Universitatea ,,DANUBIUS din Galati

METODOLOGIA CERCETARII Note de curs

Program de masterat

Prof. univ.dr. Constantin Falticeanu

2008-2009

Cuprins

Introducere in metodologia cercetrii tiintifice Cap.1. Cercetarea tiintifica si desavarirea profesionala a intelectualului. 1.1..Universitatea locul desavaririi profesionale 1.2. Calitate - performanta- competitivitate 1.3. Locul si rolul cercetarii stiintifice in dobandirea performantei academice 1.4. Desavarsirea profesionala si cercetarea stiintifica Cap.2. Elemente de teoria cercetarii stiintifice 2.1.Anticipatie,idee,descoperire stiintifica 2.2. Caracteristicile si semnificatiile cercetarii stiintifice 2.3. Principiile cercetarii stiintifice 2.4. Organizarea cercetarii stiintifice 2.5. Elaborarea planului de cercetare 2.6. Descrierea etapelor cercetarii stiintifice Cap.3. Cercetarea bibliografica. 3.1. Surse si tehnici de cercetare bibliografica.
2

3.2. Formarea bazelor de date bibliografice. 3.3. Sistematizarea bazelor de date prin selectie si sinteza. 3.4. Tehnici de selectie si ordonare a datelor. 3.5. Utilizarea bazelor de date bibliografice si tehnici de determinare a elementelor principale ale unei tematici. Cap.4. Tehnici de elaborare a referatului stiintific. 4.1. Continutul referatului stiintific. 4.2. Utilizarea cuvintelor cheie pentru definirea fenomenelor si proceselor. 4.3. Rezumatul referatului stiintific. 4.4. Utilizarea bazelor de date pentru elaborarea referatului. 4.5. Elaborarea concluziilor referatului stiintific. Cap.5. Tehnici de elaborare a monografiei. 5.1. Despre monografie. 5.2. Rolul monografiei in cercetarea stiintifica. 5.3. Utilizarea bazelor de date pentru elaborarea manografiei. 5.4. Continutul monografiei. Cap.6. Articolul stiintific. 6.1. Importanta valorificarii cercetarii prin articole. 6.2. Continutul unui articol stiintific. 6.3. Referatul si articolul stiintific. 6.4. Elaborarea articolului stiintific. 6.5. Comunicarea ca mod de diseminare a continutului articolului stiintific. 6.6. Publicarea ca mod de diseminare a articolului stiintific. Cap 7. Metode de comunicare(prezentare) si audiere a articolului stiintific.
3

7.1. Tehnici de elaborare a articolelor in scopul comunicarii. 7.2. Audierea pasiva si activa si tehnica interventiei. Cap.9. Proiectul de cercetare stiintifica. 9.1. Analiza SWOT punct de plecare al proiectului. 9.2. Ideea de proiect. 9.3. De la idee la proiect. 9.4. Etapele de elaborarea ale proiectului. 9.5. Obiectivele proiectului. 9.6. Activitatile, actiunile si task-urile- modalitati de atingere a obiectivelor. 9.7. Diagrama Gantt. 9.8. Rezultatele asteptate ale proiectului. 9.9. Masurarea rezultatelor proiectului si indicatorii cuantificabili ai realizarii obiectivelor si activitatilor. 9.10. Metoda cadrului logic si matricea cadru. 9.11. Calitatea proiectului si metode de evaluare. Cap.10. Implementarea proiectului de cercetare stiintifica. 10.1. Dimensiomarea echipei de implementare. 10.2. Planificarea implementarii proiectului.

Introducere in metodologia cercetarii stiintifice Termenul metoda de cercetare, etimologic reprezinta traseul urmat pentru a duce la bun sfrit o cercetare, iar metodologia cercetrii - ca sistem integral de metode - reprezint ansamblul demersurilor pe care le urmeaz gndirea pentru a descoperi i a demonstra o idee tiinific, adic pentru a produce cunotinte tiinifice i a intrgi astfel patrimonial tiinific. Ct privete termenul tiin, el vine de la verbul latinesc scire, nsemnnd a ti, respectiv a fi instruit, cunosctor, i red fenomenul complex de cunoatere a fenomenelor si proceselor naturale i umane. Ar fi ns exagerat i greit s se atribuie tiinei monopolul cunoaterii, cci ea nu este singurul mod de a lua cunotin de lume, deoarece exist i alte modaliti de cunoatere n afara celei tiinifice: miturile, religia, literatura i arta sunt tot atatea modalitati de cunoatere a lumii interioare i exterioare a omului. Unele dintre ele, cum ar fi parapsihologia, sunt socotite nca n general pseudotiinifice, ns aspir i este de asteptat s ajunga s dobandeasca statut tiinific [Radulescu M] tiina este ns considerat o modalitate de cunoatere mai demn de ncredere, mai bine asigurat contra erorii dect oricare alta. Ea este cel mai solid fundament al actiunii. Una din caracteristicile distinctive ale stiintei sta tocmai n faptul ca poseda metode adecvate pentru a produce cunostinte. De aceea, metoda este parte a uneia din definitiile cunoscute

ale stiintei: un ansamblu de cunostinte avand un obiect determinat i o metoda proprie. Cercetarea i cunoasterea tiinifica implic opiuni variate, dezbateri i controverse Acesta este motivul pentru care cercetatorul, mai ales atunci cnd este incepator, este pus in situatia de a opta ntre diverse metode de cercetare tiinific i de a le gasi pe cele care s-i permit s finalizeze cat mai corect cercetarea. Menit s orienteze desfurarea unei cercetari, s ghideze demersul tiinific, metodologia cercetarii stiintifice devine parte integrant a oricarui domeniu si discipline tiinifice, ceea ce face necesar cunoaterea ei de ctre cei care doresc s se formeze intr-o ramur sau alta a tiinei. Iniierea n metodologia cercetrii tiinifice poate contribui i la schimbarea opticii asupra sarcinilor de elaborare a lucrrilor in domeniul stiintei, n sensul ndeplinirii lor din convingerea intima asupra valorii lor formative sub aspect profesional i general intelectual i nu doar din obligaie. Prezenta lucrare care este o introducere n metodologia cercetrii tiinifice vizeaz, de asemenea, s conduc dobandirea abilitatilor de documentare si de elaborare corecta a lurarilor stiintifice si la unificarea regulilor de redactare i de susinere care s-au impus ca norme generale ale practicii tiinifice, norme a caror respectare asigur plasarea unei lucrri n perimetrul tiinei. Ca descriere a cilor urmate cu oarecare regularitate, fie de catre gndire n cutarea adevrului, fie de ctre aciune n realizarea scopului, metodologia apare ca o logic aplicat. De aceea, nelegerea ei aprofundat presupune stpnirea unor date fundamentale despre cunoaterea cunoaterii- logica i, n cadrul acesteia, despre cunoaterea tiinific epistemologie.
6

Totodat, elaborarea i susinerea lucrrilor universitare i postuniversitare presupune cunoaterea i nsuirea unor principii metodologice ale exprimrii scrise i orale, ale unor practici culturale i lingvistice fondate pe criterii comun admise n mediul academic din intreaga lume.

Cap.1. Cercetarea stiintifica si desavarsirea profesionala a intelectualului. 1.1. Universitatea -locul desavarsirii profesionale Performanta academica este o notiune complexa care depinde de o multitudine de factori. In societatea actuala caracterizata prin dinamica schimbarii, in care informatia este perceputa de majoritatea populatiei ca ceva normal, cotidian, universitatea isi multiplica valentele, fiind in continuare principalul loc unde se nasc ideile novatore si unde se proceseaza dezvoltarea umanitatii, dar si furnizorul de cariere atat pentru comunitate cat si pentru individ.. In prezent in lume functioneaza zeci de mii de universitati, fiind cautate si alese de catre tinerii doritori de cunoastere nume de universitati celebre din intreaga lume, acestea creindu-si in decursul timpului un renume prin calitatea actului educational practicat. In ultimii ani si in Romania se vehiculeaza tot mai mult ideea implementarii calitatii in toate domeniile de activitate. Este absolut necesara racordarea la acest demers al implementarii calitatii, deoarece in etapa actuala nici o organizatie ,de orice tip ar fi aceasta, nu poate supravietui si nu se poate dezvolta daca nu este
7

competitiva. Aceasta a devenit o realitate fiindca ,,clientul, in general, devine pe zi ce trece mai exigent, cerintele lui situandu-se pe o spirala dinamica ascendenta, datorita posibilitatilor de informare oferite de societatea actuala, de neimaginat numai acum 10 ani. In acest context ofertele s-au multiplicat in progresie geometrica si ofertantii, se afla intr-o continua si dura competitie, in care cel ce nu rezista dispare. Aceasta cursa continua forteaza competitorii sa devina capabili sa reziste, cu alte cuvinte sa devina competitivi. Competitivitatea se dobandeste prin implementarea celor mai adecvate politici de management si solutii tehnice, dintre care se evidentiaza tot mai pregnant calitatea. Calitatea nu este o notiune noua, ea aparand odata cu constientizarea muncii de catre om si capatand in timp diverse abordari. In prezent, prin noua abordare sub forma calitatii totale, in care clientul este actorul principal, in contextul societatii informationale si al pietii concurentiale, calitatea capata noi sensuri. O organizatie in care procesele se desfasoara dupa conceptul calitatii totale si in care cultura organizationala este o cultura a calitatii, devine o organizatie performanta pe domeniul ei de activitate, iar in relatia cu clientul, aceasta va fi competitiva. Calitatea actului educational se axeaza pe cele trei laturi ale managementului universitar: cercetare stiintifica, activitati didactice si activitati administrative, in aceasta ordine. Cercetarea stiintifica reprezinta componenta principala a managementului universitar, deoarece pe baza acesteia exista si se dezvolta celelalte doua componente. Acesta este si motivul pentru care se intreprind multe studii in domeniul managementului cercetarii stiintifice universitare, din care rezulta pareri foarte diferite [.]

1.2.Calitate - performanta- competitivitate In societatea actuala, pe fondul economiei de piata, universitatea este un furnizor de servicii educationale. Insusindu-si acest rol, ea intra in competitie alaturi de ceilalti ofertanti pe piata serviciilor educationale si va rezista numai daca devine performanta, ca paleta de activitati si competitiva pe piataserviciilor educationale. Dobandirea acestor atribute se face prin implementarea acelor solutii tehnice si politici de management de care aminteam mai sus intre care se evidentiaza calitatea, dar in ultima instanta nota finala o acorda clientul, adica societatea care este beneficiarul final al serviciilor. In legatura cu acest subiect sunt pareri pro si contra, fiecare autor argumentandu-si afirmatiile. Astfel in [1] autoarea facand o trecere in revista a argumentelor pro si contra asimilarii universitatii cu o societate commerciala, citeaza: este foare important a se interpreta corect notiunea de competitivitate in cazul universitatii. A fi competitiva, pentru o universitate, nu inseamna a concura pe terenul achizitiei ipotetice a unui segment de piata, ci inseamna a se afirma si a implementa experientele si caracterele distinctive ale fiecarui profesor al acesteia. In acelasi articol, citand Magna Carta Universitarum, arata ca:nu poate exista predare fara cercetare, iar calitatea cercetarii, ea singura nu poate defini plenipotentiar calitatea studiilor oferite. Astfel numai ambele-cercetarea si predarea constituie un singur corpus, substratul in baza caruia fiecare profesor isi edifica doctrina sa universitara. Remarcile sus-citate arata ca prin existenta cercetarii stiintifice ca parte componenta a managementului universitar, acesta este mai complex decat managementul general al organizatiei, avand unele caracteristici care fac ca abordarea acestuia sa fie specifica. Calitatea si managementul calitatii extrapolate pur si simplu de la cazul general la cazul universitatii, nu pot fi
9

aplicate. Deaceea managementul universitar este abordat tinand seama de specificitatile sale. [2,3]. Calitatea totala aplicata in cazul universitatii porneste de la faptul real ca societatea ,comunitatea, in care functioneaza universitatea, este ,,clientul, acesta fiind entitatea care a creat universitatea, care ii asigura resursele si care ii utlizeaza produsele, deci este actorul principal, pe care universitatea, in postura de furnizor de servicii in care se afla, il va situa in centrul atentiei sale. Societatea solicita resursa umana performanta in concordanta cu necesitatile etapei de dezvoltare, iar universitatea va trebui sa-i satisfaca aceasta cerinta si chiar sa-i vina in intampinare cu oferte. Numai in acest mod universitatea isi va mentine calitatea de furnizor de educatie, pe care o are, deoarece in caz contrar ea va fi abbandonata de ,,client, care isi va gasi alt furnizor. In acest context nevoia de supravietuire pe piata fortei de munca inalt calificata, pe care actioneaza universitatea ca furnizor, o va obliga sa se perfectioneze pentru a deveni competitiva. Aici apare necesitatea impementarii unor solutii tehnice si masuri de management care sa duca la dobandirea capabilitatii de a satisface cerintele in continua schimbare ale societatii. Acestea sunt, pe de o parte inoirea infrastructurii si echipamentelor aferente procesului educational si pe de alta parte norme si metodologii menite sa schimbe mentalitatea personalului in sensul creerii unei culturi a calitatii. Acestea din urma reprezinta de fapt o investitie in oameni, in sensul constientizarii acestora asupra rolului definitoriu pe care-l au in procesul educational si respectiv aspra dezvoltarii societatii. Investiile financiare in calitate nu suntfoarte mari, dar efectele pe termen lung sunt benefice si stabile atat pentru universitate cat si pentru societate. Aceasta este explicatia interesului manifestat la cele mai inalte
10

foruri din Uniunea Europeana si din lume pentru impementarea managementului calitatii in universitati. Pe aceasta tema s-a studiat si s-a scris mult in ultimii ani Intr-o sinteza a concluziilor specialistilor se poate spune ca in prezent societatea este preoccupata de calitate din punctul sau de vedere iar universitatile sunt in cautarea modelelor optime de gestiune a calitatii procesului educational care sa duca la performanta. Sistemul Calitatii Totale (TQS) a inceput de cativa ani sa patrunda si in universitati, dar exista riscul ca instrumentarea excesiva a fenomenului sa creeze o viziane eronata despre universitate care totusi nu este o intreprindere. Deci este necesara o analiza amanuntita a procesului educational care are un pronuntat caracter uman si nu se pot aplica ad literam retetele TQS chiar daca au fost verificate in intreprinderi. Harvey si Green postuleaza 5 perspective de analiza a calitatii procesului educational in care cercetarea stiintifica ocupa locul cel mai important. Acestea sunt: excelenta- ilustrata prin recunoasterea din exterior a universitatii ca un ,,pol de excelenta privind cercetarea stiintifica si valorificarea acesteia; standardele- ilustrate prin seturi de indicatori cuantificabili ai calitatii componentelor procesului educational; relevanta- ilustrata prin contributia cercetarii universitatiila dezvoltarea economico-sociala; eficienta financira- dovedita prin capacitatea institutiei de utilizare eficienta a resurselor alocate; transformabilitatea- dovedita prin abilitatea de a se adapta la cernitele externe dar si de a influienta mediul extern.

11

Aceste perspective de analiza stau la baza criteriilor elaborate de organismele acreditate din SUA si Uniunea Europeana si de organisme nationale din diverse tari. Marea provocare a universitatii in momentul de fata, este perceptia acesteia de catre societate ca principal furnizor de forta de munca inalt calificata si performanta, capabila sa faca fata exigentelor societatii informationale, globalizate actuale. Ca urmare ea trebuie sa devina performanta pentru a fi competitiva pe piata serviciilor educationale. Solutia optima si sigura pentru asigurarea performantei este implementarea Sistemului Calitatii Totale, prin elaborarea de norme, metodologii si proceduri specifice, care sa fie corect percepute si intelese de intregul personal, aplicate constient de acesta prin proprie vointa,in urma dobandirii mentalitatii calitatii, indispensabila functionarii sistemului. 1.3. Locul si rolul cercetarii stiintifice in dobandirea performantei academice Actul educational este foarte complex, rolul determinant in reusita acestuia este al profesorului. Complexitatea actului educational universitar este rezida din faptul ca in universitate se luceraza cu oameni mai maturi, deja cu un bagaj initial de cunostinte solid si o cultura generala oarecum formata. Deasemenea actul educational universitar are doua componente care numai impreuna conduc la performanta si acestea sunt: actul de cercetare stiintifica si actul didactic, care, asa cum aratam mai sus, un poate exista una fara cealalta si nici una dintre ele luata singular un poate caracteriza calitatea actului educational.
12

Cercetarea stiintifica universitara isi are locul bine definit in aria activitatilor cadrelor didactice, fiind necesara din mai multe motive: - in primal rand pentru desavarsirea culturala si profesionala a profesorului, care trebuie sa fie un erudit, un cautator al noului, un obisnuit al bibliotecilior,un devorator de informatie stiintifica, calitati prin care devine un model pentru studenti, deoarece studentii au nevoie de modele, doresc modelele, iar universitatea atrage studenti si prin modelele existente in interiorul ei; - in al doilea rand, cercetarea stiintifica creind o baza solida a cunoasterii, constituie suportul pe care se cladeste un curs de inalt nivel stiintific; - in al treilea rand, abilitatile create de activitatea de cercetare profesorului se transmit, chiar fara intentia acestuia, studentilor care tind sasi creeze modele din profesorii lor. Universitatea are nevoie de profesori deoarece corpul profesoral creaza imaginea externa a universitatii.Toate aceste aspecte nu sunt noi, ele au existat de cand exista universitatea ca for de cultura, dar in prezent cand invatamantul universitar tinde sa devina de masa si in contextul noilor viziuni ,,comerciale asupra univesitatii si misiunii acesteia, care pot duce si la interpretari eronate ce pot afecta notiunea de universitate, a devenit imperios necesar sa fie reevaluate cu maxima atentie. Acest lucru se si intampla de cativa ani, atat pe plan mondial cat si pe plan european. Procesul Bologna s-a dovedit a fi un succes repurtat de universitati.Comunitatea universitara europeana si-a fixat obiective ambitioase pe aceasta arie, realizandu-le intr-un timp scurt operand transformari in sistemul de invatamant superior, in organizarea

13

universitatilor,in designul curriculei, elemente ce au avut un impact pozitiv asupra societetii, prin studenti. Astazi studentul a devenit actorul principal al universitatii, el avand multe si noi asteptari de la universitate in contextul dorintei sale de a dobandi desavarsirea profesionala. Rezulta ca in aprecierea procesului educational studentul trebuie sa fie punctul de plecare si nu cunostintele profesorului, aceasta fiindca studentul este rezultatul tuturor componentelor actului educational printre care si cunostintele profesorului. Studentul de azi este net deosebit de studentul de acum 20 de ani, fiind mult mai informat si mult mai exigent, el vrea sa vada in profesor o personalitate integra,cu principii etico-profesionale selecte, cu abilitati deosebite de comunicare, incadrate perfect intr-un context educational profund democratic. Universitatea trebuie sa puna in valoare aceasta realitate, ca o prioritate, pentru ca prin asta isi asigura unul din pilonii calitatii actului educational, iar acest lucru se obtine numai prin performanta academica, care se bazeaza pe cercetarea stiintifica. In acest cadru, se apreciaza ca integritatea academica trebuie sa fie cea de a sasea perspectiva de analiza a calitatii actului educational, care sa se adauge celor cinci prezentate mai sus. Tinand cont de aceste noi si actuale aspecte care conditioneaza calitatea actului educational, calitatea cercetarii stiintifice devine unul din pilonii de baza ai performantei academice. In toate sistemele de evaluare a universitatilor, cercetarea stiintifica este un capitol de importanta majora, tocmai prin impactul acesteia asupra calitatii resursei umane pregatite. Concret, cercetarea stiintifica universitara este indispensabila actului educational din urmatoarele motive

14

- profesorul isi ridica in mod continuu nivelul cunostintelor profesionale pe care apoi le disemineaza in randul studentilor,creind prin acestea pesonalitatea profesionistului; - prin cercetare profesorul capata abiliatatea de a cauta si descoperi noul din domeniul sau de studiu; - prin rezultatele cercetarii, bine valorificate, se creaza imagine favorabila universitatii, care va atrage studentii, care doresc sa dobandeasca profesionalismul; -rezultatele cercetarii reprezinta valori ale universitatii si ale comunitatii din care aceasta face parte, prin aplicarea lor contribuind la dezvoltarea acestora; -prin implementarea metodelor si rezultatelor cercetarii in procesul didactic (cursuri, seminarii, laboratoare) creste valoarea acestuia. -prin rezultate deosebite ale cercetarii profesorul capata atributele specifice ale modelului pentru student Cercetarea stiintifica se structureaza pe o serie de componente, care in timp au suferit modificari, ajungandu-se in prezent pe plan international la o configuratie acceptabila, care incearca sa fie cat mai comprehensiva. Aceste componente sunt:
-

dezvoltarea de cercetari in cadrul proiectelor de cercetare finantate din surse internationale, nationale de nivel central , regional sau locale, castigate prin competitie din paletele lansate de forurile finantatoare.

dezvoltarea de cercetari fundamentale si aplicative in cadrul activitatilor de doctorat si masterat; valorificarea rezultatealor cercetarilor prin utilizarea lor in procesul didactic- cursuri, seminarii, laboratoare.
15

valorificarea rezultatelor cercetarilor prin elaborarea si publicare de articole in reviste recunoscute pe plan international, national sau regional;

valorificarea rezultatelor cercetarilor prin comunicarea acestora la conferinte internationale si nationale si publicarea lor in buletinele conferintelor ;

valorificarea rezultatelor cercetarilor prin publicarea de carti, tratate, monografii; valorificarea rezultatelor cercetarilor prin brevetarea lor in tara si strainatate, in scopul protejarii proprietatii intelectuale si aportului de venturi;

incurajarea cercetarii si a transferului rezultatelor in medium socio-economic prin crearea si institutionalizarea de structuri specifice la nivel de universitate;

Calitatea cercetarii in universitari conditioneaza major calitatea actului educational, deci performanta academica, care de fapt este sursa formarii intelectualului desavarsit, profesionist. In prezent se cauta solutii pentru mobilizarea universitatilor la competitia internationala, care este calea actuala spre progres in domeniul pregatirii resursei umane cu inalta calificare. 1.4. Desavarsirea profesionala si cercetarea stiintifica Intelectualul de astazi este deosebit de cel de acum 20-30 de ani si mai mult, prin multitudinea de posibilitati de informare pe care le are. Acestea, utilizate eficient, ii asigura un loc in randul profesionistilor pe un anumit domeniu la un anumit moment, fapt care seconstituie intr-un avantaj al sau ca membru al societatii informationale. Pentru dobandirea acelui loc intre profesionisti intelectualul a trebuit sa se informeze, sa genereze idei, sa le
16

materializeze, sa le protejeze, sa le comunice publicului interesat, sa le valorifice,sa le dezvolte si sa gaseasca posibilitatile de a se mentine o perioda cat mai indelungata pe locul pe care il ocupa . Apare insa si dezavantajul societatii informationale si anume ca aceleasi posibilitati de informare le au si alti intelectuali, care preluand ideile respective ca informatii, pot, in mod ipotetic, ca prin dezvoltarea lor sa ajunga la rezultate mai avansate, mai avantajoase, prin aceasta periclitand locul intelectualului luat de noi in studiu. Acesta este obligat sa tinda si sa dobandeasca un grad de pregatire care sa-i ajute sa acceada pe o treapta superiora a cunoasterii, prin generarea de idei mai avansate, rezultate din analize mai adanci ale unor informatii din ce in ce mai noi si mai evoluate. Acesta este un proces ciclic care se va repeta cu o frecventa si cu o viteza din ce in ce mai mari, pe masura ce societatea informationala evolueaza. Rezulta ca asa cum societatea in ansamblu este intr-o evolutie ciclica ascendenta, activitatile umane sunt in aceeasi evolutie determinarea fiind biunivoca. In acest cadru,orice om care desfasoara activitati in societate va cauta sa se desavarseasca in domeniul profesiei sale, pentru a putea supravietui si a se dezvolta pe domeniul profesiunii; cu atat mai mult intelectualul, prin valentele pe care le are fata de alti professionisti, va tinde spre desavarsirea profesionala, tocmai fiindca constientizeaza mai clar situatile. Calea spre desavarsirea profesionala pentru un intelectual trece nemijlocit prin cercetarea stiintifica, care inseamna: -informarea; -sortarea, prelucrarea si analiza informatiilor; -verificarea informatiilor;
17

-abstractizarea unor situatii prezentate de informatii in scopul generalizarii si modelarii; -verificarea modelelor prin experiente practice; -elaborarea de ipoteze si teorii si a suporturilor de veridicitate ale acestora; - valorificarea rezultatelor prin comunicarea prin mijloacele specifice in cadrul comunitatii stiintifice a domeniului; -practicarea schimbului de idei si informatii in comunitatea stiintifica a domeniului prin mobilitate si colaborare; Cercetarea stiintifica contribuie la formarea profesionistului desavarsit, deschis la nou, cu abilitati de inovare, flexibil in gandire, avid de informatie, cu abilitati de interpretare a realitatii, cu capacitatea de a se face inteles in expuneri concise, cu capacitatea de a participa la dezbateri pe teme stiintifice din domeniul sau sau domenii inrudite.

18

Cap.2. Elemente de teoria cercetarii stiintifice

2.1 . Anticipatie idee descoperire stiintifica

Anticipatia este o cunoastere virtuala a ceeace inca nu percepem, dar banuim ca poate fi, intuim faptul ca ar trebui sa existe. Anticipatia este etapa pregatitoare a cercetarii stiintifice, fiind totodata momentul psihologic al angajarii cercetatorului pe drumul descoperirii. Anticipatia precede ideea. Ideea nu apare din senin ci este cladita pe cunostinte si experienta anterioara, adica pe cunoastere. Cunoasterea este un domeniu dinamic, cu principii fundamentale, din care se dezvolta ideile teoretice de baza, care sunt in continua schimbare in ritmul dezvoltarii societatii, dar fondul lor ramane. Ce este descoperirea stiintifica? Descoperirea stiintifica este o deschidere in orizontul cunoasterii. Pot exista diverse feluri de descoperiri, dar nu orice descoperire are valoare stiintifica. Descoperirea stiintifica indeplineste conditia valorilor de adevar, adica este conforma cu ratiunea, cu judecata logica, este reproductibila. Descoperirea stiintifica este mult mai mult decat o contributie intr-un domeniu. Descoperirea stiintifica indeplineste urmatoarele calitati si conditii: - releveaza adevarul stiintific; - apare ca o surpriza si se impune ca o realitate pentru toti cei avizati; - trebuie sa fie verificata si de alti cercetatori prin metode de cercetare diferite ce duc la acelasi rezultat si acceptata de acestia;
19

- trebuie sa aiba caracteristica de a fi general valabila; - trebuie sa fie reproductibila; Orice descoperire este si trebuie privita initial cu rezerve, pana la reproducere si verificare cu rezultate pozitive. Aceasta pentru ca exista descoperiri fals - stiintifice si cercetari cu paranoia inventoris, care trebuie bine disociate de descoperirea stiintifica adevarata. Drumul de la anticipatie la ide si apoi la descoperire se realizeaza prin cercetare stiintifica. Cercetatorul parcurge acest drum pentru a rezolva tema pana ce el este convins ca s-a ajuns in punctual in care, din momentul respectiv nu se mai poate interveni. El, de obicei, lucreaza pentru a ajunge in acest punct final, fara a-si pune probleme ca: - ce semnificatie are cercetarea, ce va aduce pe plan macro, etc; - de ce se face cercetarea; - ce urmari ar putea avea cercetarea. El lucreaza, urmarind ca prin verificarea ipotezelor sale initiale sa demonstreze adevarul stiintific, adancind cunoasterea intr-un domeniu. Din punct de vedere psihoanalitic cercetarea aduce satisfactii cercetatorului. Deci, dincolo de aspectele pragmatice, cercetarea stiintifica are o semnificatie simbolica de satisfactie subliniata prin nevoia de cunoastere. Deci cercetarea stiintifica se studiaza in paralel pe aceste doua linii directoare care urmaresc: - aspectul pragmatic; - aspectul psihoanalitic al cercetatorului. Ele merg impreuna, fiindca uneori nu se intelege motivatia unei cercetari, studiind - o numai dupa o singura caracteristica. Pragmatismul este
20

formal, dobandit de cercetator prin respectarea anumitor norme initial impuse care ulterior devin rutina. Aspectul psihoanalitic apartine intrinsec cercetatorului si-i intretine actiunile. 2.2. Caracteristicile si semnificatiile cercetarii stiintifice Cercetarea stiintifica are evidente o serie de marimi si factori care o caracterizeaza si ii creeaza semnificatii care o definesc. Acestea sunt: a) - motivatia cercetarii; b)- urmarirea obiectivului ales; c)- organizarea cercetarii (a formei de investigare); d)- rationamentul stiintific; e)- scopul urmarit prin cercetare; f)- semnificatia finala a cercetarii stiintifice. a) Cercetarea stiintifica este determinata de factori motivationali, care tin de psihicul cercetatorului si il determina sa inceapa si sa continue o cercetare: - interesul pentru un anumit domeniu; - curiozitatea de a cunoaste, care are o determinare rational intelectuala; - o stare de tensiune interioara ce genereaza intrebari legate de tema abordata ,care nu dispare decat atunci cand cercetatorul capata raspunsuri la aceste intrebari.

21

b) Urmarirea obiectivului propus sau intuit este interioara cercetatorului, rezultand din tendinta de a da raspuns la intrebarile interioare, la indoieli. Descoperirea adevarului anuleaza indoiala.

c) Organizarea cercetarii tine de reguli externe cunoscute anterior de cercetator, care combinate cu temele interioare devin legi interne care decurg ulterior din gandirea cercetatorului.

d) Orice act de cercetare este si trebuie sa fie conform cu un rationament stiintific adaptat domeniului. Orice rationament stiintific se desfasoara dupa urmatoarele etape: - identificarea si fixarea obiectivelor; - formularea ipotezelor; - alegerea modelului de gandire sau a formei de conducere a judecatii stiintifice; - realizarea cercetarii conform obiectivelor si compararea rezultatelor obtinute prin teorie, experiente si modelare; - formularea de concluzii.

e)

Scopul, raspunde intrebarii: la ce servesc rezultatele cercetarii?

Raspunsul se situeaza pe doua planuri: planul pragmatic

22

- cercetarea a aparut ca rezultat al unor probleme teoretice si practice care necesita rezolvare, - cercetarea contribuie la cunoasterea in domeniu; - satisface o anumita nevoie generala de cunoastere dintr-un anumit moment din societate. planul psihoanalitic: cercetarea produce o satisfactie emotionala; cercetarea aduce satisfactia nevoii de cunoastere; cercetarea raspunde intrebarilor interioare ale cercetatorului, prin solutiile pe care acesta le intuieste si prin rezultatele pe care le asteapta. f) Semnificatia finala a descoperirii stiintifice raspunde intrebarii: care este semnificatia descoperirii pe plan social, cultural, economic al comunitatii, sau ce va aduce nou, cu ce va contribui la dezvoltarea, la imbunatatirea, la valorizarea, ce inseamna pentru o colectivitate sau pentru omenire acel ,,ceva ce rezulta din cercetare?

2.3. Principiile cercetarii stiintifice Cercetarea stiintifica nu este un act oarecare, ce se poate desfasura oricum, oriunde, in orice conditii si de catre oricine. La baza dezvoltarii acestui proces complex stau un numar de principii stabilite prin experienta multor generatii de cercetatori.
A. Principiul competentei

23

Stabileste cine poate desfasura o activitate stiintifica, care sunt regulile si calitatile psihice, intelectuale, profesionale, pe care trebuie sa le respecte si sa le posede cercetatorul pentru a fi capabil sa abordeze un proces de cercetare stiintifica. In acest cadru trebue respectate urmatoarele reguli: a. cercetatorul trebuie sa aiba urmatoarele aptitudini: - curiozitate; - dorinta de cunoastere; - spirit critic; - spirit de observatie; - capacitatea intelectuala de analiza si sinteza; - pasiune, rabdare; - devotement; - seriozitate; - onestitate. b. cercetatorul trebuie sa aiba experienta profesionala de specialitate in domeniu insa aceasta trebuie dublata de un stagiu de pregatire anterioara in cercetarea stiintifica: - etapa de ucenicie sub conducerea unor cercetatori cu experienta; - educatie profesional - stiintifca de cultivare a aptitudinilor.

B. Principiul obiectivarii Se refera la obiectivul cercetarii stiintifice, la modul in care acesta trebuie studiat, la atitudinea cercetatorului fata de obiectul cercetarii. Aici se vor avea in vedere urmatoarele aspectele:

24

- plecand de la obiect sa se contureze clar, prcis obiectivul cercetarii, care sa serveasca scopului cercetarii; - pe parcurs cecetarea trebuie sa se centreze pe obiect si obiectiv; - sa nu schimbe natura obiectului, mentinandu-l in calitatile lui proprii din momentul demararii cercetarii.

C. Principiul adevarului stiintific Orice cercetare are ca scop descoperirea adevarului. Acesta este cuprins in concluziile ce se desprind din cercetarea efectuata asupra unui anumit obiect. Acest adevar trebuie sa reflecte natura reala a obiectului, sa poata fi inteles. In acest cadru se respecta urmatoarele reguli: - cercetarea trebuie sa urmareasca descoperirea adevarului despre obiectul cercetat; - orice activitate de cercetare trebuie sa fie coerenta, logica, sa aiba continuitate si sa fie conforma cu realitatea obiectului; - exprimarea rezultatelor sa se faca in limbaj clar, neechivoc, prcis, tehnic; - se vor evita subiectivismul si speculatiile care denatureaza rezultatul.

D. Principiul metodic
25

Se refera la metodologia cercetarii, adica la modul cum se desfasoara procesul de cercetare. Acest principiu impune urmatoarele reguli: - orice activitate de cercetare stiintifica se conduce metodic, conform unui plan riguros, coerent pregatit in detaliu, anterior inceparii procesului; - se vor respecta in totalitate etapele si metodele de lucru; - se vor utiliza tehnici si metode adecvate naturii obiectului.

E. Principiul demonstratiei Orice afirmatie sau rezultat trebuie demonstrate si trebue dovedit faptul ca sunt adevarate si ca apartin obiectului studiat. Respectarea principiului impune urmatoarele reguli: - orice cercetare trebuie demonstrata, verificata si reprodusa de alt grup de cercetatori pentru a fi acceptata; - orice cercetare trebuie sa poata fi modelata teoretic; - rezultatele obtinute si considerate valabile trebuie sa se integreze in baza de date ale domeniului.

F. Principiul corelatiei Rezolvarea unei cercetarii trebuie sa se coreleze cu datele existente in domeniu sau in domeniile conexe. Pentru respectarea principiului se impugn urmatoarele reguli:
26

- sa se cunoasca stadiul actual in amanunt; - rezultatele sa fie integrate intr-un sistem de date bine stabilit, caruia ii vor apartine; - rezultatele unei cercetari vor realiza o sinteza coerenta, cu date deja existente in sistem;

G. Principiul evaluarii rezultatelor Rezultatele cercetarii trebuie - evaluarea rezultatelor sa fie corecta, rationala, obiectiva; - rezultatele sa fie comparate cu datele existente, in spirit critic.

H. Principiul utilitatii Orice act de cercetare stiintifica trebuie sa aiba o utilitate teoretica sau practica. Utilitatea va justifica cercetarea. - orice cercetare sa aiba character de originalitate si noutate, sa reprezinte o contributie in domeniu; - rezultatele sa poata fi folosite cat mai curand de specialist.

I. Principiul psiho-moral Se refera la cercetator si la activitatea acestuia. - orice actiune stiintifica sa fie sincera, dezinteresata;
27

- cercetarea se conduce dupa principiile etice ale activitatii corecte; - cercetarea sa fie conforma cu natura pesonalitatii cercetatorului, cu pregatirea, experienta, specialitatea acestuia; - sa se accepte colaborarea cu specialistii din acelasi domeniu sau din domenii inrudite, sincer, deschis, pentru evitarea suprapunerilor; - cercetatorul este dator sa-si sustina, demonstreze, sa-si apere rezultatele; - cercetatorul trebuie sa aiba credibilitate, sa impuna prin argument logice rezultatele.

J. Organizarea cercetarii stiintifice Cercetarea stiintifica este o actvitate riguros organizata, condusa dupa principiile gandirii logice, nesupusa hazardului. Este o activitate planificata, dar nu rigida, avand o anumita flexibilitate data de influenta factorilor exogeni si endogeni ce apar pe parcurs. Este o activitate de tip organizat, riguros disciplinata si rezervata strict specialistilor. Cercetarea stiintifica presupune unele etape pregatitoare strict necesare: - pregatirea personalului pentru activitatea stiintifica proiectata; - instruirea profesionala a viitorilor cercetatori stiintifici;
28

- desfasurarea unui stagiu pregatitor in cadru unui colectiv specializat in activitatea de cercetare; - dobandirea unei experiente personale in domeniul activitatii stiintifice; - informatie solida in domeniul activitatii proiectate; - cunoasterea teoretica si practica a metodologiei, tehnicii si instrumentelor de lucru in domeniul cercetarii respective; - dobandirea capacitatii de inventare, inovare de noi metode si tehnici adecvate cercetarii respective.

2.4. Elaborarea planului de cercetare Aceasta are urmatoarele componente obligatorii: a. Delimitarea precisa a domeniului temei si a sferei de interes a cercetatorilor ce vor aborda tema. b. Delimitarea precisa a obectului ce formeaza tema cercetarii, avand in vedere urmatoarele aspecte: - daca se vizeaza cunoasterea teoretica a obiectului; - daca se vizeaza o cercetare cu caracter practic - aplicativ. c. Ce se urmareste prin actul de cercetare, care sunt intentiile echipei de cercetare privind tema data. d. Stabilirea unui plan privind procesul de cercetare si desfasurarea acestuia.
29

e. Verificarea finala a rezultatelor cercetarii. Planul trebuie sa mai contina elemente care sa reproduca structura gandirii logice privind elaborarea cercetarii. Acestea sunt: - Stabilirea temei de cercetare; - Formularea ipotezelor de la care porneste cercetarea; - Stabilirea etapelor cercetarii ce vor confirma validitatea ipotezelor. Acestea sunt: a. studiul experimental al obiectului cercetat: - obiectivul propriuzis; - metode (tehnici de lucru). b. gandirea intuitiv- stiintifica a semnificatiei obiectului, cu privire la: - datele rezultate din cercetare; - interpretarea rezultatelor cercetarii. - Concluzii care rezulta din cercetare, care se refera la demonstrarea validitatii rezultatelor obtinute. Durata cercetarii stiintifice se planifica anterior cercetarii, cat mai aproape de realitate, tinand cont de gradul de dificultate si de volumul de activitati ce se vor desfasura. La stabilirea duratei este nevoie de experienta manageriala in domeniu, in scopul raportarii la situatii anterioare cunoscute.

2.5. Descrierea etapelor cercetarii stiintifice

30

a. Alegerea tematicii de cercetare. La stabilirea tematicii se au in vedere urmatorii factori: - motivele alegerii temei; - importanta teoretica si/sau practica a problemei; - ce se intentioneaza a se rezolva; - care sunt rezultatele previzibile si care este valoarea lor pentru cunoastere.

b. Informatii asupra temei de cercetare. Orice act de cercetare stiintifica este precedaa de o documentare stiintifica aprofundata. Aceasta cuprinde: - informatii la zi prin lectura bibliografiei de specialitate privind stadiul actual al cunoasterii pe tema stabilita; - cunoasterea datelor fundamentale, clasice pe domeniul temei; - asumarea responsabilitatii cercetatorului cu privire la utilizarea bazei de cunostinte actuale, in sensul a ce va aduce nou cercetarea sa.

c. Caracteristicile cercetarii propuse. Cercetarea poate fi:

31

- fundamentala, cu caracter teoretic, care contribuie la largirea unor arii de cunoastere existente, ce vor servi la cunoasterea stiintifica sau la o viitoare abordare cu aplicatie practica; - aplicativa, cu character practice, care urmareste aplicarea imediata.

d. Obiectivele cercetarii Acestea redau ce urmareste sa realizeze cercetarea. Nu se confunda obiectivele cu obiectul si nici cu scopul cercetarii. Obiectivele sunt sarcinile tematice ale cercetarii abordate. Ele pot fi: - principale, generale; - secundare, specifice, care sunt corelate cu obiectivul general sau principal si prin atingerea lor se va atinge acesta.

e. Organizarea activitatii de cercetare Aceasta cuprinde: - stabilirea locului desfasurarii activitatii de cercetare, caracteristicilor necesare ale acestuia; - constituirea echipei de cercetare stiintifica; - stabilirea planului activitatilor de cercetare.

32

f. Metodologia cercetarii Metodologia va reprezenta modul de gandire si stilul de munca al echipei de cercetare. Metodologia trebuie astfel elaborate incat: - sa unifice echipa; - sa stabileasca un acord comun asupra lucrarilor; - sa stabileasca un limbaj comun; - sa realizeze o atitudine comuna fata de cercetarea respectiva. La elaborarea metodologiei se au in vedere urmatoarele aspecte: - formulare precisa, concisa a ipotezelor de lucru; - descrierea metodelor si tehnicilor de utilizare a ,,instrumentelor de lucru; - nominalizarea materialelor necesare cercetarii; - stabilirea duratei cercetarii si a fiecarei componente a acesteia.

g. Prelucrarea rezultatelor Datele obtinute trebuie sa reproduca intr-o forma coerenta, logica tot ce a rezultat din cercetare. Aici se poate apela la metodele statistice de prelucrare a datelor experimentale.

h. Interpretarea rezultatelor

33

Dupa prelucrarea rezultatelor, se analizeaza si se comenteaza pentru a scoate in evident valoarea, validitatea si importanta lor. Acestea se compara cu cele din literature existent, comentand relatia in care se afla cele doua grupe de rezultate.

i. Valorificarea rezultatelor Rezultatele obtinute din cercetare trebuiec valorificate. Valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice reprezinta actiunea si atitudinea prin care se impun rezultatele unei cercetari stiintifice, prin care acestea se introduc in circuitul valorilor stiintifice in teorie si practica. Valorificarea se face prin comunicare catre comunitatea stiintifica din domeniu, prin publicarea pe circuitul international de date stiintifice, prin aplicarea directa in practica.

j. Concluziile cercetarii Acestea reprezinta intr-o maniera sintetica, concisa, rezultatele stiintifice obtinute, cu punctarea celor care vor duce la abordari viitoare.

34

Cap.3. Cercetarea bibliografica. 3.1. Surse si tehnici de cercetare bibliografica. Primul contact cu cercetarea stiintifica al unui nou venit in domeniu este documentarea. Documentarea este activitatea de cautare, culegere, sortare si verificare a informatiilor din mediu sau dintr-o baza de date, intr-un anumit domeniu. Scopul documentarii este de a crea imaginea cat mai veridica a realitatii, starii sau nivelului unui proces, unui fenomen sau unui domeniu la un moment dat, considerand o anumita perioada de timp. Rolul documentarii in cercetarea stiintifica este: - de a crea un punct de reper la care sa se raporteze ceeace se intentioneaza a se realiza in continuare;

35

- de a se determina ce s-a intamplat sau ce s-a cercetat pana in momentul respectiv in domeniul cercetat; - de a se cunoaste concluziile cercetatorilor anteriori cu privire la obiectul cercetarilor; - de a identifica problemele ramase neclare, nerezolvate sau gresit interpretate; - de a identifica caile de solutionare a problemelor posibil de abordat dintre cele identificate anterior. Instrumentul cu care se realizeaza documentarea este cercetarea bibliografica. Cercetarea bibliografica reperezinta activitatea de determinare a surselor si de studiere a datelor cuprinse intr-o baza de date. Sursele de cercetare bibliografica se clasifica dupa doua criterii. Dupa continut si mod de prezentare: - carti, tratate - monografii - articole in reviste sau buletine Dupa forma de prezentare: - biblioteci in sistem clasic- format hartie - biblioteci virtuale/digitale- format electronic Dupa gradul de prelucrare initiala a datelor: documente primare, care conin ideile sub form de documente periodice sau neperiodice; documente secundare, periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate; reviste de titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice;

36

 documente teriare, periodice i, mai ales, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare sub form de: bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate etc.; microformate: benzi, discuri, imagini etc. Documentele secundare i teriare, pregtite de personalul unitii de informare-documentare, ajut doar pentru a se ajunge la documentele primare. Studiul acestora din urm asigur succesul documentrii. Orice documentare care se limiteaz la documente secundare i teriare rmne o pseudodocumentare. Atat bibliotecile clasice cat si cele virtuale contin toate aceste tipuri de surse de cercetare bibliografica, insa pentru fiecare exista tehnici specifice de lucru, adapatate la conditiile oferite de sistemul respectiv. De aceea in cele ce urmeaza vor fi evidentiate tehnicile si procedurile de lucru pentru fiecare caz in parte. Tehnici si proceduri de cercetare bibliografica clasice Bibliotecile traditionale contin numeroase materiale sub forma de carti,monografii, periodice, care sunt clasificate separat dupa criterii biblioteconomice bine stabilite. In cazul cartilor, tratatelor, monografiilor, pentru fiecare material in parte exista o fisa bibliografica, care contine titlul,autorii, editura, anul aparitiei si de cele mai multe ori o scurta prezentare a continutului. Pentru periodice exista fisa colectiei cu date caracteristice ale acesteia,in care este inclus uneori si cuprinsul fiecarei reviste. Pentru anumite periodice sunt intocmite materiale ajutatoare, sub forma de brosuri, pe domenii stiintifice, care cuprind titlurile si rezumatele articolelor.

37

Bibliotecile sistematizeaza aceste fise si le clasifica in functie de titluri, de autori, de domeniu stiintific in cadrul fisierelor in sistem clasic (sertare cu fise ) sau modern prin stocare computerizata. Pentru a cauta ceeace ne intereseaza intr-o astfel de biblioteca se procedeaza astfel: -se identifica in fisiere domeniul stiintific care intereseaza; -in cazul cand se cunosc autorii, se cauta fisele interesante dupa autori, acestea fiind clasificate in ordine alfabetica a numelor acestora; -daca nu se cunosc autorii, la clasificarea clasica este necesara parcurgerea listei tuturor titlurilor sau a celor apartinand unui camp alfabetic,iar la clasificarea digitala se poate utiliza sistemul cuvintelor cheie, daca programul are aceasta optiune. -in cazul periodicelor este necesara identificarea domeniului si consultarea fiecarei reviste pe ani de aparitie, pentru a determina articolele de interes; -in cazul cand pentru periodice exista brosuri ajutatoare, desigur ca se consulta acestea si pe baza rezultatelor consultarii se cauta articolele de interes. Durata si dificultatea operatiei de cautare depinde de adancimea la care dorim sa sondam si de aria datelor initiale pe care le avem ( generala, medie, restransa, concreta). Tehnici si proceduri de cercetare bibliografica virtuala Bibliotecile virtuale sunt constituite din baze de date structurate pe domenii de interes,constituite de foruri de cultura sau societati private cu scopulde a fi consultate de publicul larg sau de categorii de persoane initiate pe domeniile respective. Bibliotecile virtuale cuprind atat carti sau tratate cat si periodice, exact ca si bibliotecile clasice,deosebirea esentiala constand in volumul infinit mai
38

mare de date ce pot fi inmagazinate. Acesta este unul din avantajele principale ale bibliotecilor virtuale, pe langa acela ca de oriunde de pe glob se poate, teoretic, accesa in orice moment, oricare din acestea, avand din acest punct de vedere si avantajul de cunoastere imediata a tuturor noutatilor pubicate si fara a ne deplasa la o anumita biblioteca,deci fara cheltuieli suplimentare. Desigur ca si in acest caz sunt necesare cheltuieli pentru accesarea bazelor de date respective. Totusi exista posibilitatea reala de a accesa aproape toate bazele de date internationale cunoscute, pentru o documentare primara si generala, adica se pot accesa rezumate, recenzii, fise bibliografice ale cartilor sau tratatelor, respectiv indexul revistelor de specialitate, titlurile si rezumatele articolelor stiintifice cuprinse in acestea. Cercetarea bibliografica in cazul bibliotecilor virtuale se realizeaza dupa urmatoarele proceduri: - se identifica baza de date care intereseaza pe cercetator, numele sau adresa electronica de pa Internet putand fi cunoscuta anterior sau daca nu este, exista posibilitati de identificare cu ajutorul motoarelor de cautare Google sau Yahoo. Se acceseaza unul dintre acestea, se scrie adresa daca se cunoaste, daca nu, se cauta adresa prin ,,cuvinte cheie,motorul de cautare oferind mai multe posibilitati sau indicand diverse iesiri din situatii critice in cazu unui esec; -se studiaza instructiunile de lucru, de obicei specifice fiecarei baze de date, dar dupa capatarea unei oarecare experiente operatiunile devin simple,de rutina; -se cauta si se acceseaza sectiunea din biblioteca care intereseaza si de acolo ce anume se doreste a se cauta,carti sau periodice.

39

-cartea, recenzia, revista se poate identifica dupa numele acesteia, dupa numele autorului, sau in cazul necunoasterii acestora prin ,,cuvinte cheie care sa sugereze continutul celor cautate. -odata identificata lucrarea, la o prima consultare se poate de obicei accesa numai rezumatul sau o scurta recenzie a bibliotecii, pentru mai multe detalii indicandu-se modul de acces care trebuie urmat. De obicei se recomanda abonarea contra cost platibil on line. Odata terminata operatia de cautare, se trece la operatia de studiu initial al materialului brut. Aceasta consta in parcurgerea rapida, in linii generale a materialului, pentru a identifica partile care prezinta interes din totalul de date culese. Operatia este utilizata mai mult in cazul cartilor, care inmagazineaza un volum mare de date aferente unui titlu. Uneori se ajunge in situatia de a inlatura cartea in intregime sau in majoritate, cand numai anumite paragrafe sau capitole sunt in aria de interes. In cazul revistelor, fiind vorba de articole singulare este posibil ca dupa studiul brut sa se inlature articolul sau sa se retina, o fraza, o idee, un paragraf. Urmatoarea operatie este intocmirea fiselor sintetice pentru fiecare material cules. Acesta este cea mai de durata activitate si se executa in urmatorii pasi: -studiul fiecarui material si selectarea ideilor principale; -intocmirea unui scurt cuprins si un rezumat al fiecarui material; -selectarea cuvintelor cheie care caracterizeaza continutul de idei al materialului; -elaborarea unei fise a materialului studiat care cuprinde cele de mai sus. Fisa trebuie sa fie clara, simpla, cu continut concis si la obiect, fara a contine aprecieri din partea celui care elboreaza cercetarea.

40

3.2. Bibliografia Bibliografie reprezinta volumul de cunotine necesare pentru a ntocmi o lucrare, respectndu-se anumite norme. Din punct de vedere practic, ea reprezint totalul informaiilor privind un anumit domeniu sau subiect sau activitatea unei persoane desfurat n timp i spaiu, incluznd referiri la continutul lucrarilor i gruparea lor n anumite liste i repertorii Bibliografia este ,,firul destinat s ne cluzeasc de-a lungul labirintului numeroaselor scrieri, a cror intensitate crete n fiecare zi, prin care ea gsete n pres un instrument de activitate aproape egal gndirii; este ,,o limb universal ntre librarii i savanii din toate prile lumii tiinifice i literare[Cojocaru V]. Bibliografia se ntocmete de ctre persoane specializate cunosctoare ale domeniului n care lucreaz, avand competenta si pregatirea necesare pentru a selecta materialul sau pentru a-si exprima un punct de vedere n cadrul bibliografiei critice. Bibliografiile pot fi universale i generale, individuale, critice, coninnd aprecieri la adresa crii, de informare (aduc la cunotin noutile), de recomandare (pe grupuri de cititori, pe probleme). Mai pot exista bibliografii regionale, naionale i a periodicelor, bibliografie analitic, bibliografie de titluri. Din punct de vedere al timpului, bibliografia poate fi: retrospectiv i curent. Cea retrospectiv se oprete la o anumit dat, citeaz materialele aprute pn atunci. Cealalt le menioneaz pe cele aprute n momentul de fa.

41

Pentru orice lucrare de cercetare stiintifica, bibliografia este o component obligatorie, absena ei provocnd, suspiciuni ndreptite. In sens larg, bibliografia unei lucrri const n listarea surselor consultate mai mult sau mai puin folosite, adic reprezint o ,,dare de seama asupra lecturilor necesitate de tema aleas, lecturi pe baza crora lucrarea a fost conceput i elaborat. Cum se vede, definiia las n afara bibliografiei sursele consultate care n-au fost utilizate fiind colaterale temei sau subiectul tratat. Acest sens larg poate fi ns restrns la cel de bibliografie selectiv", sau la "lista de lucrri citate" sau, n fine, la referine bibliografice". In cazul oricareia din aceste variante, lista bibliografic final depinde n structura ei de sistemul adoptat n alctuirea si prezentarea referinelor bibliografice ale citatelor, putandu-se folosi sistemul autor-dat " sau ,,sistemul traditional. In fiecare caz i bibliografia final va fi alctuit n acelai mod. In primul caz, lista care trimite la cri conine: Numele autorului/autorilor, Prenumele sau iniiala prenumelui". Anul editarii. Titlul cartii. Anul editarii, locul editrii. Editura. Exemplu Ionescu P.T. (2006) Metodologia cercetarii stiintifice. 2006, Bucureti: Editura Humanitas ISBN 930 654-09 7 In al doilea caz lista bibliografica va contine: Numele autorului/autorilor, prenumele sau initiala acestuia/acestora. Titlul crii. Locul publicrii. Editura, anul publicrii. Exemplu Ionescu, Petre Teodor. Metodologia cercetarii stiintifice. Bucureti Editura Humanitas, ISBN 930654-09 7, 1998.

42

In mod curent in alcatuirea unei bibliografii pot aparea situaii diferite de cele din exemplele anterioare, ceea ce implica proceduri adecvate de urmat n asemenea situaii, prezentate n continuare. a) Cnd sunt doi sau trei autori, se prezinta numele acestora, ale primilor doi legate prin virgula, iar al celui de-al treilea precedat de conjuncia i ; n acest caz, numai primului i se scrie numeleurmat de prenume, pentru a-l ordona alfabetic corect, celuilalt sau celorlali autori lsndu-li-se neinversat prenumele i numele. Exemplu Ionescu Petre,Vasile Georgescu si Ana Florea. Managementul Cercetarii stiintifice. Galati, Editura Zigotto 2009 ISBN 930 4563 767-09 b) Cnd lucrarea are mai mult de trei autori, se nscriu doar numele i prenumele primului, urmate de meniunea i alii sau, direct n latin, et alii (abrev. et al). Exemplu Caloianu loan s.a. Culegere de texte literare, lai, Editura Polirom, 2001. ISBN 930 5453 765-09 c) Atunci cnd se nscrie n bibliografie o lucrare colectiv care are coordonator/coordonatori sau este realizat sub direcia unuia/unora dintre autori, se nscrie numele i prenumele acestuia/acestora i meniunea (coord.) sau (dir.) sau (sub dir), continund cu titlul etc n exemplul care urmeaz, cartea are cinci autori, dintre care doi coordonatori. Exemplu Cconstantinescu, Nicolae i Constantin Svulescu (coord.) s.a. Comunicarea in afaceri. Galati: Editura Universitii Danubius", 2002. ISBN 939 879 563-08
43

Pentru un studiu sau capitol publicat ntr-o lucrare, meniunea bibliografica n sistemul autor-dat", conine: Numele si prenumele autorului/autorilor. Anul publicrii. Titlul studiului nchis ntre ghilimele. Prepoziia latin in, adic n. Titlul lucrrii integrale. Coordonatorul sau editorul. Locul publicrii: Editura, paginile de nceput i de sfrit ale studiului sau capitolului.

Cap.4. Tehnici de elaborare a referatului stiintific. 3.1. Continutul referatului stiintific. Referatul stiintific este o lucrare de dimensiuni mici sau medii care cuprinde studiul unui fenomen sau proces social, economic, fizic sau de alta natura, intocmit pe baza unor cercetari bibliografice, a unor studii cazuistice sau experimentale. Un referat stiintific trebuie sa cuprinda urmatoarele parti: 1. titlul referatului;
44

2. cuprinsul; 3. introducerea; 4. tratatrea temei abordate, cuprinzand urmatoarele subdiviziuni: - stadiul actual al cercetarilor din domeniul din care face parte tema abordata; - metodologia de cercetare folosita pentru realizarea temei si infrastructura si echipamentele tehnice aferente cercetarii,daca este cazul; - dezvoltarea studiului temei abordate; 5. concluziile, opiniile personale si directii ulterioare posibile de cercetare referitoare la tema abordata; 6. referinte bibliografice. Titlul trebuie ales astfel nct s informeze ct mai exact asupra coninutului lucrrii respective. Alegerea titlului trebuie tratat cu atenie maxim, pentru c partea ce se bucur de cea mai mare circulaie este tocmai titlul. Acesta trebuie s atrag atenia, s sugereze coninutul i domeniul de aplicare al lucrrii. . Titlul este primul lucru pe care l citeste editorul, atunci cnd manuscrisul ajunge pe biroul sau; este si primul, care ajunge sub ochii cititorului, cnd acesta consulta continutul unei reviste. Prin urmare, un titlu trebuie sa descrie ct mai adecvat continutul, in cuvinte ct mai putine. n general, acesta trebuie sa nu depaseasca 10-15 cuvinte. Un titlu scurt are avantajul ca este mai incitant, este mai clar si ocupa mai putin spatiu, fiind - inevitabil - preferat de editori.

n Cuprins sunt fixate urmtoarele elemente, indispensabile structurii unei lucrri tiinifice: - Introducere (preliminariile);
45

- Pri; - Capitole; - Subcapitole i paragrafe. Toate acestea sunt fixate i precizate prin paginare. n unele lucrri cuprinsul este plasat imediat dup pagina de titlu, uneori dup nota introductiv, alteori la sfritul lucrrii, dup concluzii. Introducerea se redacteaz cu scopul de a pregti cititorul n vederea lecturii. Ea are rolul pe care il are prefata de la o lucrare in cazul general. n introducere se vor meniona importana i actualitatea problemei cercetate, sursele si metodele de informare i documentare, stadiul la care a ajuns cercetarea n domeniul respectiv, metodele principale de cercetare, si rezultatele semnificative obtinute. Tratarea sau, n termeni uzuali, cuprinsul constituie partea cea mai important a unui referat tiinific. Este partea cea mai ampl, motiv pentru care tratarea trebuie s fie foarte bine structurat, astfel incat s evidenieze contribuiile originale ale autorului la cercetarea respectiv. Subdiviziunile acestei pri pot avea dimensiuni diferite, de la cateva paragrafe la mai multe capitole. Ideile fiecrei subdiviziuni trebuie bine nlnuite pentru a descrie clar ceeace se doreste a fi comunicat cictitorului. Un aspect important de care trebuie s se ina seama este acela de a evdentia ceeace este important neacordand atentie unor detalii nesemnificative care ar putea abate atenia cititorului de la subiectul principal al lucrrii. Eventualele informaii secundare pot fi evacuate n note de subsol pe care un cititor interesat de subiect le poate lectura cu uurin.

46

Stadiul actual al cercetarilor legate de tema abordata, este prima subdiviziune a tratarii temei si constituie un studiu critic al rezultatelor cercetarilor efectuate si comunicate pana la momentul respectiv. Acesta se intocmeste in urma unei cercetari bibliografice. Se intocmeste trecand in revista lucrarile studiate, de obicei in ordine cronologica sau in alta ordine, adoptata de cel care intocmeste studiul, in functie de caracteristicile cercetarii care urmeaza a se efectua si de aspectele care urmeaza a fi luate in consideratie. Studiu critic inseamna aici o inlantuire logica a concluziilor cercetatorului, privind aspectele care-l intereseaza in legatura cu tema pe care o va dezvolta in cercetarile sale, desprinse din fiecare lucrare studiata in cadrul cercetarii bibliografice. In acest studiu el trece prin filtrul mental propriu rezultatele obtinute de diversi autori inaintea sa si comunicate in lucrarile studiate de el, cuantificand contributia acestora la dezvoltarea cunoasterii in domeniul temei abordate, in masura in care il intereseaza pentru elucidarea problematicei acesteia. Cercetatorul poate emite pareri pertinente si bine documentate in legatura cu anumite rezultate sau aprecieri intalnite in lucrarile studiate, prin comparatie cu propriile cercetari anterioare sau cu ale altor autori, in limitele eticii si deontologiei stiintifice, cu eleganta si condescendenta caracteristice lumii stiintifice. In urma studiului critic al bibliografiei rezulta stadiul in care se gaseste domeniul sau tematica abordata, modul in care sunt elucidate problemele specifice cuprinse in acestea, cat de clare sunt toate aspectele legate de tema si care sunt problemele care au ramas nestudiate, care nu sunt pe deplin elucidate sau care au fost tratate necorespunzator. Este foarte important acest ultim aspect, deoarece acesta furnizeaza motivatia pentru abordarea temei, de acuratetea si constiiciozitatea cu care este efectuata cercetarea bibliografica depinzand soarta cercetarii ce va fi intreprinsa,
47

deoarece o cercetare incompleta sau neprofesionala poate insemna abordarea gresita a cercetarii, sau in cel mai rau caz, abordarea unei teme deja rezolvate. Studiul stadiului cercetarilor trebuie sa se incheie cu o serie de concluzii din care sa rezulte clar directiile de cercetare ce trebuie urmate, pe baza acestora stabilindu-se de fapt ce urmeaza a fi facut in continuare si cum trebuie facut. Metodologia folosita pentru realizarea cercetarii, constituie a doua subdiviziune a tratarii temei de cercetare. In aceasta parte a lucrarii se descrie modul cum se dezvolta cercetarea metodele generale si specifice utilizate si elementele de infrastructura si echipamente utilizate,daca este cazul. In ceeace priveste metodele de cercetare se pot utiliza: - metode teoretice, care consta in elaborarea de ipoteze si teorii utilizand modelarea proceselor si fenomenelor studiate, prin conceperea de scheme in viziunea teoriei sistemelor cu ajutorul carora se pot determina relatii matematice intre parametrii proceselor; - metode experimentale de laborator sau in natura, utilizand infrastructura adecvata combinata cu determinari realizate direct in sistemele reale din natura sau societate; -metodologia studiilor de caz, cunoscuta si ca cercetare cazuistica, prin care se pot pune in evidenta anumite aspecte existente in natura si societate,tipice sau complet atipice. Aceste metode generale de investigare stiintifica se folosesc separat sau in combinatie, in functie de necesitatile de cercetare ale temei abordate. Pe baza acestor metode si a unei logici a cercetarii pe care o imagineaza cercetatorul, acesta elaboreaza activitatile de cercetare in ordinea
48

lor logica si temporala in asa fel incat cercetarea sa se dezvolte firesc spre atingerea obiectivelor acesteia. Aceasta parte a tratarii temei introduce cititorul in logica modului cum s-a derulat cercetarea,facilitandu-i intelegerea dezvoltarii acesteia. Dezvoltarea studiului temei,este subdiviziunea centrala a tratarii, aceasta cuprinzand descrierea modului in care s-au desfasurat cercetarile, ce rezultate partiale si finale s-au obtinut,cum sunt acestea in comparatie cu ce exita in literatura studiata,ce aduce nou tema pe domeniul stiintific in care se incadreaza, ce probleme sau aspecte din natura sau societate rezolva. Aceasta parte trebuie insotita de argumente stiintifice pentru orice afirmatie sau ipoteza emisa, punand aceste argumente in contextul datelor existente in literatura in domeniul respectiv. Indiferent de tema abordata, de metodologia folosita, aceasta parte a lucrarii trebuie sa cuprinda datele pe care cercetatorul doreste sa le comunice mediului stiintific caruia i se adreseaza, punand in evidenta contributiile sale la dezvoltarea cunoasterii in domeniul respectiv,oricat ar fi acestea de modeste. Acasta parte este bine sa fie insotita de scheme, tabele, diagrame,relatii calitative sau cantitative, care vor sugera pe langa volumul de munca alocat si acuratetea cu care a fost abordat studiul si prin aceasta competenta stiintifica a cercetatorului. Concluziile, opiniile personale si directiile ulterioare posibile de cercetare referitoare la tema abordata, reprezinta o parte foarte importanta a unui referat chiar daca este de mai mica intindere. Aceasta parte trebuie sa fie elaborata conis, clar si punctual. Concluziile vor puncta aspectele semnificative din fiecare parte a referatului stiintific, acestea fiind elaborate in propozitii sau fraze scurte si la obiect, astfel ca cititorul care va aborda studiul referatului de la acest capitol

49

sa inteleaga scopul, obiectivele si rezultatele lucrarii si cum se incadreaza ea in contextul bazei de date existente. Opiniile personale vor reflecta viziunea cercetatorului asupra a ceeace exista in literatura si in realitatea fizica sau sociala la momentul de inceput al cercetarii, asupra motivatiei abordarii temei, asupra obiectului temei,asupra dezvoltarii cercetarii si asupra posibilitatilor de abordare ulterioara a unor aspecte legate de tema respectiva,care au ramas neelucidate sau nestudiate pe deplin. Din continutul de idei si din modul de elaborare a acestei parti se pot trage concluzii privind personalitatea si profesionalismul autorului lucrarii. Referinte bibliografice, reprezinta ultima parte a oricarei lucrari stiintifice si respectiv a referatului stiintific. In aceasta parte se trec in ordine alfabetica a numelui autorilor, lucrarile studiate in faza de documentare si utilizate in elaborarea referatului. Alcatuirea listei si modul de evidentiere al datelor sunt redate explicit in capitolul precedent. In afara de aceasta lista, in mod frecvent se folosesc notele de subsol, care apar in cazurile in care trebuie citate fragmente de text din lucrarile studiate pentru a intari sau a clarifica o idee, sau pentru a cita un anumit autor intr-un context oarecare. In aceste cazuri in locul unde ar trebui sa apara citatul sau numele autorului se pune un asterisc sau daca vor fi mai multe astfel de referinte, un numar si in subsolul paginii, de obicei cu alte caractere de scris, se trec citatele respective.

4.2. Utilizarea cuvintelor cheie Cuvintele cheie sunt cuvinte consacrate intr-un anumit domeniu al stiintei,fiind in mod real cuvintele cel mai des folosite in domeniul respectiv.
50

Astfel acestea au devenit instrumente prin care se evidentiaza domeniile, subdomeniile, ariile tematice ale ramurilor stiintei. Cu ajutorul cuvintelor cheie se individualizeaza si o lucrare stiintifica dintr-un anumit domeniu,prin acestea fiind posibila si identificarea ei din multitudinea de elemente dintr-o baza de date. Si in cazul referatului stiintific este bine sa se foloseasca cuvinte cheie care individualizeaza referatul respectiv in baza de date in care a fost introdus. Cuvintele cheie vor fi cuvinte care caracterizeaza cel mai bine procesele abordate in lucrare, metodele folosite in cercetare, rezultatele deosebite obtinute. Acesta cuvinte nu trebuie sa fie in numar mare, dar suficient pentru atigerea scopului utilizarii lor- caracterizarea generala si individualizarea lucrarii, fiind in general intre 3 si 5 cuvinte. De obicei acestea se inscriu dupa titlul referatului. Cap.5. Tehnici de elaborare a monografiei. 5.1. Despre monografie. Monografia este o lucrare stiintifica de cercetare bibliografica, mai ampla decat referatul stiintific si se refera la o problema punctuala din domeniul abordat. Deci deosebirea principala intre referat si monografie este faptul ca cea de a doua se refera la o problema punctuala, pe cand referatul se poate extinde si la o arie mai larga de probleme. Monografia presupune o documentare mai ampla si nu este intocmita pe baza unei cercetari cu rezultate proprii ci numai pe baza rezultatelor din bibliografia studiata, comparate si compilate intr-o lucrarea unitara.
51

5.2. Rolul monografiei in cercetarea stiintifica. Monografia se intocmeste atat de cercetatorii apartinand anumitor domenii cat si de cercetatoriii bibliografici apartinand bibliotecilor. Scopul sau rolul acestei lucrari in cercetare stiintifica este de a ajuta cercetatorul care abordeaza o anumita tema sa-si formeze o imagine clara, lipsita de echivoc in legatura cu o problema punctuala, de obicei importanta a domeniului. Prin studierea unei monografii un cercetator este scutit de un efort considerabil in documentarea sa, deoarece monografia ii ofera o analiza stiintifica a problemei si concluzii care il orienteaza in cercetarea care urmeaza. In concluzie, monografia contine o mare cantitate de date prelucrateinsotite de concluzii, dovedindu-si prin aceasta rolul in realizarea unei cercetari stiintifice. 5.3. Utilizarea bazelor de date pentru elaborarea manografiei. Documentarea pentru elaborarea unei monografii nu se deosebeste esential de documentarea pentru elaborarea referatului stiintific, cu specificatia ca monografia, luand in studiu o problema punctuala, din multimea de date referitoare la domeniul abordat, se vor selecta si analiza numai cele strict referitoare la acea problema. Aceasta se face prin accesarea lucrarilor pe baza cuvintelor cheie care caracterizeaza problema abordata. In resttot ceeace este mentionat in capitolul referitor la cercetarea bibliografica se aplica si in cazul elaborarii monografiilor. 5.4. Continutul monografiei. Monografia trebuie sa cuprinda urmatoarele parti: 1. titlul; 2. cuprinsul; 3. introducerea; 4. tratatrea temei abordate, cuprinzand urmatoarele subdiviziuni:
52

- stadiul actual al cercetarilor din domeniul din care face parte tema abordata; - dezvoltarea studiului temei abordate; 5. concluziile, opiniile personale si directii ulterioare posibile de cercetare referitoare la tema abordata; 6. referinte bibliografice. Stadiul actual al cercetarilor legate de tema abordata, este prima subdiviziune a tratarii temei si constituie partea cea mai importanta a monografiei, nucleul in jurul caruia va gravta intreaga lucrare, fiind de fapt un studiu critic al rezultatelor cercetarilor efectuate si comunicate pana la momentul respectiv. Acesta se intocmeste in urma unei cercetari bibliografice, trecand in revista lucrarile studiate, de obicei in ordine cronologica sau in alta ordine, adoptata de cel care intocmeste studiul, in functie de caracteristicile cercetarii care urmeaza a se efectua si de aspectele care urmeaza a fi luate in consideratie. Studiu critic inseamna aici o inlantuire logica a concluziilor cercetatorului, privind aspectele care-l intereseaza in legatura cu tema pe care o va dezvolta in cercetarile sale, desprinse din fiecare lucrare studiata in cadrul cercetarii bibliografice. In acest studiu el trece prin filtrul mental propriu rezultatele obtinute de diversi autori inaintea sa si comunicate in lucrarile studiate de el, cuantificand contributia acestora la dezvoltarea cunoasterii in domeniul temei abordate, in masura in care il intereseaza pentru elucidarea problematicei acesteia. Cercetatorul poate si trebuie sa emita pareri pertinente si bine documentate in legatura cu anumite rezultate sau aprecieri intalnite in lucrarile studiate, prin comparatie cu propriile cercetari anterioare sau cu ale altor autori, in limitele eticii si deontologiei stiintifice, cu eleganta si condescendenta caracteristice lumii stiintifice.
53

In urma studiului critic al bibliografiei rezulta stadiul in care se gaseste domeniul sau tematica abordata, modul in care sunt elucidate problemele specifice cuprinse in acestea, cat de clare sunt toate aspectele legate de tema si care sunt problemele care au ramas nestudiate, care nu sunt pe deplin elucidate sau care au fost tratate necorespunzator. Este foarte important acest ultim aspect, deoarece acesta furnizeaza motivatia pentru abordarea pe mai departe a cercetarilor. Studiul stadiului cercetarilor trebuie sa se incheie cu concluzii din care sa rezulte clar directiile de cercetare ce trebuie urmate de cei care utilizeaza monografia in vederea demararii unor cercetari. Foarte importante pentru monografie sunt si referintele bibliografice,deoarece din acestea rezulta aria de cuprindere a studiului, perioadele de timp luate in studiu, calitatea materialului bibliografic.

Cap.6. Articolul stiintific. 6.1. Importanta valorificarii cercetarii prin articole. Rezultatele cercetarii stiintifice se valorifica de obicei in doua moduri: -prin aplicare practica imediata -prin comunicare catre comunitatea stiintifica di domeniu. Primul mod de aplicare este caracteristic cercetarilor cu caracter aplicativ, in general comandate sau realizate in centrele specializate din cadrul companiilor sau institutiilor care le vor aplica. Al doilea mod este caracteristic atat cercetarilor fundamentale cat si celor aplicative realizate in universitati sau institutii specializate cu scopul
54

de a contribui la diseminarea cunostintelor si imbogatirea patrimoniului cunoasterii. In ambele cazuri cercetatoriitrebuie sa elaboreze rapoarte stiintifice periodice in care dau explicatii asupra modului de realizarea temei si stadiului de dezvoltare al acesteia. Aceste rapoarte de cercetare creaza baza de date pe care se cladeste lucrarea stiintifica,oricare ar fi aceasta. In cazul in care se doreste comunicarea lucrarii, acesta se poate face in doua moduri: - prin comunicarea acesteia in cadrul unor manifestari siintifice de tipul sesiunilor de comunicari, simpozioanelor, conferintelor stiintifice locale, nationale sau internationale; - prin publicarea lucrarii in reviste de specialitate din domeniu,in buletine stiintifice ale unor foruri stiintifice si de cultura. In ambele cazuri lucrarea imbraca forma asa numitului articol stiintific. 6.2. Continutul unui articol stiintific. Articolul stiintific este o forma conventionala de prezentare a rezultatelor unei cercetari stiintifice in scopul comunicarii acestora catre comunitatea stiintifica interesata. In functie de modul de comunicare gradul de adresabilitate poate fi mai redus sau mai larg. Insa in ambele cazuri continutul si forma articolului stiintific sunt aceleasi cu mici diferente in special legate de standarde ale organizatiilor care realizeaza sau faciliteaza realizarea comunicarii si desigur si de domeniul de cercetare abordat. Articolul tiinific include mai multe componente infrastructurale de mare nsemntate i utilitate, indispensabile pentru atingerea obiectivului urmrit. Acestea sunt de fapt partile componente ale articolului care nu se
55

deosebesc esentila de partile referatului stiintific ,discutat intr-un capitol anterior Titlul lucrrii tiinifice este, precis, clar i scurt definit, menit s-i atrag atenia cititorului asupra celei mai importante i noi idei;dup aceleai criterii se formuleaz i subtitlurile, dar i titlurile de pri, capitole, seciuni, paragrafe. Ordinea nscrierii autorilor : -cu prenumele sau iniiala prenumelui i numele; -ordinea se stabileste de fiecare colectiv, de obicei se au n vedere criteriile : -gradul tiinific; -funcia ; -alfabetic dup nume; -contribuia adus n cercetare; -responsabilul sau coordonatorul se nscrie de regul primul; -numele primului autor sau coordonator servete drept criteriu de indexare n cataloagele bibliografice alfabetice. Introducerea const n enunarea obiectivelor urmrite, definirea cadrului general de studiu sau a problemei, relevarea rezultatelor obinute de autor fa de ali cercettori, menionarea limitelor studiului intreprins. Structura articolului stiintific este problema de baza a elaborarii articolului , de regul se tine seama de urmatoarele criterii: - dimensiunea lucrrii tiinifice; - complexitatea cercetrii tiinifice; - natura problemelor cercetate; - obiectivele urmrite de cercettor; - cerinele beneficiarilor,daca exista;
56

- fiecare subdiviziune a lucrrii s abordeze o problem sau un grup de probleme distincte, care se delimiteaz prin coninut de celelalte; succesiunea subdiviziunilor s corespund conexiunilor logice ale problematicii cercetate; - subdiviziunile lucrrilor de proporii mai reduse sunt: capitole, paragrafe i subparagrafe. Metodologia si instrumentele de investigaie utilizate, sunt descrise cu precizie, argumentndu-se gradul de adecvare la fenomenul utilizat. Contribuiile proprii ale autorului cercetarii. De regul acestea sunt prezentate pe larg i cu claritate pentru ca cititorul s le neleag i s le confrunte cu cele ale altor autori, putand astfel discerne gradul de originalitate si importanta ale lucrarii . Ideile de baz ale lucrrii se reliefeaz prin proporiile unor abordri, prin cercetarea sistematic, pas cu pas, a unor idei i teze, prin intermediul titlurilor porilor, capitolelor, seciunilor, paragrafelor i subparagrafelor. Ilustrrile grafice se utilizeaz frecvent, pentru a reda mai sintetic i pregnant o corelaie, o tez, o idee. Tabelele sunt un instrument frecvent utilizat pentru a reda date brute sau prelucrate, calcule care ilustreaz fenomenul supus analizei.1 Citatele sunt extrase mot a mot ale unor ideii importante, din lucrrile studiate, folosite n vederea susinerii sau combaterii unui punct de vederedescoperit in literatura studiata . Anexele apar numai in anumite cazuri si sunt destinate includerii n lucrare a unor date i informaii mai largi dect cele care au fost utilizate n text.

D.Ciucur, Gh. Rboac, Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti 1998

57

Trimiterile bibliografice se utilizeaz att cnd s-au extras idei sub form de citate, ct i atunci cnd nu s-au mai fcut astfel de citri ci pur i simplu sub forma unei referine.Aceste referine bibliografice se fac: n subsolul paginii; la sfritul prilor sau capitolelor; la sfritul lucrrii. Prezentarea rezultatelor originale ale lucrrii si contribuiile proprii ale autorului trebuie sa fie dine definite si sa se distinga si in general este bine s aib proporiile cele mai mari.Unele contribuii pot fi prezentate chiar ntr-o anex cnd sunt n volum mare. 6.3. Redactarea articolelor stiintifice. Redactarea lucrrii de cercetare reprezint o etapa importanta a activitii de cercetare tiinific , menita s releve valoarea social a acestei activiti. Fiecare dintre aceste etape i are locul i rolul su distinct n finalizarea i valorificarea oricrei cercetri tiinifice. Lucrarea tiinific se adreseaz ntotdeauna unor terte persoane avizate din aria cercetarii stiintifice. Redactarea, publicarea sau susinerea public a unui articol stiintific sunt forme ce includ, fiecare n parte, o component stilistic, de limbaj i , mai ales, un ansamblu de exigente i reguli de redactare i de comunicare.2 Prezentul capitol are scopul de a-i orienta pe tinerii cercettori , astfel nct ei nii, singuri, s-l poat utiliza n construirea unui model individual, personal precum i de a le da posibilitatea s-i diversifice modelul de redactare i de susinere public n raport cu tipurile de lucrri tiinifice pe care i propun i trebuie s le realizeze. Redactarea este o etap a cercetrii tiinifice care adeseori poate majora sau diminua substanial valoarea i calitatea lucrrii tiinifice.
2

D.Ciucur, Gh. Rboac- Metodologia cerectrii tiinifice i economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti 1998

58

Funcia principal a redactrii este de a pune ct mai deplin n oper rezultatele investigaiilor obinute n etapele precedente. n baza acestei funcii redactarea lucrrii tiinifice i dezvluie i afirm un coninut complex, n cadrul cruia se disting patru etape principale care trebuie parcurse n succesiunea lor logic. Acestea sunt: 1. enunarea tezelor de baz; 2. sistematizarea problemelor; 3. redactarea propriu-zis a lucrrii; 4. definitivarea lucrrii. Enunarea tezelor de baz. Aceasta se realizez n mod interpretat , nuanat, detaliat, dar foarte precis. Se evit prezentarea simplist ablonizat, nerelevant. Enunarea tezelor de baz ine seama de importana i complexitatea fiecrei teze ca i de cronologia analizelor n cadrul lucrrii. Enunarea tezelor de baz reprezint sintetizarea coordonatelor teoretice i delimitarea problematicii cercetate, n funcie de scopul creterii i de rezultatele obinute n etapele anterioare ale cercetrii tiinifice.3 Sistematizarea problemelor const n ordonarea problemelor, ideilor i concluziilor obinute din analiz, n raport de scopul propus i de tipul lucrrii tiinifice n care se finalizeaz cercetarea. Se au n vedere urmtoarele aspecte: precizarea obiectivelor ; necesitatea i utilitatea lucrrii; prezentarea etapelor investigaiilor, mijloacelor i cilor folosite;
3

Ghe. Rboac, D.Ciucur, Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed.Fundaiei Romnia de mine, Bucureti 1999

59

stabilirea prilor componente ale lucrrii; precizarea modalitilor de funcionare a rezultatelor. Redactarea propriu-zis a lucrrii se poate asigura n mai multe modaliti dintre care mai js vor fi nominalizate cele mai importante. Elaborarea unui text de baz iniial , care este ulterior perfecionat ca fond i form.

Redactarea succesiv, n mai multe variante, a lucrrii, pn se ajunge la forme mai apropiate de exigenele rigurozitatii. n acest caz, varianta iniial a lucrrii va reuni ideile pricipale, ntr-un volum foarte concentrat.Adugirile succesive ulterioare la text se vor nscrie pe verso-ul paginii sau pe hrtii anexe, marcate prin trimiteri sistematice.

Dac n urma adugirilor i interveniilor manuscrisul devine greu vizibil paginile respective se transcriu. n perioada mbuntirii variantei iniiale se recomand un rgaz de detaare de text i apoi reluarea elaborrii lucrrii. Pentru elaborarea i redactarea a 100 de pagini dactilografiate cu 2000 de semne, un cercettor experimentat are nevoie de 150-200 de ore din care : *cca. 35% pentru documentaii; *cca. 50% pentru elaborarea textului i graficelor; *cca. 15% dactilografie, revedere i colaionare.4 Definitivarea lucrrii. n cazul reviziilor succesive, are loc definitivarea articolului. Aici se urmresc:
4

4. D.Ciucur, Gh. Rboac, Metodologia cercetrii tiinifice economice, ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti 1998

60

-coerena logic ;5 -stilul ; -adugirile necesare(care se fac ); -eliminarea ideilor i afirmaiilor nefundamentate, fraze balast. n redactarea lucrrii, pe parcursul revenirii variantei de lucru se ine seama de urmtoarele exigene: Fomulare judicioas a obiectivelor, tezelor, concluziilor; Explicarea clar i argumentat a fiecrei afirmaii;

nelegerea adecvat a detaliilor n text ;

Evitarea includerii de amnunte obositoare pentru cititor; Revizuirea structurii paragrafelor ( coeren interioar); Coerena ntregii lucrri ;

Logica expunerii i unitatea de limbaj ( mai ales la lucrri elaborate n echip).6

Reguli privind redactarea lucrrii tiinifice. Realizarea unei lucrri tiinifice de calitate presupune cunoaterea i stpnirea temeinic a cel puin trei categorii de reguli: exigente generale; regului speciale privind coninutul i instrumentele tiinifice ; regului privind prezentarea grafic.7

Rdulescu, St. Mihaela, Metodologia cercetrii tiinifice , Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 2007.

6

Ghe. Rboac, D.Ciucur, Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucurei 1998 7 Popescu, Constantin, Metodologia cercetrii tiinifice economice , Editura ASE, Bucureti, 2006

61

Nivelul tiinific al oricrei lucrri de cercetare poate fi realizat pe deplin n msura n care , n procesul de redactare, se ine seama de urmtoarele exigene generale: Rigurozitatea tiinific presupune ca n redactare s se utilizeze formulri corecte caree s reflecte n mod fidel procesul economic studiat. Originalitatea const n asigurarea, pe parcursul elaborrii i al redactrii, a unui loc central opiniilor personale ale autorului, n lupta de idei pe care o desfoar cu personaliti din domeniu teoriei economice contemporane, din ar i din alte ri, precum i specialitii din practic. Corectitudinea elaborrii lucrrii presupune asigurarea corelaiilor logice dintre abstracia tiinific i fenomenul empiric , real , citarea altor autori fr ruperea citatelor din contextul n care au fost formulate, argumentarea riguroas a evalurii personale, constituirea integral a lanului de consecine favorabile i nefavorabile ale unor ipoteze, respectarea deplin a deontologiei economistului. Eficacitatea textului const n deschiderile, mai mici sau mai mari , pe care o lucrare le realizeaz n serviciul beneficiarului specialist practician sau teoretician, n impulsul pe care-l capt progresul economic i progresul social; un text este eficient , nu doar atunci cnd se citete uor, ci mai ales atunci cnd l pune pe gnduri pe cititor, oricare ar fi acesta.8 Stilul redactrii are mare nsemntate, el trebuie s fie: personal, concentrat i direcionat, coerent, responsabil. Acurateea gramatical i literar, adic o bun stpnire a limbii literare , ca i n limbajul de specialitate.

D.Ciucur, Ghe. Rboac, Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1999

62

Participarea la efectuarea de studii i cercetri este garania reuitei fiecreia. A doua ncercare este ntotdeauna mai uoar i mai plin de satisfacii.9 Reguli practice privind prezentarea grafic a articolului tiinific. Orice lucrare tiinific manuscris poate urma una sau mai multe din urmtoarele forme: redactata pe calculator, multiplicat i/sau tiprit. Lucrarea multiplicat nu ridic nici o problem , iar forma tiprit se realizeaz de regula de personalul specializat al unei edituri, astfel c n continuare ne vom ocupa numai de unele probleme ale lucrrii redactate IT.10 Lucrarea redactata IT. Manuscrisul se redacteaza pe calculator cu respectarea urmtoarelor grupe de reguli:
a) aezarea textului n pagin se poate face n moduri diferite:

-la un interval de 1 rnd; 1,5 rnduri; 2 rnduri; 2,5 rnduri, 3 rnduri; -dactilografierea la un rnd se utilizeaz pentru a delimita textul obinuit de un text mai de detaliu; - cnd se dactilografiaz la 1 rnd, ntre 2 alineate se las un spaiu dublu; -numrul paginii se nscrie jos sau sus, n mijloc, ntre dou cratime. b) evidenierile n textul redactat se scriu astfel: - titlurile mai scurte se scriu pe un rnd, cele mai mari pe dou rnduri; - alte evidenieri se realizeaz prin : scrierile de culoare roie; scrierea cu majuscule; scrierea spaial; evidenierea cu bare pe marginea textului ce se vrea subliniat.
9

Andrei, Petre, Sociologie general , Ediia a III-a, Editura Polirom, Iai, 1997.

10

Ghe. Rboac, D.Ciucur, Metodologia cercetrii tiinifice i economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1999.

63

- scrierea citatelor:orice citat se scrie ntre ghilimele, dac textul este scris la un rnd , citatele se scriu la aceeai distan; dac citatul reproduce numai un fragment dintr-o fraz, partea omis se noteaz prin trei puncte. - notele sau trimiterile:de regul notele se plaseaz n subsolul paginii, notele se pot numerota. Trimiterea la editur. Manuscrisul redactat dupa toate regulile cerute de editura se pred acesteia n dou exemplare. Pentru a pregti lucrarea la volumul contractat cu editura, autorul trebuie s cunoasca cerintele specifice ale editurii respective. Manuscrisul se prezint editurii n form complet, adic incluznd: textul principal, toate anexele, cuprinsul, bibliografia, indicele alfabetic, borderoul de tabele, ntregul material ilustrativ.

Cap 7. Metode de comunicare(prezentare) si audiere a articolului stiintific. 7.1. Comunicarea prin sustinere publica Susinerea public oral se face pentru: comunicare; raportul tiinific;intervenia tiinific; studiul tiinific, memoriul tiinific, raportul de cercetare; lucrarea de diplom; teze de doctorat. Prile principale ale lucrrii tiinifice susinute oral i ale discursului sunt: - introducerea (exordiul): vorbitorul enun n linii mari problema care face obiectul comunicrii cu scopul de a trezi interes; - tratarea subiectului- expunerea dezvoltat a ideilor, metoda argumentaiei;

64

- concluzia sau perioada- are rolul, pe de o parte, al unei recapitulri privind principalele probleme, iar, pe de alt parte, convingerea auditorului de justeea concluziilor; - algoritmul de baz al expunerii orale ar consta deci din deteptarea interesului auditorului, convingerea lui pe baz de logic i practic cunotine de retoric sunt utile mai ales tnrului cercettor; - orice cercettor trebuie s poat realiza o expunere oral care s transmit liber ideile proprii; - el trebuie s foloseasc ntreaga gam de mijloace de expresie: cuvnt, sintax, cadena i armonia frazei; sugestivitatea stilului; debit verbal; cldura cuvntului; gesticulaie; atitudine.11 Regulile de baz pentru susinerea public 1. Pregtirea expunerii condiioneaz n mare msur comunicarea rezultatelor cercetrii i cuprinde: elaborarea planului prezentrii; cunoaterea auditoriului; pregtirea personal a vorbitorului; pregtirea materialului i tehnicii ajuttoare, pregtirea auditorului. Planul prezentrii trebuie s conin ideile principale i argumentarea fiecreia dintre ele, s valorifice n primul rnd rezultatele cercetrii proprii, expunerea trebuie s reproduc integral sau macar parial textul special pregtit. Cunoaterea auditoriului se realizeaz n funcie de structura i de nivelul informrii acestuia. Pregtirea personal a vorbitorului presupune: controlul atitudinii, al mimicii , al gesturilor, evitarea unei deficiene psihice.

11

Ghe.Rboac, D.Ciucur, Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti 1999.

65

Pregtirea materialului i al tehnicii ajuttoare: C.D., memory stik, folii , plane cu cifre sau grafice.(Folosirea materialelor audio-vizuale este de natur s uureze expunerea, evitnd monotonia). Pregtirea auditorului prin anunarea prealabil a temei, printr-un afi sau programul ntrunirii.Se comunic la nceputul reuniunii de ctre conductorul sau, titlul tiinific, locul de munc i preocuprile vorbitorului. 2. Expunerea n public a rezultatelor cercetrii. n cea mai mare parte a cazurilor, expunerea reprezint o sinteza a textului scris. n cazul reuniunii tiinifice, comunicrile tiinifice au ca limit de expunere de cca 10-15 minute. (n cazul susinerii lucrrii de diplom/disertatie durata expunerii este de maxim 15 minute, se impune exerciiu pentru aceasta). 3. Recomandri.n general , succesul expunerii publice a lucrrii tiinifice presupune o prezentare a rezultatelor selectiv i difereniat, n funcie de obiectivele i problemele comunicrii i timpul acordat; n cazul unei teze de licen/ disertatie/doctorat, expunerea oral se face pe baza unui plan dinainte pregtit. Pentru ca expunerea s nu fie monoton, vorbitorul trebuie s tie s utilizeze: anumite pauze, schimbri de ritm de vorbire i de ton, dialogul cu persoane din rndul auditoriului, diferite momente de umor.12 O mare nsemntate are ncadrarea vorbitorului n timpul acordat, vorbitorul s-i rezerve 1-2 minute tampon pentru situaii deosebite. 7.2. Tehnici si metode de audiere a comunicarilor stiintifice. Foarte important pentru un cercetator este sa posede si abilitatile de a audia o lucrare stiintifica in cadrul unei manifestari.
12

D.Ciucur, Gh. Rboac- Metodologia cercetrii tiinifice economice, Ed.Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1998.

66

Exista doua moduri de a audia o comunicare stiintifica: -audiere activa, care reclama in primul rand atentie deosebita la tot ce prezentatorul expune, presupune o oarecare cunoastere a problemelor expuse sau cel putin a ariei in care se incadreaza, poate presupune si o pregatire prealabila privind lucrarea ce se prezinta, prin citirea unui rezumat sau chiar a lucrarii. Auditorul activ are intotdeauna intrebari pentru prezentator, are de facut comentarii relativ la ce se prezinta si intretine discutii. -audierea pasiva, se manifesta in cazul cand auditorul nu este pe domeniu, nu este atent sau lucrarea este neinteresanta pentru el. Toate aceste situatii nu trebuie sa se manifeste in cadrul unei manifestari stiintifice. Pentru orice cercetator stiintific este la fel de important modul de audiere prin abordarea unei tehnici active, ca si modul de prezentare a lucrarii stiintifice.

Cap. 9. Proiectul de cercetare stiintifica.

9.1.CARACTERISTICI SPECIFICE ALE PROIECTELOR CU FINANARE NERAMBURSABIL Complexitatea i amploarea care caracterizeaz managementul proiectelor au forat apariia unui element de noutate: proiectele nu mai sunt finanate dect pe baza unei propuneri scrise, pe baza unui formular care, de cele mai multe ori, este standardizat. La nivelul Uniunii Europene, aceasta
67

este singura modalitate prin care pot fi accesate fondurile comunitare. nainte de a trece efectiv la elaborarea propunerii de finanare, trebuie parcurse anumite etape, care sunt prezentate detaliat n continuare. Este recomandat, n acelai timp, ca etapele respective s fie parcurse toate i n ordinea expus mai jos. Unele necesit o analiz de durat, un studiu temeinic (ex. consultarea Ghidului promotorului), altele presupun o munc de maxim jumtate de or (citirea cu atenie a anunului prin care este lansat competiia de proiecte). Exist, n acest context, cteva diferene ntre proiecte n general mai ales proiectele comerciale i proiectele de cercetare stiintifica cu finanare nerambursabil derulate prin programele Uniunii Europene. n cazul proiectelor cu finanare nerambursabil derulate prin programele Uniunii Europene: 1. Formularul standard este o prezen obligatorie; 2. Finanrile sunt acordate n scopul promovrii unei anumite politici a Uniunii Europene; prin urmare, obiectivele sursei de finanare acelea de a promova o anumit politic trebuie cunoscute i luate n consideraie. n felul acesta, ele exercit constrngeri mai accentuate asupra obiectivelor organizaiei; dac cele dou tipuri de obiective nu coincid, propunerea nu este eligibil; 3. Durata proiectelor cu finanare nerambursabil este impus, ceea ce creeaz o diferen marcat fa de proiectele comerciale; 4. Bugetul este, i el, mai degrab o constrngere dect un obiectiv (mai exact, principala provocare este cum s exploatezi la maxim un buget

68

dat i nu cum s atingi anumite obiective cu efortul financiar cel mai mic posibil cum este cazul proiectelor comerciale); 5. Managementul (performant) al proiectelor europene realizeaz un echilibru ntre: constrngerile de timp; resursele prestabilite (bugetul fix); constrngerile/procedurile/standardele European. 6. Analiza obiectivelor, stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect reprezint faze mult mai importante dect n proiectele obinuite, cele comerciale sau cele care sunt iniiate n interiorul unei organizaii de ctre diferitele departamente. 7. Consultarea documentelor sursei de finanare Ghidul programului/Ghidul solicitantului/Ghidul promotorului, consultarea termenilor de referin ai proiectului, familiarizarea cu obiectivele generale ale sursei de finanare constituie tot attea etape suplimentare, care lipsesc din proiectele obinuite;
8. Finanatorul nu i propune s i recupereze suma de bani acordat

impuse

de

Uniunea

iniial i s obin o plat suplimentar (dobnd). Recuperarea creditului, sau recuperarea investiiei se fac sub forma promovrii unei anumite politici; de aici, accentul pe rezultate, pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele de diseminare/promovare a acestora. 9.2. PAI CARE TREBUIE PARCURI PENTRU A REDACTA O PROPUNERE DE PROIECT

69

n continuare, ne vom referi cu precdere la paii care trebuie parcuri pentru a redacta o propunere de proiect cu finanare nerambursabil n cadrul unui program al Uniunii Europene. Menionm faptul c, aceste etape sunt valabile pentru ntocmirea oricrei propuneri de proiect, ceea ce poate s difere este ponderea acordat diverselor rubrici, absena unor rubrici dintr-un proiect de obinere a unui credit (cum ar fi, de exemplu, cea referitoare la garanii cu privire la returnarea creditului).
1. Familiarizarea cu obiectivele strategice/de dezvoltare ale organizaiei. n

funcie de aceste obiective, se ntocmete o list cu idei generale de proiect.

2. Pe baza obiectivelor strategice ale organizaiei i pornind de la ideile de

proiect, este demarat activitatea de cutare a surselor de finanare adecvate. ntr-o organizaie care acord importan central proiectelor, activitatea de cutare a surselor de finanare este una permanent. n mod ideal, o astfel de organizaie angajeaz o persoan care se ocup doar de acest lucru i are n permanen o imagine clar cu privire la fondurile la care organizaia are acces, termenele pn la care pot fi naintate propunerile. Este evideniat prin nlnuirea propus mai sus: obiective strategice idee de proiect surs de finanare, ideea c proiectele trebuie derulate pentru a atinge un obiectiv strategic. Fondurile la care se poate avea acces prin ctigarea unui proiect reprezint un mijloc prin care acest obiectiv strategic este atins. De multe ori, paginile de Internet ofer posibilitatea ca, periodic, noutile s fie semnalate prin intermediul buletinelor electronice (de exemplu, pagina de Internet a Centrului de Informare al Uniunii Europene www.infoeuropa.ro ofer un serviciu

70

gratuit, numit PrioriMail prin care se trimit informaii cu privire la oportuniti de finanare (seciunea Publicaii i resurse). 3. Este studiat cu atenie anunul (apelul la candidatur) prin care este fcut public fiecare competiie de proiecte. Anunul conine informaii de baz cu privire la condiiile de participare la respectiva competiie, prin urmare, consultarea lui trebuie tratat cu seriozitate, pentru a evita, astfel, canalizarea energiilor n direcii false. 4. Este deosebit de important s se rein data limit de depunere a proiectului. Decizia de a participa la competiia de proiecte este luat, evident, n cazul n care termenul limit pentru depunerea candidaturii nu a trecut. 5. Este recomandat participarea la ntlnirile, seminariile, sesiunile de instruire pe care le organizeaz instituia ce reprezint finanatorul (autoritatea de implementare a programului). Acestea se pot dovedi ocazii deosebit de valoroase cu privire la ateptrile i standardele de evaluare ale respectivei instituii. 6. Sunt analizate n detaliu obiectivele i prioritile diferitelor programe de finanare, pentru a asigura faptul c obiectivele i ideea de proiect sunt circumscrise prioritilor pe care le are sursa de finanare.
7. Este analizat fiecare criteriu de eligibilitate n parte. Dac organizaia

care i propune s depun proiectul nu respect un singur criteriu de eligibilitate, atunci candidatura trebuie abandonat, nainte de a ncepe orice munc de redactare. n cazul n care nu este sigur respectarea unui singur criteriu de eligibilitate, se poate solicita informaii lmuritoare n acest sens. Este de preferat ca modalitatea prin care sunt solicitate informaii suplimentare s fie prin scris fax sau e-mail. Este recomandat ca rspunsul la aceste solicitri s fie formulat tot n scris.
71

n general, criteriile de eligibilitate se refer la:

a. eligibilitatea organizaiei care poate solicita finanarea

tipul de organizaie organizaie nonprofit, organizaie

nonguvernamental, instituie public, autoritate public, companie public, firm cu capital mixt;
mrimea organizaiei (numr de angajai, cifr de afaceri/buget pe

anul fiscal n curs sau precedent); situaia organizaiei n momentul n care este depus candidatura (nu nregistreaz pierderi, nu este n stare de faliment, deine resurse de finanare solide). b. eligibilitatea partenerilor cu care se poate derula proiectul;
c. eligibilitatea perioadei n care se poate derula proiectul;

d. eligibilitatea tipurilor de activiti care pot fi desfurate (activiti de training, consultan, servicii, mobiliti, construcii, creare de produse, cercetare, etc); e. eligibilitatea costurilor (suma minim i suma maxim care pot fi solicitate, raporturile dintre suma solicitat i valoarea contribuiei proprii, costuri de personal, investiii n echipamente, investiii n reabilitarea cldirilor, etc); f. eligibilitatea zonei: De exemplu, Fondul Coeziune economic i social 2001, lansat prin programul PHARE se adresa urmtoarelor zone eligibile: zona industrial a Moldovei de nord-est, zona de industrie; g. criterii de eligibilitate specifice/eligibilitate tehnic (ex. calitatea instalaiilor tehnice existente, numr minim de depozite, avize din partea autoritilor sanitare sau cele de protecie a mediului).

72

8. Este indicat s se studieze diferitele tipuri de proiecte finanate anterior n cadrul programului de finanare vizat, n cazul n care acestea sunt depozitate n baze de date electronice. n acest fel, se poate creiona face o imagine cu privire la temele considerate prioritare de ctre instituia finanatoare, la profilul instituiilor ctigtoare, verificai dac nu cumva ideea noastra de proiect, chiar dac ni se pare genial i total inovatoare, nu a mai fost pus n practic de altcineva.
9. Se studiaz cu atenie condiiile financiare: suma minim i maxim care

poate fi solicitat, valoarea contribuiei proprii, tipurile de costuri considerate eligibile. 10. Se consult pachetul informativ pus la dispoziie de instituia Ghidul programului/Ghidul solicitantului/Ghidul promotorului; Formularul standard de candidatur/formularul cererii de Formularele documentelor anexe (model de buget, model de finanatoare; de obicei, pachetul informativ conine:

finanare; CV acceptat pentru membrii echipei, plan de afaceri, studii de fezabilitate, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de diurn, coduri de activitate utilizate). De cele mai multe ori, pachetul informativ poate fi descrcat i de pe pagina de Internet a ageniei care a iniiat competiia de proiecte. Aspectele eseniale din Ghidul solicitantului reprezint informaii deosebit de valoroase cu privire la modul n care va trebui s completai formularul standard. Consultantul Sean McCarthy subliniaz: cunoaterea documentelor pe care le face publice sursa de finanare este un secret al succesului. Secretul este expus i ntr-o form amuzant, astfel: Cei de la Comisia European ador pur i simplu documentele pe care le elaboreaz, ador s
73

i regseasc propriile cuvinte n propunerile pe care le examineaz. Prin urmare, urmai ndeaproape indicaiile i recomandrile din aceste documente!
11. Este alctuit o list de verificare (checklist), n care sunt incluse toate

elementele din componena dosarului de candidatur. Lista de verificare poate arta astfel: cererea de finanare completat (semnat, 1 exemplar original i bugetul (respect limitele n ceea ce privete suma maxim i 3 copii); minim, contribuia proprie, costurile administrative, rezerva pentru cheltuieli ne-prevzute); declaraia de parteneriat 1 (semnat, 1 exemplar original i 3 declaraia de parteneriat 2 (semnat, 1 exemplar original i 3 Anexa 1 cu privire la ... Anexa 2 cu privire la... Copia dup statutul juridic al solicitantului; Copia dup certificatul de nregistrare fiscal; Rezumatul n limba englez. copii); copii);

12. 13.

Se completeaz documentaia solicitat de finanator cererea de Sunt completate formularele anexe.

finanare/ formularul standard de candidatur. n general, formularele anexe includ informaii care pot fi utilizate ca argumente suplimentare n favoarea proiectului:
studii de pia; 74

 date statistice; diagrame de tip Gantt sau PERT; analize de tip SWOT; descrierea mai detaliat a instituiei promotoare i a instituiilor

partenere;
organigrama; rezultatele unor activiti anterioare, de relevan pentru proiect; situaia financiar a aplicantului n momentul depunerii proiectului; bugetul pentru anul fiscal n curs i bugetul proiectat pentru anul

fiscal urmtor;
articole de pres; CV-urile persoanelor implicate direct n derularea proiectului; lucrri, articole de specialitate, brouri referitoare la problema

creia se adreseaz proiectul. Documentele anexe nu sunt ntotdeauna solicitate n mod expres de finanator. Chiar dac nu exist o solicitare expres, formularul standard de candidatur trebuie nsoit de informaii minime cu privire la organizaia promotoare: realizri, experiene relevante pentru proiect, dovezi cu privire la capacitatea managerial i tehnic de a derula proiectul, date de natur financiar. 14. Se verific, avnd lista de verificare n fa, dac exist toate

documentele care trebuie incluse n dosarul de candidatur.

9.3. ANALIZA OPORTUNITII DE ELABORARE A UNEI PROPUNERI DE PROIECT

75

Analiza SWOT a proiectului Analiza i matricea SWOT ofer cadrul general care permite definirea unor alternative strategice de dezvoltare a proiectului, pe baza unei analize combinate ale organizaiei i a mediului extern. Cuvntul SWOT este format din prima liter a cuvintelor Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats. Este important de reinut faptul c atuurile i punctele slabe sunt cunotine sau bunuri cu valoare intrinsec (potenial) fa de forele competiiei. Oportunitile i ameninrile, pe de alt parte, sunt factorii externi: nu sunt create de organizaie, ci apar ca un rezultat al dinamicii competitive cauzate de viitoare goluri sau aglomerri din pia. Analiza SWOT poate fi facut pentru un produs sau un serviciu anume, sau pentru organizaia n ntregul su, in functie de obiectul proiectului. PUNCTE FORTE ( TARI ) Punctele forte ale obiectului proiectului sunt caracteristici sau competene distinctive pe care acesta le posed la un nivel superior n comparaie cu alte iniiative similare, ndeosebi concurente, ceea ce i asigur un anumit avantaj n faa lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezint activiti / rezultate pe care proiectul le realizeaz mai bine dect structuri concurente, sau resurse pe care le posed i care depesc pe cele ale altor organizaii. Punctele forte capteaz aspectele interne pozitive ale proiectului i adaug valoare sau ofer un avantaj n mediului su extern de dezvoltare.
76

Aceasta este oportunitatea organizaiei beneficiare de a evidenia valoarea proiectului. Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile i intangibile, interne, ale aplicantului; includ atributele pozitive ale organizaiei promotoare i partenere, incluznd nivelul de expertiz, referine, contacte, reputaie sau capacitate, pe care acetia le aduc n implementarea proiectului; includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clieni stabili, canale de promovare, sisteme de informare i procesare. Exemple puncte tari
suficiena

resurselor financiare disponibile pentru implementarea

proiectului;
existena unei competene distinctive n plan managerial, organizatoric,

pregtirii personalului;
calitatea superioar a serviciilor (nalt standard de execuie); existena unui sistem bine organizat i eficace de planificare strategic; viteza de reacie decizional la modificrile produse n mediul intern sau

extern,
optimizarea raportului calitate pre nc din faza de planificare; dotarea spaiilor cu echipamente noi i performante; accesul gratuit la faciliti (laboratoare, spaii anexe);

PUNCTE SLABE Punctele slabe ale proiectului sunt caracteristici ale acesteia care i determin un nivel de performane inferior celor ale structurilor concurente. Punctele slabe reprezint activiti pe care proiectul nu le realizeaz la
77

nivelul propriu celorlalte structuri concurente, sau resurse de care are nevoie dar nu le posed. Exemple puncte slabe probleme de ordin tehnic (defectarea echipamentelor);
prezentarea neconvingtoare a ofertei de servicii; procedurile de implementare nefamiliare echipei de management al

proiectului;
lipsa de experien n gestionarea unei structuri de anvergur similar.

OPORTUNITI Oportunitile reprezint factori de mediu externi, pozitivi pentru activitile i rezultatele proiectului, altfel spus anse oferite de mediu. Oportuniti exist pentru fiecare structur i trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesar fructificrii lor, sau pot fi create, ndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitilor de cercetare-dezvoltare, adic a unor inovri de anvergur care pot genera bunstare n plan economic i social. Exemple de oportuniti
creterea rapid a pieei de servicii de asisten specializat; posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse i/sau servicii; existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe

piee noi;
existena cererii pe noi piee a produselor i/sau serviciilor existente; posibiliti de ncheiere a unor acorduri de colaborare avantajoase.

AMENINRI Ameninrile sunt factori de mediu externi negativi pentru proiect, cu

78

alte cuvinte situaii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea organizaiei aplicante de a-i realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performanelor economicofinanciare ale proiectului. Exemple ameninri poteniale
adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu

impact nefavorabil;
intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau

internaional;
schimbri

demografice

nefavorabile

schimbri

ale

nevoilor

potenialilor clieni;
cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei; intrarea unor noi competitori pe pia; puterea crescnd de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor; vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri.

Diagnosticarea n urma utilizrii analizei SWOT, poate fi definit ca o cercetare complex a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaz activitile, rezultatele i impactul unui proiect, prin care se identifica punctele forte, punctele slabe, oportunitile, ameninrile i cauzele care le genereaz i/sau le va genera, se formuleaz recomandri de eliminare sau diminuare a aspectelor negative i / sau de valorificare a celor pozitive.

9.4.MANAGEMENTUL CICLULUI DE PROIECT INSTRUMENTE PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI

79

9.4.1. Ciclul proiectului "Ciclul Proiectului" este o sintagm, care a dobndit notorietate n ultimele dou decenii i care definete ntr-un anumit mod procesul de pregtire, finanare i implementare a proiectelor. ncepnd cu anii '70-'80, "teoria" privitoare la "viaa" unui proiect a devenit obiect de studiu i determinat dezvoltarea unei literaturi extrem de bogate pe aceast tem, att n Europa Occidental ct i n SUA. Principalii promotori i beneficiari ai acestei "teorii" au fost de la bun nceput marile organisme finanatoare internaionale precum Banca Mondial, PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), sau Comisia European, care sunt implicate n susinerea financiar a unor ample programe de dezvoltare n diverse regiuni ale lumii. O eficien sporit a utilizrii resurselor financiare este cu att mai necesar atunci cnd acestea sunt acordate sub forma unor GRANTURI (ajutor financiar nerambursabile). Uniunea European este din acest punct de vedere, probabil cel mai important finanator pe plan mondial, acordnd prin intermediul a diferite instrumente financiare i programe peste 40 BEURO /an, att statelor membre ct i celor din arii geografice adiacente UE: prin programul TACIS pentru rile membre ale CSI, prin programul CARDS pentru rile din fostul spaiu iugoslav, prin programele MEDA pentru rile din spaiul mediteranean (nordul Africii). Contribuia financiar a UE, include i intervenii rambursabile prin intermediul BERD i se

80

extinde i ctre zone din Asia, America Latin i Central sau Centrul i Sudul Africii. n anul 2000 Parlamentul European i Consiliul de Minitri au adoptat documentul "Politica comunitii europene pentru cooperare n domeniulcercetarii-dezvoltrii", care definete noi strategii pentru programarea i managementul asistenei pe care CE o acord pentru dezvoltare. O atenie sporit este acordat obinerii de REZULTATE. Trei principii sunt afirmate ca fundament al unei eficiene i eficaciti crescute: COEREN, COMPLEMENTARITATE i COORDONARE. Teoria CICLULUI DE PROIECT (CP) i metodele de lucru i monitorizare pe care aceasta le promoveaz, reprezint instrumente pentru atingerea obiectivelor mai sus amintite. Comisia European a adoptat nc din 1992, Managementul Ciclului de Proiect, care reprezint un set de instrumente pentru elaborarea i managementul proiectului, bazat pe metoda de Analiz a Cadrului Logic (ACL), metod care era deja larg folosit de multe instituii/organizaii finanatoare din lume i ncurajat de Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE). n ultimii ani CE a publicat i reeditat manuale i ghiduri privitoare la MCP, cele mai recente fiind cele din 2001, respectiv 2004. n prezent UE i CE recomand utilizarea CP i instrumentelor sale n pregtirea, dezvoltarea i implementarea proiectelor. CP trebuie vzut i ca un Instrument de structurare a unui proiect care prezint un set de concepte corelate i care:
faciliteaz elaborarea unui proiect coerent i realist; 81

 funcioneaz ca un ghid pentru gestionarea i implementarea proiectului; construiete structura de informaii necesar pentru monitorizarea i

evaluarea rezultatelor proiectului. Managementul proiectului se refer n sens larg la procesul de supraveghere i implementare a activitilor i resurselor necesare n vederea realizrii unui proiect. Ciclul Proiectului asigur o distincie clar ntre obiective i mijloacele de realizare a acestora, o definire clar i realist a Scopului Proiectului, care trebuie s implice, ntotdeauna, beneficii durabile pentru grupul(urile) int i beneficiarii finanrii i identific ipotezele i precondiiile, care sunt factorii externi, majori, care ar putea afecta semnificativ succesul acestuia. Tabelul de mai jos ilustreaz sintetic avantajele adoptrii CP ca metod de abordare a procesului de elaborare i realizare a proiectelor /programelor:

Experiene

anterioare Soluii propuse de CP: Consisten /coeren a abordrii mbuntirea analizei de context a O gestiune bazat pe obiective

negative: 1. Lipsa de strategie 2. Analize superficiale 3. Lipsa de consisten

designului 4. Rezultate ne-verificabile Rezultate verificabile 5. Calitate sczut a programrii Abordare orientat financiare

spre

calitatea

programrii i asigurarea sustenabilitii

financiare 6. Viziune pe termen scurt Durabilitatea obiectiv central 7. Documente suport lipsite de Formate standardizate, obligativitatea SF coeren sau a altor studii specifice
82

8. Lipsa unei abordri comune a Implicarea actorilor interesai nc din actorilor implicai faza iniial a proiectului 9. Lipsa unei planificri eficiente O programare mai bun a resurselor 1 Deficiene n etapa de Optimizarea ntregului proces 0. implementare a proiectului implementare

de

Pe scurt, se poate aprecia c ceea ce aduce nou CP, fa de abordrile tradiionale, este un accent sporit pus pe procesul de planificare a dezvoltrii, pe integrare i armonizare precum i pe standardizarea formelor de prezentare, monitorizare i evaluare a proiectelor. Pentru BENEFICIARI este important de tiut c formatul Cererii de Finanare este adaptat astfel nct s fie compatibil cu paii i metodele specifice CP. 9.4.2. Proiectul i fazele sale Un proiect este o intervenie orientat spre un obiectiv larg (de exemplu: dezvoltarea economiei unei anumite zone) prin:
implementarea unui scop (de exemplu, mrirea contribuiei activitii

turistice la economia acelei zone),

rezultatele obinute (n acest caz, un numr mrit de turiti care stau peste

noapte i cheltuieli turistice mai mari in zon),

dezvoltarea de noi activiti (investiii n zonele turistice ale regiunii, cu

scopul de a-i mri atractivitatea) Un proiect mai poate fi definit i ca un ansamblu de activiti indivizibil, orientat ctre un scop stabilit, sau ca o serie de activiti, care urmresc s rezolve anumite obiective ntr-o perioad de timp stabilit i cu un buget definit. n sens larg i metaforic, proiectul mai poate fi definit i ca "drumul de la idee la practic".
83

Ciclul proiectului acoper 6 faze, care sunt corelate n mod direct, dup cum se poate vedea n diagrama de mai jos.
Programare

Evaluare

Identificare

Implementare

Formulare

Finanare

Programarea este prima faz a CP, care const n stabilirea cadrului general de cooperare al UE cu o anumit ar sau regiune a unei ri. Identificarea reprezint formularea iniial a ideilor proiectului n ceea ce privete obiectivele care trebuie atinse, rezultatele care trebuie obinute i activitile care trebuie desfurate, cu scopul de a stabili dac merit s realizezi studiul de fezabilitate (SF) i alte studii specifice.

Formularea si identificarea proiectului n vederea procesului de selecie implic stabilirea detaliilor proiectului pe baza SF. Auto-evaluarea este o examinare intern desfurat de ctre BF, pentru a evalua calitile proiectului i nivelul de compatibilitate al acestuia cu prioritatile

84

finantatorului. Relevana problemelor i fezabilitatea sunt aspecte cheie n aceast etap. Finantarea proiectului implic pregtirea i asigurarea bugetului proiectului, n corelare cu activitile ealonate i cu principalele faze de implementare ale proiectului. Implementarea proiectului implic utilizarea de resurse materiale i umane pentru ndeplinirea scopului propus prin proiect contribuind astfel la ndeplinirea obiectivului general. Evaluarea reprezint estimarea, ct mai sistematic i obiectiv cu putin, a unui proiect, program sau politic n derulare sau finalizat, n fazele de concepie i implementare, precum i a rezultatelor sale. Scopul evalurii este de a compara coerena rezultatelor proiectului cu obiectivele propuse, determinnd astfel eficiena, eficacitatea, impactul i durabilitatea proiectului. Evaluarea poate fi fcut n perioada de implementare a proiectului sau programului ("evaluare intermediar"), la sfritul acesteia
Programe ("evaluare final"), sau dup perioada de implementare ("ex-post evaluare"), naionale

fie pentru a ajuta la o mai bun direcionare a proiectului sau programului, fie pentru a desprinde lecii utile pentru viitoare proiecte/programeCiclul Proiectului i principalele documente suport
Rapoarte de evaluare Studii de prefezabilitate

/regionale

Programare

Evaluare

Identificare

Implementare
Rapoarte de lucru i rapoarte de monitorizare

Formulare
Studiu de fezabilitate

Finanare
Propunere financiar

85

9.4.3. Cadrul logic al proiectului Logica interventiei si formularea supozitiilor Cadrul Logic, ca instrument de abordare a unui proiect sau program, a fost creat n anii 70, ajungnd s fie folosit pe scar larg de un numr mare de instituii i organizaii la nivel european i mondial. Metoda prezint rezultatele analizei unor probleme, numite n cele de mai jos situaie problematic. (ex. Inexistena unei infrastructuri de sprijin al mediului de afaceri regional) astfel nct din aceasta s reias, ntr-o manier sistematic i logic, obiectivele proiectului sau programului. Aceast abordare reflect relaia cauz-efect pentru diferitele nivele ale obiectivelor, identificnd totodat modul n care se verific realizarea
86

acestora i situaiile care pot s influeneze succesul proiectului sau programului. Rezultatele analizei sunt sintetizate ntr-o matrice care prezint cele mai importante aspecte ale unui proiect sau program ntr-un format logic (Matricea Logic).

ntre Cadrul Logic (Matricea Logic) i formatul propunerii de proiect (cererea de finanare) exist o legtur strns, n special n ceea ce privete titlurile seciunilor, obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activiti, mijloace, costuri, indicatori de verificare, supoziii.
Descrierea proiectului OBIECTIV GENERAL SCOPUL PROIECTULUI REZULTATE Indicatori verificabili Surse de verificare Ipoteze

ACTIVITI

Mijloace

Costuri

Precondiii

87

Cadrul Logic trebuie folosit nc din fazele de programare i identificare, dei nu poate fi completat integral n aceste stadii. El va fi completat gradual n fazele urmtoare. Aadar, Cadrul Logic devine instrument de management pentru fiecare faz a Ciclului de Proiect i un director pentru crearea altor instrumente ulterioare, cum ar fi planul de implementare al activitilor proiectului. Construirea unui Cadru Logic se face n dou faze, parcurse progresiv n timpul etapelor de Identificare i Formulare ale Ciclului de Proiect:
1. Faza de Analiz este aceea n care se analizeaz situaia

problematic existent la un moment dat (nainte de implementarea proiectului sau programului propus), ca punct de plecare pentru construirea unei noi situaii, mbuntite, respectiv situaia dorit n viitor (dup implementarea proiectului). Proiectul este un instrument cu ajutorul cruia echipa de proiect realizeaz schimbarea de la situaia problematic, existent, nainte de implementarea proiectului (ex-ante), la situaia mbuntit, dorit, dup implementarea proiectului (ex-post). Faza de Analiz se realizeaz n patru pai:
Analiza Factorilor interesai (stakeholders); Analiza Problemelor (radiografia realitii, a situaiei problematice

actuale stadiul actual);

Analiza Obiectivelor (perspectiva unei situaii mbuntite stadiul

viitor);
Analiza Strategiilor (compararea diferitelor opiuni de mbuntire a

situaiei actuale).

88

2. Faza de Elaborare/Planificare este aceea n care ideea

proiectului este elaborat practic, operaional, pentru a permite implementarea sa. n aceast faz se definitiveaz Cadrul Logic (Matricea Logic), se formuleaz i se planific activitile i resursele. Faza de Analiza Studiu ipotetic de caz: Centru de Afaceri in orasul X Proiectul vine s rspund necesitilor existente n cadrul comunitii de afaceri, n ceea ce privete infrastructura necesar dezvoltrii mediului economic local i zonal i crearea unui cadru optim de armonizare la standardele europene tehnice, de calitate, de protecia mediului i de securitate a muncii a activitilor economice, de identificare a sectoarelor economice cu avantaj competitiv i de adaptare a economiei locale i regionale la tendinele actuale de dezvoltare economic nregistrate la nivel mondial. Aceste necesiti nu numai c au fost identificate, dar se constituie ca linii prioritare de aciune de-a lungul crora trebuie s se plieze msurile i programele de dezvoltare locale. n acest context, Strategia de dezvoltare economico-social a judeului Z stabilete ca aciuni prioritare realizarea planului de aciune pe termen mediu i lung n vederea creterii competitivitii economice locale i regionale, n condiiile n care orasul X, resedinta de judet, exist un mare deficit de spaii de funcionare a IMMurilor, deficit demonstrat cu claritate att de datele statistice oficiale

89

furnizate de instituiile abilitate, ct i de evidena solicitrilor nregistrate la Primrie. Aceast realitate trebuie corelat cu rata anual de nfiinare a IMMurilor fata de fata de volumul scazut de investiii n construcii proprietate privat n mediul urban, cu tendin de scdere i pe viitor. Trebuie avut n vedere n schimb faptul c aceast cretere a numrului de IMM-uri nu este lipsit de pericole legate n special de dezvoltarea unor sectoare cu tehnologii neperformante care nu vor rezista, n condiiile n care nu vor investi n creterea performanelor tehnologiilor pe care le utilizeaz, competiiei la care vor fi supuse n anii urmtori, n special din partea Chinei i a rilor din Sud-Estul Asiei. Pe de alt parte, nu se poate vorbi de investiii n construcii de cldiri administrative pentru firme, spaii de producie sau pentru prestri servicii pn nu avem asigurat o cretere economic real bazat pe competitivitate. Este binecunoscut faptul c Romnia ocup locul 23 n ierarhia internaional a competitivitii, loc stabil n ultimii ani. Creterea limitat a competitivitii s-a datorat creterii sectorului economic privat n domenii de activitate cu valoare adugat mic i privatizarea ntrziat a sectorului productiv cu efecte negative asupra volumului de investiii atras. n acelai timp, politica de restructurare a marilor companii nou privatizate nu a fost acompaniat de strategii locale de implementare a unor structuri de promovare i de sprijin i altor tipuri de activiti cu avantaj competitiv, ca alternative la vechea structur industrial ineficient i neconcurenial. Aceast situaie a creat dificulti n stabilirea unor conexiuni stabile i nsemnate ntre iniiativele antreprenoriale majore i restul economiei locale.
90

Pentru atingerea acestor obiective este necesar promovarea unei politici locale integrate de susinere a sectorului economic privat n acord cu noile exigene nregistrate la nivel european i mondial i alocarea unor resurse financiare importante, sume care nu sunt ntotdeauna la ndemna unei autoriti publice judeene sau locale fr acordarea sprijinului adecvat din partea nivelului naional al factorilor de decizie. Aa cum demonstreaz i analizele efectuate, construcia economiei locale i regionale contribuie, ntr-o msur decisiv, la coroborarea mijloacelor diferitelor programe de dezvoltare (Programul de Dezvoltare Urban, Strategia de Dezvoltare Economic i Social a judeului, Planul de Dezvoltare Regional , Programul Naional de Dezvoltare) i realizarea prin efectul prghie a unui impuls pentru investiii private. Astfel, ca urmare a implementrii proiectului, n zona orasului X demareaz, de fapt, aplicarea unui program de dezvoltare care va conduce n mod indirect la creterea atractivitii pentru noi activiti economice n aceast arie geografic. Analiza factorilor interesai Factorii interesai (stakeholders) sunt definii ca persoane sau entitati, care pot avea o legatur, direct sau indirect, cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale i instituionale ale proiectului sau programului i minimiza impactul negativ, n cadrul analizei factorilor interesai se identific toi acei factori care ar putea influena implementarea acestuia, fie pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesai s aib loc ntr-un stadiu incipient, respectiv n fazele de identificare i formulare ale proiectului sau programului.

91

Analiza problemelor Analiza problemelor identific aspectele negative ale unei situaii problematice actuale i stabilete relaia cauz-efect dintre problemele existente. Analiza implic trei pai:
1. Definirea i delimitarea clar a cadrului analizei-situaia problematic

actual. (ex: Potentialul economic insuficient dezvoltat) 2. Identificarea problemelor majore definite ca stri, dificulti, aspecte negative cu care se confrunt grupurile int, beneficiarii i factorii interesai (Este rspunsul la ntrebarea: care este/sunt problema/problemele?) 3. Vizualizarea problemelor n form grafic, numit arborele problemelor sau ierarhia problemelor, pentru a stabili relaiile cauz efect. Analiza se prezint sub forma unei scheme grafice, avnd n partea superioar efectele problemei i dedesupt cauzele ei. Analiza are ca scop identificarea blocajelor reale, crora factorii interesai le acord prioritate i pe care caut s le nlture. Urmare a analizei situaiilor problematice expuse anterior, se prezent mai
economic de de munc jos Arborele problemelor pentru proiectul Centru de Afaceri din orasul X: dezvoltare nevalorificat Potenial

Migraia forei calificate

crescut

EFECTE
Competitivitat e sczut omaj crescut

Capacitate tehnic i managerial sczut a mediului de afaceri regional

CAUZE

Marketing neperformant

Lipsa serviciilor
specializate

Inexistena infrastructurii de afaceri

Lipsa cadrului de sprijin al bazei antrepenorial

Legislaie instabil

Infrastructura slab

Pregtire managerial sczut

92

Analiza obiectivelor Analiza obiectivelor este o metod conceput s:

Descrie situaia mbuntit (stadiul viitor dorit), ca urmare a

implementrii proiectului;
Verifice ierarhizarea obiectivelor; Ilustreze grafic relaiile cauz-efect .

Situaia negativ ilustrat de Arborele problemelor este transpus ntr-o situaie mbuntit, prin reformularea pozitiv a problemelor identificate. De exemplu producia agricol scazut, situaie negativ, este reformulat n producia Potenial ridicat, ca situaie pozitiv. Aceste formulri agricol For de munc pozitive devin dezvoltareobiective. Ele se prezint ntr-o alt schem logic astfel numit Arborele obiectivelor. Arborele obiectivelor ofer perspectiva clar a situaiei viitoare mbuntite.
omaj sczut FINAL Mai jos, crescut prezentat Arborele obiectivelor pentru proiectul este Competitivitate
crescut economic de

stabilizat

Centrul de Afaceri din orasul X

Capacitate tehnic i managerial dezvoltat a mediului de afaceri regional

MIJLOACE

Centru de Afaceri funcional

Marketing performant

Pachet de Servicii adaptate nevoilor

Cadru de sprijin instituional

Pregtire Managerial ridicat

93
Infrastructur optim

Legislaie stabil

Adesea, o asemenea schem logic prezint fie un numr prea mare de obiective, fie obiective de mare anvergur (ex. fiscalitate redus, scheme de creditare accesibile, cadru legal stabil) care nu pot fi ndeplinite ca urmare a implementrii unui singur proiect, dar ar putea constitui obiective pentru un proiect mai mare, de interes naional. Alte obiective apar drept nerealiste. n astfel de cazuri, se pot formula alte obiective posibil de ndeplinit n locul celor nerealiste, care trebuiesc abandonate complet. Analiza strategiilor Pasul final al fazei de Analiz const n alegerea strategiei care va fi aplicat pentru a ndeplini obiectivele propuse prin proiect. Alegerea strategiei const n selectarea, din arborele obiectivelor, a unor obiective care vor fi incluse n proiect (obiective care vor fi ndeplinite ca urmare a implementrii proiectului), a altor obiective care vor rmne n afara proiectului (obiective care nu vor fi ndeplinite prin proiectul propus) precum i n alegerea obiectivului central scopul proiectului (ex.: Capacitate tehnic i managerial sporit) i alegerea obiectivelor generale (ex.: Numr sporit de locuri de munc, omaj sczut).
94

Acest pas presupune:

Stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei; Identificarea diferitelor strategii posibile pentru ndeplinirea total sau

parial a obiectivelor selectate pentru proiect;

Alegerea strategiei proiectului.

Grupurile de obiective nrudite, grupate pe vertical, din arborele obiectivelor, se numesc strategii. Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca strategie a proiectului propus. Strategia potrivit se alege n raport de resursele materiale i umane potenial utilizabile pe perioada de implementare a proiectului i pe baza unui numr de criterii, cum ar fi: prioritile factorilor interesai, ansa de succes, bugetul, relevana, timpul necesar implementrii, etc. Strategia aleas la proiectul din studiul de caz, cuprinde, dup cum se poate vedea n figura de mai jos, obiectivele generale (omaj sczut), situate pe nivelul superior al arborelui obiectivelor, obiectivul central al proiectului (Nivel ridicat Potenial al capacitii tehnice i manageriale de munc For al mediului de afaceri local), situat dezvoltare mediu al arborelui i obiectivele imediate (Centru pe nivelul
crescut economic de

stabilizat

de Afaceri funcional, Marketing performant, Pregtire managerial i profesional crescut, Informaii relevante, suficiente i actualizate, Mod de promovare stnga. Obiectivele amplasate la nivelul inferior din partea dreapt (Capacitate de
OBIECTIVE Capacitate asociere crescut, Legislaie stabil), sunt apreciate ca obiectiveOBIECTIVE de mai mare N N AFARA tehnic i managerial sczut a mediului de afaceri regional costurile posibil de STRATEGIE STRATEGIEI anvergur, care nu pot fi ndeplinite cu mijloacele i
Competitivitate crescut corespunztor),

omaj sczut situate pe nivelul inferior al arborelui n partea

alocat prin proiectul propus. Ca urmare, aceste obiective nu vor fi incluse n proiect, fiind astfel lsate n afara strategiei alese pentru proiect
Centru de Afaceri funcional
Marketing performant Pachet de Servicii adaptate nevoilor Cadru de sprijin instituional Pregtire
Managerial

ridicat

Infrastructur optim

Legislaie stabil

95

2. Construirea Matricei Logice Matricea logic este un instrument care ajut la ntrirea capacitii de concepie, implementare i evaluare. Aceasta proiectului. Matricea logic este un instrument simplu care faciliteaz:
Realizarea relaiilor de dependen dintre activiti i rezultatele

este folosit pe tot ciclul

ateptate;
Stabilirea indicatorilor de performan; Distribuirea responsabilitilor; Stabilirea modalitilor de comunicare privind implementarea proiectului.

96

n prima faz de elaborare a Matricei Logice este pregtit un rezumat al proiectului,pe baza caruia se parcurg urmatorii pasi:
1. definirea Obiectivului general la care contribuie proiectul; 2. definirea Obiectivului care trebuie ndeplinit de ctre proiect ; 3. definirea Rezultatelor pentru atingerea acestui obiectiv; 4. definirea Activitilor pentru obinerea fiecrui rezultat.

ntruct aceste afirmaii sunt logic legate ntre ele, este necesar confirmarea logicii ca adevrat. Pentru a asigura acest lucru este recomandat:
5. verificarea logicii pe vertical cu testul Dac/Atunci. 6. definirea Supoziiilor pentru fiecare nivel.

Este necesar definirea bazei pentru msurarea eficacitii proiectului. Pentru a face acest lucru este recomandat:
7. definirea Indicatorilor de Verificare a Obiectivelor (IV) pentru

Obiectivul general, apoi pentru Obiectivul proiectului, apoi pentru Rezultate, apoi pentru nivelul Activitilor;
8. definirea Mijloacelor de Verificare (MV).

Astfel se realizeaz o descriere a proiectului i se poate elabora:

9. alocarea costurilor pentru Activiti: pregtirea Bugetului Proiectului.

n final se verific dac Matricea Logic a fost bine conceput prin:

10. verificarea Matricei Logice folosind Lista de Verificare a Proiectului

(Concepiei); 11.revizuirea concepiei Matricei Logice n lumina experienei precedente.

Matricea Logic se prezint ca un tabel cu urmtoarea configuraie:

9 97

Rezumat

Indicatori

Ob. general

Obiectiv Rezultate
A Activiti

Pasul 1: Definirea Obiectivului General la care contribuie proiectul Obiectivul General este cel care se dorete s se realizeze cu ajutorul proiectului, adesea n combinaie cu alii. De obicei se refer la un program sau la un sector. De exemplu, un program care are ca Obiectiv General mbuntirea infrastructurii regionale de afaceri, se poate ndeplini parial printr-un proiect cu Obiectivul Creterea capacitii tehnice i manageriale a mediului de afaceri local. Foarte des, un grup de proiecte au acelai Obiectiv General. Pasul 2: Definirea Obiectivului proiectului Acesta ia in considerare scopul proiectului. Rezum impactul estimat al proiectului. Ar putea descrie cum se va schimba situaia ca urmare a obinerii rezultatelor proiectului. Obiectivul descrie adesea o schimbare n comportamentul sau starea beneficiarilor proiectului. Obiectivul se refer adesea la folosirea Rezultatelor proiectului: FOLOSIREA a noi metode de producie sau IMPLEMENTAREA de noi
98

Mijl. verificare

Supoziii

sisteme. n mod normal ar trebui s existe un singur Obiectiv pentru un proiect. Dac sunt mai multe Obiective efortul proiectului se difuzeaz. Pasul 3: Definirea Rezultatelor pentru ndeplinirea Obiectivului Rezultatele descriu CE livreaz proiectul. Ele sunt descrise de obicei n termenii de referin ai proiectului. Dac se asigura resursele necesare, echipa de proiect este direct rspunztoare de obinerea acestor rezultate. Pasul 4: Definirea Activitilor necesare pentru obinerea Rezultatelor Activitile definesc CUM va lucra echipa pentru implementarea proiectului. La modul general se descriu pe scurt ntre 3 i 7 activiti care trebuie realizate pentru a obtine fiecare Rezultat propus pentru ndeplinirea obiectivului. Se asigur suficiente detalii pentru a defini strategia de realizare a fiecrei Activiti, i pentru a asigura baza pentru analiza proiectului (Grafic de lucru, graficul activitilor, grafic Gantt). Pasul 5: Verificarea Logicii Verticale cu testul Dac-Atunci Structura Matricei Logice este bazat pe conceptul Cauz i Efect. Dac se ntmpl ceva sau se obine ceva, atunci altceva va rezulta. Prin definiie, fiecare proiect descris de o Matrice Logic se bazeaz pe efectul logic Dac/Atunci sau Cauz-Efect.

RIMSOg

ORAtunciADac A A D

9 99

ntr-o Matrice Logic bine planificat, pornind de la nivelele cele mai de jos ale ei, se poate spune c dac au fost fcute anumite Activiti atunci este de ateptat obinerea anumitor Rezultate. Aceeai relaie logic trebuie s fie ntre rezultate i Obiectiv, i ntre Obiectiv i Obiectivul General. Pasul 6: Definirea Supoziiilor corespunztoare fiecrui nivel Dei exist o legtur logic ntre afirmaiile cuprinse n coloana Sumar (Rezumat), totui exist posibilitatea ca ali factori s rup aceast legtur. Supoziiile sunt afirmaii despre factori inceri care ar putea rupe legtura dintre obiectivele de la diferite nivele. Acetia ar putea fi factori externi pe care nu-i poem controla n proiect sau aceia pe care am decis s nu-i controlam. Supoziiile completeaz logica matricei cu Dac/i/Atunci. Ele se refer la condiiile care sunt necesare pentru a susine legtura cauz/efect ntre nivele. Ele mai sunt cunoscute ca fiind condiii suficiente. Pasul 7: Definirea Indicatorilor de Verificare (I.V.) pentru Obiective generale, Obiective, Rezultate, i apoi pentru Activiti. Principiul de baz al coloanei IV este acela c dac l poi msura atunci l poi conduce. Indicatorii demonstreaz rezultate. Ca msuri de
100

performan, ei ne spun cum s recunoatem ndeplinirea cu succes a obiectivelor. Acetia nu sunt condiii necesare pentru atingerea acelor rezultate. IV-urile ne indic nu numai care realizare este necesar, ci i care ar fi performana suficient pentru a asigura c putem atinge obiectivele nivelului urmtor. Din acest motiv este recomandat s ncepem cu sfritul, i anume s ncepem cu un obiectiv de la un nivel mai nalt i s lucrm n descretere prin lanul cauzal. Obiectiv general, apoi Obiectiv, apoi, Rezultate, apoi Activiti. n mod normal vom exprima Indicatorii n termeni de Cantitate, Calitate i Timp (i cteodat loc i cost). Operaia de a pune numere i date pe indicatoare se numete Targeting. Dei se afirm adesea c obiectivele de la niveluri mai mari nu sunt msurabile, aceasta nu este adevrat. Putem alege s nu punem targets pe ele, dar putem da tuturor Obiectivelor generale, Obiectivelor i Rezultatelor indicatoare msurabile. Pasul 8: Definirea Mijloacelor de Verificare (MV) n Mijloacele de Verificare (MV) sunt descrise sursele de informaii care vor demonstra ce a fost ndeplinit. Dac este necesar un sondaj, atunci se poate aduga civa pai de aciune pe Lista de Activiti. Dac aceasta cost bani, trebuie s adugai aceste costuri n buget. Regula este ca Indicatorii pe care-i alegem pentru msurarea obiectivelor s fie verificabili prin anumite mijloace. Dac nu sunt, trebuie gsiti un alti indicatori. Pasul 9: Pregtirea Bugetului de Performan IV-urile la nivelul Activitate sunt de obicei Intrrile sau Bugetul. n aceast etap se pregtete ntreg Bugetul de Performan. Sunt relaionate
101

direct costurile de activiti. Bugetul nu face parte din Matricea Logic, dar este un document esenial care este ataat. Pasul 10: Verificarea Matricei Logice folosind Lista de Verificare a Design-ului Proiectului Este recomandat tiprirea Matricei Logice nainte de a revedea proiectul n lumina listei de verificare. Pasul 11: Revizuirea design-ului Matricei Logice n lumina experienei anterioare Se revizuiete n ntregime matricea logica avnd in vedere tot ce cunoatem in legtura cu proiectul propus.

9.5. COMPLETAREA FORMULARELOR DE CANDIDATUR ntrebrile la care trebuie s rspund o propunere de proiect, indiferent de formatul n care trebuie prezentat sunt:

Cine? (informaii despre instituia promotoare i despre echipa care i va asuma responsabilitatea pentru derulare); Ce? (informaii despre aria de cuprindere/domeniul de activitate al proiectului); De ce? (informaii despre ce i propune proiectul, ca obiective generale i specifice); Cum? (informaii despre metodologia de derulare efectiv a proiectului); Cu ce efect? (informaii despre impactul proiectului);
102

Asupra cui? (informaii despre grupul int vizat de proiect).

Aceste ntrebri trebuie avute n vedere att n faza de redactare a propunerii, ct i n cea de derulare a proiectului. 9.5.1.Elemente tipice prezente intr-un formular de candidatura 1. Pagina de titlu sau pagina de deschidere
Conine titlul proiectului i acronimul/prescurtarea acestuia. Titlul trebuie s fie simplu, clar i lipsit de ambiguitate. n mod ideal, un

titlu bun reprezint o formulare percutant a obiectivelor proiectului, a ideilor i aciunilor care l compun.
Se evit jocurile de cuvinte, trimiterile literare, formulrile savante i

expresiile de specialitate strict.

Nu se include abrevieri n titlu. Se renun, gradual, la toate cuvintele inutile.

Exemplu: Iniiativ de nfiinare a unui centru de afaceri -> nfiinarea unui centru de afaceri -> Centru de afaceri (titlu final) n cazul n care nu exist un formular standard, pagina de deschidere poate fi urmat de o a doua pagin cu caracter general, care conine sinteza propunerii. Pe aceast foaie separat, sunt formulate dou sau trei fraze care sintetizeaz la maxim propunerea de proiect. Aceast sintez i va ajuta pe evaluatori s urmreasc modul n care este susinut propunerea. 2. Date generale despre aplicantul principal Aceast seciune conine informaii despre:
Numele instituiei promotoare denumire complet i prescurtare; 103

 Numele i poziia reprezentantului legal al acestei instituii (persoana

care are drept de semntur pe eventualele contracte i documente financiare);

Adresa potal a instituiei i adresa de Internet; Numerele de telefon i de fax ale reprezentantului legal, adresa de e-mail; O scurt istorie a instituiei (accent pe informaii de natur factual: anul

de nfiinare, evoluia numrului de angajai, activti derulate, evoluia domeniului de activitate);

Obiectivele de ansamblu i principalele domenii de activitate (afaceri,

administraie);
Proiectele derulate pn n momentul respectiv; Parteneriate; Realizri deosebite.

3.Obiectivele generale Obiectivele generale reprezint enunuri cu privire la ceea ce se propune prin derularea proiectului. Acestea creeaz un cadru de referin pentru ntreaga propunere. Este obligatoriu ca ntre obiectivele generale ale propunerii de finanare i obiectivele enunate de sursa de finanare (Ghidul Solicitantului) s existe un tip de suprapunere, adica obiectivele proiectului sa se identifice intre cele ale finantatorului. Obiectivele generale sunt mai greu msurabile, ele indic mai curnd direcia pe care i propune s o urmeze proiectul, perspectiva pe care ar putea s o deschid acesta. 4. Obiectivele specifice

104

Obiectivele specifice sunt rezultatul unui efort de operaionalizare a obiectivelor generale. Prin atingerea lor se contribuie la atingerea obiectivului general. Obiectivele specifice trebuie s fie n mod obligatoriu msurabile. Reluand exemplul din studiul de caz,obiectiv specific este: mbunirea infrastructurii regionale de afaceri i a nivelului de accesibilitate la un pachet integrat de servicii destinat IMM-urilor, prin construcia i funcionarea Centrului de Afaceri. Finalizarea implementrii proiectului presupune funcionarea acestui Centru de Afaceri ce va susine din punct de vedere financiar i logistic activitatea agenilor economici interesai din cadrul unui incubator de afaceri i a unei pepiniere, va facilita organizarea de manifestri specifice n cadrul centrului expoziional (ce cuprinde sli de expoziie, sli de conferine i seminarii) i va furniza servicii specializate de asisten prin structurile create n acest scop. Acest complex multifuncional i propune, astfel, s pun la dispoziia tuturor actorilor interesai un pachet de servicii integrat dnd eficien i coeren msurilor de sprijin acordate pn n prezent sectorului economic la nivel local i regional. Obiectivele specifice enunate mai sus sunt msurabile; la sfritul proiectului, se poate spune cu exactitate dac:
a fost creat infrastructura de afaceri propus Centrul de Afaceri; este oferit n cadrul acestei structuri un pachet integrat de servicii pentru

fime. 5. Justificarea propunerii

105

Aceast rubric, mai complex, este de obicei, mprit in urmtoarele seciuni:

Problema/Nevoia creia i se adreseaz proiectul/Descrierea situaiei

actuale;
Soluia pe care o propune proiectul pentru a rezolva aceast problem; Rezultatele preconizate intr-o descriere detaliat; Caracterul inovator al propunerii de fa.

Rolul acestei seciuni este de a convinge evaluatorul proiectului c problema care se dorete a fi soluionat n cadrul acestuia este de interes vital i c organizaia promotoare are capacitatea managerial i tehnic de a implementa proiectul.

Dac problema semnalat este complex, se poate anexa un articol informativ, sau indica anumite link-uri care pot fi consultate, sau se sugereaz alte surse de unde pot fi obinute informaii suplimentare. Redactarea acestei rubrici trebuie ghidat de scopul de a-l educa pe evaluator, de a-l informa punndu-i la dispoziie ct mai multe date, fapte, statistici pentru a convinge finanatorul c problema este ntradevr presant.

Pentru a oferi greutate i soliditate propunerii, se insereaz rspunsul la urmtoarele ntrebri: Cu cine s-a discutat? / Ce cercetare s-a realizat n acest sens? / Cum a fost realizat documentarea?

Se descrie situaia n termeni ct mai exaci cu putin. Se face apel la statistici, cercetri, sondaje, studii de pia, date din recensmntul populaiei, declaraii ale experilor. Dac nu exist astfel de studii, statistici, care s ofere o fotografie exact a problemei, este bine s se precizeze acest lucru i s se propun ca prim activitate tocmai
106

realizarea lor. Anunarea unei astfel de iniiative reflect preocuparea real pentru soluionarea problemei identificate. Se realizeaz analiza problemelor innd cont de publicul vizat i de problemele regiunii n care se deruleaz proiectul. Pentru a convinge evaluatorul c propunerea este ntemeiat, se scoate n eviden faptul c pentru remedierea problemei identificate se impune o abordare pe termen lung, c soluiile pe termen scurt au efect neglijabil. Se explic de ce proiectul dumneavoastr reprezint o soluie pe termen lung. Dac s-au formulat obiectivele specifice n mod corect, descrierea grupurilor int, a relevanei proiectului pentru grupurile int ar trebui s fie extrem de simpl. Beneficiarii direci/grupul int precis identificat; precis identificat nseamn c trebuie oferite informaii despre: - localizarea geografic; - volumul numeric; - structura demografic (grupe de vrst, categorii sociale, nivel de pregtire).

Tinand cont de aceste considerente, in studiul de caz ipotetic prezentat, grupul tinta este reprezentat de:
agenii economici (IMM-uri) din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est; populaia municipiului Galai ce se pot angaja n cadrul firmelor asistate

n cadrul Centrului de Afaceri;

firmele care au ca obiect de activitate execuia de lucrri de construcii.

Astfel, identificm, pe termen scurt, ca beneficiari direci persoanele angajate permanent ca personal specializat n oferire de servicii de asisten
107

IMM-urilor sau de ntreinere i exploatare al investiiei nou create, personalul angajat al firmei care va executa lucrrile de investiii prevzut n proiect, firmele care au locaie n Centrul de Afaceri i care vor beneficia de pachetul integrat de servicii i dup finalizarea proiectului, entitatea ce va administra Centrul de Afaceri, firmele care vor participa n calitate de expozant sau n calitate de vizitator la manifestrile expoziionale organizate n cadrul Centrului de Afaceri Galai, instituiile/firmele organizatoare de manifestri expoziionale, autoritile publice. Beneficiari indireci ai proiectului sunt: aparatul propriu al autoritatilor care lanseaza proiectul, care vor avea posibilitatea de a nva din experiena omologilor lor i de a deprinde metode i instrumente noi de lucru prin experiena colegilor lor implicai ca beneficiari n mod direct n derularea proiectului; agenii economici i instituiile care vor furniza bunuri i servicii pentru proiect; agenii economici ce vor furniza bunuri i servicii; furnizorii de utiliti publice. Proiectul urmrete s rspund nevoilor principale ale grupului int, dup cum au fost ele identificate. Demonstrarea caracterului inovator al propunerii se realizeaz evideniind faptul c ideea de proiect este nou pentru publicul int avut n vedere sau ca factor de noutate. 6. Planul de lucru/Activitile La aceast rubric, se explica modul n care organizaia promotoare, prin proiectul propus i planific s rezolve problema identificat. Planul de proiectul, n cazul n care este aprobat, extinde i mbuntete iniiative anterioare. Deci,in ambele cazuri trebuie sa existe un

108

lucru nu reprezint o simpl niruire a activitilor. Acesta trebuie s includ detalii cu privire la: - succesiunea activitilor, datele de nceput i de sfrit ale activitilor i relaiile de interdependen dintre ele; - timpul alocat fiecarei activitati; - resursele necesare pentru derularea activitilor; - locul de desfurare; - persoana din cadrul echipei de proiect care rspunde de fiecare activitate. De cele mai multe ori, proiectele se descompun ierarhic, cu scopul de a avea o imagine mai clar cu privire la activitile care l compun. Una dintre cele mai utilizate metode de descompunere ierarhic este descompunerea n funcie de activiti. Aceasta implic descompunerea proiectului n activiti din ce n ce mai simple, cu scopul de a furniza o schem comun pentru definirea relaiilor de intercondiionare, atribuirea responsabilitilor si controlul i monitorizarea proiectului. Chiar dac nu este solicitat n mod expres acest lucru, planul de lucru trebuie transpus ntr-o modalitate care vizualizeaz relaiile de interdependen dintre activiti, datele de nceput i de sfrit. n absena unei astfel de abordri, planul de lucru este aproape imposibil de citit i de urmrit. Datele de nceput i de sfrit nu pot fi ntotdeauna precizate cu exactitate, sub forma 1 februarie 2009 1 martie 2009. n acest caz, datele sunt prezentate sub forma: luna 1 (dac este vorba despre o activitate care se deruleaz pe parcursul primei luni a proiectului), sau luna 1 luna 3 (dac este vorba despre o activitate care se deruleaz ntre prima i a treia lun din
109

proiect). Dac proiectul se deruleaz pe mai muli ani, se precizeaz c este vorba despre luna 1 din anul 1 (sau 2, etc).Realizarea acestei scheme sinoptice se materializeaza prin costructia diagramei Gantt cunoscuta si sub denumirea de Graficul activitati-timp-responsabili. In cele ce urmeaza este ilustrat un astfel de grafic sau diagrama Gantt

Plan de aciune:

Activitile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5

Activitatea A Activitatea B Activitatea C Activitatea 1

110

Activitatea 2 Activitatea 3 Activitatea 4 Subactivitatea 4.1 Subactivitatea 4.2

Activitile trebuie s aib o nlnuire logic i, evident, s reflecte obiectivele generale i specifice, s constituie modalitatea prin care acestea sunt atinse. In cazul Proiectului Centru de Afaceri in orasul X, logica si denumirea activitatilor este urmatoarea: Activitati desfasurate inaintea deschiderii finantarii Activitatea A: Organizarea i realizarea licitaiei privind atribuirea realizrii documentaiei de proiectare (Design Brief,) Activitatea B: Realizarea lucrrilor de proiectare contractate Activitatea C: Organizarea licitaiei privind atribuirea execuiei lucrrilor de investiii Activitati desfasurate dupa dechiderea finantarii Activitatea 1: Lansarea oficial a proiectului Activitatea 2: ntrunirea Grupului Operativ de Lucru Activitatea 3: Mediatizarea proiectului

111

Activitatea 4:Execuia obiectivului de investiii conform situaiei proiectate: Cldire Centru de Afaceri Activitatea 5: Recepia lucrrii la finalizarea execuiei acesteia Activitatea 6: Managementul tehnic i financiar al proiectului Activitatea 7: Deschiderea oficial a Centrului de Afaceri Galai 7. Rezultatele preconizate descriere detaliat Desi rezultatele au fost evidentiate anterior, dupa descrierea activitatilor acestea se reiau ,se enumera, se aloca activitatilor si se dezvolta din punct de vedere al continutului cat si al indicatorilor cuantificabili alocati fiecaruia. 9.7. ntocmirea bugetului proiectului A. Tipuri de cheltuieli Costurile corespunztoare unui proiect sunt, de obicei, de trei tipuri: 1a) Costuri de personal; 2b) Costuri directe;
3c) Costuri administrative.

a) Costurile de personal reprezint cheltuielile pentru toate persoanele implicate n proiect (direct sau indirect), fie c este vorba despre angajai ai organizaiei promotoare, sau colaboratori externi. n momentul n care sunt expuse aceste cheltuieli, se ofer informaii cu privire la modalitatea de calcul. De exemplu, dac n proiect particip un specialist n resurse umane, care are un salariu curent de 400 /lun, lucreaz n proiect din octombrie
112

pn n mai timp de 4 ore/zi, atunci modalitatea de calcul este: 400 x 50% x 8 luni = 1600 . Pentru proiectele cu finanare european sunt luate n calcul i plata impozitelor. . b) Costuri directe reprezint cheltuieli dar nu de personal care nu s-ar face dac nu s-ar derula proiectul:
cheltuieli de deplasare; cheltuieli pentru tiprituri; chirii ale unor spaii dedicate exclusiv proiectului; achiziii de echipamente.

c) Costurile indirecte (costurile administrative) se refer la acele cheltuieli care nu s-ar face indiferent dac proiectul se deruleaz sau nu. De exemplu, chiria pe care o pltii pentru un birou n care pot lucra 4 angajai este de 500 /lun. Dac proiectul este aprobat, n acel birou va lucra i managerul de proiect. Prin urmare, 1/4 din chiria pe lun poate fi trecut pe proiect, acelai lucru poate fi fcut i pentru cheltuielile de ntreinere (proporional). .

Cap.10 Implementarea proiectelor de cercetare stiintifica 10.1. Metode de implementare a proiectului.

113

Implementarea unui proiect aprobat reprezinta cea de a doua mare etapa de dezvoltare a acestuia dupa elaborare. De aceea in analiza Ciclului de proiect i se da o mare importanta. Din faza de elaborare echipa trebuie sa proiecteze cat se poate de corect si veridic, pasii ce trebuie urmati pentru a se ajunge de la faza de document la faza in care ceeace s-a proiectat este realizat si functioneaza. Trecerea este materializata de activitatile proiectului. Pentru fiecare dintre activitile incluse n proiect vor fi alese metode de implementare care s asigure att ndeplinirea obiectivelor propuse, ct i un impact ct mai mare al acestora la nivelul comunitii locale i regionale. In acest capitol al proiectului se descriu clar ,concis si documentat, metodele de punere in practica si de finalizare la parametrii proiectati, a fiecarei activitati.Aceasta se face din doua motive: pentru a convinge finantatorul de experienta noastra in elaborare de proiecte dar si de competenta de a dezvolta actiuni de realizare a ceeace am proiectat, cat si pentru ca in etapa de implementare sa ne fie foarte clar ce trebuie sa facem in fiecare moment pentru a atinge obiectivele. Alegerea adecvat a metodologiei de implementare va fi demonstrat in final de ncheierea procesului verbal de recepie definitiv, unde se va dovedi faptul c parametrii proiectai i realizai sunt respectai. 10.2. Echipa propus pentru administrarea proiectului Proiectul este o ntreprindere care isi desfasoara activitatea pe un termen limitat pentru indeplinirea unor obiective precise atat prin continut cat si prin termene de executie. In consecinta pentru implementarea proiectului se dimensioneaza o echipa corespunzatoare atat ca numar cat si din punct de vedere al competentelor tehnice si mangeriale. Echipa trebuie
114

sa cuprinda persoanele cele mai potrivite pentru functiile care deriva din activitati, cu precizarea ca din aceasta nu trebuie sa lipseasca anumite functii cum ar fi managerul de proiect si inlocuitorul acestuia, responsabilul financiar, consilierul juridic, expertii pe diferite domenii integrate in proiect. 10.3. Recomandri privind implementarea n cazul n care Ghidul solicitantului cuprinde precizri cu privire la sumele maxime admise pentru diverse categorii de cheltuieli (procentaje din buget pentru echipamente, pentru diurn, pentru cheltuieli de personal), se recomand respectarea acestor plafoane;
Se evit supradimensionarea cheltuielilor peste strictul necesar. n afar

de cheltuielile strict necesare, finanatorii nu sunt dispui s finaneze dect cheltuielile derivate sau legate de funcionarea programului n ansamblu cheltuieli de promovare, de evaluare periodic a stadiului implementrii, de redactare a rapoartelor;
Asigurarea cofinanarea (contribuia local), prin anexarea de documente

ce dovedesc c organizaia promotoare i instituiile partenere dispun de bunurile materiale, personalul i resursele financiare propuse;
n calculul cofinanarii este recomandat s se studieze cerinele

finanatorului referitoare la ponderea contribuiei proprii, dac este vorba despre un procent din suma maxim care poate fi solicitat sau dac este vorba despre un procent din bugetul total al proiectului.

Este posibil ca proiectul s nceap nainte ca suma oferit de finanator

s soseasc n contul organizaiei promotoare. Contribuia proprie a

115

solicitantului trebuie s poat acoperi cheltuielile de funcionare ale proiectului n aceast perioad.
Se va ine cont de faptul c suma oferit de finanator poate s soseasc

n trane. Contribuia proprie a solicitantului trebuie i ea astfel ealonat astfel nct s susin funcionarea proiectului ntre tranele respective. n unele situaii, acordarea tranelor depinde de ntocmirea i naintarea rapoartelor intermediare, precum i de coninutul acestora (adic de stadiul proiectului). n acest context, se va acorda atenie att derulrii propriu-zise (pentru a avea ce raporta), ct i formatului n care trebuie fcute raportrile i termenului pn la care pot fi depuse.
Se va lua n calcul faptul c ntregul proces de evaluare a proiectelor

participante la licitaie, de ncheiere a contractelor, de ncepere efectiv a finanrii prin acordarea sumei solicitate dureaz cteva luni. Acest interval poate influena unele categorii de cheltuieli. De asemenea, estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie s in seama de modificarea conjuncturii economice care poate interveni n aceast perioad.
Se va ine cont de faptul c, uneori, documentele proiectului amintesc

obligativitatea de a achiziiona pentru proiect echipamente ce vor trebui s respecte regula de origine impus de finanator. Dac exist o astfel de prevedere, bugetul se va proiecta pornind de la costurile existente la produsele ce respecta aceste reguli, care nu sunt ntotdeauna cele mai mici de pe pia.

116

Metodologia cercetarii stiintifice Bibliografie 1. Andrei, Petre, Sociologie general , Ediia a III-a, Editura Polirom, Iai, 1997. 2. Andronescu, erban C., Tehnica scrierii academice, Bucureti: Ed. Fundaia Romnia de Mine, 1997 3. Berciu-Drghicescu Adina, Arhivistica i documentaristic, Note de curs, 2008 4. Butoi, T, I.T. Butoi, Tratat universitar de psihologie judiciara-Teorie si practica, Bucureti: Ed. Phabos, 2003
117

5. Chelcea, S, Metadologia cercetarii sociologice, Bucureti: Ed. Economic, 2001 6. Chelcea, Septimiu; Mrginean, Ioan; Cauc, Ion: Cercetarea sociologic. Metode i tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998 7. D.Ciucur, Ghe.Rboac, Metodologia cercetrii tiinifice i economice, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1998; 8. J. Coleman, Foundations of Social Theory, The Belknap Press, 1990. 9. N.N. Constantinescu Introducere n metodologia cercetrii tiinifice economice, ASE (lito), Bucureti, 2002. 10. Constantinesco, Leoritin Jean, Tratat de drept comparat.Metoda comparativa, Bucureti: Ed. All Educational, II, 1998 11. Durkheim, Emile: Regulile metodei sociologice, Polirom, Iai 2001 12. Eco Umberto, Cum se face o tez de licen, Editura Polirom Bucureti 2006; 13. J. Elster, Explaining technical change: a Case Study in the Philosophy of Science, Cambridge University Press, 1983. 14. Mrginean, Ioan: Proiectarea cercetrii sociologice, Ed. Polirom, Iai, 2000 i 2002 15. Mihu A. - Laboratorul de sociologie, n Metode i tehnici ale sociologiei, Bucureti, Ed.Didactic i Pedagogic, 1970. 16. Popescu, Sofia, Iliescu Drago, Probleme actuale ale metodologiei juridice, Bucureti: Ed. tiinific i Enciclopedic,1979 17. Popescu, Constantin, Metodologia cercetrii tiinifice economice , Editura ASE, Bucureti, 2006 18. Stefan Prutianu, Polirom, 2001 Vol. 1 Manual Tehnici de documentare si redactare

118

19. Rboac, Gh., D., Ciucur, Metodologia cercetarii stiintifice economice, Bucureti: Ed. Fundaiei Romnia de Mine, 2004 20. A. Repanovici Managementul informaiei i comunicrii n cercetarea tiinific, Universitatea Transilvania din Braov, coala doctoral, www.unitbv.ro 21. Repanovici Angela Tehnici de documentare si comunicare Editura Universitatii Al.I. Cuza, 2002 22. Rdulescu, St. Mihaela, Metodologia cercetrii tiinifice , Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007 23. Stoica D.,Curs de metode bibliografice de cercetare, Editura Universitatii Al.I. Cuza, 2000 24. Tnsescu, I., C. Tnsescu, G. Tnsescu, Criminologie, Bucureti: Ed. All Beck, 2003 25. Vlsceanu, L., Metodologia cercetarii sociologice.Metode si practici., Bucureti: Ed. tiinific i Enciclopedic, 1986 26. Vlsceanu, Metodologia cercetrii sociologice. Orientri i probleme, Editura tiinific iEnciclopedic, Bucureti, 1982 27. Vlsceanu, Lazr, Metodologia cercetrii sociologice, Editura Economic, Bucureti, 2000. 28.Dumitru Zait - Elemente de metodologia cercetrii,Editura Universittii Al.I.Cuza ,ISBAN 978-973-1746-29-6 ,Iasi,2006

119

120