PREGĂTIREA ELABORĂRII

UNEI LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE

Curs nr. 9 - 10
Conf. univ. dr. Voicu Oana - Luminiţa
PLANUL CURSULUI

I. Tipuri de lucrări ştiinţifice. Structura unei lucrări cu caracter

ştiinţific

II. Reguli de citare

III. Bibliografie

1
 I. TIPURI DE LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE.
STRUCTURA UNEI LUCRĂRI CU CARACTER ŞTIINŢIFIC

Referitor la lucrarea de disertaţie, standardele ARACIS apreciază că

„accentul pe Metodologia cercetării este esenţial. Tema disertaţiei se stabileşte
de către conducătorul de disertaţie împreună cu masterandul şi se corelează cu
programul de pregătire de masterat, cu domeniul de competenţă al
conducătorului de disertaţie”.
„Tema de disertaţiei se aprobă de conducerea facultăţii sau
departamentului în care se desfăşoară studiile universitare de masterat”.
„Disertaţia trebuie:
a) să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate;
b) să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluţionarea temei,
precum şi modalităţile de validare ştiinţifică a acestora.”
Potrivit literaturii de specialitate, structura standard a unei lucrări de
cercetare cu caracter ştiinţific cuprinde următoarele:
1) tema de cercetare şi titlul;
2) autorul şi afilierea;
3) rezumatul, termenii cheie;
4) introducere şi context;
5) literatura consultată sau stadiul cunoaşterii;
6) scopul, obiectivele de cercetare şi ipotezele de cercetare;
7) alegerea, prezentarea şi argumentarea metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor de colectare şi analiză a datelor şi descrierea procesului de
cercetare;
8) colectarea şi analiza datelor şi informaţiilor (documentarea),
sistematizarea şi analiza rezultatului cercetării;
9) concluziile cercetării;
10) bibliografia.
2
 Referitor la lucrarea de disertaţie, universităţile recomandă o anume
structură cum ar fi, de exemplu, Universitatea Craiova – Facultatea de
Economie şi Administrarea Afacerilor:
a) Cuprins – structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe.
b) Introducere – în această parte se prezintă, după caz, motivaţia alegerii
temei lucrării, importanţa acesteia şi obiectivele lucrării.
c) Partea teoretică – (cel mult 20 de pagini) prezintă conceptele, teoriile şi
modelele relevante prin care se fundamentează elaborarea temei. Se
recomandă abordarea comparativă, critică şi nu abordarea strict
descriptivă. Se poate prezenta dezvoltarea istorică-evolutivă a problemei.
Datele trebuie să fie actuale şi actualizate. Partea teoretică trebuie să fie
relevantă pentru partea practică, să reprezinte suportul acesteia.
d) Partea practică sau aplicativă – (cel puţin 20 de pagini) prezintă
contribuţia autorului lucrării. Contribuţiile se pot concretiza într-o
cercetare cantitativă sau calitativă empirică, un proiect, un studiu de
fezabilitate, prezentarea unui model, studiu experimental, studiu de caz şi
analiza lui etc, în funcţie de specificul domeniului.
e) Concluzii – (eventual propuneri) modul de valorificare, formularea unor
opinii sau observaţii asupra aspectelor sesizate în urma evaluării studiului
sau cercetării.
f) Bibliografia – lista referinţelor bibliografice utilizate la elaborarea
lucrării.

Cerinţă: A se vedea „Îndrumarul pentru elaborarea lucrării de

licenţă, de dizertaţie şi de masterat” al Universităţii „Constantin Brȃncoveanu”
din Piteşti!

3
 II. REGULI DE CITARE

În opinia lui Umberto Eco există cȃteva reguli de citare pe care trebuie
să le cunoaştem şi să le respectă cȃnd redactăm o lucrare cu caracter ştiinţific:
1. „fragmentele obiect de analiză interpretativă să aibă o mărime rezonabilă;
2. citatul presupune să se împărtăşească ideea autorului citat, exceptȃnd
cazul cȃnd fragmentul este precedat şi urmat de expresii critice;
3. din orice citat trebuie să reiasă autorul şi sursa tipărită ori sub formă de
manuscris;
4. citarea surselor primare se face prin referire la ediţia critică sau ediţia cea
mai acreditată;
5. atunci cȃnd se studiază un autor străin, citatele trebuie să fie în limba
originală;
6. trimiterea la autor şi la operă trebuie să fie clară;
7. atunci cȃnd un citat nu depăşeşte 2-3 rȃnduri, se poate introduce în cadrul
unui paragraf, între ghilimele. Atunci cȃnd citatul este mai lung, e bine să
fie retras cu un spaţiu înăuntrul paginii. În acest caz nu sunt necesare
ghilimelele; toate fragmentele retrase cu un spaţiu sunt citate;
8. citatele trebuie să fie fidele, referinţa să fie exactă, punctuală (nu se
citează un autor fără a spune din ce parte şi ce pagină) şi şa poată fi
verificată de oricine”.
Inserarea citărilor
Se foloseşte instrumentul din aplicaţia WORD prin următorii paşi:
References => Insert Footnote / Insert Endnote.
 Stilul note şi referinţe.
Citarea se face utilizȃnd:

4
 - notele de subsol şi referinţele bibliografice;
- note cu menţionarea autorului.
 Stilul autor-dată:
- citarea în text (cu paranteze) şi bibliografia;
- prin paranteze rotunde, cu aceeaşi menţiune;
- prin paranteze drepte (dacă autorul citatului original nu le foloseşte);
- prin dubla linie de pauză, prin intercalări care reamintesc pe autorul
citatului original (de exemplu – adaugă autorul).
Citarea cărţilor
 Regula citării la nota de subsol:
- autorul/autorii (numele de familie şi prenumele), titlul cărţii, editura,
locul publicării, anul publicării, pagina sau paginile.
Exemplu: Ştefan Elena Emilia, Etică şi integritate academică (curs
universitar), Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2018, p.109.
 Regula pentru bibliografie
- autorul/autorii (numele de familie şi prenumele), titlul cărţii, editura,
locul publicării, anul publicării.
Exemplu: Voicu Oana Luminiţa, Culiţă Gica, Fundamentele tehnologiei
şi merceologiei. Managementul calităţii (curs aplicativ), Editura Independenţa
Economică, Piteşti, 2019.
Citarea articolelor
- autorul, titlul articolului, titlul revistei, titlul volumului numărul şi
anul apariţiei, pagina sau paginile.
Exemplu: Susan Satterfield, „Livy and the Pax Deum”, Classical
Psichology 111, no. 2, april 2016, p.170.
Citarea paginilor de internet
- titlul sau descrierea paginii de internet, autorul, proprietarul sau
sponsorul website-ului, data publicării, modificării sau accesului,
adresa URL.

5
 Exemplu: Privacy Policy, Privacy  Tersus, Google, last modified April,
17, 2017, https:/www.google.com/policies/privacy/.
Bibliografia se va concentra pe următoarea propunere de organizare a
informaţiei surselor studiate:
- doctrină;
- cărţi de specialitate;
- cursuri universitare;
- legislaţie;
- jurisprudenţă;
- pagini de internet;
- alte surse (reviste, broşuri, pliante, documente interne, standarde etc).

III. BIBLIOGRAFIE

1. Ştefan Elena Emilia Etică şi integritate academică, Ed. Pro

Universitaria, Bucureşti, 2018
2. *** Îndrumar pentru elaborarea lucrării de licenţă şi a
dizertaţiei de masterat” al Universităţii „Constantin
Brȃncoveanu”, Piteşti, 2007-2008
3. *** Ghid de redactare a lucrării de licenţă şi a
disertaţiei
http://management.ase.ro/wp-
content/uploads/2018/01/ghid_licenta.pdf
4. *** Ghid împotriva plagiatului, Universitatea Bucureşti
http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2014/10/Ghid-
impotriva-plagiatului.pdf