Parcul Nicolae Romanescu

Craiova-arta parcurilor si a gradinilor-

Std. arh. Tatu Lelia

An V 2015/2016

Localizare
Parcul Nicolae Romanescu este cea mai mare zona verde urbana
din Romania si al treilea parc natural de pe teritoriul Europei de
Est. In Romania, acesta se afla pe locul doi ca dimensiuni, dupa
parcul Herastrau din Bucuresti, masurand aproximativ 100 de
hectare.
Parcul este construit pe locul in care odinioara se afla mosia
familiei Bibescu, fapt ce atrage dupa si un alt nume: Parcul
Bibescu.
Parcul se afla in partea de sud a Craiovei si pe langa celelalte
doua nume, parcul mai este cunoscut si ca Parcul Independentei
sau Parcul Poporului.

Istoric
Grdina Bibescu a intrat n circuitul public al Craiovei naintea
mijlocului de secol 19. Terenul mpdurit, din sudul oraului,
aparinea atunci familiei boiereti Bibescu i a devenit locul de
plimbare i de ntlnire a protipendadei craiovene, dei exista cu
mult timp nainte nelocuit i neexploatat agricol.
Incepnd cu Grigore Ghica, ali domnitori i demnitari, precum i
oaspei strini de onoare au fost gzduii n palatul (neles n stil
romnesc) Bibescu, ocazii n care au lsat mrturii despre
frumuseea locului.
Gheorghe Bibescu a fost domnitor al rii Romneti ntre anii
1842-1848. In acel timp fratele su, marele logoft Iancu Bibescu,
a modernizat moia sub form de grdin, construind n ea o
reedin ampl, numit palat, precum i sere, sau pavilioane de
relaxare. A mobilat-o cu bnci, a adugat o mic rezervaie
zoologic cu animale i psri, dar i cu un chioc larg pentru o
orchestr ocazional. Grdina a fost mbogit cu diverse soiuri
de arbori, arbuti i flori, toate procurate mai ales din strintate.
Grdina a fost strbtut de alei strjuite de statui dup model
apusean.
In 1846, o gazet nota c n zilele de duminic, sau de smbt,
grdina era deschis publicului i se putea asculta muzica

militar. In acele zile grdina constituia o desftare pentru cei din

fruntea oraului.
In anul 1848, Craiova a fost invadat de armatele strine pentru
nbuirea revoluiei, i apoi, pe timpul rzboiului Crimeii. Acei ani
au avut efecte nefaste asupra Grdinii Bibescu. Au disprut
plantaiile ornamentale, amenajrile i chiar arborii seculari.

Dup revoluia de la 1848, domnia a revenit lui Barbu tirbei, tot

un frate al lui Iancu Bibescu, dar Iancu a pierdut la jocurile de
noroc o mare sum de bani, lsndu-se dus de curentul de
disoluie al vechii boierimi romne, prin cheltuieli nesbuite i
dezinteres pentru administrarea moiilor.
Pentru a plti mprumutul luat de la o banc elveian, Iancu
Bibescu s-a vzut obligat s vnd moia din sudul Craiovei.
Municipalitatea oraului a cerut un mprumut de 12.000 de
galbeni, cu aprobarea domnitorului, pentru cumprarea acelei
moii de 249 de pogoane, mpreun cu toate amenajrile i chiar

cu mobilierul rmas. Starea de prsire i degradare a continuat,

pentru-c bugetul Primriei era mic, iar mprumutul atrna greu.
Perioada premergtoare Unirii Principatelor a mrit pentru scurt
vreme interesul autoritii locale pentru palatul Bibescu, astfel
c n vara lui 1858 s-a trecut la repararea lui. Atunci s-au realizat
i lucrri de reamenajarea parcului n vederea primirii
ambasadorilor Marii Britanii i Franei, Erik Bulwer i L. Beclard.
Pentru acea ocazie s-a fcut efortul de iluminare a grdinii pe
aleile principale, iar orchestra a susinut concerte de promenad.
Palatul a fost din nou n centrul ateniei cu ocazia primirii
domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, n zilele de 26-28 iunie
1859.
In 1863 n palatul Bibescu a fost gzduit doamna Elena Cuza
care s-a oprit dou zile la Craiova, n drum spre Orova.
Dei ar fi trebuit s achite mprumutul pn n 1858, Primria mai
datora nc 9000 de galbeni Casei Centrale n 1862.
Cu toate c se confrunta cu mari constrngeri bneti, Primria a
ncheiat un contract pe cinci ani cu un grdinar, Conrad de
tirnberg. Acela a nfiinat o coal de duzi cu semine aduse
din Italia pentru a produce 6000 de puiei. Tot el s-a ngrijit s
tund slciile de la eleteul numit Chintescu i a redat la via
sera cea veche, plantnd flori aduse din strintate.

Mihail Koglniceanu, n calitatea sa de Prim-Ministru a fost cinstit

cu un banchet n Grdina Bibescu, la 25 august 1864. Cu acea
ocazie Craiova i-a druit un ceas cu briliante i alte obiecte de
amintire.
Dup ntronarea lui Carol I, palatul Bibescu a fost abandonat ca
reedin trectoare a domnitorilor, deoarece aducea aminte de
Alexandru Ioan Cuza. Ca urmare, palatul a primit alte destinaii iar
parcul s-a degradat. In 1867 palatul era folosit ca depozit pentru
comerul en gros cu tutun.
In anul 1875, Primarul Barbu Blcescu (fratele revoluionarului
Nicolae Blcescu) a sesizat Prefectura c arendaul moiei, altul
dect fostul grdinar, a deschis o crcium n parcul public i un
stabiliment de baie la eleteul din el, obiective care aduc jen
publicului care vine s respire aer curat.
In octombrie 1876, Primarul Gheorghe Pesima a cerut Prefecturii
s faciliteze cumprarea a 1000 de salcmi i 60.000 de puiei de
pdure de lunc, pentru plantarea grdinilor publice i ale
cimitirelor (Din 1871 Craiova avea numai dou cimitire oficiale la

marginile sale: Sineasca i Ungureni, desfiinndu-se micile

cimitire tradiionale din jurul bisericilor).
Pe timpul Rzboiului de independen, 1877-1878, pe terenul
grdinii Bibescu s-au amenajat un depozit de furaje al armatei i
un spital de rnii.

In aceeai perioad, respectiv n anul 1878, Printele Grenadie,

episcopul eparhiei Noul Severin a locuit o lun (noiembrie) n
palatul grdinii Bibescu.
Incepnd cu anul 1867, cu mici ntreruperi ocazionate de rzboi,
n parc s-au organizat expoziiile judeene i regionale de producii
agricole, concursuri de pluguri, vite i de diveri meteugari.
Pentru aceste evenimentele foloseau i cldirile din dotarea
grdinii.
Expoziia regional din 1869 a fost coordonat de Ion Ionescu de
la Brad.
Cu toate neajunsurile prin care a trecut, grdina Bibescu i-a
pstrat caracterul ei public i de interes. Zoe Mandrea, fiica
fostului primar Barbu Blcescu a vorbit cu mare plcere de
plimbrile ei la ''grdina public'' n copilrie, atunci cnd grdina
Mihai Bravu nc nu fusese conturat de tatl su pe locul numit
Cntarul de piatr. Ea spunea c n zilele festive n faa grdinii

Bibescu stteau la poart doi dorobani clri, iar trsurile de

cas ale protipendadei rmneau nirate n faa porii. Mai la o
parte se aezau birjele modeste. In parc se mergea numai pe jos,
iar lumea simandicoas avea ocazia s-i etaleze i cu acest prilej
luxul. Se punea baz pe cochetrie i pe deosebirea dintre clasele
sociale.
Vara, grdina Bibescu era punct de atracie pentru oreni i loc
de desfurare al serbrilor populare.

In zilele de 17-18 iunie 1892, Primria a adus ca noutate

craiovenilor, lumina electric pe aleile parcului.
Dup 1880 construirea cazrmilor din bariera Caracal a afectat
salubritatea parcului. Resturile menajere i blegarul au invadat o
latur a parcului i au infectat apele eleteului. Palatul Bibescu a
fost transformat n azil de btrni, iar n apropiere s-au amenajat
grajdurile pentru animalele serviciului de salubritate. Grdina s-a
degradat i datorit invadrii dinspre exterior cu bordeiele
insalubre ale iganilor, bordeie care au format un cartier n care

colciau bolile,
molipsitoare.

frunte

cu

tifosul,

bubatul

alte

boli

In acele vremuri arealul parcului devenise un focar de murdrie i

infecie, fapt marcat public de Nicolae Romanescu, intrat n
politic, ca deputat, n 1884 i devenit o personalitate influent a
oraului i apoi cel mai remarcabil primar al trecerii dintre sec. 19
i 20. Pn n 1931 personalitatea i-a pus amprenta spectaculos
dezvoltarea oraului din poziia de consilier sau de primar.
In 1894, aproape numai pe cheltuiala sa, i dup propriile planuri,
N. Romanescu, pe atunci prim-ajutor de primar, a trecut la
reamenajarea Grdinei Mihai Bravu.
In 1896, au fost plantai 360 de castani pe bulevardul Carol I
(Grii), au fost pietruite aleile grdinii Mihai Bravu i instalate 100
de bnci.
In decembrie 1897, tot Nicolae Romanescu a cerut i obinut de la
consiliul comunal 70 de pogoane din moia Bibescu pentru a le
planta pe cheltuiala sa i pentru a organizarea un nou parc.

Nicolae Romanescu a devenit primar pentru prima dat n

noiembrie 1898 i a reluat ideea nverzirii oraului. Cele 70 de

pogoane obinute i s-au prut insuficiente cernd i largi

exproprieri mprejurul moiei Bibescu.
In 1899 a cerut direciei silvice a Ministerului Agriculturii i
Domeniilor 100.000 de puiei de pdure i 200.000 de pomi de
leau pentru nevoile oraului.
In februarie 1899 a nceput planul de asanare a blilor Craiovei
din latura de apus, s-a trecut la sdiri de pomi n lungul canalului
de desecare i la plantarea a 1330 de puiei de arbori pe strzi i
n grdina spitalului. In paralel s-a realizat planul de amenajare de
grdini n curile a 19 biserici i 6 coli.
In aprilie 1899, urmrindu-i planurile ecologice mree primarul a
semnat un contract, n numele oraului, cu arhitectul francez de
renume, Edonard Redont. Arhitectul francez se angaja s execute
toate planurile transversale i de profile, precum i desenele
proiectelor de crearea i amenajarea de grdini, preumblri i
squaruri publice pentru nfrumusearea i asanarea oraului.
Arhitectul a venit imediat la Craiova i printre altele a elaborat un
proiect minunat pentru parcul oraului. In luna mai a nsrcinat pe
arhitectul Ernest Pinard cu direcia lucrrilor. Acesta din urm a
prezentat documentaia de nceperea lucrrilor cu 3 echipe a 30
de oameni pentru amenajarea eleteului, redesenarea terenului
prin spturi, trasarea de pante i umplerea cu pmnt a
golurilor, n vederea realizrii plantaiilor i a aleilor.

n perioada mai 1899 martie 1901, pe timp ce primar a devenit

Ulisse Boldescu lucrrile au stagnat. In schimb proiectele lui
Edonard Redont au fost selectate de comisia judeean pentru
participarea la Expoziia Universal de la Paris. Proiectele au fost
expuse mai nti la Bucureti i apoi au fost trimise n Frana.
Acolo, ansamblul proiectelor pentru parcul oraului Craiova a
primit medalia de aur de la un juriu special al clasei de igien,
clasa nsntoirea i igiena oraului. Opinia public craiovean
a aflat cu ntrziere de aceast onoare, abia n mai 1901. Nicolae
Romanescu s-a zbtut mult pentru ca oraul s intre n posesia
diplomei i a medaliei de la Paris. Nu a reuit datorit obiceiurilor
balcanice nc puternice de la Ministerul Agriculturii i Domeniilor.
In februarie 1901 lucrrile la parcul Bibescu au intrat n ritm alert,
beneficiind din nou de pasiunea i druirea primarului Nicolae
Romanescu. Parcul a cuprins multe alte construcii adiacente,
precum hipodromul, terenul de sport, plantaiile, construciile
rustice, peluzele, pepinierele, serele, spaiile pentru animale,
iluminatul electric, podul suspendat i ruinele de cetate. Volumul
pmntului decapat i mutat a fost de 525.647 mc. S-au realizat

alei cu o lungime de 26.897 metri, cu limea ntre 5,2 m i 12

metri.

Parcul Bibescu a fost inaugurat n septembrie 1903, dei lucrrile

au continuat att n 1904 ct i n anii urmtori.
Intre 1901-1904 parcul i oraul au fost nnobilate cu 1.150.000

de arbori, din care 401-300.000 rinoase circa 635.000 foioase

autohtone i o mulime de soiuri rare aduse din Austro-Ungaria,
Frana i Germania. Totodat, 590.000 mp de teren arid i plin de
mrciniuri a fost acoperit cu gazon din Frana, Italia i AustroUngaria.
Instalaia de iluminat a fost realizat de Societatea Electric din
Berlin i a cuprins 20 de lmpi voltaice de 60 amperi i 20 de
lmpi incandescente cu cte 16 lumnri.
In septembrie 1903 toate aleile au primit plcue cu denumiri:
Calea Regele Carol I, Calea Principele Ferdinand, Calea Carmen
Silva, Insula Regina Elisabeta, Calea Brncovenilor, Calea

Basarabilor, Calea tirbey, Aleea Principesa Maria, Aleea

Principele Nicolae, Ocolul Principele Carol, Aleea Bibetilor, Aleea
Brndetilor, Alea Gh. Chiu, Podul tirbey, Poteca Principesa
Marioara, Poteca Principesa Elisabeta, Aleea Ioan Kalinderu, Aleea
Madona, Aleea Aman, Aleea Jules Michelet i Alea Edgar Quinet.
Denumirile aminteau de membrii familiei regale, de donatori i de
personaliti istorice romne i strine.

Parcul Craiovei a devenit celebru n ar i o mndrie a locuitorilor.

O lung perioad s-a numit, n continuare, Parcul Bibescu, apoi,
pentru un timp, n anii 1930 i 1940, Parcul Romanescu.
n 1943, ca un omagiu adus celui care s-a ocupat ndeaproape de
realizarea parcului, la intrarea principal, a fost ridicat un bust al
lui N. Romanescu.
De a lungul timpului au fost executate numeroase lucrri ce au
sporit frumuseea parcului. ntre anii 1954-1956 s-a construit
portalul existent azi la intrarea principal, un portic n semicerc,
cu stlpi ce aveau seciune dreptunghiular, fr ornamente, apoi

s-a realizat mprejmuirea cu gard cu stlpi i soclu de beton i

plas de srm, a fost reconstruit i mrit debarcaderul. n anul
1964 a fost modernizat iluminatul public i a fost construit o ser
de 1050 m.p., prestigioi creatori romni contribuind cu
numeroase lucrri de art plastic la frumuseea acestui loc.

Tipologia parcului
Parcul este realizat in stil romantic, singurul de acest gen din
cadrul orasului.

Parcul s-a bucurat de un proiect foarte indraznet sub bagheta

lui Redont: a fost redesenat lacul, au fost aclimatizate o serie de
specii de arbori, specii care in mod normal nu ar fi putut creste pe
teritoriul Romaniei, a avut loc proietarea podului suspendat si a
castelului fermecat. Pe langa asta, o serie de dealuri si vai au fost
realizate (irigate de peste 8 km de conducte care se afla sub
pamant).
Unicat in Romania, acest valoros monument de arhitectura
peisajera este si una dintre cele mai interesante realizari de acest
gen din Europa, in special datorita faptului ca frumosul natural
este vazut in aceeasi maniera ca si frumoas de maniera artistica.

Parcursurile prin acest parc sunt din cele mai variate, avand in
componenta sa atat ruperile de panta, profilul frant pe alocuri,
toate curbele aleilor fiind cat mai naturale.

Putem spune ca accentul se pune pe ambianta, totul fiind realizat

intr-o maniera cat mai potrivita pentru a include trecatorii in
cadrul cat mai apropiat de cel natural, in care aliniamentele si
simetria nu sunt prezente.
Se poate spune ca elementele prezente in parc, precum Podul
Suspendat sau Castelul Fermecat sunt doar prezente discrete, ce
scot din anonimat anumite zone ale spatiului verde, dar ce intr-o
maniera subtila sunt prezente acolo doar pentru a accentua
dinamismul atat de caracteristic acestui loc. Toate aleile, desi sunt
serpuite si se desfasoara intr-o maniera fireasca, ducand spre
punctele de interes, vegetalul fiind si el dispus pentru a le pune in

valoare.

Vegetatia
Prima persoana care a inceput sa se ocupe de amenajarea
parcului si de ingrijirea vegetatiei a fost Conrad de tirnberg. Tot
el a fost cel care a nfiinat o coal de duzi cu semine aduse
din Italia pentru a produce 6000 de puiei. Tot el s-a ngrijit s
tund slciile de la eleteul numit Chintescu i a redat la via
sera cea veche, plantnd flori aduse din strintate.

In octombrie 1876, Primarul Gheorghe Pesima a cerut Prefecturii

s faciliteze cumprarea a 1000 de salcmi i 60.000 de puiei de
pdure de lunc, pentru plantarea grdinilor publice i ale

cimitirelor, o parte dintre acestia fiind plantati si in parcul

Romanescu.
In 1899 Nicolae Romanescu, cel ce era proaspat primar al
orasului, a cerut direciei silvice a Ministerului Agriculturii i
Domeniilor 100.000 de puiei de pdure i 200.000 de pomi de
leau pentru nevoile oraului. Acesta a avut planuri mari cu
parcul inca de cand nu avea aceasta functie. Starea in care se afla
la acel moment domeniul l-a facut sa-si doreasca sa amenajeze
locul, sa-l faca sa devina ceea ce era candva- o oaza de verdeata
prin care lumea se poate plimba in voie, admirand frumusetile
naturii.
Intre 1901-1904 parcul i oraul au fost nnobilate cu 1.150.000
de arbori, sub supravegherea lui Edonard Redont, peisagistul ce sa ocupat de intreg proiectul de reamenajare a parcului. Astfel au
fost plantate aproximativ 401-300.000 rinoase, circa 635.000
foioase autohtone i o mulime de soiuri rare aduse din AustroUngaria, Frana i Germania. Totodat, 590.000 mp de teren arid
i plin de mrciniuri a fost acoperit cu gazon din Frana, Italia i
Austro-Ungaria.
S-a tinut cont de modul in care plantele si arbustii o sa se
dezvolte in viitor. Gadinile si plantatiile forestiere care imbraca
parcul au o valoare deosebita, aici fiind adunate peste 250 de
specii de arbori si arbusti: pinus excelsa wal (conifer specific
climatului din Himalaya), Cerasus serrulata, Acer saccharinum,
Alnus glutinosa etc.
Aceste plantatii pot fi regasite si in ziua de astazi, majoritatea
copacilor rezistand trecerii timpului, mai ales in conditiile in care
timp de 100 de ani in parc nu au fost realizate schimbari
importante, doar ingrijirea minora a copacilor si a arbustilor,
urmand ca incepand din acest an reabilitarea parcului sa inceapa.

Animalele si pasarile
Parcul "Nicolae Romanescu" gazduieste una dintre cele mai vechi
gradini zoologice din tara, inaugurata in anul 1906.
Colectia de animale numara la inceput doar cateva specii: ursii
carpatini, cerbi si pauni. In anii '60 gradina zoologica din Craiova a
fost populata cu lei, maimute si struti, pentru ca, dupa '89, sa fie
aduse lame, jaguari, struti africani, chiar si tigri.
Gradina zoologica a avut un rol important in cadrul parcului inca
din cele mai vechi timpuri. Astfel, inca din trecut cei ce se plimbau
prin parc puteau admira cu placere micile animalute ce se zareau
in micile lor custi.
In toata existenta sa, gradina zoologica a avut parte de diverse
schimbari ce au fost sincronizate cu schimbarile suferite de intreg
parcul.Astfel in ultima perioada dotarile sale au fost imbunatatite
si toate spatiile pentru animale au fost inlocuite cu unele noi de
care se pot bucura si vizitatorii parcului.

Astfel, leii i tigri au acum adpsturi din beton, cu panouri

radiante i bazine de ap pentru scldat.
Ierbivorelor le-au fost construite adposturi de lemn, iar psrilor
din metal. n curnd animalele vor avea n adpsturi i elemente
de mobilier care s reproduc habitatul lor natural.
n momentul de fa, n grdina zoo de la Craiova sunt peste 40
de specii, aproape 270 de animale omnivore, erbivore, carnivore.
De curnd a fost adus o pereche de ratoni, dar i una de ursulei.
In acelasi timp, in spatiul numit insula berzelor si a lebedelor au
existat mereu aceste incantatoare pasari ce au populat zona si au
dat un plus de culoare si de viata acestui spatiu incantator si
special pentru intreg orasul.

Importanta apei in cadrul parcului

Poate ca cea mai importanta piesa a parcului este chiar lacul ce
se intinde pe o suprafata de 4 hectare. Acesta a fost o prezenta
importanta inca de la incepul existentei acestui parc.
Istoria sa nu a fost insa una prea frumoasa, deoarece in unele
perioade aceasta a avut parte de niste schimbari radicale. In
perioada comunista acesta a ramas neingrijit, ajungand un
adevarat focar de infectii.
Acest lucru a fost schimbat impreuna cu tot aspectul parcului,
lucrurile revenind la normal. Forma sa, sinuoasa se incadreaza
perfect in cadrul natural constituit de parc. Acesta reprezinta un
factor foarte important in cadrul vegetal, deoarece reuseste
perfect sa puna in valoare elementele din parc.
Acesta reuseste sa puna in valoare nu doar elementele
vegetalului, dar si elementele arhitecturale, precum podul
suspendat ce isi dubleaza imaginea gratioasa in oglinda de apa.

Elemente minerale
La inceputul sau, gradina a fost strabatuta de alei strajuite de
statui dupa model apusean. Apoi acestea au disparut in perioada
de degradare a parcului.
Peste 35 de km de alei si poteci au fost lucrate si amenajate.
Aleile au fost concepute de asa maniera incat cei ce se plimba
prin parc sa poata vedea intreaga vegetatie si sa se bucure de ea
in toate cele 4 anotimpuri;

Mobilierul din parc este unul tipic parcurilor din Romania, cu banci
metalice, corpuri de iluminat in aceeasi maniera.
Totul este mascat si incadrat de vegetatia multicolora ce se
muleaza perfect in imaginile ideale oricarui vizitator.

Elementele arhitecturale ale parcului

Castelul Fermecat
Castelul Fermecat este rodul imaginatiei arhitectului francez si
vrea sa imita un castel medieval; acesta era initial doar un
acoperis pentru bazinele de apa care ajutau la irigarea parcului, n
anii n care totul era proiectat pentru a arta perfect peste 100 de
ani.
Construit n stil romantic, Castelul are o suprafa de aproape 110
metri ptrati i a reprezentat cndva un punct de reper pentru
craioveni i turiti.
De-a lungul timpului aici a fost amenajat un restaurant; astazi
ruinele sale pot fi vizitate.

Hipodromul
Hipodromul este o alta atractie a parcului si se afla in partea de SE a acestuia; Inaugurat in 1903, era folosit pentru curse de trap si
galop. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial partea din fata
tribunei a fost transformata in teren pentru concursurile de
sarituri peste obstacole.
Hipodromul ocupa 20 de hectare si era la inceputul secolului cel
mai mare din tara. Aici veneau nu numai romni, ci i europeni
bogai. Tot aici a avut loc i primul campionat balcanic de clrie
din Romnia.
Din pacate astazi nu se mai desfasoara activitati aici, inca din
anul 2000 cand a avut loc ultima cursa.

Podul Suspendat
Podul Suspendat leaga doua dealuri din parc si este construit din
piatra si de desfasoara deasupra lacului, fiind suspendat de niste
cabluri. Deasemenea merita amintit lacul din centrul parcului, lac
care se intinde pe 4 hectare si pe care indragostitii se pot plimba
si astazi cu barca.

Mai este prezent si un chioc rotund al fanfarei, chioc comandat

la atelierele din Viena.
Lng acesta este si un teatru de var, realizat in aceeasi
perioada cu celelalte constructii interesante din parc.

Palatul Bibescu
Palatul Bibescu se afla la departare de aleile la care vizitatorii au
acces; in trecut, la prima vedere parea o casa parasita si uitata de
vreme, inscriptia de deasupra usii de la intrare confirmand
autenticitatea palatului: In aceasta cladire, numita Palatul
Bibescu, in zilele de 26 si 27 iunie 1859, a fost gazduit domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul vizitei pe care a facut-o la
Craiova. Astazi palatul este renovat si a devenit intre timp imobil
de protocol pentru Primaria din Craiova.

Bibliografie
1. http://mem
orielocala.a
man.ro/files/parcul.html
2. http://www.dekoratv.ro/index.php?p=art020
3. http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2012/05/craiova-parcul-bibescuazi-nicolae.html
4. http://www.turistderomania.ro/in/oltenia/parcul-nicolae-romanescu-dincraiova/

5. www.facebook.com/ParculRomanescuCraiova