Caracterul si tipologia lucrarilor stiintifice de istorie si structura lor, n Studii si articole de istorie 21, 1973, p.

69-76

VI.1. Lucrari de cercetare si interpretare

Munca stiintifica a studentului se verifica prin lucrarea de seminar. Dovada capacitatii de a lucra
stiintific se valideaza prin comunicarea la cercurile stiintifice si n lucrarea de licenta. n continuare, aceasta
se aprofundeaza prin lucrarea de studii aprofundate (master) sau prin lucrarea de doctorat. Studentii din
anii terminali se pot obisnui cu publicarea de lucrari stiintifice de marimi reduse (recenzii, note, articole).
Lucrari de cercetare-interpretare sunt acele lucrari care se bazeaza pe publicarea de izvoare si
interpretarea lor n forma de studii de interpretare. Lucrarile de cercetare-interpretare sunt n general lucrari
de profunda specializare, care cer deprinderea de a lucra cu izvoarele (arheologice, documentare,
iconografice etc.) si capacitatea de 111f54b a le interpreta ntr-un mod nou.
Elaborarea unei lucrari stiintifice n general presupune parcurgerea unor etape de activitate
subsidiara ntr-o succesiune logica, valabile n general pentru orice produs stiintific (alegerea domeniului,
temei, formularea subiectului, informarea, depistarea bibliografiei - faza cu fise -, documentarea - faza cu
fise -, elaborari succesive).
Ocaziile de a scrie o lucrare stiintifica sunt diferite:
a.

cnd exista parti netratate sau mai putin tratate ale unui domeniu;

b.

cnd se poate expune ntr-o maniera noua o problema dintr-un domeniu;

c.

n cursul pregatirilor pentru a scrie o carte;

d.

cnd exista controverse si se poate introduce opinia proprie n sirul acestor controverse.

Experienta cercetarii stiintifice universitare a scos n evidenta eficacitatea n cazul studentilor, a

cercetarii continue ntr-un anumit domeniu pe ntreaga durata a studiilor, fixarea unei teme pe care sa o
epuizeze prin lucrarea de diploma.
n categoria lucrarilor stiintifice se nscriu si unele lucrari studentesti, sau mai exact spus din epoca
studentiei, atunci cnd ele se nscriu n tipicul cerut. Pentru o asemenea elaborare este nsa necesara o
pregatire initiala, abordarea unei tematici potrivite si mai ales deprinderi de scris. De obicei se considera
lucrari de cercetare cele prezentate la sesiunile cercurilor stiintifice. Astfel de lucrari dau posibilitatea
studentului sa constate real si contributia pe care o poate aduce si capacitatea sa de a munci stiintific.
O lucrare stiintifica trebuie sa se ntemeieze pe cunoasterea la zi a izvoarelor si a lucrarilor de
interpretare relative la subiect. Ea trebuie sa contribuie la adncirea cunoasterii, deci la cucerirea unei noi
trepte pe scara cunoasterii.
Lucrari de cercetare publicate n reviste stiintifice de profil
a) N o t a (sau comunicarea) este o lucrare stiintifica de dimensiuni restrnse, care si propune
elucidarea unei singure probleme, relativ marunte, dintr-un subiect, o tema, o problema mai ampla.
Notele sunt:
- tratari foarte scurte, care clarifica un punct determinat al unei stiinte;
- sugestii sau solutii teoretice pentru diverse probleme;
- interpretari noi asupra unor texte;

- corectari ale unor interpretari;

- punctari ale unei probleme;
- cronici ale unor manifestari stiintifice;
- cronici bibliografice.
b) A r t i c o l u l este o lucrare stiintifica, completa n sine, de dimensiuni mai mari ca nota, n care se
studiaza amanuntit un aspect particular; are problematica mai complexa iar proportiile sunt limitate la 1215 pagini.
Ocaziile de a scrie un articol sunt diferite:
a. pentru a studia sau aprofunda o problema mai putin tratata sau tratata incomplet, pentru care se
poate gasi o completare sau solutie;
b. expunerea ntr-o maniera noua a unei probleme deja cunoscute;
c. n procesul de pregatire a unei carti se anticipeaza printr-unul sau mai multe articole parti mai
importante pentru a tatona opiniile specialistilor;
d. controversele aparute n ce priveste o problema sau mai multe dintr-un domeniu
Articolul trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii:
a. sa fie adaptat la periodicul pentru care se scrie;
b. sa nu fie mpartit n prea multe parti;
c. continutul sa fie organic ordonat;
e.

prezentarea aparatului critic sa raspunda exigentelor.

c) S t u d i u l este o lucrare si mai completa dect articolul, cu concluzii si implicatii mari; se publica n
reviste numai pentru a face cunoscute mai repede rezultatele cercetarii; se caracterizeaza prin actualitate
mai pronuntata. Studiul este o forma tipica de contributie stiintifica, care prezinta sintetic cunostintele
acumulate tr-un domeniu si adaugnd prin documentare, analiza, cercetare si experiment date noi pentru
cunoasterea unui fenomen, a unei realitati.
d) E s e u l este un studiu de dimensiuni reduse asupra unei teme tratate cu mijloace literare, din punct de
vedere general si fara a avea pretentia si intentia de a epuiza subiectul. Este de o valoare documentara
limitata la sugestiile datorate reflectiilor personale ale autorului, fara a aduce la baza afirmatiilor un
material informativ abundent sau prezentat stiintific.
Lucrari stiintifice care apar publicate sub forma de carte:
e) M o n o g r a f i a este o lucrare de dimensiuni ntinse; studiaza o problema majora abordata
exhaustiv; mai poate fi definita ca o categorie de studii stiintifice asupra unui anumit subiect, tratat din
toate punctele de vedere. Ea concentreaza toate informatiile privind o problema, un subiect, un fapt, un
eveniment, le pune n legatura, le examineaza critic, sugernd si posibilitatile de continuare a cercetarii
prvind problema sau subiectul.

Capacitatea de a ntocmi o monografie este dovada pregatirii stintifice atinse de un cercetator. De

aceea lucrarile ntocmite n vederea obtinerii de titluri universitare sau stiintifice sunt, de cele mai multe ori,
monografii.
Repertoriul bibliografic sau revista bibliografica sunt liste sau culegeri, fixe sau periodice,
de carti si articole referitoare la o disciplina sau un grup de discipline sau la o tema particulara, ordonate
alfabetic, cu argumente si indicatii indispensabile folosirii lor.
Monografia reprezinta treapta superioara de generalizare; se ntocmeste atunci cnd exista date
suficiente ntr-o problema; contine o analiza integrala si multilaterala a obiectului, obiectivului, personajului,
fenomenului; impune un plan bine stabilit, cu toate aspectele; este n acelasi timp un document primar
(Atanasiu 1976, p. 28).
Capacitatea de a ntocmi o monografie este dovada pregatirii stintifice atinse de un cercetator. De aceea
lucrarile ntocmite n vederea obtinerii de titluri universitare sau stiintifice sunt, de cele mai multe ori,
monografii.
Repertoriul bibliografic sau revista bibliografica sunt liste sau culegeri, fixe sau periodice,
de carti si articole referitoare la o disciplina sau un grup de discipline sau la o tema particulara, ordonate
alfabetic, cu argumente si indicatii indispensabile folosirii lor.
Monografia reprezinta treapta superioara de generalizare; se ntocmeste atunci cnd exista date
suficiente ntr-o problema; contine o analiza integrala si multilaterala a obiectului, obiectivului, personajului,
fenomenului; impune un plan bine stabilit, cu toate aspectele; este n acelasi timp un document primar
(Atanasiu 1976, p. 28).
f) B i o g r a f i a este lucrarea stiintifica de tip monografie, destinata vietii si operei unei personalitati
Lucrari stiintifice nepublicate:
g) R a p o r t u l s t i i n t i f i c s i t e h n i c este sursa de informatie care oglindeste direct
rezultatul explorarii, prezinta cu maximum de amanunte metoda de lucru, dificultatile, solutiile. Structura
specifica a referatului este: prezentarea problemei si scopurile; introducerea; stadiul atins pe plan mondial;
textul: analizeaza metodologia si mijloacele de lucru adpotate, rezultatele experimentale, fundamentarea
solutiilor, interpretarea rezultatelor; bibliografie ampla; nedifuzat.
h) D i s e r t a t i a este o lucrare de cercetare pentru obtinerea unor titluri academice; difuzare
limitata.
i) P r o i e c t e l e s i d o c u m e n t a t i i l e t e h n i c e sunt solutii tehnice date pentru
aplicare n practica, continute ntr-o lucrare nchegata; nu indica modul cum s-a ajuns la rezultate; forma de
prezentare tipizata, prin norme; foarte putin difuzata.
j) P r e p r i n t u r i l e s a u p u b l i c a t i i l e p r e l i m i n a r e sunt articole sau capitole
din lucrari sau comunicari multiplicate si difuzate n cerc restrns. Este vorba de lucrari prezentate la
manifestari stiintifice (comunicari), reprezentnd frontul cel mai naintat al cercetarii. Reflecta cele mai noi
rezultate si realizari ntr-un domeniu.

VI.2. L u c r a r i d e c o m p i l a t i e
n sensul propriu-zis al cuvntului, compilatia este un termen care defineste o lucrare care cuprinde
idei sau fragmente de idei preluate de la diversi autori care s-au ocupat cu o anumita tema si care (idei sau
fragmente de idei) reorganizate permit formularea unor supozitii sau chiar ipoteze noi. Mai simplu formulat,
o compilatie este o opera noua care presupune utilizarea unor izvoare si prelucrarea mai multor informatii

publicate deja. si mai simplu formulat, este o lucrare rezultata din folosirea mai multor surse, fara nimic
original de la autorul care o scrie.
n general si n mod necesar, operele au destinatie didactica, explicativa, sunt compilatii cu o foarte
mica parte de contributie personala. De pilda, chiar lucrarile de cercetare si instrumente de lucru pot fi
numite compilatii (dictionarele, enciclopediile) sau lucrarile de sinteza (manualele, compendiile).
Notiunea este folosita si n sens peiorativ atucni cnd se refera la o opera ce trebuia n mod necesar
sa prezinte un grad ridicat de originalitate si de fapt nu-l are.
ntre lucrarile de compilatie mai clar definite se numara:
Compilatia propriu-zisa.
Conspectul, care este o notare sintetica si sistematica a esentialului unei lucrari sub forma uui plan sau a
unei table de materii cu detalii de fond, rednd subiectul si desfasurarea lucrarii. Se caracterizeaza prin
lipsa de originalitate, dar prin sistematizare, ordine, precizie si forma schematica.
Rezumatul constituie o prezentare concisa a continutului, esentialului unei lucrari, dar cu elemente
mai numeroase dect conspectul; rezultatul are forma discursiva (descriptiva-explicativa)
Conspectul si rezumatul au un neajuns evident, acela de a fi strns legate de opera si de metodele de
expunere aplicate de autorul studiat.
Referatul reprezinta o forma a muncii independente, prin care se sintetizeaza sau se dezvolta n scris
esenta unei probleme, idei, dintr-o lucrare sau mai multe lucrari apropiate tematic.
Conditia de realizare: studierea completa a surselor de baza; structurarea logica a continutului;
organizarea argumentelor necesare convingerii.
Tipuri de referate:
a.

informativ;

b.

analitic;

c.

indicativ - expunerea continutului (scop, obiective, rezultate);

d.

evaluativ (descrierea continutului cu aprecieri personale);

e.

complex - idei esentiale din mai multe lucrari tematice;

f.

de autor - autoreferat;

g. de editor - referat facut pentru publicare.

Dimensiunea referatului: 6-8 pagini iar timpul de sustinere este de 15 minute

VI.3. Lucrari de critica (istorica, literara, stiintifica)

Recenzia este o prezentare scurta cu comentarii sau aprecieri critice a unei opere stiintifice, pe baza
unor criterii greu de formulat, dar necesare. Este cea mai simpla forma de lucrare stiintifica. Este un produs

al activitatii de lectura cu statut de apreciere critica si motivata a unei lucrari din punct de vedere stiintific,
n care se surprind contributiile si lacunele, se fac observatii si recomandari de ndreptare si completare.
Structura unei recenzii:
a.

descrierea bibliografica completa a operei (autor, titlu, loc de aparitie, editor, anul aparitiei,
volume, legatura cartii, numarul de pagini, ilustratii, format, pret);

b.

introducere, care cuprinde aportul stiintific al lucrarii, importanta, actualitatea si interesul

pentru tema;

c.

scurt rezumat al continutului (cum a fost publicat; cum vrea recenzentul); se poatre expune si
metoda autorului;

d.

judecata de valoare asupra calitatilor ei (continut, organizarea lucrarii, dispunerea partilor,

metoda urmata, prezentarea grafica, valoarea profesionala);

e.

propuneri de solutii, noi modalitati de abordare.

Recenzia mai poate fi definita si ca o apreciere critica, motivata a unei lucrari din punct de vedere politic,
ideologic, stiintific, practic, literar. Recenzia furnizeaza pe lnga elemente de referat, problemele expuse,
contributia ei stiintifica si caracterizari privind forma si fondul lucrarii prezentate (actuala, depasita, nivel
mediu stiintific, metodica, defectuos ntocmita, amplu sau slab documentata). Recenzentul ia atitudine fata
de lucrare, i arata calitatile si lipsurile, adauga la continut date si informatii noi.
Recenziile pot fi:
a.

lucrari bibliografice de mare ntindere;

b.

note bibliografice (nsemnari bibliografice care cuprind elemente ale unei recenzii, dar mai
sumar).

Recenzia presupune folosirea unui stil anumit de exprimare, concis, expresiv, dar mai ales capacitatea
de a extrage esentialul;
O recenzie buna trebuie sa fie:
- adevarata: pna n cele mai mici detalii; citate, cuvinte, fraze; opera recenzata trebuie tratata ca un
izvor; se exclude superficialitatea;
- corecta: nu trebuie sa fie unilaterala; trebuie sa expuna toate partile pozitive ca si toate partile
negative;
- clara: trebuie scrisa n asa fel, nct cititorul sa nteleaga cartea si valoarea ei;
- binevoitoare: pe ct este posibil, sa se interpreteze problemele in dubiu cu amabilitate si favorabil;
- constructiva: att pentru recenzent ct si pentru cititor, critica justa stimuleaza pe autor si este de
folos cititorului.
Pentru a face o recenzie, se cere:
- Cunoasterea completa a operei

- Competenta n materia expusa si n metoda stiintifica folosita. Cine nu are competenta sa se

limiteze la prezentare.
- Sa existe capacitatea de judecata critica pentru a distinge esentialul de superfluu si pentru a
formula critici.
- Independenta n judecata pentru a citi, critica fara prejudecati si antipatii subiectul.
- Corectitudine si politete, respectnd prin cuvinte si ton persoana autorului, functia si titlurile.
Expertii au privilegiul de a condimenta recenzia cu ironie discreta si inteligenta, care tine treaza atentia
cititorului si declanseaza polemica.
a) R e c e n z i a d e s c r i p t i v a
Cnd o recenzie a unei carti nu contine date critice documentate si are numai caracter apreciativ,
atunci textul primeste caracterul unei prezentari extinse si este o recenzie descriptiva.
b) R e c e n z i a e v a l u a t i v a
Prin nsasi definitia ei generala, recenzia este mai mult evaluativa dect descriptiva. Se face o distinctie
clara ntre opiniile autorului si cele ale recenzentului.

VI.4. Lucrari de prezentare

A) Prezentarea simpla este o lucrare stiintifica de cel mai simplu nivel, care prezinta continutul unei
carti, fie prin prezentarea fara discriminare a sumarului, fie printr-o descriere a continutului.
Prezentarea de carte sau de studiu este o simpla trecere n revista a continutului unei carti sau unui
studiu, fara o analiza critica sau comparativa.
De obicei sunt grupate la sfarsitul revistelor periodice sub titlul de Noutati bibliografice, noutati
editoriale.
n lectura unei carti de prezentat se examineaza atent partile ei (prefata, capitolele, concluziile,
aparatul critic). La prima lectura se noteaza elementele principale; la a doua lectura se noteaza detalii. Este
necesar sa fie evidentiate caracteristicile lucrarii prezentate.
Lungimea prezentarii depinde de marimea lucrarii prezentate. Trebuie evitata alcatuirea unui
rezumat. Tendinta este de a pune n evidenta tezele autorului si argumentele cu care le sustine, clar si
simplu.
Spre deosebire de recenzie, prezentarea e neutra.
B) Prezentarea comparativa este acea lucrare stiintifica care, dupa ce prezinta continutul unei carti
sau unui studiu, face comparatii simple, necritice, neapreciative asupra ncadrarii cartii ntr-o serie tematica.

VI.5. Lucrarea studenteasca de seminar

Asocierea de cuvinte "lucrare studenteasca de seminar" se refera de fapt la orice lucrare "stiintific"
elaborata de un student de la prima ncercare pna la lucrarea de licenta sau de absolvire de studii
aprofundate.

Folosirea de catre studenti a acestui tip de lucrare stiintifica se nscrie n efortul instructiv si formativ
de pregatire a viitorului specialist.
Lucrarile de seminar pot fi de mai multe tipuri:
a.

Lucrari care prezinta stadiul cercetarilor asupra unui eveniment (razboi, rascoala, revolutie,
conciliu, sinod, cruciade etc.), unei epoci istorice sau personalitati, sau asupra unei probleme de
cercetare. Se bazeaza exclusiv pe studii de bibliografie; bibliografia trebuie tratata critic, pe
curente, personalitati sau momente marcante.

b.

Lucrari de sinteza asupra unui eveniment, a unei epoci, personalitati. Se bazeaza pe

documente, bibliografie si stadiul cercetarilor dintr-un domeniu.

c.

Lucrari de cercetare propriu-zisa - la nivel studentesc -, care sunt de obicei lucrari de semestru,
de an, de licenta. Se bazeaza pe cercetari proprii ntr-un domeniu dat si sunt sustinute de
documente, materiale inedite, experimente conduse.

Structura lucrarii de seminar se poate concepe dupa studiile teoretice (citate la bibliografie sau
nvatate la curs) si trebuie n mod obligatoriu sa arate astfel:
1.

introducere;

2.

tratarea subiectului;

3.

expunerea motivului;

4.

demonstrarea tezelor;

5.

concluzii.

Lucrarea de seminar trebuie sa demonstreze: orientarea studentului n bibliografie; capacitatea studentului

de a selecta datele necesare din aceasta bibliografie; capacitatea studentului de a interpreta baza de date
obtinuta prin selectie; detinerea unor elemente de conceptie; posibilitatea de a demonstra tezele sustinute.
Lucrarea de seminar materializeaza efortul de colaborare ntre student si cadrul didactic. n cazul
studentului se materializeaza pe de o parte cunostintele asimilate la cursuri, pe de alta parte munca
individuala a studentului materializata n puterea de ntelegere si de interpretare a unor fenomene (istorice,
sociale, psihologice etc.).
Activitatea unui student de-a lungul studiilor sale se caracterizeaza prin elaborarea mai multor lucrari
studentesti:
a.

lucrari de seminar;

b.

comunicari la cercuri stiintifice;

c.

lucrarea de diploma (licenta), masterat, doctorat;

d.

articole, studii, note, recenzii publicate n reviste stiintifice de profil;

e.

publicistica propriu-zisa.

Elementele calitativ (si cantitativ) necesare pentru ntocmirea unei lucrari stiintifice studentesti sunt
urmatoarele:
a.

material documentar;

b.

analiza sa critica;

c.

organizarea materialului;

d.

ncadrarea n materialul documentar cunoscut;

e.

dovada posedarii unui stil si a unor forme de exprimare corecte.

A) Lucrarea studenteasca evaluativa

Asa cum spuneam mai sus, se bazeaza exclusiv pe bibliografie, tratata critic si divizata pe curente, idei,
personalitati etc
Subiectele cele mai potrivite pentru un astfel de studiu evaluativ sunt evenimentele istorice (rascoale,
razboaie, revolutii, cruciade, concilii, sinoade etc.), epocile istorice sau subdiviziunile lor (paleolitic, neolitic,
epoca bronzului, Hallstatt, epoca Latne, epoca romana), personalitati istorice, politice, literare, probleme
ale cercetarii.
Modul de abordare trebuie sa fie exhaustiv. Mai nti trebuie cunoscuta toata bibliografia referitoare la
subiect, att cea directa ct si cea indirecta; urmeaza etapa a doua, n care din aceasta bibliografie se
selecteaza lucrarile care sunt mai pertinente; se citesc aceste lucrari si se trece la faza de analiza a
lucrarilor; ele se mpart pe prezentari de izvoare, publicari de izvoare, lucrari de interpretare, lucrari de
prezentare si simpla mentionare; pe baza lor se analizeaza evenimentul, personalitatea, institutia etc.
Structura unei astfel de lucrari cuprinde n chip obligatoriu o anexa cu lucrarile divizate tematic n
cadrul subiectului, dar si analitic.
B) Lucrarea de seminar
Se bazeaza pe cercetari proprii, pornind de la adunarea materialului, stabilirea criteriilor de organizare
a lui, analiza lui, fie ca este vorba de material arheologic, fie documentar din arhive, fie experiment creat,
condus si executat singur (n domeniul social de pilda).
Subiectele recomandate sunt foarte diverse si practic nelimitate, cuprinznd toate domeniile sau mai
exact spus orice domeniu.
Este de amploare mica. Trateaza de obicei un aspect singular al unei probleme. Are ca scop initierea
studentului n munca stiintifica printr-o lucrare scrisa. Nu depaseste de obicei 25-30 de pagini.
Organizarea lucrarii urmeaza aceleasi reguli: pagina de titlu, cuprinsul, textul propriu-zis, anexele
(note, bibliografie, prescurtari, indici).
n cazul acestor lucrari, cnd trateaza subiecte limitate si ncearca sa aduca ceva nou, citatele se dau
integral.
C) Lucrarile de cercetare propriu-zisa sunt, n cazul studentilor, mai ales lucrarile de licenta. Lucrarea
de diploma este un prim test de maturitate profesionala - primul certificat de nsusire a metodologiei
stiintifice n anii studiilor universitare.

Lucrarile de diploma cele mai recomandate pentru studenti sunt:

a.

lucrarile de interpretare (biografii, monografii);

b.

publicatii de izvoare: arheologice, numismatice, inscriptii, culegeri de documente, cronici,

relatari de calatorie, memorii;

c.

instrumente de lucru: bibliografii, cataloage, inventare de arhiva, repertorii arheologice.

Fiecare din aceste ultime doua grupe (publicatii de izvoare si instrumente de lucru) sunt, desigur,
precedate de studii introductive si comentarii referitoare la subiect.
Lucrarea de licenta trebuie sa se caracterizeze nu att ca o contributie noua la progresul stiintei, ct prin
precizie, metoda de lucru stiintifica si dovada capacitatii de discernere stiintifica.
Lucrarea de licenta se caracterizeaza prin amploare. Poate atinge 100 de pagini. Timpul afectat ei
este de obicei de patru semestre. nseamna un mare angajament n alegerea si solutionarea temei. Impune
o rigurozitate stiintifica deosebita. Trebuie sa dovedeasca maturitate stiintifica. Trebuie sa fie o demonstratie
a capacitatii de munca stiintifica si de interpretare stiintifica.
Cuprinde ca parti obligatorii coperta, pagina de titlu, sumarul, textul propriu-zis: mpartit detaliat pe
capitole, subcapitole, paragrafe, anexele: referinte si note, bibliografie, indici, prescurtari.
Structura interna obligatorie este:
1.

Prezentarea subiectului, scopul lucrarii;

2.

Stadiul cercetarilor: expunerea dovezilor pro si contra subiectului;

3.

Argumentele si dezvoltarea demonstratiei;

4. Critica altor solutii sau teze alternative.

Tema licentei trebuie: sa fie delimitata clar si logic. Metoda de lucru dovedita si urmarita cu grija.
Argumentarea sa fie buna si logica.
Pentru citari de autori moderni si izvoare se urmareste nu att criteriul exhaustivitatii, ct mai ales al
importantei. Dar se poate aplica si criteriul exhaustivitatii.
Lucrarea de masterat
Lucrarea de doctorat este de obicei o monografie stiintifica, o demonstratie a capacitatii de a lucra
stiintific, a discernamntului stiintific, a capacitatii de a elabora, crea, interpreta. Este o lucrare de amploare
(peste 100 de pagini de text propriu-zis). Este o lucrare complexa, care aplica riguros metoda stiintifica,
claritatea expunerii, aduce un aport serios la cunoastere a unui domeniu stiintific, contribuie la progresul
stiintei.
Lucrarea de doctorat trebuie sa fie completa si exhaustiva. n cazul acestor lucrari, citatele pot fi
folosite selectiv pentru izvoare; pentru autorii moderni se face acelasi lucru.

VI.6. Lucrari de cercetare si sinteza

Lucrarile de sinteza:

Se bazeaza pe cunoasterea bibliografiei, a documentelor si mai ales a stadiului cercetarilor ntr-un

domeniu.
nseamna o munca creativa, de organizare logica, armonioasa a informatiei adunate, dupa o
conceptie proprie.
Subiectele cele mai recomandate pentru studenti sunt personaje, evenimente sau institutii (istorice,
politice, economice), evenimente (politice, bisericesti, sociale), institutii (stat, armata, biserica,
administratie etc.).
Modul de abordare trebuie sa fie exhaustiv, tinnd cont de limitele subiectului, Cantitatea de lectura
este mult mai mare, pentru ca trebuie apreciat si stadiul cunostintelor.
Structura unei astfel de lucrari cuprinde pe lnga bibliografie exhaustiva si lucrarile speciale sau
generale referitoare la acest domeniu:
- organizarea materialului adunat;
- crearea unei scheme de lucru;
- trecerea de la materialul organizat la expunere;
- redactarea finala;
- caracteristici: clarviziune, concizie, metoda, caracter complet, eleganta.
Lucrari de cercetare si instrumente de lucru:
a.

Publicatii de izvoare, care alcatuiesc baza cercetarii istorice, filologice, etnografice. Este vorba
de culegeri de inscriptii, culegeri de documente, relatari ale calatorilor, culegeri de materiale
arheologice sau etnografice.

b.

Publicatii de instrumente de lucru: dictionare, enciclopedii, cronologii, cataloage (de arhiva, de

biblioteca), bibliografii.

Lucrari care apar sub forma de carte:

a) M a n u a l u l are scopul de a expune sistematic principiile si cunostintele fundamentale ale unei stiinte
sau discipline. Manualul ofera o bibliografie bogata si selectionata. n functie de destinatie, manualul poate
fi: stiintific, care e complet din punct de vedere structural si si pastreaza validitatea timp ndelungat,
datorita argumentelor si scolastic care are o configuratie mai mult didactica, fiind creat pentru a oferi o baza
stiintifica datelor oferite de scoala. Manualul (sau cursul pentru nvatamntul superior) reprezinta o
categorie de lucrari de sinteza, o introducere metodica ntr-un domeniu de cunostinte.
b) T r a t a t u l este lucrarea de sinteza care expune totalitatea cunostintelor verificate si definitiv
dobndite asupra unui domeniu, eliminnd chestiunile neclare sau neverificate.
Tratatul dovedeste impunerea unei stiinte, afirmarea sa ca un corp autonom de cunostinte; arata ca
multimea informatiilor, faptelor si legilor sale impune un ghid sistematic, fara de care cercetatorul nu ar mai
putea nvinge si stapni cantitatea de contributii separate (mentiuni, note, articole, studii, documente) pe
care acesta le rezuma si le sistematizeaza.

Un tratat aduce o privire sintetica asupra ultimelor cercetari dintr-un domeniu, pe care le transforma
n trepte adaugate legilor si principiilor clasice ale domeniului respectiv. Gradul avansat de generalizare face
ca uzura morala sa fie redusa.
c) L u c r a r e a d e s i n t e z a este lucrarea stiintifica bazata pe trecerea de la particular la
general, de la simplu la compus, pentru a ajunge la generalizari. Ea consta n sistematizarea unor lucrari de
cercetare referitoare la acelasi subiect, indiferent daca lucrarile de cercetare sunt proprii sau sunt si ale
altora. Sinteza reprezinta forma si tehnica de prezentare coerenta si usor inteligibila a informatiilor privind o
tema data.
Sintezele sunt de mai multe tipuri:
a)

dupa criteriul examenului critic si al efortului intelectual investit avem:

-sinteza indicativa (narativa);

-sinteza informativa (bazata restrictiv pe bibliografie);
-sinteza de popularizare;
-sinteza referativa (bazata pe analiza);
-sinteza analitic-critica si estimativa, bazata pe interpretare critica;
-sinteza prognostica si creatoare, bazata pe anticipari si creatie.
b)

dupa substanta continutului:

-sinteza de date;
-sinteza de concepte;
-sinteza metodologica;
-sinteza interdisciplinara;
-sinteza multidisciplinara.
c)

dupa extensiunea continutului:

-sinteza cuprinzatoare;
-sinteza de autoritate;
-sinteza curenta;
-sinteza ocazionala;
-sinteza selectiva.
Creatiile principale pentru realizarea unei sinteze sunt urmatoarele: parcurgerea, recunoasterea, extragerea
si convertirea informatiilor ntr-un produs nou.

TIPURI DE LUCRRI sTIINIFICE

VI.1. Lucrari de cercetare si interpretare
Lucrari n periodice stiintifice:
a. Nota;
b.Articolul;
c. Studiul;
d. Eseul;
Lucrari sub forma de carte:
e. Monografia;
a.

Biografia.

VI.2. Lucrari de compilatie:

a. compilatia propriu-zisa;
b. compilatia neetica.

VI.3. Lucrari de critica (istorica, literara, stiintifica)

a. recenzia descriptiva;
b. recenzia evaluativa.

VI.4. Lucrari de prezentare:

a. prezentarea simpla;
b. prezentarea comparativa.

VI.5. Lucrarea studenteasca de seminar:

a. lucrarea evaluativa;
b. lucrarea de sinteza despre un personaj, un eveniment, o institutie;
c. lucrarea de cercetare propriu-zisa.

VI.6. Lucrari de cercetare si sinteze:

Lucrari sub forma de carte:
a. manualul;
b. tratatul;
c. sinteza (locala, regionala, generala).

Lucrari de cercetare si instrumente de lucru