Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I
POPCLAUDIA
GHID ORTOGRAFIC,
ORTOEPIC SI
MORFOLOGIC
AL LrMBrr novrANn
'conformDooM2
Editura oYAtATo*n
2009
Toate drepturile asupra acestei edilii sunt
rezervate Editurii Stadiform.
EDITIA'NOTITE"
- Ghid ortografic, ortoepic qi morfologic al
limbii romAne conform DOOM'
Abrevieri ............................... 5
Semne Si convenlii grafice. Sernne pentru
indicarea pronunldrii ........... j
Norme ortografice, ortoepice si morfologice
ale limbii romAne ................ 8
1. Literele .......................... [i
2. OrtograJia qi ortoepia ........................... 10
3. Punctualia .................... 15
Abrevierile ............................ 26
Semnele diacritice ale lhnbii romAne ........... 29
DTCTTONARUL ........................................... 30
Bibliografie ......................... 93
A
Abrevieri f. = ferninin
fam. = familir
abr. = abreviat; abreviere fiI. = filologie
ac. = acuzalv filos. = filosotie
acc. = ac4entuat
frz.=fuicl
adj. = adjectiv; adjectival fr. = franfuzism; francezi
adj. pr. = adjectiv pronominal hecv. = frecvent
admin. = a&ninistrafie g. -genitiv
adv. = adverb; adverbial g.-d. = genitiv-dativ
anat. = anatomie gargr. = geografie
angl, = anglicism; anglo- geol. = geologie
americanism ger. = gerunzru
germ. = germanism; gemanl
ar. = arabd
trg'=argotic gr. = grecism; greac5
arhit. = arhilectur{ hisp. = [rispsnism
arr. = articol; arriculat hot. = hodrat
asuon. = asuonomre imper. =1apqa1iu
aux. = auxiliar imperf. = impertbct
bot, =botanici impen. = impersonal
C = consoantr ind. = indicativ
ceh. = cehi inf. = infinitiv
chim. =chimie inform. = infomraticd
chin. =chinezl int. = intsrogativ
cit. inlerj. = intcrjeclie
=citit
compar. = compurrauv intranz, = intranzitiv
cond. = conditional-optativ invar. =invariabil.
c0nj. = sealt..1it it. = italienisq italiantr
conjcl. = conjunctiei inv. =invechiu iesit din uz
jap. =japonczi
conjunclional
cmstr. = corstntc(ie; cdNtruclii
jur. = domeniul juridic
conl. = contabilitatc Iat. = latinism; latini
d. = dativ lingv. = lingvistictr
dcs. = dcsincn(tr lit. = litcrdturtr
diat. = diatczl livr. = livresc
cngl. = cnglczl krc. = kruliunc
cxpr. = cxprcsrc, cxprcsrl kr. alj. = kxgl;urr aljcclitrltr
5
loc. adv. = lmu$une adve6iall pop. = populr
loc. conjcl. = loculiune port. portughezA
conjunclionali pr. = pronume; pronominal
loc. interj. = locufiune pred. = predicativ
interjec$onalI prep. = prepozilie; prepoziltonal
loc. num. = locutiune nunrcral[ prez- = prezenl
loc. pr. = loculiurrpronominali pron. = pronunFt
loc. prep. = locutiune prcpo- psih. = psihologie
zilionali retl. =reflexiv
loc. s. = locufiurp substantivall reg. = regional
loc. v. = locutiune verbalS rel. = relativ
log. = 1691.5 rclig. = r€ligie
m. = masculin rus. = rusism; rusd
magh. = cuvint maghiar S = semivocali
mat. = rot'ematici s. = substantiv; substantival
mcd. = medicini sg. = singular
m.m.c.p. = mai-mult-ca-perfet simb. = simbol
muz. = muzicl slav. = slavonism
n. = neutru sP. = spaniole
n.-a. = nominativ-acuzativ sucd. = suedezi
nav. = navigalie sul. = sulix
neacc, = neaccentuat tehn. = tehnictr
neart. = nearticulat tranz. = lranzitiv
neg. = negatlv V = vocaltr
nchol. = neho6rat v., V. = vezi, Vczi
nom. = nominaiiv vb. = verb, verbal
norv. = norvegianl viit. = viitor
num. = numeral voc. = vocaliv
part. participiu zml. = z.rxrlogie
pas. = pasiv, pasivi
pcrf'. c. = perlbct compus
pcrl'. s. = prlbct simplu
pcrs. = lrcrsoana
pict. = pictuni
pl. = plural
grl. = poluni
6
Semne gi convenfii grafrce. Semne p'entru
' indicarea Pronunflrii
ii (pronunfattr
= vocaltr irnterioartr rotunjittr inchistr
ca un i, cu buzele rotunjite ca pentru a) ex.: alurtr
(pron. allird)
NORME ORTOGRAFICE. ORTOEPICE SI
MORFOLOGICE ALE LIMBN ROMANE
I. LITERELE
Literaeste semnul grafic din alfabetul unei limbi,
care corespunde, de obicei. unui fonem.
- in general, in limba romind o litertr transcrie un singur
sunet: /iterd (6 sunete,6 litere.y;
- unele sunele pot fi redate prin mai multelitere: che, chi,
gne, gn;
- o literd poate transcrie mai multe sunete:
exemplu: x - ks in cuvinle ca: exi gent, expre s ie ;
- gz in cuvinte ca: exemplu, exerciSiu.
Se scrie i in interiorul cuvdntului, atunci c6nd acesta
este un derivat cu prefix de la un cuvdnt cu litera i la
inuald: netnt inat, ieintoarce re etc.
Grupurile de literc pot nota:
- un srngur sunet, care este consoana;
- douh sunete: consoanele c (ce. ci), g (ge. gi ). k (che.
chi). g (ghe. ghi) qi vocalele e si i.
Totalitatea literelor, asezate intr-o anumitd ordine.
formeazd alfabetul unei Iimbi.
Alfabetul ljmbii romAne este alcituit din 31 de
litere: a, A; i, A; n, A; b. B; c, C; d, D; e, E; I F; s, Gl
h, H; i, I; i, I; j. J; k, K; I, L; m, M; n, N; o, O; p, pi
q.Q; r' B; s, S; $. $; t, T; t. T; u. U; v. V; w, W; i. X;
y, Y, z, Z.
DIFTONGUL este qrupul de sunete alcdtuit dintr-o
vocald si o semivocald, pionuntate in aceeagi silabi: hai-
nX, stea, soa-re. iar-n5.
C la s ifi c are a difto n gi I o r :
I. difiongi urcdtord sau ascendenti:
- sunt alcItuiti din sernivocali + vocald (semivocala
preceddvocala);
8
- diftongii ascendenli ai limbii romane sunt: ia, ie, io,
iu, ea, eo, oa, ua, u6, uA:
- exemple: iarnd, iepure, voios, iulie, acadea, deodatd,
oald, roua, nou6, plouind.
2. cobordtori sa:o descendenti:
- sunt alcdtuiti din vocali + semivocald (semivocala este
dupa vocald);
-.diftongii descendenli ai limbii romAne sunt: ai, au, ii,
iu, Ai, 6u, eu, ei, ii, iu, oi, ou, ui, uu;
- exemple: tai. dau. hiinuttr. tdu, m6ine, gr5u, meu,
clei. stii, fumuriu, voi. cadou, tuicd.
TRIFTONGUL reprezintd un qrup format din trei
sunete;o vocald 9i dou[ iemivocale, iroiuntate inaceeasi
silabd. In-fu ncfe de siruarea semivocilelor, riftongii sunr
de doui feluri:
- ascendenf (cele doud semivocale precedi vocala):
,_
racnmtoara;
-centra{i (o senivocald se afl[ inaintea vocalei, iar
cealaltd dupd aceasta): doreau
Obsemalie. Diltongii gi triftongii apar si intre douh
cuvinl.e pronuntate in ace€asi silabE (fapt marcat in scris
pnn crauma): mt-a, l-au.
HIATUL este un fenomen fonetic ce consti in
aldturarea a doud vocale, pronuntate in silabe diferite: ne-
on, pre-mi-a, zo-oJog, hi-at.
S_ILABA este un segment fonetic, format dintr-unul
sau din mai multe sunete. care se pronunttr printr-un sinzur
lr (pnnlr-o smgura desctudere suriit. "
<ieschiddr6 a guni).
poitr deschisi - cAnd se termin"h in vocald;
inclgise - cir'd se termind in consoand.
In funclie de numirul de silabe, cuvantul este:
- mono.silabic - format dintr-o singurd sil abd: da| eu, cortt;
'
- plurisilabic - format din doui sau mai multe silabe.
Observafie. Cdnd an cuvdnt nu sit termindtntr-un
rdnd, se vor trecc tn rdndul urmdtor numai silnbe
tntregi.
o
II. ORTOGRAFIA si ORTOEPIA
DeJinilie. Ortografia cste ramura lingvisticd a
limbii romdne care reprezinta un slstem de regull
unitut", menit sd geienllzeze qi sd stabilizeze
;;;i;;;; "uiiiuuta t"titt.urd) a limbii.
Cu aiutorul ortografiei se fixeazd s,i ortoepia'
care repiezintd ansainblul regulilor de pronuntare
corecti. din cadrul unei limbi.
Principiite ortografiei limbii romAne
1. Principiul fonetic
Ortosrafia limbii romdne este una foneticd.
ceea ce'inseamnd cd noi scrietn, in generuL a;a
cum citim (asa cum Pronunldm).
Pornind de la acest PrlnclPlu:
a) A fost suprimat'u final dintr-o serie de
cuvinte si forme' gramaticale.
exemole:
' cuj - in loc de cuiu;
unchi - irt \oc de unchiu.
b) Au lbst suprimate, de asemenea, consoanele
duble (mai putiri in cazul cuvintelor formate cu
innesri, innttroi etc.)
'orefixe:
c) Prefixeie des- si ris- se scriu dez' 9i rdz-
inarnte de vocale ;i de consoanele sonore: b. d'-g'
i, m, n, t. r. v. z, si de grupurile: ge. ;i ghe. ghi'
- exemnle: dezbina -gi
dezbate
' rizvr6tire rdzgAndi
dezeoli dezmembra
rdz6ire rizbunare
p
dt inainte de b si se scrie intotdeauna m ;i nu n'
exemDle:
' imbdia imPdduri
imbrdca imPerechea
d.1. Adaptarea neologismelor.
exemple: aisberg (in loc de iceberg)
li^der (in loc cle leader)
miting (in loc de tneetitlS)
10
spicher (in loc de speaker)
vizavi (in loc de vis-ri-vls)
fotbal (in loc de football)
meci (in loc de matclt)
golaveraj (in loc de goal average)
ofsad (in loc de off side)
d. 2. $ se scrie qi se pronunli g in imprumuturi
din germani (gtrand), dar S in imprumuturi din
alte limbi (spray, stofa, strangula).
Se scriu cu S unele neologisme:
- cuvinte derivate cu prefixul*trans-: transplanta,
I ransdanubian. t rqn sve rsal :
- nume proprii: Desdemona etc.
2. Principiul tradifional-istoric
- pistrarea tradiliei de ascrie intr-un anumit fel,
istoria qi originea cpvintelor determindndu-ne si
nu scriem in toate cazurile asa cum pronun{im.
exemple: el pronunlat iel
ei pronunlat iei
este pronunlat ieste
eram Dronuntat ieram
3. Principiul morfoldgic - normele ortografice
acordii mare atenlie gramaticii, morfologiei in cazul
de fati (la scrierea cuvintelor compuse, la conjugarea
verbelor - in special a verbelor a crea gi a agrea,
care se conjugd dupd modelul verbului a lucra).
4. Principiul sintactic - deosebirea valorii
sramaticale a unor forme duble. oentru a motiva
fcrierea lor intr-un anumit fel.
od.atd (adv.) 9i o datd (num.);
altd datd (loc. adv.) si altddatd (adv.);
demult (adv.) si de mult (timp) (loc. adv.);
bineinleles (adv.) 9i bine inleles (adv. + part.);
decdt (adv.\ si de cdt (prep. + pr./ adj. pr.).,
5. Principiul simbolic - recomandd scrierea
aceluiasi cuvdnt fie cu liter5 micd, fie cu majusculd,
duod impreiurdri: fatultate (cdnd ne referim la
apiituAirii)f Facuharea de Drept (o institutie):
apus ul soarelur/ Apusul (Ortentul).
Sernnele ortografice
Semnele ortografice sunt: cratima (liniu-ta. de
unire/ despdrlire), apostroful, punctul, bara oblicd,
virsula si linia de pauzd.
Cu-exceptia apostiofului, toate celelalte semne
ortografiie sunt ;i semze de punctuafie.
CRATIMA ( - )
1. Cratima redX in scris rostirea impreund a
doud cuvinte aldturate, marcdnd grafic contopirea
sfArsitului vocalic al unui cuvdnt cu inceputul vo-
calic al cuvintului urmd.tor. sau alipiiea unui
cuvint la cuvantul urmdtor, ori la cel precedent:
s-o ascultdm (s[ o ascultdm)
2, Serveste la despdr{irea cuvintelor in silabe:
fru-mu-se-te, mi-nu-ne.
3, Se foloseqte la scrierea cuvintelor compuse,
av?ind dublu rol: itrdicd legdtura dintre termenii
componenli ;i marcheazd rostirea impreund a
cuvintelor aldturate: zg|rie-brdnzd, nu-md'uita,
Baba-Cloanta.
4, in anuririte situalii, se folose;te la scrierea unor
derivate cu preJixe sau a unor derivate cu sufixe: ex-
presedinte, ex-canceiar, P.U.R.'ist.
- 5. Leagd desinenla sau articolul hodrat enclitic
de cuvinte cu aspect neobignuit pentru limba romdn6,
ca rostire ori ca scriere: pH-ul, C.E.C.-ul, party-uri.
6, Cratima poate marca pronunlarea lird pauzd a
mai multor cuvinte aldturate (lasd-rnd-sdle-las) sau
11
producerea unor modificAri fonetice suplimentare:
iirwreu (mi-a spus) qi elizimea (n-a vmit, lrur-adpvdr).
7. Cratima noteaze gi afereza lui '?" la inceputul
cuvintului de bazd (ne-mpdcat).
E. Leagd articolul hotdrdt enclitic sau desinenla
de unele Euvinte greu flexionabile, imprumuturi
gi nume de locuri: X-ul, 9-le, slrow'ul, pH-ul,
Bruxelles-ul.
9. Leagd interjectii sau cuvinte identice, care
se repetd: cri-cri-cri, ln-ha-ln, poale'poate'
Fblosirea cratimei poate fi:
- facultativi (cAnd se poate alege intre scrierea
cu cratimd sau cea flr[ cratiml):
cine-ntreabd sau cine tntreabd:
lumea-ntreagd sau lumea tntreagd.
- obligatorie:
l) cdnd pronumele personale, forml neaccentuati
mi-, tt-, i-,'te-, ne-, D- qi pronumele reflexiv ,si-
sunt urmate de un verb auxiliar sau de pronumele
personal neaccentuat o: mi.a, mio, yi.a;, ;i'o.
- 2) cand pronumele d1 L, nL, vi-, li-, srunt
fb, ;i-
urmate de pmnunple nqccentual in actuativ i; mi-i, l-L
J) cand pronumele i 5i o sunt precedate de
formele verbale:
- de imperativ: cAfi-o, spune-i
- de condilional-optativ: ar mAnca'o.
4) cdnd pronumele neaccentuat d sttr dupd un
substantiv sau dupe o prepozilie care se construiegte
at g,enitivul Qndna-i, tmpotrivd-i); dupb prepozilia
a: de a-i demonsta.
5) in toate imprejurtrrile in care apare forma i
a verbufui a.fi: nu-i (nu este), rni-i (imi este),
ducd-i (dacd este), !d /ui (este a lui).
6) in cazul prepoziliei compuse de-a din
l3
locutiunile adverbiale si din numele unor iocuri
afe cbpiilor: de-a lungul, de-a parecele si iisica.
7) cAnd pronumele personale neaccen[tale md,
rd qi pronumele reflexiv se sunt urmate de un
verb auxiliar. care inceoe cu o vocald sau de
pronumele neaccentuat o: m-a;, v-ali, s-ar.
8) in cazul prepoziliilor intru, dintru, printru
ufinate de un cuvant care incepe cv o vcraldi intr-un
dint r- o, int r-asta, p rint r-tns a.
9) in cazul in care pronumele o este precedat
de o formd verbald terininat6,in d: iat-o, caut-o.
10) in cazul formelor verbale inversate, in care
auxiliarul urmeazd verbului de conjugat, ca gi
atunci cdnd verbul este urmat de un pronume
forma neaccentuatd: t r i m i s - a u, c r i e - m i,' zi - e.
.s I
L4
PUNCTUL ( . ) ca semn-srtografic se folosegte
in abrevieri (in cele care pdstreazi numai partea
inilialn a cuvdntului din care provin): a.9.,= anul
curent; etc. = et caetera; ;.4.m.d. = 9i aqa mai departe;
id. = idem.
Nu se pune punct:
- dupd titluri;
- cArid abrevierea este formatE din inceputul unui
cuvAnt si finala lui vocalici: cca = ciria, d-ta =
dumneaia, D-sa = Domnia Sa;
- duoi anumite abrevieri oficiale si simboluri din
dom-eniul tehnic gi qtiinlific: I/ = hidrogen, Mg =
magneziu. s = secundd, V= vest,
Subsandvele compuse din iniliale se pot scrie cu
sau ldrtr Dunct dupd hecare abreviere literald (este
preferabifh scriereh cu punct dupd fiecare literd).
^ c.E.c. sau CEC
O.N.U. sau ONU
Este gresit sd separdm prin puncte abrevierile
alcdtuittdih fragniente de cuvinte: ASIROM
(Asigurarea Rondneasctr).
III. PUNCTUATIA
Definfu. Punctuatia. reprezintl ramura, lingvisticd
a Irmbll ce cuprlnde un slslem oe semne
conventionale, caie au rolul de a marca in scris
oauzele. intonatia sau intreruperea cursului vorbirii.
' l. Sbmnul intrebirii ( ?) este folosit in scriere
pentru a marca intonalia propoziliilor sau a frazelor
lnterosauve:
- - Cum te sim;i azi?
- Ce sd atluc'd? MAncarea?
Observalie. Dupd propoziliile interogative
indirecte nu se folosegte semnul intrebdrii:
Md intreb ce scriu tn arti<ril,
2. Semnul exclamirii ( ! ) marcheazi grafic
intonalia propoziliilor ;i a frizelor exclaniative
sau imperative: - Du-te renede acasd!
Semnul exclamdrii se foloseste:
- la finalul unei propozitii exclamative;
- la sfArsitul unei prbpozitii (frazer imperative:
- dupd substantive in vocariv (Ancal vino repede!):
- dupd interiectii independente (Ahl) sau r6petate
(cri-cri-cri i. !
SCRIEREA CU MAJUSCULE
Se scriu cu majusculd:
L Toate componentele din:-
- numele proprii simple sau compuse (de
persoane, animale, 1dri. orape, personaje mitologice
lau religioase. agtri gi constelalii):
exeirpfe: Livia Marinescu, Murgu, Grivei,
Marea Britanie, Romdnia, Timi;oara, Viena,
Zeus, Buda, Dumnezeu, Pdmdnt, Soare etc.
- locu{iunilor pronominale de politele:
Alteta Sa, Excelenya Voastrd, Sfinlia Sa;
- nume proprii 9e personaje literare, epoci si
evenimente istorice, zone geografice:
Apostt)l Bologa, Vlad lepe;, Sfdntul Andrei,
Evul Mediu, Primul Rdzboi Mondial, Bucegi;
- nume de sirbdtori (religioase, nationale,
i nternalionale):
I Decembrie, Indllarea, Ramadan:
- nume de institulii (politice, nalionale,
internalionale), firme, organizalii de stat:
OrganiT.alia Nayiunilor Unite, Camera
De nutul ilo r, Mic rutxtfl ;
- nLmele publicaliilor'periodice, literare, stiintifice.
artistice:
Bibliu, Adevdrul, Dilema Ve&e, ArtPhob;
- nume de mlrci de produse:
Nokia, Semsung, Coca-Cola, Opel, Colgate;
- abrevieri ale unor personalitdli
sau institutii, ale
unor simboluri matematice Si chimice, ale punctelor
cardinale, ale unor tiri:
C.N.S.A.S., L L Caragiale, L = lunqime, C =
grade Celsius, O = oxigen, S.U.A.;
- abrevieri cu caracter international:
P,S. (posr scriptum). O.K. (all correct), N.B.
(nota bene);
- termeni de adresare:
Domnule Presedinte,
2. Primul sau unul dintre elementele din:
- denumirile organismelor de conuucere si ale
compartimentelor din institulii:
Catedra de limba romdnd:
-.titluri gi publicatii, opere literare, emisiuni, premii,
documente:
Istoria romdnilor sub Mihai-Vodd Viteazul,
Romdnia liberd, Legea partidelor politice;
- nume stiintifice latinesti: Mustela nivalis.
Obsemalie, Nu se scriu cu majusculi:
- punctele cardinale: nnrd, vest, swl est, occident, apus;
- funcliile in stat, gradele gtiinlifice gi onorifice:
pre;edinte, senator, deputat, rege, impdrat,
monarl4 general, doctor lnnoris causa, membru
de onoare etc.;
- lunile gi zilele sdptimdnii: ianuarie, septembrie,
luni, cluminicd etc.;
- domenii de invdgimdnt: ,natemati('d, filozofie,
biologie.
24
SCRIEREA DERIVATELOR
1, Prefiielz Si derivatelc cu prefixe se scriu:
- intr-un cuvdnt (majoriLateal: antipersonal, a
juxtapune, nonviolen$ pre adeiare eti:.;
- cu cratiml: ex-prim-ministru, anti-Maiorescu,
e ndo - exoc rin, pro - NATO etc.
2. Sufixele ;i derivatelc cu sufue se scriu:
- intr-un cuvant: cezarpetrescian, sdldjean,
costarlcan eic.l
- cu cratima (unele abrevieri\: X-ulescu, R.A.T.B-
rsl (derivat de la o abreviere literarl);
- fie intr-un cuvAnt, fie cu cratim5: shakespearian/
slnkespeare-ian, rousseauism/ rousseau-ism.
29
DICTIONAR
A
ar (iteri) s. m./ s. n., pl. abrufri (a-bntpt) zd;i. n,
a/a-uri pl. abrupyi; f. abruptd,
a2 (sunet) s. m., pl. a pl. abrupte
a3 prep. abrupt2 (a-brupt) s. n.,
aaadj. pr. v. ilr pl. abrupturi
asart. v. al, il2 absolvi (a -) vb., ind.
a6vb. aux. v. avea' pre7.3 absolvd, impert.
a?aa interj. 3 sg. absolvea; conj.
abandonc (a -) vb., ind. prez.3 sd absolve
prez.3 abandoneazd (a -) vb., ind.
abatesi s. f., g.-d. art. ^buzn
prez.3 abuzeazd
abatesei; pl. abatese acatrsUacatist s. n., pl.
abc (cit. abece) s. n., art. acatiste/acatiste
abc-ul accede (a -) vb., ind.
abil adj. m., pl. abili; f. prez.lsg.9i3pl.
abild, pl. abile acced; conj. prez.3 sd
abnega (a -) vb., ind. acceadd (nefolosit la
prez.3 abneagd timpuri trecute, part.)
abolifionist (a- bo- li-ti- accant s, n., pl. accente
o-nist) adj. m., s. m., pl. acceM (q -) vb., ind.
aboliyioni;ti; adj. f., s. prez.3 aiceseazd
f. aboliyionistd, pl. accizi s.'f., g.-d. art.
abolilioniste acciryi; pl. acciTe
abroga (a -) (a-bro-ga) acelagi pr. m., adj. pr.
vb., ind. prez.3 abrogd m., g.-d. aceluia;i, pl.
30
aceia;i; f. aceeasi, g.-d. adiuga (a -) (a-dd-u-
aceleiasi, pl. acelea;i ga) vb., ind. prez. I sg.
(-leasi): g.-d. pl. m. 9i adaug, 3 adaugd (a-
f. aceloraEi to-u-gil, l pl. adtugdm;
&c€sta pr. m., adj. pr. conj. prez. 3 sd adauge;
postpus m (omul -),9.4. ger. addugdnd
aLvstuiq pl. ue;tia (-tia): adiugrt Gdi-u) adj. m.;
f. aceasta, g.-d. acesteia, f. addugitd, pl. addugile
pl. acestea; g.-d. Pl. m. ad&nda (lat) (fiI.) s. n.
f. acestora
s,t pl.; a&. add.
acrut (a-cru) adj. m., adecva (a -) vb., ind.
pl. acri; f. acrd, pl. acre prez.3 adecveazd
acru2 (unitate de mlsurd) adept s. m. pl. adepPi
(a-cru) s. m, art. acrul; ad-hoc (divan -)l(lat.)
pl. aci, afi. acii ad hoc adj. invar., adv.
acru3 (gust) (a-cru) s. t., adidas (pantof) s. m.,
art' acrul pl. adida;i
ACTH (cit. acetetu$) s. Adrdas (firmi, marcd)
n., art. ACTH-ul s. propriu
acdvt adj. m., pl. activi; ADN (cit. adene) s. n.,
f. activd" pl, acrtve art. ADN-ul
acdv2 (grup de activiqti) adopta (a -) vb., ind.
s. n., pl. activuri prez.3 adoptd
activs (bunuri) s. n., pl. aduce (a -) vb., ind.
active prez. I sg. gi3 pl. aduc,
acrrmulator s. m. (autoy | f,. afucen 2 il. afttceYi,
s. n., pl. acurnulatori/ imperf. 3 sg. aducea,
acumulatoare perf. s. I sg. adusei, I
acrutiz.a (a -) vb., ind. pl. atlaserdn; imper. 2
prez. 3 acutizeaz.d sg. ala (qi: ad<t), neg.
3l
nu aduce, 2 pl. adaceli; aglutina (a se -) (a-glu-
ger. aducdnd; part. adus ti-na) vb. refl., ind.
adrrcere aminte (tempo prez.3 se agtutineazd
lent)/(tempo rapid) agonn (spatr. u pnblic) s. f.,
adrcer€-amrnte loc. s. f., g.-d. afi. agorei; pl. agore
g.4. afi. q4ucerii cunifie/ agrarian (a-gra-ri-an)
aducerii-aminte; pl. adj. m" s. m., pl. agrarieni
ri aminte/ aduceri-
adace (-ri-eni); adj. f., s. f.
aminte. art. aducerile agrariand, pl. agraiene
amiw e/ ada ce rile - amint e agreem€nt (acord) (angl.)
advertising (pron. (pron. dg ime nt) (a- g re e -
advertaizing; -tai, i = ment) s. n.
semivocald) s. n. zgrega (a se -) (a-gre-
aerat adj. m, pl. aemyi; ga) vb. refl., ind. prez.
f. aeratd, pl. aerate 3 se agregd; conj. prez.
aeronantic (aero-, a = 3 sd se agrege
accent secundar) adj. m., agt{agt (a-gnp) s. m.,
pl. aeronautici; f. aero- pl. agri;i/agri;i
nnilt i c d, pl. ae roruil|tic e ahtia (a se -) (rar) (c/r-
a€roplancton (aero-, a ti-a) vb. refl., ind. prez.
= accent secundar) (c- 3 se ahtiazd, I pl. ne
e-ro-planc-ton) s. n. ahtiem (ahti-em); conj.
afganlafglwn (gft pron. yez.3 sit se ahticTe; ger.
g) adj. m., s. m., pl. ahtiindu-se (-ti-in-)
afgani/afghani ; ad,j. f ., air art. v, al
s. f. aJgand/afgland, pl. ai2 interj.
afgane/afghane af (usnroi, mamifer) (reg.,
aftershave (angl.) (pron. rar) s. m, pl. ai, Nt oii
aftdr;eiv, i = semivocal[) airbag (angl.) (pron.
s. n,, art. atiershave-ul; erbeg) (air-bag) s. n.,
pl. aJtershave-uri pl. uirbuguri
5Z
aisberg (ais-berg) s. n., (-ne-gru) adj.
|b-negru
pl. aisberguri lnvar.
ala-bala interj. alcool (compus chimic)
i la grccque (fr.) (grecqw s. m., pl. abmli
pron. grec) alcool2 (biuturd) s. m.,
akhniridimin@ (-2n'-) pl. alcooluri
adv. alcoolemie (-o- le-/-o l-
alaltlieri dupd-amnzi e-) s. f., art. alcoolemia,
(-ien'-) adv. + adv. g.-d. alcoolemii, art.
Alba llrlh C/r-a) s. prcpriu alcoolemiei
f., g.-d. Albei Iulia aEfiftn s. m,fl.algoriuni
alhiulian (-li-an) adlj. m, all right (angl.) (pron.
s. m., pl. albaiulieni (-li- olmit, i = semivocald)
eni); adj. f. alba-iuliand, loc. adj., loc. adv., interj.
pl. albaiuliene alma mater (lat.) s. f.,
albaiulianci (-li-an- g.-d. almei mater
cd) s. f., g.-d. art. almanah s. n., pl.
albaiuliencei (-li-en- almanaluri
cei); pl. albaiulience alteori (al-te -o ri') adv.
alba-neagra (oc) (c/- Altela Sa loc. pr., g.-d.
ba-nea-gra) s. f. art., Altelei SaIe (abr. A.S.);
nefit. albd-neagrd pl. Altelele lor
alb-argintiu (alb- ar-) altfel (in alt mod) (dlt-
adj. m., f. alb-argintie; fel) adv.
pl. m. 9i f. alb-argintii alt fel (fel diferit) adj. pr.
albastrur adj. m., pl. + s. n (alt fel de cane)
alba;tri, art. alba;tii; f. ardndoiilnrr.m (-coptE,
albastrd, pl. albastre f. unfufuwd g.{. antepus
albastru2 s, n., art, arnfuutrr ro r, si"gu./postprs
albastrul amdndurora
55
ambisrf (an-bietu) s. n, or-me-tru) s. n., art.
pl. arnbienturi amperormetrul; pl.
ambiguiza (a -) (-gu-i- amperortnetre
anagrama (a -) (a-na-
za) vb., ind. prez. 3
gra-ma) vb., ind. prez.
ambiguizeazd 3 ana+rameazd
ambiguu (-gu-u) adj. analfabet (a-nal-fa-
m., pl. ambigui (-Sui); bet/an- al-fa- bet) adj.
f. ambigud (-gu-d), pl. m., s. m., pl. analfabeli;
ambigue (-gu-e) adj. f., s. f. analfabetd,
ambii num. m., g.-d. pl. analfubete
analgezicr (a-ru\-/an- al-)
unbilor; f. ambele, g.-d.
adj. m., pl. atnlgezici; f.
ambelor arutge zicd pl. arnlgeTice
aniazi (-mia-) s. f., g.-d.
analge zic2 (a - n a I - / an -
afi. amiezii (-mie-); pl. a/-) s. n., pl. analgezice
amiezi anatrmi s. f., g.-d. art.
amnezie (am-ne-/a- anatemei; pl. anateme
mne-) s. f ., art. amnezia, andaluz adj. m., s. m.,
g.-d. art. amnefiei; pl. pl. andaluzi; adj. f., s. f.
amnezii, art. amneziile andaluzd, pl. andalury
amor s. t, pl. amoruri androgin (hermafrodit)
amoteut (a se -) (inv.) adj. m., s. m., pl. andro-
vb. refl., ind. prez.3 se
gini; adj. f., s. f.
amorezeazd
Amplre (nume de per- androgini, pl. androgine
soan[) (fr.) (pron. dper) anestezid (a -) (a-nes+e-
(Am-pi-re) s. propriu zi-tt) vb., ind. prez. 3
amper-ari s. m., pl. anesteziq.zd, I pl. anes-
am1x i-o rd ; s1i11b. Alt/A h teziem (-zi-em); conj.
amperormetrrr (am- prez. 3 sti anestezieze;
pe- r0 r-me-tru/am- Pe r- ger. ane st e Tiind (- zi - inQ
34
angaja (a -) vb., ind. antarctici; f. antarc-
prez.3 angajeazd, I pl. ticd, pl. antarctice
angajiim; conj. pnez. 3 sd Antarctica (nume de
angaje 2e ; ger. angajdnd loc') (An- t arc I i c a/Ant -
-
4l
ba lne o c limate ricd, pl. bnlai adj. m., pl. bdlni;
balneoc limaterice f . sg. si pl. bdlnie
bafsdm s. n,fl,. balmnun bitaie de joc loc. s. f.,
bancnoti (ban-cno-td/ g.-d. art. bdtdii de joc;
banc-notd) s. f., g.-d. art. pl. bdtdi de joc
bancnotei; pl. bancnotg BBC (post de radio-TV)
bancomat s. n., pl. (angl.) (cit. bibisi) s.
bancomate propriu n., art. BBC-ul
banda (a se -) vb. refl., BCA (cit. be-ce-a) s. n.,
ind. prez. 3 se bandeazd art. BCA-ul
bandaj s. n., pl. bandaje BCG (cit. becege) s. n'
banking (angl.) (pron. art. BCG-ul
benclting) s. n. BD(c;t"tude)sud" BDuri
banner (angl.) (pron. bebe/bebe s. m.
bendr) s. n., pl. bannere bebefrs s. m. pl. bebefu;i
basarabean adj. m., s. Beijing (bei-)/(inv.)
m., pl. basarabeni; adj. Pekin s. propriu n.
f. basarabeand, pl. belarzs/bieloras (ble-)
basarabene adj. m., s. m.,pl. belaru;i/
baseball (angl.) (pron. biektru;i; adj. f., s. f.
lx isbo [1 s. n., Nt baselnllul belarusd./bielorusd
BASIC/Basic (limbaj Belaras/Bielorzsia
de programare) (angl.) (stat) (Bie-) s. propriu
(pron. bersic) s. propriu n. n./f., g.-d. (statului)
Basic-Enghish (angl.) Relarus/Riehrusia
(pron. beisic-ingfti,r) s. n. bermudi s. f., g.-d. art.
batjocuri s. f., g.-d. art. bennudei; pl. bennude
batjocurii ; pl. batjocuri bestsefler (angl.) (ller
bax s. n., pl. baxuri pron. ldr) (be st - s e I - le r)
bdddrcn adj. m., s. m., s. n., pl. bestselleruri
pl. bddimni; adj. f., s. f. betan s. n., (sorturi) pl.
bdddrand, pl. bdddrane betoane
42
Biblie (canea de bazd a bill (angl.) s. n., art.
cre.stinismului) (Bi- b li - e) billul; pl. billuri
s. propriu f., ara. Biblia, bine-cresczt (cuviincios)
g.-d. art. Bibliei (copil -) dj m., pl. bitu-
bicentenar s. n., pl. cre scuSi ;
f . bbe -c re scatd,
bicentenare pl. binz-crescute
biceps s. m., pl. bicepSi bine cresczt (dezvoltat
bicizi (a -) vb., ind. bine) adv. + adj. (ahat -)
prez. 3 sg. biciuie;te/ bineinfeles (desigur)
biciuie, imperf. 3 sg. adv. (- cd vine)
biciuin; conj. prez.3 sd bine infeles (priceput
biciuiascd/sd biciuie bine) adv. + pafi. (acest
bidonville (fr.) (ille curs a Jbst -)
pron. i/) (bi-don-ville)
biospeologie (bi-os-pe-
s. n., art. bidonville-ul;
o - lo- gi- e/b i- o- spe - o- lo -
ol. bidonville-uri gi-e) s. f., art. bio-
Biedermeier (stil in
artd) (germ.) (pron. speologia, g.-d. biospe-
biddrmaier\ ( Bi'e-der- ologii, art. biospeologiei
mei-er) s. propriu n. biostatistici (bi-o s -ta-
Big Bang (angl.) (pron. tis - ti -c d/bi - o - st a -tis-ti -
' (f;n.)
tii"i--iu Gtu, -sui prietene: prietenzhr tule/
,. ,n. * udj. pr.
' unor Prietene ale tale)
83
tiu'z(al -) pr. m (piaerul timord (a -) ind.,prez.
meu e medic, al tdu e 3 timoreazd, imperf. 3
profesor), pl. ai tdi, g.-d. sg. timora; conj. Prez.
alor tdi; f. a ta, pl. ale tale,
3 sd timoreze
g.-d. alor tale titraj (ti-traj) s. n.
tiu3 (reg.) s. n., art. tdul; ttrlkt' (tol-b-A s. f., g.d
pl. tduri
TBC (cit. tebece) s. n., art, toaletei; pl. toalete
aTL TBC-ul toast s. n., pl. toasturi
tebeost (fam.) adj. m., s.
(toas-turi)
m., pl. tebeci;ti; adj. f., s. tobagoan (referitor la To-
f. tebecistd" pl. tebeciste bago) (t o - b a- go - an) adj.
tehnologiza (a ) vb., ind. m, s. rn, pl. nbogcmi; adl.
orez. 3 tehnolop.izeazd f., s. f. tobagoand, pl.
iehnoredactor s, m., pl. tctbagoane
telmoredactori tobogan/topogan s. n.,
termopdn s. n. pl. tobogane/topogane
t&angt s. L, d,. E sxorvlte
tokiot (referitor la Tokio)
test-grild s. n., pl. teste-
gild (tq-ki-ot) adj. m., s. m.,
testrcul s. n., pl. tesrtcuk pl. tokiopi; adj. f., s. f.
testosteron (-tos-te- tokiotd, pl. tokiote
ron/-to-ste- ron) s. m., toni-deadweight (de ad-
pl. testosteroni weight pron. dedueit; u, i
thriller (angl.) (pron. = semivocale) (-dead-
sildr) s. n.,'pl. thrillere weiglrt) s. f., g.-d. art.
tie-break (angl.) (pron. arci-deadweight; pl. toru-
orlrcq i = sernivocald) s. n, deadweigltt; simb. twd
pl. tie- b realai (brea- luri)
taner (angl.) (e pron.
time-out (angl.) (pron. d) s. n., pl. tonere
teitrutln) s. n , pl, tirne-ofiui
timing (angl.) (pron. top s. n., pl. topuri
taiming; tai,i=semi- topless (angl.) (pron.
vocali) s. n., pl. thniry4uri toples) adj. invar.
84
top-mod?l s. n., Pl. toP' triftong (t rif-tong/tri-
qode Ie ftong) s. m., pl. triftongi
torpedou (bord al auto- trizmf s. n., pl. triumfuri
iehiculelor) s. n., art. (tri-um-furi)
rtrpedoul; pl. torpedouri trofeu s. n., art. trofeul:
tott adj. pr. m., pl. to|i; pl. troJbe
i. toatd, pl. toate, g.-d. trdeiblrz s. n, pl. trolzihtze
rl. m. gi f. tuturor T-shirt (angl.) (pron.
toatd lumea, toatd rt;dft) s. n., pI. T-sltirturi
-lceastd Iume, lumea tu pr., d. acc, lie, neacc,
t()atd, a toatd lumea) tli, li (ti se dd), !i- (fi-a
tot2 adv. (e tot necdjit) dnt, li-l dA, -i @Annu-fi),
tot3 pr., pl. toli, art. tolii -1i- @Andu-yi-se), ac. acc.
rcu -); f. toatd, pl.
toate, tine (prep. + tine), neacc.
rr1. t(ntek (cu -), g.-d. Pl. te (te vede), te- (te-nlreab(\
m. gi f. tuturor/tuturcra te-a vdzut), te (tntreabd-
tot' s. n. (un tot, tot(ul) te), -te- (vedea+e-a;)
il supdrd) tuli (a o -) (pop., fam.)
training (instuire) (angl.) vb., ind. prez. I sg. 9i 3
tpron. treining; trei, i = pl. o tulesc, imperf. 3
semivocald) sg. o tulea; conj. prez.
uilssexuct (t nms - s e -ru-al) 3 sd r.t tuleascd
d;j. m, s. m, fl . trmsw nnli ;
turkmen (turk-men) adj.
edj. f., s. f. transsexualii, m., s. m., pl. turkmeni;
pl. transsexuale adj. f., s. f. turkmend,
trend s. n., pl. trenduri pl. turkmene
trestie-de-zahir (plantl) tutore s. m., pl. tutori
re s -ti- e -) s. f ., afi. trc stLl-
I t
tutti-frutti (it.) s. n.
de-zahdr, g.-d. trestii-de-
tutunr (plant[) s. m.
futm'z (ftunze, pachet) s. n.,
:phir, x. trestiei-de-uhir
(sornri) pl. tutunuri
triburul s. n., pl. tibwab
trifoi s. m., (sorluri) Pl, TVA (pron. te-veo) s. n.,
rrilbiuri art. TVA-ul; pl. WA-uri
85
[ltimatum s. n., pl.
T ultimatumuri
ultracentral adj. m., pl.
f' (literd) (cir. le/!i) s. m./
s. n., pl. p/y-uri
ult rac ent rali ; f . ult rac en-
trald, pl. ultracentrale
f Guner) (cil fl s. rn, pl. 1 unr adj. p_r. m., g.-d.
fac-pac interj. unui, pl. unii; f. o, g.-d.
lcra Rom6nusci (Mun- unei, pl. unele, g.-d. m.
tenia) s. propriu f., g.-d.
Tdrii Romdnesti ;i f. unor (caut pe un
profesor, nu pe altul)
lriribdeJcspnprfpl. un2 art. m., g.-d. unui,
tigancd s. f., g.-d. art. f. o, g.-d. unei; pl. m. gi
ligdncii; pl. ligdnci f. ni;te, g.-d. unor (este
(igdni (a se -) vb. refl., un la;)
ind. prez. 3 sg. se un3 num. m' g.-d. unui;
ligdne$te, imperf. 3 sg. f . o, g.-d. unei (arn un
se {igdnea: conj. prez. lrate, nu doi)
3 sd se ligdneascd undergroud (angl.) (pon.
anddrgraurul) adj. invar.
U ungurnt \un-gu-ent) s. n,,
pl. unguente
unicat s. n., pl. unicate
ur (literb) s. m./s. n., pl. uniwx adj. invar.
u/u-uri s. n,pl. milersui
rmivers
u2 (sunet) s. m., pl. u
unsprezecelea (aI -)
u3/uu interj. num. m., f. a wrprezecea;
uog5-l-tuca s. m., g.-d.
lui ucigd-l-toaca al Xl-lea/al lI-lea, a
XI-a/a I I -a
uitar (a -) (a da uitdrii) untdelemn (unt - de - le mn)
vb., ind. prez. 3 uitit;
s. n.
imper. 2 sg. uitd
uitaz (a se -) (a privit vb.
tlnut num. m, (am vdzut
refl., ind. prez.3 se uitd;
-, nu doi), g.-d. unuia;
imper. 2 sg. uitd-te f. una, g.-d. uneia
86
unu2 (cifr[, notA) s. m. vagin (organ) s. n., Pl.
L'rsa-Mare vagine/vaginuri
iconstelalie) s. ProPriu varice s. f. pl.
i., g.-d. UrseiMari vasectomie (va- sec-to-
ursire s. f., g.-d' art. mi-e/vas-ec-to-ml-e) s. f.,
ursirii; pl. ursiri arI. vasectomia, g.-d' art'
urs-polar (specie de ursJ) vasectomiei; Pl. vasec -
s. m., pl. ur;i-Polari t omii, art. v as e c tomii le
uslaq (membru al USLA) viita (a se -) (vdi-ta)
s. m., pl. uslc;l vb. refl., ind. Prez. I sg.
us5 s. f., art. u$d, g.-d. md vait,3 se vaitd, I Pl.
art. u;ii,'Pl. r;i ne vditdm
uz s. n., pl. uzuri vdrsatde-vdnt (pop.) s. n.
Uzbekistan s. Propnu n' varstit (etate) s. f., g.-d'
uzurpdre s. f., g'-d. art. afi. vArsrci; Pl. vdrste
uzurpdrii; Pl' uzurPdri vdrst52/vrdsti (dungd,
buchet) (reg.) s. f., g.-d.
afi. vdrstei/vrAsrci; Pl.
v vdrste/vrAste
vechi adj. m., f. veclrc,
vt (literd) (cit. ve/vt) s
art. vecltea, g.-d. art.
m./s. n., Pl. v/v-uri vechii; pl. m. si f. Yeclrl,
t' (sture! (cir vfl s. rn, Pl. v art. m. vechii
vaccin (preParat medi- vegetarian (-ri'an) adj.
cal) s. n., pl. vaccinuri m., s. m., pl. vegetarieni
vacuunure (va-cu-u- (-ri-eni); adj. f., s. f. vege-
f., g.-d. art.
ma-re) s. tariand, pl. vegetariene
; Pl. vat uurrfr i
t'acutondii venin s. n., (substanle)
vagabond adj. m" s. pl. veninuri
m., pl. vuB,abon:i; adj. verdea fa-zldurilor
f., s. f. vagaboandd, Pl. (planti) s. f. art., g.-d.
t'agaboande aft . v e rtlc 1i i- zid u ri lo r
87
vers?t s. m., pl. versete vd (vd duce), -vd
v6nic adj. m., pl. t"ir?k i; (ducdndu-vci), -vd-
L yesrticu, pl. v?;ni(( (spdla-vd-voi), v- (v-a
vested adj. m' pl. ve;tezi; tlus), -v- (duce-v-a;)
f. te$tedd, pl. ve;tede voi'?(a -) vb., ind. prez.
vsto s. n., art. retoul; 1 sg. 9i 3 pl. voiesc,
pl. ttetouri imperf. 3 sg. voia;
viceprim-ministru (-ce- conj. prez. 3 sii voiascii
pin-) ril epim-
s. m.. ar1. voma (a -) vb., ind.
ministrul; pl. viceprim- prez. 3 vomeaz.d
mini$tri, art, vicep rim- vostru/al vostrut adj. pr.
ministrii m. Qtrietenul vostru"/un
VIP s. n., art. VIP-ul; pieten al vosou, al rosttu
pl. VIP-uri pietm; pietenului vostru/
vlrusl (program de cal- unui pieten al vostru), pl.
culator) s. m.. pl. viru;i vo;tri/ai vo;ti; f. voastrd/
virus2 (agent patogen) a vutstrd Qtietena vo.stni/
s. n.. pl. viru:uri/virusi o prietenti a vostrd, (l
vis' {asprader s. n..pl.visui yostrd prieterfi), g.-d.
vis2 (imagine din timpul v rn st re/a v oa-sn e Qt i e t e ne i
somnuiui) s. n.. pl. visa voastre/unei prietene a
viti-de-vie (plantd) s. t)oastre), pl. voaslre/ale
f., g.-d. art. filei-de- v)ast re Q)iete rc le voast re/
vie; pl. viye-de-vie ni;te prietene ale voastre,
voir pr.. d. acc. t'r,ua. ale t,oastre prietene;
neacc. r,d (vd dd), -vd prietene ktr voast re/unor
(ddnclu-vd), -vd- (da, prietene ale vottstre)
vii^voi), v- (v-a du), -v, Yostru2 (al -) pr. m.
(tlittdu-v-nl- r'l (r'i,re (prietenul nostru e
dit), -vi- klAndu-t'i- l), medic, 0l vostru e
vi- (vi-l dd); ac. acc. yr.ri profbsor), pl. ai vo;tri:
(prep. + r,oi), neacc. g.-d. alor vostri; f . a
88
I
I
I
otrtr tono
loastrd, pl. ale voastre, tempo rapid, e =
g.-d. alor voostre semivocald) (vre-un)
votcilvodca s. f., g.-d. adj. pr. m., g.-d,. vreunui;
atr!. votcii/vodc ii; (sortvi, f, vreo (pron. vre-o in
porlii) pl. votci/vodci temp lentlvreo in tempo
vrear (a -) vb., ind. rapid, e = semivocali)
prez. 1 sg. vreau,2 sg. (vre -o), g.-d,. v reune i,
vrei, 3 sg. vrea, I pl. g.-d. pl. m. ;i f . vreunor
vrem,2 pl.vreyi,3 pl. vor, vreunul (vre-u-nul) pr.
imperf. I sE. vream, m., g.-d. vreunuia, pl.
perf. s. 3 sg. vru,'conj. vreunii; f. vreuna, g,-d.
prez. 3 sd vrea; ger. vreuneia, pl. vreune le ;
vrdnd; part. vrut g.-d. pl. m. ;if. vreunora
vrea2 (a -) vb. aux.
pentru viit., I sg. voi,2 w
sg. vei, 3 sg. va, I pl.
vom, 2 pl. veli, 3 pl. vor w (clt dublu ve/dublu vl
\vof merse) s. m./s, n., pl. w/w-uri
vrej s. n., pl. vrejuri walkman (angl.) (pron.
vreodati (vreo pron. w)cmen, u = semivocald)
yre-o in tempo lent/
s. n., pl. walkmenuri
rreo in tempo rapid, e
watt s. m., art, wattul:
= semivocald) (vre-o- pl. wali; simb. W
da-td) adv.
vreodinioari (vreo watt-orai (watt-o-rd) s.
m., g.d. art. wdttuluiord;
pron. vre-o in tempo
lentJvreo in tempo rapid, pl. wati-ord; simb. lVlr
e = semivocald) (inv.) weekend (angl.) (uit'larul ;
(v re - o - tli - tti - otrrui) adv. r, l=semivocale)(wee-
vrerrn (pron. t,re-un in kenAweek-end) s. n., pl.
tempo lent/vreun in weekenduri
89
wesdallnrl (w e st -fa- li - an) Y
adj. m., pl. westfalieni;
f . ttestfttliotd, fl . wesfaliene y (cit. igrec) s. m./s. n.,
westfalian2 (w e st-fa- li' pl. y/y-uri
an) s. n. yali s. f., g.-d. art.
whisky (angl.) (Pron. yalei; pl. yale
ukchi; u, i = semivocale) yard s. m., Pl. Yarli;
/urfu-d, (sorturi,
s. n., art. simb. yd
porlii) pl. wltiskY'uri yunent adj. rn, s. m., Pl.
yemenili; adj. f., s. f.
yemenitd, pl. yemenite
x ylang-ylang s. n.
yoga s. f.
x (cit. ic.t s. m./s. n., pl. yoglu:n s. m., pl. yoglini
x/x-uri York (rasd de porci) s.
xenofob adj. m., s. m., propriu n.
pl. xenofobi; adj. f., s. yorkian (-ki-an) s. n.
f. xenofobd, pl. xenofobe yuan (monedl chinezl)
xenon s. n.; simb. Xe s. m., pl. yuani
xerografie (xe-ro-gra- yrcca (plantd) s. f.
fi-e) s. f., art. xerografia,
g.-d. xerografii, art.
xerografiei; pl. xero' z
grafiL aft. xerografiile
xsrox (copiator, copie) zt (literl) (cit. ze/zet/zt)
s. n,, pl. xeroxuri s. m./s. n., pl. ?/z-uri
xeroxa (a -) vb., ind. tr (s[lIH) (cir z0 s. n, pl. z
ptez.3 xeroxeazd zbate (a se -) vb. refl.,
*fon s. n., pl. xikiinne ind. prez. 3 sg. se zlmte.,
I pl. ne zbatetn; con1.
prez. 3 sd se z,futd: ger.
z]tdtdndu- se : parl. zbdrul
90
.l
fu/(iwhs.n,f,,. zkrciaruti zmdcina (a se -) (rar)
zebu (animal) s. m. vb. refl., ind. prez.3 se
zccele (nl -) num. m., zmacind
f . a zecea: al X-lea"/al zoaie (pop.) s. f., art.
I}-lea, a X-a/a I0-a z&ia, 9.4. art. zrniei; pl.
zgdrie-brdnzi (pop.)
(-rie-) s. m. si f., g.-d. unie/zoi, arr. Tnie ldzoi lz
lui zg6rie-br6nzd; Pl. mna Tlrf.cr s. f. art, g.d.
art. zonei zoster
:girie-b16nzd
zgirie-nori (-ri-e-) s. zoofflie s. f., arl. zoofilia,
m., pl. zgdrie-nori g.4. zoofilii, arI. zoofilizi
zgripfuruicn s. f., g.-d. zoopsihologie (- op- s i-/-o -
aft. zgripluroa.icei; Pl. psr) s. f., aft unpsiltdogia
:gripSuroaice g.-d. zoop s iho logii, afi .
zgrip{uroi s. m., Pl. zoopsihologiei
--griplumi, art. zgipPutoii zoospor (zo-oz-por/zo-
zgurifica (a se -) vb. refl., o-spor) s. m., pl. zoo$ni
ind. prez. 3 se zgurificd zoospor,rnge (- os -po-/- o -
zilicr (zi-li-er) s. m., pl. .1pa) s. rn, pl. zoosprurgi
zilbri zor s. n.
zimbil (inv., reg.) s. n., zzlu (limbI) s. f.
pl. zimbiluri/zimbile zulus adj. m., s, m., pl.
znlrlgrffi (zin-u-gra-fi zulu;i; adj. f., s. f.
s. f., g.d. art. zirrcogmfei; zulusd, pI. zuluse
pl. zincografe zurui (a -) vb., ind.
zist adj. m., pl. zl;1,' f. prez. 1 sg. qi3 pl. zurui,
dsd, pl. zise imperf. 3 sg. zuruia;
zif s. n. conj. prez. 3 sd zuruie
ziuUtd (pop.) (zi-u-li- zvhpiia (a se -) (rar)
tri) s. f., g.-d. art. ziulilei; vb. refl., ind. prez. 3 se
pl. ziulile z.vdpdie, imperf. 3 sg.
91
se zvdpdia; con. prez.
3 sd zvdpdie
zvdntura (a se -) (fam.)
vb. refl., ind. prez. 3 se
zvdnturd
zvercoli (a se -) vb. refl.,
ind. prez. I sg. ,si 3 pl. se
zvdrcolzsc, imperf. 3 sg.
se zvdrcolea; conj. prez.
3 sd se zvdrcoleascd
zvilrU @ -) (pop.) vb.,
ind. prez. 3 sg. zvdrle,
3 pl. zvdrli/zvdrl, imprt.
3 sg. zvArlea,' conj.
prez.3 sd zvdrle
zvidui (a se -) (reg.) vb.
refl., ind. prez.3 sg. se
ryiduieEte, imperf. 3 sg.
se zviduia; conj. prez. 3
sd se zviduiascd
zvon s. n., pl. ryonuri
92
Bibliografie
Academia Romdnd, Institutul de lingvisticd lorgu
Iordan - Al. Roseui, Dicfionarul ortografic,
orto€pic gi morfologic al Umbii romdne, editia a
II-a revlzuti qi adiugiti, Editura univers
Enciclopedic, Bucuresti, 2005.
Academia Romdnd. Gramatica limbii romAne,
Editura Academiei RomAne, Bucuresti, 1998.
Avram. Mioara, Grarnatica pentru to$, Editura
Humanitas. Bucureqti, 2001.
Bejan, Dumitrz, Gramatica limbii rom6ne.
Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995.
Bertea, Mircea, Gramatica explicativi a limbii
romAne. Editura Venus. Bqcuresti. 1998.
Bertea, Mircea. Limbi romAnd, Editura
Cartimpex, Cluj-Napoca, 1999.
Constantinescu-Dobidor, GlrcorRlrc, Gramatica
limbii romAne, Editura Didacticd si Pedagogicd.
Bucuregti, 2001.
Coteanu, /on. Gramaticd, stilistici, compozitie.
Editura Stiintificd, Bucuregri, 1990.
Neamlu, G., G., Elemente de analizi gramaticali,
Editura $tiinlific[ 9i Enciclopedicd, 1989.
Popescu, $tefonia, Gramatica practici a timhii
romene cu o culegere de exercifii, editia a III-a,
revlzuti si imbogdlitd, Editura Didacticd 9i Peda-
gogicd. Bucuresti. 1983.
licleanu, Maria; licleanu Dumitru, Gramatica
limbii romine in scheme: cu exercitii si teste
grilI, editia a IV-a, revizutd si addugitd, Editura
.\lutus. Slatina.2005.
ql
La Editura STADIFORM au mai aPirut:
Coleclia "NOTITE"
Seria CICLU PRIMAR
. MATEMATICAcIs. II-IV
. GRAMATICA cls.II:lV
. CEOGRAFIA ROMANIEI cls. IV
.ISTORIE cls. IV
Seria GIMNAZIU
. LITERATURA ROMANA V-VtII . POEZIJ:
. LITERATURA ROMANA V-VIII - PROZA
. GRAMATICA
. SINTAXA FRAZEi -
. TEORIE LITERARA
. GEOGRAFIA ROMANIEI
. MATEMATICA
.FIZICA
.CHIMIE
. BIOLOGIE
. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULUI
Seria LICEU
. LITERATURA DE BAC. POET'E
. LITERATURT DE B,AC. PROZA
. TEORIE LITERARA
. MATEMATICA
. FIZICA LICEU
. GEOGRAFIA R^OMANIEI
.ISTORIA ROMANILOR
. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULU]
. FILOZOFIE
. ECONOMIE
. PSIHOLOGIE
. CHIMIE ORGANICA -
. CHIMIE ANORGANICA
. BIOLOGIE cls. IX-X
94
Seria LMBI STITAINE
. DICTIONAR ROMAN - ENGLEZ
. biaiioi,{AR ENcLEZ - RoMAN -
. EXPRESII UZUALE IN ENGLEZA
. GRAMATICA LIMFII ENGLEZE
. DICTIONAR ROMAN - GERMAN
. oiiiioNer cERMAN - RoMAN -
. F,XPRESII UZUALE IN GERMANA
. GRAMATICA LIMBII GERMANE
. DICTIONAR ROMAN - FRANCEZ
. bictoNnn FRANC^EZ - RoMAN -
. EXPRESII UZUALE IN FRANCEZA
. GRAMATICA LIMBII FRANCEZE
. DICTIONAR ROMAN - ITALIAN
. bictroren nALIAN - RoMAN
. EXPiTESII UZUALE iN ITALIANA
. DICTIONAR ROMAN. SPANIOL
. oicitoren SPANIQL - ROMAN -
. EXPRESII UZUALE IN SPANIOLA
Seria DICIIONARE
. DICTIONAR DE SINONIME
. DICTIONAR DE ANTONIME
. DICTIONAR DE OMONIME
. DICIIONAR DE PARONIME
. DICTIONAR DE NEOLOCISME ^
. MIC bICTIONAR EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE
. GHID ORTOGMFIC, ORTOEPIC SI MORFOLOGIC
AL LIMB! I RON,|,INE conform DOOM' - NOU
Seria INFORMATICA
. NORTON COMMANDER
. LIMBAJUL PASCAL, INSTRUCTIUNI
. LIMBAJUL C, INSTRUCTIUNI
. SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS
. INTERNETUL, O NOUA LUME
. ALGORITMI
95
Colecfia "STUDIA"
GRAMATICA LIMBII ROMANE
LITERATURA ROMANA - pentru gimnaziu
LTTERATURA ROMANA - irentru liceu
TEORIA LITERARA
Coleclia "CAIETE"
MATEMATICA cls. I
MATEMATICA cls. a II-a
CUNOA$TEREA MEDIULUI cls. a II-a
ORTOGRAFIA
Colecfia "ABC" .
o GHID OKTOGKAFIC,
T oRTOEFTC Fr
MORF{)LOGIC
I AL LIFTBII ROMAIIE
conforur DOOM"
T
t
E
,r,*rlrl-/* /t /,rr^rr,,,
"