Sunteți pe pagina 1din 18

ANALIZA MORFOLOGICĂ.

ŞI
APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

După o metodă propusă de Prof. Bernard Duprat


Laboratorul de Analiza Formelor (L.A.F.), a
Şcolii Naţionale Superioare de Arhitectură din Lyon

 ANALIZĂ MORFOLOGICĂ VERSUS DESCRIERE

 PREZENTAREA METODEI DE ANALIZĂ

 EXEMPLIFICĂRI DIN ANALIZELE L.A.F.

 UTILIZĂRI ALE ANALIZEI MORFOLOGICE


ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

ANALIZĂ MORFOLOGICĂ VERSUS DESCRIERE

Descrierea şi analiza au practic finalităţi diferite

O descriere nu este suficientă pentru a caracteriza formele şi, în efortul lor de


generalizare conceptuală, terminologiile descriptive nu ţin cont de structurarea reală a
materialelor în cauză empirică şi de inventarul segmentelor care preocupă analiza
morfologică în modul în care acestea sunt delimitate spaţial şi de modul în care se
face această delimitare.

Acelaşi lucru se întâmplă la clasele şi clasificările stabilite lingvistic unde cuvinte ca:
analiză, tip, stil, curent etc au conotaţii adesea imprecise. Aceste ambiguităţi ale
limbajului contravin obiectivităţii la care accede o cerectare ştiinţifică riguroasă.

Metoda analizei morfologice se bazează pe segmentarea obiectelor de arhitectură


studiate pentru a se putea ocupa de „identitatea morfologică” a lor.

Un plus de obiectivitate a analizei morfologice pusă la punct de LAF din Şcoala de


Arhitectură de la Lyon este faptul că ţine cont că identitatea nominală şi cea
morfologică nu sunt congruente neapărat şi nu sunt confundate - două forme care au
acceaşi identitate nominală nu sunt neapărat identice.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

PREZENTAREA METODEI DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ

Analiza morfologică generală a fost dezvoltată de Fritz Zwicky – astrofizician în


cadrul California Institute of Technology (CalTech), ca o metodă de structurare şi
investigare a tuturor seturilor de relaţii conţinute de complexul de probleme
multidimensionale, necuantificabile, în 1930. Necesitatea acestei viziuni a apărut
atunci când a fost nevoie de o analiză multicriterială cu rădăcini în multe câmpuri de
activitate.

Tocmai din această cauză metoda a putut fi folosită în multe domenii, de la


astrofizică la marketing, ştiinţe economice şi iată, teoria arhitecturii.

La acest capitol este de pomenit istoricul român Dinu Theodorescu, care în monografia
sa “Le chapiteau ionique grec” publicată la Geneva în 1980, foloseşte această metodă
pentru a analiza şi recrea, pe baza unor ipoteze demonstrate astfel, practic un capitel
ionic.
Din punct de vedere al metodologiei pusă în practica teoriei de arhitectură, cursul
profesorului Duprat de la LAF, Şcoala Naţională Superioară de Arhitectură din Lyon
este foarte bine structurat pe domeniul în care se aplică.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

PREZENTAREA METODEI DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ

DEFINIŢII
 MORFOLOGIE = MORPHE (gr. Formă)+LOGOS (gr. Cuvânt)

Conceptul arhitectură desemnează exclusiv ansamblul trăsăturilor


caracteristice care îi conferă unui edificiu identitatea sa morfologică, manifestarea
volumului spaţial, forma care îi este proprie.

Analiza este metoda prin care este posibilă descompunerea configuraţiei


edificiului în segmente semnificative şi caracterizarea lor în fenomenalitatea lor
plastică.

IMPORTANT: “FORMA ÎŞI CREAZĂ PROPRIA SEMNIFICAŢIE”, Henry


Focillon
Observarea clădirilor se face controlând «mecanismele perceptive» şi procesele
de configurare pe care le presupun acestea.
Se vor elimina, pe cât posibil, multitudininea de semnificaţii care se pot asocia în
mod spontan formelor.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

PREZENTAREA METODEI DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ

ETAPE

1. AFIRMAREA TEMEI DE STUDIU ŞI CONSTITUIREA UNOR IPOTEZE DE LUCRU

2. CONSTITUIREA UNEI COLECŢII DE CLĂDIRI DIN ACEEAŞI CLASĂ

3. ÎNTOCMIREA UNEI DOCUMENTARI GRAFICE (SAU ICONOGRAFICĂ), PENTRU FIECARE SPECIMEN AL


COLECŢIEI, CE VOR CONSTITUI MATERIALE DE STUDIU

4. DESCOMPUNEREA MORFOLOGICĂ ÎN SEGMENTE OMOLOGE,

5. APLICAREA METODEI COMPARATIVE ÎNTREGII COLECŢII CEEA CE CONSTITUIE PRACTIC METODA


DE ANALIZA

6. PUNEREA IN DISCUTIE A UNOR REZULTATE ANTICIPATE .SE ŢINE CONT DE STAREA CUNOAŞTERII
ANTERIOARE – IPOTEZE PRELIMINARE

7. VERIFICAREA IPOTEZELOR DE LUCRU PRIN CONSTITUIREA UNEI MATRICI BOOLEENE

8. INTERPRETAREA CONCLUZIILOR
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE
APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD)
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

1. AFIRMAREA TEMEI DE STUDIU ŞI CONSTITUIREA UNOR IPOTEZE DE LUCRU

Studiu specific, menit să analizeze construcţiile ca fenomene morfologice, ale căror manifestări nu
pot fi în niciun caz considerate ca fiind contingente sau fortuite, în pofida diversităţii lor.
Ca exemplu va fi analiza caselor şi cabanelor construite din bârne de lemn, din munţii Bornes, un
masiv din zona prealpină franceză de nord, la vest de lanţul Aravis, prezentat în 2006 de LAF,
în cadrul unei conferinţe în Şcoala Naţională Superioară de Arhitectură din Lyon

Încă de la enunţarea temei de studiu s-au adoptat câteva ipoteze:


•specimenele colecţiei au aceeaşi identitate nominală
•faptul de a fi posibilă comparaţia între specimenele colecţiei.
Se consideră că, faţă de ceea ce se ştie, studiul va schimba percepţia despre subiectul
respectiv sau va aduce ceva substanţial nou, ceea ce nu este un fapt complet sigur.
Scopul final este de a a verifica toate acest lucru prin validarea ipotezelor de lucru.
Edificiile studiate au o arhitectură uşor de identificat cu o imagine stereotipizată, în cazul
de faţă, aceea de cabană din lemn, purtătoare deja, prin ea însăşi, de diverse semnificaţii şi valori,
fie ele de natură folclorică sau patrimoniale. Această imagine le conferă dintru început o identitate ce
poate fi oricând redusă la un număr restrâns de caracteristici ce vor constitui ipotezele
preliminare.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE
APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD)
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

2. CONSTITUIREA UNEI COLECŢII DE CLĂDIRI DIN ACEEAŞI CLASĂ

Se începe construirea colecţiei „colectând” specimene cu aceeaşi identitate nominală.

Noţiunea de „specimen” defineşte „unităţile de studiu”.

La început s-au corelat aceste lucruri de acelaşi fel şi purtând acelaşi nume, necunoscându-se nimic
despre aspectul identităţii morfologice.

Scopul iniţial este compararea specimenelor cu aceeaşi identitate nominală.

Colecţia s-a presupus iniţial a fi omogenă, considerându-se că specimenele care o constituie se


bucură de proprietăţi comune din punctul de vedere al temei iniţiate.
Este posibil însă să fi fost scăpate din vedere amănunte care, pe măsură ce înaintăm în studiu, să
capete noi relevanţe care vor arunca neconcordanţe în ipotezele de lucru.
Acest aspect nu trebuie marginalizat ci, dimpotrivă trebuie să ducă la refacerea colecţiei, păstrând
partea din ea care corespunde temei de studiu aleasă.

Deşi este un studiu de explorare, acesta este un proces de cercetare, prin care ceea ce ştim de la
început va fi actualizat şi reformat.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE
APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
PREZENTAREA
MONTANE DIN MASIVUL BORNES METODEI DE ANALIZĂ
(ALPII FRANCEZI DIN NORD) MORFOLOGICĂ
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

3. ÎNTOCMIREA UNEI DOCUMENTARI GRAFICE, PENTRU FIECARE SPECIMEN


AL COLECŢIEI - MATERIALE DE STUDIU
Pentru a înregistra această temă într-un protocol de
cercetare este necesară o documentare grafică pentru
fiecare specimen al colecţiei, ce va constitui materialul
de studiu.
Colecţia propriu-zisă este de fapt reprezentată de
documentaţia grafică aferentă. Acestea pot fi planuri sau
elevaţii extrase din proiect. Poze sau perspective cât mai
exact şi mai sugestiv executate ajută la procesul de
descompunere.
Scheme conceptuale ale autorului sau ale analistului
sunt extrem de folositoare. Cu ajutorul lor se operează
analiza morfologică

În exemplul ales, conformarea planimetrică se studiază pe scheme


de planuri, ca în figura alăturată, unde funcţiunea îcăperilor este
simbolizată, după cum se observă, convenţional cu semen diferite,
pentru a putea face mai facilă descompunerea.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
ETAPELEMORFOLOGICĂ
ANALIZA ANALIZEI MORFOLOGICE
ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI
APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
PREZENTAREA
MONTANE METODEI
DIN MASIVUL BORNES DE ANALIZĂ
(ALPII FRANCEZI DIN NORD) MORFOLOGICĂ
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

4. DESCOMPUNEREA MORFOLOGICĂ ÎN SEGMENTE

Prima etapă a acestei metode este să se observe


discontinuităţile morfologice demonstrate ale acestor obiecte.

Se va rupe în segmente distincte fiecare specimen al colecţiei


şi se notează această descompunere. Notarea ordonată se va
face pentru fiecare specimen în parte prin utilizarea unor
simboluri grafice, la alegere.

Apoi se va proceda la aranjarea schemelor în cataloage,


dosare sau tabele, numite tabele de atribute. Aceasta va
ordona proprietăţile şi caracteristicile segmentelor omologe
astfel încât acestea să poată fi comparate.

Segmentele omologe sunt cele care au în primul rând aceeaşi


identitate nominală. Este evident că se vor compara ferestrele
între ele sau coloanele între ele şi nu amestecat.

Definirea grupurilor de segmente omoloage de Doar aceasta operaţie de descompunere poate fi numită
la un exemplar la altul şi relaţiile de substituţie după toate rigorile, “analiză morfologică”.
între segmente din acelaşi grup
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE


APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD)
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

5. APLICAREA METODEI COMPARATIVE ÎNTREGII COLECŢII CEEA CE


CONSTITUIE PRACTIC METODA DE ANALIZA
Observarea prin comparaţia sistematică a
specimenelor, a regularităţilor, discontinuităţilor sau
variaţiilor dispunerii segmentelor presupune şi
precizarea a ce defineşte aceasta dispunere, relaţia
între segmente.
Nu numai obiectele sunt morfologic comparabile
ci şi relaţiile.
Această omologie va trebui să fie definită cât mai
riguros posibil ca o relaţie de corespondenţă bijectivă
de la un exemplar la altul, segment de segment, al
diferitelor specimene.
Ca ipoteză omologia este concepută, pusă la punct
şi controlată de analistul care încearcă să arate că
Un alt exemplu sugestiv pentru operarea pe
este adevărat şi verificat de colecţia dată. Iniţial acest
documentaţie poate fi dat din prezentarea făcută
la Colocviul A.I.S.E. – LYON din 5 iulie 2004 de aspect este doar o propunere care necesită numai a
profesorul Duprat unde se marchează cu discuri fi verificată pentru a deveni o propunere de
segmentele omologe care se compară. necontestat.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE


APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD)
– lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

6. PUNEREA IN DISCUTIE A UNOR REZULTATE ANTICIPATE .SE TINE CONT DE


STAREA CUNOAŞTERII ANTERIOARE – IPOTEZE PRELIMINARE

Ne vom pune problema creaţiei prin prisma definirii relaţiilor şi vom căuta– demonstrarea stabilităţii
structurale.
EXISTĂ TREI TIPURI DE IPOTEZE ÎN ACEASTĂ ANALIZĂ:

a) IPOTEZE PRELIMINARE, CU CARE SE PORNEŞTE ANALIZA.-


b) IPOTEZE PRELEVATE PE PARCURSUL ANALIZEI
c) IPOTEZE REZULTATE DUPĂ CERCETAREA ÎNTREGII COLECŢII.

Definiţia clasică a ipotezei spune că este o supoziţie care se bazează provizoriu pe observaţii şi care
serveşte la explicarea unor fenomene, dar care nu se poate verifica atât de temeinic prin
experienţă sau experiment pentru a forma o teorie.
Ţelul unei ipoteze este să ofere predicţii valabile şi semnificative despre fenomene încă
nedemonstrate.
Singurul test relevant al valabilităţii unei ipoteze este compararea predicţiilor ei cu experienţa
empirică. Acesta va fi mai puternică în măsura în care se va verifica la examinarea mai multor
cazuri.
Două ipoteze concomitente şi contradictorii nu pot fi susţinute şi predictibile şi va trebui făcută o
deliberare pentru a elimina ipotezele slabe şi pentru a o păstra pe cea mai puternică. Ipoteza este
respinsă dacă predicţiile ei sunt contrazise.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE


APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD) – lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a
LAF

7. VERIFICAREA IPOTEZELOR DE LUCRU PRIN CONSTITUIREA UNEI MATRICI

Se iau în considerare :
• structurarea planului - diviziunile spaţiului interior,
• poziţia şi numărul încăperilor suplimentare adosate
întâmplător corpului principal
•poziţia coamei acoperişului în secţiune
Rezultatele obţinute sunt reprezentate într-un tabel

Pe coloane sunt prezentate diferitele cazuri întâlnite,


ordonate după numărul de încăperi suplimentare adăugate
la structura principală şi poziţia lor. Pe rânduri, găsim
diferitele structuri ale planului, notate a, b, et c, diferenţiate
prin poziţia faţă de grajd, de locuinţă şi de zona
administrativă.

Dimensiunea cercurilor negre, care în tabel arată faptul că


dispozitivul este atestat, este proporţională cu numărul
specimenelor avute în vedere.
Clasificarea caselor şi a tipurilor de cabane definite prin
Cercurile haşurate reprezintă specimenele din valea de la
structura, şi diviziunile spaţiului interior la etajul locuinţei;
Bouchet la Grand Bornand, care au făcut obiectul unui
inventar exhaustiv.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

MODELE DE FORMULARE A IPOTEZELOR.

Ipoteze interpretative şi ipoteze analitice


...subipotezele complementare conform cărora :
şi...

Teme H 2.1 a) forma observată este semnificativă


Niveluri de
H 2.2 b) poate fi descompusă în segmente
ipoteză
caracteristice,
H 1.1, H1.2, Propuneri menite să explice
H 2.3 c) mai semnificative ca ansamblul acestei
..H1.n identitatea morfologică a
forme
edificiului studiat
H 2.4 d) conform unei analiticităţi care le este
proprie şi care este şi ea semnificativă

CARE CONDUC LA : ŞI DACĂ ESTE CAZUL, LA

H3.1, H3.2, d) a înţelege ceea ce organizează H'1.1, H'1.2, f) reînnoirea ipotezelor H 1.1 iniţiale
..H3.n această formă ...H'1.n
H4.1, H4.2, e) a scoate în evidenţă ceea ce
...H4.n explică această organizare morfică

Tabelul distinge aceste diferite niveluri de ipoteze, pornind de la cele mai generale.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

ETAPELE ANALIZEI MORFOLOGICE


APLICAŢIE - ANALIZA FORMELOR CONSTRUITE ŞI A STRUCTURILOR MORFOLOGICE ALE CABANELOR
MONTANE DIN MASIVUL BORNES (ALPII FRANCEZI DIN NORD) –
lucrarea profesorului Bernard Duprat şi a LAF

8. INTERPRETAREA CONCLUZIILOR.

Scopul acestui studiu este, aşa după cum îi este şi numele, de analiză şi clasificare a
specimenelor din colecţia studiată.
Se vor verifica ipotezele preliminare despre conformări planimetrice şi constructive şi dacă toate
specimenele se supun regulilor descoperite, cu alte cuvinte dacă într-adevăr fac parte din acea
clasă studiată.
Se va analiza în ce măsură acestea sunt datorate condiţiilor istorice şi de mediu.
Se va putea obţine un set compact şi bine definit de caracteristici pentru colecţia respectivă.
Acesta este una dintre finalităţile acestui tip de analiză.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

MODELE DE INTERPRETARE ŞI VALIDARE A IPOTEZELOR.

După ce toate ipotezele au fost numite ca urmare a analizei morfologice pe colecţia în studiu, se
întocmeşte un tabel general de verificare a valabilităţii lor. Acest tabel va cuprinde laolaltă toate
ipotezele-caracteristici ale colecţiei şi structurile morfologice unde s-au verificat.

SPECIMENE IPOTEZE DE LUCRU


STUDIATE
I1 I2 I3 I...n
S1
S2
...Sn

Etapa următoare este de a forma mulţimi din aceste ipoteze, mulţimi care vor fi formate din suma
specimenelor care le conţin. Deci se vor forma mulţimile I1, I2, ...In, fiecare conţinând specimenele
la care se validează.
Scopul este, pe de-o parte, de a verifica puterea de validare a ipotezelor în colecţie.
Va fi cea mai viabilă ipoteza, proprietatea, caracteristica ce are cele mai multe specimene în
mulţimea sa.
Apoi, în funcţie de numarul de specimene conţinute, ipotezele vor scădea în predictibilitate.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

MODELE DE INTERPRETARE ŞI VALIDARE A IPOTEZELOR.

Un alt scop care ajută în descrierea şi comentariul cât mai precis al colecţiei, este relaţia care se
stabileşte între mulţimile de ipoteze.
Acest lucru se realizează cu o acurateţe maximă, mai ales când numărul de specimene şi de
ipoteze este mare, prin constituirea unei matrici booleene în care se stabilesc mulţimile de
specimene ce le sunt comune.

În exemplul alăturat, ipotezele-mulţimi


sunt notate cu Pn şi specimenele cu Ln.
Din faptul că intersecţia dintre P1 şi P12
este nulă rezultă că nici o clădire cu
proprietatea P1 nu are şi P12 ceea ce
semnifică cum că una din ipotezele P1
sau P12 nu sunt valabile.
Faptul că mulţimile P6, P7 şi P8 au atât de
multe elemente în comun face ca
ipotezele corespunzătoare să fie puternice
şi deci caracterizări solide ale colecţiei.
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

MODELE DE INTERPRETARE ŞI VALIDARE A IPOTEZELOR.

Din studierea corespondenţelor exacte dintre specimenele colecţiei şi proprietăţile lor rezultă analize
de o acurateţe incomparabilă descrierilor obişnuite, oricât de documentate istoric ar fi.
Studiul relaţiilor dintre mulţimile de specimene cu aceeaşi proprietate se face realizând o schemă
vectorială a lor.
Exemplul din imagine este schema rezultată din tabelul prezentat mai sus. Săgeţile indică
echivalenţe sau apartenenţe ale mulţimilor.

Schema alăturată ne relevă


faptul că ipotezele care se
verifică, fiind cele mai puternice
sunt P2, P3, P4, P5, elementele
lor valid\nd toate celelalte
ipoteze.
Odată stabilite ipotezele cele
mai puternice, se trece la
stabilirea celor mai puţin
Schemă vectorială de relevare a relaţiilor între mulţimile de puternice şi slabe.
specimene
ANALIZA MORFOLOGICĂ ŞI APLICAŢII ÎN EVALUAREA PATRIMONIULUI

UTILIZĂRI ALE ANALIZEI MORFOLOGICE ÎN ARHITECTURĂ

ORDONAREA, CLASIFICAREA ŞI INVENTARIEREA CU MAXIMĂ ACURATEŢE A OBIECTELOR


STUDIATE

STABILIREA CU EXACTITATE A PARTICULARITĂŢILOR ŞI INFLUENŢELOR SPECIFICE


STILURILOR PE ZONE GEOGRAFICE SAU ETAPE ISTORICE

STABILIREA GRADULUI DE APARTENEŢĂ LA UN STIL A OBIECTLOR STUDIATE

IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CARACTERIZEAZĂ UN STIL ŞI INFLUENŢELE PE


CARE LE-A SUFERIT

IDENTIFICAREA UNUI STIL PRIN STABILIREA UNOR CARACTERISTICI UNICE ŞI PROPRII ŞI


PRIN INVENTARIEREA OBIECTELOR CARE LE CONŢIN (stilul este concepția și modul de exprimare
specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei școli artistice naționale . Dex)