2.

Conceptul și tipologia lucrărilor

științifice
A. Conceptul și scopul elaborării și publicării lucrărilor
ştiinţifice
Cunoaşterea cu caracter ştiinţific nu este bazată pe opiniile,
sentimentele şi intuiţia cercetătorului, ci pe date reproductibile,
credibile, obţinute în condiţiile unor studii sistematice şi atent
structurate.
La elaborarea unei lucrări/material științific se foloseşte metoda
ştiinţifică care reprezintă un set de principii şi metode de investigare
pe care se bazează cercetătorii pentru obţinerea unor rezultate
corecte, cum ar fi:
• abordarea empirică (bazată pe experienţă);
• observaţii;
• întrebări;
• ipoteze;
1
• experimente;
 O lucrare ştiinţifică trebuie să satisfacă criteriile unei lucrări
academice: cercetare, studiu, analiză, produs software, ce
abordează un subiect sau o temă şi care reprezintă o investigaţie
originală, comparativă sau o implementare a unor metode, tehnici
în vederea obţinerii unor rezultate sau a unor concluzii în
domeniul cunoaşterii.

Lucrarea ştiinţifică (materialul științific) este un mijloc prin care un

autor sau un grup de autori prezintă elemente de noutate,
originale, într-un domeniu specific, cu o anumită întindere,
împreună cu argumentele care confirmă originalitatea, valoarea şi
valabilitatea lor ştiinţifică.

Scopul elaborării și publicării lucrărilor științifice:

 elaborarea lucrărilor/materialelor ştiinţifice este strâns legată de
cercetarea ştiinţifică deoarece ele se folosesc pentru
2

comunicarea rezultatelor unei cercetări;

 progresele în orice domeniu al ştiinţei sunt strâns legate de
contribuţia cercetării, considerată ca piatră unghiulară a
progresului ştiinţific;
 publicarea lucrărilor științifice, face cunoscut lumii ştiinţifice
rezultatele cercetării din domeniu sau grupurilor interesate, în
vederea asigurării schimbului de valori şi informaţii. Comunicarea
acestor rezultate este cel puţin la fel de importantă ca şi
obţinerea lor.
 se extinde baza de cunoştinţe în domeniu;
 se îmbunătăţeşte calitatea cercetării;
 se deschide accesul altor cercetători la informaţie, permiţându-le
extinderea cercetărilor;
 se îmbunătăţeşte calitatea vieţii. 3
B.Tipologia lucrărilor științifice
a) În raport cu destinația sau publicul ţintă, precum şi în funcție de
modul de utilizare a informaţiei:

lucrări științifice studențești, antedoctorale și doctorale, precum și

lucrări profesorale postdoctorale (lucrări de licență, disertații, teze
de doctorat, teze de abilitare);
lucrări științifice legate de învățământ și de cercetarea didactică cu
caracter disciplinar (propuneri de proiecte, granturi și contracte de
cercetare, rapoarte finale de cercetare, studii, articole, manuale,
cursuri universitare, culegeri, cărți, eseuri și monografii etc.);
lucrări sau publicații academicede popularizare a aspectelor
ştiinţifice în manieră clasică (propuneri de proiecte, granturi și
contracte de cercetare, rapoarte finale de cercetare, studii, articole,
tratate, cursuri academice, dicționare, enciclopedii etc.); 4
 lucrări și publicații științifice moderne cu referire la rezultatele
cercetării (lucrări științifice care valorifică noile tehnologii
exemplificate în e-book-uri, baze de date internaționale și referințe
tematice accesibile pe Internet, enciclopedii virtuale de tip
wikipedia, pachete de programe special create și incluse în
cercetări etc.).

Lucrarea de licenţă reprezintă o componentă esenţială a evaluării

activităţii studentului, concretizată (DEX, 2012) într-o lucrare
științifică prezentată de candidat pentru obținerea titlului de
licențiat într-un anumit domeniu (de exemplu, cel economic).
Aceasta testează competențele dobândite în domeniul economic,
reunind cunoștințe, abilităţi și atitudini valorizante prin care
absolventul concepe şi realizează o cercetare independentă, pe
care în final o comunică de o manieră mixtă (text redactat sau
publicat și prezentare orală) conform regulilor comunităţii 5

academice
Lucrarea de disertaţie este o lucrare însoțită de o expunere
(comunicare scrisă și orală) în care candidatul tratează o problemă
în mod ştiinţific (DEX, 2012), pe baza argumentelor şi datelor
dobândite prin studiu și cercetare, fiind susținută în public de
absolventul de studii de masterat pentru dobândirea titlului de
master în ştiinţă sau într-un anumit subdomeniu economic absolvit.
Disertaţia prezintă cercetările şi descoperirile autorului într-o zonă
(econo)disciplinară delimitată printr-un program și o specializare de
masterat distinctă, fiind elaborată şi evaluată ca suport (argument)
pentru o candidatură, pentru un grad ştiinţific sau calificare
profesională (titlul de master în economie).
 
Teza de doctorat încheie practic ciclul educațional standard de tip
Bologna și conferă titlul de doctor într-un anumit domeniu științific
(un exemplu concret poate fi acela de doctor în economie, domeniul
cibernetică şi statistică economică).   6
Teza de doctorat reprezintă o lucrare de cercetare aptă să ofere
alternativa originală la o problemă științifică majoră sau de mare
profunzime, atât prin cunoștințele pe care le solicită, cât și prin
faptul că este axată pe propria soluție descoperită de autor,
finalizată printr-o comunicare publică (redactată ca rezumat al tezei
și expusă oral), care demonstrează nivelul de gândire analitic și
sintetic atins într-un anumit domeniu, spiritul critic și
profesionalismul investigației realizate, conferind doctorandului titlul
de doctor în științe.

Teza de abilitare conferă un atestat de abilitare acordat celui care

realizează susținerea acesteia de o manieră reușită, în fapt un titlu
care certifică o calitate dovedită prin competențele descrise în teză
de conducător de doctorate, într-un domeniu științific (doctor abilitat
în domeniul de studiilor universitare de doctorat în administrarea
afacerilor). 7
b) Lucrările sau publicațiile științifice legate de învățământ și de
cercetarea didactică cu caracter disciplinar

Propunerile de proiecte, granturile și contractele de cercetare,

precum și rapoartele finale de cercetare sunt realizate prin procese
de standardizare maximă, după seturi de reguli și ghiduri foarte
precise, fiind evaluate de referenții și experții care stabilesc inițial
eligibilitatea și notează în vederea ierarhizării criteriale scopul lor,
modul concret de atingere a obiectivelor, sustenabilitatea, realizarea
practică, aplicabilitatea, trans-, inter-, cros- și multidisciplinaritatea,
impactul rezultatelor preconizate a fi obținute etc.
Studiile, eseurile, monografiile, manualele, culegerile de aplicații, cărțile,
cursurile universitare, dicționarele, tratatele, enciclopediile sunt lucrări
științifice legate de învățământ și cercetare didactică, cu unic autor sau în
coautorat, cu scop de educație sau de cercetare și diferă semnificativ între
ele prin anumite aspecte, care de altfel le și definesc. 8
 Studiul științific, perceput generic ca activitate intelectuală
depusă în vederea soluționării unor probleme științifice într-un
anumit domeniu, se diferențiază de
 Eseul, are proporții mai restrânse decât studiul științific, fiind
compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema
științifică investigată (DEX, 2012),
 Monografia se remarcă prin amploarea, detalierea excesivă,
profunzimea, multilateralitatea și cvasiexhaustivitatea tratării unui
subiect singular sau probleme unice.
 Manualele, culegerile de aplicații, cursurile universitare, cărțile în
general sunt comunicări redactate sau scrieri, care tratează un
anumit subiect, tipărite și legate în volume (DEX, 2012). Dacă
manualele sunt cărți care cuprind noțiunile de bază ale unei
științe, atunci când devin universitare reunesc de o manieră tot
mai organizată și științifică elementele fundamentale ale unei
9
întregi discipline, purtând adeseori denumirea de cursuri,
universitare destinate învățării și evaluării.
 Tratatul desemnează o lucrare științifică cu un caracter distinctiv,
un curs mai special, în care sunt expuse, metodic, problemele
fundamentale ale unei discipline și de un autor sau un grup de
autori de referință în domeniul disciplinar respectiv, definind voci
autorizate în comunicarea științifică.
 Enciclopedia, este produsul cel mai elevat și cu gradul de
completitudine științifică cel mai ridicat al unei literaturi științifice
clasice. Este un dicționar de mari proporții care dă indicații
precise și ample din toate domeniile de cunoștințe sau numai
dintr-un anumit domeniu științific fundamental.
 Articolul științific domină întreaga activitate de comunicare
științifică în cercetarea modernă, fiind în esență o lucrare scrisă
(de proporţii mai reduse, 10-20 pagini) cu caracter publicistic, pe
10
o temă politică, economică, ştiinţifică etc. (DEX, 2012).
 Primele tipuri de articole științifice în cercetarea științifică modernă
Lungimea medie
Format articol Descriere succintă
(în cuvinte, numărul de tabele/grafice
standardizat a conținutului
și citări)
Cercetare originală Articol axat peo cercetare 3-6 mii (maxim 12 mii) de cuvinte, 5-
(Original research) originală 10tabele/grafice
și 20-40 citări
Articol de revizuire Articol privind revizuirea 3-5 mii de cuvinte,2-5 tabele/grafice
(Review article) literaturii, incluzând și 20-30 citări
și contribuții
Articol de opinii și Opinii și comentariidin revizuirea 2-4 mii de cuvinte și 3-5
comentarii (Opinion & literaturii tabele/grafice și maxim 50 citări
comment article)
Studiu de caz Studiu de caz relatând 4-6 mii de cuvinte și 4-6
(Case study) experiențe importante tabele/grafice și 20-40citări
și unice
Raport special Sinteza unui 1,5-2 mii de cuvinte și 1-2
(Special report) evenimentsausubiect de interes tabele/grafice și 10-20 citări
științific
Raport de cercetare Prezentarea pe scurt a 1,5-2 mii de cuvinte și 1-2
(Research report) rezultatelor cercetării tabele/grafice și 10-20 citări
Scrisori Referiri la cercetări originale 700-750 cuvinte (maxim 1000) 11
(Letters) publicate anterior