SCHOLAR ARCHITECT

Perfecționarea şi creșterea calității științifice în învățământul de arhitectură

proiect finanțat prin CNFIS-FDI-2020-0655

NORME ŞI REGULI DE CONCEPERE ŞI

SCRIERE A UNEI LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE
bibl. drd. Cosmina Grafu
(Director interimar Departamentul de Informare-Documentare, UAUIM)

_LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ
tipologie, cerințe

_STRATEGIE DE INFORMARE
instrumente de căutare, surse de informare, resurse științifice
tipologie documentară
criterii de selecție a informației

_APARAT CRITIC AL LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE

citat, citare, sisteme şi stiluri de citare
instrumente gratuite de gestionare a citărilor și referințelor bibliografice

LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ

Tipologie
_rapoarte, eseuri, recenzii, referate prezentate la conferinţe şi simpozioane;
_articole publicate în reviste sau publicații de specialitate, academice sau pe site-uri
specializate ale unor instituții /organizații culturale;
_cărți care tratează subiecte/teme din domeniul științei; capitole – părţi componente ale
unui volum;
_lucrări de disertaţie și teze de doctorat etc.

Cerinţe
Coerenţa şi calitatea [formulare adecvată a titlului şi a capitolelor/secţiunilor, rezumat şi
cuvinte cheie relevante, utilizare corespunzătoare a limbii şi a gramaticii, discurs ştiinţific]
Originalitatea subiectului abordat [impact asupra mediului academic, relevanţa subiectului,
contribuţie personală]
Structura şi metodele de cercetare folosite [structură clară, logica continuităţii ideilor, scop,
obiective şi metode de cercetare relevante]
Concluziile [concluzii logice care răspund scopului declarat al lucrării]
Aparatul critic utilizat [stadiul la zi al cercetărilor, existența citatelor, a citărilor, redactare
corectă a bibliografiei].
STRATEGIE DE INFORMARE
Instrumente de căutare
Motoare de căutare în mediul virtual (Google Scholar/Academic).
Instrumente bibliografice
Cataloage electronice și/tradiționale ale bibliotecilor românești și internaționale
(Rolinest, WorldCat);
Repertorii/Buletine/Caiete de bibliografii (Biblioteca U.A.U.I.M.).

Surse de informare
Biblioteci naționale, centrale, universitare
Arhive naționale, județene
Internet

Resurse științifice
Documente primare (cărți, articole, manuscrise, teze, documente multimedia)
Documente secundare (dicționare, lexicoane, bibliografii, indexuri)
Documente terțiare (bibliografii de bibliografii).

Baze de date științifice (EBSCO Art&Architecture; JSTOR; ProQuest; Web of Sience;

SienceDirect, Elsevier; SpringerLink; Wiley)
Biblioteci digitale cu acces liber (Z-Library; Biblioteca digitală a Bucureștilor)
Platforme culturale de specialitate (Europeana, Culturalia)
Cataloage și arhive de imagini ale muzeelor, institutelor de cercetare (The Metropolitan
Museum of Art)
Rețele științifice de cercetare (ResearchGate, Academia.edu)
Indexuri de cărți cu text integral (Google Books)
Depozitele digitale instituționale (repozitorii) ale bibliotecilor universitare
Site-uri de specialitate (ArchDaily); Bloguri de specialitate

Tipologie documentară
În funcție de suport
Documente fizice tipărite:
Dicționare explicative generale (DEX, DOOM, MDA2; DLRM; DLRCL, Dictionar de
sinonime, etc.) și de specialitate (Dicționar de arhitectură și construcții; de
materiale de construcții; glosar de construcții; dicționar tehnic etc.)
Tratate, cursuri și manuale universitare
Monografii și albume (volume ilustrative)
 Publicații periodice (reviste)
Rapoarte/proiecte de cercetare
Lucrări științifice ale conferințelor/simpozioanelor
Documente tipărite și nepublicate:
Teze de doctorat
Manuscrise
Rapoarte/proiecte de cercetare
Documente electronice:
Cărți de specialitate în format electronic
Reviste electronice
Articole științifice de specialitate (listate în baze de date și biblioteci virtuale)
Teze de doctorat și lucrări de cercetare (listate în rețele științifice profesionale sau
depozite digitale instituționalizate)
Articole și prezentări electronice relaționate cu subiectul cercetării identificate în
bloguri și site-uri web de specialitate
În funcție de conținut
Text
Imagine (fotografii, desene, hărți)
Multimedia

Criterii de selecție a informației

Selecția documentelor se realizează în concordanță cu subiectul cercetării ștințifice și
presupune:
_identificarea documentelor care prezintă interes;
_evaluarea relevanței acestora față de cercetare;
_decizia consultării.
Criteriile de selecție includ aspecte legate de:
_conținut – domeniul tratat, adâncimea subiectului abordat, caracterul exhaustiv;
_actualitatea și pertinența informațiilor cuprinse;
_adresabilitate – categorie de vârstă, de nivel al cunoașterii;
_autoritatea autorului, a editurii, a platformei electronice sau a site-ului unde
apare informația;
_gradul de erudiție al lucrării;
_aria lingvistică;
_aria cronologică.
APARAT CRITIC AL LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE

Citat
Citatul se marchează în text prin utilizarea ghilimelelor la începutul și la finalul textului
preluat întocmai.
Citatele nu trebuie să fie excesive, nu trebuie să sprijinim lucrarea pe textele altor autori, dar
nici insuficiente.
Cităm doar atunci când sunt formulări memorabile pe care nu le putem parafraza.
Citatul care depășește trei rânduri se diferențiază de text cu Tab, în paragraf separat. Nu este
indicat ca un citat să depășeasca 20 de rânduri.
Este obligatorie utilizarea unui stil de citare unic, pe parcursul întregii lucrări.
Textul citatului trebuie să respecte structura gramaticală a sursei şi ortografia autorului.
Citatul trebuie să fie fără prescurtări şi fără denaturarea ideii autorului. Omiterea cuvintelor,
enunţurilor, alineatelor în redarea citării se admite în cazul în care acest aspect nu afectează
textul citat şi se marchează prin puncte de suspensie.
Preluarea unui citat în cadrul altui citat se marchează prin ghilimele duble de tipul «…» și se
semnalează ambele surse, în funcție de stilul de citare ales. Este indicată citarea din surse
primare.
Fiecare citat trebuie însoţit de trimiterea la sursa bibliografică.

Citare
Citarea (trimiterea bibliografică) se realizează atunci când:
_se introduce în text un citat al unei persoane, care trebuie încadrat între ghilimele;
_se parafrazează sau rezumă ideile unei persoane;
_se face referire la ideile sau teoriile lansate de o anumită persoană;
_se introduc imagini, desene, tabele, diagrame sau grafice realizate de către
altcineva.
Importanța citării:
_acordă credit persoanelor care au dezvoltat o anumită idee;
_demonstrează faptul că autorul lucrării științifice și-a asumat cunoașterea unui
anumit domeniu/subiect;
_dă posibilitatea cititorului de a urmări firul unei anumite ipoteze prin consultarea
surselor utilizate;
_evită acuzarea de plagiat. Citarea apare în cadrul textului, de fiecare dată când
lucrarea respectivă este invocată.

Sisteme şi stiluri de citare

Sistem de citare = Standard internațional privind aplicarea și descrierea referințelor
bibliografice. Sistemele de citare cuprind stiluri de citare.
 Stil de citare = un set de reguli care informează cititorul, în mod sistematic, cu privire la
sursele de informare utilizate în redactarea lucrării științifice.
Sistemele/stilurile de citare uşurează urmărirea, notarea şi verificarea surselor
documentare.
Cele mai cunoscute SISTEME internaționale de citare sunt:
Sistemul Harvard
Sistemul Vancouver
Sistemul European

Sistemul Harvard
sau sistemul „autor-dată”, elaborat de către British Standards Insitution (BSI)
Caracteristici:
În text, numele autorului și anul publicării sunt prezentate între paranteze rotunde.
Referințele bibliografice complete apar în ordine alfabetică în lista de referințe sau în
bibliografia finală.
Include stilurile/standardele:
APA (American Psychological Associations) – Ştiinţe sociale, economie, educaţie;
MLA (Modern Language Association) – Specific de redare: „autor-titlu” / „autor-
pagină”;
Chicago – Ştiinţe umaniste, arte;
Turabian – Lucrări de cercetare, disertaţii, teze doctorat;
ISO 690 – Toate domeniile (SM ISO 690:2012) - Standard internațional elaborat
de Organizația Internațională de Standardizare (ISO) referitor la modul de
prezentare a referințelor bibliografice în documente de orice fel, inclusiv
documentele electronice. Standardul precizează elementele care trebuie incluse în
referințele bibliografice și ordinea acestora.

Stilul APA (autor, an)

Citatele inserate în text care se vor marca cu ghilimele „ ” .
În text, parafrazarea se face prin numele autorului urmat de anul publicării lucrării.
De exemplu:
...text... (Hill, 2003), sau ...aşa cum afirmă Hill (2003)
în acest caz nu se precizează numărul paginii.
Preluarea identică a unui text scris de un alt autor va fi citată cu indicarea paginii din sursa utilizată.
De exemplu:
„text citat” (Hill, 2003, p. 76)
În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai numele primului, urmat de
expresia et al. (în lista de referinţe se vor scrie numele tuturor).
(MacLeod et al., 2012)
La citarea indirectă se va scrie numele autorului citat, iar referința se va face cu privire la autorul
din care a fost preluată informați, astfel:
(Despres apud Richardson, 2019), sau aşa cum afirmă Despres (apud Richardson, 2019)
Dacă este o citare exactă, atunci se va preciza și pagina.
În text nu se utilizează decât numele autorilor (nu și prenumele).
În lista de referinţe prenumele autorilor poate fi limitat la iniţiale (Hill, J.)
Dacă autorul este o instituție sau organizație, se trece numele acesteia (Academia Română).
Dacă data publicării nu este precizată se trece n.d. (not-dated).
Titlul revistei sau al cărţii din care este citat un articol sau o secţiune, se vor scrie cu litere italice. La
fel se procedează şi cu titlul comunicării ştiinţifice la un congres.
La citarea unui articol de revistă sau capitol de volum, în lista de referinţe se vor trece şi paginile din
revistă/volum la care se află acestea.
Pentru sursele preluate de pe Internet se vor introduce autorul, titlul și adresa web (în conformitate
cu manualul APA 6-th, data accesării nu mai este necesară).
Pentru referințele care prezintă o adresă de identificare web de tip DOI (Digital Object Identifier)
nu mai este nevoie de adresa URL.
Lista de referinţe va fi ordonată alfabetic, cu indentarea liniei a doua şi a celor următoare.
Exemple de referințe bibliografice:
Carte:
FORMAT: Nume, Inițială/Inițiale. (An). Titlu: Editură.
Hill, J. (2003). Actions of architecture: Architects and creative users. Routledge.
Capitol de carte:
Hale, J. (2012). Narrative environments and the paradigm of embodiment. În S. MacLeod,
L. H. Hanks, & J. Hale (Ed.), Museum Making: Narratives, Architectures, Exhibitions (pp.
192–200). Routledge.
Articol din revistă:
Doratli, N. (2005). Revitalizing historic urban quarters: A model for determining the most
relevant strategic approach. European Planning Studies, 13(5), 749–772.
https://doi.org/10.1080/09654310500139558
Comunicare la conferință:
Paul, C. (2005, octombrie 2). Challenges for a Ubiquitous Museum: Presenting and
Preserving New Media. Comunicare la Refresh! First International Conference on the
Histories of Media Art, Science and Technology, Banff New Media Institute, Alberta,
Canada.
Pagină web:
Bravo, D. (2018, iunie 18). Dialogue Centre “Przełomy” at Solidarność Square (J. Wark,
Trad.). public space. https://www.publicspace.org/works/-/project/j266-dialogue-centre-
przelomy-at-solidarnosc-square
Sistemul Vancouver
sau sistemul „autor-număr”
Caracteristici:
Este un sistem numeric secvențial. Citatele se marchează prin caractere cursive (italice).
Citatele sunt numerotate consecutiv, prin cifre arabe, între paranteze drepte, rotunde sau
sub formă de exponenți.
În referința citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată.
Dacă sunt citate numai anumite părţi ale resursei de informare, după numărul respectiv
poate fi indicată paginaţia. Dacă se face trimitere la mai multi autori, referințele se separă
prin virgulă.
Exemplu:
Home in this sense is much more than a house, and much more than feelings of attachment
to particular places and people. Home is hearth, an anchoring point through which human
beings are centred. [3, p. 11].
Atmosfera este considerată un element important în cercetarea locuinţei şi locuirii. [4, 5]
După opinia unor specialişti metodele constituie instrumente importante, aflate la dispoziţia
educatorului, de a căror cunoaştere şi utilizare depinde eficienţa muncii educative [4, 5].
În lista de referințe vom regăsi:
[3] Blunt A, Dowling R. Home. London and New York: Taylor & Francis e-Library;
2006.
[4] Pennartz PJJ. Home. The Experience of Atmosphere. În: Cieraad I, editor. At
Home: An Anthropology of Domestic Space. New edition. Syracuse, NY: Syracuse
University Press; 2006. p. 95–106.
[5] Pink S, Mackley KL, Morosanu R, Mitchell V, Bhamra T. Making Homes:
Ethnography and Design. London Oxford New York New Delhi Sydney: Bloomsbury
Academic; 2017.

Include stilurile/standardele:
ANSI (American National Sandards Institut)
AMA (American Medical Association)
NLM (National Library of Medicine)
CSE (Council of Science Editors)
Avantaj:
Includerea numerelor care nu întrerup fluxul în text.
Dezavantaje:
Necesită separarea listei de referințe de bibliografie
Trimiterea adugată mai târziu în procesul de scriere va necesita renumerotarea citărilor în
text și în lista referințelor.
Sistemul European
sau sistemul „referințelor în note”
Caracteristici:
Notele de subsol sau notele finale conțin descrierea bibliografică a sursei.
Numerotarea în text este consecutivă, prin cifre arabe între paranteze sau sub formă de
exponenți.
Referințele bibliografice complete sunt aranjate în ordine alfabetică, într-o listă la sfârșitul
lucrării.
Avantaj:
Sursa citată poate fi identificată rapid și complet.
Dezavantaj:
Notele prea lungi pot distrage atenția cititorului.

Stilul Academiei Române (AR)

Citatele inserate în text care se vor marca cu ghilimele „ ” .
În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de
subsol. Notele explicative se numerotează în rând cu citările. Trimiterile se fac utilizând setarea din
calculator: Insert – References – Footnote.
Scrierea notelor de subsol se realizează cu caractere de dimensiuni mai mici decât textul.
Citatele în alte limbi decât româna se redau ca atare în text și sunt traduse cu ajutorul notelor de
subsol, fiind însoțite de mențiunea traducerea autorului (tr.a.) atunci când sunt traduse de autorul
articolului.
Referințele bibliografice se redau în limba în care au fost publicate în original, fără a fi traduse,
indiferent dacă sunt menționate în notele de subsol sau în bibliografie.
Exemplu de intrare în bibliografie:
Lawson, Bryan. The Language of Space. Architectural Press, Oxford, 2001.
Acest stil utilizează un sistem de abrevieri provenit din limba latină, redactate cu caractere cursive
(Op. cit.; Apud, Idem…).
Citarea în notele de subsol este diferită de referința din lista bibliografică la aceeași lucrare. În notele
de subsol, descrierea autorului se face după formatul: Prenume Nume, iar în lista bibliografică după
Nume, Prenume.
În notele de subsol, cu excepția autorului, toate elementele descrierii bibliografice se despart prin
virgulă.
Exemplu de notă explicativă:
[…] Augustin şi Coleman privesc cercetarea drept mod de construire a unei baze
sustenabile de cunoştinţe.1 […]
_____
1
Augustin, Sally, și Cindy Coleman. The Designer’s Guide to Doing Research: Applying
Knowledge to Inform Design. John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, 2012.
Citarea în notele de subsol
a) Cărți
un autor
FORMAT: Prenume Nume, Titlul cărții, editură, loc, an, p. sau pp.
Janine Meesters, The meaning of activities in the dwelling and residential environment. A
structural approach in people-environment relations. IOS Press, Delft, 2009, pp. 8-9
doi sau mai mulți autori
FORMAT: Prenume Nume, Prenume Nume, Titlul cărții, editură, loc, an, p. sau pp.
Alison Blunt, Robyn Dowling. Home. Taylor & Francis e-Library, London and New York,
2006, p. 110
volum colectiv
FORMAT: Prenume Nume (ed. sau coord.), Titlul cărții, editură, loc, an, p. sau pp.
Mary Ann Steane, Koen Steemers (ed.), Environmental Diversity in Architecture. Spon
Press, London ; New York, 2004, pp. 3-16
carte tradusă
FORMAT: Prenume Nume, Titlul cărții, traducere de …, editură, loc, an, p. sau pp.
Peter L. Berger, Thomas Luckmann. Construirea socială a realităţii, traducere de Alex.
Butucelea. Editura ART, Bucureşti, 2008, p. 35

b) Capitole sau studii în volume colective

FORMAT: Prenume Nume, „Titlul capitolului sau articolului”, în Titlul cărții, Prenume Nume (ed.
sau coord.), editură, loc, an, pp.
David Fleming. „Creative Space”, în Reshaping Museum Space: Architecture, Design,
Exhibitions, Suzanne MacLeod (ed.). Taylor & Francis, London and New York, 2005, p. 55.

c) Articole în publicații periodice (reviste, jurnale etc.)

publicație tipărită
FORMAT: Prenume Nume, „Titlul articolului”, Numele Revistei, volum, nr., an, p. sau pp.
Arpad Szakolczai, „Liminality and Experience: Structuring transitory situations and
transformative events”. International Political Anthropology Vol. 2, Nr. 1, 2009, p. 147.
publicație disponibilă pe Internet
FORMAT: Prenume Nume, „Titlul articolului”, Numele Revistei, volum, nr., an,
http://adresadeinternet, p. sau pp. [accesat în …..]
Simon J. Knell, „The Shape of Things to Come: Museums in the Technological Landscape”.
Museum and Society Vol. 1, Nr. 3, noiembrie 2003, https://journals.le.ac.uk/
ojs1/index.php/mas/article/view/40, pp. 140-141 [accesat în 16 octombrie 2020].
Ori de câte ori acestea sunt disponibile, se recomandă citarea tuturor datelor privitoare la
publicație: volum, număr, sezon, numere speciale etc.
Citarea cu ajutorul prescurtărilor latinești:
După prima citare a unei surse, care oferă toate informațiile necesare pentru identificarea acesteia,
notele de subsol ulterioare vor folosi prescurtările latinești, după următoarele reguli:
a) Mențiuni ulterioare, dar neconsecutive
Op.cit. – lucrarea deja citată (cu referire la prima mențiune a sursei în cauză)
1
Linda N. Groat, David Wang, Architectural Research Methods, Ediţia a doua, Wiley,
Hoboken, New Jersey, 2013, p. 92.
2
John Worthington, „The Changing Context of Professional Practice”. În Changing
Architectural Education: Towards a New Professionalism, ediție de David Nicol și Simon
Pilling, Taylor & Francis e-Library, London and New York, 2005, p. 22.
3
Linda N. Groat, David Wang, op.cit., p. 111.
În cazul în care articolul citează mai multe lucrări ale aceluiași autor, citările ulterioare, dar
neconsecutive vor menționa o parte din titlurile lucrărilor.
1
Eilean Hooper-Greenhill, „Interpretive Communities, Strategies and Repertoires”. În
Museums and Their Communities, ediție de Sheila Watson, 76–94, Taylor & Francis e-
Library, 2007, p. 80.
2
Eilean Hooper-Greenhill, „Studying Visitors”. În A Companion to Museum Studies, ediție
de Sharon MacDonald, 362–376. Blackwell Companions in Cultural Studies. Blackwell
Pub., Cornwall, 2006, p. 362.
3
Eilean Hooper-Greenhill, „Interpretive Communities …”, p. 81.
4
Eilean Hooper-Greenhill, „Studying…”, p. 367.
loc.cit. – lucrarea deja citată, dar la aceeași pagină (același loc) cu cel menționat în citarea
anterioară (care nu e este nota de deasupra, ci o notă anterioară).
1
Linda N. Groat, David Wang, Architectural Research Methods, Ediţia a doua, Wiley,
Hoboken, New Jersey, 2013, p. 92.
2
Eilean Hooper-Greenhill, „Interpretive Communities, Strategies and Repertoires”. În
Museums and Their Communities, ediție de Sheila Watson, 76–94, Taylor & Francis e-
Library, 2007, p. 80.
3
Linda N. Groat, David Wang, loc.cit.

b) Mențiuni consecutive
Următoarele prescurtări se folosesc doar în cazul notelor consecutive, referindu-se la nota situată
imediat deasupra.
Idem sau id. – având sensul de „același”, se folosește pentru a nu repeta numele autorului
1
Eilean Hooper-Greenhill, „Interpretive Communities, Strategies and Repertoires”. În
Museums and Their Communities, ediție de Sheila Watson, 76–94, Taylor & Francis e-
Library, 2007, p. 80.
2
Idem, „Studying…”, p. 367.
Ibidem sau ibid. – având sensul de „în același loc”, se folosește pentru a indica fie același loc
(inclusiv aceeași pagină), fie același loc, dar la o pagină diferită.
 1
Linda N. Groat, David Wang, Architectural Research Methods, Ediţia a doua, Wiley,
Hoboken, New Jersey, 2013, p. 92.
2
Linda N. Groat, David Wang, ibid.
3
Ibidem, p. 107
4
Eilean Hooper-Greenhill, „Interpretive Communities, Strategies and Repertoires”. În
Museums and Their Communities, ediție de Sheila Watson, 76–94, Taylor & Francis e-
Library, 2007, p. 80.
5
Eilean Hooper-Greenhill, Ibid., p. 82.
6
Ibid.

Bibliografia
Bibliografia va cuprinde toate sursele bibliografice tipărite menționate în text, listate în ordine
alfabetică, păstrând formatul din notele de subsol, cu excepția numelui autorului, care, la
bibliografie, va fi trecut după modelul „Nume, Prenume”.
GROAT, Linda N., WANG, David, Architectural Research Methods, Ediţia a doua, Wiley,
Hoboken, New Jersey, 2013.
MEESTERS, Janine, The meaning of activities in the dwelling and residential environment.
A structural approach in people-environment relations. IOS Press, Delft, 2009
WORTHINGTON, John, „The Changing Context of Professional Practice”. În Changing
Architectural Education: Towards a New Professionalism, ediție de David Nicol și Simon
Pilling, Taylor & Francis e-Library, London and New York, 2005, pp. 22-33.
Resurse electronice
Resursele electronice folosite în lucrare vor forma o secțiune separată în cadrul bibliografiei.

Instrumente gratuite de gestionare a citărilor și referințelor bibliografice

Cele mai utilizate softuri:
Microsoft Word (gratuit)
Zotero (gratuit);
Mendeley (gratuit);
EndNote (contra-cost)
RefWorks (contra-cost)