PROGRAME ARHITECTURALE

PERIOADA INTERBELICA

Motivele pentru care arhitectii au ajuns la anumite forme prin

prisma modernismului isi au radacinile in similitudinile cu
proportiile izvorate din canoanele clasice .
In perioada interbelica au existat doua grupari de elemente ,
care , prin calitatile lor , compun problemele ce trebuie
rezolvate de catre arhitecti :
1. Grupul elementelor sociale
2. Grupul elementelor tehnice
De la primul Razboi Mondial incepand , atat elementul social cat
si cel tehnic au evoluat repede , influentadu-se unul pe celalalt .
Daca cercetam grupul elementelor sociale, vedem ca atat in
Occidentul perioadei respective cat si in Romania , traditionala
conceptie a casei familiare a evoluat relativ putin , pe cand
arhitecturile colective au luat o insemnatate covarsitoare ; in
cadrul lor sunt gasite adevaratele progrese si elementele noi ale
arhitecturii contemporane .
Imaginea arhitecturii moderne isi are imaginea , pentru multi ,
in notiunea de blockhouse , sau in aceea de cubism . Acestea
reprezinta insa numai un capitol secundar al arhitecturii
contemporane vremii .

Hotel Bellona
1933 1934
Situat intr-un cadru natural spectaculos , pe o fasie ingusta si
alungita de teren , amplasat perpendicular pe linia plajei .

Legatura cu marea si spatiul exterior este intermediata de un

complex de terase descendente .

Hotel Lido
1934
Arh. Ernest Doneaud
Hotelul Lido precede Ambasadorul intr-o volumetrie si o
stilistica Art Deco mai putin spectaculoase .

Blocul Patria (Imobilul ARO)

1929 1931 Arh. Horia Creanga
1935 1926 Sala de cinema Arh. Horia Creanga , H.
Georgescu
Imobilul ARO , comandat de o societate de asigurari , initiaza
seria de arhitecturi moderniste ce a schimbat scara centrului si
a imprimat axei nord-sud caracterul sau .
Conceptul modernist de dezvoltare urbana integrala , in care
functii cu acces public coexista cu locuinte si birouri intr-o
expresie esentiala eliberata de ornamentica .
Dinamism care sudeaza cele 7 etaje ale corpului aliniat la
bulevard ;
Benzi continue de ferestre orizontale ;
Volum vertical rotit pentru a prelua unghiul intersectiei cu
strada Verona ;
Fatade cu soclu-parter in piatra cu sugestii de palazzo baroc al
imobilului Nottara (anii 1940)

Evolutia democratica a lumii intregi si acea preocupare a lumii

intregi de a face o cat mai mare parte a populatiei unui oras
partase la binefacerile progresului , au dictat o serie de
programe . Acestea vorbesc de la sine despre asteptarile
arhitecturii functionale .

SCOALA
Notiunea scolii evoluase in tarile nordice inca dinaintea Primului
Razboi Mondial .
- Adaptari rationale la conditiile de igiena
- Subiectul ei a fost plasat intr-o lumina complet noua .
TIMP INDELUNGAT :
scoala era o cladire care semana putin a inchisoare , putin a
spital .
- Un minimum de estetica
- Un minimum de igiena
Universitatile se distingeau de scolile primare doar prin
dimensiunile obiectului de arhitectura si prin monumentalitatea
lor .
- Erau croite pe acelasi calapod
- Ordinea claselor , dispunerea salilor era prost facuta
- Coridoarele interminabile
ULTERIOR :
subiectul s-a studiat , efectele pe care SCOALA , estetic si
igienic , le are asupra elevilor si a profesorilor au fost luate in
considerare , si s-a ajuns la concluzia ca spatiul :
- Reprezinta un cadru spiritual
- Trebuie aerisit , inconjurat daca se poate de gradini
- Trebuie innobilat si infrumusetat
Scolile si universitatile au inceput sa fie adaptate la categoriile
diferite pe care le deserveau , cu anumite constrangeri insa ,

arhitectul fiind doar executantul unor programe , si nu cel care

le creeaza .
Au aparut astfel :
- Scoli sportive program ofertant pentru arhitect
- Scoli de arta si meserii programe de asemenea
imbucuratoare ;
pretext de dispersiune al
pavilioanelor in parcuri;
- Scoli de adulti
- Universitati
- Scoli militare etc .
G.M. Cantacuzino considera ca perioada interbelica a
reprezentat momentul de turnura in arhitectura cea dreapta a
scolilor .

Facultatea de drept
1935
Arh. Petre Antonescu

Institutul de Cercetri Agronomice

1934
Arh. Florea Stnculescu

SPITALELE

Spitalele au urmat un curs al evolutiei extraordinar odata cu

evolutia tehnicilor medicale :
- principiile clinicilor de altadata au fost inlocuite .

- igiena sporita , datorata , in mare parte , helioterapiei

- spatiile erau regandite , in contextul integrarii
aparaturilor , in mod subtil , in contextul unei cladiri .
- spitalele au fost impartite , asemenea scolilor , in functie
de nevoile terapeutice pe care le indeplineau .
Categorii :
-

sanatorii
spitle de chirurgie
institute de cercetari
spitale de contagiosi
maternitati
dispensare

GARILE

Circulatia feroviara a extins mult problema garii inainte de

razboi . Odata cu evolutia elementelor tehnice au aparut
ulterior ameliorari simtitoare in cadrul porturilor si al garilor .

Gara de Nord intrarea Dinicu Golescu

1935 Arhitect Victor G. Stephanescu
In opera arhitectului , portalul spre Bulevardul Dinicu Golescu al
Garii de Nord introduce un element neasteptat .
- este cunoscut ca autorul unor programe oficiale in limbaj
neoromanesc monumental .
- a proiectat un peristil de ordin doric
In ecou , Duliu Marcu a marcat in granit elementul central al
Palatului CFR - o referinta voita dar greu de citit prin perdeaua
de verdeata a parcului .

AEROPORTURILE
Tocmai luasera nastere aeroporturile , impreuna cu hangarele
lor foarte mari

PROGRAME PUBLICE
1. Bibliotecile , teatrele , studiourile , baile publice , salile de
intruniri / conferinte au primit in noile programe deziderate
noi de monumentalizare , dar in sensul utilului ; trebuiau
sa indeplineasca o utilitate cat mai intinsa si cat mai bine
adaptata scopului social .

Muzeul de arta europeana

1937
Arh. Enzo Canella
- Un colaj de elemente de arhitectura engleza de epoza
Tudoriana .

2. Locurile publice sau administrative se transforma , din

palatele reformate , in cladiri su servituti , realizate pentru
public si personal , adaptate rolului lor functional .

Ministerul Transporturilor , Constructiilor si Turismului (PALATUL

CFR)

Arh. Duliu Marcu , P. Em. Miclescu , St. Calugareanu , Teonic

Savulescu
Ing I. Calin , E. Revici .

O lucrare foarte ampla finantata de stat .

- Conceptul general al palatului a fost formulat in primele
variante , datand din anii 1934 1936 .
- Constructia inceputa in 1938 va fi intrerupta de razboi si
incheiata in 1952 .
- Calculele de rezistenta si de fundare , laolalta cu echiparea
tehnologica a edificiului prezentau un grad foarte avansat .
- Forma in plan este simpla , bazata pe axe de simetrie .
- Volumetrie simpla : corpul principal : P+10 e tratat ca un
panou continuu de ferestre intre pilastrii dezvoltati de 9
nivele
Se sprijina pe
un stilobat cu arcatura la parter si un element monumetal
de granit cenusiu care reinterpreteaza portiunea fatadei
care contine accesul principal .
Arhitectura anunta orientarea catre un modernism
clasicizat pe care
Duliu Marcu il va utiliza in mari edificii proiectate ulterior .
- Piata alaturata , prin dimensiune si situare , impanzita de
la ridicarea cladirii si pana azi de vegetatie , ar putea
deveni un pol important al orasului ; acest lucru nu a fost
nici pana in ziua de azi studiat indeaproape .

Cldirea Monopolurilor de Stat

1935 - 1941
Arh. Duiliu Marcu
O cladire de birouri , oportunitate noua pentru arhitect de a-si
exprima versatilitatea stilistica ;

Se oscileaza intre modernismul simplu , asimetric si un

neoclasicism subtil .
Functiunile de birou , ca si anexele , sunt distribuite in mod
rational pe ambele parti ale circulatiei orizontale .
Zonele de acces public sunt localizate la parterul cladirii , si
sunt conectate de un lobby pe-o suprafata mare , gandit sa
gazduiasca expozitii ulterior .
Accesele se fac separat angajati si public .

Primaria sectorului 1 (Primaria de Verde)

1927 1936
Arh. N. Georgescu , G. Cristinel
- 2 arhitecti diferiti dpdv al traiectoriilor stilistice : Nicu
Georgescu catre Art Deco , iar G. Cristinel , autorul unor
programe monumentale in expresie neoromaneasca .
- Combina referintele palatelor comunale de Renastere
Italiana , aici imbracate intr-un vesmant ornamental
romanesc .
- Formula volumetrica a influentat ulterior estetica sediilor
administrative ale unor orase realizate in perioada
postbelica .

Institutul Cultural Roman (Casa Malaxa)

1930
Arh. Petre Antonescu
- O mare sala pentru expunerea obiectelor de arta
- Program care putea servi si productiilor de muzica ,
conferintelor
Interiorul cuprinde prin contraste stranii intre spatii generoase
tratate intr-un spirit monumental (usa masiva , casete in

basorelief , scara principala etc) si functiile secundare

dimensionate econimic .
Detaliere de fatada in spiritul unui neoromanesc clasic , cu un
turn de colt si acoperis mare de eramica ;
Piatra de talie la soclu si elemente arhitecturale sculptate .

ARCUB (Palatul Functionarilor Publici)

1932 1934
Arh. Radu Culcer , I. D. Rosu
Centru de proiecte culturale cel mai interesant si implinit
exemplu pentru designul Art Deco din Bucuresti .
Volum compact , izolat , o prezenta sculpturala ce fixeaza
imaginea zonei
Foaiere si Sali de expozitie ;
Decor interior geometrizat , in materiale nobile .
Imobilul Universul
1930
Arh. Paul Smarandescu
Cladire de birouri si tipografie pentru un mare cotidian al
perioadei interbelice
Parter pentru functii publice (Sali de expozitie , loc pentru
intruniri) ;
Etaj curent in plan deschis , cu spatii care pot fi modificate ;
Un teren adanc este in intregime ocupat de o hala pentru
tipografie , garaj , anexe , legate prin pasarela de corpul de
birouri ;

Arhitectul propune o prezenta masiva , de caracter industrial ,

dar include un accent arhitectural drept capat al unei
perspective scurte in lungul strazii Sarindar .

Institutul Goethe (Casa Florescu Burileanu)

1922
Arh. Ion D. Berindey

FABRICILE
Au inceput sa fie concepute altfel , asemenea unor mici orase
muncitoresti .

GRUPUL ELEMENTELOR TEHNICE :

1.
-

BETONUL ARMAT
Datorita lui s-au putut duce la indeplinire proiectele ;
Castiguri de costuri pe de-o parte , pierderi dintr-o alta .
A dus la rationalizarea formelor , la o noua disciplina in
organizarea maselor .
2. FIER SI OTEL
- Finete , nervozitate a structurii
- Principiile de incalzire , de izolare , de alimentare cu apa
S-a ajuns la posibilitatea crearii casei ca organism minutios
realizat , fiecare componenta cu utilitatea ei . Materialele au
fost selectionate pentru functiuni , iar forma lor de asemenea .
De aici si denumirea de ARHITECTURA FUNCTIONALA .