este neiufiain- în uă funcţiune, supplininle.
mabile şi arcjîiul cn nă lîacăre al­ S u p p lic iii, (— ctum), pedepse
bastră producând gasul sulfuros. corporale ordonate de justiţă.
Observat deja de Oarthenser şi S u p p l i m e u t , (— plernentum) ,
Baume acest acid fii studiat cu di- ceaa ce este dat pentru ă supplini,
liginţă în 1773 de Rouelle cel ju ­ parte adaussă la un libru peutru â
ne, în 1777 de Schecle.’ lu face complet.
S a l f h y d r o i u c t r u , tub g rad at, S iip p lim e n ta r, în s. prin sup-
împlut cu uă 80luţinne de iod în plimetit.
alcool, de uă concentraţinne cun- S u p p lic ă , (fr.) petiţiune pentru
noscută şi servind â determină can­ a cere uere-care graţiă.
titatea de acid sulfhydric s. de sul- S u p p l i c a ţ i u n e , ( — tio), rugă­
fure conţinută în apele minerali sul- ciune cu sutnmissiune.
furose, S n p p o e a r e , (fir.) â pune, dăun
Sulfid, chem. se num. particu- lucru că priimit. vd. urm.
a r sulfuri! cari correspund acidi- S u p p o s if iu n e , (— tio ), propo-
or. siţiune dată că adevărată pentru â

www.dacoromanica.ro
 Sur 373 Sw a
trage vre-nă inducţiune. Se nnm. nădată pre nevădnte, fără â se fi
în m usică, note de supposifinne, aşteptat. N us.
carî ascindinţî s. descindinţi dia- S u s c e p tib ile , (fr.) capabile de
touice pre nă parte pre aceaaşî no­ â priimi nere-.carl modificaţiunî. —
tă k alteî p ă rţi, nu pot face har- Susceptibilitate, calitatea snscepti-
nioniă nicî ă intră de nădată în a - bilelnî.
■cel’aşî accord: accordurî de sup- S ii s c ita ţiu n e , ( — tro), inăliga-
posiţutne, în carî bass’a continnită ţiune, impulsiune.
adaugă s. presnppnne> nn sunet nonn S u s p e c t , ( — tu s ), care este în
d ’assupra chiar basseî fundamen­ suspicinue (bâunit).
tali s. cel pnţin ca tonsnuanţă â S li s p e n s i li n , (lat.) pharm. e-
adcordulnî. neoremă.
S upp ressÎH ne, ( — ssio), acţiu­ S u s p i c i u n e , ( —cîo), băuneiă.
ne de ă suprime, aboliţinne, estin- S lis p illd e r e , ( —pendere), â a-
cţiune; chem. foc de suppressiune, tîrnâ (câ a c t.); â întărdia. — Sus-
oare se pune pre şi sub nn vas pinsiune, act. de â snspinde, înce­
pentrn â încăldi egale de sn3 şi de tare.— Suspinsiv, ju r. care are ef­
dieos; med snspinsinnea nneî e- fectul de â snspinde esseenţiunea
vacnaţinui care eră de us. nneî judecăţi.
S u p p r i m e r e , (— m ere), â op- S u s p iiis o r , ceaa ce ţine aus-
p ri s. â face să Incetede appariţi- pins; chir. cremasteriu.
nnea (unuî libru s. al.) â tăia , â S iis - to n ic ă , mus. notă care i
aboli, annulă. d'assupra toniceî.
S u p r e m , ( —mus), care e maî S u tu ră , ( —ra\) , anal. se nnm.
presus de tot (în genul sen).—S u ­ articiilaţiimile nembbilî carî unesc
premaţia, superioritate, drept de â oasele calueî şi ale fefeî. S u tu r a
fi cap. Se dice particular vorbind este hurmonică, cănd oasele se at-
de dreptnl oe regii Angliei şî a r- ting prin marginî maî mnlt s. maî
rogâ de â fi capi aî bisericeî an­ puţin dese , ale căror snprafege
glicane. snnt apprope plane s. nn offeresc
• S u r a , pisică de Africa, cn car­ decăt asperităţi superficiali.
ne delicată. S u z e r a n , feud. signor, posaes-
S u r c e n s , (fr.) foud. prim ulve- sor al unuî dominiâ de care de­
n it siguoriale de care 6 însărcina­ pind alfe dominie. — Suzeranitate,
tă nă hereditate preste cens. calitatea nnuî suzeran.
S urciil, ( —lus), boln. rădăcin’a S v e l t , (ital. srelto) , sculpt. n-
muşchiului. şior, delicat, elegante.
S u r n iă , mus. trom petă, bncci- S w a n - p a n , anth. m ach in ă»
nă egypţiauă. Cbinesilor’, formată de globule în ­
. S u r o u s. seron, comm. pelle de şirate pre diverse columne, din ca­
bonn recinte cn care se accoppere ri prim’a, spre drept’a, esprime u -
fasciefele de marfe carî viu diu uităţile, celie-alte m«rg in progres-
N .—Hispauia. sinne decupla. Aceaaşî progressi-
S u r p r i n d e r e , (fr.) â appuca de une deeimale este urmată pentru
po n d u rî, m asnre, monnete.

www.dacoromanica.ro
 3V4
S w e r tia , botn. genţianeă.
S y e n il ă , miner, granit rosa ma­
culat eu negru.
S y la b ă , ( syllnba) , vocale sin­
gură s. unită cu alte litere emis-
să nădată,—Sylabar, mic abecedar
pentru îi stfldiă, â citi.
S y î a b i c , ( —cus), de syk b e
S y le p s C , (syllepsis) , tjrarn. fi­
gură prin eare vorbirea respunde
mal mult cugetării nâstre decăt re­
galelor gramnaaiicaJJ.
S j ’lo g isiH , (sijllogismus) , log.
argument compus din treî proposi-
ţi n n î, ultim’a consecinţă â cellor
doue prime, premisse (Tot y.iiiava)
SvkloyvO/tm? â'e tSrî Ăoyog, iv ui,
reâbvr<j>v tt,votv, etEQog Ti Tuip xi <•
fitVMv ei liTrly/r? dvftyfiaivei Tm
ravTtj eîvai. Arist. Analyt. cap. I.
Cous. gqq.
S y m b l e p h a r o s e , (gr.) med.
adfcerinţă â plepei cu globul o-
cliinlul.
S y m b o l , (gr.) figură, imagine
care servesce â desemnă cv. semn,
character pentru ă represintă un o-
b ie c t—Symbolic, care servesce de
B y m b o l , care se referesce la S y m ­
b o l.
S y illb o tis in , phil. starea pri­
mitivă â limbei pliilosophice în ca­
re dogmatele sunt espresse numaî
prin symbole.
S y m b o l o g i â , (gr.) med. parte
â pathologiei care tractedă de sem­
nele s. symbolele egritudinilor. Comp.
symptomatologiă.
S y m c t r i ă , ( — Irîa), proporfin-
ne şi relaţiune de egalitate s. de
similitudine între părţile unuî corp
cu întregul; anal. regularitate de
formă ce presintă multe părţi as-
sedate pre ling’a m ediană, simili­
tudine ce presintă intre dînsele maî
www.dacoromanica.ro
8ym
multe organe pare assedate la cel­
le doue laterl ale acestei linee. —
S ym etric, oare are symetriă.
S y n ip a r a t c i'e s e , med. cunnos-
cinţă â căuşelor prin semne.
H y rn p a sm , (gr.) eataplasm.
S y iiip a tlli ă , ( —(/«îa), confor­
mitate de tem peram ent, de sinţi-
mînt, de idee, cuveninţă de affec­
ţiune şi inclinatiunc, am ore; phys.
anatomică, correspondinţă întreue-
re-carî părţi ale corpulnî care face-
un organ se nu potă i.ufferi fără
câ alte părţi se fiă affectate în a-
cel'aşi timp. Se num. sympathiăde
sensibilitate , aceaa în care irrita-
ţiuuea uueî părţi determină în altă
parte eserciţul sensibilităţii; sym-
pathiă de irritaţiune, (irritabilita-
te) în care irritaţiunea uneî părţî
determină irritaţhm ea. In pictnră
se (}ice vorbind de culori cari prin
ammestecnl lor, prudwc-ait’a plă­
cută.—Sympalhic, care perţine cau-
sel şi effectelor sympathieî.
S y m p a t h i s a r e , (fr.) â ave sym-
patbiă. jV. us.
S y m p r î a l i c , botn. califică sta-
minele cari unesc petalele în mod
de â dâ uneî corole polypetali ap-
parinţ'a de monopetale. •
S y i n p o n i a s t , ( g r ) eompositor
de cânturi ecclesiastice.
S y in p lio u iă , (~ n la ). mus. u -
ninne de voci s. de sunete cari for-
merjă un concert. De ordinar se
num. astfel uă buccată divisă în
trei s. patru părţi şi compusăpen-,
t-j*ii orchestră. — Symphonist, cel ce
compune, cel ce esseentă sympho-
nie. Comp. symphoniac.
S y m p liy se , (gr.) anat. uniune
s. legătură naturale â osselor. —
Sym physyotomiă, secţiune â sym-
pbisil.
 Syn 375 Syn

S y m p S iy lo g y n , botn. califică că staminele ale căror anthere sunt

florile ale căror ovare adlteresc ca­ unite între dînsele.
liciului. S y n a p liiă , (gr.) botn. gen sta­
S y iJ ip ie s o m e tru , (gr.) baro­ bilit în tetrandri’a monogyniâ, în
metru ca. reservor de aer, destinat famili’a proteelor.
a snpplinî barometrul nautic or­ S y n a r tlir o is m , (gr.) congloba-
dinar. ţiune.
S y m p î e s i a s m , (gr.) uniune â S y n a r t h r o s e , (gr.) anat. arti-
sesselor. cnlaţinne im m obile, ad. care na
S y r n p o s i a e , (gr.) Iii. convor­ permite âsselor ă se mişcă unul
bire de philosopliî la un hospăţ.— ass. altui.
S y m p o sia st , convivă la un hospăţ. S y n a s s a r i u , (gr.) breviar al
Ş y iiip f o m S , ( — m a), med- ueri- vieţfî SănţjJor în gi-ecesce.
re moiiiticaţiune ce vine în consti- S y n a s s e , (gr.) adunanţă ă ve­
tnţiune s. in funcţiuni şi care este chilor chrestinî pentrn a celebră
legată de presinţ’a uneî egritudiuî. cin’a.
— S im p to m a tic , califică uă egritu- S y n c e ! , (gr.) eccl. ofticiar al
dine care este nurrmî uă sympto- bisericei de Constantinopole, c’.eric
mă â altei egritudini. care stă tot-deuna cu patriarchul.
S y m p to m a tis iu , systemă me­ S y n c b o n d r o s e , (gr.) sym -
dicale în care se tractedă sympto- physe.
matele isolat.—Sym ptom atist, p ăr­ S y n c h r o n , ( —nus), care e, se
ten al symptomatismului. face simultan în acel’aşî timp. Comp.
• S i m p t o m a t o l o g i i , med. trac­ isocliron.
tat de symptomate, S y n c h r o n iă , fer.)a rte de k con­
S y m p to s e , (gr.) med. atrophiă. cilia, de h allătura datele.
S y n a c t i c , med. astringinte. S y n c h r o n i c , (tabel) , în care
S y u a ie l a s t ic , (gr.) califică pes- se allătură evenimintele întîmplata
cil cari înnotă împreună. în acel’aşî timp în locnrl differinţl.
S y n a le p lie , (gr.) gram . uninne S y n c h r o n i s m , (g r.) relaţiune
de done siîabe în una singnră în â evenimintelor cari se fac în a-
doue vorbe, d. e. îM r'u n , pentrn cel’aşl timp, isochronism.
in tr u un. S y n c h r o n ist, contimpnran.
S y n a l l a c t i c , (gr.) care conci- S y n c h r o n is tic , synchronic.
lid<?â, S y n c h y s e , (g r.) străm utare de
S y u a U a g i n a t i c , (gr.) califică vorbe care turbură ordinea perio-
un act în care sunt obligaţinnî-mu- del^ med. ammestec morbific al
tuali între contractanţi. sângelui cu hnmorile.
S y n a n a s t o m o s e , (gr.) anat. S y n c o p a l e , med. care perţine
connessinne â totor vesselor între syneopil, care este însoţit de syn-
sine. cope.
- S y n a n t h e r e e , numesce Linne S y n c o p e , (^ - pe ), gr. tăiatul u-
famili’a de plante dissă astsujl Com­ nei litere s. uneî silabe în meijul
puse. uneî vorbe; mus. legătură & fine­
S y n a n th e r ic , (gr.) botn. califi­ lui uneî măsnre fl. unei note cu

www.dacoromanica.ro
 Syn 376
m ăsur’a 8. not’a urm ătore; med.
slăbiciune ( an im i deliquium ) , căte
nădată unită cu convulsinne şi în-
tremissiune â miscărir inimei fi pul-
saţiuniî.
S y iic o p ic , syncopale.
S y n c r e t is m , did. ammestec con-
fus de opiniunî ce nă sch61ă phi-
losophică adoptă fără â le concilia.
S y n c r i s e , (gr.) chem. coagala-
ţinne â doue iiquorl ce s’aii amme-
stecat.
S y n c r itic , astringinte.
S y n d c r e s e , (gr.) dev. remns-
trat al oonsciinţeî.
S y n d e s m o g r a p h i ă , (gr ) anat.
desoiipţiune a ligamintelor.
S y n d ic , (gr.) cel ce e însărci­
nat cu affacerile uneî communităţi,
unnî corp nnde el este membru. —
Syndicale, de syudic. — Syn d ica t,
funcţiunea syndicnluî.
S y iie c d o c lie , (— che), rhet. fi­
gură prin care se dă â înţellege
m ai mult decăt f^a <ii» şi din con­
tră , în care se iea genul pentru
sp eţă, totul pentrn parte s. al. şi
vice-versa.
S y n e c h tâ , (gr.) med. adUerin-
ţă â iri<}il Ia corneă.
S y n e c p h o n e s e , (gr.) synerese.
S y n e r e s e , (gr.) contracţinne
ît doue silabe în uă singură în a-
eeaaşî vorbă.
S y n e g e n e s e , (g r.) â 19-a clas­
se â systemeî lnî Linne, conţinînd
plantele carî au staminele nnite
prin anthere, precum sunt Compu­
sele. •
S y n e g e n e s i ă , vd. prec,
S y n g e n e s ic e , (plante '),din clas-
sea syngenesilor/
S y n g r a p h , scriptură, prom is-
sitme s. obligaţiune împrumntînd ,
opp. chirograph.
www.dacoromanica.ro
Syn
S y n is ia t e , boln. nevroptere.
S y n ia e s e , med. accrefiune ă pu­
pilei cu eorne’a.
S y n o d , ( — dus), conciliu, adu-
nanţâ a ecclesiastieilor , convocaţi
de episcop pentru affacerile unei
diocesi — Synodale, relativ la synod.
S y n o d a ti c , (drept) , ju risp r.
drept c6 curiunif plătiii episcopilor
la fiă-care synod.
S y u o d ic , eccl. emanat dela un
synod, conscrifi în nnmele unuî sy­
nod.
S y n o n y m , (g r,) califică uă vor­
bă care are aceaaşî semnificaţinne
cu alt’a .—Syn o n im iă , calitatea sy-
nonymelor.
S y n o n y m i c a , rhet. figură în
care snnt usitate m aî multe vorbe
synonyme în scopul de â amplifică
oratiunea.
S y n o n y i n i s t , autor de syno-
nymiă.
S y u o p t i c , (gr.) care se ve(Je
cu uă singură aruncătură de ochiu;
care offeresce de uădată ochiului
totalitatea, principalile divisiuniî ale
uneî opere, ale uneî scimţe.
S y n o s t e o g r a p h , anat. cel ce
descrie articulaţiunile.
S y n o s t e o g r a p h i ă , anat. dea-
cripţiune ă articulaţiunilor.
S y n o s t e o lo g i ă , tractat de a r-
ticnlaţinnî.
S y n o s t e o to m iâ , dissecţiune s.
preparaţiune anatomică ă articula­
ţiunilor, a osselor.
S y n ta g m a , ( — mit) , titlu dat
la diverse tractate methodicc.
S y n ta s s e , ( —teiff, coastrucţiu-
ne â vorbelor şi phrasilor după re-
gnlele gram m aticeî, aceste regule-
S y n t e s s e , (g r.) med. coliqua-
ţiune.
S r n t h e s e , (—sts), log. reduc-
 Sys
-ţiune în întreg; opp. atialyse ; mc- rilor s. muşchilor, sijmphyse căr-
thodă synthelică de composiţiune, nosă.
de doctrină s. al. care descinde de S y s ta llic , (gr.) anat. care pos-
Ia principie la consecinţe-, dela ef­
fect la causă s. ai.—Synthetic, ca­
re perţine synthesiî..
S y n th e ti s m , chir. uniunea es-
tin siu n iî, reducţiuniî, coaptaţiuuiî
jşi legătureî nneî fracture.
S y p h y lis , (gr.) med. egrîtudi-*
ne veneriană. R adzyge, este varie­
tate de syphylis în Norwegia, uere-
cum analogă cu yaws.
S y p h y litic , eare perţine syphy-
lelu î, veneric.
S y r ig m o n , (gr.) mus. vech. in­
strument care pare a fi fost uăfla-
a tă forte acută.
S y r in g o t o m , (gr.) chir. instru­
m ent pentru syringotomiă.
S y r i n g o t o i n i ă , chir , operaţiu­
ne â fistulei.
S y r p h i e , n a t. trib de insecte
din ordinea dipterelor.
S y r o p , vd. Sirop.
S y r t i t e , nat. produeţiunî natu­
rali petroae c a r i, dnpă Plinit!, se.
găasiâ pre marginile Syrtelor şi
Lucarnei.
S y s s a r e o s e , (gr.) anat. legă-
tu ră â dsselor prin mediul eărnu-
317____________ S y s ______________
sede vertntea de a contractă şi di­
lată alternativ. Se cjice de mişca­
rea inim ci, arterelor şi totor păr­
ţilor cari prin vertutea lor elastică
se contractă şi se dilată alternativ.
In music’a vechia gen systaltic, a-
cella din celle trei generî ale m e-
lopeeî, care inspiră passiunile tine­
re s. tr iş t i, capabili de â strînge
inim’a.
S y s te n ia , ( — m a ), uniune de
principie şi de consecinţe, (trasse
din aceste principie), ass. căror
se stabilesce nă opiniune, uă dog­
mă, disposiţiune ă părţilor uneî arfî,
sciinţe în stat de â se susţine tâ -
te mutuale şi în care ultimele se
esplică prin primele; anat. uniune
de organe compuse de aceleaşi ţes-
sătuie şi destinate la funcţiuni a -
nalo g e; mus. întinderea totale ă
sunetelor essecutabili.
• S y s to lă , (g r.) anat. contraeţiu-
ne a inîuieî s. mişcare prin care
ea ss restrînge şi împinge sângele
în a rte re ; opp. diastolă.
S y s t y l , arch. edificiu cu co­
lumne mai distanţi ca doue dia-
metre decăt în pycnostyl.

www.dacoromanica.ro
 T > â 20-a literă numită teth de creţiune pămînt6să s. eilicosă în uă
H e b re î, desemna câ numerale !a sppţă de bambuza.
Grecî T 300, T, 3000, !a fi., 160, T a b e llio n , (fr.) feod. speţă de
cu Tjă trăssură horisontale d’assn- supplininte al unuî notaire în juris-
pra 160,000. P re partiţium indică dicţiunile subalterne, care priime-
iu tli\ în calendarul republican tiid i sce şi trece contractele şi alte acte.
8. â 3-a di â decadiî. P re raonne- T a b e s , (lat.) med. consmnpţin-
te franeese dendtă că snnt bătute ne, atrophiă, phtisiă.— Tabific ,care
la N antes; altă dată lournois, mon­ cause^ă tabes.
netă francesă fabricată laT o u rs.— T a b la t u r ă , mas. disposiţiune de
In chirurgia se num. T. un legă- m aî multe litere s. semne prelinge
niînt (bitudage) în form’a acestei pentru ă direge pre ceî carî căută.
l.tere. Astădî tabel care represintă un in­
T a b a c , (dnpă indic, tabacos s. strument de suffiat şi cu foraminJ
după insul’a Tabago, în franc, ta­ (gătire), indicând carî foraminî ca­
bac, 'pelun, herbe a la reine, herbe ută â fi închise şi carî dischise.
au G rand - P rie u r, nicoliane s. ai. T a b le a u , (fr.) suppl. tabel, pic­
lat. nicotiana), tutun, plantă hcr- tură pre uă tablă de lemn s. al. s.
baceă din famili’a solaneelor , ad- pie pănejă; mus. în uă operă uni­
dussă în Europa de Ni tot, ambas- une do mai multo obiecte formând
sador al Francieî în P o rtu g alia. un tot în music’a imitativă.
din care doue speţe sunt cultivate T a c a n ia e , s.— m a h a c a , pleop
la noî nicotiana tabacum şi nico­ ■aracrican care dă reşin’a balsamică.
tiana rustica. T a c h i g r a p h i ă , (gr.) vd. Bouil-
T a b a c h i r , vd. Tabashir. let, Dict. des lettres etc. Invenţiu--
T a b a c » s.— cos , numesc Mes- nea sa se attribnesce de Dione CaB
sicanii uu ammestec de nicotiană, sin luî Mecenate (comp. Waleke-
(vd. tabac'), succin şi aromate pre naer Histoire de la vie et des po6-
care lu fumă şi al cuî effect as­ sies de Horace voi. I p. 308, alţii
supra lor e assemine opiului. dă acesta honore lui Tiione pentrn
T a b a la , mare tam bnră â Ne­ care B ahr Roem. L itteraturgesch
grilor usitată peutru ă respîndi a- voi. I.
larm’a în orasiu. Tacfet, (fr.) mus. se ^iee de uă
T a b a r d i l l o . (hisp.) friguri per- parte care tace cănd celle-alte căntă.
niciose carî aggredesc pre Euro­ T a c it, (— tus), care nn este es-
peni în coloniele Americeî S. pres formale, subînţelîes.
V a b a r in , (din ital. labaro ), hi- T a c t, {— tus), attins, sensul at-
striune (farceur) care, dârppresin- tinauluî.
taţiunî în pablic stănd pre fulci— T a c t i c ă , mii. arteş s. sciinţ’a
minte- evoîuţiunilor s. mişcărilor militare.
T a b a s h ir , — chir s. —.Tir, eon- T aeiiia, (lat.) gen de verm îin-

www.dacoromanica.ro
 379
testinali părăsiţi. Cons. Dr. F. V.
Merat Du linia et de sa cure ra­
dicale (Par. 1832).
T a H 'tlsp ath , (germ.) miner. spa(h
în tablă s. lamclos.
T a E a to , monnetă de argint în
Veneţia care 1111 are curs decăt în
Oriinte. Val. apprope 5 fr, 21) cent
T a l c , miner, speeă de petră
magnesică , me^iară între steatita
şi mica. Talc grnphic, propriu pen­
tru eelatură, aeel’aşi eu lardite de
Walerius, sleatite solide rougeâtre
de Borne, itgalmatolith de Klaprolh,
pierre de lard de Delisle.— T. stea-
tite, eretă de Hi,spania. — T.ollaire,
pierre de Cotubrim, de Delisle.
T a l e n t , ( — turn) , pond de aur
s. de a rg in t, maî tănjin şi de en-
pru, în Grecia 35 pfd. 21 ltli. 29.
în Alessandria 125 pfd. Talentul
attie, după eare se făcură, dela A-
lessandrin, în Corinth , T arent, Si-
cilia s. al. monnete, valâ 60 mine
b. 1500 rtl. In proporţiime de 5,
6 către aeest’a eră talentul cuboic.
T a le n t, (fr.) dar, aptitudine sin­
gulară , naturale pentru un lucru.
Montesquien lu difinesee, un dar
care n’are consciinţă de sine.
T a l i o n , jurispr. Se num. lege
de talion aceaa eare pronunţă con­
tră culpabile , pedepsea de talion.
ad. se fiă tractat cum k tractat el
pre appvâpcle seu.
T a n i a t i a , nnmele uneî passerî
brasiliane pre eare Bnffon Fa dat
în genei o totor passerilor cu bar­
bă americane, alţii Fa applicai nu­
mai lâ mie’a famiiiă â cuî mandi-
bnlă superiore este dispicată în
vîrf.
T a n d e m , speţă de eabrioletdis-
eopperit importat din Anglia în
Francia,
www.dacoromanica.ro
T ar
T a n g iiiţîi, geom. contact.
T a iig 'in tc , geom. linei dreptă
carc attiuge nă curbă fără se o ta-
iă s. fără se intre în eircunferinţ.’a
eî. Tangintea ufiuî anghiu , 1ineă
tanginte la estreinitatea am ilul des­
cris între celle doue lateri ale ăn-
ghiuîui şi care se determină piin
aceste laterî.
T a n g u e c5c u t e r , (fr.) arenă
de mare pămîntosă pre eostele Nor-
mandiei s. al. servind pentiu în-
grăşiat.
T a n i, comm. serie’a cea maî fi­
nă ce se adduee din Bengal.
T a n .jc h , musselină de Indie.
T a n isso e s tr a c tib , chem. sub­
stanţă vegetale acerbă . şi amară ,
eare dă la analyse , tannin şi es-
tractiv.
T a u ta l , ta iita lin it), mineral ne­
obţinut încă în puritate, num itast-
fe) pentrucă nn se pOte dissolvi de
nieî un acid.
T a p a g e , (fr.) desordine înso­
ţită de mr.re sgommot.
T a p ic c a s. topiaca, chem. ie-
culă de rădăcină de manioc.
T a p s c l , marc păndă de sylin
albastră de Bengal.
T ilre iitis iu , med. somn lethar-
g ie, fiă dis produs de impunsur’a
phalangiului, (fr. tarentule').
T a r f u l im , botn. speţă dc palm
indie.
T a r g u i l i , Ut. eommentar ehal-
deic al testuluî hebreic al Testa­
mentului vechili.— Targumist, au­
tor de nn targum.
T a r i f , (arab.) tablă indice, in­
dex nummarîus, evalnaţiune â eom-
mestibililor (denrees, vech. lat. de-
nariata), indice eare însemnă drep­
turile ee caută să se iea Ia intrarea,
eşirea, trecerea lor.
 T el 330
T a r s o , miner, marmure forte
dură de Toscana.
T a r t r a t , vd. Tartrit.
T a r t r i c , (acid), chem. acid es­
tras din tartrn. Vd. Pouill. etreaiy
chim. (Par. 1854) p. 60 sq.
T a r t r n , (larlarutn), chem. eou-
creţiune ce depune viuul în doliol
(butoiu) după fremeutaţiune.
T a r t r i t , chem. sare din eoinbi-
uaţiunca acidului tartric cu uă ba­
se. Astădi sc dice tarlrat.
T a s.sc s. tassaţiwne, regulament
făcut priu autoritatea publică peu-
tru preţul lucrurilor de uutriţinue;
imposit, Bumrnă impusă.
T a x i s , chir. redueţiuue ii uueî
părţi în locul seu naturale.
T c h a n g , herbă odoriferă de
China.
T c b im o n ia , plantă dc N ep al,
eu fiori albasti-e şi îu clopote.
T e a li k , charaetere de carî se
servesc doctorii le g ii, judecătorii
şi poeţii, la Arabi şi Tnreî.
T e c l i i c t l i , passare dc Messic.
T e c lm ic , (gr.) care perţine îu
propriu uueî arţî, nneî seiinţe.
T e c lu io lith e , petre cari repre-
siută obiecte de arte.
T e c h n o lo g iă , (gr.) theori’a in­
dustriei practice.
T e c h b r a n c h i e , molluacc gas­
teropode.
T c (le u m , ( l a t) căutat (canti-
cum) de acţiuuî de graţiă al Iîiae-
riceî cath. carc începe cu vorbele
Te Deum laudam us, Te dominnm
confitemur (Pre tiue te lăudăm că
Domuetfeu, pre tiue te numim Domn.)
T c la m o iil, archit. fignre'deho-
menî servind , precum carialidile ,
a susţine corouia.
T e l e g r a p h , (g r.) apparat, dat,
cum lu ave ui asfă<}i' de fraţii Chappe
www.dacoromanica.ro
T el
îu 1792, prin carc sc transmit îu
distanţă eommnuicaţiuui scrisscîu-
tre persoue. Telegrapkiil electric,
îutrevădut dejâ de Prankliu, cercat
ăntîiu de Schilling îu P etersb u rg ,
se compune îu essinţiale de patru
p ă r ţi: uă pilă pentrn â produce uu
currinte electric , un fir conductor
care trauemite arest cnrriate , un
apparat m anipulator, pus la sta­
ţiunea care t râmi te un apparat re­
ceptor , pns la staţiunea care pri-
imesce. Currintele lucre(|ă assupra
uuui electro-maguet diflpus în re ­
ceptor îu faţj’a uneî mice lame de
fer dulce care ţine loc de vecte.
Person’a care ţine apparatul raa-
uipulator lassă cnrrintele se trecă
s. lu întrerupe a rb itra r; respectiv
electro - magnetul receptorului se
maguetesce s. se demaguetesce al­
ternativ, communieăud priu acest’a
vecteluî dc fer uă mişcare de îua-
iute şi îndărăt, vectcle lncredă diu
partea sa assupra uneî m işcări de
horologeriă compus dc uă rofă diu-
ţ a t ă , îu asse cu un ac carc se
mişcă pre uu cadraute estern aa-
supra cui sunt trasse 26 divisinnl
pentrn celle 25 litere ale alphabe-
tnluî şi erneea manipulatorului. Fire
de fe r, de ord iu ar purtate de pari
şi iaolate prin rotile de poreelau 8.
sticlă , trausm it semnele între cel­
le done apparate. Cons. Trăite de
teligraphie eleclrique de Mr l’abbe
Moigno.
T e l e o l o g i ă , (gr.) tractat dc
căuşele finalî.
T c l e o l o g , iustrumeut acustic
pentru â face să se audă vocea
ftrte departe.
T e lc o m c tr n , (g r.) machiuă pro­
pusă pentru ă m ăsura distauţele
obiectelor depărtate.
 T eni 381
Velcpfaiail s. chironian, (ulcer') ţinnilc mutuali între solid! şi li-
chir. nlcer forte difficile de tăm ă­ cirtî. In musică se num. modul de
dui), 'precum a fost a! luî Teleph, a modifică astfel sunetele că prin
vulnerat de Achille şi al Iul Chi-
rone, vnlnerat de Hercule,
T e l c p h o n f ă , ( g r . ) phys. artea
de â faee să se audă sunete în
mare distanţă.
T e le s c o p » ! , ( — piuiţi) , instru­
ment pentru iv observă obiectele
depărtate pre pămînt s. în cer. —
T. tu i GalUleu s. germ an constă
din un tub cn un vitm obiectiv
conves- la nă estrem itate, altul o-
cular concav la cea-altă, distanţi
între sine astfel că focarul reale
al obiectivului correspunde focaru­
lui virtuale al ocularului. T. lui
C a sseg ra in , telescop catadioptric
s. de reflessinne se compune din
douî specul!, nnul concav, ’ altul
conves , şi de unul s. done vitre
oculare convesse s. plan-convesse.
Tel. gregorian, catadioptric, constă
din donî speeuli concavi şi de u-
nul s. doue vitre oculare convesse
s. plan-eonvessc. T. new touian, c&-
tadioptric, e compus de nn specul
concav, nnul plan şi un vitru o-
cular conves. T. a stro n o m ic , are
doue vitre convesse s. plan-conves­
se, nnul obiectiv, altiil ocular puşi
la done estremităţî ale unuî tub şi
distanţi în distanţă egalş cu snmm’a
distanţelor focurelor obiectivului şi
ocularului luate împreună.
T e le s c o p ie , care nu este visi-
bile decăt eu telescopiul.
T e m e r a r , ( —n u s ) , cutedante
ou imprudinţă.
T e m e rita te , (—fas), cutezanţă
imprudinte.
T e m p e r a m e n t , constituţiune
particulară ă corpuiuf propriă flă­
cărui individ , resultante din reia-
www.dacoromanica.ro
T cr
uă uşioră alteraţinne in ju st’a pro-
porţinne â intervalelor, să se potă
pune în us aceleaşi eorde la di­
verse intervale şi njodnlâ în tonuri
differinţî fără â affectâ reu ureehi’a.
T e n ip e r a u f â , (— tîa), modera-
ţiune. cumpătare.
T e m p e r a r e , ( — r a r e ), â mo­
dera.
T e m p e r a t u r ă , (— ra ), disposi-
ţiime ă aerului după c u n re l eate
cald s. re c e , humert s. s e c ; grad
de căldură ce se manifestă în un
loc s. în un corp.
T e m p e s til, ( —ins)—bine tem -
p e sla te , furtună.
T e n a c e , (— n a x ), care se ţine,
resiste separaţiuniî. — Tenacitate ,
calitatea tenacelui.
' T e n d in ţ ă , acţiunea de ă tinde
c ă tre ..-, direcţiune appai-inte către
un fin e; phys. strădninţă k unni
corp de ii se mişcă către un pnnt
uere-care.
• T e n e b re , (— hrae), întunecime.
T e n i a , vd. Tacnia.
T e n o r , (ital.) m us. vocea me­
dia între soprano şi basso, de or­
dinar dela ut pănă la sol.
T e n s i u n e , ( —sio), întindere,
starea cellnî ce este întins. Se num.
tensiune electrică , puterea repul­
sivă cu care moleculele fluidului
vitros s. reşinos respîndit. pre su­
p ra fa ţa corpului, tind â se depăr­
ta unele de altele.
T e n t a tiv a , cercare.
T e p a li , botn. arbure de Mala-
bar.
T e r c e t , (fr.) strophe compusă
de trei versuri.
T e r e b in th , (—thus), arbure re-
 382
şinos şi tot-denna verde. Spejă din
genul Pislacia.
T e r c h illtllin ă , (— na, resina),
reşină eare curge din terebinth.
T e r e b r a ţ i u n e , (calvae terebra
tio, fr. (repan), chir. operaţinne ca­
re constă în â tăia în ro tu n d , cu
terebr'a , şi â redicâ nă buccată a
catneî.
T e r m i n , ( —nus), margine, timp
defipt pentru uă plată a. al. (so­
roc), vorbă considerată relativ cu
subiectul.
T e r m i n a l e , ( — lis), botn. care
occnpă şi formedă rîrfu! nneî părţi.
T e r m i n a r e , [— n a re), â fini,
conchide (isprăvi).
T c r n iin a ţiu n e , gram. fiessinne,
desininţă â uneî vorbe.
Term inologiă,((erm i'raM s-tojos)
eaplicaţiunea termini'or sciinţificî
s. teclinicî.
T e r r e s tr e , { — ster), care perţi­
ne păm întuluî, pămintesc.
T e r r ib ile , (— lis), care adduce
terrore.
T e r r ito ria le , care privesce ter-
ritoriul.
T e r r ifo r iu , (—rium), întindere
de pămînt sub nă jurisdicţiune.
T e r r o r e , ( —ror), spaimă, frică
violinte.
T e r r o r i s m , aystemă, regim al
terroriî.
T e s t acei, (—coei), astădî racî.
T e s t a c ite , nat. coquile petrifi-
cate.
T e s t a m e n t , ( — tum ), act an-
thentic de voinţ’a nltimS k nneî
persone, adiată. T. olograpk, care
este scris întreg de rnăn’a testato­
rul uî.
T estam en tar , n u s) , care
priresce testamintele.
www.dacoromanica.ro
T et
T e s t a t o r , (— Cor) , cel ce face
un testament.
T e s t im o n ia le , ( — lis), relativ
la testimoniu.
T e s t i m o n i u ,- ( —n îu m ), dova­
dă, eertificat.
T e s t a d o , (lat.) med. tumore cop-
perită (eukystee) care se disvoltă
la cap. •
T e ta n o s , (gr.) .med. egritudino
spasmodică alo cuî eharactere sunt
strinsula m assilelor, nepossibilita-
tea s. dificultatea deglutiţiuniî, as-
prel’a şi immobilitalea membrelor
trunchiului care este curbat infor­
mă de arc îndărăt s. înainte s. pre
uă lăture, cu s. fără Iesiune â fun­
cţiunilor siuţnrilor s. intelliginţeî.
De multe ori este produs de uă
irritaţinne nerv6să locale, şi attuncî
sc numesce tetanos traumatic.
T e t r a c h o r d , citliară cu patru
chârde, la Greci, în ns înaiute de
Terpandru, dispus astfel câ celle
doue cliârde gravî erâ între dînse­
le în proporţiunea pre care ceî
vechi nutniâ diatessaron, noi quarta
şi care repansă în essinţiale pre
acesta că chârd’a acută vibredă de
troî orî în tempo în care cea g ra­
ve face patru vibraţiunî. Intre a-
ceste done chorde carî forma ac­
cordul principale al acestuî instru­
ment erâ întinse alte done în ve-
chi'a disposiţreue â gam m eî, nu­
m ită diatonică, în mod că celle
treî intervale între aceste patru
ch6rde Inâ de done orî nn ton în ­
treg şi în locul al treiW uă dumă-
tat^.
T e tr a d r a c h m ă , monnetă g ri că
de 4 draclime.
T e t r a e d r u , geom. corp solid â
cui suprafaţă 6 formată de patru
triănghinrî egali şi ecilaterali.
 T hea
T e tr a lo g ia , patru buccăţe thSa-
tralî ou care un autor e ş i\la Dio-
nysiace. Treî din acecte buccăte
căută se fiă tragedia , ă patra uă
dramă satyrică (drama sahjricum).
U ă tetralogia completă nn posse-
dem. Numai din Orestga luî E s-
chyl maî esaiste ceile treî trage­
die Agamemnon, Coephoroi, Enme-
nidile. Di'amj» satyricum pertininte
aci eră Proteus.
T h u r g e li o n , ă I l-a lună aan-
nnluî atbeniau, numită după săr­
bătorite thargeiie cari se celcbră
în acesta lună.
T h e a f r a l e , ( — lis), care perţi-
ne theatruluî
T h e a tr U ) ( — fw m ) , pentru re
presinfaţiunea draraatelor, scenelor
mimice, şi în genere pentru tot ce
perţinea celebraţiuidî cultuluî luî
D ionysiu, maî ales pentnl jocul
chornrilor , diverse edifice de cir­
cumstanţă se m sseră G reciei, pre­
cum şi Italiei, de loc de adunanţă.
Cn începutul splendorii Lenaelor
şi marilor dionyaice, cu disvoltatul
tragediei -şi com edicî, spectaclele
căpătând un curs maî stabile, thea-
trele deveniră ediSeie pennaninţî.
Athena este prim’a urbe care pos-
sesse nn thfiatru regulat de petră,
â .c u i dată este puţin cuunoscută,
pentrucă înse buccăţele ceilor treî
m arî tragici s’aii essecutat într’-
însnl , se pote stabili la Ol. 110
jsu b finanţiatul luî Lycurg. Cine ă
dat planul acestui theatru şi lu â
fu n d at, nu este cunnoseut. După
Vitrnviu ordinaţiunea sa se făcu
■astfel: se descrisae pre locul unde
căută se fiă fundat uă circunferin-
ţă de mărimea ce avea se ţină deos
■coprinsul theatruluî s. spaţul pen­
tru treptele celle maî de <|ieos. In
www.dacoromanica.ro
383 T hea
acesta circnnferinţă se desemnă un
pătrat în mod că tote ănghiurile
selle attingeâ linea circnnferinţeî.
Laiurea pătratului care se affiăcea
maî apprdpe de locul unde cerea
a st;l sceu’a , determină în arcul
subîntins, finele s. relativ cu spec­
tatorii, începutul sceneî. Paralel cu
acesta lineă, în periplieri’a eircun-
(ierinţeî, se trâgeă altă lineă pănă
unde căuta se vină partea anterio-
re k scenei, legnwn (Vitr. V 7. 2,
VI. I, Hor. ud Pis. 278. Propert.
IV 1. 16). Astfel seen’a remase în-
tr’un segment mic, prin urmare pu­
ţin adincă. Spaţul cel-alt eră oc-
cupat de orchestră , în giurul cuî
sessnriîe .spectatorilor (xiârnov a.
xoilor, cavea). formănd pre trepte
conscindinţî uă semi-circunferinţă
către sc e n ă, prolungită prin tan -
ginţî preste medlocul orchestrei. In
theafre mice şirul treptelor împleă
totă eaveă în aceaaşî disposiţiune,
în celle maî marî căte-va ocoluri
mai largi (âneeinara, praecinclio-
nes), paralele cu treptele , divideâ
cave’a ?n doue s. trei stra tu ri,
(tiZvai) şi formă prin acare (xi.ix-
n xti, scalae), converginţi câtrecen-
tru diverse eomparţiminte cuneiformi
(îxyxttte, cu net). NHmărul acestor
trepte eră naturale, divers dnpă
mărimea theatruluî. Pare înse că
la thSatrcle grece s’a observat tot-
deuna eă acest număr să fiă pare.
Acesta e uă differinţă după care şi
astăzi, la ruinele esaistinţr, se dis­
ting theatrele grece de celle roma­
ne. Pre marginea treptelor s ti sca­
unele astfel că peefile şedinteluî
cădeă pre trept’a următore. Trece­
rea printre şiruri eră simplă s. du-
plă; în secundul cas un drum eră
maî înalt decăt cel - alt. Prim ’ a
 T hea 384
treptă avea căte uădată mărginar
de petră. P re murul corridorulai,
câ de înălţimea unuî hom sta nu­
mele dispărţimîDtulnî, precum se
vede în unele rem asurî. Şirul cel
maî de sus erâ mărginit de un mur,
balnstri se găssese numai la rui­
nele theatrulul din Tyndaris, înSi-
cilia. Comparţimintele pentru diver­
se classî sunt nepossibilî de decis;
probabile fiă-care classe aveâ unul,
cu căt maî înaltă cn attăt maî spre
scenă, pănă la celle din ultim’a
trepta, BovXainxov, pentru perso-
nele emininţî. Femeele sta în u r­
m ă; după dînsele metoccliiî, sus de
tot servii şi hetairiî. Streinii avgă
locurî între eetăţianî, pote şi uere-
carî locuri de honore. Şedinţă par­
ticulară er'.i t.tifyp'exoV, locul Ephe-
bilor, â cuî posiţiune este nestabi­
lită. Spaţul dintre caveă şi scenă
se assterneii, cănd se dă dramate,
cu arenă, pentru dănţatul chorulul,
deunde naroele xovidtQot, arm a (m aî
tărijiu dc petră). Pentrueă acieho-
rurile dithyrambiee essecutâ (lanţu­
rile lor, se redicâ in me(}loc nn al­
tare al !uî B acchu, Ovţikh] , locul
însuşi numit şi orchestra. Probabi­
le locul din giurul acestuî altar eră
assternut cu scăndure, deunde nu­
mele de orchestra dat toteî conis-
treî. Cănd se represintă dram ate,
se stabilia pre eonistră, dela scenă
pănă la thymele — unit cu scen’ a
prin căte-va tre p te , câ chorul să
pată intră în relaţiune cu actoriî,
un assternut de scăndure (jumătate
căt conîstr’a , numit în seas maî
strîns orchestra. P re acesta orche­
stră scenică veniâ chorul prin a-
celeaşl doue intrări principali (n â -
qo&ot) carî, asse(Jate în doue părţi
oppuse între theatru şi scen ă, dă
www.dacoromanica.ro
The
trecere şi spectatorilor dela conis-
tra la locnrile de privire. Sccn’a
era asseminc unită cu orchestr’a
prin căte-va trepte chorul se p6tă
merge dela una la alt’a- Apparate
th eatralî, carî se fiă perţinut or-
chestreî, nu se memoredă affară de-
uă affundătură (divanelâna) şi căte-
va linee.trasse pentru posiţiunile-
şi întorsurele choruluî. Scar'a nu­
mită charonică s. stygică qu'n-
evoi xXiftaxes), nu eră nimic dis­
tinct de memorat’a affundatură (u -
niî pun locul el sub c av fâ).—Sce­
n a , axtjvij, desemnă tot edificiul
veeneî, speciale însă partea din fund
cu tote apparatele selle, addese nu­
mai partea dinainte, unde sta ac­
toriî, de ordinar 7Tgr,a-/.ijveov şiioy—
eiov, loc/eum (loc de vorbire). Maî
lungă decăt totă, scen’a mergeâ pa­
ralel cn diametrul orchestrei şi se
întindeâ dela uă margine â eî pă­
nă la cea-altă, celle doue laterî erâ
naQaOxrjVif, partea din fund vnoa-
xijveov, postscemvm. Decoraţiunilc
se dispunea în -mod că primul obi­
ect (addese la aceste decoraţiunî se
essecută cv. cerporale, precănd la
noî totul â depins) luă tot fundul
şi aruncă perspectiv’a către laterî,
ceaa ce la noî este din contră şi
aeest’a tot-deuna re g u la t, partea
stingă represintănd imaginea unuî
oraş, cea dreptă a unuî cămp s. al.
Cons. şi Schlegel Sammtl. W . V.
52 sq.
T h e a tr u m l e c t u m , (iat.) thea­
tru copperit cum erâ Adeonele luî
Periele în Athena care serviâ în
genere de locale de concert (S tat.
Silv. I I I , 5 , 91. Inscript. Orelli
3294).
T h e is m , opininuea cellor ce ad­
mit essiBtinţ’a luî Dumnezeu fără
 The 385 The

ă crede în rcvelaţinne. — Theist, indicaţiunea, timpal şî alte cîreun-

părten al theismuluî. stanţe.
T lie m îi, (gi'-) proposiţinne, ma- T h e r ia c n , ( —cn), pharm. com-
teriă ce întreprinde ueseine â pro­ posiţinne snb formă de electuar s.
bă s. â esplieâ; mus. ariă pre ca­ ăpiat, numită astfel pentrucă a fost
re se compun variaţiunile. prescrissă contră museăturele ani­
T h e o c r a t iă , (gr.) g u b ern ia ea­ malilor veninose s. pentrucă car­
re uâ naţiune este snppnsă imme- nea viperei este unnl din ingredi-
diat lui Dnmne<}eiî , care escrcită enţil seî principali.
assupra eî suveranitatea sa şi I T h e r i o t o m i ă , (g r.) anat. dis-
manifestă volnntăţile selle prin or- secţiune â animalilor brnte.— The-
gantii propheţilor şi miniştrilor sei. riacologiă, tractat de bestiele ve­
— Theocratic , de tlieocrafiă. ninose.
T k e o g o n iă , ( — nia), ramure â T h e r m a le , (gr.) se 4i°e speci­
mytliologieî care instruia genera- ale de apele m inerali calde-.
ţinnea, genealogi’a peilor. T h e n n a n t i c , (gr.) med. setpee
T h e o l o g i ă , (—gia) , ştiinţă al dc remcrfiele cari încălijesc, carî
onî obiect este Diimneden.— Theo- adaugă şi animă căldur’a naturale.
logic, care privcsce tiicologi’a. T h e r m i d o r , (gr.) ii 11-a lună
T h c o p h n n iă , (gr.) appariţiune, â calendarului rcplihlicau, dela 19
nianifestaţinnc ii uneî divinităţi. s. 20 Juliiî— 18 s. 19 August.
T h e o p s if t, appariţiune a deilor T h e r m o - b a r o iu e trii, phys, ap-
fableî, Iheophaniă. parat eompus de nn thermoiuetru
T lic o r e in â , (—met), proposiţi­ şi un barometru.
nne de uă veritate speculativă ca­ T h e r m o - m a g n e t i s m , ramure
re se pote demusirâ. â elfietro-magnetismuluî carc sc oc­
T h e o r iă , (g r.) ennnosfcinţâ ca­ cupă de producţinnea curriuţilor e-
re se oppresce la sîinpl’a speenla- leetricî prin meijiul eăldnreî. P ri­
ţiiine fără â trece la prasse, partea mele phenomene thermo - electrice
speculativă â nneî Sciinţe; phys. sunt discopperite dc Seebeck în
relaţinne stabilită între un fact ge­ 1821 .
nerale s. -cel maî mic număr al Thei-inoiiieti-n, ( —ti-um), phys.
factelor generali possibil! şi t6te instrument pentru â cmm6sce g ra­
factele particulare carî depind de dele de căldură. Construcţinnea ia
dînsul. este fundată pre proprietatea c6au
T h e o s o p h , (gr.) ce! ce se cre­ unii lici<Jî de ă se dilată regalat
de illuminat de Dumneijeri. prin căldură şi contrage prin frig.
T h e o ti s c , se <Jice de tedescul TIt: lu i R ktu m u r e divis în 80 gra­
s. vechiul german, mal ales fie di­ de, 0 fiind termjnul ghiacci, 80 al
alectul Francilor. apeî ferbinţî. TU. lu i Farenheit con­
T h e r a p e n t ic ă , (gr.) parte â ţine 212 giv din carî al 32-!<S res-
medieinei al cnî obiect este tracta- pundo luî 0 dela Rtiaumur. Limit’a
ţinnea egritudinilor, care dă pre­ sa este căldnr’ a apel ferbinţî şi
ceptele generali (îe observat în ad- ’ congelaţiunca produs fiă de nmvra-
mmistraţinnea reinedielor relativ cu tul tic ammoniac. IVntru â trans­

www.dacoromanica.ro 2j
 TLr 386
formă gradele Fahrenkeit în grade
Beaumnr se multiplică prin % s.
0 , 444 după ce s’a dedus 32. Th.
dijferinliale al lu î Lcslie â fundat
pru dilataţiuuea aerului.
T l i c r i n o s c o p , (gr.) phys. in­
strument eare indică gradul de căl­
dura s. do frig al aerului.
T h e s a ii r , ( —rus), eornoră.
T iie s e , ( —sis), uerî-c6 eestin-
ne 8. proposîţinne stabilită pentru
â fi disputată; schol. proposiţiune
susţinută în public în Universităţi.
T li c u r g ia , (gr.) sciinţă oeeultă,
sp eţă de. magiă la ceî veeliî, pen-
tn i ă întreţine eomniereiiî cu «Jeiî
bine-făcătorî, opp. goeliă.
T h i u g . se dice de cercurile de
petră găssite în Nord şi carî indi­
că şedinţ’ a aduuanţelor scandina­
ve ; aceste adunanţe.
T liio n id l, chem. familiă de cor­
puri snlpliurate.
T S ila sp i 8. Iar aspic, botn. cin -
eiferă care cresee în arenele Im-
mede.
T h o iiis o n it, miner. mineral de
Scoţia.
'1’h o r a c e , ( —rcx), anal. lalioin
şi mamiuifero p e p t, Ia insecte şi
animalile articulate regiunea ,0are
vine immediat după cap,
T li o r a c ic , anat. relativ la pept
s. la thorace.
T h o r i n n i , (lat.) chem. metal
noiiii şi pnţin cunnoscut.
T iu •cu, ( —nos), mus. vecii, cânt
lugubre. — Tliremlică, flaută phrygi-
că pentru thren.
T l i r c n o d i ă , (gr.) mus. vecii.
cănt funebre, Ia îmmormîntare.
T h r o m b o s e , (gr.) med. eoagu-
laţiiine dc lapte în şinele.
T h r y p f ic , Iithon, thryptie.
www.dacoromanica.ro
T in
T h u y a s. thya, cedru care es-
balecjă anjind uă odore plăcută şi
Servik în saerifieic,
T li y m i a te c l in ii l, med. artea de
ii compune perfnmurî şi fumigaţi-
unî şi ă face ns de dînsele.
T h y r o id , anat, mare eartilagi-
ne â Iai-yngeluî. Glanduleh ihyro-
idl sunt Ia partea inferiore â Ia-
ryngeluî.— Thyroidilă, inflammaţi-
nne â glanduleî thyroidî.
T ic a l , titlu al nurului şi argin­
tului la Bengal, eare se divide în
10 toce.
T ig r e , ( —gris), animale feroce,
de.ordinar m aculos, în formă a s-
semine felii (pisiceî).
T il , speţă de eireunfles de care
se serviâ Portugesiî pentru â in­
dică că uă vocale cântă se fiă ar­
mată de uă artieulaţiune nasale d.
e. pao pron. pano.
l ’i l b u r y ; (angl.) speţă de ca-
briolet de ordinar neeopperit şi for­
te nşior.
T i l d a , semn pns în limb’a his­
panică d’ assupra literei n şi care
i dă \alo rea lnî gn muiat frances,
d. e. dona prin donia, trăssură ca­
re pusă d’assiipra literelor nume­
ral! le făceâ valorea dş uă miie
de orî maî mare.
T im b r u , ( limpanum), speţă de
clopot fără limbă care este pereits
de nn uiartnl (ciocan).
T im id , (—dus), frieos.—Timidi­
tate, calitatea timidului.
T i u k a l , miner, boraee impur
şi brut.
T il it o , (hisp.) eel maî bun vin
de Alicante.
T illtu r a , (linclura), văpseiă.
T i r a n a , (hisp.) mus. modulaţî-
une forte lentă şi în treî timpuri,
vorbe assupra arieî.
 Toi 387
T ita n iu , ( — miner, me­
tal fragile, ossydabile, discopperit
în aren’a unui rîuu din valleaM e-
Bakan şi numit ăntîiu menacanit.
Titlu, ( — lulus), inscripţinne în
capul unuî librn, unuî cap şi care
indică m ateri’a eî.
T itu la r e , care are titlul şi dre­
ptul nneî demnităţi fără â o pos-
sede s. a i face funcţinnea.
T m e s e , (gr.) speţă de hyper-
bată care divide nă vorbă compu­
să în doue, precum seplern subiec-
ta trioni, pentru subiecta seplen-
trioni.
T o a s t , (angl.) s. toste , propo-
siţiune â be în • sănătatea cuî-va ,
pentru împlinitul unuî vot s. al.
T o c c a t a , (ital.) mus. buccată
scrisaă pentru un instrument cu
clape.'
T o c ro , perdrice de Guyana (din
veeh. tocqwet şi ceing).
T o c s i n , sgommot al unuî clo­
pot care bate cu loviture iuţî şi
duplicate pentru â anuunţâfoc s. al.
T o d d i s. toddy, (angl.) liquore
spirtosă trassă din palmul vinos.
T o f , med. crescătnră ossossă
maî dnră decăt esostosca.
T o i f a n a , (ital.) aqua, — venin
forte violinte usitat în Italia-
T o l e r a n ţ ă , condescindinţă, in-
dulginţă pentrn ceaa ce nu pote
cnv. oppri s. nu voiesce se op-
p rea că. Toi. theologică, ecclesiasti-
că b. religiosă, condescindinţă în
respectul unor punturî carî nu sunt
privite câ essinţialî religiuniî.—Ta­
lerantism , caracterul s. system’ a
eellor eari sunt pentru toleranţ’a
theologică.
T o l e r a r e , (—ra re ), â sufferi,
ave indulginţă pentru.
www.dacoromanica.ro
Ton
T o m b a c , mineral facticiu com­
pus de cupru şi de zinc.
T o m e n tu in , (lat.) s’a conser­
vat de oăţî-va anatomist! francesî
pentru â esprime uă substanţă or­
ganică, dulcc şi fluctuante la attins.
T o in e x , arbnre dc Japonia.
T om ic , nai. gen de insecte din
ordinea coleopterelor, secţiunea te-
tram enelor, famili’a sylophagelor,
tribul scolitarelor, conţinind căte-
va speţe estrasse din genul scolyt.
T o m o t o c i ă , (gr.) numesc uniî
antorî operaţiunea cesarică.
T o n , ( —mus), character al su­
netului vociî relativ cu elevaţiunea
s. applecarea sa, cu calităţile sel-
le plăcute s. neplăcute.
T o n a lita te , mus. proprietate mu*
sicale â cordelor essinţialî <\}e mo-
dnlnî.
T o n a r i o u , (gr.) mus. vech. fla-
ută cu care be dâ oratorilor tonul.
T o n d i , mare arbure de Mala-
bar, â cnî frnctificaţiune nu este
complet cunnoscută.
T o n g , arbure de Chili, driandru.
T o n g -c k u , botn. gen de plante
din decandri’a m onogyniă, din fa­
mili’a sferculiaceelor.
T o ilg - c u , nume chines al unul
mare şi frumos arbure care cresce
în pădurile Chinei şi Cochinehineî.
T o n ic ita t e , (gr. tonos, tinsiu-
ne), med. mod de motilitate com­
mune totor 8oli<Jilor, deunde pro­
vine tonul generale care se mani­
festă prin un fel de fremăt ap-
prope neprecepiibile în' organele că­
ror restrînge ţessătur'a.
ToninK, boln.■ mică plantă care
cresce în apele Guianeî.
T o n ic ii, (gr. tonos, tinsiune).
Se cfice de muşchii carî sunt în
uă tinsinne permaninte şi de reme-
 Top
c[iele cari adaogă activitatea şi tin-
siuuea fibrelor s. mai bine cari
stabilesc tonul naturaie al acestor
fibre. In musică tonic'a s. not’a
Ionică (n&ta tonum indicans), not’a
priucipale 6. fundamintale h unul
ton s. mod.
T o n k i n , botn. arbure serpintc
din China, cn fiorî ftrte odoranţî.
T o u li e u , (fr.) drept signoriale
ce se plătiâ pentru locurile unde
se întinde^ in piaţă.
T o u s il le , ( —llae), anat. uume
dat amygdalelor.
T o n s u r ă , (clerici tonsurd) , ce-
rimoniă â bisericel catholice-roma-
ne prin care acel’a cui episcopul
taiă p ă re l, intră în clericatnră şi
devine capabile â fi admis la or-
dinile.sacre. Se <Jice şi de cordn’a
ce se pune clericilor pre c a p , ră-
dîndu-le părul în rotundime.
T o p a r c h , (gr.) gubernatorul n-
neî toparchie.
T o p a r c l iiă , gubernul unul loc,
un cantou (nensit)
T o p a z i i i , (—zhis), nat. subs­
tanţă minerale tot-deuna cristalită,
electrică prin căld u ră, classificată
ăntîiu între petrele dure propriu
disse, unde sunt rînduite cea mal
mare parte de petro gemme, astădî
redussă la classea s ă rilo r, al cui
caracter distinctiv este de â pre-
sintâ compuse de un acid cu uă
base. Topaziul se distinge de t6te
acestea prin maî mnlte alte cha-
ractere.
T o p i c , (gr.) med. reraediu cb
se applică în estern, precum - un-
ginţiî, emplastriT, catapksm eles. al.
T o p i i i a m b o u r , cartof de Bra­
silia.
T o p o g r a p h , ccl ce scrie topo-
graphi’a.
www.dacoromanica.ro
388 Tor
T o p o g r a p b i â , (—phla) , des-
cripţiuae esactă şi în amănunt â
unui lo c, â unui canton particu­
lar.— Topograplric, care perţine to-
pographieî.
T o r a , tl io r a s. phthora, speţă
de renunclii care cresce în Alpi şi
eare tryee de un venin violinte.
T o r a , botn. herbă anuuale ca­
re cresce în India şi din care uă
varietate se numesce tala în Cei-
lan.
T o r e h o u , (fr.) ştergar pentru ă
curăţi mobili s. al.
T o r d i o n , danţ vesel care se
juca încct pre m ăsură ternară.
T o r e a , nat. passăre apatică din
insulele Societăţii numită şi mic
corlieu.
T o r e a d o r , (hisp.) ceestru care
combate taurii în alergatele pu­
blice.
T o r c s i ă , plantă gramineă c’e
Peruvia care formedă uu gen în
monoeci’a tetrandriă.
T o r e u m a f o g r a p l i i ă , (gr.) de-
scripţiune â anaglyptelor (b a s -re ­
lief») antice.
T o r p e d o , m ilit. sp eţă de ma-
chină pentru â restunia navile.
T o r p o r e , (—por), leneviă pro­
fundă.
T o r q u c t o n , aslr. instrument i-
m aginat de Arabi eare represintă
mişcarea (jinruă k ecatoruluî şi e*
clipticei în giurul polilor.
T o r e f a c ţ i u n e , chim. operaţiu­
ne care constă în â applică uă vi­
olinte căldură unei substanţe sec-
ce, pentru â estrage u&re-cariprin­
cipie volatili şi tot de uădată pen­
tru & o divide şi subţiri. Astfel se
diBsipă sulful şi arsenicul din cel­
le m aî multe mineri.
T o r r e n t e , ( — rus), currinte de
 T ot 389
apă ră p e tţă ; fig- abundanţă vio-
linţă s. ambele împreună.
T o rrid , ( —dus), ardinte, fdrte
cald. Se dice numai z-on'a terridă,
porţiunea [îămîntuluî dintre cclie
done tropice.
T o r tic o l, (din lortum colluin),
med. durere rheumatismale şi in-
flamtnaforiă care şî are şediuţ’a în
muşchii gîtulul şi care constrîngc
pre egru â ţine gîtul înclinat (cer-
vicis rigor).
T o r t i l e , botn. califică părţile
plantelor carî se eontorc naturali-
ce îu Spirale.
T o r r ic e lli , phys. sc nnm. tu­
bul s. esperiinfa lu! Torricelli, nn
tub dc vitru plin cu m ercuriii, â
cuî estremitate dischisă se affundă
în uu vas plin cu acel’aşî fluid ,
pentru â pune uă columnă de m er-
curiiî in ccilibriii cu uă columnă
de aer de aeeaaşî base, esperiinţă
făcută ăntîiu la FJorenţia dc Tor-
ricclli către meciul seel. 17, şi
care â procurat ide’a barometrului.
T ortu ră, (gr.) turm ent(cnsnă).
jurispr. dissă şi cestiune, torment
la carc so punea un criminale s.
un aceusat pentru â lu facc se de­
d are.
T o rtu ra re, (fr.) â torm entâ,
(căsni),
T o r y , (angl. tălchar, brigand),
se «umiă în Anglia ăntîiu părtenil
lnî Carol I şi II. şi de attuncî un
partit caro pretinde â susţine pre-
rogativ’a regale , caro caută chiar
â o întinde, opp. IViţi h.
T o s s i c , (gr. loxicon), nume ge­
neric pentru t6te venincle.
T o t a l e , (to tu s), întreg în tot,
complet, părţile carî compnn totul
unite la un loc. — T otalitate, to­
tale.
www.dacoromanica.ro
T ra
T o to m b o , nai. coqoilă dia ge­
nul buccin.
T o i i r n c s o l , (fr.) nume vulgar
al pcliofropiulul şi al nneî tintnre,
materie de nn albastru trassă din
crotonum tinclormm, şi din lichen
roccella.
T o u r n o is , (fr.) califică monne-
tele pcrcussc la T o u rs, mal mice
cu ă cincia parte decât cellc do
Paris. înainte de nou’a systemă
monuetară sc <}iceâ dc librele va-
lanţl 20 sous, pentru diffcrinţă de
librele parisis carî valâ 25.
T o r o i n i t , arbnre din-pădurile
Guianeî, formând un gen în poly-
garni'a tctragyniă.
T r a c h c ă , (arteră), s. arter’a
aspră (aspera artera). Se num. la
hdmenl şi Ia animalile superiori,
prim’a parte s. trunchiat commune
al conductelor aerianc. Este nn ca­
nale cilyndrid, care începe la la-
rynge şi continuindu-se delnngul
g îtu lu î, în fa ţ’a vertebrelor ccrvi-
cali, pune în dreptul sternului, un­
de se -divide în done ram urîsecnn-
dare, bronchiele.
T ra c li ( i e , nat. so num. mice
vasse aeriane, alfce s. argintie, r%s,
spîndite în maî multe p ărţî ale ve­
getalilor şî insectelor.
T r a c iiy m e n , gen de plantă din
N-—Hollanda, ffirte vecin cu azo-
relele.
T r a c h y s c e l , nat. gen de in-
scctc coleoptcre, sccţiunea hetero-
merelor , tribul diaperialilor.
T ra c { iu n e , ( —tio), acţiunea li­
nei puteri miscanţî prin care un
corp mobile este tras către altul.
T r ă d a r e , vindere, predare.
T r a d if iu u e , (— tio), se (pce.în
genere de calica prin care factele
şi doctrinele se tiansm it din etate
 Tra 390 Tra
în e ta te , de factele şi doctrinele şi cliaractere sunt basea tragediei
transm isse prin acostă caile. In re- antice. Passinnile snnt maî mult
lig. însem. mărturia care respunde celle natnralî (precănd în cea mo­
la veritatea s. relatitatea eutărui dernă essagcraţinnile SS. M. Gi-
s. cutăruî punt. — Tradiţionale, de rardin Litt. dram. I. init). Pathe-
tradiţiune. tieul ascindinte progrede în spheră
T r a d i ţ i o n a l , nnmesce Judeiî din ce în ce restrînsă către schim­
pre aceia carî recunnosc tradiţiu- batu l-d in fericire în nefericire şi
nea, carî o tirmedă şi se scrvesc din contră, catastrophea, în giurul
de dînsa pentru a espune scriptele cuî se mişcă între început ('>£<;?)
sănte. şi soluţinne (J.v6n ) t6tă acţiunea
T ra d u c e re , ( transferre), â tran ­ (Aribt. ibid. 18). Obiectul seu e-
smite din uă limbă în alt’a .—Tra- ste Jupta între libertatea hornului
ducliune, acţiune de â tradnce şi şi puterea fatuluî s. necessitatea
effectul. — Traductor, cel c6 tra­ generale caro nu erâ alt decăt le­
dnce. gea morale ă societăţii. — Părţile
T r a g e d i ă , ( —dîa, din xQayog- tragediei, după calitate (xa&iâ n o ­
n/d'/j, ass. numelnî sunt doue opi- ta ti? iOxiv )/ xyuytuâea) snnt ft-
niuni). Definiţinnea luî Aristotele v t) v ? (fabula) m i q f) q (mores)' y.ai
(poet. V II) sună, după B nhle... i- Aefi? ([elocntio) xwi âiSm tg (seu ten -
mitatio aclionis seriae et perfectae tia animi) xai u<pig (spectaculi ap-
magnitudinem (ftsyeâ-og, întindere, paratus) x«i nelonoig (melupoea);
alţii Grossartigkeif) habentis, ser- dnpă cantitate (/.«toi tu nnpnv),
moite condilo (i'jăvdfiivti l.vyoi, xtf) prologul , (nigog olov X(,ayti)<iiag
t/QVTi Qv&pov y.ai 'îoiiovtav xai Ţii fierftţv ti).ov j'aţiixwv lukf'rj),
ftiXog) separatim unicuique formae pars integra tragedian quae post
tn partibus (diversis) agenlinm, nec chorici cantum) , essodul, (flifiag
per narralionem , per misericordi- SAov xţayo>â iag ntd-' i' Sax ttSxi y -
am et melum hujusntodi a/fectuitm ctoov fii).o i, pars integra tragoe-
frogationem efpciens. Lîngă care tra- ■diae post quam iu n est cliorincan-
ducţiunca luî Goctlie. Die Tragoe■ tns), parodul, (>/ ttqgxq )Mig u).ov
die ist die Nachahmung ciner be- ■/aţo v ), prima oratio totius cltori,
deutenden und abgeschlossenen H an- stasimon, Qdşog -/agov x 6 ăvev â-
dliiug, die eiue geicisse Ausdehnung y ciTi/t i 6to i' v.ai X(jo%dvov),pars eltori
hat Und in anmuthiger Spraclte sine anapaestro et trochaeo, com-
vorgetragen icird, und zidar von mul (<9-(jijvog v.oivug •/oqov y.ai cino
abgesonderteu gestalten, deren jede Sxqvqg), lamentatio communischori
eiue eigene Rolle spielt iînd uicht el scena. (Arist. ibid. X III şi XII.)
erzăhlungsweise von einem einzel- Metrul generale este trimetrul jam -
iien, nach einem Verlaiif aber von bic. Epigenc din Sicyone, Thespc,
Mitleid und Furchl m it Ausglei- Phrynicii , Choriln, Pratina , A is-
chuitg solchen Leidenschaften iltr cliyl, Sophocle, Euripide, Phiîocle,
Gesckăft abschliesst. Comp. A. Stalir Astydama , Aristarch, Jon, Aeheii,
(Aristotelos von der W iekung der Agathone , Iophone. Aristonc , Se-
Tragedie 1859). Acţiune , persone nocle, E arch in u , Chephisophonte,

www.dacoromanica.ro
 T ra 391
TUeodectc se numără între poeţii
tragici- Cons. Grtippe A riadneetc.;
W itschel dic attisclie T ragocdiu,
Hinrichs. daa Wescn der antiquen
Tragoedie, Heinsii. De tragoediae
con8tructione liber (L. B. 1643);
W elcker die griechisohen Tragîker.
Pentru Romani Planck Dc origine
atque indole veteris tragoedîac a-
pud Romanos (înaintea ediţiuniî Me-
decî luî E unîu); K ocpke'U b. die
Einfiihrung das Drama bei der Ro-
emaiii (înaintea traducţiuniî luî Plan-
tu ; RegeJ, D iversa virorum ilocto-
nim de re tragica Komanorum ju -
dicia sabcscamen vocata. Contră
carc Asaun in Zcltschr, fur Alter-
thfimswiss. 1836 . mută sc rissu l, ii scrie după alt
T r a g ic , (—cus) , de tragedia.
T r a g i- c o m e d i ii, Ut. traged ii,
ammesticată s. nu ea incidinţî vo­
inici, â cuî soluţiunc nu este tra ­
gică.
T r a n s a c ţ iu i ie , convcnţinnc în­
tre doue s. maî mulie pers. pen­
tru â termină nă certă, un proces.
T r a n s c i i i d i i i f â , superioritate
notată, emininte â uneî perss. ass.
a lte i, ass. pcrsonclor ordinare (şi
dc luerr.)
T r a n s c i n d in t e , se t^ice în ge­
nere dc ceaa ce este mai presus
de lucrurile ordinare, de ceaa ce
escallo în gennl şefi. Se dice p ar­
ticular de obiectul metaphysicei ca­
ro consideră fiinţ’a îu genere. Se
num. geometria transcindinte, par­
tea geometrici care consideră pro­
prietăţile curbclor totor ordiuilor,
serviiidu-se pentru îi le a/flă , cu
analysea cel maî dii'ficile, cil cal­
culul difîerinţ.ilc şi integrale; equa'-
ţiu n î iransciudinţî, carî nu conţin,
prccum cquaţiunile algebrice, can­
tităţi lin ste, dar differinţali s. flus-
www.dacoromanica.ro
T ra
siunl de cantităţi finite, de sine in-
ţellee că aceste equâţiunţ între dif •
ferinţalî sunt irreductibilî la uă e-
quaţiune algebrică. Curbă trans-
cindinte se num. în geometri’a su­
blime, nă cu rb i neterminabîie dc-*
căt prin nă cquaţiunc transcindin­
te. — Calităţi transeindinţi, suscep­
tibili dc marc generalitate, Imagi-
naţiune transcindinte, numesceKant
facultatea dc â cunnoBce esercitată.
T r a n s c i n d i n t a l i s n i , ncrî - cc
systemă pliilosophieă al, cuî punt
de plecare nu este observaţiuuea
s. analysea. Pentru K ant, Ficbte
studiul subiectivului.
T i ‘a n s c r i c r e (—bere), â stră­
scris.
T r a n s f e r i re, ( — ferre), ă. stră­
mută.
T ra n s f ig u r a ( iu n e , schimbat dc
figură. Sc dice nnmaî în theoh
chrest. pentru schimbatul luî J.
Chr. la facă.
T r a n s f o r m a r e , ii scliimb’a for­
m’a.—Transfonnaţiune, acţiunea de
â transform ă; geom. rcducţiunea li­
nei rigure s. unuî oorp în altul de
aceaaşî suprafaţă s. soliditate, de
formă dififorinte. Se num. 111 alge­
bră , transformaţiune ă eqnaţiuni-
lor, method’a prin care se schimbă
uă equaţiunc în alt’a care o re-
presintă,
T ra n s itiv , (-® « s ), califică ver­
bele carî esprem uă acţiune mo­
bile.
T r a n s i f i u n e , (— tio), rhet. le­
gătură â unul obiect cu altul în a-
ceaaşî oraţiune; mus. modul de ă
îndulci saltul unuî interval di^jaust
înşirând sunete dia tonice; pre gra­
dele carî separă cet donî termini
aî seî. Se <Jie® speciale pentru în-
 Tra
şiratul unei uole care nu este în
harm oniă, între doue uote alo ter­
ţei, cari sunt îu liarmoniă. Iu a-
cest cas trans. 6 regulată când uo-
t ’a care nu intră îu harmouiă este
pre timpul redicat (arse), precăud
not’a care este în these (timpul
forte) susţine liarmoni’a ; neregula­
tă, căud carc se afflă îu tliesc nu
intră în harm oniă, este însă uot’a
din arse.
T r a n s i i o r i t t , ( —rîus), trecător.
T r a n s l a f i i i n c , (—/fo), traduc-
ţiune.— Translator, traductor.
T r a n s m i t e r e , ( — Mere), a face
să trecă la altul.
T r a ii s i ii ig r a t iu n e ,' ( —/(o), mi-
graţiune, Strămutare de un popor.
T r a n s m i s s i i u i c , acţiune de ă
transm ite.
T r a i i s i n i t a ţ i u n c , schimbare ,
immutaţiune , couversiune; geom.
vd. Transformaţitine.
T r a n s p a r i n ( ă , perluciditate,
proprietate priu care uu corp dă
trecerc ra4elor Iumineî.
T r a i i s p a r i u t c , carc are trans-
parinţă.
T r a n s p i r a ţ i u u e , «spiraţiune,
eshalaţiune.
T r a n s p o r t a r e , (fr.) ă strămulâ.
T r a i i s p o s i f i u n e , iuversinue â
ordini! nsitatc ă vorbelor; alg. trau
smissiunc îu uă equaţiuuo, ii nnuî
termin diu uă parte în cea altă ;
mus. schimbat al unei buccăţe din
uu tou în altul.
T r a ii s s u b s ta u ţia f im ic , schim­
batul uucl substanţe în alt’a ; îu
seus m.3î particular miraculosul
schimbat al substauţeî păuil îu sub-
atauţ’a corpului lui Christ.
T r a n s v e r s a l e , califică uerî-ce
lucru care trece preste altul şi lă
taiă. Assea transversale 8. Irans-
www.dacoromanica.ro
392 Tre
vers’a uneî liyperbole este prim'a
asse ă acestei curbe.—Transversali
s u n t, în astronomia , liuee trasse
pre uu limb de uu qnart de cerc,
între doue circunferinţe circuuscris-
se şi carî servesc â subdivide gra­
dele.
T r a p e z , (gr.) geom. figură cu
patru lateri în care sunt cel puţin
doue laterî oppuse carî nu suut
paralele.—Trapezoid, figură cu pa­
tru laterî diu carî doue suut para­
lele, celle-alte nn. Ligamentul tra­
peza iii, este îu anatomia uă porţi-
uuc â corpului fibros represiutată
de ligameutul coraco - clavicular şi
carc îutăresce articulaţinuea clavi­
culei cu omoplatul.
T r a s s , (germ. din hollaud. tiras,
ceinat), petră vulganică ( tolus, fr.
tu f), ce se găssesce prelfugă Au-
dernacli. pre partea stîugă a Rhi-
nnluî. L a loc e cuuuoscut sub a -
devăratul nume dc tufstein.
T r a ttin n io k ia , botn, sp eţă de
arbure dc Brasilia.
T r a u m a t i c , (gr.) med. care se
referesce la uă plagă, care provi-
ue diu v r e - n ă plagă. Egritvdint
traumatice vulnerare.
T r a v a t , (fr.) cal care are sem­
ne albe la p e d î. de aceaaşî parte.
T r e cliru , (fr. treclirus'), gen de
iusecte diu ordinea colcopterelor,
tribul carabicelor.
T r e is ia , botn. gen stabilit peu­
tru â pnne douî euphorbî carî dif-
feresco dc celle-altc speţe grasse
ale accstni gen priu volncrele lor
triphylc, cu foiorc subţirite la ba­
se, dispicate îu partea superiore,
jJrin stigmate fu rea te , îuvîrtite cu
estremitatea apprope globuldsă.
T r c m a d o ţî , (gT.) nat. ordina
stabilită de Budolphi peutru uă
 T ri 393
classe de vernif intestinali Cu cor­
pul lat şi uşior cilyndric, molie şi
cari sunt muniţî ou sugători.
T r e m a t o d o u , (gr.) botn.. gen
stabilit în famili’a muşchilor carî
perţine de numărul cellor substi­
tuiţi la bris aî luî Linoe.
T r e m o lo , (ital.) mus. des. uă
mişcare repede şi continuităpre nă
singură notă.
T r e m o l y t h , s’a numit nn mi­
neral observat la Saint Gotliard în
vallea Tremola, numit şi gramma-
lile , maî tărejiă uuit am phibolcî,
ceaa ce na s’a adoptat de natura­
listă streinî.
T r e n t e p o l i l i n , bot/i. gen de
plante crucifere, puţin differinte de
heliopliilul din care făcea parte.
T r e p id n ţiu n e , ( — tio), med. tre­
mur al membrelor, nervilor, fibre­
lor s. al.
T r ia d e , ( —trias), uninne de trei
perss. s. luerr.
T r ia d e h a r n i o n i c ă , mus. .în
calcul este proporţiunea harmoni­
că ; îu prasse accordul perfeet ma­
jor î esultantc din proporţiunea h a r-
m onică, compus de nn sunet fun-
damintale, terţ’a sa majore şi cin-
t‘a sa.
T r i a d i c , se (Jiee în biseric’a
gr6că de uere-care hymmirî la carî
fiă-care strophe finesee prin laud'a
Sănteî Vergine şi â Trinităţii.
T r i a d i c ă , botn. gen stabilit în
diveci’a dinandriă din famili’a cu-
phorbelor, conţinînd done spege de
arburî marî cu foie alterne, ovalî,
întrege originari din Cochinchina
şi China.
T r i a n d r i ă , nume ce dă Linne
terţei elassî â syatemeî selle care
conţine plantele cu treî stamine.
T r i a u g l i i u , ( —gnlum) , figură
www.dacoromanica.ro
T ri
coprinsă între treî linee s. p ă r ţ i,
avîud prin urmare treî ănghiurî.
Se num. triănghiu aeutănghiu, un
triănghiu ale cuî tote ăngliiurile
sunt acnte, ad» din carî fiă-care e-
ste maî mic decăt de 90 g ra d e ;
triănghiu ecilaterale, un triănghiu
format de treî linge egalî iu tre si­
ne; tr. isocel, format de doue la-
terl egali şi uă lăture inegale; tr.
dreptanghiu, cuî unu din unghiuri
este drept; tr. dreptliniu, format
de trei Îin6e drepte; tr. spheric,'
format de treî arenrî de ecrc mare
al spiierei; triănghiurî egali, căror
celle trei laterî şi celle treî ăn -
ghinrî sunt egalî flă-care respec­
tiv ; triănghiuvi asseminî, cari aii
ănghinrile rcspectiv egali.
T r ib , ( —bus), divisiunî ale po­
porului roman, la îueeput treî p a-
trieie. R am nes, T ilii, Luceres (de
carî între alţiî Niebuhr, Goettling)
Serviu Tulliu întroducînd divisiu-
nea geographică , formă 4 tribns
tirbancte (Subnrana s. Sueusana,
Esquilina, Collina şi Palatina) to­
talele divis îa 26 tribns rusticae
(regiones), alţii pagi) carî pănă la
anuul Romei 513 se adansseră la
35 număr de aci înainte permanin-
tc : Aemilia, Camilia, Claudia, Cor­
nelia, Crustumina, Fabia, Galeria,
Horatia, Lemonia, Menenia, Papi-
pia, Pollia, Pupinia, Romilia, Ser-
gia, Veturia, Voltinia. (Pentru cu­
rie şi decnric vd. Niebnhr Roem.
Alterth. init.) Cons. Mommsen Die
roem. Tribus, Coutoiga, Essai sur
l’organisation de la tribu dans l’a n -
tiquite (trad. din russesee de Cho-
pin), Francke De tribuum curiarum
ste, instit.
T r ib u l a ţi u n e , (gr. din tributa),
afflieţiune, ealamita e , adversitate
 T ri 394
considerată sub raportai religiimii.
T r i b u n , ( —nus), magistrat, ad­
ministrator Ia R . , Iribunus plebis,
tr. m ilita ris, Ir. legionum. Cons.
Dockhorn De tribunieiae potestatis
o rig in e, Scliirmer De tribunieiae
potestatis origine, Geppert Vorles.
nb. roem. Alterthiimer (inedit.)
T r i b u n ă , (—n o ) , loe redieat
în ueri-ce adunanţă, unde vorbesc
oratorii.
T r ib u n a l e , ( - n a i ) ,- şedinţ’a şi
juiisdicţiunea unui m agistrat s. maî
multor m agistraţi. — Curie de cas-
saţmne , tribunale suprem însărci­
n at â menţine uniformitatea d e jn -
risprudinţă, pronunţă assupra ce­
rerilor în cassaţiune contră decişi-
unile şi judicăţile în ultim’a ins­
tanţă dată de curţi şi tribuualî.
Arc drept dc eensnră şi de disci­
plină assupra curţilor de proeliia-
mare şi curţilor criminali.
T r i b u t, ( — luni), imposiţinne. ce
plătesce un Stat snveranulni altnî
S tat câ semn de- depindinţă; drept
attribuit principelui assupra cellor
carî i sunt şnppnşî după instituţi-
n n î, convenţiunî, tractatc, regule
particulare.
T r i b u t a r , care plătesce tribut.
T r i c e p s , (lat.) se <}ice în an a-
tomiă de muscliiî a căror estremi-
tate superioro e formată de treî
faseiele distincte.
T r i c b a r i , arbure de Coehin-
china.
T r i c h i a s e , ( — s / s ) , med. între
altele egritudine de ochî în care
cenele se direg către globul ochin-
Iuî, pre care Iii irrită.
T r i c l i i s t n , chir. fractură ap -
pr6pe ncperceptibiki ii ossolor late.
T ricliod iu, ( — dtoii), botn. gen
stabilit pentru în diandri’a digyniă.
www.dacoromanica.ro
T ri
în fami ti’a graminSelor , conţinînd
done s p e ţe : tr. lassiflore, Ir. cul­
cat.
T r ic h o s a n tb e , (gr.) botn. n u-
rnesee Linne Its anguines, din cau­
s’a corolei lor frangiate.
T r ic l a s i t, s ,— klasit, mineral de
un verde oliv m aî mult s. maî pu­
ţin închis, eare se presintă în cri­
stale prismatice.
T r ic o l o r e , —bine Iricitlore, eu
trei culori.
T r i e d i 'i i , (gr.) se <Şice de uă
pyramide terminată, prin treî feţe
8. laterî s. de un ănghiu format
prin uniunea dc trei pîancrî.
T r ie n n a le , care duredă treî a-
nnî. Se diee de ordinar de oificiariî
ce alterncdă din trei în treî anni
şi dc funcţiunile c a tî se pot ţine
numaî trei annî.
T r i g a s t r i c , se diee de muşchii
carî au trei porţiuni cărnose.
T r ig lo c liin c , anal, valvnle de
formă triănghinlară în ventriculele
inimcl.
T ig lo ttis m , (gr.) plirasc. cim -
pusă de trei limbe. Vorbă compu­
să de trei vorbe trasse din limbe
diverse.
T r i g l y p l i , (g r.) archit. speţă
de ornament ( bossage) îu capitelul
doric, cu săpătnre, {ghjphe can aii)
cgalt în ănghiurî, separate prin trei
laterî de eelle doue semicunali ale
laterilor.
T r ig o n , (gr.) gnomon. şi trigon
de semne, instrument destinat pen­
tru â trage arcurilc semnelor pre
eadranţî. In astrologiă se cjiee de
aspectul â treî planete cănd sunt
depărtate unele de altele de 120
grade ale zodiacului, ceaa c6 for-
mec]ă nn triănghiu,
T r ig o n i m a , gen de coqnile u-
 T ri 395 T ri
nivalve, mnltiloculare, afflate în A- Dialogele lui Platone s’au divis în
meriea septentriunale. trilogie.
T r ig o u o c e p h a lî, nat. gen de T r im e r e , (gr.) sc num. nă spe-
şerpi stabiliţi în locul viperelor. gă de musce cari nu trăiesce decăt
Typnl genului este viper’a galbină treî dile.
dela Antille. T r im e str u , ( —stre) , spaţ de
T r ig o n o m e t r ic , (gr.) ramure treî lune.
h geometriei geuerall eare se oe- T r il l , (fr ) aspectul trin al u-
enpă ă afflă părţile neennnoseute neî planele, este depărtatul lor de
ale unni triănghiu prin medloeul â treia parte â zodiacului. In astro­
cellor eannoscule. Trigonomelri1a nomia se num. Irine oppositiou u -
rectilinia , servesce a m ăsură tri— nnl din aspectele planetelor în eare
ăngbiurile rectilinie, Irig. sphencă, doue planete snnt distanţi un'a de
â m ăsură trianghiurilc spherice. — alt’a de a treia parte ă zodiacului
începută deja de Greci, astă seiin- (patru semuc ~ 120 grade).
ţă sc pcrfecţionă în timpurile mo­ T r in ita r , religios diu ordinea
derne prin Inerările lnî Napier şi T riuităţiî s. â redempţinniî capti­
mal ales prin tlieori’a siunlul da­ vilor.
torită lnî Euler. T r in ita te , treime.
T ri g o n o m e t ric , de trigonome- T r in o m , (g r.) alg. cantitate
triă. Linee trigonom etrice, uere- compusă de trei termini.
carî linee earî servesce pentru â T r io , composiţinne cn trei părţi
determină ăughiurilc şi laterile tri- principali 8. recitanţi.
ăngbiurilo/. T r i u m p h , ( —plms) , ccriraoniă
Trigyjfiiă, botn. ordine de plan­ religiosă şi honore estraordinară
te ale căror flori au treî pistile. accordată de senatul roman şi căte
T r il, (ital. Irillo'), mus. specă uădată de popor pentru ă resplăti
de trem urat â doue note. meritele unul commandante.
T r i l a t e r , triănghiu. T rip a rtită , ( — ta) , divisă în
T r i l a t e r a l e , cu treî laterî. trei. Nu se (jiee decăt de breviarul
T r ile p is io u , arbure de Mada­ din histori'a Iul Eusebiu, Socratc
gascar care formâdă nn gen în fa- şi Sozomenc.
mili'a rosac6dor. T r ip a r tiţin n e , arithm. geom.
T r ilic , arburel din America me­ divisiune în treî părţi.
ridionale care form&Jă un gen în T r ip lia r m a c u m , (lat.) s’a u -
polyandri’a raonogyniă. sitat-cătc uădată pentrn a desem­
T r ilia e e e , botn. famiiiă dc plan­ n ă un reme(]iu compus din treî in*
te care ă substituit liliacuele. gredienţl.
T r ilo c u la r , botn. care are trei T r ip h t o n g ,. (gr.) gram. silabă
loeiile s. logmri. compusă de treî Bunete.
T r ilo g ia , (—giri) , Kt. uniune T r ip h y l, (gr.) boln. califică ea-
de trei buccăţe de tîieatru ce pre- liciul florilor cănd este divis în
sintâ, la Grecî poeţii dramatici cănd trei buccăţe s. foie micc.
voiă sc dispute preţul tragediei.— T r ip lu , (—plex, plus), eare con­
ţine de treî orî simplul.

www.dacoromanica.ro
 T ro 396
T r i p l i t , manganes pliospliatat.
T r i p o l i , nat. spcfă de petră dc
ordinar asscraine cărămidei com­
pacte, uni tai în a i-ţî pentru a poli
speculf, petrele dure şi metalele. .
T r ip t e r , (gr.) 6o<n. care a re tre î
aripe.
T r i r e m e , ( —mis), nare, la R.
care aveâ de fiă-care lăture treî
homenî pentru fiă-care lopată.
T r i s a g i t t , (gr. gion), hyinn în
care vorb’a Sănt e repeţită de treî
orî.
T r is p a s t, (gr.) machină cu treî
rotile destinată pentrn â redicâ gre­
utăţi.
T r i s p e r m , (gr.) botn. carc por­
tă treî grăunţi.
T r is p la n c l in i c , (gr.) s’a numit
nervul mare sym pathic, pentrueă
distribnescc ramificaţiunî viscerelor
cellor treî cavităţi principali ale
eorpuluî: capul, pepfnl şi abdomele.
T r i s i l a b , (gr.) gram. de treî
silabe.
T r i t e o p h y ă , (gr.) med. friguri
al căror acces devine maî forte la
fia-care â treia <p-
T r ite is m , doctrină religidsă ca­
re admite treî divinităţî.— Triteisl,
cel care professâ triteiamnl.
T r itic it, (din trilicuni), sc nnm.
cnprul spiciforme deFranckem bcrg
pentrueă cristalele sâlle snnt unite
în mod de â re minţi form’a unuî
spic de grîiţ (argent eu ipi).
T ritu ra ţiim c, soluţiune â unuî
corp solid în pulbere subţire.
T r i u m v i r , ( —f i r ) , magistrat,
la R ,, insă ruinat în una cu douî
collegî cu vre-uă administraţinne
publică.
T r o c li e u , ( —us), metr. pede de
done silabe nna lungă şi nna scurtă.
T ro g o n tU e riu m , s’a num it un
www.dacoromanica.ro
Tul
patruped foasile affiat apprdpe de
marea de Azot şi care s’a referit
la genul castor.
T r o is - q n a r t e , (fr.) mare limă
de figură triănghinlară c a re a re tre î
pătrate.
T r o p a e o l u m , (lat.) nnm. Lin-
nc nn gen de capucină.
T r o p ă , figură prin care sc dă
uneî vorbe altă semnificaţiune de­
căt â sa propriă.
T r o p lie u , ceaa cc s’a luat dela
nn ncmie învins şi care se puncâ
de ordinar pre trunchiul unuî ar-
burc cuî se tăiasse ramurile.
T r o p i c , aslr. se diee de doue
mice cercurî ale sphereî , paralele
ecatorului şi carî trec prin punte­
le solatiţialî.
T r o p o lo g 'ic , rhet. figurat.
T s i i n a m a s o r , botn. arburel
serninte dc .Madagascar.
T u b , (—bus), corp în formă de
ţâvă.
T u b e r c u l ă , (—la), mică înflă-
tu ră.
T iitle s c s. tedesc, germanie. U-
sitat numaî vorbind de limb’a ger­
manilor s. dc espressiunî, styl, gust
maniere carî sunt lipsite de regu­
laritate , graţia , eleganţă, carî se
appropiă de barbariă.
T iie r o j plantă nmbeliferă ob­
servată în vecinătatea oraşului Sa-
lamanque.
T u i a , boin. plantă care crcsce
în stînccle maritime ale Peruvieî.
Ar fi să eonstituâscă un gen în
famili'a rnbiaceelor.
T i i b a d o x e , (fr.) nat. sc num.
fossili carî se appropiă m ult de
belemnitate.
T u li p ă , (—pa), boln. frumos gen
monocotyledone din famili’a lil iace-
e lo r, typnl tribului tulipaceelor.
 T ut 397
Conţine none s p e ţe , (cn varietăţi
uumerose) între cari tnlip’a de gră­
dină, frumosă plantă originară din
Cappadocia.
T u m o r e , (— mor), înflătură. Se
nnm. în medieiuă, neri c6 eminin-
ţă circunscrissă, de uere-care vo­
lume addesfi solitară, disyoltată prin
nă causă morbiflee, îu uă parte â
corpului. Tumore albă , (turneu-
blanche), înflătură h articnlaţinui-
lor mari.
T im g s te n c , (snedic. pămînt
g reii), nat. des. uu fossile care
constituesce checliunl calcar.— A cid
tungstic, format de tnngstene.
T u n l i i e i i , botn. arburel cu ră-
dăcin’a volnbile care cresce îu pă­
durile Cochincliinel.
T u r b ă , (fr. tourbe , din germ.
t o r f materiă formată snb ape prin
accnmulaţinne şi alteraţiune de di­
verse plante apatice.
T ii r g e s c i n ţă , (lat. Iurgere), în -
flâtn ră, uerî-ce înflătură determi­
nată prin snprabundauţă de humori.
T u te lă , (—la), autoritate legale
dată pentrn â administra person’a
averile «uni minor s. îutrecjis. A -
cel’a cui eBte încredinţată tntel’a,
se nnm. tu lo r , îu cas de emanci-
www.dacoromanica.ro
Tyr
paţinue curator. Cons. Cod. Nap.
art. 159, 361, 370, 387—4197.
T u tti , (ital.) mus. arrattă pre
partiţiuui & tote părţile caută să
se au(Jă împrenuă.
T y p , (gr.) ceaa ce possede îu
grad suprem calităţile geunluî; med.
cbaracterul nneî egritudinî, ordinea
în care se arrattă şîsă snceed symp-
tomatcle egritudiuil.
T j p l m s , (gr.) des. particular
friguri essinţialî, contîunite, cha-
racterisate prin stnpore, debilitatea
m nschinlarâ, delirin turburat al
sinţnrilor, alteruaţinnea membrane­
lor mncdse, diavoltatiil petechiclor
şi nneî esantheme cutanee. Cons.
lncrările DD. F erru s, Gauthier de
Clanbry, Louis etc.
T y p o g r a p h iă , (gr.)im prim eriă.
T y r a u , (g r.) la Grccî cel caro
usurpasse autoritatea absolntă îu
nn stat liber. Astătjî nn nsnrpator
care nn cunnosce alte legî decăt
capriţnl s e u ; îierî-ciue abtisă de
autoritatea sa contră drept şi ra-
ţinne.
T y r a n i ă , gubern esercitat ue-
jn st contră frînele legilor, Yă.prec.
T y r o lia n S , mus. speţă de jno-
dnîaţiunc, căut, care ne vine dela
Tyrol.
 u.
U , â 21-a literă ă alphabetulnî
întrodnssă în typograpliiă, în 1629
de Zeitner. Vd. V.
U d o m e tr u s. ombrometru, ins­
trument destinat â m ăsnră cantita­
tea de apă căijntă în un loc s. â
analysi ap’a de ploniă.
U l a , botn. arbnrel de pre c6s-
t’a MalabarnlnT.
U lc e r e , (ulcus ceris), med. SO-
lnţinne de continuitate la părţile
moie care nn tinde uicî decnra la
tăm ăduire, produsaă a. întreţinută
prin nn viţiu locale s. infern cn
perdere de substanţă şi snppnra-
ţiune.—Se numesce tdceraliune,In­
ovarea morbidă care produoe ul­
cerul şi un ulcere superficiale.
Ultim , ( — nins) , tel din urmă.
U ltim a tu m , (lat.) diplom. se
(Jice îtî negoţiaţinnl denltim elecon-
diţinnl câ se pnn nuni tractat şi
la carî nn este revocaţirme.
U ltra petifa , (lat. dincolo de
ceea ce a fost cerut), des îu jnris-
prnd. ceaa ce s’a accordat de ju ­
decător fără â fl fost cerut de par­
tea în proces.
U l u i a , nat. a’a numit uă ordi­
ne de passeri rapitore dinrne. In
Zjinne este denooiiuaţinue specifi­
că a m ării ă Sul Bnfi'on.
U n a n im ', care este de nă voce
commune, de nn accord commnne,
do acel’aşî sinţimînt, de aceaaşl af-
lecţinue. — Unanimitate, conformi­
tate de sinţimînt.
U n d a - m a r is , (lat.) se num. nn
registru de organat format de ţe-
v e, de maî mult de done metre.
www.dacoromanica.ro
Este accordat puţin maî sus decăt
celle-alte căntnri.
U n ic , care este nnmaî unul.
U n if o r m e , (—m is), care are
tot nă formă, opp. divers, variu.—
Uniformitate, calitatea nniformcluî.
U n ila te r a le , botn. califică un
spic ale cuî tote florile 'se nasc din
nă singură lăture â rădăcineî conţ­
inu ut.
U n ilo c u l a r , botn, cn nn singur
locul 8. login.
U n ita t e , malh. ceaa ce espri­
me nn singur Incru s. nă parte in­
dividuale din nn Incrn.
U n iu n e , unire, adunanţă de mal
multe Incrnrî.
U n i v a l v , nat. se f}'ce de tes-
taceit a căror coquilă e compusă
de uă singurii buccată.
U n iv e r s , ( — sum), numecollec-
tiv pentrn lumea intrig ă. C e rn i,
păm îutnl şi to t ce se găssesce în-
tr’iusele.
U n iv e r s a le , ( —lis) , generale,
care ae întinde ia tot. — Universa­
litate , generalitate.
U n iv e r s ita t e , academiă fu care
se stndiă t6te sciinţele.
U ra n if i, (—nîum ), metal isolat
de Pdligot în 1842.
U r a n o g r a p liif t, (gr.) sciinţă al
cni obiect este studiul, deacripţiu-
nea plienomcnelor ceresci-
U s u f r i i c t , ( —tus) , dreptul de
a se bnccnra de lucrul altuia cu
condiţinne de & i conservă snbs-
tanţ'a.
U t, prim’a notă ă gammeî, Ia
Itaţî dela Germani C.
U s u r p a r e , (—pare) , â luă uă
 U ti 399 U to

avere, nă dem nitate, un Stat care
perţine altuî.— Usurpaliune, aeţiu­
ne de â usurpn.
U til e , ( —lis), folositor.— Vtili-
tale, folos.
U to p ia , (g r.) plan de gubern
imaginar unde tot este perfeet re­
gulat pentru binele commune, pre­
cum în ţa rr’a fabulosă a Utopiei
descrissă de Th. Morus, careporlă
acest titlu.

www.dacoromanica.ro
 V , â 22 literă, lipseseeîn une­
le alphabete, la Greci snpplinit prin
b 8. ou.— L a R., V. considerat ca
literă numerale , represintâ 5 , cu
uă trăssură horisontale d’assupra
5,000. In breviaţiuuî se pune pen­
tru vale, v ir , vixit s. a l-; V. C.
uir consularis,- A. V. C. ~ A . U.
C. ab urbe condita, (dela fundaţiu-
nea Romeî). A stăzi V. M. Voire
Majesle; V. S. Votre S a in tete, V.
E. Votre Excellence ou Votre E-
minenee, V. V. Bl. M. Vos majes-
les. In 8criptnrde dc commerciu
verso-, V. C. Voire Compte, A . P.
L. V. assurance potir la vie, (se­
curitate pentru vieţă). In calenda­
ru l gregorian des. ţendredi, (vine-
re). In breviaţiunile methebrologicc
vînt. Mus. pre partiţiunî .violau,
(viorinăj. In chemiă Vn. vitnadi-
ttm. P re monnete francese arrattă
că sunt percusso la Troyes. Con-
fusă la început cu U (vd. Prisc. V),
imperatorul Clandiu o distinse în-
tro<Jucînd pentru ultim’a un diga-
maimens şi în seci. 17 Zeitncr criiă
characterul U.
V a c a n tă , (lat. vacare), suspin-
siune periodică de nâre-carî cser-
eiţe.
V a c a n te , care nu este împlut
s. occupăt.
V a c a ţ i u n c , timpul ce unii of-
flciarl publici pan- pentru uă ope­
raţiune. Prin estinsiunc lionorarnl
plătit hdmenilor de affacerî, h.Sime­
nilor legii şi ju s tiţe l, esperţilor ;
suspinsiunea audiinţelor justiţeî.
V a c c i n , ( —n u s), venin parti­
cular care se preaintă snb aspec­
www.dacoromanica.ro
tul unuî licid transparinte, uecolo-
re, viscos, inodor, dc sapiire acră
şi sărată, vărsat.
V a c c iiia (iiiiie , egritndine, văr­
sat , cowpax, altoit.
V a d e - m e c i li n , (lat. mergi cu
mine), des. uă operă purtativă, des­
tinat ă reminti- în puţine vorbe no­
ţiunile principali ale uneî ş tiin ţe ,
uneî arţi. Comp. veni mecnm.
V a g a h u n d , (—dus), rătăcit, ca­
re amblă de colo pănă collo.
V a l e t , (fr.) servitor (fecior).
V a lv u lă , numesc anat om ist ii uerl
co reples care , în vasselc şi cou-
dussole corpului, opprescţj licid.il şi
alte materie de â refiul s. ă cui
funcţiune principale este de â lăr­
gi s. modifică cursul liciţilor pre
taiectul căror se afflă.
V a n a d i u , (— diurn), metal alb
şi fragile estras din uucle minerali
destul dc rare din Messic, Suedia
ţi Eussia , mai ales diu vanadită
şi valborthitâ.
V a u lio iii, sp eţă de eureuma de
Japonia.
V a iiiliă , (ltisp. vanilia') , «ap-
sulă cărnosă, de ordore balsamică
şi forte plăcută.
V a n ita te , lipse de soliditate de*
şertăciune.
V a p o r e , (= p o r) , fu m ; phys.
uerî-ce gas uepermaninte şi chiar
gas. — Vapori sc num. în medicină
uerc-cari affccţiunl nervose de un
charnctcr vag ce se atiribuia for­
maţiunii nnor gasuri s. vapori. Mal
particular nnme dat bypoeondriel
şi hysterici.
 V ar 401
V a r i, mammifer de Madagascar
din ordinea quadrnmanilor.
V a r ia b i le , care se schimbă, snp-
pus schimbării.
V a ria iiţT , phîlot, diverse lec-
ţiunî ale neelluiaşî test.
V a r i a r e , ii sc schimbă.
V a r i a ţ i u n c , ueri-ce schimbarc
eare pote veni saii în phcnomcnc-
ic n atn reî, de essemplu în starea
athniospbereî (varinţiuni almosphe-
ri'ce), sau îu opiniunilo homenilor,
maî ales în materiă de religinne;
aslr. inegalităţile cari se pot ob­
servă în raiscareă totor corpurilor
ceresc!; math. sc num. calcul de
variaţiune, uâ ramurc ;i analysil
iufinitessimalî discopperită do La-
grange şi numită astfel dc Enler.
Diverse cantităţi variabili erâ le­
gate între sine prin nă relaţinne
essistinte dar nedeterminată. Cal­
culul de variatiuni, arc de obiect
ă determină aecstă relaţinne în mod
t-ă valorea nneî funcţiuni 11ere-eare,
valore depinflintc dc relaţinnea în
ceşti mie, este eea ma! mare s. cea
mai mică possibile. Tu musică se
dic varialiunî, mice bnecăţe com­
puse pre nă themă s. m o tiv , cn
auuesuri c a ri, fără ii altera prin­
cipalele, procură forme! uă appa-
jin ţă nonă-
V a r i c e , (varia-), dilataţiune per-
maninte h une» vine prodnssă dc
acctuinilaţiunea săngeluî în uă ca­
vitate.
V a r i e t a t e , ( —fes), felurime.
V a r i e t u r , (lat. ad. ne, ca se
n u se schimbe nimic'), usitat la pa­
lat vorbind de precaiiţinuilc cc iea
justiţ.’a pentru ă proveni sehimbă-
rilc ck s a r putea addnefe actelor
şi bnceăţeior dc tot genul.
V a r io r tiin , (lat.) ediţiune â u-
www.dacoromanica.ro
V en
nuî autor latin cn uotele diverşi­
lor eonimenfatorî.
V a s t , ( — tus) , care este de uă
marc întindere in tot sensul.— Va­
stitate, marc întindere.
V a s s a l , ( f r ) personă suppusă
1111111 Signor şi eare ţine dela dîn-
sul nu dominiil.
V a tic a n , palatul papeî la Roma;
fig. curtea Rornsî.
V aude v illc , (fr.) altă datăcăn-
turî satirice compuse pre indivit]î
s. pre eveniminte eontimpurane, ri­
mate pre nă roednlaţiune vulgare
si eunnosentă, Dela începutul se-
clnlnî X VIII, bnecăţe d cth ea trn în
car! intră strophî.
V a u x h a ll, (angl. sal’a de Vaux),
grădină publică disehisă în Londin
la finele seclnlnî 18 de un « fre ­
care Vaux; stabiliment analog în
ParisI.
V e d a s s. vedam, eărţî sacre ale
Indianilor, divise în p&trn secţiuni:
rigeeda , samaveda , ijaiusteeda, a-
taraceda.
V eg e tale, plantă.
V egetaţiuiic, formaţiune, cres-
eere şi pcrfecţinue â plantelor.
V e i s s c l , măsură de capacitate
în Savoia , appr6pc 140 livres-
V e n d e t t a 4 (ital.) des- jnaî ales
în Corsiea usul conseerat prin mo­
ra li, care obligă pre toţi membrii
uneî - familie ă rcsbuuă inorten u-
nnî din părinţii lor s. assupra» om-
moritoruliiî s. assupra familiei sel­
le, fără ă alergă la întrevenţiunea
jnsfcţeî.
V e n d la n d e , arburel de Carolina.
V e n e r a b ile , ( —/« ), de venerat.
V e n e r a r e , (—r a r i) , a respec­
tă forte mult pre euv., de ordinar
pentru luciT. sânte. — Veneraţiune,
acţinne dc ă venera.
26
 V er
V e n i a t , (lat. se viuă) , ordine
prin care nn judecător superior ce­
re â i se prcsintă un judecător in­
ferior pentru a şî dâ socotelă de
purtarea sa.
V e n i- n ie c u n i, vd. Vade-mecum.
V c ilill, (—nenuni), otravă.
V e n t r i c l i i , (—calus) , stomac.
Venliiclele in im ă , celle doue ca­
vităţi principali ale acestui organ :
venlr. drept s. plăm ănar, prii mea-
ce săngelc vînos din oriei ui drept
şi Iii trăiuite arterei plăm ăuare;
venlr. stîng s. aorlic , priimescc
săngele arteriale din orielul stîng
şi lu transmite aortei.
V e n u s ta te , (— slas),'graţiă, fru-
museţă.
V e r b , ( — buni), gram. parte îl
oraţinniî care desemnă uă acţiune
făcută s. priimită de subiect s. sim­
plu starea subiectului.
V e r b e r a ţ it in e , (lat. verberarc),
phys. esprime eaus’a sunetului care
vine din uă mişcare â aerului lo­
vit in mod divers de diverse părţi
ale corpului sonor pns în mişcare.
V e rc liiig s. vierding, monnetă
în BrSme V, clin marii.
V e r id i c , care spune veritatea.
V e r if ic a ţi 1111c, jurispr. essam i-
naţiune â verităţii unuî lucru. —
Verificaţiunea n n u î edict, înregis­
trarea sa de parlament după cc s’a
verificat că are form’a necessară.
V e r in ă , comm. cea maî bună
sp eţă de tutnn, cultivat Ia Verina,
în provinţ’a Venezuela.
V e r s i c o l o r , corb de China s.
al. negru şi cn reflessuri de culori
differinţî.
V e r s i u n e , intrepretaţiune, tra-
ducţiune din uă limbă în alt’a.
V e r s o , sec.und’a pagină ă uneî
foie, opp. recto.
www.dacoromanica.ro
402 V et
V e r te b r ă , anat. nume â 24 os-
se carî compun coluran’a vertebra­
le , unite împreună prin un liga­
ment cartiiaginos, uiedlociu îutre
done vertebre.
V e rtic a le , perpendicular Ia ho­
risonte.
V e r t i c i t a t e , phys. proprietate
îi unuî corp dc â tinde cătrc uă
parte.
V e rtu te , (v irtu s), disposiţiune
â animeî dc ă face binele. In ge­
nere se dcfinesce observaţiuue con­
stante ă legilor cari ne sunt im­
puse, sub ucri ce reiaţiune se va
considcrâ hornul.— Vertos, care are
vertute.
V e s i c a to r e , se num. îu genere
nn topic ca re , applicat pre esteri-
orul corpului irrită pellca , deter­
mină pre suprafaţă nă secreţiune
sărdsă, revoltă epiderm’a şi produ-
cc nă sp eţă de ampulă în fonuă
dc vcsică (vestea). Astfel snnt ea-
ph o rb n l, muşteriii s. al. maî ales
cantaridcle.
V e s p e tr o , sp eţă de ratafia.
V e s s a r e , â turmenta, face ne-
casurî cui-vîi cu nedreptul.
V e s t ib u l, (—luni), partea unuî
edificiu carc se arrattă prim’a cel-
Iuî care intră.
V e t o , (lat.) formulă c& usitâîn
Roraa tribunii poporului spre a so
oppune decisinnilor senatului s. uerî
cui altactal cellor-alţîm agistraţi. S’a
conservat în Polonia unde fiă-care
nunţiu putea, prin siugură acesta
vorbă sc opprfecă uerî c6 delibe-
raţiune legislativă. In Auglia rege-
Ie are dreptul de veto.
V e ty - v e r, graraiueă dc In d ie ,
alo cuî rădăcinc sunt forte odoranţî.
V i b r a r e , vd. urm..
V ib r a ţi n n e , (— Ho), phys. mis-
 V ie
care regalată şi reeiprâcă a imul
corp care, suepins în libertate, se
mişcă în uă parte şi alfa*
V i c a r , ( —iiu s) , cel care îtn-
plinesce funcţiuni ecc!esi<istice sub
un superior. In Anglia şi Francia.
syn. Cure.
V ic e , (lat.) prefis al maî multor
numinî de funcţiuni arrăttănd sup-
plininţ’a personeî.
V iţitt, (— Huni), dcfect, imper­
fecţiune-— FîVî'os, care are viţie.
V ic is s it u d in e , ( — do), rcvolu-
ţiune regulată, schimb al lucruri­
lor earî sc succcd regulat, nesta-
bilitate.
V ic tim e i, (—ma) , animale cc
se ducea la sacrificiu , fig. obiect
de sacrificiu. ’
V ic to r iă , ( —rîa) , învingere,
(biruinţă).
V i c t o r i a , (dujiă numele regi­
nei Angliei, cuî fu dedicată) , gen
din familia nymphaceelor, conţinînd
plante apatice de proporţiune gi­
gantică, al căror typ este victoria
regia, plantă care cresce în marile
rînrî ale Brasilieî şi Guyaneî.
V ic to r ia t , monnetă romană pre
care se vede Victori’a în nn car.
Victoriaţiî de argiut valâ 'J.l de-
n arî s. 40 centimc.
V ic tu a l e - w ig t , ponu de Sue­
dia — 32 ioth.
V i d i n i u s , (lat. am va (lut), se
(Jicch altă dată în styl dc practică
pentrn â esprime că un act â fost
collaţiouat, care collaţiune se cer­
tifică prin acostă vorbă.
V ie r lin g , măsură agrară în Han-
ovra.
V i e r t e l , monnetă în D antzig,
" V« scheffel.
V ill a , (—In), casă dc ţarră.
www.dacoromanica.ro
403 V is
V iiitc n i s. vinii i i , monnfetă în
Goa ’/, 6 din pardo.
V io la , (ital. viola), instrument
de musică assemine viorineî, însă
mal mare.
V io la r e , (—lare) , â întrîngc,
lucra contră.
V io lilifă , ( —lentia) , impetuo-
siţate , jurispr. silă , constringore
pliysieă s. morale csercitată assu­
pra uueî persone pentru d o faee
să contracte uă obligaţiune.
V ip e r a , (—ra, cc se derivă dra
vivipara) , gen de reptilî orphidic
din tribul şerpilor veninoşi.
V ir i le . (—Us), bărbătesc.
V i r t u a l e , se diee în m ctaphy-
sică de ceaa ce este numai în pu­
tere, opp. actuale. Se num .în me­
canică , moment virtuale al unei
puteri, produssul acestcî puteri m ul­
tiplicat cu lungimea infinit mică ce
ar percurgc, în primul rnonieut,un
punt la care acesta forţă ar fi ap-
plicată. Dacă m aî multe forţe sunt
applicate la acel’aşî punt, fiă-care
din elle, considerată isolat tinde â
face acest puutsepercurgă un uere-
eare spaţ îu sensul direcţiunii seî-
le, fiă-care din elle dă prin conse­
cinţă loc uneî mişcări virtuali. Cănd
summ’a totor acestor mişcări este
nuliă, puntul remăne în ecilibriu,
proporţiune carc se numesce prin­
cipiul iuti inilor virtuali.
V ir tu o s , (ital. virtuoso), perso­
nă care are aptitudine superiore
pentru arţilc frum ose, particular
pentru musică.
V is a , (lat.) formulă cc se pune
prS un act pentru â attestâ că a
fost vădut şi verificat de accl’a ă
cuî sem nătură face actul authentic
şi valabile.
V i s c e r e , (—r a ), se num. în
 V it 404 V ot
generd t6te organele cari snnt pu- ’ ră prin legile chemiei, pliysiccî şi
se în cellc trei,cavităţi spanchnice dynainiceî.
capul, peptul, abdomclc, şi â căror V it r i o l, numiâ vechil chcmistî
aeţiune e mal mult s. mal puţiu sările disse astăzi sulfaţi.
necessară pentru â susţine vieţa. V i» , mounctă în Bengal, ~
V is io m e t r u , instrument immit (la Coromandcl '/60) roupie de a r­
astfel de Harweiler, inveiitonil seu, gint.
care indică c sa c t, pentru tote i e ­ V o c a b u la r , dicţionar carc con­
derile gradul forţei visnalî şi ad­ ţine uuuial vorbele în ordinea al-
elele cari I correspund. ph ab etică, fără esplicaţiune maî
V is i im e , ( —sio), -acţîuue dc â depărtată sau cssem ple; c«les de
vede. Se deplincsăo prin mediul â vorbe carî perţiu specialc uneî sci-
doue ordini de fa c te , unele physi- inţe s. unei arţî.
ce, altele mintali, radele luminâse, V o c a le , ( —lis ), care se refe-
după ce au străbătut cornii’a , hn- resee la voce.
m ârea aposă, pnpil’a, carc se pote V o c a ţ iu n e , ( — Ho), applicaţi-
restrînge s. dilată voluntar, ajjung une pronunţată pentru nă cărare;
la cristalin cari le, adună şi le fa­ relief, vocea interiore prin careDum-
ce sc couvergescă; appoî ellc in­ nedeii ne invită în mod cu totul
tră în marele spaţ împlut de liya- speciale â practică cultul seu, pre­
loidă şi merg îu' fine â depînge pre cum vocaţiunca h ă Ahruham.
retină imaginea obiectelor. Impres- V o la t i le , ( — lis), se num. în
siunea pri iuîifH dc retină este tran- chemiă, corpuri volatili, tote corpu­
smissă centrului cerclcrale de ner­ rile solide .s. licide priimitorc d c â
vul optic, după care transmissiune se reduce în gas s. în v ap o re, fiă
au Joc phenomeneîe înysteriose ale Ia tem peratur’a ord in ară, preernn
sensaţiunil şi percepţiuniî. obiecte- etherul, alcoolul, ap’a, fiă prin ae-
Jor. Pentru ccî vechî maî ales P!a- ţiunca nneî căldnre maî mnlt s.
tone şi Aristotelc vd, H. Martin, mai puţin înalte.
Etudes sur lc Tim6e de Platon. V o lt a i c ă , vd. Pilă.
(P ar. 1841) p. 157—164. Pentru V o lu n ta r , se nnm. în arm ată,
phosphorescinţ’a ochilor maî multe voluntari, homenî care se obligă ă
Schulz in Goethes Morphologic. servi uere-care timp cu aceleaşi con-
V ita c e e , (diu mtis'j. ampelidec. diţiunl că ccî-alţî soldaţî.
V ita le, (— lis), care perţinevie- V o t, ( —«am), promissiune dată
ţel. Putere vitale , carc presede la Ini Dumnezeii de n î face ceaa ce
funcţiunile corpurilor organisate tră- eredem li I fi plăcut. In ucre-carî
inţl. locuri, la nere-carî elecţiuni şi de-
V it a l is m , systemă dc. physio- liberaţiunî. Se dicc pentrn snffra-
logiă carc raportă tote acţiunile or­ giu , şi pentru aetul prin carc nn
ganice Ia un principiu v ita le , în cetăţian escrcită dreptul de suffragiii.
opposiţianc cn aceaa caii le espli-

www.dacoromanica.ro
 w.
W , literă ii poporelor din Nor­
dul Europei. Câ breviaţiune des.,
în marină variaţiune, la poporele
Nordului ieest. In ehemiă stă peD-
tru Wolfram (toungsteno). P re mon­
nete an-âttă că sunt percusse )a
Lille.
W a c k e s, wake, (germ.) mate­
riă opacă mecjiară între bastalt şi
argile.
W a l l e r i t e , (fr-) nat. nume pro­
pus pentru â deseniiiă hydratul de
alumină silicifer, diseopperit pre
muntele Po în Pyreneil hispanioll.
W a g o tl, w a g g o ii, (angl.) trăs­
sură destinată la drumurile de fer,
a purtă marfe şi călători.
W a l l o i l , (ir.) limbă usitată în
ţarra Vallonilor s. partea ţarrelor
de deos dintre Eseant şi Lys.
W a r i in e t te n , arburel de Ame­
rica.
www.dacoromanica.ro
W a r r a n t , (angl.) des. îii ju-
risprudinţ’a anglâ, uă ordine scris-
sâ în vertutea cuî cel ce o portă
lucrecjă cu autoritate şi cu totă se­
curitatea contră urmăririle îa carî
ai- pute da loc, prin consecinţă, e-
secuţiunea acestei ordinî.
W a tc iim a iin , (angl.) păditor da
noptej, în Angliat
W e d e l i a , numesce Jacquin un
gen de plante herbaeee din fami­
li’a compuselor helianthge, origi-
rare cea maî mare parte din Ame­
rica. Una din principalile sp e ţe e-
ste wedelia carnosa, numită şi sy'-
pkium tHlobatum, baphtalmum re-
petis.
W l i t , (angl.) ordine serifisă, ae
(ţice maî ales vorbind de ordonan-
ţ ’a uneî curţi de ju st iţă.
 Y .
Y , â 24-a literă. Y ală, câ nu­
m erale, la Greci 400, v 400,000.
L a K., în seclele de deos numără
150, cu uă trăssură horisontaled’as-
supra 150,000. Monnet’a de Bour-
gnes erâ însemnată cu liter’a Y.
In ehemiă desemnă ytrium,
Y a c lif , (augl. pron. yot), mică
nave în Auglia şi H ollauda, care
merge cu vele şi cn lopeţe, servind
de ordinar pentrn preumblare pre
mare.
Y a r d , m ăsură, de lnagime în
Anglia, sp eţă de cot, — 91 eeuti-
metre.
Y a w , y a w s , egritudine consi­
derată de unii medici câ nă speţă
de syphile endemică pre castele
Guineei. începe prin raacnle albe
asseminf unor muscăture de pureci,
carî occupă particular fruntea, pre­
ste căto vâ dile sunt postule largi
şi copperite de coji neregulate şi
puţin adherinţl, sub dinsele ulcere
cari degenera maî tărdiu în fongo-
www.dacoromanica.ro
sităţî. Pare â ti aceaaşî cu pian a.
framlioesia din colonie.
Y e o m a u r y , se num. în Anglia
nă sp eţă de preşed naţionale că­
lare (altă-dată preşedul particular
al regilor) însărcinată eu definsiu-
nea ţerrcî şi poliţi’a locale.
Y e r w a , (hisp. hirbă), nume dat
în America meridionale la diverse
speţe de plante, m al ales la basea
yerwa m ora, arlmrel numit astfel
după G. Rose, naturalist german.
Y ttr ia , pămînt particular, com­
pus de yttrium şi ossygen c6 se
estrage din căte-vâ minerali forte
rare ale SneâieJ.
Y ttl'iim i. metili particular con­
ţinut în yttria, obţinut de Woehler.
Y u c c a , plantă originară din păr­
ţile calde ale Amerieeî de Nord,
F lo rid a, C arolina, Messic. Spec’a
cea mai generale cultivată, este cul­
tivată în gradinele nostre, este yuc­
ca gloriosa.
 z.
Z , a 25-a literă, addnssâ Greci­
lor de Palamede în timpul resbe-
Inluî Troieî. Câ numerale v a lâ , la
Grecî 6, cu accentul inferior 6000,
îa R ., în seelele de cleos, valâ 2000,
cu uă trăssură horisontale d’assu­
pra 20,000. P re monnete arrattă
că snnt percusse la Grenoble. Ia
chemiă " zink, z r . zirconiwn.
Z a , nnme prin care se distinge,
în cânturile ecclesiastice be acr i de. si
Z a m b o s. zamhru, se num. în
coloniele Âmerieeî fructul unuî ne­
grii şi nneî americane s. mulatre.
Z a ili, (ital. coirupt. diu G.iovan-
m ), personă comică în bnccăţele
italiaue.
Z e n d , vecbiă limbă â Perşilor.
Z c n itli, (arab.) punt al cerului,
assedat, pentru fiă care l o c d ’as-
supra suprafegeî terrestre, pre pre­
lungitul linSei verticali, opp. nadir.
Z e p îiy r, (—rus), numiâ ceî vechî
vîntul de Occidinte, maî ales acc-
P a care băteâ dela appusul erino-
pţiale şi care, pentru Grecî eră un
vînt dulce şi uşior, deunde prin es-
tinsiune uerî-ce vînt tepid şi plăcut.
Z e r o , (arab. zeroh, cere) , nul-
14, cifră care, pusă lîngă alt’a , o
multiplica cu 10,
Z e th e tic ă , (gr.) pkil. se dice
de method’a ce se nsMc}ă în cer­
cetări, în invenţiune maî ales cănd
e vorb’a de â petrunde raţiunea şi
natnr’a lucrurilor.
Z e u g m a , (gr.) figură de gram-
matică prin care done s. maî multe
phrasî s, membe de phrase sunt
legate astfel că uă vorbă, espressă
www.dacoromanica.ro
dejă în una , este sub înţeles în
cea-altă.
Z ig z a c , (fr.) urmare de linee
una d’assupra altei formând între
dînsele ănghiurî fârte acute.
Z i n c , (din germ & zinv), corp
simplu metalic, albastriu, forte stră­
lucitor , m611e şi de ţessătură la-
mel6să, memorat ăntiiiî de Parascels.
Z ii ic o g r a p h i ă , proces imaginat
de Brugnot, al cuî scop este de h
imprime desem ne, substituind p6-
tr’a lithographică prin zink.
Z o II- v e re in , (germ.) associa-
ţiune formată între? diverse State
ale Germaniei în scopul de a su­
prime diianele pre limitele respec­
tive , şi de a stabili la limit’a es-
ternă â territorielor lor unite, uă
singură lineă de dnane cu tassî
(tarife) • uniformî.
Z o n îS , (gr.) geom. uerî-ce divi­
siune â suprafegeî nneî aphere s.
nnuî norp cilyndric făcută prin sec­
ţiuni paralele; cosmogr. spaţ al su­
prafeţei terrestrî conţinut între doue
cercuri paralele.
Z o o lo g ia , (g r.) ramure â liis-
torieî natnralî care tractecjă de a-
nimali.
Z o o n o in i ă , (gr.) ranm re â phy-
siologieî care tractedă de legile carî
gubernă acţiunile organice ale a-
nimalilor în genere.
Z o o p h y tc , (gr.) radiaţi s. ac-
tinozorie, se num. în genere tâte
animalile carî au co-va din form’a
şi organisaţiunea plantelor^
Z o o t o m i ă , (gr.) se num. căte
uădată anatomi’a animalilor şi a-
natomi’a comparată.
 Zym 408
Zygoina, (gr.) des. ueri ce corp
transversale cari servesce â uni al­
te doue.— Zygomatic, care perţine
zygonfeî,
Z ym ologiă, (gr.) parte â chc-
xnieî care traetedă de fremenlap'uue.
FINE.
www.dacoromanica.ro
Zym
Z y m o sim e tru , speţă de ther-
mometni, dat de Sivammerdam, pro­
priu a appreţiâ gradul de căldură
care se disvoltă în materiele în fre-
mentaţinne.