DERIVAREA-MIJLOC INTERN DE

ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

DEZVOLTAREA DE COMPETENŢE CHEIE PENTRU EVALUĂRI

NAŢIONALE DE SUCCES!
Cod Contract: POSDRU/153/1.1/S/138267
Numele şi prenumele cursantului: MACARIE ELENA
Unitatea şcolară: ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 HUNEDOARA
Judeţul HUNEDOARA
- Deva, 2015
 Derivarea
Procedeul prin care se formează cuvinte noi cu
ajutorul afixelor se numeşte derivare.
Afixele sunt de două feluri:
a. prefixe
b. sufixe
a. Derivarea cu prefixe
Prefixul este un sunet sau un grup de sunete
care se ataşează în faţa rădăcinii cuvântului
pentru a forma un cuvânt nou.

Limba română are cca. 86 de prefixe, dintre care

cele mai frecvente sunt:
des- (des-): a descalifica, a desface, a desfiinţa, a despăgubi, a
descifra, a dezrobi, a dezlega, a dezumfla, a dezmorţi, a
dezgropa; dezumaniza; dezacord;
răs- (răz-): răscopt, răscumpărat, răstălmăcit, a răsturna, a
răzbate, răzgândi, etc.;
• în- (îm-): a încuraja, a înflori, a întrista, a înveseli, a (se) înfrăţi,
a înzăpezi, a înlesni, a îmbunătăţi, a împături, a împietri, a
îmboboci, a împovăra, etc.;
• ne-: necitit, nevăzut, nespus, neadevăr, nestatornic, nespălat,
neomenesc, etc;
• re-: recitit, revăzut, recalificat, reorganiza, rememora,
reorienta, regândi, rescrie, etc.
 După sensul pe care îl atribuie cuvintelor formate,
prefixele pot fi de mai multe feluri, dintre care amintim:
 Prefixe privative:- cuvintele derivate au sensul “fără, lipsit de”:
des- (dez-): dezlega, desface, deshăma, dezlipi, dezumaniza, descătuşat, etc.;
de-: deşira, deşuruba, deconecta, defavoriza,detrona, etc.;
a- (an- în faţa unei vocale): apolitic, apatrid, asimetric, anorganic, anaerob,
analfabet, etc.;
 Prefixe negative: - cuvintele derivate au sens de negaţie, de absenţă, de
opoziţie:
Ne-:neatenţie, neomenos, necitit, nescris, negândit, neorientat, etc.;
i-: imoral, ilogic, etc.;
in- (im-): intolerant, incapabil, indisciplinat, impertinent, imposibil, impur,
imparţial;
 Prefixe iterative: - cuvintele derivate au sensul de repetare:
răs- (răz-): răscumpăra, răsciti, răzgândi;
re-: reaminti, reveni, reciti, rescrie, rememora, reintra, etc.
 Prefixe care exprimă ideea de superlativ:
arhi-: arhicunoscut, arhiplin, arhiîncărcat;
extra: extrafin, extraurgent;
hiper-: hipersensibil, hipercorect;
ultra-: ultramodern, ultraviolet, ultrascurt,
ultraelegant, etc.
b. Derivare cu sufixe
Sufixul este sunetul sau grupul de sunete care se
ataşează după rădăcina cuvântului pentru a forma
un cuvânt nou.

În limba română sunt aproximativ 600 de sufixe, care se

clasifică după:

b.1. valoarea morfologică

b. 2. sensul pe care îl atribuie cuvântului derivat.
 b.1. Clasificarea după valoarea morfologică a
cuvântului derivat
 Sufixe substantivale:- cuvântul
obţinut prin derivare este un
substantiv;
-ar: bucătar, lăutar, fierar, strungar;
-easă: croitoreasă, mireasă, lăptăreasă;
-ime: muncitorime, prospeţime,
tinerime;
-iţă: casieriţă, portiţă, fetiţă;
-uş: culcuş, gălbenuş, urcuş,
 Sufixe adjectivale: - cuvântul
rezultat prin derivare este un
adjectiv:
-esc: muntenesc, pământesc, tineresc;
-iu: argintiu, vişiniu, ruginiu;
-os: osos, botos, dureros, furios
 Sufixe verbale: - cuvântul derivat
este verb:
-a: brăzda, îndopa, înnoda, cânta;
-i: coti, roti, întineri, înlesni,
-iza: româniza, muşamaliza,
orăseniza;
-ui: chinui, înfăptui, mânui
 Sufixe adverbiale: - cuvântul
derivat este adverb:
-eşte: româneşte, mişeleşte,
vitejeşte;
-iş: chioriş, cruciş, pieptiş;
-mente: moralmente, realmente,
socialmente.
 b. 2. Sensul pe care îl atribuie cuvântului
derivat:
 Sufixe augmentative:- arată că
obiectul denumit este mai mare
decât de obicei;
-an: băietan, grăsan,
-oi: băieţoi, căsoi, lădoi, maimuţoi;
-oaie: căsoaie, lădoaie, scânduroaie;
 Sufixe diminutivale – arată că
obiectul denumit este mai mic
decât de obicei:
-aş; băieţaş, copilaş, motănaş,
toporaş;
-el: băieţel, scăunel, tinerel, tinerel;
-ică: tinerică, burtică, mâncărică;
-iţă: fetiţă, blăniţă, peniţă, periniţă;
-uş: căţeluş, greieruş, viţeluş;
-uc: năsuc, pătuc, sătuc;
-uţ: gărduţ, pătuţ, trenuţ, brăduţ;
-uleţ: gărduleţ,săculeţ, steguleţ.
 Sufixe pentru denumiri abstracte:  Sufixe pentru denumirea agentului: -
-are: înfăţişare, repetare, recapitulare; arată cine face acţiunea:
-ere: părere, scădere, vedere, încredere; -ar: argintar, fierar, sifonar, aurar;
-ire: iubire, privire, simţire; -aş: arcaş, nuntaş, poştaş;
-ătate: bunătate, singurătate, vecinătate; -giu: geamgiu, reclamagiu, scandalagiu;
-eală: aiureală, oboseală, păcăleală. -ist: ceferist, gornist, tractorist, maşinist;
 Sufixe pentru denumirea unei -tor: ascultător, fumător, călător;
colectivităţi:  Sufixe pentru denumirea însuşirilor:
-et: brădet, făget, tineret; -ar: inelar, insular, stelar;
-ime: tinerime, muncitorime, studenţime; -aş: codaş, fruntaş, nărăvaş;
-iş: aluniş, tufiş, zmeuriş; -at: buzat, catifelat, pistruiat;
-işte: porumbişte, cânepişte. -esc: românesc, muntenesc, tineresc;
 Sufixe pentru nume de familie: -ist: idealist, realist, umanist;
-escu: Petrescu, Georgescu, Ionescu; -iu: auriu, argintiu, arămiu, pământiu;
-eanu: Munteanu, Olteanu, Ungureanu; -os: fricos, lunecos, lucios, mucos.
-oiu: Oproiu, Spiroiu, Olăroiu, Căproiu,etc.
 Derivarea regresivă
Este un procedeu folosit mai rar: din cuvintele care prin
structura lor seamănă cu cele derivate se formează cuvinte noi
prin înlăturarea a ceea ce vorbitorilor li se pare că sunt sufixe

 Nume de pomi fructiferi din  Nume de animale: mâţ –

numele fructelor:
 alun – din alună, banan –
din banană, cais – din caisă,
mălin – din mălină, nuc –
din nucă, portocal – din
portocală, vişin – din vişină,
smochin - din smochină
din mâţă, pisic – din pisică;
 Substantive din verbe: a
alinta – alint, a auzi – auz, a
câştiga – câştig, a credea –
crez, a îndemna – îndemn,
a guverna – guvern, a păzi
– pază, a suspina – suspin,
a trăi – trai, a vedea – văz, a
zbura – zbor, etc.
 Derivatele parasintetice sunt cele formate în
același timp cu un sufix și un prefix (ex.
îndestulare)
Când baza unui cuvânt derivat este un alt
derivat,se pot forma derivate în serie(ex.
român-româncă-româncuță).

Bibliografie
Hristea, Theodor, Sinteze de limba română, București, Editura
Albatros, 1984
 -
Fişă de lucru-
1.Subliniază din lista de mai jos numai termenii aparţinând familiei lexicale a
termenului „car”: căruţă, cartof, carnet, căruţaş, cărucior, careva, a căra,
cărătură, cărăuş, cărăuşie, a cărăuşi, a încărca, încărcătură, carenţă.
2. Selectează dintre prefixele negative: ne-, in-, im-, i-, a- pe acelea care se asociază
cel mai bine cu termenul de bază şi scrie antonimele
cuvintelor:adevăr,adecvat,legal,actual,logic,normal,amic,agresiune,politeţe,su
ficient,perfecţiune,permeabil,dependent,tipic;
3. Selectează cuvintele derivate din textul următor şi explică modul în care s-au
format, conform modelului dat:
O fată cenuşie cu jarul ochilor în plete negricioase (...) a fost osândită odinioară să I
se reteze capul cu securea, pentru o greşeală. Pe vremea din poveste, stăpânii
puteau să scurteze viaţa cui pofteau, cu nejudecată. (...)
Fata cenuşie a cerut stăpânului să o cruţe, făgăduindu-i să-i spuie seara poveşti, să-
i legene cruzimea cu basme frumoase.
(Tudor Arghezi, Fata de demult)
• cenuşie → cenuşiu < cenuşă + suf. „-iu”