Sunteți pe pagina 1din 98

I

I
POPCLAUDIA

GHID ORTOGRAFIC,
ORTOEPIC SI
MORFOLOGIC
AL LrMBrr novrANn
'conformDooM2

Editura oYAtATo*n
2009
Toate drepturile asupra acestei edilii sunt
rezervate Editurii Stadiform.

CIP a Bibliotecii Nationale a RomSniei


, CLAUDIA
Ghid ortografic' ortoepic qi morfologic al limbii
IxnM/Popctarxlia-Zaldu: Stadiform, 2009
ISBN 978-973-1850-52-8
I 1.135.1'35'355

EDITIA'NOTITE"
- Ghid ortografic, ortoepic qi morfologic al
limbii romAne conform DOOM'

Tehnoredactare:' S.C. Stadiform S.R.L.


I Lucrarea este destinattr elevilor, precum qi
tuturor persoanelor care doresc si-gi consolideze
cunogtinlele legate de problemele structurilor
limbii romAne sau doresc sd verifice scrierea
corecttr a unor cuvinte. Este un breviar cu o forml
accesibil[, care trateazd aspectele ortografiei, ale
ortoepiei gi ale morfologiei limbii romdne.
Cuprins

Abrevieri ............................... 5
Semne Si convenlii grafice. Sernne pentru
indicarea pronunldrii ........... j
Norme ortografice, ortoepice si morfologice
ale limbii romAne ................ 8
1. Literele .......................... [i
2. OrtograJia qi ortoepia ........................... 10
3. Punctualia .................... 15

Despirfirea cuvintelor in silabe ............."... l9


1. Reguk bazate pe prununlare ................. i9
2. Reguli bazate pe analizn morfologicd, ... 2l

Scrierea cu majuscule ........ 23


Scrierea derivatelor ............25
Scrierea cuvintelor compuse .....,,,,,......,,.,,,. 25

Abrevierile ............................ 26
Semnele diacritice ale lhnbii romAne ........... 29

DTCTTONARUL ........................................... 30

Bibliografie ......................... 93

A
Abrevieri f. = ferninin
fam. = familir
abr. = abreviat; abreviere fiI. = filologie
ac. = acuzalv filos. = filosotie
acc. = ac4entuat
frz.=fuicl
adj. = adjectiv; adjectival fr. = franfuzism; francezi
adj. pr. = adjectiv pronominal hecv. = frecvent
admin. = a&ninistrafie g. -genitiv
adv. = adverb; adverbial g.-d. = genitiv-dativ
anat. = anatomie gargr. = geografie
angl, = anglicism; anglo- geol. = geologie
americanism ger. = gerunzru
germ. = germanism; gemanl
ar. = arabd
trg'=argotic gr. = grecism; greac5
arhit. = arhilectur{ hisp. = [rispsnism
arr. = articol; arriculat hot. = hodrat
asuon. = asuonomre imper. =1apqa1iu
aux. = auxiliar imperf. = impertbct
bot, =botanici impen. = impersonal
C = consoantr ind. = indicativ
ceh. = cehi inf. = infinitiv
chim. =chimie inform. = infomraticd
chin. =chinezl int. = intsrogativ
cit. inlerj. = intcrjeclie
=citit
compar. = compurrauv intranz, = intranzitiv
cond. = conditional-optativ invar. =invariabil.
c0nj. = sealt..1it it. = italienisq italiantr
conjcl. = conjunctiei inv. =invechiu iesit din uz
jap. =japonczi
conjunclional
cmstr. = corstntc(ie; cdNtruclii
jur. = domeniul juridic
conl. = contabilitatc Iat. = latinism; latini
d. = dativ lingv. = lingvistictr
dcs. = dcsincn(tr lit. = litcrdturtr
diat. = diatczl livr. = livresc
cngl. = cnglczl krc. = kruliunc
cxpr. = cxprcsrc, cxprcsrl kr. alj. = kxgl;urr aljcclitrltr
5
loc. adv. = lmu$une adve6iall pop. = populr
loc. conjcl. = loculiune port. portughezA
conjunclionali pr. = pronume; pronominal
loc. interj. = locufiune pred. = predicativ
interjec$onalI prep. = prepozilie; prepoziltonal
loc. num. = locutiune nunrcral[ prez- = prezenl
loc. pr. = loculiurrpronominali pron. = pronunFt
loc. prep. = locutiune prcpo- psih. = psihologie
zilionali retl. =reflexiv
loc. s. = locufiurp substantivall reg. = regional
loc. v. = locutiune verbalS rel. = relativ
log. = 1691.5 rclig. = r€ligie
m. = masculin rus. = rusism; rusd
magh. = cuvint maghiar S = semivocali
mat. = rot'ematici s. = substantiv; substantival
mcd. = medicini sg. = singular
m.m.c.p. = mai-mult-ca-perfet simb. = simbol
muz. = muzicl slav. = slavonism
n. = neutru sP. = spaniole
n.-a. = nominativ-acuzativ sucd. = suedezi
nav. = navigalie sul. = sulix
neacc, = neaccentuat tehn. = tehnictr
neart. = nearticulat tranz. = lranzitiv
neg. = negatlv V = vocaltr
nchol. = neho6rat v., V. = vezi, Vczi
nom. = nominaiiv vb. = verb, verbal
norv. = norvegianl viit. = viitor
num. = numeral voc. = vocaliv
part. participiu zml. = z.rxrlogie
pas. = pasiv, pasivi
pcrf'. c. = perlbct compus
pcrl'. s. = prlbct simplu
pcrs. = lrcrsoana
pict. = pictuni
pl. = plural
grl. = poluni
6
Semne gi convenfii grafrce. Semne p'entru
' indicarea Pronunflrii

I= bara oblicd ce separ[ variantele cuvintelor


ll = bara oblici dubltr ce separA grupurile de
variante
- = cratima in desptrrlirea la capdt de rind' ce
limiteaztr secvenlele (ex.: avea (a'vea))
cifrele "la umlr" = disting cuvintele-titlu, omografe
(ex.: abcter s. m. 9i abate2 (a -) vb.)

* castr - a reprezinttr accentul prinrcipal difgr.enliat


prin inclinarea literei in contextul cuvdntului

ii = l. vocall anterioartr rotunjittr cu deschidere


medie (se pronun$ ca un €, cu buzele rotunjite ca
D€ntru o) ex.: acheulocnr (t'ltez pron. Po).
). vocaltr neaccentuattr/ caductr din francez5.
6 = o nazal (ex.: i la longue (fr.) (longue pron.
16 s)

ii (pronunfattr
= vocaltr irnterioartr rotunjittr inchistr
ca un i, cu buzele rotunjite ca pentru a) ex.: alurtr
(pron. allird)
NORME ORTOGRAFICE. ORTOEPICE SI
MORFOLOGICE ALE LIMBN ROMANE

I. LITERELE
Literaeste semnul grafic din alfabetul unei limbi,
care corespunde, de obicei. unui fonem.
- in general, in limba romind o litertr transcrie un singur
sunet: /iterd (6 sunete,6 litere.y;
- unele sunele pot fi redate prin mai multelitere: che, chi,
gne, gn;
- o literd poate transcrie mai multe sunete:
exemplu: x - ks in cuvinle ca: exi gent, expre s ie ;
- gz in cuvinte ca: exemplu, exerciSiu.
Se scrie i in interiorul cuvdntului, atunci c6nd acesta
este un derivat cu prefix de la un cuvdnt cu litera i la
inuald: netnt inat, ieintoarce re etc.
Grupurile de literc pot nota:
- un srngur sunet, care este consoana;
- douh sunete: consoanele c (ce. ci), g (ge. gi ). k (che.
chi). g (ghe. ghi) qi vocalele e si i.
Totalitatea literelor, asezate intr-o anumitd ordine.
formeazd alfabetul unei Iimbi.
Alfabetul ljmbii romAne este alcituit din 31 de
litere: a, A; i, A; n, A; b. B; c, C; d, D; e, E; I F; s, Gl
h, H; i, I; i, I; j. J; k, K; I, L; m, M; n, N; o, O; p, pi
q.Q; r' B; s, S; $. $; t, T; t. T; u. U; v. V; w, W; i. X;
y, Y, z, Z.
DIFTONGUL este qrupul de sunete alcdtuit dintr-o
vocald si o semivocald, pionuntate in aceeagi silabi: hai-
nX, stea, soa-re. iar-n5.
C la s ifi c are a difto n gi I o r :
I. difiongi urcdtord sau ascendenti:
- sunt alcItuiti din sernivocali + vocald (semivocala
preceddvocala);

8
- diftongii ascendenli ai limbii romane sunt: ia, ie, io,
iu, ea, eo, oa, ua, u6, uA:
- exemple: iarnd, iepure, voios, iulie, acadea, deodatd,
oald, roua, nou6, plouind.
2. cobordtori sa:o descendenti:
- sunt alcdtuiti din vocali + semivocald (semivocala este
dupa vocald);
-.diftongii descendenli ai limbii romAne sunt: ai, au, ii,
iu, Ai, 6u, eu, ei, ii, iu, oi, ou, ui, uu;
- exemple: tai. dau. hiinuttr. tdu, m6ine, gr5u, meu,
clei. stii, fumuriu, voi. cadou, tuicd.
TRIFTONGUL reprezintd un qrup format din trei
sunete;o vocald 9i dou[ iemivocale, iroiuntate inaceeasi
silabd. In-fu ncfe de siruarea semivocilelor, riftongii sunr
de doui feluri:
- ascendenf (cele doud semivocale precedi vocala):
,_
racnmtoara;
-centra{i (o senivocald se afl[ inaintea vocalei, iar
cealaltd dupd aceasta): doreau
Obsemalie. Diltongii gi triftongii apar si intre douh
cuvinl.e pronuntate in ace€asi silabE (fapt marcat in scris
pnn crauma): mt-a, l-au.
HIATUL este un fenomen fonetic ce consti in
aldturarea a doud vocale, pronuntate in silabe diferite: ne-
on, pre-mi-a, zo-oJog, hi-at.
S_ILABA este un segment fonetic, format dintr-unul
sau din mai multe sunete. care se pronunttr printr-un sinzur
lr (pnnlr-o smgura desctudere suriit. "
<ieschiddr6 a guni).
poitr deschisi - cAnd se termin"h in vocald;
inclgise - cir'd se termind in consoand.
In funclie de numirul de silabe, cuvantul este:
- mono.silabic - format dintr-o singurd sil abd: da| eu, cortt;
'
- plurisilabic - format din doui sau mai multe silabe.
Observafie. Cdnd an cuvdnt nu sit termindtntr-un
rdnd, se vor trecc tn rdndul urmdtor numai silnbe
tntregi.
o
II. ORTOGRAFIA si ORTOEPIA
DeJinilie. Ortografia cste ramura lingvisticd a
limbii romdne care reprezinta un slstem de regull
unitut", menit sd geienllzeze qi sd stabilizeze
;;;i;;;; "uiiiuuta t"titt.urd) a limbii.
Cu aiutorul ortografiei se fixeazd s,i ortoepia'
care repiezintd ansainblul regulilor de pronuntare
corecti. din cadrul unei limbi.
Principiite ortografiei limbii romAne
1. Principiul fonetic
Ortosrafia limbii romdne este una foneticd.
ceea ce'inseamnd cd noi scrietn, in generuL a;a
cum citim (asa cum Pronunldm).
Pornind de la acest PrlnclPlu:
a) A fost suprimat'u final dintr-o serie de
cuvinte si forme' gramaticale.
exemole:
' cuj - in loc de cuiu;
unchi - irt \oc de unchiu.
b) Au lbst suprimate, de asemenea, consoanele
duble (mai putiri in cazul cuvintelor formate cu
innesri, innttroi etc.)
'orefixe:
c) Prefixeie des- si ris- se scriu dez' 9i rdz-
inarnte de vocale ;i de consoanele sonore: b. d'-g'
i, m, n, t. r. v. z, si de grupurile: ge. ;i ghe. ghi'
- exemnle: dezbina -gi
dezbate
' rizvr6tire rdzgAndi
dezeoli dezmembra
rdz6ire rizbunare
p
dt inainte de b si se scrie intotdeauna m ;i nu n'
exemDle:
' imbdia imPdduri
imbrdca imPerechea
d.1. Adaptarea neologismelor.
exemple: aisberg (in loc de iceberg)
li^der (in loc cle leader)
miting (in loc de tneetitlS)
10
spicher (in loc de speaker)
vizavi (in loc de vis-ri-vls)
fotbal (in loc de football)
meci (in loc de matclt)
golaveraj (in loc de goal average)
ofsad (in loc de off side)
d. 2. $ se scrie qi se pronunli g in imprumuturi
din germani (gtrand), dar S in imprumuturi din
alte limbi (spray, stofa, strangula).
Se scriu cu S unele neologisme:
- cuvinte derivate cu prefixul*trans-: transplanta,
I ransdanubian. t rqn sve rsal :
- nume proprii: Desdemona etc.
2. Principiul tradifional-istoric
- pistrarea tradiliei de ascrie intr-un anumit fel,
istoria qi originea cpvintelor determindndu-ne si
nu scriem in toate cazurile asa cum pronun{im.
exemple: el pronunlat iel
ei pronunlat iei
este pronunlat ieste
eram Dronuntat ieram
3. Principiul morfoldgic - normele ortografice
acordii mare atenlie gramaticii, morfologiei in cazul
de fati (la scrierea cuvintelor compuse, la conjugarea
verbelor - in special a verbelor a crea gi a agrea,
care se conjugd dupd modelul verbului a lucra).
4. Principiul sintactic - deosebirea valorii
sramaticale a unor forme duble. oentru a motiva
fcrierea lor intr-un anumit fel.
od.atd (adv.) 9i o datd (num.);
altd datd (loc. adv.) si altddatd (adv.);
demult (adv.) si de mult (timp) (loc. adv.);
bineinleles (adv.) 9i bine inleles (adv. + part.);
decdt (adv.\ si de cdt (prep. + pr./ adj. pr.).,
5. Principiul simbolic - recomandd scrierea
aceluiasi cuvdnt fie cu liter5 micd, fie cu majusculd,
duod impreiurdri: fatultate (cdnd ne referim la
apiituAirii)f Facuharea de Drept (o institutie):
apus ul soarelur/ Apusul (Ortentul).

Sernnele ortografice
Semnele ortografice sunt: cratima (liniu-ta. de
unire/ despdrlire), apostroful, punctul, bara oblicd,
virsula si linia de pauzd.
Cu-exceptia apostiofului, toate celelalte semne
ortografiie sunt ;i semze de punctuafie.
CRATIMA ( - )
1. Cratima redX in scris rostirea impreund a
doud cuvinte aldturate, marcdnd grafic contopirea
sfArsitului vocalic al unui cuvdnt cu inceputul vo-
calic al cuvintului urmd.tor. sau alipiiea unui
cuvint la cuvantul urmdtor, ori la cel precedent:
s-o ascultdm (s[ o ascultdm)
2, Serveste la despdr{irea cuvintelor in silabe:
fru-mu-se-te, mi-nu-ne.
3, Se foloseqte la scrierea cuvintelor compuse,
av?ind dublu rol: itrdicd legdtura dintre termenii
componenli ;i marcheazd rostirea impreund a
cuvintelor aldturate: zg|rie-brdnzd, nu-md'uita,
Baba-Cloanta.
4, in anuririte situalii, se folose;te la scrierea unor
derivate cu preJixe sau a unor derivate cu sufixe: ex-
presedinte, ex-canceiar, P.U.R.'ist.
- 5. Leagd desinenla sau articolul hodrat enclitic
de cuvinte cu aspect neobignuit pentru limba romdn6,
ca rostire ori ca scriere: pH-ul, C.E.C.-ul, party-uri.
6, Cratima poate marca pronunlarea lird pauzd a
mai multor cuvinte aldturate (lasd-rnd-sdle-las) sau
11
producerea unor modificAri fonetice suplimentare:
iirwreu (mi-a spus) qi elizimea (n-a vmit, lrur-adpvdr).
7. Cratima noteaze gi afereza lui '?" la inceputul
cuvintului de bazd (ne-mpdcat).
E. Leagd articolul hotdrdt enclitic sau desinenla
de unele Euvinte greu flexionabile, imprumuturi
gi nume de locuri: X-ul, 9-le, slrow'ul, pH-ul,
Bruxelles-ul.
9. Leagd interjectii sau cuvinte identice, care
se repetd: cri-cri-cri, ln-ha-ln, poale'poate'
Fblosirea cratimei poate fi:
- facultativi (cAnd se poate alege intre scrierea
cu cratimd sau cea flr[ cratiml):
cine-ntreabd sau cine tntreabd:
lumea-ntreagd sau lumea tntreagd.
- obligatorie:
l) cdnd pronumele personale, forml neaccentuati
mi-, tt-, i-,'te-, ne-, D- qi pronumele reflexiv ,si-
sunt urmate de un verb auxiliar sau de pronumele
personal neaccentuat o: mi.a, mio, yi.a;, ;i'o.
- 2) cand pronumele d1 L, nL, vi-, li-, srunt
fb, ;i-
urmate de pmnunple nqccentual in actuativ i; mi-i, l-L
J) cand pronumele i 5i o sunt precedate de
formele verbale:
- de imperativ: cAfi-o, spune-i
- de condilional-optativ: ar mAnca'o.
4) cdnd pronumele neaccentuat d sttr dupd un
substantiv sau dupe o prepozilie care se construiegte
at g,enitivul Qndna-i, tmpotrivd-i); dupb prepozilia
a: de a-i demonsta.
5) in toate imprejurtrrile in care apare forma i
a verbufui a.fi: nu-i (nu este), rni-i (imi este),
ducd-i (dacd este), !d /ui (este a lui).
6) in cazul prepoziliei compuse de-a din
l3
locutiunile adverbiale si din numele unor iocuri
afe cbpiilor: de-a lungul, de-a parecele si iisica.
7) cAnd pronumele personale neaccen[tale md,
rd qi pronumele reflexiv se sunt urmate de un
verb auxiliar. care inceoe cu o vocald sau de
pronumele neaccentuat o: m-a;, v-ali, s-ar.
8) in cazul prepoziliilor intru, dintru, printru
ufinate de un cuvant care incepe cv o vcraldi intr-un
dint r- o, int r-asta, p rint r-tns a.
9) in cazul in care pronumele o este precedat
de o formd verbald terininat6,in d: iat-o, caut-o.
10) in cazul formelor verbale inversate, in care
auxiliarul urmeazd verbului de conjugat, ca gi
atunci cdnd verbul este urmat de un pronume
forma neaccentuatd: t r i m i s - a u, c r i e - m i,' zi - e.
.s I

11) uneori, se alipesc la verb doui sau mai


multe pronume: citi-li-se-va, ardtindu-ni-le.
12) cAnd marcheazd si includerea silabicd a
formei verbale s la sfdrsitul unor cuvinte cu finald
vocalicd: nrl1/-s (mul1i sunt).
Nu se foloseste cratima in cazul imDrumuturilor
(erminate in litere din alfabetul limbil romine:
boardul, clickal, trendul etc.
BARA ( / ) ca semn ortografic se folosegte
in abrevieri:
- intre doi termeni ai unei formuldri de tipul
m/s (m = metru. s = secundd)i
- in ahevierca prefixulti cmtra-: d val: ctxrtranalmte
BLANCUL ( ) este absenta oricArui semn,
marcheazi delimitarea si seoararea cuvintelor sau a
elementelor componente ale unor cuvinte compuse:
exempfe: Mureu( )Neuqrd, (dte( )putru.

L4
PUNCTUL ( . ) ca semn-srtografic se folosegte
in abrevieri (in cele care pdstreazi numai partea
inilialn a cuvdntului din care provin): a.9.,= anul
curent; etc. = et caetera; ;.4.m.d. = 9i aqa mai departe;
id. = idem.
Nu se pune punct:
- dupd titluri;
- cArid abrevierea este formatE din inceputul unui
cuvAnt si finala lui vocalici: cca = ciria, d-ta =
dumneaia, D-sa = Domnia Sa;
- duoi anumite abrevieri oficiale si simboluri din
dom-eniul tehnic gi qtiinlific: I/ = hidrogen, Mg =
magneziu. s = secundd, V= vest,
Subsandvele compuse din iniliale se pot scrie cu
sau ldrtr Dunct dupd hecare abreviere literald (este
preferabifh scriereh cu punct dupd fiecare literd).
^ c.E.c. sau CEC
O.N.U. sau ONU
Este gresit sd separdm prin puncte abrevierile
alcdtuittdih fragniente de cuvinte: ASIROM
(Asigurarea Rondneasctr).
III. PUNCTUATIA
Definfu. Punctuatia. reprezintl ramura, lingvisticd
a Irmbll ce cuprlnde un slslem oe semne
conventionale, caie au rolul de a marca in scris
oauzele. intonatia sau intreruperea cursului vorbirii.
' l. Sbmnul intrebirii ( ?) este folosit in scriere
pentru a marca intonalia propoziliilor sau a frazelor
lnterosauve:
- - Cum te sim;i azi?
- Ce sd atluc'd? MAncarea?
Observalie. Dupd propoziliile interogative
indirecte nu se folosegte semnul intrebdrii:
Md intreb ce scriu tn arti<ril,
2. Semnul exclamirii ( ! ) marcheazi grafic
intonalia propoziliilor ;i a frizelor exclaniative
sau imperative: - Du-te renede acasd!
Semnul exclamdrii se foloseste:
- la finalul unei propozitii exclamative;
- la sfArsitul unei prbpozitii (frazer imperative:
- dupd substantive in vocariv (Ancal vino repede!):
- dupd interiectii independente (Ahl) sau r6petate
(cri-cri-cri i. !

3. Virgula ( , ) delimiteazA grafic unele propozilii


in cadrul frazei si unele oirti de orooozitre in cadrul
propozitiei.^Ea arard felul.iri card friza ii propozitra
se oesDan rn elementele lor cons[tutrve.
- se frilosegte pentru a reda grafic pauzele scurte,
ori de cdte ori marcarea lor este consideratd
necesar[ de cdtre autor; in vorbire, asemenea pauze
sunt folosite in mod intentionat in doud sitdatii:
a) Dentru a mrpa la un loc cuvintele si eruourila de
cuvinte care forireaza unitiiti de inleles ;i a"le'despdrti.
in felul acesta. de runrl frazei sau al pr6pozitiei; '
b) pentru a atrage atentia in mod debsebit asuora
unor c-uvinte. orinlesndriirea lor de restul fraz'ei.
Virgula se' folose;ie tn propozilie:
- intre pdrti de propozitie de acelagi fel, aldrurate
prln raport de Juxtapunere:
Colegul
este. iste1, inteligent. amhitio.s.
- ^In cazulapozrtler expllcatlve:
Diana, Jiica Mdrioarei, a uitat sd se programeze
azi la dentist.
-.dupd constructiile participiale sau gerunziale.
prasate la lnceputur propozluel:
Ajuns inginer, n-a uitat .'e-a tnvdlat.
Fiind hine edututd, .\-u (()mportdl exemplur.
- prin virgule complementele situate intre
se separtr
subiect si oredicat:
Muia,-fiintl plet'atd Iu turd, n-a Jixt la setlirtld.
l6
-in caarl siOdrii complwrenului inaintea locului obiqnuit
Cu asta, noi ne-am terminat treaba.
- se despart prin virgule.de. restul propozitiei,
cuvlntete sr constructille lnctdente (agadar, prrn
urmare, poate etc.):
Am finalizat, a;adar, incd un proiect.
- dupd adverbe de afirmalie sau de negalie:
- Ai vdzut?
- Nu, nu am vdzut.
- substantivele in vocativ se despart prin virguld
de restul propoziliei:
Costele, adu-mi palnrul!
- duptr interjecliile mai slabe:
pi, ce sd fac cu aceastd foaie?
In propozilie, nu se pune virguld:
- intre subiect qi predicat;
- dupd titlu;
- intre atribut sau complement gi cuvdntul pe careJ
determind:
- intre atriburul neizolat si substantivul pe carc-l
determin6;
- intre complementul direct si indirect si verbul de
duod acestea:
- intre nume predicativ si verb copulativ.
Virguh se foloseste in frazi:
propoafne coodonate pnn rapqt deluxtague:
- lnue
rntre propozrFle coordonate copulafive (tntroduse
prin: nici, ci, pi, nu numai) sau cele adversative
(introduse prin conjuncliile: ci, dar, iar, tnsd):
$i munce;te, $i se distreazd.
Trebuie sd rdmdn, dar nu $tiu pAnd cAnd.
- intre coordonatele disjunctive (introduse prin:
ba, fie, oi, sau):Ori ne unim fo4ele, ori vom pierde.
- la coordonatele conclusive (introduse prin: deci,
a;adar, prin uftnare, tn conclulie etc,);
{l
- penlru a despd4i subordonatele juxtapuse de regentil
- atributiva explicativd se despane prin virguld de
restul frazei;
- completivele directe gi cele indirecte se despart
orin viieuli de regenta. dacd se afld inaintea acesteia:
' t" sAr.dei,tl nann fu gdndlsd qpuz nimhnui.'/
- cu exceplia subiectivei, toate subordonatele agezate
inaintea regentei se despart de aceasta prin virguld;
- indiferent dac[ sunt inaintea regentei sau dup[,
subordonatele: cauzald, final5, concesiv[, consecutiv[,
conditionald se desDart prin virzul[ de aceasta.
in cadrul traze\, ni se de{part prin virguld:
- propozitiile subiective si cele predicative de regenti:
-'completiva directd. indirecie si de agent aflate
dupd regentd;
- atributivele neizolate.
Observalie, Virgula se utilizeazd uneori cu
funclie apropiatd de a cratimei:
- la unele locugiuni adverbiale: cu chiu, cu vai; de
bine, de rdu;
- intre interjecliile repetate: lmm, lnm; boc, boc;
- intre alte cuvinte care se repeta identic sau
asem[ndtor: doar, doar; incet, tnceti;or; * se
admite qi folosirea cratimei (doar-doar) salu a
semnului exclamirii (boc! boc!).
4. Punctul qi virgula ( ; ) reprezintd semnul
de punctuafie care marcheazi o pauzi mai mare
decdt cea redat[ prin virguld si mai micX decdt cea
redatl prin punct.
- desparte propozijii sau grupuri de propozitii care
formeazd unitdti relativ independente in cadrul frazei;
- in vorbire corespunde unei pauze pe care vorbitorul
o face pentru a ardla cd partea care urmeazd este o
eSplicatie sau o concluzie a celor afirmale inainte.
l6
5. DouS puncte ( : ) anunti vorbirea directi sau
o enumerare, o explicalie, o concluzie si marcheazfl
o pauztr mai mictr dec6t cea redat[ prin punct.
exemplu: Mai am doud variante: invds mai
mult ca sd reusesc sau, a{tept un miracol.

DESPaRTTREA CWTNTT,LOR iN STLABE


Regulile de despirtire a cuvintelor in silabe se
impart in doud categorii:
l. Reguli bazate pe pronunlare
a) ^In succesiunea a doud vocale propriu-zise,
desptr4irea se face intre cele doud vocale.
exemple: a-le-e re-al
lu-a fi-in-td
du-et cro-i-tor
b) in succesiunea vocald (diftong) urmatX
(urmat) de diftong sau de triftong, despdrlirea se
face tnaintea diftongului sau a triftongului.
exemple: cre-ea-2tr le-oai-cd
a-ce-ea ti-iau
pro-iect cre-ioa-ne
c) ^
In succesiunea vocald (diftong), plus
semivocald, plus consoan[, desp[rfirea se face
inaintea consoanei.
exemple: pAi-ne mai-cI
doi-nX lu-poai-cE
au-gust stro-pea-le
d) O consoand intre doud vocale, la despdr,tirea
in silabe, trece la silaba urmdtoare.
exemple: po-$$ ne-a-ju-tat
le-ge
tea-mii ba-bi
t9
Ohservatii.
tr Crupuilg de literc clr.. gh (umate de i sau e) se
comportil ta si consoane, de aceea cuvintele care Ie
conrin se desohrt in silabe. conform regulii de mai sus.
bxemple: u-re-che - le-ghe
' a-chi-tat u-re-cheat
a-qheas-md fa-chir
2) I.itcrax notead introtdeauna doui consoane: fie
cs (excr;rsie), fie gz (examen), dar la despdrtirea in
silabe este 0'atatii ca o sinsur[ unitate, iar cuvintele care
o contin se despart tot cofuorm regulii de mai sus.
exemple: a-xI e-xa-men
e-x€r-c1-ttu fi-xa-re
e-xi-gent e-xem-Plu
e) Cdnd doul consoane sunt a$ezate intre
vocale. desplrtirea se face astfel:
- in cele mai m'ulte cazuri. intre cele doul cotl-(i)'ln-:
exemple: in-ger mun-te
car-te toam-ltA
as-tizi ac-tiv
- inaintea intreeului gruD consonantic, dacd prima
consoand este 5, c, il, f, g. h, p, t, v, iar a-doua
consoan[ este I sau r:
exemple:
- frec-ven-td ta-bli
co-dru a-gri-col
ca-dru a-cru
co-vrig pa-tru
- in cazul succesiunilor-de litere sh, lli, ts, tz din
cuvintele neadaptate limbii romAne:
-ca-thar-sis
exemole:
- jiu-ji-tsu
fla-shul
Observatie.
Cuvintele care conlin consoane duble se despart:
exemDle:
' in-nop-ta wat-tul
for-tii-si-mo in-ter-regn.
20
O in cazul srupurilor de trei consoane situate
intre vocale, delpddrea in silabe se face:
- in majoritatea situaliilor, intre prima qi a doua
consoantr a grupului:
exemple:
- as-tru con-tra
vAr-sti de-lin-cvent
cin-ste con-std
- intre a doua gi a treia consoantr, in cazul gntpurilor:
lpt, mpl mpf' nq' nct, nct ndv' rct, rtf, stm:
exemple:
- sculp.tor . s.omp-tu-os
re-demp.-[i-u-ne linc-sii
punc-taj con-junc'fie
sand-vici arc-tic
iert-fi ast-ma-tic
g) ln cazul grupurilor de patru sau c-inci
consoane situate intre vocale, desptr4irea se lace:
- de obicei, intre prima ;i a doua consoand:
exemple: con-struc-1ie
mon-stru
- foarte rar, intre a doua ;i a treia consoand:
exemple: tung.sten
' horn-blen-d[.
2. Reguli bazate pe analiza rnorfologici
La cuvlntele comPuse si la cele
cuvintele compuse q derivate,
desph4irea in gfabe se face, de
seama de ptr4ile componente,
este analizabil.
a) cuvinte cornpuse:
arte-ri-o-scle-ro-zd
de-spre
porl-a-va-on
asl-lel
b) derivate cu preJixe:
ne-sta-bil
in-e- gal
2l
ne-spra-J,-nat
d,ez-e-chi- li-bru
an-or- gd-ntc
c) dertvatu ci.suftxe:
varst-mc
tAr-gu-sor
sa-vail-lac
Observalie. Normele actuale nu mai admit
aceasti metodd de despd4ire a cuvintelor, deoarece
conduce la folosirea unor secvente care nu sunt silabe:
nevr - alg ic, intr- aj uto rare.

NU SE DESPART LA CAPAT DE RAND:


1) cuvintele monosilabice:
2) cuvintele compuse din abrevieri literale:
UNESCO nu U-NES-CO
3) abrevierile unor formule curente: a.c., i.e.n.,
s.a.m,d., d.a.
4) numeralele ordinale notate prin cifre romane gi
arabe: al XX-lea. al 8-lea etc.
Se recomandi evitarea despdrlirii la capdt de
rdnd ;i tn cazul silabelor inisia[e ;i mai ales finale,
constituite dintr-o singurd vocald: a-er:' li-ce-e.
Se recomandi nesepararea de la un rdnd la
altul, ci trecerea impreuni pe rdndul urmhtor:
- a numelor gi a prenumelor de familie (sau
abrevierile prenumelor):
Liviu Rebreanu nu Liviu / Rebreanu;
I. L. Caragiale nu I. / L. Caragiale.
- a notaliilor ce cuprind abrevieri (art. l0 nu a( / l0);
- in cazul numelor proprii din denumirile
instituliilor, se acceptd despdrlirea pe alt rAnd:
S.C. Stadiform / S.R.L.;
F.C. / Steaua.
22
Regula generald Ei obligatorie a despdrfirii
cuvintilor in silabe este interzfuerca liisdrii b sJhrqil
de r&nd sau la lnceput de rdnd a unei secvenle
care nu formeazd o silabd-
* li cazul grupurilor ortografice de genul:
dintr-un, tntr-un, tntr-tns0 etc. se recomandd
evitarea despi4irii la cap[t de rAnd.

SCRIEREA CU MAJUSCULE
Se scriu cu majusculd:
L Toate componentele din:-
- numele proprii simple sau compuse (de
persoane, animale, 1dri. orape, personaje mitologice
lau religioase. agtri gi constelalii):
exeirpfe: Livia Marinescu, Murgu, Grivei,
Marea Britanie, Romdnia, Timi;oara, Viena,
Zeus, Buda, Dumnezeu, Pdmdnt, Soare etc.
- locu{iunilor pronominale de politele:
Alteta Sa, Excelenya Voastrd, Sfinlia Sa;
- nume proprii 9e personaje literare, epoci si
evenimente istorice, zone geografice:
Apostt)l Bologa, Vlad lepe;, Sfdntul Andrei,
Evul Mediu, Primul Rdzboi Mondial, Bucegi;
- nume de sirbdtori (religioase, nationale,
i nternalionale):
I Decembrie, Indllarea, Ramadan:
- nume de institulii (politice, nalionale,
internalionale), firme, organizalii de stat:
OrganiT.alia Nayiunilor Unite, Camera
De nutul ilo r, Mic rutxtfl ;
- nLmele publicaliilor'periodice, literare, stiintifice.
artistice:
Bibliu, Adevdrul, Dilema Ve&e, ArtPhob;
- nume de mlrci de produse:
Nokia, Semsung, Coca-Cola, Opel, Colgate;
- abrevieri ale unor personalitdli
sau institutii, ale
unor simboluri matematice Si chimice, ale punctelor
cardinale, ale unor tiri:
C.N.S.A.S., L L Caragiale, L = lunqime, C =
grade Celsius, O = oxigen, S.U.A.;
- abrevieri cu caracter international:
P,S. (posr scriptum). O.K. (all correct), N.B.
(nota bene);
- termeni de adresare:
Domnule Presedinte,
2. Primul sau unul dintre elementele din:
- denumirile organismelor de conuucere si ale
compartimentelor din institulii:
Catedra de limba romdnd:
-.titluri gi publicatii, opere literare, emisiuni, premii,
documente:
Istoria romdnilor sub Mihai-Vodd Viteazul,
Romdnia liberd, Legea partidelor politice;
- nume stiintifice latinesti: Mustela nivalis.
Obsemalie, Nu se scriu cu majusculi:
- punctele cardinale: nnrd, vest, swl est, occident, apus;
- funcliile in stat, gradele gtiinlifice gi onorifice:
pre;edinte, senator, deputat, rege, impdrat,
monarl4 general, doctor lnnoris causa, membru
de onoare etc.;
- lunile gi zilele sdptimdnii: ianuarie, septembrie,
luni, cluminicd etc.;
- domenii de invdgimdnt: ,natemati('d, filozofie,
biologie.

24
SCRIEREA DERIVATELOR
1, Prefiielz Si derivatelc cu prefixe se scriu:
- intr-un cuvdnt (majoriLateal: antipersonal, a
juxtapune, nonviolen$ pre adeiare eti:.;
- cu cratiml: ex-prim-ministru, anti-Maiorescu,
e ndo - exoc rin, pro - NATO etc.
2. Sufixele ;i derivatelc cu sufue se scriu:
- intr-un cuvant: cezarpetrescian, sdldjean,
costarlcan eic.l
- cu cratima (unele abrevieri\: X-ulescu, R.A.T.B-
rsl (derivat de la o abreviere literarl);
- fie intr-un cuvAnt, fie cu cratim5: shakespearian/
slnkespeare-ian, rousseauism/ rousseau-ism.

SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE


1. Adjectivele:
- intr-un cuv6nt (sudate): binevoitor, preafericit,
deplin, sociocultural, nemaipomenit etc.;
- cu cratimd (nesudate): roEu-descltis, romano-
catolic, francez-romdn, bine-crescut, nou-ndscut,
sus -nwnit, sud-vestic etc.
2. Adverbele:
- intr-un cuvAnt: nicicAnd, totodatd, deseori,
dstdzi, intotdeauna etc.;
- cu cratimi: azi-dimineatd, dupd-amiald etc.
3. Conjuncgiile:
- intr-un cuvdnt: fiindcd, deSi, tncdt etc.;
- in cu_vinte. sep.atate: precum cd, de sd, cum ;i.
4. Interjecpiile:
- se scriu atat intr-un cuvdnt Qnehehe), cdt si cu
cratimd (tura-vura, cioc -boc).
5. Numeralele:
- au forme care se scriu intr-un cuvAnt (doisprezece,
tustrei etc.), dar qi in cuvinte separate:, cdte trei,
doui mii, al doudzeci ;i unulea etc..
,<
6, Prepoziliile:
- intr-un iuvdnr' inapoia, dinspre, tnduntrul:
- in cuvinte separate: de pe, pdnd dupd, pe ldngd,
tn afara etc.
7. Pronumele si adiectivele pronominale:
- intr-un cuvdnt: insdmi, celdlalt, vreun, niciunul,
niciuna, dumnealui eIc.i
- in cuvinte separate: cel ce, ceea ce.
8. Substantivele:
- intr-un crilnr. lungmetraj, atot;tiin1d, subsol,
b i n e fac e re, rdufdcdt o r eIc.;
- cu'cratimi: prim-secretar, vild-de-vie' cal-de-mare.
tald-nnre, paitA-npte, Guitwea-Bissau, Harap-Alb elc,
9, Verbele:
- cele comDuse sudate se scriu intr-un cuvant (4
binecuvLnta, a multiplica), precum qi forma
gerunziului negativ, compus cu adverbe (ne;tiind,
neprea;tund).
ABREVIERILE
Definilie. Abrevierea reprezintd.prescurtarea
unui cuvdnt sau a unul grup de cuvlnte.
Tipuri de abrevieri
- -Duncte cardinale:
E = est, V= vest, N= nord, S = sud.
- cuvinte si formule:
dl d = d6mnil, fua = doanna, dm = domni$oara;
e.n. = era noastri. i.e,z. = inaintea erei noastre;
zr. = numdrul, sfr. = strada, tos. = toseaua,
&d. = bulevardul;
etc. = etcetera, s,a. = si altele;
a.m. = antemeiidian, p.m" = postmeridian.
- pronume ;i .formule de politele:
dv,. dvs., d-voastrd = dumneavoastrf,;
D-ei/-lai = Domnia E{Lw,D-lor = Domniile Lor.
26
- titluri academice:
prof = profesor, acad. = academician, cozf =
conferentiar:
dr, ='doitor, coL = colonel, gez. = general.
izg. = i1gip"t.
- indicalii bibliografice:
r. = rand, p, pag. = pagina. oDs. = observalie,
z. = nota:
cap. = capitol, art, = articol, v. = vezi, vol. =
volumul:
rd = idem - acela$i.autor, ir., ibid. = ibidem -
"in acelasi loc":
frg. ='ftgura, ed = edilia.
- unitdyi de mdsurd:
p, gr = gtatll', rz = metru, / = litru, t = ton[;
Es"= kii-oeram, ftm = kilometru, */ = kilolitru;
iIE = dec':grarn, dtn = derimetru, d/ = decilitru;
cg = centigr.rm, cm = centimetru, c, = centilitru;
A- = ampEr, VA = volt-amper, Hz = hertz,
MHz = mesahertz:
7 = joulE, C = coulomb, V = volt, W = watl,
MW = mes.awatt.
- simboluri chimice, fizice, matematice:
Il = hidrogen, O = oxigen, Mg = magneziu,
IIe = heliu;
F = fo4n, m = masi, I = li[ime, L = lungime,
,t = numdr intreg;
s = spaliu, t = timp, v = vitezdl
siz = sinus, cos = cosinus, tg = tangenr1, cot =
cotansenta.
- tenieni framaticali:
subst. = substantiv, vD. = verb, adi. = adjectl,
ad.v. -- adverb;
S = subiect, NP = nume predicativ, Afr. = atributl
N = nominativ, Acl at = acuzativ, O - dati,
- abrevie ri internatrionale :
no. = numdrul, S.O.S. = Save Our Souls,
O.K. = "oll korrect" - acronimul lui "all cor-
rect", sintagmd din limba englezd.
Semne de punctuafie folosite in scrierea
abrevierilor
1.'Punctul
- se pune punct dupd fiecare termen al abrevierilor
unor combinatii de cuvinte (a.c., e.n., g.a.m.d.),
la abrevierile lunilor anului (ian., apr., nov.),
termeni de adresare, nume de profesii etc.
Nu se folosepte punctul lal.
- abrevierile care oistreazd ultima literd:
cca = circa. dl'= domnul.,/'r - junior.
* exceplii: doctor = dr., maior = mr.
- abrevierile unititilor de mlsur;, ale prnctelor cardinale,
ale simbolurilor chimice, fizice si matematice;
- abrevierile indicativelor iudetelor la autovehicule
(CJ, BH, SJ);
- abrevierile unor nume proprii compuse, in a
cdror structur6 se intdlnesc segmente de cuvinte
sau chiar cuvinte intresi:
ADAS = Administrilia Asigurdritor de Stat
(! nu A.D.A.S.),
TAROM = 'IransDorturile Aeriene RomAne
(! nu T.A.R.O.M.).
Folnsirea facultativd a punctului Ia abrevieri:
- la unele abrevieri compuse din literele iniliale
ale cuvdntului:
ACTH sat A.C.T.H.
(adrenocorticotrophormon)
ONU sau O.N.A., SUA sau S.U.A,
OZN sau O.Z.N.
CEC sat C.E.C., PNL sau P.N.Z., MJ san M.J.
28
2. Cratima se pune la:
- abrevierile compuselor sudate sau scrise cu blanc:
d-voastrd d-lui, d-ei, D-sa (Domnia Sa);
- abrevierile unor cuvinte comDuse scrise cu cratimd:
N-V (nord-vest), S.E (srid-est).
3. Punct gi cratirni:
rd.-uf= redactor-pfl lt-col = locotenent-colonel.
4. Apostroful: '83, '98, '52.
SEMNELE DIACRITICE ALE LIMBU
ROMANE
Limba romAntr are cinci semne dincritice:
A.i-cuctrciuli:
A, a; i, i - cu circumflex;
$r g; T, f - cu virgulili.
Diacritice din alte limbi:
- francezl gi germantr:
Q,g-gused,ild;
{, tfl; P, €; o, 6 - cu accent asculit;
E' E; O' ir - cu accent grav;
E. G - cu accent circumflex:
A, g; O, ii - cu tremii (semn diacritic for-
mat din doud puncte agezate orizontal
deasupra unei vocale);
- spaniqltr 9i p_oroghezi:
N, fr; A, i - cu tildd (semn diacritic in
formd de "s" orizontal).

29
DICTIONAR

A
ar (iteri) s. m./ s. n., pl. abrufri (a-bntpt) zd;i. n,
a/a-uri pl. abrupyi; f. abruptd,
a2 (sunet) s. m., pl. a pl. abrupte
a3 prep. abrupt2 (a-brupt) s. n.,
aaadj. pr. v. ilr pl. abrupturi
asart. v. al, il2 absolvi (a -) vb., ind.
a6vb. aux. v. avea' pre7.3 absolvd, impert.
a?aa interj. 3 sg. absolvea; conj.
abandonc (a -) vb., ind. prez.3 sd absolve
prez.3 abandoneazd (a -) vb., ind.
abatesi s. f., g.-d. art. ^buzn
prez.3 abuzeazd
abatesei; pl. abatese acatrsUacatist s. n., pl.
abc (cit. abece) s. n., art. acatiste/acatiste
abc-ul accede (a -) vb., ind.
abil adj. m., pl. abili; f. prez.lsg.9i3pl.
abild, pl. abile acced; conj. prez.3 sd
abnega (a -) vb., ind. acceadd (nefolosit la
prez.3 abneagd timpuri trecute, part.)
abolifionist (a- bo- li-ti- accant s, n., pl. accente
o-nist) adj. m., s. m., pl. acceM (q -) vb., ind.
aboliyioni;ti; adj. f., s. prez.3 aiceseazd
f. aboliyionistd, pl. accizi s.'f., g.-d. art.
abolilioniste acciryi; pl. acciTe
abroga (a -) (a-bro-ga) acelagi pr. m., adj. pr.
vb., ind. prez.3 abrogd m., g.-d. aceluia;i, pl.
30
aceia;i; f. aceeasi, g.-d. adiuga (a -) (a-dd-u-
aceleiasi, pl. acelea;i ga) vb., ind. prez. I sg.
(-leasi): g.-d. pl. m. 9i adaug, 3 adaugd (a-
f. aceloraEi to-u-gil, l pl. adtugdm;
&c€sta pr. m., adj. pr. conj. prez. 3 sd adauge;
postpus m (omul -),9.4. ger. addugdnd
aLvstuiq pl. ue;tia (-tia): adiugrt Gdi-u) adj. m.;
f. aceasta, g.-d. acesteia, f. addugitd, pl. addugile
pl. acestea; g.-d. Pl. m. ad&nda (lat) (fiI.) s. n.
f. acestora
s,t pl.; a&. add.
acrut (a-cru) adj. m., adecva (a -) vb., ind.
pl. acri; f. acrd, pl. acre prez.3 adecveazd
acru2 (unitate de mlsurd) adept s. m. pl. adepPi
(a-cru) s. m, art. acrul; ad-hoc (divan -)l(lat.)
pl. aci, afi. acii ad hoc adj. invar., adv.
acru3 (gust) (a-cru) s. t., adidas (pantof) s. m.,
art' acrul pl. adida;i
ACTH (cit. acetetu$) s. Adrdas (firmi, marcd)
n., art. ACTH-ul s. propriu
acdvt adj. m., pl. activi; ADN (cit. adene) s. n.,
f. activd" pl, acrtve art. ADN-ul
acdv2 (grup de activiqti) adopta (a -) vb., ind.
s. n., pl. activuri prez.3 adoptd
activs (bunuri) s. n., pl. aduce (a -) vb., ind.
active prez. I sg. gi3 pl. aduc,
acrrmulator s. m. (autoy | f,. afucen 2 il. afttceYi,
s. n., pl. acurnulatori/ imperf. 3 sg. aducea,
acumulatoare perf. s. I sg. adusei, I
acrutiz.a (a -) vb., ind. pl. atlaserdn; imper. 2
prez. 3 acutizeaz.d sg. ala (qi: ad<t), neg.
3l
nu aduce, 2 pl. adaceli; aglutina (a se -) (a-glu-
ger. aducdnd; part. adus ti-na) vb. refl., ind.
adrrcere aminte (tempo prez.3 se agtutineazd
lent)/(tempo rapid) agonn (spatr. u pnblic) s. f.,
adrcer€-amrnte loc. s. f., g.-d. afi. agorei; pl. agore
g.4. afi. q4ucerii cunifie/ agrarian (a-gra-ri-an)
aducerii-aminte; pl. adj. m" s. m., pl. agrarieni
ri aminte/ aduceri-
adace (-ri-eni); adj. f., s. f.
aminte. art. aducerile agrariand, pl. agraiene
amiw e/ ada ce rile - amint e agreem€nt (acord) (angl.)
advertising (pron. (pron. dg ime nt) (a- g re e -
advertaizing; -tai, i = ment) s. n.
semivocald) s. n. zgrega (a se -) (a-gre-
aerat adj. m, pl. aemyi; ga) vb. refl., ind. prez.
f. aeratd, pl. aerate 3 se agregd; conj. prez.
aeronantic (aero-, a = 3 sd se agrege
accent secundar) adj. m., agt{agt (a-gnp) s. m.,
pl. aeronautici; f. aero- pl. agri;i/agri;i
nnilt i c d, pl. ae roruil|tic e ahtia (a se -) (rar) (c/r-
a€roplancton (aero-, a ti-a) vb. refl., ind. prez.
= accent secundar) (c- 3 se ahtiazd, I pl. ne
e-ro-planc-ton) s. n. ahtiem (ahti-em); conj.
afganlafglwn (gft pron. yez.3 sit se ahticTe; ger.
g) adj. m., s. m., pl. ahtiindu-se (-ti-in-)
afgani/afghani ; ad,j. f ., air art. v, al
s. f. aJgand/afgland, pl. ai2 interj.
afgane/afghane af (usnroi, mamifer) (reg.,
aftershave (angl.) (pron. rar) s. m, pl. ai, Nt oii
aftdr;eiv, i = semivocal[) airbag (angl.) (pron.
s. n,, art. atiershave-ul; erbeg) (air-bag) s. n.,
pl. aJtershave-uri pl. uirbuguri
5Z
aisberg (ais-berg) s. n., (-ne-gru) adj.
|b-negru
pl. aisberguri lnvar.
ala-bala interj. alcool (compus chimic)
i la grccque (fr.) (grecqw s. m., pl. abmli
pron. grec) alcool2 (biuturd) s. m.,
akhniridimin@ (-2n'-) pl. alcooluri
adv. alcoolemie (-o- le-/-o l-
alaltlieri dupd-amnzi e-) s. f., art. alcoolemia,
(-ien'-) adv. + adv. g.-d. alcoolemii, art.
Alba llrlh C/r-a) s. prcpriu alcoolemiei
f., g.-d. Albei Iulia aEfiftn s. m,fl.algoriuni
alhiulian (-li-an) adlj. m, all right (angl.) (pron.
s. m., pl. albaiulieni (-li- olmit, i = semivocald)
eni); adj. f. alba-iuliand, loc. adj., loc. adv., interj.
pl. albaiuliene alma mater (lat.) s. f.,
albaiulianci (-li-an- g.-d. almei mater
cd) s. f., g.-d. art. almanah s. n., pl.
albaiuliencei (-li-en- almanaluri
cei); pl. albaiulience alteori (al-te -o ri') adv.
alba-neagra (oc) (c/- Altela Sa loc. pr., g.-d.
ba-nea-gra) s. f. art., Altelei SaIe (abr. A.S.);
nefit. albd-neagrd pl. Altelele lor
alb-argintiu (alb- ar-) altfel (in alt mod) (dlt-
adj. m., f. alb-argintie; fel) adv.
pl. m. 9i f. alb-argintii alt fel (fel diferit) adj. pr.
albastrur adj. m., pl. + s. n (alt fel de cane)
alba;tri, art. alba;tii; f. ardndoiilnrr.m (-coptE,
albastrd, pl. albastre f. unfufuwd g.{. antepus
albastru2 s, n., art, arnfuutrr ro r, si"gu./postprs
albastrul amdndurora
55
ambisrf (an-bietu) s. n, or-me-tru) s. n., art.
pl. arnbienturi amperormetrul; pl.
ambiguiza (a -) (-gu-i- amperortnetre
anagrama (a -) (a-na-
za) vb., ind. prez. 3
gra-ma) vb., ind. prez.
ambiguizeazd 3 ana+rameazd
ambiguu (-gu-u) adj. analfabet (a-nal-fa-
m., pl. ambigui (-Sui); bet/an- al-fa- bet) adj.
f. ambigud (-gu-d), pl. m., s. m., pl. analfabeli;
ambigue (-gu-e) adj. f., s. f. analfabetd,
ambii num. m., g.-d. pl. analfubete
analgezicr (a-ru\-/an- al-)
unbilor; f. ambele, g.-d.
adj. m., pl. atnlgezici; f.
ambelor arutge zicd pl. arnlgeTice
aniazi (-mia-) s. f., g.-d.
analge zic2 (a - n a I - / an -
afi. amiezii (-mie-); pl. a/-) s. n., pl. analgezice
amiezi anatrmi s. f., g.-d. art.
amnezie (am-ne-/a- anatemei; pl. anateme
mne-) s. f ., art. amnezia, andaluz adj. m., s. m.,
g.-d. art. amnefiei; pl. pl. andaluzi; adj. f., s. f.
amnezii, art. amneziile andaluzd, pl. andalury
amor s. t, pl. amoruri androgin (hermafrodit)
amoteut (a se -) (inv.) adj. m., s. m., pl. andro-
vb. refl., ind. prez.3 se
gini; adj. f., s. f.
amorezeazd
Amplre (nume de per- androgini, pl. androgine
soan[) (fr.) (pron. dper) anestezid (a -) (a-nes+e-
(Am-pi-re) s. propriu zi-tt) vb., ind. prez. 3
amper-ari s. m., pl. anesteziq.zd, I pl. anes-
am1x i-o rd ; s1i11b. Alt/A h teziem (-zi-em); conj.
amperormetrrr (am- prez. 3 sti anestezieze;
pe- r0 r-me-tru/am- Pe r- ger. ane st e Tiind (- zi - inQ
34
angaja (a -) vb., ind. antarctici; f. antarc-
prez.3 angajeazd, I pl. ticd, pl. antarctice
angajiim; conj. pnez. 3 sd Antarctica (nume de
angaje 2e ; ger. angajdnd loc') (An- t arc I i c a/Ant -
-

anghinare s. f., g.-d. arc-ti-ca) s. propriu f.,


art. angltinarei; pl. g.-d. Antarcticii
anghinare antepenrltim (-pe-nul-
anglican adj. m., s. m., tim/- pe n- ul- t im) adj. rn.,
pl. onglicani; adj. f., s. f. pl. antepenultimi; f.
anglicand, pl. anglicane antepenultimd, pl.
anglistici s. f., g.-d. art. antepenultime
anglisticii antet s. n., pl. anteturi/
anglo-saxon adj. m., s. antete
m., pl. angla-sawni; adj. antibacterian ( - ri- an)
1., s. f. anglo-samnd, pl. adj. m., pl. antibac-
anglo-saxone terieni (-ri-eni); t.
angoasa (a -) vb., ind. antibacteriand, pl.
prez.3 angoaseazd
antibacteriene
angror adj. invar., adv.
antibbtiC (-bi-o-tic) adj.
angro2 s. i., art.
m., pl. antibiatici; f. an-
angroul; pl. angrouri
angr06ist adj. m., s. m., tibioticd, pl. antibiotice
pl. angrosi;ti; adj. f., s. antibiotic2 (-bi-o+tc) s.
f. angrosistd, pl. n., pl. antibiotice
angrosiste antic/antic adj. m., pl.
ansamblu s. n., art. antici/antici: f . anticd/
ansamblul; pl. ansam- anticd, pl. antic e/anti(' e
bluri/(tehn.) ansam b le anticomunrst adj. m., s.
antarctic (situat la m., pl. anticomunisli; adj.
Polul Sud) (an+arc-tic/ f., s. f. ntrticomunhtd pl.
ant-arc-tic) adj. m., pl. anticomuniste
35
antidepresivr (or?-ti- antiradarz s. n., pl.
de-pre-siv) adj. m., pl. antiradare
antidepresivi; f . antide- antiroman s. n., pl.
presiv d, pl. antidepresive anttroffune
antidepresiv'z (an-tl- antiscorbuticr (-/i.r-
de-pre-siv) s. n., pl. cor-/-ti-scor-i adj. m.,
antidert,r sive pl. antiscorbutici; f.
antidoprng adj. invar. dntiscorbuticd, p\
antidrog adj. invar. antiscorbutice
antidunping (angl.) (Eon. antiscorbutic2 (-ris'
antidamping) adj. invar. cor-/-ti-scor-) s. n., pl.
antifzrt adj. invar., s. n. antiscorbutice
antiglonf (an-ti-glon1) antitabagic adj. m., pl.
adj. invar. antitabagici; f. anti-
antimarxist adj. m., s. talw g i c d. pl. ant it a b u g : :' c
m., pl. antimarxiEti; adj. antitaro adj. invar.
f., s. f. antimarxistd, antiteronst adj. rn.. pl.
pl. antimarxiste Lntiter0ri$ti; f. anti-
antinevrclgicr (an-tl- teroistd, pl. antiteroiste
ne-vral-gic) adj. m., pl. antitusiv' adj. m., pl.
dntinev ralBici ; f . anti- antitusivi; f . antitusivd,
pl. antitusive
nevralgicd, pl. anti-
nevralgjce
antitusiv2 s. n., pl.
antitusive
antinev r algic2 (an -t i -
antologa (a -) vb., ind.
ne-vral-gic) s. n., pl. prez.3 antologheazd
arrtinevralSice antomm (an-to - nim/ant -
antipatiza (a.) vb., ind. o-nim) s. n., pl. antonime
prez.3 antipatizeazd dntrax s. n.
antiracheti adj. invar. anumit adj. m., pl.
antiradarr adj. invar. anumili; f. anumitd, pl,
36
anumite; g.-d. pl. apolo (tan[r frumos,
(antepus) m. qi f. fluture) s. m., pl. apolo
anumitor (pdrerile ApoldQat.) Apollo (zeu)
anumitor tineri/ unor s. propriu m.
anumili tineri) aproximaUv (a-Pro-
aoleu/aoleo ( - atllett xi-ma-tiv) adj. m., pl.
le o)l
(a-u-leu) interj. aproximativi; f. apro-
aparte adj. invar., adv. imaivd, pl. aproximaive
cpi de colonie s. f. + tptoT7'r (inv.) (a-pro'
prep. + s. I. zar) s. n., pl. aprozg.re
apirea (a -) vb., ind. apt adj. m., pl. apli; f.
prez. 1 sg. qi 3 pl. apar, aptd, pl. Lpte
2 sg. apari, 1 Pl. apusedn adj. m., s. m.,
apdrem, viit. 3 sg. vc pl. apuseni; adj. f., s. f.
apdru; conj. Prez.3 sd
pl. apusene
aprd; cond. Prez.3 ar apuseand, (a-qui-tan)
apdrea; ger. apdr&nd;
aquitan
pafi. apdrut adj. m., s. m., pl.
apendicer (adaos) s. n.,
aquitani; adj. f., s. f.
aquitand, pl. aquitane
ol. apendice
ipendrte/apendicd s. n.. arab adj..m., s. m., Pl.
pl. apendice/apendice ambi; adj. f., arabd, Pl.
aplauda (a -) (a-pla-u- arabe
da) vb., ind. Prez. 3 Arabici (Peninsula -)
aplaudd s. propriu, f., g.-d.
apocaUps/aPocaUPsE Peninsulei Arabice
s. n./s. f. aracrt s, n.
Apocalipsa (parte din aragaz s, n., pl. aragaze
Nod Testament) s. propnu arame?an \a- ra- rne - ean)
f ., g.-d. Apocalipsei adj. m. s. m, pl. ananeil
apogeu s. n., art. (u-ra-me-en[); adj. f., s. f.
apogeul; pl. apogee uruuneeanft, pl. arcunune
5t
arameeanii (limba ara- aredei gras/ izte s. m.
meeand) (a-ra-me-ea- + adj.
ttd) s.f.,g.4. m arunenei argint-viu (mercur)
arameic/aramaic (a- (pop.) s. tr., art.
ra-me- ic/a- ra-ma-ic) argintul-viu (insd:
adj. m., pl. arameici/
argintul acesta viu)
aramaici; f, arameicd/ argou (limbaj) s. n.,
aramaicd, pl. arame ice/
aramaice art. argoul; pl. argouri
arameicd/a ramaici aria (a-i-e) s. f., afi. aria
(limba) (a - r a- m e -i-c d./a - (a-ri-a), g-d. art. oriei;
ra-mn-i-cd) s. f., g.-d. art. pl. arii, art. ariile (a-ri-i-
arameicei/aramaicei /e); (mat.) simb. A
arddedn adj. m., s. m., aristocrat (a-ris-to-
pl. arddeni; adj. f. crat) s. m., pl. aistocrali
arddeand, pl. arddene aronda (a -) vb., ind.
artrdsnci s. f., g.-d. art. prez.3 arondeaTd
arddence i ; pl. arddcnce artizanat s. n., pl.
ardmiu' adj. m., f. arnzanate
ardmie; pl. m. si f , artunii
asam (a ) vb., ind. prez.
arinuf s. n., wt. ardniul 3 asaneazd
arbore-de-cacdo asemina (a -) vb., ind.
(arbore-de-cafea,
arbore-de-cauciuc, prez. I sg, asemfu4 2 sg.
arbore-de-pdine) asemeni, 3 aseamdnd;
(plante) s. m., pl. conj. prez. 3 sd asemene
arbori-de-cacao asiduu (a- s i-du- u) adj.
(arbori-de-c'afea, m., pL asidui (a-si-tlui);
arbori-de-cauciut', f. asillud (a-si-tlu-d), pl.
arbori-de- p6ine) asitlue (a-si-rlu-e)
ardei s. m., pl. artlei, ASLO/Aslo s. n., arr.
art. ardeii ASLO-ul/Aslo-ul,
38
(analize) pl. ASLO-uri/ atotcunoscitor adj. m.,
Aslo-uri pl. atotcurnscdtori; f. sg.
asocia (a -) (a-so-ci-a) qi pl. atotcurnscdtmre
vb., ind. prez. 3 asocinzi, atotputinfi s. f., g.-d.
I pl. asociem (a-so-ci- art. atotputingei
em); conj. prez. 3 sd at, s. n., xt. atuul; pl.
asocieze; ger. asociind atuuri\la jocu'l de cdr,ti)
(a-so-ci-inA atole, arl. atuuile/atale le
ostru s. m., art. astrul; audiovizual (radioul Si
pl. a;tri, aJt. artii tefeviziunea) (a- u-di-o-
astupc (a -) vb., ind. vi-zu-a[\ s. n.
prez. 3 astupd auilit (a-u-dit) s. n.
asuprd- (inv.) (a-su- audita (a -) (a-u-di+a)
prd-) prep. (asuprd-i) vb., ind. prez. 3 audituzi
agadar adv., conjcl. autist (a-a-risr) adj. m.,
aqd-numit adj. m., pl. s. m., pl. auti$ti; adi. f.,
a;a-numili; f. aEa- s. f. aurtstd, pl. autiste
numitd, pl. a;a-numite arrto (a-ulo) adj. invar.
aga-zis (pretins) adj. m., autocolantl (a-u-to-
pl. a;a-zi;i; f. a;a-zisd, co-lant) adj. m., pl.
pl. a;a-zise autocolanli; f. autoco-
,tAilatAh pr. m., pl. lantd, pl. autocolante
dfr'\"; f. afrto. pl. afrtea; autocolcntr (a-u-to-co-
g.d. pl. m. sjf. atrttora lnu) s. n., pl. autrcolante
ateu adj. m., s. m., pl. autofinanfz (a se -) (a-
atei; adj.f., s. f. sg. 9i u-) vb. refl., ind. prez. 3
pl. atee se autofinanleazd
atoateEtiutor adj. m., autotlagela (a se -) (a-u-
pl. anute;tiutori; f. sg. a>.fla-ge-la) vb. refl., ind.
$i pl. atqdte$tiutoare prez.3 se autuflageleazd
39
dutogreder (a-u-to- gre- avui/avusei, 1 pl.
der) s. n., pl. uttogredere avurdm/avuserdm,
dutoguverna (a se ) (a- m.m.c.p. 3 sg. avusese;
u-) vb. refl., ind. prez.3 conj. prez. 2 sg. sd ai,3
se autoguverneazd tnper.2 sg. ai,
sd aibd;
autohton (a-u-toh-ton/ neg. nu avee (tempo
a-u-to-hton) adj. m., pl. lent)/ n- av ea (tempo rapid),
autolrtoni; f . autohtond, 2 pl. avepi, neg. (tempo
pl. autohtone lent) nu aveli l(tempo
4utomobil-capcani (a- npid\, n-.ave1 i : part. ovut
u-) s. n., pl. automo- Avea'(a -) Vb. aux.
bile-capcand pentru pcrf. comp. I
autopsia (a -) (a-u-top- am, 2 sg. ai, 3 sg. a, 2
si-a/a-ut-op-si-a) vb., pl. api, 3 pl. au (am dat
ind. prez. 3 autopsiazd etc.); cond. I sg. a;,2
autoservice (angl.) (ce sg. ai, 3 ar, I pl. am, 2
se pron. ,r) (d-4-) s. n,, pl. ayi (a; da etc.); (teg.)
art. aut'se rv ice-ul; pl. viit. 3 sg. a (a da)
rt)ice-uri
autose avnr (a-vi-ar) adj. m.,
autostradd (a-u-tos- pl. aviari; f. aviard, pl.
t ra- dd/a- u - to -st ra- dd) aviare
s. f., g.-d. autostrdzii;
pl. autostrdzi A
avangardi (avangar-
9:::1,::.,.t:, s_.-9..1_.1 r' 0irerh) s. m./s. n.. pl.
ovailgard?t : pl..avangarde. d/d -u r i
T.iYi' i':.!t'-1Y*7i 52 (sunet) s. m.' pl. ri
llY'Ji^,
pI': j.'F l'11.
.Y.t_' 1*; dla (fam.) p,. ia;. p,.
'., 'dtut.
sg. !!r, _r i9. 1,: i posrpus m. Qnni:ut
ar.,: I pt. lvetn. 2 pl. i._a. iluiu. pl. dit: f
uwri, 3 pl. aa; imperf. 3 Ziu, g._a. dleiu. pl. ateu,
.

sg.^avea; perf. s. I sg. g._0.-pt. m. sif.'d!ora


40
5lt (reg.) adj. pr. antepus B
m. (dl om), g.-d. dlui, pl.
di; f. a, g.-d. dlei, pl.
ale, g.-d. pl. m. Ei f. dlor bt (literd) (cit. be/bt) s.

il'!(reg.) art. n. (omul m./s. n., pl. b/b-uri


dl bun), g.-d. dlui, pl. b2 (sunet) cit. bi) s. m.,
di; f . a, g.-d. dlei, pl. pl.b
ale, g.-d. pl. m. 9i f. dlor baba-oarba (ioc) s. f.
rililaft (fam.) pr. m., adj. art., neart. babd-oarbd,
pr. m., g.-d. dluilalt, pl. g.-d. art. babei-oarba
dilalyi, g.-d. dlorlalyi; f. babyvffer (angl.) (pron.
ailaltd, g.-d. dleilalte, fl,. bebisitdr) s. m., pl.
alealalte, 9.4. dlarlalte babysitteri
dst (pop.) adj. pr. bacalaureat (examen)
antepus m. (dst om), g.4. (ba-ca-la-u-re-at) s. n.,
dstui, pl. d;ti; f. astd, pl. bacalaureate
g.-d. dstei, pl. aste, g.-d. background (angl.)
pl. m. gi f. dsror (back-ground) s. n, pl.
dsta (fam.) pr. m., adj. backgrounduri
pr. postpus m. (omul badminton (angl.) (pron.
dsta), g.-d. dstuia, pl. fudtninton) s. n
d;tia (-tia): f. astc (si Baia Mare s. propriu
n.t asta tnsearnnd cd e
f., g.-d. Bdii Mari
rdu), g.-d. dsteiq, pl. baladesc adj.
astea, g.-d. pl. m. gi f.
.m., f.
baladescd; pl. m. 9i f.
dstora
dstilalt pr. m., adj. pr. balade;ti
m., g.-d. dstuilalt, pl. bakanst s m" pl. aakodEtr'
(secretii) f. pl.
bale s.
d$tilalli, g.-d. dstorlalli;
f. astdltltd, g.4. dsteilnlte,
balneoclimataric (bal-
ne-o-ck-ma-te-ric) adj. m"
pl. astehlte, g.4 dstortalte
pl. balneoclitnaterici; f .

4l
ba lne o c limate ricd, pl. bnlai adj. m., pl. bdlni;
balneoc limaterice f . sg. si pl. bdlnie
bafsdm s. n,fl,. balmnun bitaie de joc loc. s. f.,
bancnoti (ban-cno-td/ g.-d. art. bdtdii de joc;
banc-notd) s. f., g.-d. art. pl. bdtdi de joc
bancnotei; pl. bancnotg BBC (post de radio-TV)
bancomat s. n., pl. (angl.) (cit. bibisi) s.
bancomate propriu n., art. BBC-ul
banda (a se -) vb. refl., BCA (cit. be-ce-a) s. n.,
ind. prez. 3 se bandeazd art. BCA-ul
bandaj s. n., pl. bandaje BCG (cit. becege) s. n'
banking (angl.) (pron. art. BCG-ul
benclting) s. n. BD(c;t"tude)sud" BDuri
banner (angl.) (pron. bebe/bebe s. m.
bendr) s. n., pl. bannere bebefrs s. m. pl. bebefu;i
basarabean adj. m., s. Beijing (bei-)/(inv.)
m., pl. basarabeni; adj. Pekin s. propriu n.
f. basarabeand, pl. belarzs/bieloras (ble-)
basarabene adj. m., s. m.,pl. belaru;i/
baseball (angl.) (pron. biektru;i; adj. f., s. f.
lx isbo [1 s. n., Nt baselnllul belarusd./bielorusd
BASIC/Basic (limbaj Belaras/Bielorzsia
de programare) (angl.) (stat) (Bie-) s. propriu
(pron. bersic) s. propriu n. n./f., g.-d. (statului)
Basic-Enghish (angl.) Relarus/Riehrusia
(pron. beisic-ingfti,r) s. n. bermudi s. f., g.-d. art.
batjocuri s. f., g.-d. art. bennudei; pl. bennude
batjocurii ; pl. batjocuri bestsefler (angl.) (ller
bax s. n., pl. baxuri pron. ldr) (be st - s e I - le r)
bdddrcn adj. m., s. m., s. n., pl. bestselleruri
pl. bddimni; adj. f., s. f. betan s. n., (sorturi) pl.
bdddrand, pl. bdddrane betoane
42
Biblie (canea de bazd a bill (angl.) s. n., art.
cre.stinismului) (Bi- b li - e) billul; pl. billuri
s. propriu f., ara. Biblia, bine-cresczt (cuviincios)
g.-d. art. Bibliei (copil -) dj m., pl. bitu-
bicentenar s. n., pl. cre scuSi ;
f . bbe -c re scatd,
bicentenare pl. binz-crescute
biceps s. m., pl. bicepSi bine cresczt (dezvoltat
bicizi (a -) vb., ind. bine) adv. + adj. (ahat -)
prez. 3 sg. biciuie;te/ bineinfeles (desigur)
biciuie, imperf. 3 sg. adv. (- cd vine)
biciuin; conj. prez.3 sd bine infeles (priceput
biciuiascd/sd biciuie bine) adv. + pafi. (acest
bidonville (fr.) (ille curs a Jbst -)
pron. i/) (bi-don-ville)
biospeologie (bi-os-pe-
s. n., art. bidonville-ul;
o - lo- gi- e/b i- o- spe - o- lo -
ol. bidonville-uri gi-e) s. f., art. bio-
Biedermeier (stil in
artd) (germ.) (pron. speologia, g.-d. biospe-
biddrmaier\ ( Bi'e-der- ologii, art. biospeologiei
mei-er) s. propriu n. biostatistici (bi-o s -ta-
Big Bang (angl.) (pron. tis - ti -c d/bi - o - st a -tis-ti -

bigbeng) s. n., art. Bi8 cri) s. f., g.-d. art.


Bangul biostatisticii
bihorean adj. m., s. m., bisect adj. m., pl. bisecYi
pl. bihoreni; adj. f. bisector adj. m.; f. sg.
bihoreand, pl. biltorene 9i pl. bisectoare
bikini (bi-ki-nil s. m., arl. bisexual (bi - s e - xu- al)
bikiniul (bi - ki ni - ul); pl. adj. m., pl. bisexwli; f.
bikini, art. bikinii bisexwld, pl. bisexuale
bildungsroman (bil- bismut s. n.; simb. Bi
dungs-ro-tnan) s. n., pl. bitang (reg.) s. m., pl.
bildunssromane bitangi
47
bitter (germ.) (e pron. blrster s. n., pl. blistere
d) s. n., (sorturi, porlii) bluejeans (angl.) (pron.
pl. bitteruri engl. b lu ginzl rom. b lu giw
bitum s. n., pl. bitumui (blue-jeans) s. m. pl,
bizantrn adj. m., s. m., blugi s. m., pi.
pl. bizantini; adj. f., s. f. BMW (cit. beemve) s. n.,
bizantind, pl. bizantine wt BMW-ul; pl. BMW-ui
Bizantin (Imperiul -) s. trobsleigh (angl.) (eigh
propriu m. pron. et) s. n., arr.
bizui (a se -) vb. refl., bobsleigh-ul; (s[nii) pl.
ind. prez. 3 se bizuie, bobsleigh-uri
imperf. 3sg. se bizuia: bocini (a -) vb., ind.
conj. prez. 3 sd se bizuie prez. 1 sg. bocdnesc/
bla-bla interj. bocdn, imperf. 3 sg.
blasfemie s. f., art. bocdnea; conj, prez. sd
bksfemia, g.-d. bla{enii, bocdneascd"/sd bocdne
afi. blasfemiei bocti expr.) (farn) adv.
Cln
blat s. n., pl. blaturi body (angl.) s. n., art.
bleau (in expr. a nu fice
body-ul; pl. body-.uri
nici -) (reg.) interj. body building (angl.)
blenoragic adj. m., pl. (buildins pron. bilding)
blenoragici; f. bleno- (buil-ding) s. n.
ragicd, pl. blenoragice
blenoree s. f., art. ble- bodyguard (angl.) (pron.
Indigard/lndigarA (bGdy-
nore ea, g,-d. blenoree,
art. blanreei: pl. blewree guard)lbodigard s. m.,
blestem s. n., pl. blesteme
pl. bo dy g ua rc.i/b odi ga rzi
blestema (a -) vb., ind. boem (din Boemia, de
prez. 3 b Ic stemd/b Ie ste mi artist) adj. m., s. m., pl.
bleumarin (eu pron. ii) boemi; adj. f., s. f.
(bleu-ma- rin) adj. invar. boemd, pI. boeme
bleumarin (eu pron" 6) Boema (titlu) s. propriu
(bleu-ma-rin) s. n. f., g.-d. Boenei
44
bolsevic adi. m., s. m., borf (a -) (pop.) vb., ind.
pl. bot;evicii adj. f., s. f. prez. I sg. si3 pl. bordsc,
bolEevicd, pl. bol;evice imperf. 3 sg. bora, pert.
bonsocr (fam.) (bon- s.3 sg. bori, 3 pl. boftrd.
soar) interj., s. n. m.m.c.p. 3 sg. bor6se,3
bont s. n., pl. bonturi pl. botiserd; conj. prez.
bonus s. n., pl. bonusuri 3 sd borascd; ger.
booeb (angl.) Gtul. tuel$ bordnd; part. borAt
(boo-eic) s. n., Nt tuqie- bonna$rnn s. f., g.d. art.
ul; pl. boogie-uri borma;inii ; pl. bonnn;ini
boogie-woogie (angl.) boschetar (fam.) s. m.,
(pron. bughi ughD @oo' pl. boschetari
gie-woo-gie) s. n., art. boss (angl.)/bos s. m.,
boogie-woogie-ul; Pl. art. bossuUbosul; pl. boSi
boogie-woogie-uri bowling (angl.) (pron.
bmm (angl.) (oo Porl u) bauling) s. n.
s. n., pl. boomuri (Pron. boxer (sportiv) s. m., pl.
bumuri) (boo-mui) boxeri
booster (angl.) (Pron. boxer (cdine de rasi) s.
bustdr) (boos-ter) s. n., m., pl. boxeri
pl. booster box-office (angl.) (o/-
bordt (fam.) adj. m., fice pron.ots) s. n., art.
pl. bor6yi; f, bordtd, Pl. box-office-ul
bord.te boy (angl.) s. m., art.
bordcaru (vin) (fr.) (Pmn. boy-ul; pl. boy, art. boY'
bordo) (bor-dea4r) s. n., i (pron. Do-ii)
art. bonleaux-ul; (Por,ui) bracona (a -) vb., ind.
pl. bordeaux-uri ptez.3 braconeazd
Bordeaux (nume de loc) brainstorming (angl.)
(fr.) (pron. bordo) (Bor- (pr on. h re i n s t o rm in. g)
tleaux) s. propriu n. (brain-) s. n.
bordo adi. invar. brand s. n., ol. bmnduri
45
Brandenburg (nume de bno s. n., arI. brioul
loc) (germ.) s. propriu n. broasci-!estocsi/
brandy (angl.) (pron. lestusl (specie de broaq-
brendi) s. n.. art. te) s. f. (insd,, broasca
brandy-ul; (sorturi, aceasta testoas,Z), g.-d.
porfii) pl. brandy-uri afi . b roa St ei - te s t oas e ;
brdzda (a -) vb., ind. pl. broaEte-lestoase
prez.3 brdzdeazd broccoli (it.) s. m.
break (automobil) (angl.) braker (angl.) (e pron.
(pron. brec) s. n., pl. d) s. m., pl. brokeri
breakuri (pron. b recuri)
(brea-kuri) bronhie (ramificalie a
traheii) (bron-lti-e) s. f.,
break (angl.) (pron.
brec)lbrec (la tenis) s.
art. bronlia, g.-d. art.
n., pl. breakuri (pron. bmnhiei; pl. brcnlii, uL
brecuri)/brecuri bronhi i le (b ronJti- i- le)
breakfast (angl.) (pron. brufu (a -) vb., ind. prez.
brecfdst) (break-fast) s. 3 bruiazd, I pl. bruictn;
n., pl. breakfasturi conj. prez. 3 sd brubze
briant (livr.) (bri-ant) brunch (angl.) s. n., arr.
adj. m., pl. brianli; f. bruch-ul; pL bruncburi
briantd, pl. briante buchet s. n., ol. buclpte
bric-ir-brac (fr.)l buchisr (a -) (pop., fam.)
bricabrac s. n. vb., ind. prez. 1 sg. qi 3
bricola (a -) vb,, ind. pl. buchisesc, imperf. 3
prez.3 bricoleazd sg. buclrisea; conj. prez.
bricolaj s. n. 3 sd bucltiseascd
bridge (angl.) s. n., art. bucovinean adj. m., s.
bridge-ul; (partide) pl. m., pl. bucovineni; adj.
bidge-uri f.. bucovineand, pl.
briefing (angl.) (pron. 0u('ovtnene
bifind (brie-.finf) s. n.,' BzdalBaddha
Qlllt pron.
pl. briefinguri rI1 @utl-dlw) s. propriu m.
46
buget s. n., pl. bugete un bun gust de zaltdr ars)
bugetar adj. m., s. m., bun-rimas (adio) s. n.
pl. bugenri; adj. f., s. f. bun-simf (decentd)
bugenrd, pl. bugemre (vorbe;te cu bun-simp)
baldog/buldog s. m., s. n., art. bunul-sim;
pl. buldogi/buldogi (dar: bunul tdu siml),
bubmdsn p,.tulaanb; g.-d. art. bunului-sim1
bulevardul) abr. bd. bun simf (buni intuilie)
brni-creddnIi adj. + s. n. (are un bun
(onestitate) s. f., art.
burn-c redinld (dar b una
sbngal culorilor)
lui credinpd), g.-d. art. bun venit adj. + s. n.
buhei-credinle buincssnan (angl.) (pron.
bzni cregtere (dezvol- biznismen) (bu-si-ne s s -
tare buntr) adj. + s. f. man) s. m,pL bnsitwssneni
(o-aanimalelorse busuiocl adj. m., pl.
realizeazd tn timp) busuioci; f. busuirncd,
ban6-diminecfa pl. busuioace
@hntn) (reg.) s. f., neart. busuioc2 (planttr) s. m.
bund-dimineaPd, g.-d. buzdugan s. n., pl.
art. bunei-dimineli; pl. buzdugane
bune-dimineli buzundrd (a -) vb., ind.
ban[ diminea(a (formuli prez. I sg. qi 3 pl.
de salut) adj. + s. f. art. buzunircsc; imperf. 3 sg.
bungalow (angl.) s. n., buzunirea; conj. prez. 3
art. bungalo'tg-ul; pl. sd buzundreascd
bungalow-uri
bun-gust (sim1 estetic)
bypass (angl.) (pron.
s. n,, art. bunul-gust lniryts) s. n, pl. hypassui
(dar bunul sdu gust), byte (angl.) (pron. bait)
g.-d. art. bunului-gust s. m., pl. Dyl
bun gust (gust bun)
adj. + s. n. Qtrdjituru ure
47
C 3 caligrafiafi, I pl. ca-
li graJiem (ca- li- g ra-fi-
c' (literd) (cit. ce/ci) s,
em); conj. prez. 3 sd
m./s. n., pl. c/c-uri caligrafieze ; get caligra-
C (sure$ (ciL c/) s. m, pl. c fiind (c a- Ii- I ra-.fi- ind)
cablaj (ca-blaj) s. n., pl. cal-putere s. m., art.
cablaje
calul-Wre; pl. cai-pnere,
cacdo s. f., afi. cacaua art. caii-putere ; simb.
cadastra (a -) (rar) vb., CPl(rnternallonal) HP
ind. prez. 3 cadastreazd cameramnn s. rn., pl.
caf€ (local) (rar) s. n., cameramani
pl. cafeuri camping (angl.) (pron.
cafu espresso s. f. + s. n. clumping) s. n., pl.
cafea filtru s. f. + s. n. campinguri
cafe-bar s. L,
pl. cafe- carnpus (ansamblu univer-
baruri sitar) s. n., pl. campusuri
cafd-frappd (fr.) s. n., camuflaj (ca-mu-flaj)
aft. cafd-frapp6-ul; pl. s. n., pl. camuflaje
caf6-frapp6-uri cdncer s. n., pl. cancere
calamar/calmar s. m., candid/cdndid adj. m.,
pl. calamari/calmari pl. candizi/candizi; f.
calamitz (a -) vb., ind. candidd/candidd, pl.
prez. 3 calamiteald candide/candide
crlcar s. n., pl. calcare cangrend (a se -) vb.
Calea-Lactee (brdu de refl., ind. prez. 3 se
stelei s. propriu f., g.-d. cangreneazd
Cdii-Inctee canon s. n., pl. canoane
caf eidmcop (c a- le i- do s - cappuccrno (it.) s. n.,
cop/c' a- le i - dr> scop) s. n., art. cappuccinoul; pl.
pl. caleitloscoape capput'cino
caligrafid (a -) (t'u-li- cdprd-de-m&nte
gra-Ji-a) vb., ind. prez. (caprd sdlbatic[) (<'a-
48
prd) s. f., g.-d. art. catod s. m., pl. catozi
caprei-de-munte: pl. awiac (ca-u-ciac) s. n.,
capre-de-munte (anvelope) pl. cauciucui
capverdian (referitor la cavou s. n., art. cavoul;
Capul Verde) (-di-an) pl, cavouri
adj. m., s. m., pl. cazimu s. n., aft cazircul;
capv erdieni (-di-eni); pl. cazinouri
adj. f., s. f. capverdiani, cidea (a -) vb., ind.
I pl. capverdiene prez. I sg.' ;i 3 pl. cad,
caramel (zahdr ars) s. n., I pl. cddcm,2 pl. cddeli;
adj; invar. (cremd -) conj. prez. 3 sd cadd;
carbogazos adj. m.; f. imper. 2 sg. cazi,2 pl.
carbogazoasd, pl. cddeyi; ger. cdzind;
carbogazoase
parl' cazut
carnaval s. n., pl. ccr-
cdpEan (plantd) s. m.,
navaluri
pl. cdp;uni
carton s. n., pl. cartoane
Carul-.Mare cipquni (fruct) s. f., g.d.
(constelalie) s. propriu n. art. c dp $u nii/c dp $une i ;

ca (...) si conjcl. pl. cdp;uni/cdp;une


cash (angl.) (pron. c'le;) ciquna (a -) vb., ind.
adj. invariatril (platd -), prez.3 cd;uneazd
adv. (pldteEte -) citrn s. n., pl. cdtune
cash (angl.) (pron. c/teE) cdine-ciine,ste loc. adv.
s. n., art, caslt-ul cdine-lzp s. m., art.
casting (angl.) s. n., art. cd ine le - fup (dar: c 6ine le
castingul sdu lup); pl. cdini-lupi,
casfion s. n., pl. crslrcmu art. cdinii-lupi
catering (angl.) s. n., cdtelea (al -) pr. m., adj.
art. cuteringul pr.m.,f.ardta
catharsis (gr.) (t/t pron. cAteqipatru Q:A-te;i-
tJ k'alltar-sis) s. n. pa-tru) wtm. invar.
49
CD (angl.) (pron, srZr) s. g.-d. celei, pl. cele; g.-d.
n., afi. CD-ul; pl. CD-uri pl. m. 9i f. celor
CD-player (angl.) cel ce pr. m., g.-d. celui
(pron. sidipleidr) s. n., ce, pl. cei ce; f. cea ce
pl. CD-plctyere (inv.), g.-d. celei ce, pl.
CD-ROM (angl.) (pron. cele ce; t. ceed ce
sidirom) s. n., pl. CD- (faptul care); g.-d. pl.
ROM-uri m. si f . celor ce
CD-writer (angl.) (pron. celofan s. n.
s idira itdr) (C D - w ri- te r) cerul-gzrii s. n., g.-d.
s. n., pi. CD-writere art. cerului-gurii
ceaqaflcearceaf s. n., pl. challenger (angl,)
cearpfuri/cearceafuri (pron. celenger) s. m.,
CEC/C.E.C. s. propriu pI. clnllengeri
n., art. CEC- uUC. E.C. -ul; chardonnay (fr.) (pron.
agentii) pl. CEC-uri/ ;ardone) s. n., art.
C.E.C.-uri chardonnay- uI; (felurl)
crlt (pop.) adj. pr. antepus pl. clnrdonnay-uri
m. (cel om), g.-d. celui, charismi (cft pron. c)
pl. cei; f. cea, g.-d. s. f., g.-d. art. clnrismei
celei, pl. cele; g.-d. pl. cheeseburger (angl.)
m.gif.celor (pron. cifu u rg d r) (c he e s e -
cel2 art. m. (omul cel bur-ger) s. m., pl.
Itarnic), g.-d. celui clrceseburgeri
(omului celui lnrnic, chiabzr (chia-bur) adj.
dar: Iui loan Vodd cel m., s. m., pl. chiaburi;
Cumplit), pl. cei (toyi cei adj. f., s. f. chiaburd,
Wtru (nlegi)i f. cea, g.-d. pl. cltiabure
celei, pl. cele; g.-d. pl. chimioterapde (-mi-o-)
m. qif. cektr s. f., art. dtimktterapia,
cels pr. m. k'el de utlo), g.-d. chirnioterapi| art.
g.-d. elui, pl. tei; f . cea, cltirnioterapiei
50
chinu (a -) vb., ind. prez, ciordr (a -) (fam.) vb.,
I sg. chinuiesc'/chinui, ind. prez. I sg. si 3 pl.
imperf. 3 sg. chinuia; ciordesc, imperf. 3 sg.
conj. pez 3 sd chiruioscd/ ciordea; conj. prez. 3
sd cldnuie sd ciord.eascd
ddps (angl.) s. n, pl. c/apvn crrca adv.; abr. cca./c.
cicatnce (cica-ti-ce) s. claustrofobie (cla-us-)
f., art. cicatricea, g.-d,. s. f., art. claustrofobia,
art. cicatric e i/c icaticii ;
pl. cic at ric e/c ic at ric i
cielon (ci-clon) s. n., pl.
cicloane
claxon s. n., pl, claxnne
cincisutelea (al -) (cinci
pron. in tempo rapid cliseu s. n., art. cli;eul;
cin) (cinci-su-te-lea) pl. cli;ee
num. m., f. a cincisutea; cl'toris s. n, pl. clitorisui
al D-lea./ al 500-lea, a clona (a -) vb., ind.
D-a, a 500-a prez,3 cloneazd
cincizecime (cinci-ze- clond s. f., g.-d. art.
ci-me) (cinci pron. in clonei; pl. clone
tempo rapid cln) s. f., clovn/(inv.) claun s.
9..-d. 3rt. c inc ize cim i i ; pl. m., pl. clovni/clauni
ctnctzectmt clujedn adj. m., s. m.,
cineast (cine-ast) s. m., pl. clujeni; adj. f.
pl. cinea;ti clujeand, pl. clujene
cinefil adj. m., s. m., pl. coace (a -) vb., ind.
cinefili; adj. f., s. f. prez. I sg. si 3 pl. coc,
cinefild, pl. cinefile I pl. coacem; imperf. 3
ciocolati s. f., g.-d. art. sg, cocea; perf. s. sg.I
cktcolntei; pl. cktcolate I
copsei, pl. coapserdm;
cioflingar (pop., fam.) conj. prez. 3 sd <tncd;
(t:kt-flin-gar) s. m., pl. imper. 2 sg, u)ace; ger,
cio.flingari cocdnd; part. copt
5l
coc -cola (bduturd) s. f., consulting (angl.) (pron.
(porlii) pl. coca-cola consaLting) s. n.
C-aca-Cola (ftrrnl, marcI) conptientiza (con-qti-
s. propriu f. en-ti-za) (a -) vb., ind.
cocedn s. m., pl, coceni orcz. 3 constientizeazd
cacktail (angl.) (pron. iontabil-gef s. m. (dar:
contabilului tdu ;ef), Pl.
co c t e il) I co cteil (c o c k-
contabili-Eefi
tatl/coc-teil) s. n., Pl. contciner (.con-tai-ne r)
co c ktai Iu r i/co cte i luri s. n., pl. containere
coferhi/cafer'ni s. f., g.-d. continua (a -) (con-ti'
art. c ofeine i/c afeine i nu-a) vb., ind. Prez. I 9i
coffee-brcak (angl.) (pron. 2 sg. conrtnui,3 conrtnud
cofibrec) (coJ-Jee-) s. n., (-ti-ru-A, I pl. continudm;
pl. cofJbe-breakuri conj. prez. I ;i 2 sg. .sri
cofinan!, (a -) vb., ind. continui,3 sg. sd con-
prcz. 3 coJinanleazd tinile (-nu-e); ger.
colesterol (co - le s -te - continudnd (-nu-And)
rol/co- le -ste - rol) s. m. contrdct-tip s. n., art.
colet s. n., pl. colete contractul-tip (dar:
contractul dcesta tip)',
comp4ct-disc s. n., Pl. pl. contracte-tip
compact-discuri; abr. cool (angl.) (fam.) (oo
cD (cit. sidi) pron. a) adi. invar., adv.
complicea (a se -) vb. toparti s.-f.. g.-d. art.
refl., ind. prez. 3 sg. se cope rlii/cope rtei; PI.
nmphr:e; pf.. complicut coperli/coperte
concfcv s. n,, pl. conclavui crpywriter (angl.) (pron.
confesa (a se -) vb. refl., copiraitiir) (co-py-w ri'
ind. prez. 3 se conJbseazi /ar) s. m., pl. t:opywriteri
confetti (-ti) s. f. pl. coroziv adj. m., Pl.
consultanfi s. f., g.-d. <rtrozivi; f . utntziv{ Pl'
art. consultantei coroz.iv e
52
cortex (scoa4a) s. n., pl. crucr2 (a se -) (a se mira)
cortexurt vb. refl., ind. prez. 3 sg.
cosmetizd (a -) vb., ind. se crucegte, imperf. 3 sg.
prez.3 cosmetizeazd se crucea; conj. prez. 3
cotd-parte s. f., art. sd se cruceascd
cota-parte, g.-d. art. Cucernicia Sa loc. pr.,
cotei-pdr;i; pt. cote-pdr1i g.-d. Cucerniciei Sale,
cotmbii (a -) (co-tro-bd- pl. Cucerniciile Lor
i) vb., ind. prez. I sg. cuiqodre (condiment)
co tro b di/c ot r o b di e s c,
imperf. 3 sg. cotrobdia;
(cu-i;oa-re) s. n. pl.
conj. prez. 3 sd cotrubdie/ culpabiliza (a -) vb., ind.
sd cotrobdiascd prez.3 culpabiliaeafi
Criciun s. propriu n., cum laude (lat.) (lau-
pl. Crdciunuri de) loc. adv.
cr.@ (a -) vb., ind. prez. curling (angl.) (pron.
3 creeazd, I pl. credm; cdrling) s. n.
conj. prez. 3 sd creeze; currjculum vitae (lat.)
ger. crednd; part. creat (ae pron. e) (vi-tae) loc.
creek (angl.) (ee pron. s. n.; abr. CV (cit. sivi)
l) s. n., pl. creekui (pron. curry (angl.) (pron.
cicuri) (cree-kuri)
cari) s. n,, art. curry-ul
cranur$ s. m, pl. oer*uryti
cutter (culi$ (angl.) (pron.
crispa (a se -) vb. refl.,
ind. prez. 3 se crispeazd catdr) s. n., pl. cuttere
croas4nt (croa-sant) s. cuvdnt-inarnte s. n., pl.
m., pl. croasanYi cuvinte-inainte
crucrt (a -) (a incruciga) CV (angl.) (cit. slvi) s. n.,
(rar) vb., ind. prez. I sg. m. CV-ul: pl. CV-ui
gi 3 pl. cnzczsc, imperf. cvart?t s. n., pl. cvarTete
3 sg. crucea; conj. prez. cyborg (angl.) (cy pron.
3 sd. cruceascd .sl) s. m.. pl. tyborg,i
53
D darwinicn (-ni-an) adj.
m., pl. darwinieni (-ni-
eni); f. daminiand, pl.
dr (liter[) (cit. de/dt) s.
darwiniene
m./s. n., pL. d/d-uri
de aceea (tempo lent)/
d'? (suner) (cit @ s. m, pl. d de-acrea (tempo rapid)
dar adv. loc. adv.
da'2(a -) vb., ind. prez. dealer (angl.) (pro,n. dildr)
I sg. si 3 pL. dau,2 sg. (dea-ler) s. m., pl. dealei
dai, I pl. ddm,2 pl. dayi, de asemenea (tempo
imperf. 3 sg. dddea, len t )/de - ase men ea
perf. s. 1 sg. dddai, I (tempo rapid) loc. adv.
pl. dddurdm, m.m.c.p. decartc vb., ind. prez.
1 sg. dddusem, I pl. 3 decarteazd
ddduserdm; conj. prez. decdtr adv. (i-a ddruit
3 sri dea; cond. prez. 3 mai mult ei - lui; n-au
ar da (in imprecalii) ajuns - patru)
daco-roman adj. m., s. decdt2 conjcl. (mai rnult
m., pl. daco-romani; aleargd - std)
adj. f., s. f. daco-ro- dedica (a -) vb., ind.
mand, pl. dnco-romane prez.3 dedicd
dance (angl.) (pron. degrade (de-gra-de) s.
dens) (dan-ce'1 s. n., art. il., art. degradeul; pl.
danc e -u I (pron. de ns ul) degradeuri
dancing (angl.) (pron. ddjh-vu (fr.) (pron.
dewing) s. n, pL dmringui dejavii) s. n.
dandy (angl.) @r'on. dcnni) de jur imprejzr loc. adv.
s. m., art. fuindy-ul; pl. de jur imprejznrl loc. pep.
dandy, arI. dandy-i demistifica (a -) vb.,
dare de mdnd (bogdfie) ind. prez. 3 demistificd
loc. s. f., g.-d. art. dirii demiarg (de-mi-urg) s.
de mdnd m., pl. derniurgi
<A
demzlt (odinioard) adv. 3 sd destdinuie/sd
(s-a finalizat demult; destdinuiascd
rdspunde la intrebarea: destzi pr. m. pl. (- frrc a;a),
cAnd?) f. dzsnb (gi cu valoare n.:
de mult (de vreme inde- a rdbtutt -), g.d. pl. m. .si
lungatd) loc. adv. (n-a f. destuloralac. m. a (la)
mnifo* de mult; rdspunde destui,f.a(la)desnle
la intrebarea: de cdnd?) (voai le de stuln ra/a de sni :
deocamdati (de-o-cam- s-a adresat destulora/
da+d) adv. la destui)
de plldi loc. adv. destzlr adj. m., pl.
derby (angl.Ydsrbi (cuni destui; f. destuld, pl.
de cdldrie, intrecere spor-
destule; g.-d. pl. m. si f.
tivd) s. n., art. derby-uU
de stu lor nepre-(antepus,
derbiul (der-bi-ul); pl. cedat de alt determinant
derby-uri/derbiuri
cu formd cazual[ marcati/
Derby (nume de loc) s.
propriu n. ac. m. a (la) destui, f. a
desEta (a -) vb., ind. pez.
(la) destule (voturile
I sg. desfdt,2 sg. de stu lo r e s tor
tine ri/ac
desfeyi, 3 desfatd; conj. destui tineri/a destui
prez.3 sd desfete tinei; s-a adresal destulor
design (angl.) (pron. tineri./acestor desai tincri/
dizain) s. n. la destui tineri)
desigru (a -) (livr.) vb., destrl2 (suficient de,
ind. prez. 3 designeaz.d aproximativ, relativ)
designer (angl.) (pron. adv. (- de curninli)
dizaindr) s. m., pl. desipei deunilzi (pop.) (de-u-
destdinul (a -) vb., ind. ndzi) adv.
prez. 1 sg. $3 pl. desdinui/ dezacord (de-7a-cord/
destiiinuie sc, imperf. 3 dez-a-cord) s. n., pl.
sg. de.stdinuia; conj. prez. dezacorduri
55
dezghe,tcre s. f., g.-d. art. dinamovist adj. m., s.
dezgheldii ; pl. dezghe1di m., pl. dinamovi;ti; adj.
dezinfecta (a J (a distuge f., s. f. dinarnovistil pl.
germenii patogeni) (de - dinamoviste
zin -fe c- ta/de z- in-fe t - t a1 dirt-track (angl.) (pron.
vb., ind. prez.3 tlefin- ddrt-trec) s. n., art. dirt-
fecteazd trackul (-tra-ckul)
dezordine (de - zo r- hle z- discount (angl.) (pron.
or-) s. f., g.-d. art. discauw) (dis-count) s. n.,
dezordinii ; pl. dezo rdini pl. discounturi
diagnostic (di - a g- nos - dis-de-dimineati adv.
tic/di-a-gnos-tit ) s. n., disear5/deseari adv.
pl. diagnostice dispdrea (a -) vb., ind.
diaspord (di-as-po- rd/ prez. I sg. si 3 pl.
di-a-spo-rd) s. f., g.-d. dispar,2 sg. dispari, 1
arI. diasporei pl. dispdrem; ger. dis-
dicotiledonati s. f., g.-d. piirdnd; part. dispdrut
aft. dicotiledonatei; pl. DJ (angl.) (pron. digei)
dit:otiledonate s. m., art. DJ-ul; pl. DJ,
diesel (motor) (germ.) art. DJ-ii
(pron. diz.dl) (die-sel) dailea (al -) (do-i-lea/
s. n., pI. diesele doi-lea) num. m., f. a
Diesel (nume de penoand) doua; al Il-lea/al 2-lea,
(germ.) (pron. diz.dl) a II-a, a 2-a
(Die-sel) s. propriu daisprezece (dois -p re - 7e -
dili (a se -) (fam.) vb. ce/doi-spre-z e-t'e) num.
refl., ind. prez.3 sg. se m, f. doudsprelece (do-
dile;te, imperf. 3 sg. se ud s - p r e - ?.e - c e/do - ud-
dilea; conj. prcz. 3 sd spre-ry-ce); l2/XII
se dileq.scd doisprezecelea (al')
dinadins (di-na-dins/ (tl o is - p r e - /d o i -.s p r e -)
dirt-a-dins) adv. num. m., f" a doudspre-
56
Ze ce d (do - uds - pre -/do - E
ud-spre-); al Xll-lea/al
l2-lea,aXII-a,al2-a et (liter[) s. m./s. n., pl.
donjuan (tip uman) (rlon- e/e -uri
ju-an) s. m., pl. donjuani d (sunet) s. m., pl. e
Don Juan (personaj) d vb. v. fi
(Ju-an) s. propriu m. e4lee intgrj.
dostoievskian (- ski- an) E (aditiv alimentar) s. n.,
adj. m., pl. dostoievski- art. E-ul; pl. E-uri
eni; dostoievskiand, pl. ea (pron. ia) pr., g. ei
dostoievskiene (pron. lei); d. acc. ei,
neacc. ii i, i- (i-am dat),
dzblu-decimetru (du-
-i (ddndu-i), -i- (ddndu-
blu-de-ci-me-tru) s. m.,
i-se); ac. acc. ec (prep. +
art. du b I u- de c ime t ru I ; ea), neacc, o, o- \0-
pl. dublu-decimetri, art. nvalA, -o (atn dat-o), -0-
dublu-decirnetrii (da-o-ar); pl. e/e (pron.
fupdanfuza(-mia za) frv. iele), g. Ior; d. acc. br,
dup5.-amiazdt (-mia- neacc. le- (le-am dat), -le
zd) adv.; abr. d.a. (dd-le), -le- (da-le-ar), Ii,
dup6- amiaztr2 (- tn i a - zd ) li- (li-i dd), -li- (ddnrlu'
s.f., at dupa-rnniaza g.4. li-se); ac. acc. e/a (prep. +
art. du p d- arnic zil Cmie-) ; ele), neacc. le, Ie- (le-un
pl. dupd-amiezi, art. dat), -le (dAndu-le), -le-
dupd-atniezile (da-le-ar)
duty-free (angl.) (pron. ecologist adj. m., s. m.,
diutiJrt) s. n., duty- pl. ercktgi;ti; adj. f., s. i
^tr.
- ul ; pl. duty -.f ree -uri e <n kt gistri, pl. e ut kt giste
Jiee
einstein (unitate de mi-
suri) (pron. aitrstttirt)
(eirrsteirr) s. m., pl. eirLttehi
5'7
Einstein (nume de persoa- f., s. f. estgetmand, pl.
nn) Genn) (I[.ot ain;tain) est-8eftnQne
(Ein-stein) s. propriu drnmck (angl.) (tft pron
EKG (cit. ecaghe) s. n., t) (ethrn) s. n, ut etltna-
pl. EKG-uri rockul (eth-no- ro-ckul)
el (pron. tel) pr. m, g, lui; euro (e-u-ro) s. m., pl.
d, acc, lui, neacc, ti, i, i- euro; abr. EUR
(i-an dat), -i @,Annu-i), -i-
Bvul Mediu s. propriu n.
(ddadu-i-se); ac. acc. el
(prep. + e[), neacc. il, l-
(l-a dat), -l @annu-\ -L F
(da-l-ar); pl. ed (pron.
iei); g. lor: d. acc. lor, F (liter[) (cit. ef/fe/f) s,
neacc. le, le- (le-arn dat), m.ls. n. pl. f/f-uri
-le (dd-le), -le- Qlindu- f Gune| (cirfi) s. m., pl./
le-o), li, li- (li-i dn, -n- fabula (a -) vb., ind.
(dAndu-li-se); ac. acc. ei prez. 3 fabuleazd
(prep. + ei), neacc. ti, i- fair (angl.) (pron. fer)
(i-am dat), -i @Andu-i), adj. invar., adv.
-i- (da-i-ar) fast-food (angl.) (pron.
e-mail (angl.) (pron. fasfud) s. n., pl. /a.rt-
imcilfimeil) s. n., (mesaje) food uri (fas t -foo- du r i)
pl. e-mailuri (e-mai- Iuri) fecal (produs -) adj. m.;
Eminenfa Sa loc. pr., pl. f. fecale
g-d. Eminenyei Sale, pl. Fecioara (- Maria) s.
propriu f., g.4. Fecilnrei
Eminenpele Lor
Maria
en d6tail (fr.) (pron. feedback (angl.) (pron.
dtletai, i = semivocald) (feed-back) s. n.,
(+ail) loc. adj., loc. adv. fidbet')
pl. .l'e e dbac kuri (fe e d-
eros (libido) (livr.) s. n. btt- tkuri)
est-german adj. m., s. fi (a fi) vb., ind. prez. 1
m., pl. est-gennani: adj. sg. si 3 pl. sunt, neacc.
58
(pop.) -s (mi-s, a;tia-s), flarnenco (dans) (hisp.)
(reg.) ts, 2 sg. a;ri (e pron. s. n., art, flamencoul
ie), 3 sg. este (e pron. flash (angl.) (pron. fle;)
ie), neacc. e (pron. ie), s. n., art. flash-ul; pl.
(fam.) -i (asta-i), (reg.) flaslt-uri
ii, I pl. suntern, 2 pl. flashtrack (angl.) (pron.
sunte{i; imperf. I eram, fle;bec) Ulash-back)
2 sg. erai,3 sg. era, 2 pl. s. n., pl. flashbackuri
emlL 3 pl. erau (e pron. (-ba-ckuri)
ie), pert. s. I sg. fusei/ floarea-soarelui
(plant[) s. f. art., g.-d.
fui, I pl. fuserdm/furdm,
m.m.c.p. I sg. fusesem, art. florii-soarelui
I pI. fuseserdm; conj. fiihn (germ.) (pron.
prez. I sg. sdfiu,2sg.sd fdn) s. n., (aparate) pl.
fii,3 sdfi.e; cond. prez. 3 fthnuri (fdh-nuri)
fr- folk
(angl.) adj. invar., s. n.
ar rtl$n imprecalii)
folkist (fam.) s. m., pl.
ar; imper.2 sg. Jii, neg.
nu fi, pl. (nu) fili; ger. fttlki;ti
formatdre s. f., g.-d. art.
liind (fi-inA; pafi. fost fo rmatdri i ; pl. .fo rmatd ri
fifty-fifty (angl.) adv.
fotoluminescenldl
filosofa/filozota (a -) fotoluminiscen!5 s. f.,
vb., ind. prez.3 filoso- g.-d. art. .fotolumines-
feazd/filoz.ofeazd cenyei/fotoluminis-
fitness (angl.) s. n., art. cenyei; pl. fotolumi-
.fitnessul ne s ce n1 e/fu t o I um ini s c enl e
five o'cbck (angl.) (pron. fotomodel s. n., pl.
.faivocloc) s. n., pl. five .fotomodele
o't'lockuri (-ckuri) fraudare (f ra- u-da- re)
flagel' (bot., zool.) s. m., s. f., g.-d. art..ftauddrii;
pl. .flaq4eli pl. Jiauddri
flagel'z (bici, calamitate) friteuzi (fr.) (pron.
s. n., pl. .flageluri ,f ritdzdl (ri-teu-zri) s. f.,
59
g.-d. art. friteuryi; pl. get-begst (pop.) adj. invar.
friteury gatter (angl.) (pron.
fiiher (germ) (pron. firrir) ghetdr) s. n.
(fiih-rer)
s. m., pl. fiihrei gheiEd (ghei-Ed) s. f.,
fall-time (angl.) adj. arl. ghei;a, g.-d. art.
invar., adv. ghei;ei; pl. gheiqe
fundal s. n., pl. fundaluri ghinion (ghi-ni-on) s.
funeralii s. n. pl., art. n., pl. ghinioane
funemliile (-li-i-le) gill-box (angl.)/gilbox
s. n., pl. gill-boxuri/
G gilboxuri
globaliza (a -) vb., ind.
prez.3 globalizeazd
gr (literi) (cit. ge/ghe/gi) golaveraj (go-la-ve-
s. m./s. n., pl. g/g-uri
raj/gol-a-ve-raj) s. n.,
d Gunet) (cir S0 s.tn, pl.g pl. golaveraje
gabonez (referitor la
gratis adj. invar., adv.
Gabon) adj. m., s. m., pl.
gabonezi; adj. f., s. f. griil n, pI. gillui
(angl.) s.

gabonezd, pl. gaboneze grizzly s. m., pl. griz.-


gadget (angl.) (ga-dget) zly, ar. gizzly-i
s. n., pl. gadgeturi grrrl-cdsci (persoand)
gagrc5 (fam.) s. f., g.-d. (pop., fam.) s. m. ;i f.,
art. gagic'ii; pl. gagici g.-d. lui gurd-cascd; pl.
gay (angl.) (pron. gltei; gurd-cascd
j = semivocal5) s. m., art. garu (livr.) s. m., art.
gay-ul; pl. gay, art. gay-i gurul; pl. guru
genddc-de-bucitA rie guvern s. n., pl. guveme
s. m., pl. gAndaci-de- (du: Guvemul Romdniei)
but'dtdrie grtyanez (referitor la
genood s. n., pl. geruxfule Guyana) adj. m., s. m.,
gentibm ( ge n-t i- k nn/gen- pl. guyanezi; adj. f., s. f.
til-qrn) s. m., pl. gentilo,ni guyotezd, pl. guyurcz.e
60
H hard rock (angl.) s. n.,
art. hard rockul
hawaiian adj. m., s. m.,
ht (literi) (cir. Iw{ht) s. pl. Inwaiieni; adj. f., s. f.
m./s. n., pl. h/h-uri Inwaiiani, pl. Iwwaiiene
h2 (sunet) (cit. fti) s. m., hdis interj.
pl. ft hunorwdsm,pl. luwri<i
habsburgic (lmb-sbur- hermafrodit (her-ma-
g ic/l nb s- b ur- gic) adj. m' o - di t/lt e rm - a-.fr o - dit)
pl. habsburgici: { fr
adj. m., s. m' pl. Ircrma-
habsburgicd, Pl. frodili: adj. f ., s. f . lrcrmn-
habsburgice
Habsburgic (Imperiul -)
fr oditd, pL. h e rmafrodit e
heterosexudl (he-te -ro -
(H ab ic/H ab s - bur-
-s bur- g
se-xu-al) adj. m., s. m.
glc) s. propriu n. pl. lrcterosexaali; adj. f.,
hacker (angl.) (pron. s. f. lrcterosexuald, pl.
hecdr) (ln-cker) s. m., Ircterosexunle (he-; e =
pl. hackeri accent secundar)
halogen adj. m., s. m., hrndi (limb?) s. f.
pl. halogeni; adj. f. hiperboliza (a -) vb,, ind.
lmlogend, pl. halogene prez.3 hiperbolizeazi
harnburger (an$.) (a gon hiperrnarket s. n., pl.
ri) s. m., pl. lwnburgeri lipennarketuri
handicapat adj. m., s.
hit s. n., pl. lrituri
m., pl. handicapaYi; ad| hitlerist (hi- tle - rist) adj.
f., s. f. handicapatd, PL. m., s. m., pl. hitlei;ti;
ltandicapate adj. f., s. f. lritleistd, pl.
happy-end (angl.) (Pron. litleriste
lupienl) s. n., art. IwPPY- HfV s. n.
endul; pl. happy'enduri holocaust (ho - Io - caust)
Ilarap-Alb s. proPriu m. s. n., pl. ltolocausturi
hard disk (angl.) s. n', homosexual (ho-mo-
pl. hard diskuri se-xu-al) adj. m.. s. m.,
trI
pl. lnmosexuali; adj. f., ici-colo adv.
s.f. ltomosexuald,pl, icon (simbol grafic) s. n.,
homosexuale pl. iconuri
horroil (angl.) adj. invar. iconostas (i-co-nos-tas/
horrof (angl.) s. n., art. i-co-no-stas) s. n., pl.
lnrrorul; pl, lnrror lconostase
hotdog (angl.) s. m., afi. icrd, (i-crd) s. f., g.-d.
hotdogul; pl. hotdogi arl. it:rei; pl. icre
hofine (i = sernivaald) s. f. idee s. l, aat. ifueo. g.-d.
IlristoJCristos s. propriu arl. ideii: pl. idei, art.
m.; inainte de -, dupd - ideile (i-de-i-le)
abr. t.H., d.H. inch (angl.) s. m., art.
hybris (gr.) (y pron. ii"/ inch-ul; pl. inchi, art.
i) (hy-bris) s. n. inchii; abr. in
indo-europecni
I (limbd) (in - do - e - u - r o -
pea-nd) s. f., g.-d. art.
ir (literd) s. m./s. n., pl. indo-europenei
i/i-uri infarct s. n., pl. infarcte
i'z (sunet) s. m., pl. i (in-Jarc-te)
i3lii interj. infrastructuri (in-
i4, -i, i-r -i- pr. v. ea, el J7 a s - t ru c - t u - r d/in -fr a-
iarna adv. struc-tu-rd) s. f., g.-d.
ibaro-american adj. m., arI. infrastructurii; pl.
pl. ibero-americani; f . infrastructuri
ibero-americand, pl. inox s. n.
ibero-americane input (angl.) s. n., pl.
ibrdem (at.) (i-bi-den/ib- inputuri
idem) adv.; abr. ib./ibid. invrt (cadru in film) s.
ice tea (angl.) (pron. n., pl. inserturi
aisti, i = semivocald) s. insiprd adj. m, pl. iwipizi:
n., a{. ice-tea-ul f. insipidd, pl. insipide
62
lit.' fiz.) (t-
intelect s. n., pl. intelecte ionicr (arhit.,
intelectualitate (lz-re- o-nic) ad1. m., pl. ionici;
leclu-a-li-tale) s. f., g.-d. f. ionicd, pl. ionice
art. intelectuulitdtii ionicr (stili i-o-nicl s. n.
interglaciafie. (' c i a - i.- le (cir" arft"r, I = semivocald)
1

etlinterglacia(iane (-r'i s.-n.. an. Ie-ut: pl. Ie-ui


Lt-li'u ne\. t, s. m.. pl. in;i
i.n t e r s a (,t
.,"_1;
!,
-.. irist(planDl
:!.:: :n ),
interglacnltunea' g.-a'
:
\..-
r.rid lnnmUrana u o.t iuto;"
i:rfragmd) s. n.. pl. inslrn
arl. interplacialiei"/inter' :l'
itemr (tat.) adv.
i:iiii",iiit,-i-.'
'"''r'"i ;;;;,-
"r'"i o'1 i i t item2 s' m/s' n" pl'
'interplatiatiuni, a.t. itemi/ilemuri/iteme
interilaciafiile (-ti-i'tc\/ izotop s' m ' pl' izotopi
inteiglaciuyiunile izvori (a -) vb.' ind prez'
interioriza (a -) ('ri-o- 3 sg. i7vofi;te, imperf' 3
ri-za) vb., ind. prez. 3 sg. izvora, perf. s. 3 sg.
interiorizeazd iz.vori, 3 pl. izvorird,
internet s. n. m.m.c.p. 3 sg. izvordse;
Interpol_s. propriu.n.
-).
conj. prez.3 sdizvomscd:
intravilcnr (t9re1 spa,tl.u ger.-izyoftnd: p^rt. izvofrt
adj. m.; pl. f . intravihne
intravilan2 s. n.
inutil (i-nu-til/in-u-til) I
adi. m., pl. inutili: f.
inirild. oi. inutile fl 0iter[ts' nJs.n..pl'if-ui
inventa (i -) vb., ind. prez. i2 (sunet) s. m', pl. i
3 inttenteazd/inventd imbdcsire s. f., g.-d. art.
in vitro (lat.) (vi-fto) imbAcsirii
loc. adj., loc.adv' irnbrdciminte s. f., g.-d.
in vivo (lat.) loc. adj., art. imbrdcdmintei/
loc. adv. inbrdcdminlii; (straturi
de matoial) pl. ftmbtufimini inilpmea Sa (inv.) loc.
impitrit adj. m., pl. pr.,€.-d. Indltimii Sdle;
impdtrili; f . itnpdtritd, pl. Iniltimile Lor
pl. itnpdtrite incontinuu (tn-con-ti-
impelila (a se -) (inv.) nu-u) adv. (rAdea -)
vb. refl., ind. prez. 3 se in continuu (con-ti-nu-u)
tmpetileasi prep. + adj. (- prog.res)
impielitat adj. m., pl. increde (a se -) vb. refl.,
impie liyayi ; f . tmpieliTatd, ind. prez. 3 sg. se furrede,
pl. tmpieliyate I pl. nc incredaq'tmprt.
impotriva (tm-po-tri- 3 sg. se tncredea, perf. s.
va) prcp. (- lui) 3 sg. se furre7u; conj. prez.
impotrivd (trn - p o -t ri - 3 sii se tncreadd; ger.
vd) adv. increzAndu-se; part.
impotrr'vi- (tm- p o - t ri -
tncrezut
v d) pr ep. (tmp ot riv d- i)
indoi' (a -) (a impdturi,
impotrivi (a se -) (tm-po- a incovoia) vb., ind.
ftivi) vb. refl., ind. prez. prez. 1 9i 2 sg. tndoi,3
3 sg. se impotrive;te,
indoaie, imperf. 3 sg.
imperf. 3 sg. se inpottivu;
indoin; conj. prez.3 sd
conj. prez. 3 stise
tndoaie
impotriveascd
inapoi (i- na- p oi/in- a -
indoi'z(a -) (a dubla)
poi) adv. vb., ind. prez. I sg. gi 3
inapoiat (t-na-po-ia/ pl. tndoiesc, imperf. 3
in-a-po-ia) prep. (- /nl) sg. indoia; conj. prez.
inapoio'z (a -) (t-na- 3 sd tndoiascd
po ia/in- a-po - ia) vb.,
-
indoi3 (a se -) (a ezita)
ind. prez. 3 inapoiazd, vb. refl., ind. prez. 3 sg.
I p|. tnapoiem; conj. indoieEte, imperf. 3 sg.
prez.3 sd tnapoieze; se tndoia; conj. prez. 3
ger. tnapoind sd se indoiascd
64
ingAmfa (a se -) vb. t;i tnsu;ea; conj. prez.
refl., ind. prez. 3 se 3 sd-;i tnsu;eascd; ger.
ingdmfeazd/se ingdmfd tnsuEindu-Ei
lnmit adj. m., pl. trunii;i; insutt adj. m, pl. tnsutiyi;
f . inmiitd, pl. inmiite f. tnsutitd, pl. tnsutite
innegri (a -) (tn-ne-gri) insufir adj. pr. m. (tu, yie,
vb., ind. prez. I sg. gi 3 pe tine -); f. insdyi (tu, pe
pl, tnnegresc, imperf. 3 tine -), g.-d. inseti (a fetei
sg. innegrea; conj. prez. tale -, yie -)
3 sd tnnegreascd insufi'? (inv.) pr. m.; f.
innoda (a -) vb., ind. insdyi, g.-d. inseli
prez. I sg. tnnod,2 sg. ilrqinet adj. pr. m, (noi,
tnnozi, 3 tnnoadd noud, pe rni -)i f. insene
inna'(a -) vb., ind. prez. (noi, noud, pe noi -)
I sg. Ei 3 pl. tnnoiesc, @ld fnv.) pr. rn;f .tnsme
imperf. 3 sg. tnnoia; ingrgi' adj. pr. m. (ei, Ior,
conj. prez. 3 sd tnniascd
pe ei -); f. tnse;i"/tnsele
(ele, lor, pe ele -)
inota (a -) vb., ind. inqiqi'? (inv.) pr. m.; f.
prez.3 tnoatd
?nse;i/tnsele
insul (in: tntr-insul, inqivir adj. pr. m. (uol,
dint r-tnsul, print r-tns ul1
voud, pe voi -); f. tnsevd
pr. m., pl. in;ii; f . insa, (voi, voud, pe voi -)
pl. tnsele
insugil adj. pr, m. (el, @v#fnv.)pn m;f.tnsevd
intdit adv.
lui, pe el -);f.insdEi (ea, intii2 num. m. Qtremiul
pe ea -), g.-d. inse;i (a -/l). afi. tntAid ( premiu),
fetei ei -, ei -) pl. tntdi, infiii; f .
insuEi2 (inv.) pr.. m.; f. intd i/intdia ^rt.(c lasa/c la-
insd;i, g.-d. inse;i sei -), arl. tnthia (- ckt^s\,
insugi3 (a-si -) vb. refl., g.-d. intdii (- clase), pl.
ind. prez. 3 sg. i,ri hfii, art. tntdile, g.-d.
tnsup;te, imperf. 3 sg. pl. m. si f. tntdiktr
65
intotdeauna/totdeauna g= reda't in ortografia
adv. romdneascdpring + a)
intreprindere (in-tre- Qa-cuz-zi) s. n.
prin-de-re) s. f., g.-d. jeans (angl.)/jeanqi fea
art. tntreprinderii; pl. pron. gi) s. m. pl.
tntreprinderi jeep (autoturism) (angl.)
intru prep. (pron. S,p) s. n., pl. jeepui
intr-un prep. + art.ladi. {pron. gipuri) Qee-puri)
pr./num. jertfi (a -) Qert-fi) vb.,
intrlrna (mereu) (in- ind. prez. 1 sg. 9i 3 pl.
tru-na) adv. (cite;te -) jertfesc, imperf. 3 sg.
intr-una (in una) prep. + jertfea; conj. prez.3 sd
wn lp. (trur-wa singurd. jertfeascd
tntr-una din luni) jogging (angl.) (pron.
invlz (a -) (in-vi-a) vb., goghing; go-,9=rcdat
ind. prez.I sg. tnviifinvizz" in ortografia romdneascd
2 tnvii/inviezi, 3 tnvie/ prin g + e) s. n., art.
tnviazd, I pl. inviem (tn- joggingul
vi-em); conj. prez.3 sd joi s. f., afi. joia; g.-d.
invie/sd invieze; Eer. joi, g-d. art. joii; pl. joi,
tnviind (tn-vi-ind) art. joile (jo-i-le)
jaint-venture (angl.)
Qoint-ven-ture) s. n., pl.
J joint-venture
jongla (a -) vb., ind.
j'0itertr) (cit. je/jt) s. m./ prez.3 jongleazd
s. n., pl. j/j-uri Joute (fr.) (prvtn. jut) (jou-
fjackpot
GuneD (cit. "ll) s. rn, pl. "l /e) s. rn, pl.7balr'; simb. J
(angl.) (pron. jumping (angl.) (pron.
gecpot) (jack-pot) s. n., gamPing,S=redatin
pl. jackpoturi ortografia romAneascd prin
Wni(an$.)r6mt guzi g + e) s. n, a{L jutnpingul
66
jzne-prim s. m. kirgdz (referitor la
jurl (urat) (inv.) s. m., Kdrgdzstan) adj. m., s.
pl. juri m., pl. kdrgdzi; adj. f .,
juf (imprejurime) s. n. s. f. hhrgftzd, pl. kkrgdze
jur3 (iurdmdnt) (pop.) ketchup (angl.) (pron.
s, n., pl. jururi checap; -cap, c este redat
jrwn (a -) vb., ind. Prez. in ortografia rom6neascd
3 jurizeazd pin c + e) (kztchq) s. n,
jur-imprejar loc. adv. art. ktchupul
jur-ftnprejaru- loc. prep. kil (pop.) s. n., pl. lzle
(jur-tmprejuru-i) kilo s. n., pl. trlo
jur-imprejzrul loc. ptep. Wmn(ki-lo-gran)s.rt,
juxtapane (a ) vb., ind. pl. kilogtune; simb. kg
prez. 1 sg. si3 pl. junapa kilogram-forfi (ki-lo-
2 sg. juxtapui, I pl. gram-for-pd) s. n., art.
juxtaptnem; conj. Prez. kilogramul-forpd; pl.
3 sd junapni; ge'. jufre- kilo Smme-fu rlti; simb. ftgf
punfrnd; part. juxtapus kflojoule (fr.) (joule gon
tuD (ki-b-jou-k) s. rrl, pl.
kilojouli; simb. kj
K kilowa{t s. n,d. kilowati;
simb. klV
k (cit. ca/capa) s. m-/s. n., kilt s. n., pl. kilturi
pl. Ak-uri (cit. ca-uri) kinetoterapeut s. m.,
kaizer' (impdrat) (germ.) pl. kinetoterapeuyi
(a pron. d) (kai-z.er) s.
m., pl. kaizeri
kit s. n.. ol. Wuri
ls'wit (pa$iie) s. f., pl. ftiwi
t<aizbt' (alimenO (germ.)
(e pron. d) (kai-zer) s. n. hwF (fruct) s. n., pl. kw
kalst adi. invar. knockout (angl.) (pron.
kalu2 s. ;r., art. kakiul cnocaut/nocdut) (kno-
kalaEnikov s. n., pl. tkout/knock-out) s. n., pl.
kula;nikovuri knockouturi; abr. k.o.
67
lrmockdown (angl.) (gon. layoutul,' pl. layouturi
cnocdaun/nocdaun) tifal- (a se -) vb. refl.,
(knock-down) s. n., pl. ind. prez. 3 sg. se ldfdie,
lomckdownui; abr. kd. imperf. 3 sg. se ldfdia;
kosovar (referitor la conj. prez. 3 sd se ldfdie
Kosovo) adj. m., s. m., led s. n., pl. leduri
pl. kasowri; adj. f., s. f. legina (a -) vb., ind.
kosovard, pl. kosovare prez. I sg. legdn,2 sg.
Kuwait (pron. Kuveit, i = legeni, 3 leagdnd; con1.
semivocaltr)/Ifuweit (Kz- prez. 3 sd legene
waitlKu-weit) s. Fopriu 1 lesbianr (referitor la
kuwaitian l wai pron. Lrskx) (la-bi-an) adj' m"
vei, i = semivoCald)/ s. m., pl. lesbieni (les-
kuweitian (+i-an\ adi. bi-enit: adj. f., s. f. /es-
m., s. m., pl. kuwaitieiil biand' pl. lesbiene
kuweitieni (+i-enj): adi. lesbian2 (referitor la
f., s. f. kuwaitiand/ lesbianism.) (les-bi-an) adj.
kuwai- m.; adj. f., s.f. lesbiand,
kuweitiand. ol.
tiene/kuweitiine pl.lesbiene (lestbi-e-ne)
Uber-arbitru (ar-bi-tru)
r s. n.. ar'.. Iiberul:arbitru
D (dar: liberul sdu urbitru)
liechtensteinian (refe-
ll (literd) (cil. eUle/li) s. m./
ritor la Liechtenstein)
s. n.. pl. Ul-uri (pron. lihtdn;tainian)
lz (sunet) (cit. li) s. m., pl. 1 (-ni-an) adj. m.. s. m.,
l-, -1, -l- v. el pl. liechtensteinieni (-ni-
fabintts. n , pl. labirituui eni); adj. f ., s, f ,

fampant Qxtrol -) adj. m. lieclttensteiniand, pl.


laptop (angl.) (pron. Iiechtensteiniene
Icptop) s. n., pl. lupnpuri Ufting s. n., pl. liflinguri
layout (angl.) (rlnon hiaU lighean s. n., pl. ligheane/
I = semivocald) s. n., art. Iiglrcne
68
lilar adj. invar. a in tempo lent, rea irt
lil,a2 s. n., art. lilnul tempo rapid, unde e =
link (angl.) s. n., pl. dnturl semivocald) loc. s. f.,
linoleum (li-no-le-um) afi . luarea-aminte, g.-d.
s. n., art. linoleumul; Pl. arl. ludrii-aminte
Iinoleumuri luxos adj. m., pl. luxo;i;
lista (a -) vb., ind. prez. f. Iuxoasd, pl. Iuxoase
3 listeazd
literar-artistic adj. m., M
pl. literar-artistici; f .

literar-artisticd, pl. mt (iteri) (crt. em/me/mf)


Iiterar-artistice s. m./s. n., pl. m/m-uri
live (angl.) (pron. Iaiv, rtr(slrs)(cirmOsm"pf lz
I = semivocali) adj. Machiavalli (nume de
invar., adv. persoand) (it) (Ma-chia-)
lrving-room (angl.) (oo s. propnu
pron. a) s. t., pl. living' madam (- + nume de
roomuri (-roo-muri) familidprenume f.) (fam.)
lobby (angl.) s. n., art. s. f., g.-d. lui madam
Iobby-ul maidanez (fam.) adj. m.,
locoterunt-colonel s. m., s. m., pl. maidanezi; ad|
pl. locotenenli- co lonei : f., s. f. maidanezd, pl.
abt. lt.-col. maidaneze
logo s. n., arl. logoul; Maiestzte/Majestdte (ter-
pl. Iogouri men de adresare) s. f. voc,
londonez adj. m., s. m., mai-multc-perfect s. n.,
pl. landaruzi; adj. f., s. f. art. mai-mult- c a- pe rfe ct ul
londanezd, pl. londonery make-up (angl.) (pron.
look (angl.) (pron. /uc) meicap, i = semivocald)
s. n., pl. lookuri (pron. s. n., art. make-upul; pl.
Iucuri) (loo-kuri) make-upuri
fnare-aminte (lu-a-re' nan (angl.) (pron rof s. n.,
a-min-te) (re-a pron, re' pl. malluri (pron. moluri)
. b9
rmnager/rnarurger s. m., mAine-poimAine
pl. manageri/manageri (curdnd) loc. adv.
maramuregean adj. m., meur/al meur adj. pr.
s, m., pl. maramu-re;eni; m. (prietenul meu/un
adj. f., s. f. maramure- prieten al meu, al meu
Eeani, pl. twramure s e ne prietm; prietenului meu/
rnarker (qeion) (ngl.) (er unui prieten al meu), pl.
pron. dr) s. n, pt. mnrkere mei./ai mei (pietenii mei/
mass-madia (presd scrisd ni;te prieteni ai mei, ai
qi audiovizuald) (-me- mei prieteni; prietenilor
dia) s. f. (o - indepen- mei/unor pieteni ai mei);
dentd). afi. mass-media f. mea/a mea Qtrietena
(- acfiioln,9.4. at mass- mea/o prietend a mea,
ncdiei (pin intemzdir.rl -) a mea prietend), g.-d.
mdsterl (absolvent de mele/a mele Qtrietenei
mastemo s.rn,pLmastei meWwwi piame a mele),
nusterr (masterat) s. n., rcUale rub (prizmeb
fl,.
pl. mastere mele/ni;te prietene al€
maximumr adv. ( trei\ mele, ale mele pietene;
rnaximum'0a -) loc. adv. prietenelor mele/unor
rnaximum3 s, n., art. prietene ale mele)
maximumul meu'z (aI ) pr. m (prieterul
maxi-taxi s. n., pl. tdu e dentist, al meu e
maxi-taxiuri direaor), pl. ai mei, g.-d.
mayal (nume etnic) adj. alor mei; f. a mea, pl.
m. sif., s. rn sif.,pl.mnya ale mele, g.-d. alor mele
maya'2 (limbE, concept miliardr (un -) (mi-li-
filosofic) s. f., g.-d. art. ard) num.
mayet millrrd (mi-li-ard) s. n.
Mina Sa (inv.) loc. pr., @rirul - dz lcfl,p\ miliardz
g.-d. Mdriei Sale; pl. miliardelea (al + num. +
Mdiile Lor mi li a rd e Ie a) (referitor la
70
miliarde) (mi- li-ar-de- morse (aparat, ststem,
lan) n:m m (al fuvri niliar- alfabet) s, n.
delea etc.), f . a ... miliarda Morse (engl.) (pron.
(.a doud miliarda eIc.) rr,rors) (nume) s. propriu
millzrdulea (al -/al un') motto s. n., arI. mottouL;
(referitor la un miliard) pl. mottouri
num' m.,
(mi- li-ar-du- Iea) multimedia (mul-ti-me-
f. a miliardo/a o miliardn di-a) ad1. invar.
milianl (un -) (mi-li-on) muschetar/mutchetar
num. s. m., pl. muscltetari/
milion2 (mi-li-on) s. rt. muscltetari
bi), milio@e mui'i"at 6pe"tu-D (angl.)
{prirun de Pl.
(pron. miuficdl; miu-, i
milionulea (al -/al un -)
(referitor la un milion) = semivocal[) s. n., pl.
musicaluri
(.mi-Ii-o-nu-lea) num. m',
mrisli (germ.) s. n. Pl.
f. a milirnna/a o militnna
migtol (arg.) adj. invar'
migto'? (arg.) s. n., art. N
mi;toul; pl. mi;touri
miting s. n., pl. mitinguri n' (literd) (cll.. en/ne/nt)
modelling (angl.) s. n., s. m./s. n., pL. n/n-uri
art. modellingul n'(surrt) (cit nl) s. rn, pl. n
modern/modam s. n., Pl. naiba (fam.) s. m. art.,
modemuri/rnodemuri// g.-d. art. naibii
modeme/modeme nailon (nai-lon) s. n.,
mohican adj. m., s. m., (sorturi) pl. nailonuri
pl. mohicani; adj. f., s' i NATO/N.A.T.O. s.
mohicand, pl. molticane propriu n.
mondializa (a -) (mon' na!ional-socialist (na'
dia-li-za) vb., ind. Prez. -o -nal- so- ci-a-lisr) adj.
7i
3 mondializeaz.d m., s. m., pl. naYional-
ffi4l-r.,flnwuloguri sociali;ti; adj. f., s. f.
'7 1
na{ional- socialistd, pl. urAtd ;i nu e nici o
nalional-socialiste femeie incultd)
necrolag (ne - r: ro - lo g) nici o'zconjcl. + num.
s. n., pl. necrologuri (n-am nici o pensuLd,
negrf (ne-gru) adj. rn., nici mai multe)
s. m., art. negrul, pl. niciodatE (in niciun
negri, art. negrii; ad| f. moment) (ni-cio-da- td/
neagrd, pl. negre nicio-da-td) adv. (- n-a
negru2 (ne-gru) s. n., qtiut cum sd se cotnporte)
arI. negrul nici odati (nici cindva)
negru-de-fam s. n. conjct. + adv. (nu l-am
nepotism (fam.) s. n., crewt -, rw-l cred nici azi)
pl. nepotisme nici o dati conjcl. +
nepasd msn (@or-) (pop.,
num. (nu a venit azi -,
fam.) loc. adj., loc. adv. nici de doud ori)
ni ciun (ni c i un/n ic i un)
nescafe s. n., art. adj. pr. m" g.-d. niciunui,/
ne s c:afe ul ; (por!n, sorturi)
pl. nescafeuri
niciunui; f. nicio (ni-
nestemati (nes-te-ma-
cio/nic i- o), g.-d. ni t: i une i/
ntclune,
tii/ne-ste4na-td) adj. f., nici unt adv. + art, (nu
s.f., pl. nestemete e prost si nu e nici un
neutron (ne-u-tron) s, om incult)
m., pl, neutroni nici un2 conjc!. + num.
newton (unitate de (n-am nici un.frate, nici
mdsurd) (.pron. niuton, mai mulyi)
i = semivocald) s. n., pl. niciana pr. v. niciunul
newtoni; simb. N nici anar conjct. + num.
Newton (nume) (engr.; (nici utn, nici mni multe)
(pron. niutrtn, i = semi- nici zna2 conjct. + pr.
vocal5) s. propriu (nici una, nici alta)
nicio adj. pr. v. nrciun nici unu conjcl. + num.
nici or adv. + art. (nu e (nici unu, nici mai multi)
72
nici&nul (ni-ciu-nul/ ni;te pietene ale runste,
nici-u-nuL) pr. m., g.-d. ale noastre prietene;
niciunuia, pl. nicianii; f. prietenelor noastre/unor
niciuna, g.-d. niciuneia, prietene ale noastre)
pl. niciunele; g.-d. Pl. m. nostru2 (al -) pr. m.
si f. niciunora Qtrietenul vostru e medic,
nici anul conjcl. + pr. al nostru e profesor), pl.
(nici unul, nici altul) ai ms1i, 9.4. akr rw;ti;
noi pr., d. acc. noud, f, a nrnstrd" pl. ale runstre,
teacc. ne (ne dd), ne' g.-d, alor noastre
(ne-a dat), -ne {ddndu' nouhsprezece (no-uds-
ne), -ne- (dn-ne-ar), ni (ni p re - ze -ce /no - uii - sp re-
se dd), ni- (ni'l dd), -ni' ze-ce) ntm.; l9/XIX
(ddndu-ni-se)', ac. acc. noudsprezecelea (al -)
noi (prep. + noi), neacc. (no- uits - p re - ze - ce - Ie a/
ne (ne vede), ne- (ne-a no- ud- spre-ze-ce- lea)
vdzut), -ne (vdzhndu-ne), nun. m., f. a rnudsprez.e-
-ne- (vedea-ne-ar) cea; al XIX-le0/01 l9-lea,
nostrur/al nostrur adj. a XIX-a./a I9-a
pr, m. Qtrietenul nosfitt/
nou-nisczlt adj. m., s. m.,
un prieten al nostru, al pl. nou-ndstuli, NL rtou-
nostru prieten; priete- nistuyii; adj. f., s. f. nou-
nului nostru./unui prieten
ndscutd, g.-d. arI. nou-
aL nostru), pl. no;tri/ai
ndscutei, pl. nou-niscute
no;tri: f. runstrd/a tun^strd
nac5-de-cocos (fruct al
0) iet eru ruMst rd/o p iet end
a noastrd, a noastrd cocotierului) s. f., g.-d.
prietend), g.-d. noastre/ art, nuc ii-tle-cot'os ; pl.
nuci-de-cot os
u noastre (prietenei nrup+ial (nup - t i - a l) adj.
wnstre/wtei prietene u
m, pl. nuptiali; f. nuprbld,
noastre), pl. ntnstre/ale
pl. nupliale
ttr x,rst re (,prieta u le ru xxtre/
73
o omolag adj. m., s. m.,
pl. omologi; adj. f., s. f.
omoloagd/omologd, pl.
or (liter[) s. m./s. n., pl.
omoloage/omolo ge
o/o-uri
d (sunet) s. m., pl. o ONG (cit. oenge) s. n.,
o3 interj. art. ONG-ul; pl. ONG-uri
oa adj. pr. v. unr ONU/ON.U. s. propriu n.
d art. v. un2 openr (angl.) (e pron. d)
06 num. v. un3 adj. invar.
07, o-, -o, -o- pr. v. ea open2 (angl.) (e pron.
odati (cdndva, imediat, ri) s. n., pl. openuri
in sfargit) adv. (afost -, o orgdsrn s. n, pl. orgarme
sd-li arat eu -, termind -, oricarel (on-) adj. pr. m.
- finalizatd treaba) gi f., g.-d. m. oricdtui, f
o datdt art. + s. f . (- me- oricdrei; pl. m. si f.
morabild) oricare, g.-d. oricdrutr
o dati2 (o singurd datd) oricare2 (ori) pr. m. si
num. (- pmtru totdeaura, f., g.-d. m. oricdruia, f
- in viayd, te mai rog -, - la oricdreia; pl. m. gi f.
doud luni) oricare, g.-d. oricdrora
off-line/offline (angl.) ori care conjcl. + pr.
(pton.oflain,i=semi- (care poate - vrea)
vocald) loc. adv. ortodox adj. m., s. m.,
ofsaid (of-said) s. n., pl. pl. ortodoc;i; adj. f., s. f.
ofsaiduri o,lodoxd, pl. ortodoxe
oftalmologie s. f., art. output (angl.) (pron.
oft a lmo lo gia, g.-d. ofi al - autput, u = semivocald)
mo k ryi i, art. titalno kt gie i @ut-put) s. n, pl. outpwui
OKOK(cit r*ei,=serni- OZN (cit. ozerc) s. n., art.
vocald) adj. invar., adv. OZN-ul; pl. OZN-uri
oligarh (o-li-garh/o- ozon s. n.; simb O.
lig-tulr) s. m., pl. oligarli
74
r
P pta&xs.n",p.. prufururi
parai (arg.) s. m. pl.,
art- paraii
p' (literd) (cit. pe/pt) s. pr&dl s.n, wt prdesiul;
m./s. n., pl. p/p-uri pl. pardesie
I (srmet) s. m, pl p
(cit pi)
parkinson (boal5) s. n.
pacizli (plantd) (pa-ciu-
Parkinson (engl.) (nume
/i) s. m.
de persoand) s. propriu
gr (an$.) s rl", fl,. pgere
party (angl.) s. n., art.
paisprezece (pais-pre-
party-ul; pl. party-uri
:e - c e/p ai - sp re - 7e - ce)
pcssing-shot (angl.) (sft
num.; I4/XIV
pal adj. n., pl. pali; f. pron. ,r) s. n., pl. pass-
pald, pl. pale ing-sl'toturi
PAL s. n. paqoptist (pa-;op-tist/
palmares s. n., pl. pal-op-tist) adj. m., s.
palmarcsuri m., pl. pa;opti;ti; f.
pampers (angl.) (pron. pa; opti st d, pl. pa$ opti s t e
perrydn)s.m,pLWnryrsj Pa;tele cailor (la -)
pane adj. invar. (niciodatd) (fam.) (ca-
paparaz:zo (it.) (zZ pron. i-lor) loc. adv.
de riu loc. s. f.,
I) s. m., pl. paparazzi pirere
(razzi pron. ra-li), art. g.-d. art. pdrerii de rdu;
paparazzii pl. pdreri de rdu
pd p ua -neoguineean pitrunjel (pd- t run-j e l)
(referitor laPapua- s. m., pl. pdtrunjei, afi.
Noua Guinee) (pa-pu- pdtrunjeii
a-ne-o-gu-i-ne-ean) penalty (angl.)/penalti
adj. m., s. m., pl. papua- (pe-nal-ti) s. n., art.
neoguineeni; adj. f., s. penalty-uUpenaltiul (-ti-
f . papua-ne o guineeand, ul); pl. penalty-uri/
pl. papua-neoguineene penaltiuri
paratls s. n., pl. prorlisui penny (angl.) (monedd)
75
s. m., art. penny-ul; pl. din$i,at pre;edin$ei (dar
wnny, art. penny-i Pre;edingie Romdniei)
plagilat @la-giat) s. n., prim-ministru s. m.,
pl. plagiate aft. prim-ministrul; pl.
play-back (angl.) (pron. prim-miniEtri, art. prim-
pbibec, i = semivocal[) mini$fiii
s. n., an. play-backul; pl. prim-plan s. n., pl.
play-backuri prim-plnnuri
plotter (angl.) (e pron. primprejur adv.
d) s. n., pl. plottere prim-procuror s. m.,
pole-position (angl.) aft , p rim- p rocuro rul ; pl.
(pron. polpoziSn) s. f. prim-procurori, art.
polistiren (po-lis-ti- prim-procurorii
ren/po-li-sti-ren) s. m., print s. n., pl. pinturi
pl. polistiieni printa (a -) vb., ind.
Polul Nord s. propriu m. prez.3 printeazd
pop-corn (angl.) s. n. procas-verbcl s. n., pl.
proce se-ve rbale
portnoneu (gott -mo-neu)
promova (a -) vb., ind.
s. n., art. portnorcul; pl.
prez,3 promoveazd
portmonpe
prompter (promp-ter)
poster (angl.) s. n, pl. postere
s. n., pl. promptere
post-scrdpturn (lat.) s.
pronostrc (previziune)
n.; abr. P.,S. s. n., pl. pronosticuri
Prdslea-cel-Yoinic s. pronostica (a -) (a face
propriu m., g.-d. lui o previziune) vb., ind.
P rAska-cel-Voinic prez. 3 pronosticlreazd
preasfdnt (p re a s -fAnt / prost-crescrrt (needucat)
prea-sfdnt) adj. m., pl. adj. m., pl. prost-crescali;
preasJinyi; f . preaslfintri, f, prost-cresLutd, pl. prost-
pl. preasJinte (resdtte
prcq€dinfre s. f., m. pre- pzbis s. n., pl. pubisuril
;edin1ia, g.-d. pre;e- (oase) pubise
76
putinr adj. Pr. m., Pl. quetzdl (hisp.) (pron.
yxaki; t. fu.Fna pl.puqne; clrclal) (que-tzal) s. m.
g.-d. pl. m. 9i f. (numai quiproquo (pron. cvi-
antepus) pu,tinor procvo) (qui-pro-quo)
pt. rfadv. (ltrcreazi pu$n) s. n., art. quiProquoul;
pup-n3 s. n. (din pulinul pl. quiproquouri
tnstru) qupu (hisp.) (;pnon. clipu)
- pnzzle (angl.) (Pron.
s. n., pl. quipu
pazdl) s. n., art. Puzzle-
qursling (quis pron. o,is/
ul; pL. puzzle-uri
PVC (cit. pevece) s._n., ciis) s. m., pt. quislingi
art. PVC-ul
R
a r1 (liter[) (cit. er/re/rt)
q (cit. kri) s. m./s. n., Pl. s. m./s. n., pl. r/r-ui
q/q-uri f Gune0 (cit. d) s. m., pl. r
radar s. n., pl. radare
Qatar s. propriu n. (sdrbdtoare)
qatarian (referitor la Ramadan
s. propriu n.
Qat^r) (qa- ta- ri- an) adi. rapper (angl.) (pron.
m., s. m., Pl. qatarieni repdr) s. m., p1. rapperi
(-ri-eni); adj. f., s. f. riu-platnic adj. m., s.
qatariand, Pl. qatariene m., pl. rdu-platnici; adj.
quaestor (lat.) (Pron. f., s. f. rdu-platnicd, pl.
cvestor) (quaes-tor) s. rdu-platnice
m., pl. quaestori Riizboi Mondlzl (PrmuV
quechuar (hisP.) (que' al Dailea -) (Mon-di-al)
chu-a) adj. invar., s' m. s. propriu n.
si f. sg. ;i pl. recenslmdnt s. n., pl.
quechua2 (limba) (hisP.) recensdminte
(que-chu'a) s. f. r€crvre (odihd) s. f- g.j.
II
arI. recreefii; pl. recreen rock-and-roll/rock'n-
r?ggae (angl.) (pron. mll (angl.) $ron. nrdnmt)
reghe) (reg-gae) s. n., s. n., afi. rock-and-mlluU
att, reggae.ul rock'n-rollul; pl. rock-
renastere (faptul de a and- ro I luri/rock' n- rc lluri
renaqte) s. f., g.-d. art. mom+enia (angl.) (pron.
rern$terii; pl. rena;teri rum- se ni s) (runm - s e r-v ic e)
Renasterea (miqcare s. n., arL room-senice-ul
culturald) s. propriu f.,
g.-d. Rena;terii rugbi(angl.) rugby (pron.
ragbi) s. n., art. ,ugbiuu
renega (a -) vb., ind.
prez.3 reneagd rugby-ul
reportofon s. n., pl.
reportofoane S
represclii (re - p re - s a-
/,t s. f. pf., art. represaliile sl (literd) (cit. es/se/st)
(-li-i-te) s, m./s. n., pl. s/s-uri
retardat adj. m., s. m., s'?(sunet)(cit-si).s. m., pl. s
pl. retardafi; adj, f., s. f. S.', -S- pr. v, Sme
retardatd, pl, retardate s-2 conjct. v. si
Rh s. n., art. Rh-ul w,cru (sa-cru) adj. m., pl.
riesling (pron. risling) saci; f. sacrd, pl. sacre
(ries-ling) s. n., (sorturi, safari s. n., pl. safaiuri
porlii) pl. rieslinguri sake s. n., art. sake-ul
riksmAl (norv.) (inv.) salariu (i = semivocald)
(ri pron. o) (nks-mdt) s. n. s.n,art nlniul; pl. salaii,
roaming (angl.) (pron. arI. salariile (- ri-i- le)
fiuming) (roa-ming) s. n. salati de boeuf (oeu
robinat s. n./s. m., pl. pron. o) s. f., g.-d. art,
robinete/robineyi salatei de boeuf; pl.
rock (dans) (angl.) (pron. salate de boeuf
roc) s. n., afi. rcckul (ro- salsa s. f., 9.4. art. salsei;
ckutl; pl. rockuri pl. salse
'18
F
t

salvamontist s. m., Pl. schizofrenie (sclti-zo-


talvamonti;ti J're-nie) s.1., art. sclrizo-
samariteun (-tean) adj. frenia, g.-d. art. schi-
m., s. m., pl. samdriteni; ufreniei ; Pl. schizofrenii,
adj. f., s. f. samariteanii, arL sclrizofreniile
pl. samaritene science-ftction (angl.)
sanda (incdl$minte) s. f.,
(pron. soidns Jic;dn) s.
s.-d. art. sandalei; Pl. n.; abr. SF (clt. sefe)
landale, arr. sandalele sclemza (a se -) vb. refl.,
sandvici/sendvig s. n.. Pl. ind. prez. 3 se sclerczuzd
sandv ic iuri/ se ndt, i ; urt scotch (angl.) (lclt -
san s. n, arl sznir4' il
saritai
sunetul este redat in
saudrt (referitor la Arabia ortografia romdneasci
Sauditl) (sa-u'dit) adj. prin c + i) s. n., art.
m., s. m.. pl. saudili: adj' scotclt-ul; pl. scotcburi
f., s. f. sauditd, pl. saudite secord-hand (angl.) (Pron.
sauvignon (fr.) (Pro_n secdndhend) adj. invar'
nvinii; -ni, i = senuvocala) semipreparat s. n., Pl.
(sau-vi'gnon) s n.
setnipreparate
savodre s. f., g.-d. art'
savoarei/sat,orii
sergent-majar s. m..
pl. sergenyi-mtfio ri ; abt.
scddea (a -) vb., ind.
prez. I sg. qi 3 PL scad. 1 serg.-maj.
pl. scddem,2 Pl. scddzli: sgrver s. n., pl. servere
conj. prez. 3 sd scadd; sarvice (angl.) (ce Pron.
imper. 2 sg. scade: ger. s) (ser-vice) s. n., art. ser-
scdzind; parr. scaizat vice-ul; pl. semice-uri
sclf s. n,, (oliecte) Pl. sc/ultn serviciu (ciu, i =
schia (a -) (scii-a) vb., semivocald) s. n., art.
ind. prez. 3 scliaz.d, I sen'iciul; pL. servicii, art'
pl. schiem (sclti-em); serviciile (-ci-i-le)
ionj. prez. 3 sd sclieze; seta (a -) vb., ind. Prez.
ger. s chiind (schi- ind) 3 seteazd.
ig
setaveraj (se-ta-ve -raj/ gourum, u = semivocald)
set-a-ve-raj) s. n., pl. (slutw-rcnm) s. n, at slww-
setaveraJe roomul; pl, slnwroomuri
setter (angl.) (pron. setdr) SIDA s. f.
s. m., pl. setteri singlet (angl.) (pron.
wx-appeal (angl.) (pron. sizgril) adj. invar.
sexdpi[) (sex-ap-peal) s. n. single'?(angl.) (pron.
vx-shop (angl.) (sft pron. singdl) s, n., art. single-
p) s. n., pl. sex-slropuri ul; pl. single-uri
slogon s. n., pl. sl.oganari/
sexy adj. invar.
slogane
Seychelles (Insulele -)
(pron. sei;elz, i = semi- snow-board (angl.)
(pron. sndubord) s. n.,
vocald) s. propriu f.
pl, snow-boarduri
seychellez (referitor la
sociolingvistic (so - c i - o -)
Seychelles) (prcrt s e $ e lc z)
adj. m., pl. sociolingvis-
(-chel-) adj. m., s. m., pl.
tici; f . sociolingvisticd,
seychellezi; adj. f., s. f. pl. sociolingvistice
seyclvlle zr\ pl. seycl elle ze soff (fire de bumbac) s. n.
sfii (a se -) vb. refl., ind. soft2 (software) s. n., pl.
prez.3 sg. se sfie;te, softuri
imperf. 3 sg. se sfa,' SOS (cit. esoes) s. t.,
conj. prez. 3 sd se art. SOS-ul; pl. SOS-ari
sfiascd; ger. sfiindu-se sosie s. f., att. sosia, g-d.
shopping (angl.) (pron. art. sasiei; pl. sosil, art.
;oping) s. n. sosiile
show (angl.) (pron. ;oa spot s. n., pl. spoturi
u = semivocald) s. n., art. spray (angl.) (pron. sprer)
slnw-ul; pl. slmw-uri s. n., art. spray-ul; pl.
showbiz (angl.) (pron. spray-ur,
;oubiz) s. n., ul. slnwbiwl sta (a -) vb., ind. prez. I
showroom (angl.) (pron. sg. qi 3 pl. sttltl"'1fi1r,rt.
80
3 sg. stiitea, perf. s. 3 sg. subsemnat s. m., pl.
\rdtu, m.m.c.p. 2 sg. subsemnali
:ttuuse;i,3 sg. stduse; crj,nj. subsemndti s. f., g.-d.
ptez.3 sd stea; imper.2 art. suhsetnnatei; pl.
sg. star, neg. 2 sg. nu sta; subsemnate
!er. stiuld; w stat succes s. n., pl. succese
standby/stand-tty zuccint adj. m., pl. sw'cjnf;
iangl.) (pron. stendbai/ f. succintd, pl. succinte
srendln| i = semivocald) sud-american adj. m., s.
adj. invar. m,, pl. sud-amet ani;
stea-de-mare (animal) pl. sud-americart :. pI.
s, f., g.-d. art. stelei-de- sud-atnericane
mare; pl. stele-de-mare sudur (a -) vb., ind. prez.
stewardesi (angl.) (pron. I si 2 sg. sudui,3 suduie,
siuardesd, I = semivocal5) imperf. 3 sg. suduia;
s. f., g.d, ot1, stewardesei; conj. prez. 3 sii suduie
pL stewardese suiod (liw.) (su-i-cirl) s. n.
sticks (angl.) s. n., pl. summit (angl.) (pron.
sticksuri (stit'k- suri) Mmit) s. n., pl. sutntnituri
story (angt.) s. n., art. surdomut adj. m., s.
story-ul; pl. story-uri m., pl. surdomuli; adi.
stresd (a -) vb., ind. f.. s. f. surdomutd, pL
prez.3 streseazd surdomute
subofifrr (s u - bo -.li - | e r/ surdomutitate s. f., g.-d.
sub-o-fi-1er) s. m., pl. art. surdomuthdlii
suboJileri suscitdt (provocat) adj.
subordona (a -) (su- m., pl.suscita1i; f.
bor-do-na/s ub-or-do- susdtafi, pl. sust'itate
na) vb., ind. prez. 3 sus-cit4t (citat mai sus)
s ul:tortktnea?.d adj. m., pl. sus-t'itati; f. I

subprefect s. m., pl. s us - t' itat d, pl. s us - t' itat e


subpre.fbcli suqvns s. n., pl..ru.rpwnan i
8l
!
sztilea (al o -) (referitor qaizeci num.; 60/LX
la o sutd) num. m., f. a .sormpns.n.,pl. Eamgwre
suto/a o suta qarm (lrw)s. n., Pl.Pntwi
crt€lea (al + nulrl. + sutelea) sedea (a -.) vb,. ind.
(referitor la sute) num. m. prez.1 sg. qi3Pl.;ed,3
(al doud suteLea), f. a ... sg. ;ade, I pl. ;edem;
suta (a doui suta etc.) conj, prez. 3 sd ;add;
suvenir s. n,, pl. suvenire ger. Eez6nd; part. {ezut
suveranitate s. f., g.-d. qmotru (fam.) (,srno.-
art. suveranitdYii; Pl. tru) s, n., art. gmotrul;
suveranitdli pl. ;tnotruri
suzeranitate s. f., g.-d. ,snifel s. m., pl. ;niYele
afi. suzeranitdlii; Pl. qonu (a -) vb., ind. Prez.
suzeranitdYi 3 ;omeazd
suzsti s. f., g.-d. art. sosea s. f., art. $oseaua,
suzptei; pl. suzete g,4. art, ;owki; Pl.;ovte,
svastici s. f., g.-d. art. ar7. $oselele; abr.
srasticii; pl. svastici qpagi (fam.) s. f.,'lns.
g.-d.
art.;pdgii; pl. ;pdgi
$ tparl (a ) (fam.) vb., ind.
I sg. sj}pl.;parlcsc,
prez.
qI (literd) (cit. {e,/tt) s. imperf. 3 sg. $parlea:
m./s. n., pl. E/;'uri conj. prez. 3 sd SParleascd
gti (a -) vb., ind. Prez. I
f (sme$ (cir pi) s. m, Pl. .r sg. 9i 3 pl. ;riu (u =
s3/sss interi.
qa'ii r., utt. ;aua, g.-d. semivocald), 2 sg. ;tii, 3
sg. s,ne, imperf. 3 sg. ;tia;
art. ,reii,' Pl. ,rei
pht (penmna) s. rn, Pl. pzill conj. prez. 1 sg. sd srtu,2
gah' (oc) s. n., Pl. ;alwri sg. sri ,ral, 3 sd ;tie: get.
qaisprezece (;ai s - P re' $tiittd; pafi. $iut
/;u i- p r e - z.e - c e) qtiulete s. m., pl. ;tiuleli
7.e - <' e s

num.: l6/XVI strudel s. n., pl. ;trudele


82
surub s. n., pI. tutuburi taliban s. m., pl. talibani
gr9o0'(a -) vb., ind. prez. talk-show (angl.) (pron.
I sg. 9i 3 pl. Su;otesc, tokSou, u = semivocald)
imperf. 3 sg. ;u;otea; s. n., art. talk-show-ul;
conj. prez. 3 sd Eu;oteascd pl, talk-show-uri
sut s. n., pl. ;uturi talmes-balrnes (fam.) s.
suta (a -) vb., ind. prez. n., afi. talmes-balmesul
3 ;uteald ticea (a -) vb., ind.
xfu.d,j.m,f.pfrtuxrt prez. I sg. gi 3 pl. rcc, I
pf. m. 9i f. Svdbesti pl. rdcem,2 pl. tdceli:
sved (inv.) adj. m., s. m.. conj. prez. 3 sd tacd:
pl. ;uefi;.adj. !., s. f. imper. 2 pl. tdceyi; ger.
sveadd, pl. $vede fiaAnd; iart. tdcut'
svezesc (inv.) adj. m.. f. Girndie s. f ., an. fimiia,
y'ezuscd; pl. m $f ;veze;n g.-d. tdm6i, aft. fimA i i
.

tdu'/al tiu adj. pr. m.


(prietenul tdu/un prieten
T
al tdu, al tdu prieten;
tl (lirerd) (cit. te/ti) r. P',futM'i tdtt/wil pietm
;.';..-;1.'i_r;i"'- ^l at tdu). pt. tdi/ui tdi
it r*"[,l t.ii JO'r. m., pt. I Qt.ietenii tdi/ni$te pieteni
iAB';. ;.;. inC_iri ai.rdi, ai tdi prieteni:
"n., pietmitar tdi/wnr prictmi
iiif"ii iil_Ei_ iair. ai tdi); r. tu/a ta (pietew
J. ,iiiili" ta/o prietend a ta' a ta
lrnui" .oi" (lat.) s. f.
1,|-'*t, ad"* s111;"1 nrietenal. g.-d. mle/a mle
l_^"_trul il n.- urt, @numei tale/rnui pietew
*it,,i,iiiit; ii. tii,n*i* u tute\' pt' tale/ule tate
t"i.e--.u i-teu, -seul Qtrietenele tule/ni;te
(DoD.) s. .n. + odi. o,. prietene ule tale, ule tule

' (f;n.)
tii"i--iu Gtu, -sui prietene: prietenzhr tule/
,. ,n. * udj. pr.
' unor Prietene ale tale)
83
tiu'z(al -) pr. m (piaerul timord (a -) ind.,prez.
meu e medic, al tdu e 3 timoreazd, imperf. 3
profesor), pl. ai tdi, g.-d. sg. timora; conj. Prez.
alor tdi; f. a ta, pl. ale tale,
3 sd timoreze
g.-d. alor tale titraj (ti-traj) s. n.
tiu3 (reg.) s. n., art. tdul; ttrlkt' (tol-b-A s. f., g.d
pl. tduri
TBC (cit. tebece) s. n., art, toaletei; pl. toalete
aTL TBC-ul toast s. n., pl. toasturi
tebeost (fam.) adj. m., s.
(toas-turi)
m., pl. tebeci;ti; adj. f., s. tobagoan (referitor la To-
f. tebecistd" pl. tebeciste bago) (t o - b a- go - an) adj.
tehnologiza (a ) vb., ind. m, s. rn, pl. nbogcmi; adl.
orez. 3 tehnolop.izeazd f., s. f. tobagoand, pl.
iehnoredactor s, m., pl. tctbagoane
telmoredactori tobogan/topogan s. n.,
termopdn s. n. pl. tobogane/topogane
t&angt s. L, d,. E sxorvlte
tokiot (referitor la Tokio)
test-grild s. n., pl. teste-
gild (tq-ki-ot) adj. m., s. m.,
testrcul s. n., pl. tesrtcuk pl. tokiopi; adj. f., s. f.
testosteron (-tos-te- tokiotd, pl. tokiote
ron/-to-ste- ron) s. m., toni-deadweight (de ad-
pl. testosteroni weight pron. dedueit; u, i
thriller (angl.) (pron. = semivocale) (-dead-
sildr) s. n.,'pl. thrillere weiglrt) s. f., g.-d. art.
tie-break (angl.) (pron. arci-deadweight; pl. toru-
orlrcq i = sernivocald) s. n, deadweigltt; simb. twd
pl. tie- b realai (brea- luri)
taner (angl.) (e pron.
time-out (angl.) (pron. d) s. n., pl. tonere
teitrutln) s. n , pl, tirne-ofiui
timing (angl.) (pron. top s. n., pl. topuri
taiming; tai,i=semi- topless (angl.) (pron.
vocali) s. n., pl. thniry4uri toples) adj. invar.
84
top-mod?l s. n., Pl. toP' triftong (t rif-tong/tri-
qode Ie ftong) s. m., pl. triftongi
torpedou (bord al auto- trizmf s. n., pl. triumfuri
iehiculelor) s. n., art. (tri-um-furi)
rtrpedoul; pl. torpedouri trofeu s. n., art. trofeul:
tott adj. pr. m., pl. to|i; pl. troJbe
i. toatd, pl. toate, g.-d. trdeiblrz s. n, pl. trolzihtze
rl. m. gi f. tuturor T-shirt (angl.) (pron.
toatd lumea, toatd rt;dft) s. n., pI. T-sltirturi
-lceastd Iume, lumea tu pr., d. acc, lie, neacc,
t()atd, a toatd lumea) tli, li (ti se dd), !i- (fi-a
tot2 adv. (e tot necdjit) dnt, li-l dA, -i @Annu-fi),
tot3 pr., pl. toli, art. tolii -1i- @Andu-yi-se), ac. acc.
rcu -); f. toatd, pl.
toate, tine (prep. + tine), neacc.
rr1. t(ntek (cu -), g.-d. Pl. te (te vede), te- (te-nlreab(\
m. gi f. tuturor/tuturcra te-a vdzut), te (tntreabd-
tot' s. n. (un tot, tot(ul) te), -te- (vedea+e-a;)
il supdrd) tuli (a o -) (pop., fam.)
training (instuire) (angl.) vb., ind. prez. I sg. 9i 3
tpron. treining; trei, i = pl. o tulesc, imperf. 3
semivocald) sg. o tulea; conj. prez.
uilssexuct (t nms - s e -ru-al) 3 sd r.t tuleascd
d;j. m, s. m, fl . trmsw nnli ;
turkmen (turk-men) adj.
edj. f., s. f. transsexualii, m., s. m., pl. turkmeni;
pl. transsexuale adj. f., s. f. turkmend,
trend s. n., pl. trenduri pl. turkmene
trestie-de-zahir (plantl) tutore s. m., pl. tutori
re s -ti- e -) s. f ., afi. trc stLl-
I t
tutti-frutti (it.) s. n.
de-zahdr, g.-d. trestii-de-
tutunr (plant[) s. m.
futm'z (ftunze, pachet) s. n.,
:phir, x. trestiei-de-uhir
(sornri) pl. tutunuri
triburul s. n., pl. tibwab
trifoi s. m., (sorluri) Pl, TVA (pron. te-veo) s. n.,
rrilbiuri art. TVA-ul; pl. WA-uri
85
[ltimatum s. n., pl.
T ultimatumuri
ultracentral adj. m., pl.
f' (literd) (cir. le/!i) s. m./
s. n., pl. p/y-uri
ult rac ent rali ; f . ult rac en-
trald, pl. ultracentrale
f Guner) (cil fl s. rn, pl. 1 unr adj. p_r. m., g.-d.
fac-pac interj. unui, pl. unii; f. o, g.-d.
lcra Rom6nusci (Mun- unei, pl. unele, g.-d. m.
tenia) s. propriu f., g.-d.
Tdrii Romdnesti ;i f. unor (caut pe un
profesor, nu pe altul)
lriribdeJcspnprfpl. un2 art. m., g.-d. unui,
tigancd s. f., g.-d. art. f. o, g.-d. unei; pl. m. gi
ligdncii; pl. ligdnci f. ni;te, g.-d. unor (este
(igdni (a se -) vb. refl., un la;)
ind. prez. 3 sg. se un3 num. m' g.-d. unui;
ligdne$te, imperf. 3 sg. f . o, g.-d. unei (arn un
se {igdnea: conj. prez. lrate, nu doi)
3 sd se ligdneascd undergroud (angl.) (pon.
anddrgraurul) adj. invar.
U ungurnt \un-gu-ent) s. n,,
pl. unguente
unicat s. n., pl. unicate
ur (literb) s. m./s. n., pl. uniwx adj. invar.
u/u-uri s. n,pl. milersui
rmivers
u2 (sunet) s. m., pl. u
unsprezecelea (aI -)
u3/uu interj. num. m., f. a wrprezecea;
uog5-l-tuca s. m., g.-d.
lui ucigd-l-toaca al Xl-lea/al lI-lea, a
XI-a/a I I -a
uitar (a -) (a da uitdrii) untdelemn (unt - de - le mn)
vb., ind. prez. 3 uitit;
s. n.
imper. 2 sg. uitd
uitaz (a se -) (a privit vb.
tlnut num. m, (am vdzut
refl., ind. prez.3 se uitd;
-, nu doi), g.-d. unuia;
imper. 2 sg. uitd-te f. una, g.-d. uneia
86
unu2 (cifr[, notA) s. m. vagin (organ) s. n., Pl.
L'rsa-Mare vagine/vaginuri
iconstelalie) s. ProPriu varice s. f. pl.
i., g.-d. UrseiMari vasectomie (va- sec-to-
ursire s. f., g.-d' art. mi-e/vas-ec-to-ml-e) s. f.,
ursirii; pl. ursiri arI. vasectomia, g.-d' art'
urs-polar (specie de ursJ) vasectomiei; Pl. vasec -
s. m., pl. ur;i-Polari t omii, art. v as e c tomii le
uslaq (membru al USLA) viita (a se -) (vdi-ta)
s. m., pl. uslc;l vb. refl., ind. Prez. I sg.
us5 s. f., art. u$d, g.-d. md vait,3 se vaitd, I Pl.
art. u;ii,'Pl. r;i ne vditdm
uz s. n., pl. uzuri vdrsatde-vdnt (pop.) s. n.
Uzbekistan s. Propnu n' varstit (etate) s. f., g.-d'
uzurpdre s. f., g'-d. art. afi. vArsrci; Pl. vdrste
uzurpdrii; Pl' uzurPdri vdrst52/vrdsti (dungd,
buchet) (reg.) s. f., g.-d.
afi. vdrstei/vrAsrci; Pl.
v vdrste/vrAste
vechi adj. m., f. veclrc,
vt (literd) (cit. ve/vt) s
art. vecltea, g.-d. art.
m./s. n., Pl. v/v-uri vechii; pl. m. si f. Yeclrl,
t' (sture! (cir vfl s. rn, Pl. v art. m. vechii
vaccin (preParat medi- vegetarian (-ri'an) adj.
cal) s. n., pl. vaccinuri m., s. m., pl. vegetarieni
vacuunure (va-cu-u- (-ri-eni); adj. f., s. f. vege-
f., g.-d. art.
ma-re) s. tariand, pl. vegetariene
; Pl. vat uurrfr i
t'acutondii venin s. n., (substanle)
vagabond adj. m" s. pl. veninuri
m., pl. vuB,abon:i; adj. verdea fa-zldurilor
f., s. f. vagaboandd, Pl. (planti) s. f. art., g.-d.
t'agaboande aft . v e rtlc 1i i- zid u ri lo r
87
vers?t s. m., pl. versete vd (vd duce), -vd
v6nic adj. m., pl. t"ir?k i; (ducdndu-vci), -vd-
L yesrticu, pl. v?;ni(( (spdla-vd-voi), v- (v-a
vested adj. m' pl. ve;tezi; tlus), -v- (duce-v-a;)
f. te$tedd, pl. ve;tede voi'?(a -) vb., ind. prez.
vsto s. n., art. retoul; 1 sg. 9i 3 pl. voiesc,
pl. ttetouri imperf. 3 sg. voia;
viceprim-ministru (-ce- conj. prez. 3 sii voiascii
pin-) ril epim-
s. m.. ar1. voma (a -) vb., ind.
ministrul; pl. viceprim- prez. 3 vomeaz.d
mini$tri, art, vicep rim- vostru/al vostrut adj. pr.
ministrii m. Qtrietenul vostru"/un
VIP s. n., art. VIP-ul; pieten al vosou, al rosttu
pl. VIP-uri pietm; pietenului vostru/
vlrusl (program de cal- unui pieten al vostru), pl.
culator) s. m.. pl. viru;i vo;tri/ai vo;ti; f. voastrd/
virus2 (agent patogen) a vutstrd Qtietena vo.stni/
s. n.. pl. viru:uri/virusi o prietenti a vostrd, (l
vis' {asprader s. n..pl.visui yostrd prieterfi), g.-d.
vis2 (imagine din timpul v rn st re/a v oa-sn e Qt i e t e ne i
somnuiui) s. n.. pl. visa voastre/unei prietene a
viti-de-vie (plantd) s. t)oastre), pl. voaslre/ale
f., g.-d. art. filei-de- v)ast re Q)iete rc le voast re/
vie; pl. viye-de-vie ni;te prietene ale voastre,
voir pr.. d. acc. t'r,ua. ale t,oastre prietene;
neacc. r,d (vd dd), -vd prietene ktr voast re/unor
(ddnclu-vd), -vd- (da, prietene ale vottstre)
vii^voi), v- (v-a du), -v, Yostru2 (al -) pr. m.
(tlittdu-v-nl- r'l (r'i,re (prietenul nostru e
dit), -vi- klAndu-t'i- l), medic, 0l vostru e
vi- (vi-l dd); ac. acc. yr.ri profbsor), pl. ai vo;tri:
(prep. + r,oi), neacc. g.-d. alor vostri; f . a
88
I

I
I
otrtr tono
loastrd, pl. ale voastre, tempo rapid, e =
g.-d. alor voostre semivocald) (vre-un)
votcilvodca s. f., g.-d. adj. pr. m., g.-d,. vreunui;
atr!. votcii/vodc ii; (sortvi, f, vreo (pron. vre-o in
porlii) pl. votci/vodci temp lentlvreo in tempo
vrear (a -) vb., ind. rapid, e = semivocali)
prez. 1 sg. vreau,2 sg. (vre -o), g.-d,. v reune i,
vrei, 3 sg. vrea, I pl. g.-d. pl. m. ;i f . vreunor
vrem,2 pl.vreyi,3 pl. vor, vreunul (vre-u-nul) pr.
imperf. I sE. vream, m., g.-d. vreunuia, pl.
perf. s. 3 sg. vru,'conj. vreunii; f. vreuna, g,-d.
prez. 3 sd vrea; ger. vreuneia, pl. vreune le ;
vrdnd; part. vrut g.-d. pl. m. ;if. vreunora
vrea2 (a -) vb. aux.
pentru viit., I sg. voi,2 w
sg. vei, 3 sg. va, I pl.
vom, 2 pl. veli, 3 pl. vor w (clt dublu ve/dublu vl
\vof merse) s. m./s, n., pl. w/w-uri
vrej s. n., pl. vrejuri walkman (angl.) (pron.
vreodati (vreo pron. w)cmen, u = semivocald)
yre-o in tempo lent/
s. n., pl. walkmenuri
rreo in tempo rapid, e
watt s. m., art, wattul:
= semivocald) (vre-o- pl. wali; simb. W
da-td) adv.
vreodinioari (vreo watt-orai (watt-o-rd) s.
m., g.d. art. wdttuluiord;
pron. vre-o in tempo
lentJvreo in tempo rapid, pl. wati-ord; simb. lVlr
e = semivocald) (inv.) weekend (angl.) (uit'larul ;
(v re - o - tli - tti - otrrui) adv. r, l=semivocale)(wee-
vrerrn (pron. t,re-un in kenAweek-end) s. n., pl.
tempo lent/vreun in weekenduri
89
wesdallnrl (w e st -fa- li - an) Y
adj. m., pl. westfalieni;
f . ttestfttliotd, fl . wesfaliene y (cit. igrec) s. m./s. n.,
westfalian2 (w e st-fa- li' pl. y/y-uri
an) s. n. yali s. f., g.-d. art.
whisky (angl.) (Pron. yalei; pl. yale
ukchi; u, i = semivocale) yard s. m., Pl. Yarli;
/urfu-d, (sorturi,
s. n., art. simb. yd
porlii) pl. wltiskY'uri yunent adj. rn, s. m., Pl.
yemenili; adj. f., s. f.
yemenitd, pl. yemenite
x ylang-ylang s. n.
yoga s. f.
x (cit. ic.t s. m./s. n., pl. yoglu:n s. m., pl. yoglini
x/x-uri York (rasd de porci) s.
xenofob adj. m., s. m., propriu n.
pl. xenofobi; adj. f., s. yorkian (-ki-an) s. n.
f. xenofobd, pl. xenofobe yuan (monedl chinezl)
xenon s. n.; simb. Xe s. m., pl. yuani
xerografie (xe-ro-gra- yrcca (plantd) s. f.
fi-e) s. f., art. xerografia,
g.-d. xerografii, art.
xerografiei; pl. xero' z
grafiL aft. xerografiile
xsrox (copiator, copie) zt (literl) (cit. ze/zet/zt)
s. n,, pl. xeroxuri s. m./s. n., pl. ?/z-uri
xeroxa (a -) vb., ind. tr (s[lIH) (cir z0 s. n, pl. z
ptez.3 xeroxeazd zbate (a se -) vb. refl.,
*fon s. n., pl. xikiinne ind. prez. 3 sg. se zlmte.,
I pl. ne zbatetn; con1.
prez. 3 sd se z,futd: ger.
z]tdtdndu- se : parl. zbdrul
90

.l
fu/(iwhs.n,f,,. zkrciaruti zmdcina (a se -) (rar)
zebu (animal) s. m. vb. refl., ind. prez.3 se
zccele (nl -) num. m., zmacind
f . a zecea: al X-lea"/al zoaie (pop.) s. f., art.
I}-lea, a X-a/a I0-a z&ia, 9.4. art. zrniei; pl.
zgdrie-brdnzi (pop.)
(-rie-) s. m. si f., g.-d. unie/zoi, arr. Tnie ldzoi lz
lui zg6rie-br6nzd; Pl. mna Tlrf.cr s. f. art, g.d.
art. zonei zoster
:girie-b16nzd
zgirie-nori (-ri-e-) s. zoofflie s. f., arl. zoofilia,
m., pl. zgdrie-nori g.4. zoofilii, arI. zoofilizi
zgripfuruicn s. f., g.-d. zoopsihologie (- op- s i-/-o -
aft. zgripluroa.icei; Pl. psr) s. f., aft unpsiltdogia
:gripSuroaice g.-d. zoop s iho logii, afi .
zgrip{uroi s. m., Pl. zoopsihologiei
--griplumi, art. zgipPutoii zoospor (zo-oz-por/zo-
zgurifica (a se -) vb. refl., o-spor) s. m., pl. zoo$ni
ind. prez. 3 se zgurificd zoospor,rnge (- os -po-/- o -
zilicr (zi-li-er) s. m., pl. .1pa) s. rn, pl. zoosprurgi
zilbri zor s. n.
zimbil (inv., reg.) s. n., zzlu (limbI) s. f.
pl. zimbiluri/zimbile zulus adj. m., s, m., pl.
znlrlgrffi (zin-u-gra-fi zulu;i; adj. f., s. f.
s. f., g.d. art. zirrcogmfei; zulusd, pI. zuluse
pl. zincografe zurui (a -) vb., ind.
zist adj. m., pl. zl;1,' f. prez. 1 sg. qi3 pl. zurui,
dsd, pl. zise imperf. 3 sg. zuruia;
zif s. n. conj. prez. 3 sd zuruie
ziuUtd (pop.) (zi-u-li- zvhpiia (a se -) (rar)
tri) s. f., g.-d. art. ziulilei; vb. refl., ind. prez. 3 se
pl. ziulile z.vdpdie, imperf. 3 sg.
91
se zvdpdia; con. prez.
3 sd zvdpdie
zvdntura (a se -) (fam.)
vb. refl., ind. prez. 3 se
zvdnturd
zvercoli (a se -) vb. refl.,
ind. prez. I sg. ,si 3 pl. se
zvdrcolzsc, imperf. 3 sg.
se zvdrcolea; conj. prez.
3 sd se zvdrcoleascd
zvilrU @ -) (pop.) vb.,
ind. prez. 3 sg. zvdrle,
3 pl. zvdrli/zvdrl, imprt.
3 sg. zvArlea,' conj.
prez.3 sd zvdrle
zvidui (a se -) (reg.) vb.
refl., ind. prez.3 sg. se
ryiduieEte, imperf. 3 sg.
se zviduia; conj. prez. 3
sd se zviduiascd
zvon s. n., pl. ryonuri

92
Bibliografie
Academia Romdnd, Institutul de lingvisticd lorgu
Iordan - Al. Roseui, Dicfionarul ortografic,
orto€pic gi morfologic al Umbii romdne, editia a
II-a revlzuti qi adiugiti, Editura univers
Enciclopedic, Bucuresti, 2005.
Academia Romdnd. Gramatica limbii romAne,
Editura Academiei RomAne, Bucuresti, 1998.
Avram. Mioara, Grarnatica pentru to$, Editura
Humanitas. Bucureqti, 2001.
Bejan, Dumitrz, Gramatica limbii rom6ne.
Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995.
Bertea, Mircea, Gramatica explicativi a limbii
romAne. Editura Venus. Bqcuresti. 1998.
Bertea, Mircea. Limbi romAnd, Editura
Cartimpex, Cluj-Napoca, 1999.
Constantinescu-Dobidor, GlrcorRlrc, Gramatica
limbii romAne, Editura Didacticd si Pedagogicd.
Bucuregti, 2001.
Coteanu, /on. Gramaticd, stilistici, compozitie.
Editura Stiintificd, Bucuregri, 1990.
Neamlu, G., G., Elemente de analizi gramaticali,
Editura $tiinlific[ 9i Enciclopedicd, 1989.
Popescu, $tefonia, Gramatica practici a timhii
romene cu o culegere de exercifii, editia a III-a,
revlzuti si imbogdlitd, Editura Didacticd 9i Peda-
gogicd. Bucuresti. 1983.
licleanu, Maria; licleanu Dumitru, Gramatica
limbii romine in scheme: cu exercitii si teste
grilI, editia a IV-a, revizutd si addugitd, Editura
.\lutus. Slatina.2005.
ql
La Editura STADIFORM au mai aPirut:
Coleclia "NOTITE"
Seria CICLU PRIMAR
. MATEMATICAcIs. II-IV
. GRAMATICA cls.II:lV
. CEOGRAFIA ROMANIEI cls. IV
.ISTORIE cls. IV

Seria GIMNAZIU
. LITERATURA ROMANA V-VtII . POEZIJ:
. LITERATURA ROMANA V-VIII - PROZA
. GRAMATICA
. SINTAXA FRAZEi -
. TEORIE LITERARA
. GEOGRAFIA ROMANIEI
. MATEMATICA
.FIZICA
.CHIMIE
. BIOLOGIE
. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULUI
Seria LICEU
. LITERATURA DE BAC. POET'E
. LITERATURT DE B,AC. PROZA
. TEORIE LITERARA
. MATEMATICA
. FIZICA LICEU
. GEOGRAFIA R^OMANIEI
.ISTORIA ROMANILOR
. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULU]
. FILOZOFIE
. ECONOMIE
. PSIHOLOGIE
. CHIMIE ORGANICA -
. CHIMIE ANORGANICA
. BIOLOGIE cls. IX-X

94
Seria LMBI STITAINE
. DICTIONAR ROMAN - ENGLEZ
. biaiioi,{AR ENcLEZ - RoMAN -
. EXPRESII UZUALE IN ENGLEZA
. GRAMATICA LIMFII ENGLEZE
. DICTIONAR ROMAN - GERMAN
. oiiiioNer cERMAN - RoMAN -
. F,XPRESII UZUALE IN GERMANA
. GRAMATICA LIMBII GERMANE
. DICTIONAR ROMAN - FRANCEZ
. bictoNnn FRANC^EZ - RoMAN -
. EXPRESII UZUALE IN FRANCEZA
. GRAMATICA LIMBII FRANCEZE
. DICTIONAR ROMAN - ITALIAN
. bictroren nALIAN - RoMAN
. EXPiTESII UZUALE iN ITALIANA
. DICTIONAR ROMAN. SPANIOL
. oicitoren SPANIQL - ROMAN -
. EXPRESII UZUALE IN SPANIOLA

Seria DICIIONARE
. DICTIONAR DE SINONIME
. DICTIONAR DE ANTONIME
. DICTIONAR DE OMONIME
. DICIIONAR DE PARONIME
. DICTIONAR DE NEOLOCISME ^
. MIC bICTIONAR EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE
. GHID ORTOGMFIC, ORTOEPIC SI MORFOLOGIC
AL LIMB! I RON,|,INE conform DOOM' - NOU

Seria INFORMATICA
. NORTON COMMANDER
. LIMBAJUL PASCAL, INSTRUCTIUNI
. LIMBAJUL C, INSTRUCTIUNI
. SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS
. INTERNETUL, O NOUA LUME
. ALGORITMI
95
Colecfia "STUDIA"
GRAMATICA LIMBII ROMANE
LITERATURA ROMANA - pentru gimnaziu
LTTERATURA ROMANA - irentru liceu
TEORIA LITERARA
Coleclia "CAIETE"
MATEMATICA cls. I
MATEMATICA cls. a II-a
CUNOA$TEREA MEDIULUI cls. a II-a
ORTOGRAFIA
Colecfia "ABC" .

ANIMALE SALBATICE vol. I


ANIMALE SALBATICE vol. 2
UNIVERSUL
REPTILE
INSECTE
ANIMALE MARINE
FENOMENE NATURALE
PASARI
MINUNILE LUMII
RASE DE CAINI TALIE MARE
RASE DE CAINI TALIE MED-IE
RASE DE CAINI TALIE MICA
CONTINENTE
BUNE MANIERE
INVENTATORI
CORPUL OMENESC

Editura STADIFORM, Zaliu


tellfax: 0260/ 662885, 0260/60613 |
www.stadiform,ro
E-mail: stadiform2005@yahoo.com
N FOP CLAUDIA

o GHID OKTOGKAFIC,
T oRTOEFTC Fr
MORF{)LOGIC
I AL LIFTBII ROMAIIE
conforur DOOM"
T
t

E
,r,*rlrl-/* /t /,rr^rr,,,
"

S-ar putea să vă placă și