Sunteți pe pagina 1din 145

Anca Sandu Tomaevschi

(fV"'
7
Elemente de arhitectura
Curs universitar
UNIVERSITATEA
DE CONSTRUCTII Bl.!CURE$TI
CIBLIOTECA i
Nr. 1
1
7818
Inv. - -
-2002-
Lucrarea se adreseaza cu precadere studen1ilor de la
Universitatea Tehnica de Construc1ii Bucure9ti
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
,
Anca Sandu Tomasevschi
,
Elemente de arhitectura - curs universitar
146 pg.; 21 em
ISBN 973-0-02830-3
Tiparit la ECAS Trade S. R. L.
$05. Mihai Bravu 108
Tel.: 252.75.18; Fax: 252.75.19
Cuprins
Importanta arhitecturii ca act interdisciplinar, 3
Teoria arhitecturii in evolutie, 5
Functiunea, 8; Tehnica, 9; Estetica, 11
Cele mai vechi spatii structuri arhitecturale, 15
Constructii mesopotamiene, 19
Structuri semnificatiile lor in Egiptul Antic, 24
Arhitectura pe relief. Creta, 30
Elemente de arhitectura in Grecia Antica, 33
Fortificatii cupole miceniene, 33
Epoca civilizatiei antice 34
Tehnici, materiale spatiul interiorin Roma Antica, 43
Mari in arhitectura 54
Structuri masive din schelet in Evul Mediu occidental, 60
Statica romanica, 61
Dinamica gotica, 66
Arhitectura romaneasca in Evul Mediu, 71
Ordinea construita in 76
Quatrocento, 76
Cinquecento,83
Un pe apa, 89
Epoca marilor sisteme. Arhitectura baroca, 92
"Arhitectura inginerilor" opozitia, 101
Cautari traditionaliste, 101
Epoca noilor programe tehnologii, 104
inceputul Arhitecturii Modeme, 107
Noi orientari in Europa, 107
Traiectoria americana, 110
Stilullntemational- Funqiune tehnica, 112
Expansiunea Modernismului in Europa anilor '30, 123
Romania vremurilor 1840-1940, 124
Forme concepte contemporane, 132
Arhitectura dupa 1950, 132
Arhitectura in Romania dupa razboi, 140
Bibliografie, 144
Imllortanta arhitecturii ca act interdisciplinar
Locul Arhitecturii in calitatea vietii
Acum, in Romania, se formeaza societatea in care vor trai generatiile viitoare.
Din pacate, intreaga societate romaneasca, deci cei implicati in crearea mediului construit, nu au
avut acces pana de curand la informatii, fundamentale experiente, de care cetatenii
societatilor dezvoltate beneficiaza in mod curent. In ultimele cinci decenii, tari1e libere au evoluat, in
timp ce fara vina lor, nici nu au de schimbarile de conceptie uneori nici
nu Ie mai pot asimila. Iar societatea, in ansamblu, este ignoranta in problemele arhitecturii da
seama cat de mult sufera astfel calitatea vietii noastre.In plus, cum se intampla in general in cazu}
ignorantei, ea refuza sa fie admisa chiar de catre oamenii de decizie.
Aceasta situatie va fi remediata, iar una din primele solutii este aceea a educarii tinerilor, cei care
VOl' avea responsabilitatea viitorului nostru mediu de viata.
CALJT A TEA VIETH oamenilor este 0 chestiune de imensa importanta, care pana acum
ditiva ani era invocata demagogic, fiind de [apt total ignorata. Datorita insa conditiilor in care au trait
ultimele trei generatii, multi oameni nici nu ce presupune "calitatea vietii" intr-o localitate.
Unele caracteristici ale calitatii vietii sunt:jiecare om trebuie sa aiba 0 locuinta; accesulla
locul activitatii cotidiene trebuie sajiefacil; toate dotarile publice trebuie sajie accesibile in
deplina siguranJa, ziua noaptea; # 10calitaJile rurale sa of ere condiJii de confort/izic la nivelul
civilizaJiei genera Ie; mediul construit trebuie sa/ie de caUtate; cetaJenii sa bene/icieze de un/i-u-
mos mediu natural extraurban, accesibil; poluarea de trajic # industriala sa fie limitata etc.
CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT este 0 componenta esentiala a calitatii vietii. Din
mediul construit fac parte construcJiile 5patiile neconstruite, spatiile publice cele private etc.
lata unele conditii ale mediului construit de calitate: calitatea locuirii sa nu coboare nidodata sub
minimum acceptabil; calitatea spaJiilorpub/ice sa/ie la cote inalte, prin realizarea continuitaJii
pietonale, a relatiei contro/ate intre spatiul public cel privat, a un or imagini urbane diversificate,
cu caracter lizibil, locuri personalizate; mobilier urban actual,' obiecte de arhitectura
de caUtate, ind([erent de dimensiuni amplasament; calitatea detaliului - eleganJa la scara mica;
limitarea industrializarii, pentru evitarea monotoniei a saraciei expresive; limitarea activitaJii de
construire a noi cladiri pe spaJWe ramase libere; reamenajarea mediului deja construit; prezervarea
reintroducerea, pe edt posibil, a structurii ora)mlui tradiJional european, cu Jesut urban omogen
monumente individualizate; prezervarea centrelor istorice refuncJionalizarea lor; structurarea
policentrica a mari; relaJionarea coerenta a centrului cu suburbiile,' per([erii la cotele
demnitiiJii umane; descurajarea trajicului cu automobilul deplasarea sa, pe cat posibil, in
extraurban ,'Ii subteran; sporirea numarului de spaJit pietonale semipietonale; dezvoltarea ,'Ii
controlul turismului; rolul crescut al arhitecJilor, designeri/or in stabilirea strategiilor;
urmarirea dezvoltarii dura bite; rolul crescut af criticii.
CALITATEA ARlllTECTURII.Arhitectura este esenta mediului construit. Ea este
denumita Arta Amenqjarii SpaJiului. Mentionez ca prinspafiu intelegem orice "cuprins" pe care 11
experimentilm, acoperit sau descopelit, incepand cu camera de locuit, cladiri ansamblmi publice,
domenii urbane teritOliale cum sunt cartierul, piata, strada, localitatea, regiunea etc.
construcfii. Arhitectura, caarta a amenajarii spaJiului, nu trebuie confundata cu
simpla activitate de desenare a unorproiecte, dupa cerinte sociale, specifice nonne de
proiectare. Rezultatul ar fi 0 simpla construcJie, care nu merita numele de arhitectura. Arhitectura este
produsul unei activitati de conceptie, este IDEE, incarcata de semnificatii apoi materializata in
obiecte spatii arhitecturale. Este creafie artistica, in care determinanfi utilitari jizici obiectivi,
impreuna cu nevoi spirituale ale comunitaJit sunt solutionate prin personalitatea originalii a
arhitectului.
3
Obiect de Arhitectura este orice produs proiectat realizat ca interventie asupra med'
de Este 0 structura alcatuita din elemente de arhitectura relatii dintre acestea, organizate .
acord cu 0 idee arhitecturala. Orice obiect de arhitectura este toto data element de arhitectura ill
cadrul unui alt obiect de arhitectura care-l cuprinde. Spa/iile exterioare sunt alcatuite din elemen;<
arhitectura cum sunt cladiri mobilier urban, poduri, baraje, alte structuri tehnice intra sau
extraurbane, amplasate intr-o atenta relatie cu mediul construit natural. Se poate amenaja
spatiul urban Tara a-I suplimenta cu noi constructii. Spapile interioare cuprind elemente de
arhitectura cum sunt peretii, ferestrele, mobilierul, lumina, piese de design. Obiect de arhitectura
materializarea unor proiecte de urbanism, peisagistica amenajare teritoriala.
Arhitectura de calitate presupune: valoare estetica culturalii; calita/i jizice controlate:
adecvarea tehnicii a materialelor; adecvare sociala; durabilitate; adecvare ecologica;jlexi-
bilitate functionalii; integrare in mediul cultural; confort psihic # influenta comportamentala et
Calitatea esentiala a arhitecturii ramfme vechiul acord dintre utilitate, tehnica
Societatea raportata la arhitectura
Din punct de vedere al rap01iului fata de arhitectura, societatea se compune din:
Public, adicil utilizatori, observatori contemplatori ai arhitecturii, in functie de ipostaza .
care se afla. Ipostazele il fac pe om sa fie mai mult sau mai putin receptiv la arhitectura. Nivelu.
educatie cultura permit un discernamant 0 judecata complexa, comparativ cu aprecierile
simpliste ale ignorantului.
Autorii interventiilor, care sunt: I. (arhitecti, ingineri, sociologi .. ..
integrali in colective interdisciplinare de proiectare, cercetare executie; 2.forurile de avizare}
decizie (politicieni, banci, ministere ... ) 3. investitorii (promotorii, capitalul privat de stat).
Dupa cum arhitectii sunt obligati sa tina cont de criteriile pragmatice ale inginerilor
"tehnici" angrenati in actul arhitectural trebuie sa fie pregatiti sa
inteleaga sa respecte criteriile arhitectilor, care sunt mai putin explicite, dar a caror ignorare an;"
in timp efecte profund negative. Faptul ca nivelul de informare culturala al illl0ra dintre
al factorilor de decizie - politicieni functionari pUblici - nu adesea nivelul comuo.
are drept rezultat calitatea discutabila pana la dezastruoasa a multor interventii.
Realitatea dura. Una dintre problemele contemporane de mare imp01ianta 0 constituie
interventiile asupra mediului construit guvernate exclusiv de catre mecanismele economiei de
piata. Absolutizarea criteriilor precum eficienta economica sau concurentia1itatea, pC':
degrada mediul construit. Raportul mare intre pretu1 investitiei beneficiu, standardizarile
optimizarile tehnice pot dauna calitatii estetice, diversitatii valorilor culturale ale comunitatii.
Condi/iile sensibile. Binele comun al cetatenilor este legat de un cadru construit de calitate.
structurat pe principii cum sunt durabilitatea, adecvarea, pliicerea estetica. Trebuie sa se tina co-'
de nevoia comunitatii de continuitate istorica, asigurata de patrimoniul construit existent, dar d;::
aspiratia de emancipare, prin racordarea la valorile universale. Pe de alta parte, lumea afacerilor
este foarte puternica va trebui reglementata de coduri noi de etica in afaceri.
Critica este cel mai eficient instrument prin care se echilibreaza "realitatea dura" cu
"conditiile sensibile". Din ea fac parte atat (critici de arhitectura, sociologi, istorici de
mia ... ), cat reprezentanti credibili ai publicului grupuri de initiativa, asociatii de
locatari ... ). Critica joaca illl rol de participant activ la alcatuirea mediului nostl-u de viara.
RoluI arhitectilor, designerilor este esential in alcatuirea acestui mediu de
viatil. In primul rand, ei sunt cei care concep mediul construit, confonTI strategiilor urbane stabilite.
Ei au competenta in proiecilirii, capacitatea de a coordona specialitatile tehnice in fin
de a da produselor de m'hitectw-a valoare estetica culturala. Ei sunt capabili sa acorde criteriile
strict arhitecturale cu cele ale altor specialitati, precum cu cele sociale, politice, culturale estetice
Cu alte cuvinte, sa acorde "realitatea dura" cu "date Ie sensibile". Iar din cadrul
colectivului, cu discemamant in a judeca valoarea arhitectului, vor fi de partea sa.
4
Teoria
arhitecturii
in evolutie
I
Vitruvius, cetatean al
Romei antice, a scris in anul 13
i.Ch. un tratat numit "De
architectura", din care aflam ca
prin arhitectura el intelegea nu aHit realizarea palpabi Ia a unui edificiu, dit mai curand
care il Iaceau pe arhitect apt sa i se incredinteze 0 comanda. Arhitectones (arhitectuI) nu
Iacea parte atunci din colective interdisciplinare, ci el ucenicii lui aveau de rezolvat toate problemele
unei constructii, de la chestiunile practice, de executie, pana la cele de estetica confort psihic. EI
trebuia sa aiM despre: materialele de constructie, despre clima fenomenele naturale,
despre legile fizicii, despre viitorii locuitori ai casei, despre igiena sanatate, economie
rentabilitate, despre matematica proportii, despre istoria locului, despre constructii anterioare cu
functiune etc.
Lui Vitruvius ii apartine cea mai celebra descompunere structurali'i a obiectului de arhitectura
in UTILITAS, FIRMITAS VENUSTAS. EI sustine ca aceste trei componente compun obiectul
arhitectural ca ele sunt strans legate, pentru ca nimeni nu comanda 0 Iucrare decat in masura in
care e utila, pentru ca 0 constructie nu rezista fizic decat daca e rezolvata tehnic, pentru ca numai
indeplinirea acestor doua conditii permite atingerea scopului final: arhitecturafrumoasa. Cu alte
cuvinte,funcJiunea (utilitas) rezistenJa (firmitas) sunt conditii necesare dar nu suficiente pentru a
realiza 0 arhitectura valoroasa. Pentru aceasta trebuie atinsafrumuseJea (venustas).
Conceptul de frumuseJe este insa atat de complex, incat constituie obiectul unei de
natura filozofica: estetica. Pentru noi insa un lucru este cert: tipurile de frumusete s-au schimbat
mereu continua sa se modeleze dupa spiritul gustul epocilor. Atat continutul, cat interpretarea
conceptului defrumuseJe sunt supuse evolutiei, iar frumusetea arhitecturii trebuie permanent sa se
acorde cu nevoile functionale ale societatii cu posibilitatile tehnice ale timpului.
Yom vedea in continuare cum intreaga istorie a teoriei despre arhitectura constituie de fapt un
joc in care, considerandfirmitas 0 conditie indiscutabila, candfrumuseJea, candfuncJiunea au
detinut suprematia, uneori nedreptatindu-se reciproc.
Antichitatea a realizat 0 excelenta armonizare a acestor trei conditii ale arhitecturii bune.
Mai intai, din nevoi spontane ale vietii sociale spirituale, arhitectii greci au construit
edificii exemplare, care contineau inspiratie, chiar geniu. Apoi, carturarii au desprins din aceste
creatii unele principii estetice practice. deci ciriginile in cultura greaca, estetica antica s-a
axat pe vizualitate, pe reguli formale de compozitie, generatoare de efecte optice. Piatra unghiulara a
esteticii formale 0 constituia compoziJia. Conform unei defmitii pe care 0 da Platon, compoziJia este
o creaJie unitara, alcatuita dintr-un element de in teres major, careia ii sunt subordonate in ordine
ierarhica toate celelalte elemente. Toate elementele compoziJiei sunt astfellegate intre ele, incat
orice adaos ori eliminare sa deranjeze ansamblul.
In cazul arhitecturii, elementele de constructie sunt dispuse dupa 0 disciplina intema, ale carei
categorii estetice sunt: armonia, proporJia, ritmul, cadenJa, simetria, dispoziJia, euritmia, echilibrul,
decor, aspectus, effectus, elegantia etc. Astfel, simetria este justa a partilor, cu exactitate
nu intamplator. Euritmia tine cont de felul cum forma ii apare privitorului pretinde arhitectului
corectii, conform bunului sau simt. Cand elementele unei arhitecturi au fost consacrate prin
obiceiuri natura, autoritatea ei se decor. Armonia se obtine prin proporJii etc.
5
Din pacate, cu timpul, aceste categorii estetice principiile de manipulare a lor au devenit
reguli despre care prea mult timp s-a crezut ca daca sunt respectate, frumusetea este garantata. In
realitate, principiile esteticii clasice trebuie cunoscute utilizate ca repere, dar nu aplicate dogmatic.
Evul Mediu. Regulile antice asupra frumosului s-au transmis peste secole, ele avand
autoritate in austerul ev mediu. Nu erau insa aplicate arhitecturii curente, locuintelor altor
constructii laice ci bisericilor catedralelor, asupra carora era concentrata atentia. Ele erat:
gandite conform regulilor numerice, pe care teologii Ie considerau ca fiind dictate de divinitate.
Teoria arhitecturii, controlata de teologi, ca de altfel intreg domeniul intelectual, era in Evul Mediu
dogmatica, nu flexibila ancorata in realitate cum fusesera aprecierile anticilor.
adus contributia la teoria arhitecturii mai cu seama prin tratatullui Leon
Battista Alberti ,,De re aedificatoria ", scris in 1450. Conceptia lui Alberti - 0 dezvoltare a gandirii
antice - a devenit concepti a prin care concinitas (armonia) este conceptul de baza al
frumusetii arhitecturale se refera la repartitia proportionarea partilor intr-un ansamblu. Armonia
este adaptarea partilor intre ele impreuna la intreg, astfel incat nimic nu poate fi adaugat sau
inlaturat rara a deteriora intregul...era actualizarea unui gand vechi, uitat intre timp. Proportiile
armonioase sunt dictate de natura prin legi, ce trebuie descoperite aplicate de om. Astfelfrumosu:
este 0 proprietate obiectiva a lucrurilor, nu 0 reactie subiectiva a omului, se spunea.
Secolul17 - prima disidenta. Polemica Perrault-Blondel a fost prima disputa publica pe
tema frumusetii arhitecturale ca rezultanta a compozitiei dirijata de reguli. Claude Perrault a pus in
discutie ideea ca proportia ar fi 0 proprietate obiectiva a cladirilor, afirmand ca proportiile considera::
frumoase sunt doar 0 chestiune de Proportiile utilizate de greci prom ovate ca modele
nu erau unicele acceptabile, ci doar proportii frumoase cu care ochiul s-a in 1800 de
ani. El sustinea ca, de fapt, exista doua tipuri de frumusete: cea obiectivii, constand in materiale
frumoase executie exemplara frumusetea subiectivii, pe care, dintr-o infinitate de proportii
frumoase posibile, 0 decide arhitectul, in calitatea sa de artist om de bun gust.
Secolul19 - a doua disidenta. Din antichitate pana in secolull9, intreaga teorie a
arhitecturii s-a concentrat pe tema frumusetii ca imagine vizuala, privita ca rezultat compozitional a
unor relatii intre partile formei. In secolull9, in academii se dezbatea chestiunea ordinelor de
arhitectura pana la epuizare, ajungandu-se la prescriptii absurde (care dictau pana ce stil
de coloane sunt permise la noile programe de arhitectura). Cand, datorita presei, dezbaterile despre
arhitectura au cadrul academiilor in discutje au intervenit laicii scriitorii,
inginerii), au reaparut in atentie cele doua categorii anestetice ale arhitecturii, intre timp uitate: utilita.:
S-a celebra discutie despre intaietatea
Secolul19, secolul revolutiei industriale al dezvoltarii capitalismului, a adus mari
transformari sociale politice, mai ales in modul de viata in Arhitectura avea de rezolvat
acum alte probleme, mult mai acute decat chestiunea compozitiei fatadelor. Populatia s-a
dublat, iar cu arhitectura lor traditionala, nu raceau fata noii aglomerari. Tehnica a evoluat,
au aparut alte nevoi sociale, alte programe de arhitectura a aparut deci nevoia unor forme noi de
arhitectura, care sa Ie satisfaca. Nevoile practice au nascut numita "arhitectura a inginerilor" -
constructiile metalice: poduri, gari, hale de fabrici, hale mari pentru comert, structuri "gratuite" ca
Tour Eiffel. Ele aduceau un nOll fel de frumusete, initial greu acceptata ca atare.
A tunci au aparut in tratatele unor teoreticieni teme noi: responsabilitatea arhitectului fata de
societatea modema; raspunsul arhitecturii la nevoile utilitare; adaptarea noilor tehnici materiale
(metalul, apoi betonul armat) la noile dimensiuni obiective ale arhitecturii etc. Cei mai
teoreticieni ai secolului 19 au fost: Eugene Viollet Ie Duc, John Ruskin, Gottfried Semper, William
Morris In esenta, teoriile lor rationaliste afirma: Ceva nepractic nu poate fi frumos. Vechile
forme nu mai sunt practice, deci e nevoie de forme noi, care vor prom ova un all tip de frumusete.
Oamenii fusesera insa cu certitudinile seculare, din a caror destabilizare s-a nascut
deruta intrebarea: Dacii nu maifacem cliidirile dupii reguli modele stilistice din arhitectura
6
izbutita a trecutului, cum stabilimJorma unei cladiri? Care este criteriul? Atunci raspunsul a fost:
Forma arhitecturalaJrumoasa nu mai este 0 valoare autonoma, ci ea trebuie corelata cu un
Jactor mult mai important:Junctiunea. Iar arhitectul american Louis Sullivan a emis ceea ce avea
sa fie postulatul arhitecturii moderne: FormJollowsJunction. Deci ratiunile practice, cele legate de
utilitatea cladirii de folosirea noilor tehnici , sunt cele care trebuie sa-i dicteze forma.
Aceasta atitudine, care ataca teoriile traditionale, calcifiate in academii, despre suprematia
frumusetii, a fundamentat revolutia modernista a arhitecturii, care oricum avea loc spontan. Astfel,
categoria de baza a arhitecturii a devenitJunctiunea, sau cum ar fi spus Vitruvius - utilitas.
Arhitectura Moderna. Mai mult de jumatate din secolul20,functiunea a dictat intr-adevar
Jorma. Si cum functiunile vietii moderne erau peste tot - urmare a nivelului general de
civilizatie - formele arhitecturale au utilizat peste tot un limbaj unitar, aproape unic. Din cauza
acestei universalitati ideologice stili stice, arhitectura moderna s-a numit arhitectura
Junctionalista Stilul International. In spiritul filozofiei functionaliste a unitatii stili stice a fost
creata intre razboaie 0 arhitectura valoroasa, dar care a generat 0 mare cantitate de arhitectura de
mana a doua. Teoriile valabile utile in secolul19, menite sa innoiasca arhitectura s-o adapteze
la viata modema, au avut un rol pozitiv in prima jumatate a secolului 20. Ele au sustinut 0
arhitectura care indeplinit atunci misiunea a nascut un limbaj formal valabil astazi. Apoi
insa, absolutizarea determinantilor utilitari ai arhitecturii a condus la 0 arhitectura secata de
expresivitate, monotona ornniprezenta in forme.
Inca din anii '50, se auzeau din interiorul arhitecturii modeme, din ce in ce mai multe voci
care acuzau teoria modemista de dogmatism cereau rastumarea dictaturii functionalismului, in
teorie practica. ImportantaJunctiunii ramanea actual a, pe cat era atunci cand Vitruvius a
inclus-o in triada sa, doar suprematia sa absoluta se cerea relativizata, caci restrictiona evolutia
formei. Teoriile moderniste nu pierdut, in esenta, valabilitatea, dar se cereau nuantate.
Teoriile contemporane. Dupa razboi, teoria arhitecturii a fost atrasa de sistemele teoretico-
critice europene: structuralismul, fenomenologia, postmodernismul, poststructuralismul,
conceptualismul, postconceptualismul. Pe de alta parte, arhitectura stereotipa urata a
modernismului tarziu, a blocurilor bulevardelor poluate, a cartierelor dormitor, a spatiilor publice
necontrolate a suburbiilor agro-industriale, se cerea inlocuita cu 0 arhitectura reumanizata
diferentiata pe regiuni culturale. Ea se cerea reincarcata cu expresivitate bogatie semantica, deci
cu Jrumusete. A fost deci restaurata pozitia importanta a frumusetii arhitecturale, cu relativa ei
autonomie. Ce-i drept, gustul estetic nu mai poate fi guvernat de formele traditionale, dinaintea
functionalismului, ci continua linia trasata de modernism. Atata doar ca el este diversificat incarcat
cu sernnificatii contemporane. Ca urmare a individualizarii actului arhitectural, asistam azi la 0
explozie de teorii critice asupra arhitecturii, pentru ca 0 unica teorie nu mai poate acoperi pluralitatea
forme lor contemporane ale arhitecturii. Astfel, aproape ca teo ria a devenit critica.
o problema a arhitecturii ramane acum, mai ales in cadrul Uniunii Europene, armonizarea
celor doua componente sociale - cultura civilizatia. Civilizatia este reprezentata de nivelul de
evolutie al societatii in ansamblu, la un moment dat. Nivelul de civilizatie in arhitectura este
reflectat in confort, acces la tehnica etc. Civilizatia este generala. Nivelul ei ar trebui sa fie
la Paris, Falticeni. Cu7tura este patrimoniul de valori comune unei societati (locale
sau al unui individ), ceea ce s-a acumulat in timp, prin evolutie spirituala. Cum societatea din
Provence, cea din cea din Moldova au acumulat valori culturale diferite, arhitectura
lor trebuie sa arate in continuare diferit. Cultura particularizeaza. Arhitectura trebuie sa fie
capabila sa absoarba variatiile civilizatiei (tehnologie, cerinte de confort etc.), dar ca mediu de
viata al unei comunitati, ea trebuie sa se identifice cu ceea ce e valoros in cultura comunitatii, iar
oamenii locului trebuie sa se simta reprezentati prin acea arhitectura.
Pastrand structura stabilita de Vitruviu, yom analiza cele trei componente, considerand,
noi, caJunctiunea tehnica sunt conditii obligatorii pentru atingerea scopului final: Jrumusetea.
7
Functiunea (utilitas)
Conform definitiei, functia unui element al oricarui sistem, este contribulia sa la realizarea
finalitalilor sistemului, rolul sau in cadrul ansamblului. In acest sens se despre funclia
ficatului in organism, funclia directorului in firma, funclia educativa a artei etc. Arhiteclii
utilizeaza ei vocabula in inleles, introdudind insa, de regula, 0 delimitare, prin
restrangerea sa la atributele ce lin de utilitar. Ei inteleg prinJunc/iunea unui obiect sau element
arhitectural mai mult destina/ia sa utilitara, decat alte funclii posibile - de rezistenla, estetice,
sociale ... De exemplu, un perete portant de zidarie nu are doar funclia de a separa doua spalii,
ci pe aceea de a transmite in fundalie sarcinile statice dinamice, apoi de a participa la
crearea ambianlei etc. In limbajul arhitectilor insa, funclie utilitara e de obicei doar prima
sarcina a peretelui: funclie specifica arhitecturala.
Intr-un sens ceva mai larg, noliunea de uti! poate accepta 0 incarcatura mai bogata, pe care
yom incerca sa 0 discemem in continuare. In orice caz, caracteristica cea mai de seama a
Junc/iunii arhitecturale consta in caracterul sau explicit, cunoscut de arhitect $i comanditar de la
inceput, ca obiectiv clar ce trebuie realizat. Factorii care stabilesc functiunea sunt: benejiciarul,
care destinatia obiectului arhitectural pe care il comanda; contextul social-cultural, in
cazul constructiilor pub lice, cand la origine se afla necesitati general sociale (de pilda,
Tulcea are nevoie de 0 cladire de teatru); contextuljizic, caci planurile urbanistice (PUG, PUZ,
PUD) situatia fizica din teritoriu determina amplasamentul in acord cu destinatia obiectului
proiectan/ii de specialitate, care decid functiunile fiecarui spatiu element arhitectural in detaliu.
FUDctiile arhitecturii
A. Functii utili tare. Orice obiect sau element arhitectural trebuie sa acopere nevoi clar
identificate: 0 cladire of era adapost favorizeaza anumite activitati umane, 0 scara asigura
circulatia pe vertical a, un pod asigura trecerea peste un obstacolliniar (vale, rau, cale ferata ... )
Obiectul trebuie sa asigure:
COlltroluljizic. 0 constructie trebuie sa creeze confort fizic, sa raspunda corect la determinanli
ca: aspecte climatice (umiditate, vant, temperatura); statice (zone seismice, sol nesigur, teren in
panta); adecvarea materialelor $i tehnicii,' controlulluminii, acusticii,' protecfia laJoc etc.
Orgallizareajullc/iollalii, care consta in dispunerea dimensionarea spaliilor elementelor
arhitecturale intr-o maniera cat mai convenabila pentru utilizatori. Functiunile interioare ale unei
cladiri - circulatii, sali cu destinatii specifice, incaperi sanitare etc. - sunt concepute incat sa
of ere, dupa caz, accesibilitate izolare sau intimitate, uneori reprezentativitate, alteori
conditii de deconectare etc.). La scara urbana, amplasarea constructiilor se face tinand cont de
nevoi, dar de implicatiile functionarii lor asupra zonei urbane. Un pod, 0 gara, primaria, un
circ ... impun conditii de marime, forma, trafic, accesibilitate.
B. Functii sociale simbolice. Acestea sunt functii de 0 oarecare subtilitate, care,
comandate de beneficiar, sunt in general controlate exclusiv de catre arhitect. Ele se refera la
faptul ca un obiect de arhitectura este gandit pentru anumiti oameni, in conjuncturi specifice
destinatiei obiectului trebuie sa satisfaca nevoi spirituale. Astfel avem:
Mediu psiho-social. Un obiect de arhitectura este gandit sa raspunda conditiei sociale
ipostazelor psihologice ale utilizatorilor sai. Oricum, in primul rand se line seama de 0 conditie
fundamentala a unui spatiu: el poate fi privat, public sau cu regim intermediar.
Simbol cultural au constructiile cu destinalii comemorative sau de semnal, destinalia lor
nefiind una strict utilitara, ci una care se adreseaza memoriei atenliei colective, cu intenlia de a
se constitui in valoare exclusiv spirituala pentru comunitate (mausoleul, Tour Eiffel, Arcul de
Triumf). Aceasta destinalie este considerata funcliune, datorita caracterului ei explicit, de tern a de
proiectare, clar intenlionat de catre beneficiar urmarit de ditre proiectant.
8
f unctiuni ale diverselor obiecte, spatii elemente de arhitectura
Functii ale obiectelor de arhitectura. Funclia principaU'i a oricarui obiect de arhitectura este
:estinalia sa: pod, locuinla unifamiliala, baraj etc. Destinalii ale construcliilor, grupate pe
criteriu comun de funcliune, alcatuiesc programe de arhitecturii: cladiri pentru fnvaJamant,
_onstrucJii rutiere, jluviale, locuinJe colective, locuinJe unifamiliale, locuinJe sociale, cladiri social-
:uiministrative, de comerJ, de sanatate, industria Ie, dotari sportive, culturale, religioase .. .
Functii ale spatiilor arhitecturale. Cladirile conlin spalii interioare specifice destinaliei lor
in cazul unei universitali, acestea sunt salile de curs, laboratoarele, mediateca, biblioteca . .. ),
:irculalii (holuri, coridoare, vestibuluri, scari ... ), birouri administrative (rector, secretariat. .. ),
::palii sanitare (grupuri sanitare, vestiare .. . ), anexe (spalii tehnice, depozite ... ). Curti Ie gradinile
.::unt spalii exterioare, private sau semiprivate, avfmd funclii sau de destindere.
La nivel urban, exista localitali cu funclii prevalente: port, balneare, miniere, evident,
zone de caracterizate printr-o funcliune precumpanitoare: zona rezidenliala de lux, zona
. ancilor, zona comerciala, centrul istoric (unde domina funclia turistica), centrul politic etc.
Functii ale elementelor de constructie: de compartimentare interioara limitare interior-
exterior (pereli, de deschidere (goluri de ferestre, arcade de porticuri); de circulaJie
rerticalii (scari, rampe, elevatoare );finisaje de arhitectura (invelitori, pardoseli, tamplarii,
izolalii . . . ); structurale (fundalii, pereli, ... ) - obiect distinct al urmatorului capitol etc.
Tehnica (firmitas)
Componenta tehnica in solulionarea unui obiect arhitectural cuprinde, din punctul de vedere al
arhitectului, trei aspecte: I. sistemul tehnic; II. materialele de construclie; III. tehnologia. Controlul
asupra aspectului tehnic acordarea componentelor sale duce la nevoia pronunlata de ordine.
I. Sistemul tehnic, adica structura de rezistenla a obiectelor arhitecturale, are cateva funclii
aproape generale: sa ancoreze construclia in sol; sa favorizeze inchiderile verticale, in cazul unei
cladiri; sa acopere structura (inclusiv nivelele construcliei); sa rezolve sarcini constructive specifice,
in cazul structurilor speciale ca poduri, baraje, tuneluri, turnuri, canale fluviale . ..
Din punctul de vedere al arhitectului, exista doua tipuri fundamentale de sisteme constructive:
Sistemele masive sunt acel tip de structura de rezistenla, in care elementele structurii
fndeplinesc concomitent funcJia structurala funcJia arhitecturalii de separare a spaJiilor.
Elementele definitorii ale acestui sistem sunt pereJii portanJi. Ei pot fi monoliJi - cum sunt
perelii din chirpici sau diafragmele din beton armat, ori pot fi din elemente compuse - cum sunt
perelii din caramida, piatra, barne de lemn, paianta etc.
Din cauza ca perelii au rol structural, planurile acestor construclii sunt cam rigide, greu de
articulat spalial incapabile sa permita 0 flexibilitate funclionala. Ele conduc la spalii limitate, iar
golurile au restriclii de marime, pentru ca slabesc rezistenla. In general, sistemele masive apartin
trecutului, in Romania se astazi destul de mult in acest sistem. Varianta noua
este insa imbunatalita prin utilizarea betonului armat, la centuri samburi in zidarie.
pur masive pot fi ele alcatuite din elemente compuse - cum sunt cele de tip
bolta cupolii, iar mai recent monolite - cum este dala groasa. In trecut, acoperirea suprafelelor
mari era 0 problema dificila, pentru ca materialele tradilionale nu rezista la intinderi. De aceea se
utilizau solulii combinate, in care intinderile din erau preluate de grinzi, arce sau ferme.
Descoperirea betonului armat a fost una de mare insemnatate, pentru ca armatura din placa
monolita este capabila sa preia intinderile sa conduca fortele in reazeme.
Prima formula folosita in timpurile arhaice a fost aceea a bolJii cupolei false. Randurile circu-
lare din blocuri de lut sau piatra avansau progresiv catre centrul cercului (din plan), pana cand volumul
se inchidea. (pg. 10, 16 33) Descoperirea, de catre etrusci, a arcului cu bollari radiali a fost una crucial a,
9
pentru di a prilejuit dezvoltarea, de ditre romani, a acoperirii cu bolti cupole cu boltari radiali.
_-\cest sistem de acoperire eviri"i intinderile rezista bine la compresiune. Astfel, romanii au putut
rea spatii interioare ample. MariIe realizari constructive ale romanilor se datoreaza, in plus,
Dui excelent material pe care tot ei I-au creat: betonul roman. (pag. 44, 50)
Sisteme din schelet. Spre deosebire de cele masive, aceste structuri se definesc prin aceea
cii elementele cu func/ie structuralii sunt diferite de cele cu rol de separare a spa/iilor. Pentru
arhitecti, independenta peretilor de sistemul structural- asigurat prin schelet - a insemnat un imens
ayantaj , pentru ca a permis mari libertati spatiale, functionale volumetrice. Facand parte din
- j tern, golurile pot fi tot atat de mari cat limita interioara a elementelor structurale liniare.
Arhetipul structurii in cadre este modulul trilitic (pag. 17 33), utilizat de-a lungul vremii in
piatra, lemn apoi beton armat. Exceptand bazilica tavanuita (0 solutie inca ambigua), prime Ie
mari constructii care au utilizat sistemul din schelet au fost catedralele gotice, prin introducerea
nervurilor ogivale la bolti. Datorita lor, coaja boltita dintre nervuri a devenit 0 simpla membrana
nestructurala. Astfel reduse, eforturile din bolta preluate de ogive se descarcau pe de 0 parte in
la/pi, pe de alta in contrafor/ii exteriori, eliberand astfel peretii de impingerile boltii permitand
inaltimi goluri mari (pag. 65 69). Unnatorul salt tehhic pe linia structurilor din schelet a avut loc
abia in secolul19, cu osatura metalica a constructiilor (pag. 105, 106). In fine, structurile
pe cadre din beton arm at au prilejuit entuziasmul arhitectilor care, cu ajutorullor au
putut crea limbajul arhitecturii modeme: peretele cortina, spa/iulfluid (cu compartimentari din
pal70uri amovibile), construc/ia pe pilo/i cu parterulliber, benzile orizontale deferestre,
Raumplanul. (pag. 114- 11 8)
II. Materialele de constructie pot fi grupate in: 1) cele din care este a1catuita structura de
rezistenta, 2) cele ale altor elemente de construqie - pereti neportanti, scari, celule spatiale ... 3)
finisajele. Alegerea elaborata a tuturor acestora, in acord cu Ideea proiectului, da masura calita!ii
arhitectului. In funqie caz, de posibilitati, dar de "filozofia" autorului , pot fi utilizate materiale
locale, tradi!ionale materiale noi. Reabilitarile construc!iilor vechi , de pi Ida, permit
combinatii interesante de texturi "naturale" accente artificiale ale materialelor noi.
III. Tehnologia folosita poate fi un mijloc de a exprima cultura locala poate
reprezenta nivelul de performanta al epocii. Curentul contemporan high tech, de exemplu, are ca
program ideologic obtinerea expresivita!ii prin exacerbarea aspectului tehnologic, aflat intr-o curs a
zi lnica de a propriului record de ieri.
1, 2. Bolta falsa (en eneorbellement) la
mormcmtul lui Atreu din Mieene
3. Areul eu bolJari radiali, invenJie tarzie a
civilizaJiei etrusee.
Estetica (venustas)
Frumusetea este categoria fundamentala a esteticii, iar arhitectura, ca arta a amenajarii
spatiului, cade ea adesea sub incidenta studiului esteticii arhitecturale. Din ratiuni de cercetare
didactice, frumusetea arhitecturii va fi descompusa in cadrul acestui studiu - ca orice categorie
de natura filozofica - in doua componente: A. expresia B. confinutul sau. Vom afirma ca:
expresiafrumusefii 0 constituieforma obiectului arhitectural, pe dind
confinutul frumusefii este alcatuit din semnificafiile formei - adica problematica intelectuala
trairile senzoriale de natura sa creeze receptorilor arhitecturii stari emotionale de ordin superior.
A. Forma obiectului arhitectural
Forma - purtatoare a frumusetii - este partea materiala a obiectului arhitectural, cum a
fost el prezentat pana acum, ca 0 structura compusa. Din ansamblul triadic functie-tehnica-forma,
ultima este componenta cel mai de separat, este favorita creatorilor a comentatorilor, este
locul unde se exprima arhitectul dupa ce a inteles tema unde se masoara rezultatul muncii lui.
Cercetata analitic, forma se prezinta ea ca 0 structura, alcatuita din elemente multiple relatii.
I. Elementele formei
Elemente de MASA sunt corpuri tridimensionale independente, care pot fi masurate topometric.
La scara unui elemente de masa sunt c1adirile. In cadrul c1adirilor, elemente de
masa sunt stalpii. Din felul in care manipuleaza arhitectii elementele de masa, rezulta caracterul
diferit al obiectelor arhitecturale. Se de exemplu, ca 0 geometrie simpla individualizeaza
obiectul, ca fn$iruirile repetifiile sugereaza continuitatea, simetria concentreaza compozitia etc.
Silueta este 0 subdiviziune a masei, care conturul obiectului proiectat pe un fundal.
Ea se decupeaza sau se integreaza, inteapa cerul, sau e greoaie, dinamica, gratioasa etc.
Gestalt este un concept asociat obiectului arhitectural judecat izolat, independent de contextul
sau. El se refera la faptul ca noi percepem de obicei obiectul ca pe un intreg, lara a in
prima instanta elementele sale componente, ci doar sinteza lor, producatoare a unei impresii .
SPATIUL este elementul fundamental al arhitecturii. Omul percepe spatiu1, exista aCfio-
neaza in spatiu, 11 gande$te, il creeaza 0 identitate in raport cu spatiul. lata 0
minimala catalogare a spatiilor, in functie de ipostazele omului in spatiu:
spafiul geometric, adica un volum masurabil in sistem metric, toto data mijlocul fizic prin
care arhitectul intentiile
spafiul existenfial, adica cel al relatiei dintre om mediul sau; acesta este un concept psiho-
logic, subiectiv, exprimand 0 optiune de raportare a omului la un anumit univers existential. Ne
putem referi astfella spatiul balcanic, spatiul montan, spatiul ex-comunist, spatiul medievaL ..
spafiul arhitectural, care este totodata spatiu geometric spatiu existential, pentru ca
arhitectul concepe 0 structura geometrica, avand insa permanent in minte existenta oamenilor in
locul creat de el. Este deci concretizarea fizica, prin mijloacele proiectarii, a unui spatiu existential.
o c1asificare simpla a spatiilor arhitecturale este cea referitoare la relatia inchis-deschis:
spafiul exterior este in general definit de elemente de masa (un un campus, 0 incinta),
spafiul interior este definit de suprafete (0 incapere)
spafiul de tranzit fntre interior $i exterior, un spatiu acoperit, dar deschis in plan vertical.
Orice spatiu arhitectural este structurat intr-un anumit fel, altrninteri ar dornni haosul vizual.
o maniera de organizare este cea fundamentata pe elemente de orientare spatiala ca:
centrul - un nuc1eu de fOrIa, un loc care focalizeaza interes; domeniile - zone diferentiate din
punct de vedere al unei caracteristici dominante (functionale - zona comerciala; morfologice -
zona de tumuri; sociale - cartierul chinezesc, cel aristocratic ... ) caile de legatura - itinerarii
alcatuite dintr-o origine, unparcurs cu instanfe intermediare unpunct terminus (strazi ... ).
11
SUPRAFATA este un element al fonnei care, din punct de vedere arhitectural, are doar doua
dimensiuni. Suprafetele joaca in arhitectura doua roluri:
despart spatiile - avfmd astfel rol de limite spatiale; in aceasta calitate, ele se caracterizeaza
in special prin gradul de opacitate/transparenlii/transluciditate, putand fi chiar imateriale; ele mai
pot fi rigide sau articulate, netede sau cutate, ondulate, pot fi drepte, curbe, riglate etc .
definesc masele, caracterizandu-se in special prin texturii. Epidenna elementului de mas a -
granulozitatea sau netezimea, rugozitatea, duritatea, asprimea sau moliciuneajoaca un rol impor-
tant atat in expresivitatea de ansamblu a obiectului, cat in calitatea detaliului.
LUMINA. Din toate artele vizuale, arhitectura este cea mai tributara luminii. Ea este naturalii
sau artificialii, directii sau indirectii, de interior sau de exterior. Manevrata abil de catre arhitect,
ea poate crea efecte estetice stari psihologice de mare intensitate.
CULOAREA. Ca lumina, culoarea este un element al fonnei arhitecturale, care pune in
valoare spatii, obiecte suprafete. Culoarea poate fi naturalii (a materialului) sau aplicatii.
Lumina culoarea, impreuna cu textura transparentele, creeaza ambiente senzatii.
II. Relatii iotre elemeotele formei
Prin anumite moduri de a elementelor fonnei, e1e intra in relatii creeaza diferite
tipuri de spatiu arhitectural. Aceste raportari ale elementelor unele fata de altele Ie-am numit:
RelaJii TOPOLOGICE. Ele pot fi de: proximitate (simpla vecinatate); similaritate
(elemente asemanatoare in continuare); dominanlii (un element domina spatiul, restul
pastreaza neutralitatea); Juziune (domenii care se intrepatrund); circumscriere etc.
RelaJii GEOMETRICE - adica acele organizari elaborate, care se raporteaza la un element
cu rol de organizator spatial. Aceste elemente organizatoare, punctuale sau liniare, pot fi:
1) elemente existente jizic - 0 vale, un varf de munte, un rau, obiecte construite cum ar fi 0 piata
centrala, un tum, un drum etc. sau 2) elemente abstracte, cum sunt sistemele de coordonate.
Relatiile geometrice care iau atunci intre elemente pot fi de: .centralitate (relativ la
un punct);. axialitate, paralelism, rectangularitate, reflectare (relativ la 0 axa);
perspectivii, dominanlii orizontalii sau verticalii (referitor la sistemul de coordonate) etc.
III. Compozitia este cea mai elaborata organizare a unor elemente, intre care se stabilesc relatii
de coordonare subordonare, alcatuind astfel 0 structura unitarii ierarhicii. Compozitiile sunt:
plane sau spaliale; democratice (cand Ideea consta in ansamblu, partile fiind relativ autonome,
cum e cazul modernist) sau monarhice (cand dominanta contine Ideea majora, iar partile,
integrate, nu au mare personalitate, cum e cazul medieval); articulate sau rigide (evi-
dent, se prefera astazi structurile flexibile, care pot fi adaptate in vii tor la continuturi noi);
compacte sau difuze (ansambluri monobloc sau pavilionare); continui sau discontinui etc.
Exista cateva reguli clasice ale compozitiei: intregul are nevoie de parti; partile sunt
inegale; inegalitatea merge pana la contrast; limita dintre armonie contrast 0 stabilesc
proportiile; echilibrul are nevoie de tensiuni; continuitatea are nevoie de intrerupere etc.
<lV. Stilul este 0 componenta a fonnei. Operele cu structuri fonnale asemanatoare - elemente de
ftirma relatiile dintre ele - detennina un stil. Operele pot fi clar integrate intr-un stil sau pot fi
mai mult sau mai putin independente fata de el. Cele mai de stilul consacrat sunt creatiile
revolutionare. Apartenenta unei opere la un stil nu inseamna insa lipsa de originalitate, pentru ca 0
opera nu trebuie niciodatajudecata doar la nivelul fonnei. Ea, fonna, cu elementele ei organizate,
nu este decat mijlocul de exprimare a unor semnificatii diverse, care dau valoare actului artistic.
Opera arhitecturala valoroasa este cea care - ca orice act artistic - vocabularul stilistic cel
mai potrivit in raport cu semnificatiile pe care intentioneaza sa Ie sugereze.
12 )
B. Semnificatiile arhitecturii
,
Orice forma artistica - deci forma arhitecturala, constituie materializarea unor intentii, mai
explicite sau mai subtile. 0 fereastra, de exemplu, are in primul rand intentia de a favoriza
comunicarea vizuala intre spatii, apoi de a permite iluminarea ventilarea naturala a unui interior.
In arhitectura, am numit aceste intentii explicite funcJiuni am spus ca solutionarea lor este
urmarita prin proiectare, cand se stabilesc pozitia, forma dimensiunile ferestrei. Privind insa
diferite cladiri, vedem ferestre care privesc arogant spre strada ori sugereaza timid un interior
enigmatic, unele care deschid spatiul interior catre lume, altele prin care lumea este invitata.
caselor: pe langa faptul ca inchid un volum, protejand interiorul de variatiile climei,
au fel de fel de atitudini: un inteapa norii ca 0 invocare, altul coboara poalele protector
asupra fatadelor, unele taie in aer contururi decise, altele se retrag neobservate. Lumina - ea se
poate revarsa crud indiscret sau se poate insinua difuz misterios, uneori face 0 incizie prin aer,
pentru a ne dezvalui un detaliu, alteori se prelinge pe supra fete mangaindu-le relieful; lumina
nordului apasa tern ca 0 obsesie, in Italia se joaca cu contrastele, reflectoarele nocturne fac din
case fantasmagorii fabuloase, scafele cu lumina colorata creeaza interioare senzuale, monumentale
sau inc arc ate de aer mistic ... Vorbim despre semnificaJii ale arhitecturii, pe care noi, receptorii ei,
Ie interpretiim dupii ce obiectul arhitectural afost realizat. Uneori ele au fost intentionate din faza
de proiect, alteori nu; uneori nici nu au fost de catre autor. Din momentul in care
opera a devenit insa publica, in scena au intrat ca actori principali receptorii ei - publicul, iar
semnificatiile au devenit obiect de interpretare pentru critici pentru publicul cultivat.
Un obiect arhitectural are decifunctiuni explicite, fizice functionale, din a caror rezolvare
optima rezulta forma corectii. Exista insa functii mai subtile, numite semnificatii, care confera
arhitecturii valoare. In limbaj structuralist,functiile obiectului arhitectural pot fi numite denotaJii -
adica acele intelesuri de 0 natura oarecum tehnica, explicite, univoce, precise. Semnificatiile sunt
intelesurile obiectului arhitectural ca obiect artistic pot fi numite conotatii - adica sensuri impre-
cise, originale, codificate, plurisemantice. Aceste semnificatii sunt:
culturale, atunci cand un obiect de arhitectura prezinta intelesuri comune pentru societate.
Acestea capata de multe ori caracter de simbol, cand semnificatia e cunoscuta interpretata la fel
de toata lumea. Astfel sunt: piramida egipteana - simbol al eternitatii, fortificatiile - defensiva
civica, catedrala medievala - hegemonia teologiei, structurile high tech de azi - curs a performantei
tehnologice ca manifest estetic - constructii reprezentative pentru 0 anume civilizatie;
estetice, cand se asociaza cu creatii individuale ale un or arhitecti cu personalitate artistica.
Semnificatiile sunt atunci enigmatice fac obiectul unor interpretari diverse, de cele mai multe ori
specializate. 0 creatie este valoroasa, cand continutul sau este bogat in semnificatii.
RelatiiIe semantice sunt relatiile dintre 0 forma intelesurile ei. doi termeni ai relatiei
reprezentate de un semn se numesc semnificant, respectiv semnificat, in cadrul acelei
numita semioticii. De exemplu, forma desenata sau denumirea scrisa ori rostita constituie
semnificantul unui obiect din realitate, numit semnificat. In arta, deci in arhitectura, obiectele
sunt semne complexe, forme Ie lor reale fiind elemente de limbaj specific, care comunica
semnificatii. Astfel, de exemplu, piramida egipteana este un semn, al carui forma materia liz at a este
un semnificant ce trebuie asociat cu semnificatul - credinta in viata eterna.
In calitatea sa de obiect cultural estetic, orice obiect arhitectural transmite prin forma sa
mesaje, pe care noi Ie receptam mai mult sau mai putin. Receptarea completa sau incompleta
depinde pe de 0 parte de noi - de nivelul nostru cultural-intelectual, de predispozitia temperamen-
tala sau ipostaza in care ne aflam, pe de alta parte depinde de calitatea complexitatea semnului.
Receptam imediat mesajele simple, dar decodificam simbolurile culturale, datorita unui
umul cultural. Semnificatiile contemporane ale artei pretind insa multa informatie, sensibilitate
efort intelectual, pentru ca noi sa facem conexiuni relevante intre forma conotatiile ei.
Conexiunile obiectului de arhitectura ca obiect cultural pot fi:
13
Conexiuni empirice - cele bazate pe intuitie. De pilda, 0 serie de aparente ne trimit imediat.
prin intuitie, la unele atribute ale lor: piatra ne sugereaza raceala, auriul e asociat cu bogatia lu.x
Conexiuni construite - din care fac parte simbolurile convention ale formele icon ice.
Simbolurile conventionale au exclusiv semnificatii culturale, fiind forme care reprezinta
intelesuri cunoscute prin conventie. Astfel este, de exemplu, culoarea galbena pentru tevile de gaze.
pentru ca toata lumea sa Ie recunoasca. Semnul conventional al este crucea. Nu
conventia - nu intelegi semnificatia semnului. Conventionale devin insa cu timpul, prin uz, alte
reprezentari, cum ar fi cele ale rolurilor sociale. Astfel, palatul aristocratic este, datorita
amplasamentului tratarii sale, de identificat, ca fiind unui personaj cu pozitie
superioara intr-o societate; tot prin pozitie forma, catedrala din medieval simboliza
ordinea divina, iar primaria, in renascentist, ordinea civica - valori comunitare su-preme la
moment dat; urbanismul modernist a anulat toate aceste conventii traditionale, introdudind haosul
vizual; astazi, contemporan se reprezinta prin edificii caracteristice epocii starii comunitatll
locale: in Romania, simptomatic e faptul ca cele mai frumoase constructii sunt bancile cliidirile de
birouri, pe cand occidentul tine sa se reprezinte mai ales prin cladiri culturale (Muzeul din Bilbao,
Opera din Oslo, Biblioteca din Alexandria ... -la randullor, nu intamplator, aceste ultime repere
contemporane sunt situate in locuri periferice fata de centrele culturale europene). De asemenea,
functiile ierarhice intr-o institutie au capatat, in timp, pozitii tratament conventional: birourile
conducerii se afia la etajul intai, scaunul . ..
Formele iconice sunt cele care indica continutul semantic, printr-o anumita asemanare cu
realitatea. Ca forma iconica, obiectul arhitectural sugereaza in primul rand functia sa utili tara,
conform principiului sinceritatii formelor - 0 gara trebuie sa arate ca 0 gara, un circ este
intotdeauna recunoscut prin forma sa, biserica trebuie sa inspire faptul ca este un sacru ...
pentru ca intrefunctiune $iforma trebuie sa existe 0 perfecta corespondenta structuralii.
Dincolo de aceste doua tipuri de conexiuni, situate pe un prim strat semantic, formele
arhitecturale sunt cu atat mai cu cat permit lectura unei infmitati de alte semnificatii, culturale.
dar mai cu seama estetice. Obiectul arhitectural se apropie de conditia de obiect estetic, pe masura ce
permite decodificarea unei multitudini de semnificatii mai subtile, particulare, situate in straturi
profunde de semnificatie, ale caror interpretare devine azi 0 treaba din ce in ce mai specializata.
Valoarea. Estetica arhitecturii studiaza principiile presupuse a orienta arhitectura catre
valoare, principii grupate in teorii, care au 0 valabilitate 0 mai lunga sau.mai scurta. Nu ne yom
ocupa acum de ele, ci yom enunta doar cateva conditii ale valorii in estetica arhitecturii.
Toate elementele formei sa fie subordonate semnificatiei majore a obiectului arhitectural. De
pilda, daca urmarim monumentalitatea, yom utiliza, de regula, amplasamente in perspectiva ascen-
denta, un corp izolat, cu 0 silueta clara, cu dimensiuni mari, muchii accentuate, cu 0 compozitie
simetrica, organizata de 0 dominanta, yom folosi materiale nobile, iar executia va trebui sa fie
impecabila. Altminteri, contradictiile conduc la fenomenul numit kitsch. Un exemplu este locuinta
tiganeasca unifamiliala cu forma de pal at, cu dimensiuni inutil de mari, in care sunt amestecate
detalii istorice realizate cu materiale contemporane, menite sa sugereze bogatie prestigiu dupa
tip are din epoca medievala, in care materiale nobile slujesc unor functiuni prozaice cu iluzia valorii.
Un obiect este valoros, atunci cand formele sale au semnificatii active. Partenonul, de
exemplu, era valoros pentru comunitatea antica datorita sensurilor lui spirituale, atat de importante
pentru vechii greci, iar pentru noi este valoros astazi prin semnificatia sa istorica, evocatoare a acelei
lumi. Dar 0 copie construita azi dupa modelul Partenonului, oricat este el de armonios, fiind lipsita
de semnificatii active, ar fi 0 forma sterila, 0 nonvaloare.
Arhitectura este valoroasa atunci cand, prin forme simple, rezolva functiuni pragmatice
simultan exprima cat mai multe semnificatii. Nu trebuie sa se gaseasca cate 0 forma pentru fiecare
semnificatie ce se transmisa - cum este cazul decoratiei aplicate, cu intentia de a conferi
frumusete, dupa ce au fost rezolvate sarcinile utile.
Ar mai fi multe de comentat la acest capitol, pentru ca, de fapt, nu e simplu deloc sa intelegi
arhitectura. Dar merita efortul. 0 sa vedem, in ce masura ne invata cate ceva istoria.
14
Cele mai vechi spatii Ii structuri
Un termen alternativ pentru conceptul de arhitecturii, adecvat studiului
primelor semne de viata sedentara, este acela de creatie constructivii. EI
implica mai mult dedit intentia omului primitiv de adapostire provizorie, ci
presupune capacitatea omului de a lua in stapiinire un spatiu natural prin
prelucrarea lui. Aceasta prelucrare este Iacuta in scopul satisfacerii unor
nevoi fizice functionale, dar in mod coordonat, pe baza unor legi ale
ordinii chiar ale geometriei. De aceea, noi descifram in aceste moduri de organizare spatiala
ale cadrului existential preistoric, mesaje semnificative despre viata formele de giindire ale
acelor oameni.
procesul evolutiv de geneza a arhitecturii a fost determinat de ciiteva elemente, unele
etem existente, altele intervenite pe pareursul dezvoltarii eivilizatiei:
me diu I (elima, sursele de apa, relieful...);
modul de viata (nomad/sedentar; agrieultori, navigatori ... );
relatiile interumane (triburi izolate, comunitati eu diferite forme de organizare ... );
nivelul tehnie (descoperirea de noi materiale tehniei ... );
eapaeitatea de abstraetizare; aeeasta a aparut incepiind eu stadiului in care
loeuintele erau improvizate, temporare, absolut spontane; prima manifestare a
capaeitatii de abstraetizare a fost introdueerea legilor de organizare spatiala, in acord eu idei,
ehiar imbogatirea lor eu intentii de expresivitate.
Epoca paleoliticului (10.000-8.000 i. Ch.) se earaeterizeaza prin total a dependenta a
omului fata de mediul natural. In eiuda primitivismului perioadei, unieele destinatii ale formelor de
arhiteetura -locuirea cultul morJilor - nu ne informeaza doar despre nevoia fiziea de adapost, ci
despre giindirea abstracta. I
Locuirea ritualurile aveau loc in urmatoarele tipuri de spatii interioare:
adaposturi naturale
adaposturi naturale amenajate
constructii individuale improvizate
constructii colective; acestea erau de tip cort, din materiale vegetale piei, cu structura din
oase de animale mari, prinse intr-un soclu de piatra.
Epoca neoliticului (8000-4000 1. Ch.) datoreaza transformarile sale climei
postglaciare. Procesul general de incalzire a insemnat 0 imbunatatire a conditiilor de viata a
avut ca urmare un pas in evolutia omenirii. In neolitic s-a trecut la tipul de viata sedentar. De
altfel, regiunile unde a fost practicata mai intiii agricultura, au fost locurile unde s-au
dezvoltat primele civilizatii superioare.
Fermele agricultorilor crescatorilor de animale fiind sedii fixe, a aparut necesitatea de
grupare a lor, din motive de colaborare in munca de protectie. Astfel s-au creat primele
in locuri in care se putea cultiva pamiintul care puteau fi fortificate. Apoi s-au diversificat
forme Ie de locuire, conform cu nivelul de bunastare diferentiat, cu structura gospodariei, sau chiar
15
in unna unei decizii subiective a capului familiei. Aceste opliuni pot fi atribuite chiar unor
considerente estetice, de gust personal, caci au aparut acum in arhitectura primele tendinle de
expresivitate.
Amplasamentullocuinlelor in cadrul a fost, in aceasta faza, intamplator, lara
preocupari de circulalii ori de ierarhizare a construcliilor.
Construcliile erau fie monocelulare, fie policelulare. Ele aveau fonna:
1. rectangularii, daca erau din lemn, din cauza posibilitalilor de prelucrare ale acestui material:
ele se gasesc de regula in Europa, la nord de bazinul Mediteranei, acolo unde lemnul se din
abundenla; din fonna de plan rectangulara s-a dezvoltat constructia de tip megaron; (pag. 36)
2. ovoidalii ori circularii, daca erau din piatra sau lut; fonna rotunda a aparut probabil prima
data in Ierihon, apoi s-a dezvoltat in intregul bazin mediteranean.
"';.\ /l
,
: : ... \
\. \
.. ' " .. "
\"\" '" "
"':,\,
.
........ --' \.!) \\
.... " ....... :... Dr-, ) ,.
... "' .... r:Jr:! 1 . "
. ... :"... <:;j"-' :'/
....... "" _ .. --o. ... /{
... " .///
"', "" /:
..
3
16
1. Ierihon (Jericho) este cea mai
veche a$ezare cunoscuta $i
conjirmata, menJionata $i fn Biblie.
Zidurile sale iniJiale au fost construite
cu peste 7000 de ani f. Ch. Este 0
a$ezare cu caracter proto-urban .
2,3. Kirokitia, 0 a$ezare neolitica din
Cipru (5500 I.Ch.), este alcatuita din
construcJii de tip tholos, lntr-o
varianta evoluata fa/a de coliba
circulara acoperita cu materiale
vegetale $i chiar fa/a de cele din
argila. Locuin/ele $i mormintele
circulare din Kirokitia erau integral
executate din piatra legata cu argila.
4. A$ezarea de la Habii$e$ti, Romania
(2800-1950) prezinta construc/ii pe
plan rectangular, implantate spontan
f
cu spa/ii libere lntre ele. Grupul de
locuin/e, aflat pe un deal, este aparat
de elementele naturale de relief $i de
un $an/ realizat de locuitori.
\
41 7818
Arhitectura megalitica (4000-2000 LCh.) a fost produsul unei civilizatii nordice, de la
malurile Atlanticului, intarziata in raport cu primele civilizatii superioare din Mesopotamia i
Egipt, dar performanta atat din punct de vedere tehnico-constructiv, cat i pe planul gandirii
simbolice. Arhitectura aceasta era compusa din mari blocuri de piatra, singulare sau asamblate,
alcatuind de obicei structuri spatiale ordonate, probabil cu rol de cult.
Elementele individuale erau:
mel1hire -lespezi singulare de piatra, ridicate in pozitie verticala.
dolmel1e - structuri constructive trilitice, a1cMuite din doua elemente verticale de piatra
~ i unul orizontal. Acest sistem reprezinta formula constructiva fundamentala a arhitecturii - doi
stalpi, peste care reazema 0 grinda. Menhirele ~ i dolmenele erau aliniate pe trasee rectangulare
sau curbe, aveau expresie monumental a ~ i marcau, probabil, monumente funerare sau locuri cu
semnificatie sacra.
cromlech - ansambluri spatial-teritoriale alcatuite din menhire i dolmene, intr-o
organizare spatiala .r:iguros geometrica. Ele slujeau, probabil, unor ritualuri. Cel mai cunoscut este
complexul megalitic de la Stonehenge.
5. Menhir
6. Dolmen
7. Cromlech la Stonhenge.
17
11
/



.

L {(>,,61'>
"i$>, (:.,
;.A """?
PRIMELE ASEZARI
Eglpt
Palestina
Mesopotamia
Cipru
18
8000 7000 5500 5000 3500 3000 LCh
Helwan
Jeriko
Faiydum Saqqara
Eridu Ubaid Ur, Uruk, Gawrah
Kirokitia
ARAB
1. Planul unei mici din Asia
Mica. in jurul unei curti comune (aJ ;:
incinse de masive ziduri de aparare, Sr
aflau cele cateva locuinte. in mijloc
erau doua ateliere (b) . in coltul de
nord-est se afla 0 locuinta mai luxoas';
(c), cu jantana intrare separatii prir.
zidul de incinta.
2. Reconstituirea locuintei. in zidul
gros din spate existau in cadrul
locuintei exista un mic templu.
;C/)
cronstructii
mesopotamiene
In zona fluviilor Tigru Eufrat se aflau,
pana nu demult, doar nisip, movile amorfe de
argila, canale astupate cateva sate sarace. Acesta a
fost insa leaganul celei dintai civilizatii superioare,
cunoscute confirm ate pana acum. Pentru ca pamantul era
pe atunci fertil, aici a fost practicata prima data agricultura. Zigguratul zeifei Nanna,
In realitate, "Tara dintre fluvii" a insumat contributiile a trei popoare, VI', 2150-2050 i.Ch
care s-au stabilit, in timp, pe teritoriul sau:
1. Primii au venit sumerienii au ocupat coasta Golfului Persic pe la 3800 i.Ch. Au luat
primele forme de locuire in constituite, la Eridu, Ur, Uruk. Atunci a aparut tipul
de templu sumerian (Tepe Gawra, templul zeitei Nanna).
2. Babilon. reeatul yecbj Pe la 2500 LCh. au venit akkadienii, popor de origine semita
s-au stabiGt putin mai la nord, pana in dreptul Bagdadului de azi. Ei au fost intemeietorii regatului
vechi babilonian (1850-1150), distrus in totalitate. In acest timp a avut loc domnia regelui
Hammurabi.
3. asirian (1850-606) a fost contemporan cu regatul vechi babilonian s-a format prin
sedentarizarea triburilor razboinice de asirieni din munti, instalate pe Tigru in sus.
importante au fost Ninive Khorsabad (Dur Sarrukin).
4. Babilon, regatul nou. Intre 612-539 a fost reconstruit Babilonul, care a detinut dominatia
asupra Mesopotamiei pana cand a fost distrus de invazia persana. Erau timpurile domniei regelui
Nabucodonosor, ale construirii fortificatiilor, ale Tumului Babel, ale Portii zeitei gradinilor
suspendate ale Semiramidei.
Astfel, ceea ce numim generic "civilizatia mesopotamiana" este 0 sinteza de contributii ale
diferitelor popoare. Rezultanta acestor contributii integrate s-a manifestat in:
Plan social-politic. Forma de organizare statal a era de "tip asiatic", in care regele era
practic proprietarul tarii. El conducea despotic, cu ajutorul unei piramide ierarhice compuse din
functionari administrativi (un sistem opus principii lor sistemului democratic).
Planul viejii practice. Din nevoi concrete s-au nascut (prima scriere,
astronomie, matematica, chimie, geometrie, topografie, cartografie, constructii, instalatii).
Plan spiritual. Au fost popoarele cele mai fruste, practice agitate din istoria omenirii.
Imaginea pe care lumea contemporana 0 are despre mesopotamiene este una
sumbrii. constructii diforme, cu volume mari, monotone opace, 0 tenta cromatica
uniforma spalacita de culoarea argilei). Uneori, un volum mai mult din
scara umana, printr-o inaltime de la care tinea sa domine; pana cand era distrus, ca sa do mine altul.
Prima preocupare in domeniul constructiilor 0 constituiau fortificafiile. Erau din ziduri
nemaivazute, de 5-8 metri grosime, din pamant, de multe ori alcatuind centuri duble .
Orasele erau fie spontane (Ur, Assur), fie proiectate (Khorsabad cel mai mare vechi:
Babilon), acestea din urma avand forma in plan regulata strazi ortogonale. Ele beneficiau de
lucrari edilitare: canale, cisteme, poduri, pavaje. La Ninive existau apeducte.
Materialul de constructie, practic unic, era unul extrem de ingrat: caramida de pamant uscata
la soare. se explica cum giganticele constructii masive au cazut victima nisipurilor, din
ele nemairamanand decat cel mult coline informe fragmente de decoratie.
Vremurile razboinice, care imparteau viata omului in doua componente elementare -
existenta sau distrugere - nu erau de natura sa dezvolte sensibilitatile artistice, nici sa incurajeze
fantezia creatoare. De aceea, arhitectura era elementara, atat sub aspectul programelor, cat al
formelor. Pe langa arhitectura de aparare, mai existau patru programe:
19
I -
II
Arhitectura monarhidi: palatul. Atat palatele sumeriene, cat cele babiloniene au intrecut
in grandoare tot ceea ce se realizase pana la acea data. Aveau cate 200-300 de incaperi lungi
inguste erau acoperite cu terasa, din caramida nearsa amestecata cu bitum.
Monotonia suprafetelor era uneori evitata prin aplicarea un or adevarate tapiserii de mozaicuri din
bucati de ceramica smaltuita, alteori cu picturi murale.
Arhitectura religioasa: templele. Erau constructii greoaie, masive, cu mici spatii interioare
stramte intunecate. De fapt, templele constituiau principala forta economica cat de cat cul-
turala a statului; ele erau toto data centre de afaceri, banci, camere de comert, de asemenea centre
de form are a scribilor etc.
Zigguratul ("temp luI inalt") era 0 constructie independenta din cadrul sanctuarului.
era doar un masiv din argila, 0 ingramadire de etaje unul peste altul, realiza efectul unui semnal,
care impresiona. A fost 0 inventie neosumeriana a devenit programul caracteristic al arhitecturii
mesopotamiene. Interpretarea estetica trimite la intruchiparea muntelui in varful caruia se afla
locuinta zeului.
Toate aceste constructii erau dominate de obsesia grandorii.
Locuintele erau modeste, tratate ca adaposturi primare, fiira importanta semnificatii.
De mai multa importanta se bucurau mormintele, acoperite cu bolti cupole false.
Porfile erau un program adiacent al acestor programe reprezentative. Ele constituiau un
element senin in mediul tern al 0 pata vesela de culoare fantezie.
De remarcat este lipsa oricaror programe publice, institutiile politice
functionand in locuintele potentatilor. Alte preocupari pub lice oficiale nu existau.
Civilizatia "Tarii dintre fluvii" a constituit 0 baza un model de dezvoltare pentru
popoarele vechi, dar aria sa de influenta nu s-a doar in spatiul vecin contemporan.
Experiente ale acestei civilizatii au fost continuate pana de inteleapta Grecie antica.
1. Ur, unul dintre cele
mai vechi din lume, era 0
spontana, aparata de
un val de pamant. In perioada
neosumeriana (2150-2050),
regele avea 0 putere nelimitata.
Acest fapt se rejlecta in planul
prin dominanta
reprezentata de "citadela".
2. "Citadela" era com usa din
20
ziggurat a), cu ca ela i
cur I e anexe c , palatul reg;;t
# oua temple. Fiecare din
aceste construc/ii prezenta
caracteristica mesopotamiana,
unde 0 mul/ime de fncaperi cu
aspect de coridoare alternau cu
mari curti de lumina.
3. Templele Ubaid din Tepe
Gawrah, datate intre 3500-
2888 i. Ch. au fost, fmpreuna
cu cele din Eridu Uruk,
primele construc/ii publice din
Mesopotamia. Ele au fost
prototipurile acestui important
program de arhitectura numit
"templu sumerian".
4. Khorsabad (Dur
Sarrukin), din regatul neo-
asirian, este un
proiectat ca urmare a
stabilirii fn acest loc a
regelui Sargon
al II-lea. A fost locuit, fn
principal, de catre
suveran, demnitari
garda sa.
5. Palatul regelui Sargon
al ll-lea cartierul
aristocratiei. Reconstituire
6. La poalele platformei
pe care se ajla palatul
regelui (a), a fost construit
cartierul aristocratiei (b),
fn jurul anului 700 f.Ch.
ConstructWe erau izolate
de restul
printr-un zid cu redane.
7. Palatul regelui Sargon
al ll-lea era 0 compoziJie
asimetrica, cu vreo zece
curJi de lumina cu multe
fncaperi cu aspect de
coridoare. (ExplicaJia
acestei forme a
fncaperilor 0 constituia
dijicultatea de aprocura
grinzi de lemn lungi.)
...
4
3
21--
I
I
,
.
I
d
!
22
, 1. Babilon din regatul
neobabilonian (605-538 f. CII .
traversat de Eu/rat, era
fnconjurat de centuri de zidun
groase, /ortificate, din dinimia"':
nearsii # canale. La nord, fn tT!?
riiu Calea Procesiunilor, se .-
palatul lui Nabucodonosor (a)
Mai jos, in centrul se
afla complexul de temple ce
domina (b). De cealalta
parte a Ciiii Procesiunilor (c)
s-au descoperit resturile
cartierului de locuin/e Merkes -
- extrem de modeste comparari.
cu palatul.
2. Palatul regal al lui
Nabucodonosor din Babilon er
miirginit pe 0 laturii de Poarta
zei/ei (A), Calea
Procesiunilor (B) # templul lui
Ninmah. Palatul ocupa 0
supra/alii giganticii - de 330 x
200 de metri si era ri'(J'[Cat pe 0
praiformii de 30 de metri.
Cele cinci cur/i succesive, care
asigurau # iluminarea spa/iilor
interioare, erau organizate axia:
aveau cinci /unc/ii distincte:
curtea de onoare (C) cu corpu-
de gardii,
B locuin/ele slujitorilor (D),
'iD zona siilii tronului (E),
(!'l zona haremului (F)
f! apartamentele regale (G)
in camerele reprezentative exista
mozaicuri colorate.
Griidinile suspendate ale
Semiramidei erau 0 succesiune
de terase bine hidroizolate,
sus/inute de stalpi ump/up
cu piimant pentru arbori. 0
instala/ie hidraulicii pompa
continuu apii din Eu/rat.
3. Sanctuarul Etemenanki din
Babilon (605-538 i. Ch.).
Reconstituirea ipotetidi pune
in eviden/a raporturile maselor
gigantice de caramida nearsa.
Unicele efecte plastice in
monotonia generala Ie
constituiau zigguratul numit
ulterior "Tumul lui Babel" $i
rezaliturile zidurilor fortificate.
Zigguratul era 0 construc/ie
independenta din cadrul
sanctuarului. Ca toate
celelalte, Turnul lui Babel era
un volum greoi, supraetajat
piramidal - solu/ie din care
rezultau spa/ii interioare
stramte $i intunecate. Baza 0
constituia un payat cu latura
de 180 de n;J1tl, iar inal/imea
sa de 91 de metri (cat un bloc
cu mai mult de 30 de etaje) era
impar/ita pe verticala in doar 7
etaje. Sus se afla 0 camera
pentru ritualuri sa ere.
4,5. Poarta zei/ei l$tar, prin
care se patrundea pe Calea
Procesiunilor, de$i greoaie $i
mas iva, era inviorata de
placajul de ceramica smal/uita
viu colorata. (Originalul se
afla intr-un muzeu din Berlin).
3
23
Structuri constfuite Ii
semnificatiile lor
,
in Egiptul Antic
Istoria Egiptului antic a durat 3000 de an:.
timp in care aproape nimic nu
existenja, mentalitatea viziunea spapala plasu
a acestui popor destinat autoregeneriirii ill deplin
acord cu sine. Aceasta ordine stabila ce piirea
se explica prin invariabilitatea decorului natural a climei. Soarele, Nilul erau singu::- _
evenimente ill geografia simpla a Egiptului. De aceea, probabil, arhitectura era de 0 mare simplitate,
ermetism laconism. Formele plastice sunt astfel pentru noi de 0 surprinzatoare modernitate.
Arhitectura egipteana este dominata de ideea continuarii existentei dupa moarte, tara insa
oamenii fi reprezentat lumea de dincolo ca pe ceva intunecat macabru. Dimpotriva, urmare a
illtelegerii senine a mortii ca 0 continuare frreasca a viepi, monumentele funerare egiptene - constru
reprezentative pentru acea civilizape - glorificau eternitatea.
Arhitectura egipteana cuprindea putine programe: arhitectura funerara, arhitectura religioasa.
") locuinta palatul regal. Nu s-au pastrat insa dedit doua tipuri de constructii, care, in filozofia acestui
\... popor, erau cele mai importante: piramidele templele - singurele constructii din piatra. Construe, .
lor a concentrat un efort imens a sute de mii de lucratori. Ei erau antrenati prin vointa unei autoritap
supreme, aceea a faraonului, asupra caruia exista un acord general cum ca ar fi avut statut divino
Piramida a derivat din cea mai veche forma de arhitectura funerara, mastaba - 0 constructie
mas iva de caramida sau de piatra . . asu a unui mormant. Acest mormant, care continea
sarcofagul, se afla la capatul unui put vertical, sapat adanc m pamant. Exact deasupra mormantului, i::.
interiorul mastabalei, se afla capela. Aici se celebrau rituri, a caror cercetare ne-a relevat filozofia
acestui popor, relatia sa cu cosmo suI.
Din mastaba s-a dezvoltat piramida in trepte. Prima constructie de acest fel se datoreaza unui
om genial, pe nume Imhotep. EI era vizir al regelui Djeser (Zoser), totodata arhitect, inginer, medic 1
astrolog. Piramida in trepte de la Saqqara este 0 completare prin suprapunere a unei vechi mastaba.
Este prima expresie a unei gandiri dovada unui mare curaj.
Din orizontala intinderii verticala relatiilor cu zeii a rezultat 0 perfecta sinteza
geometrica filozofica: piramida. Este forma evoluata a piramidei in trepte. Sunt cunoscute astilzi in
Egipt 80 de piramide perfecte, dintre care cele mai faimoase sunt cele trei piramide de la Giseh.
Acestea nu sunt doar realizari tehnice uimitoare, ci creeaza un efect estetic deosebit. Prin integrarea
volumelor in peisaj, prin proportiile lor geometrice, ele exprima demnitate distinctie, fermitate
mandrie -lipsite de aroganta - dar 0 profunda solitudine. Trebuie retinut faptul ca aceasta arhitecturf:
reprezentativa nu este rezultatul unor intenpi de artisticitate. Efectullor estetic este illsa putemic ele
comunica semnificapi existentiale.
(' Tenwlu! a fost, alaturi de "locuinta principalul program arhitectural al Egiptului antic.
CelemaiimportantetempleaufostconstruiteintimpuIRegatuluiMediu(2080-17851.Ch.). Acestea
sunt: 1) templul reginei Hatshepsut la Deir el Bahri, 2) complexele de temple de la Luxor Karnak,
J 3) templele regelui Ramses al II-lea de la Abu Simbel.
t, Templul egiptean avea drept origini, se pare, micul templu de cult funerar al faraonilor. Intrar -
ill templul evoluat era marcata de impunatorii pi/oni de la i,Ptrare, care simbolizeazau accesul intr-o
"lume", alta decat cea din care se venea. Era 0 lume organizata dupa modelul mediului egiptean: 0
oaza limitata, organizata de-a lungul unei axe marginite la capete (Nilul). Astfel, nici mediul construit
nu era dinamic, ci era 0 organizare statica constanta, 0 structura etem valabila.
In rinci iu templulera alcatuit din doua zone functionale majore: zona accesibila publicului '
locuin!a divinita!ii. Publicul patrundea intr-o prima curte mare, ill care se aflau altare cape e.
M ai putini oameni, numai "cei puri", aveau dreptul sa continue traseul, spre salile hipostile. Pe masura
ce se avansa catre sanctuarul divinitatii, numarul celor carora Ie era permis sa patrunda se restrangea,
24
rf)
pentru ca in final, in capela zeului, sa nu intre dedit preotul. Aceste trepte de accesibilitate erau
marcate simbolic prin alte dinduri de piloni.
Parcursul simbolic din "casa era reprezentat fizic printr-o succesiune de spa!ii
din ce in ce mai restranse. Solul se ridica plafonul coboara gradual, incat punctul terminus-
sanctuarul- era doar 0 celula inchisa la finalul unei axe. Aceasta se pierdea virtual in spatele unei
poqi false gravate in peretele de capat. Parcursul nu conduce deci catre un spa!iu monu-
mental, ci catre un final provizoriu, dincolo de care se afla "continuarea". Pe cand arhitectura era
minimalista, plastica detaliilor era de mare varietate, boga!ie flexibilitate. Aceste detalii erau
arhitecturale, sculpturale sau picturale.
3
prima piramidii in trepte
1. Reconstituirea unei construc/ii
funerare de tip mastaba, din cadrul
incintei de la Saqqara.
(2723-2563 f.Ch.)
2,4. Reconstituire plan ale
complexului funerar al regelui Djeser
(Zoser), la Saqqara. Este opera
arhitectului 1mhotep (2778-2723) .
intr-o incinta dreptunghiulara de 15
hectare, margin ita de ziduri de 10
metri inal/ime, se ajlau cur/i de
diverse destina/ii, marime
importan/a (1,3,4,6,8,9), altare (7),
temple (2), morminte (10, 11), un
impresionant portic de acces (5).
3. Sec/iune prin piramida in trepte de
la Saqqara. Monumentul este 0
amplijicare, in doua trepte, a unei
mastaba. Forma ultima are laturile
bazei . de 109 x 121 metri inal/imea
de 61 (cat un bloc de peste 20 de
etaje). Sub masivul de piatra protec-
tor, care este totodata semnal, se ajla
un pu/ adanc de 28 de metri, unde se
ajla sarcofagul defunctului, cu toate
cele de trebuin/a "vie/ii".
<10 . .:;---" .
. ..
1-----------.... ---------,------,
..
"
2-
<:JJ
:4
i
8
9
I
10.,
7 '" 6
25
Coioana, 0 impuniHoare formula plastica, a aparut pentru prima data in Egipt, legat de arbit
templelor. De cele mai multe ori, coloanele, predominante la portice sali bipostile, erau intr-un
mult mai mare decat ar fi fost necesar din punct de vedere static. Acest fapt indica evidente intenri: -
) exprima simboluri de a crea efecte emotionale. Salile bipostile simbolizau, probabil, paduri sacre
/
prin care treceau procesiuni solemne. Un tip de coloana egipteana are fusul ca un manuncbi de
cu capitele de fonna florilor de lotus, papirus sau a frunzelor de palmier. Mai tarziu au aparut colo-
iletede ori Cu inscriptii hieroglifice. - --- -
Alt element arhitectural original a fost obeliscul. Erau piramide extrem de elansate, din
roz de laAssuan, cu varful aurit. Constructia, transportul inaltarea lor comportau 0 specializare.
Obeliscurile egiptene i-au impresionat mult pe straini, care Ie-au transportat la Ninive, in Imperiul
Roman, in Bizant mai tarziu la Paris, Londra, New York.
1
Ansamblul de la Giza
(2723-2563 f.Ch.)
1. in planul ansamblului -=
morminte regale de la Gi r
domina cele trei piramide.
lui Kheops, Kefren Mik
(1,2,4).
La poalele jiecareia se ajl:i
dite un templu funerar r .
statuia defunctului. in
apropierea lor se ajla Cal _
piramide mai mici, care
adapostesc sarcofage ale
reginelor (7). De la pirami-
cate un drum (6).
care conduce la "templele _
vale" (8). lstoricii mai vee!-
ajirmau ca Regele Kefren
pus sa se fnal/e ldnga tem
sau din vale un maiestuos
semnal - Sjinxul - care se :"
ca-l reprezinta pe rege
adordnd rasaritul soarelui.
2. Piramida cu numele "Di
este Mikerinos".
3. Piramida cu numele "AI ... _
este Kefren".
4. Piramida cu numele
"Orizontul lui Kheops".
piramidei ocupa mai mult d -
hectare. in interior se aflii
sistem de galerii coridoarc
ramificate - unul dintre ele
conducdnd la camera unde _
ajla sarcofagul. Acest spa/ill
este acoperit cu blocuri de
granit. Spa/iile libere de
deasupra sa aveau probabil .
rolul de a reduce presiunea.
impreunii cu canalele de
ventila/ie mai ales cu mod
de a celor 2.300.000
de blocuri de calcar, alciituie .
o uimitoare opera tehnicii.
Templul din Karnak.
(1314-1200 i. Ch.)
Reconstituire, plan ~ i sec/iune
prin sala hipostila.
Templul era un monument
sacru, de mare importan/a in
concep/ia transcendentala a
vechilor egipteni. Era dedicat
cultului unui zeu sau unui
faraon in via/a - care i9i
comanda templul in baza ideii,
unanim acceptate, ca el insu9i
era de esen/a divina. Accesul
spre templu se facea printr-o
promenada monumentala,
definita de doua anfilade
laterale cu sfinqi, care
conducea catre intrarea in
incintt'i. Se patrundea printr-un
portal, marcat de doi masivi
pi/oni laterali 9i de soarele
care, atunci dind se ajla in axul
por/ii, marca ora inceperii
ritualului. Indnta templului era
alcatuita dintr-o succesiune de
spaJii, dispuse de-a lungul unei
puternice axe longitudinale.
Originea 0 constituiau pi/onii
cu poarta, iar punctul terminus
era mica 9i obscura incapere
sacra, cu 0 U9a falsa pe
peretele final - semn al trecerii
" dincolo". Primul spa/iu era 0
curte interioara mare, urmata
uneori de alte cur/i mai mid, la
Karnak fnsa direct de sala
hipostila - primul spa/iu
acoperit. Urmau alte cur/i 9i
alte sali hipostile, din ce in ce
mai mid atat pe orizontala cat
~ i pe verticala. Toate aceste
spa1ii erau despar1ite de mereu
alte randuri de piloni, 9i ei tot
mai mid.
Parcursul are un evident
caracter simbolic: drumul vie1ii
ca 0 eterna intoarcere la
origini.
compJetare tdrzie ItI1Icluanll curtea prillcipaw
pilolli i1Itermedtarl
piloll; de illtraTe
I
I
27
/
2
,
.
- .......... . .-.t
3
28
_0
'0
00
00

00
.0
00
...
-- 'I
1,2,3. Templul funerar al
reginei Hatshepsut la Teba
(azi Deir el Bahri) (J 511-
1480 f.Ch.)
Opera arhitecturala
fnfaptuita de om este
alcatuita dintr-o succesiune
de terase un sistem
ortogonal de colonade,
care parcurg un traseu
axial longitudinal, pentru a
se fnfunda fn final fn
stanca, unde se afla
mormantul. Construit la
mai bine de 0 mie de ani de
la fnaltarea piramidelor,
este vizibila 0 evolutie fn
stapanirea spatiului.
Compozitia axiala se
devine geo-
metric riguroasa; templul
parcursul sunt mai bine
definite fn comparatie cu
ansamblurile de la Giseh
Saqqara. Arhitect a fost
Senmut, om de fncredere
prieten al reginei
Hatshepsut. Drept masa
protectoare a mormantului
semnal al locului sacru
este acum folosita prestanta
muntelui, fn locul unei
constructii umane
care implica efortul a sute
de mii de brate de munca
timp de zeci de ani.
,J Niciodatii in istorie nu a fost atat de abundent intrebuintata piatra, ca in Egiptu\ antic. Este
un material durabil, care trebuie asociat conceptului de Nu intamplator a fost ea utilizata
la mari1e structuri funerare la temple, caci acestea erau locuri sacre ale etemitatii. Templul era de
altfel numit de egipteni "casa In schimb, nu doar locuintele muritorilor de rand, ci chiar
palatele erau construite din caramida de argila uscata la soare, fapt pentru care nu s-a pastrat nici
macar urma unui palat regal.
Geografia constanta a Egiptului a inspirat locuitorilor sai securitate existentiala, ceea ce
le-a permis un mare grad de abstractizare. Structurile geometrice organizate de-a lungul unei axe
cum Nilul organizeaza mediul egiptean) constituie primul sistem simbolic allumii.
Interpretarea sa este pentru noi unica limpede: 0 existenta pamanteana transpamanteana
continua, egala, statomica senina, precum c1ima egipteana curgerea fluviului.
Acolo, in Egiptul antic, in expresia artistica acestei randuieli a lucrurilor, se afla originile
culturii noastre europene.
1. Pilonii de acces In
"lumea
erau din
doua turnuri legate de
o poarta.
2. Principalele tipuri
de
a. colgafla lotiforma
b.J201oana
pap iriform a
c. coloana palmiforma
3. Templul mare al lui
Ramses al II-lea, la
Abu Simbel.
I
29
,
I
I
I'
II
I
I
I
.1
/

Arhitectura
pe relief.
Creta
Creta aJost prima insula din
Marea Egee care a fost locuita inca de
la inceputul neoliticului. Clima buna,
Palatul din Cnossos - detaliu protectia asigurata prin izolarea insu-
lara, navigatia dezvoltata spre a intra in
contact cu alte civilizatii continentale - de unde au preluat elemente de progres - au creat
caracterul special al acestei civilizatii, de destindere, seninatate armonie. In acest climat de
securitate, stabilitate politica relativa prosperitate economica, s-a nascut prima civilizatie cu
adevarat umana, cu 0 cultura evoluata.
Despre felul de via cretan avem informatii atat prin martori arheologici - palate, vile, drumuri,
instalatii edilitare, fresce, vase ... - cat prin legendele Greciei antice. Astfel ca societatea cretana
ducea 0 viata destinsa confortabila, cu reguli deduse din viata nu impuse prin dictaturi. Nici
arta nu era bazata pe scheme, ci exprima fantezia lib era a creatorilor individuali.
Insula era impartita in 93 de - Cnossos, Phaistos, Mallia ... , legate intre ele de
drumuri pavate. In existau strazi asf?ltate. Nici nici palatele, nu erau
Epoca de cea mai mare inflorire a civilizatiei cretane a avut loc intre anii 2000-1400 i.Ch.
este legata in principal de numele regelui Minos, eroul unor mari legende. Aceasta perioada a
ramas in istorie cu numele "Civilizatia Minoica".
Cretanii au fost - se pare - mari iubitori de viata, de natura, de arta, de sport spectacole.
La toate concursurile de sport, indemanare curaj luau parte, in egala masura, fete baieti.
Femeile reprezentate de fresce sunt gratioase cochete, vesele cu personalitate. Legate initial
de ceremoniile religioase, dansul muzica aveau 0 mare importanta. Cea mai originala creatie a
culturii cretane a fost teatrul. De altfel, langa palatul din Cnossos se afla constructia primului
teatru din lume.
Casele cretanilor erau fie din piatra, fie din caramida arsa sau nearsa cu schelet de lemn.
Inca din secolul2 LCh. erau case cu doua etaje, iar palatele aveau trei sau patru. Nivelele erau
legate de scari interioare. Locuintele cuprindeau numeroase camere de locuit, bucatarii, camari de
alimente bai, cu instalatii sanitare legate la un sistem de alimentare cu apa.
o incapere mai importanta intra in alcatuirea unei unitati de tip megaron, intalnit inca din
epoca primelor forme de locuire. Megaronul cretan cuprindea incaperea, curtea de lumina intre
ele, un portic - spatiu de tranzit intre interior exterior. Aceste spatii filtrau lumina putemica
mediteraneana - procedeu arhitectural care i-a consacrat pe cretani drept primii in lume care au
tratat lumina drept element de arhitectura. Curtile interioare, pavate cu piatra, asigurau ventilarea
iluminarea camerelor, dar constituiau 0 remarcabila solutie ambientala.
Indiferent de rangul proprietarilor, locuintele cretanilor nu erau proiectate conform unor
reguli ale esteticii, ci spontan absolut liber. Singura preocupare era sa raspunda necesitatilor de
confort. Celelalte necesitati, de ordin artistic, erau satisIacute prin deschiderile catre peisaj - prin
terase loggii prin decoratie - picturi, fresce, obiecte decorative, cu 0 cromatica vesela
discreta. Aceasta arta, ca arhitectura, nu tindea catre monumentalitate era practicata la to ate
nivelele sociale.
In Creta au fost puse temeliile civilizatiei culturii iar grecii antici au recunoscut
intotdeauna cat ce anume datoreaza cretanilor.

1. Palatul din Cnossos - reconstituire. Pe 0
colina se ajlau cdteva construc1ii independente,
care au fost unificate la un moment dat, ddnd
in final faimosului palat din Cnossos.
Era 0 construc1ie ampla, care urmarea panta
reliefului al carei scop evident nu era acela de
a domina, ci de a asigura confortul locuitorilor
sai a-i lasa sa se bucure de peisaj. La exterior
se ajla teatrul - cu gradene in unghi, micul palat
vila regala. Un portic de 80 de metri lungime
conducea la una din intrarile importante.
Spa1iile principale erau grupate in jurul marii
cur1i interioare. Pe latura de est, cu patru etaje,
se ajlau locuin1ele regale (in compozi1ia carora
se disting unita1i de tip megaron cretan)
pavilionul pentru oaspe1i. Ele erau dotate cu
bazine bai, alimentate cu apa din rezervoare
deversate printr-un sistem de drenare care va
mai reaparea abia peste 1500 de ani. Pe latura
de vest a curJii se ajla sala tronului zona
sacra, apoi scara spre etaj, unde se ajlau sali de
recep1ie sali de consiliu. In rest, existau 0
mul1ime de inca peri ca: ateliere
localul scribilor, arhive, magazii de provizii; apoi
existau numeroase coridoare, mici cur1i de
lumina, scari de serviciu, esplanade pavate cu
lespezi. Planul sugereaza, in general, 0 alcatuire
fantezista de inca peri diverse, izvordta doar din
preocuparea pentru confort pitoresc. Ambian1a
agreabila era datorata numeroaselor Fesce
picturi de pe pere1i coloane, intr-o cromatica
exuberanta, dar rafinata.
2. Planul palatului
3. Una din numeroasele cur1i de lumina, cu
porticul aferent; coloanele, viu colorate, sunt
sub1iate la baza.
31
/
2
32
1. Vila regalii
in apropierea palatului din Cnossos se ajla,
in anii 1400 f.Ch., "vila rega/ii" - un edificiu
cu 0 compozi/ie libera, caracteristica
arhitecturii cretane. Era 0 construclie pe trei
nivele, cu scara interioara. in acest com pie,
rezidenlial aristocratic apare dispozilia de tip
arhaic megaron - dovada ca locuitorii
Cretei aveau rela/ii stranse cu Mesopotamia
~ i Egiptul. Structura de tip megaron
presupune, intre camera de locuit ~ i curtea
interioara, un spaliu de tranzilie, definit de 0
colonada.
2. Micul palat
Construclia numita "Micul palat" este
situata langa palatul din Cnossos ~ i datati'i i
jurul anului 1450 f.Ch. Lungul ~ i r de
inci'iperi cu acces din curlile interioare se
deschide catre un spaliu exterior prietenos.
Prima curte interioara este imbogalita cu UT:
peristil (patratul central format din coloane
de piatra). Locuirea, in general, era
conceputa intr-o relalie permanenta, sub til
articulata, cu mediul exterior.
3. Prinlul crinilor
Cea mai importanta construe lie cretana - d
altfel ~ i piistrata - este faimosul palat din
Cnossos. Prima construclie a fost distrusa ir.
1750 f.Ch., fie de un cutremur, fie de vreun
ri'izboi. Apoi palatul a fost reconstruit, cu 0
anvergura ~ i mai impresionanti'i. Fresca
numita "Prinlul crinilor" impodobea un
interior al palatului, in timpul a ~ a numitei
"primei etape palatine" (2000-1700 i. Ch.).
Elemente de arhitectura
in Grecia Antica
Fortificatii ,i cupole miceniene
(1600-1100 i.Ch.)
Procesul de civilizare a teritoriului Greciei de azi a Inceput
odata cu invazia aheilor, catre 1600 i.Ch. Aheii erau un popor
razboinic, care iusa, odata instalati in Pelopones Attica,
organizat printre care Sp_arta, Tirint Mena. , Capitala
1
era la Micene._Dupa secole de existenta - denumite perioada miceniana - cetatile aheilor au
fost pe rand distruse la rfmdullor, prin alte invazii.
Importante au ramas pentru noi incursiunile razboinice ale aheilor In Creta - unde traia 0
societate superioara, diferita de cea a aheilor - de unde au importat elemente de civilizatie. Ultimul
razboi al aheilor agresori a fost razboiul Troiei, 0 cetate bogata, care a fost asediata timp de 10 ani
in scopuri de jaf. De acest eveniment sunt legate legendele frumos povestite de Homer In Iliada,
care insa, literaturizand, deformeaza mult faptele istorice.
Realizarile arhitecturale miceniene au fost palatul-cetate mormlintul boltit .
Palatul-cetate fdrtificatiile lui, de unde regele controla viata statului aheu, era 0
constructie mai mica d1cat cea cretana, In schimb bine fortificata. Zidurile, din imense blocuri de
piatra nelegate cu erau de 6-11 metri grosime, cu galerii, cazemate drumuri de ronda .
Intrarea in de la Micene este cunoscuta sub Lei/or. Aici a
fost reluat vechiul sistem tri/itic din arhitectura megalitica, format din doua lespezi vertic ale peste
care reazema 0 lespede orizontala. Aceasta arhitectura s-a numit ciclopicii .
Mormintele grandioase ale regilor dovedesc puterea bogatia lor. Cele mai caracteristice
arhitecturii miceniene sunt cele de tip tholos, folosite intens Inca din timpurile vechi. Ele erau
acoperite cu 0 cupola denumita "falsa" (a encorbellement), cu boltarii inelar, nu radial ca
la bolta cupola reala. Acest sistem de boltire a fost folosit din cele mai vechi timpuri, in mod
special In Mesopotamia Egipt. Sistemul a fost preluat de cretani, in urma legaturilor lor Cll
aceste civilizatii apoi transmis civilizatiei miceniene.
dromos
poartii
tholos mortuar
1. Poarta Leilor, intrarea in cetatea Micene.
2. Mormantul regal numit "tezaurul lui Atreu"
(J 500-1400 i. Ch.) este presupus a fi mormant al lui
Agamemnon $i al Clitemnestrei. Printr-o poarta
masiva din piatra se patrunde pe un dromos, care
conduce la tholos-ul mortuar. Acesta e acoperit cu
bolta falsa, numita a encorbellement.
3. Reconstituire a cetaJii din TIrint. Se remarca
masivitatea volumelor $i atenfia acordata
fortificafiilor.
33
Epoca civilizatiei antice grece,ti
(750146 i.Ch.)
Civilizajia miceniana a apus datorita invaziei dorienilor, cobonlji
din regiunea sud-dunareana. au stapanit teritoriul Greciei din secolul12 pana In secolul8
- perioada de stagnare numita "epoca obscura" . Procesul de evolujie a ceea ce va fi civilizatia
Qreciei antice a Inceput deci dinjurul anului 750 i.CJl;cupenoa"liZi7iifiCiica. Au urmatpenoada
clasica (450-3-13T.Ch.)J'i perioada elenistica'l)23-146 i.Cfi.). -- -----
- 0 grecilor, unica in liiii1ea arificllltatii, a constituit-o forma de guvemare colectiva
numita democraJie. 0 expresie a sa este inseamna - 0 unitate teritoriala
compusa dintr-un cu pamanturile satele dimprejur, impreunfcu locuitorii acestui teritoriu,
care alcatuiau 0 comunitate de origine, interese, tradijii, credinje.
Ca toate cele erau, dupa modullor de constituire, de doua feluri:
1. aparute spontan, care erau cele mai frecvente. Ele s-au nascut, de obicei, in apropierea
cailor comerciale, a marii, in zone cu teren adecvat surse de apa apropiate. Configurajia lor era
organica, cu retea stradala neregulata, adaptata reliefului. Distributia era organizata de caile prin-
cipale - care legau portile strazile secundare. Ultimele deserveau cartierele de locuit.
2. proiectate, care indica nivelul atins de gandirea urbanistica. Ele se deflneau printr-o
rejea trasata geometric, cu strazi ortogonale - sistem urbanistic care se hippodamic, dupa
numele lui Hippodamus din Milet. Acest urbanism evoluat indica preocupari funcjionale ierarhice,
caci diversele construcjii eTIlU amplasate rational in cadrul dupa caracterullor.
In ambele cazuri, era organizat de catre doua nuc1ee de mare insemnatate:
Acropol!., centrul vietii spirituale, era s.IDltuarul-c,etajii, intotdeauna situat pe 0 inaljime. Ea
domina vizual ca semn al valorii sale simbolice: era temenosul sacru al locul de
intalnire al grecilor Cll zeii lor, atat de importanji pentru ei. Perceputa de la departare, mas a de
temple de pe deal subordoneaza care apare ca 0 grupare omogena de locuinje modeste .
Templul - locul unde s-a manifestat geniul plastic al acestei culturi - era programul cu
care este spontan asociata arhitectura greceasca. Compozitia templului a devenit modelul estetic al
Europei pentru cel putin 2000 de ani. El a fost "cas a zeilor", iar grecii au simjit nevoia sa Ie
construiasca peste tot case, din care niciodata nu vor fi gasite doua la fel. Ele respectau doar 0
unitate conceptuala comuna.
Aparent, templele erau amplasate dezordonat in teritoriu. La 0 privire mai atenta insa,
apare evidenta armonizarea fiecarui templu cu mediul natural in care a fost implantat. cum
teritoriul grecesc este alcatuit din locuri cu 0 mare diversitate, acestea pare sa se fi transmis
templelor, ca predispozitie spre individualizare. In plus, fonna templului era adaptata, in
timp, caracterului divinitatii careia i-a fost dedicat. Acest ansamblu, compus din templu,
divinitate cadrullor natural, exprima seninatate 0 marejie fireasca. Efectul estetic principal al
oricarui templu se datoreaza exterioritatii sale, Cll 0 plastic a extrem de bine studiata. 0 mare
atentie era acordata fundalului, pe care el se proiecta perspectivei-pe-Gareu-oferea permanent
celui care se apropia. Apoi, volumul templului era intotdeauna un corp izolat, ce poate fi
"parcurs" de jur imprejur.
Forma templului a fost atat de bine organizata, incat poate fi citita cu c1aritate. Planul era 0
dezvoltare a casei de tip megaron: 0 incapere dreptunghiulara, numita cella, despartita de exterior
printr-un spatiu de tranzitie numit portic. Daca exteriorul se bucura de interes pentru reprezentare,
interiorul templului era tratat ca 0 zona misterioasa. In cella se afla statui a zeitajii. Porticul era un
spajiu acoperit, cu 0 latura formata dintr-un de coloane. La templele mari, alcatuirea planului se
complica: intalnim spajii de tip vestibul, numite pronaos, uneori in spate - opistodom,
colonada devenea complexa, cuprindea laturile templului se dubla.
In arhitectura templului antic se disting, dupa forma coloanei a antablamentului, trei
ordine fundamentale: doric, ionic corintic. Ordinul ionic, mai suplu mai elaborat, s-a
dezvoltat dupa cel doric a devenit predominant.
Agora era ansamblul urban caracteristic civilizajiei democratice. Era alcatuita dintr-un
spaJiu central deschis - destinat intalnirilor dintre cetatenii polis-ului construcJii perimetrale - in
general cladiri cu funcjii civice. Printre ele importanta era stoa - 0 cladire lunga cu un portic generos.
34
)
Conform legendei, cetatea greceasca Atena a
luat ca urmare a unui acord dintre
Apollo furiile - care reprezentau 0 natura
arhaica potrivnica - acord ce stabitea 0 noua
ordine de viala, armonioasa. Noul
statut existenlial presupunea reguli sociale
democratice pe de 0 parte, relalii destinse cu
divinitatea de cealalta parte. Locul de intalnire
al grecitor atenieni cu zeii lor era Acropola -
un deal care din vasta cam pie Attica,
devenit sacru. Terasat acoperit cu construclii
de cult, dealul a devenit un "temenos" - adica
un loc limitat, rezervat unei destinalii. Aici, in
deplin acord cu natura, se afla templele atat de
prelioase pentru greci care, timp de multe
secole au constituit modelele estetice ale culturii
occidentale.
1. Propiteele - poarta de acces (437-431 i.Ch.);
2. Micul templu al zeilei Nike Apteros, stit ionic;
3. Curtea zeilei Artemis;
4. Calcoteca;
5. Soclul presupus a ji fost al statuii din bronz a
Athenei Promachos, de noua metri inallime,
sculptata de Phidias;
6. Erechteieonul (421-406 i.Ch.), stit ionic;
7. Parthenonul (448-423 i.Ch.), stit doric;
8. Curtea zeului Polieus
35
I
curle
fncaperl.
4a
b
\
EvoluJia arhetipului megaron
1. Ierihon. ConstrueJie de tip megaron ajlata ~ i I
Ierihon (Jericho). Un portie intre doua ante este
urmat de doua ineaperi, ultima jiind inealzita de
o vatra.
2. Mallia. LoeuinJa eretana. Este mareat
megaronul cu portie deschis ~ i curte de lumina.
3. Priene, sec. 11. i. Ch. LoeuinJa care eonJinea
drept nucleu central un spaJiu de tip megaron.
4. Tipologia templelor g r e e e ~ t i , cu originea in
arhetipul megaron.
Dupa pteroma (anjilada de eoloane ee formeaza
un portie) distingem urmatoarele tipuri:
a. pteroma in antis (eolonada seurta, reluare de
la megaronul arhaie)
b. pteroma pros til (portie in faJada prineipala)
c. pteroma amjiprostil (portie pe faJadele seurte)
d. peripter (portie fmprejurul cladirii).


c













Ordinele
in arhitectura
clasica greceasca
Acroterion
I

Capitel
doric 1-------1
Metope
Antablament
Triglife
l
Capite!
ionic
Fronton
Friza
..........

m1
Ordinul ionic
..................
I
I
I
apitel I C
d oric \,.
J
/ --
,
}

I Timpan
I
on
I Ii
Tambur
---l
Friza
Abaca
Voluta
I
i
I!J
II 11
Caneluri -'
'.
i
i I
,
Denticuli
el Capit
corint ic
t JI1I1l1lJL
!t


t
ill
!
Ordinul corintic
Trigl
Metope
............... ....... ..........
Arhitrava
I J
\ /
(
I
I I
1/
/'
I
Fus
.'
\
I
I I II
Ordinul doric
37
I
II
\
/
38
cro ola Atene; - Partenonul
Eartenonul este opera arhiteclilor
lctinos ~ i Callicrates. Templul,
construit in stil doric, domina
colina, dar coloanele sale destul
de suple ~ i zvelte comparativ cu
arhaicele temple dorice, nu
permit caracterizarea sa drept
greoaie.
Pteroma este prelunlJita lateral cu
o colonada pros til. In capatul de
vest se afla cella, unde era statuia
co losa la, in aur ~ i j i l d e ~ , a Atenei
- opera a sculptorului Fidias (vezi
plan pag. 36).
Vitruviu a asemuit stilul doric cu
jorla masculina ~ i stilul ionic cu
graJia jeminina. in cazul
Partenonului, sinteza simbolica
dintre gralia jeminina ~ i jorJa
masculina a jost realizata prin
colaborarea arhitecturii cu
sculptura.
Acropola Alenei - Erechleionul
Erechteionul este un templu ionic
cu 0 forma complicata, ale carei
fnJelesuri nu au fost pe deplin
elucidate; este asimetric, e$alonat
fn maniera libera, cu articulaJii
elegante. in contrast cu severul
Parthenon, diversele sale spaJii
sacre au fost interpretate fntr-un
stil cu vibraJie umana. Aceasta
creaJie artistica inventiva a
culminat cu Loggia Cariatidelor,
unde coloanele ionice au fost
fnlocuite cu statui ale Chorelor.
39
'.
,
---
--- -.....-
40
"-
~
~
---
...
"
----
A cropofaAlenei
Propileeie
Propileele, lasate
neterminate in 431 f.Ch. de
arhitectul Mnesikles,
reprezint-4 poarta de acces
in temenos-ul sacru de pe
Acropola. Este un
monument in stil doric. FaJa
de modestele portaluri cu
aspect de templu,
tradiJionale in Grecia de
pana atunci, Propileele au
constituit 0 abordare
spaJial-volumetrica
complexa. Aceasta
construcJie impunatoare cu
rol de poarta, a insemnat 0
ruptura $i un salt plastic
semnificativ. ConstrucJia
este compusa din doua
volume laterale $i dintr-un
volum principal, cu 0 dubla
colonada interioara care
conduce catre incinta.
SpaJiul deschis pe care fl
creeaza aceste doua aripi
ce avanseaza de-o parte $i
de alta a pantei, invita $i el.
Astfel, scenografia
alcatuita dintr-un ecran
frontal perm is iv, cu coloane
dorice, $i din doua braJe
deschise, este perceputa de
vizitatorul in ascensiune ca
o invitaJie $i constituie un
act pregatitor.
9
AI
d h' v d' G' . v
te programe e ar Itectura III reCIa antlca erau:
Sanctuarul, care nu era intotdeauna 0 acropola putea fi chiar de 0 complexitate mai mare.
Astfel panelenice din Delphi si Epidaur, construite departe de
Teatrul, in forma apropiata de cea de azi, a fost creatia lumii Datorita unui conti nut
inItIal era amplasat uneori in cadrul sanctuarelor. Teatrele erau constructii neacoperite,
care foloseau peisajul natural ca fundal al scenei. Legatura grecilor cu natura era dovedita de
utilizarea reliefului natural pentru amplasarea gradenelor direct pe terenul in panta.
Locuinta domina arhitectura greaca doar pe considerente cantitative. Ea nu e relevanta prin
calif'atl esfeffce ori tehnice performante, ci pentru ca ne permite sa decriptam modul de viata,
mentalitatile relatiile dintre oameni.
Arhitectura grecilor, realizata in decursul a 2500 de ani, a determinat cursu I arhitecturii
europene. Acest fapt ne invita sa Ie apreciem creatia cu 0 atentie speciala.
Agora
Agora era piala publicii a
polis-ului un
ansamblu urban caracteristic
civilizaliei Era centrul
vielii civice, in care locuitorii
se adunau pentru a dezbate
probleme de interes comun:
chestiuni politice legislative;
aici aveau loc intalnirile
periodice ale cetalenilor -
adunarea poporului. Ulterior,
acestora Ii s-au adaugat
funclii comerciale, religioase
de divertisment. Agora este
simbolul democraliei, nascuta
in antichitate in polis-ul
grecesc. Funclia civica -
dominanta, se in
spaliul liber al pielei. in jur
erau dispuse principalele
institulii politice. Specifica
agorei este construclia numitii
stoa - un portic acoperit, cu
coloanele catre piala. Era un
spaliu destinat promenadei
disculiilor intre cetaleni. Mai
tarziu, in unele stoa au aparut
mici pravalii.
41
.,
I
I
I

r
I
!
I
1. Locuinp'i la Priene, sec. 2 i. Ch.
2. Teatrul din Epidaur, 350 i.Ch.
3. Sanctuarul lui Apollo din
Delphi, sec. 6 i. Ch.
Versantul sudic, abrupt, stancos,
vibrat de umbre lumini
necrutatoare, al muntelui Parnas,
a fast dintotdeauna onorat de grec:
ca un centru al lumii. A colo, in fa/
unei preoteasa Pythia
cadea in transa # pronunta
oracole. Eschil ne paves tea cum
apoi, Apollo a infrant fortele
irationale malefice, dupa care
stabilit resedinta chiar pe locul
sanctuarului pagan. De-acum
inca la, grecii natura s-au
reconciliat pentru totdeauna.
Temenos-ul sacru de la Delphi era
straMtut de a cale ascendenta in
zigzag, bordata din lac in lac de
tezaurele cetatilor. Dominanta
ansamblului a constituia templul
lui Apollo, iar punctul terminus era
tea tru I.
Parcursul Caii Sacre of era privirii
imagini diverse, din ce in ce mai
cuprinzatoare. in final, teatrul ne
apare ca un tron de unde orice
exces a fast exorcizat unde
a mare tandrete.

';';hnici, materiale Ii
s iul interior in Roma Antics
Ultima mare civilizatie a antichitatii a fost cea romana.
Ea a durat 12 secoIe, in care a parcurs 0 evolutie
spectaculoasa, de Ia stadiul de comunitate cu relatii gentilice,
pana la cel mai mare mai putemic imperiu, pentru ca in final
sa decada la nivelul unui de provincie.
Etapizarea consacrata a acestei evolutii cuprinde trei mari epoci: perioada monarhica (754-
509 i.Ch.);perioada republicii aristocratice (509 - 31 i.Ch.);perioada imperiului roman (31 i.Ch.-
476 d.Ch.).
Mai mult decat in restullumii vechi mediteraneene, arhitectura a fost pentru romani
principaia arta. Spre deosebire de Grecia antica, care este asociata cu un tip anume de edificiu
caracteristic - tem.Illi!.L-Roma antica a introdus 0 multitudine de programe de arhitectura inedite,
.c:;;..
materializate in edificii grandioase: termele, bazilica, amjiteatrul, circul, arcul de triumf un
ansambiu urban:forul roman. Toate aceste obiecte de arhitectura, oricat de diferite intre ele, au
anumite trasaturicomune, care ilustreaza 0 conceptie spatiala unitara, originaHi:
organizarea in plan a compozitiilor era axiala centrata, avand un centru la intersectia a
doua axe perpendiculare, acestea din urma de pondenegalesaliinegale;
spatiul interior avea 0 importanta deosebita, spre deosebire de lumea greaca, unde domina
plastica exterioara. Se poate spune ca romanii au descoperit spaJiul interior. Pentru a crea grandioase
spatii interioare, ei au utilizat sisteme noi de acoperire - !zg}ji. Cllpolfl.., cu tehhica boitarilor
de la etrusci, dar pe care au perfectionat-o au pus-o in valoare in mod genial, precum un nou
material de constructie, inventat de ei: betonul roman (opus cementium) - un conglomerat artificial
tumat in cofraje, compus din nisip, materii vulcanice un liant.
tot in contrast cu lumea greceasdi, romanii erau citadini innascuti. Ei erau mai putin
sensibili la Iocurile naturale, pe care Ie organizau cu rigurozitate prin constructiile lor: noi,
drumuri, poduri, apeducte, viaducte etc. In schimb, acordau 0 atentie deosebWi integrarii
constructiilor in cadrul urban. Acest lucru este evident in cazul tuturor programelor de arhitectura - 0
arhitectura de esenta urbana.
Simplificand lucrurile, am putea spune ca daca grecii erau romanii erau destoinici
ingineri; dar ingineri cu 0 mare personalitate estetica .
Urbanismul amenajarea teritoriaHi au fost in Roma antica adevarate care s-au
dezvoltat in paralel cu practica lor. Preocupati de 0 judicioasa organizare a teritoriului, romanii
au avut sub control 0 retea ratioll<lla de cu bune legaturi intre ele. In cadrul existau
principii clare de repartizare a obiectivelor arhitecturale. Aceste principii erau cel mai consecvent
puse in practica in cadrul noi, infiintate pe baza unui proiect. Primul gest care se Iacea
atunci pe terenul natural era trasarea a doua axe, numite cardo decumanus, orientate dupa punctele
cardinale. Ele urmau sa fie arterele principale ale Acest mod de abordare reflecta inclinatia
catre 0 anume conceptie spatiala - cea geometrica ortogonala. Fiecare constructie sau zona a
urma sa se raporteze la acest sistem de axe de coordonate la centrul astfel definit.
Forul este programul principal al arhitecturii romane - nu intampliitor tocmai un program
Aceasta importanta creatie romana era locul unde constructorii arhitectii s-au intrecut in
capacitate creatoare.
F orul era un spatiu urban deschis, in zona centraia, de obicei chiar lC} intersectia
dintre cardo decumanus constituia vietii politice, religibase comerciale a Era,
la fel dintre oamenT, numai ca aici ponderea 0 deti"neau institutiile
oficiale. forum roman se aflau constructiile publice celemaiimportanteca:.l!!..mplul principal
bazilica unde aveau loc judecati, aduniiri, tranzactii comerciale, decizii de constructii. Un forum
complex mai cuprindea alte temple sanctuare, spatii comerciale, constructii administrative,
biblioteci, de asemenea statui, obeliscuri, arcuri de triumf, tribune pentru oratori, columne etc.
43
I
III
I
'\1'
1
Sisteme de acoperire in Roma anticii:
arce # bolJi
1. Cea mai importanta inovalie
constructiva a civilizaliei etrusce a fast
arcul cu bollari radiali. in imagine Porta
Marzia din Perugia.
2. Procedee de acoperire caracteristice
arhitecturii romane sunt:
a. balta cilindrica;
b. (peste structura spaliala de
tip bazilical);
c. balta intersectata cu muchii
d. balta intersectata cu muchii intrate;
e. cupola.
3. Secliune transversala planul
fa Bazilica lui Maxentiu, Roma.
4. Stampa cu ruinele bazilicii lui
Maxenliu. Bolfile transmit
fmpingeri pe zidurile transversale, care
apar ca pile puternice.
B
=
=
:;;;;
x

Urbanismul in lmperiui Roman;
ora$e eu earaeter prestabilit
Sistematizarea teritoriala presupunea la
romani construc/ia unei re/ele de
drumuri, awind drept element
centralizator - axis mundi - Roma. Dupa
nevoi, teritoriul mai era strabatut de
viaducte apeducte impresionante.
Controlul spa/ial al unei noi se
efectua prin trasarea unei geometrii
riguroase, awind la baza principii
comune. $i la nivelul localita/ilor,
intersec/iile cai/or principale aveau 0
importan/a speciala, de aceea erau
marcate cu elemente de arhitectura
simbolica: por/i arce de triumf in
centrul se afla de obicei forul,
zona polarizatoare a vie/ii pub lice -
programul major caracteristic al
arhitecturii romane.
Caracterul unitar al principiilor
urbanistice romane consta in:
doua axe majore perpendiculare,
numite cardo decumanus, care
organizau re/eaua ortogonala de strazi;
intersec/ia lor marca centrul de
greutate al localita/ii;
era inchis cu ziduri de incinta
porli;
era impar/it in 4 domenii :
st{mga, dreapta, fa/a, spate.
1. Planul Timgad; 2. schema
organizatorica de principiu a unui
prestabilit; 3. Via Vesuviu, Pompei
biblioteca
termele
slimen-
termeIe tara
1
N, Regio
I dextra
citrata
CAROO MAXIMUS
KI KII
o " -t--t-_-+----tt-
01
01
o II ..... -tI-... ...
sinistra
K II K I citrata 2
forul
teatrul
II
II
templullui Jupiter
horrea (depozite)
templullui Apollo
bazilica
1
\
46
F orum-ul era in republica romana
un centru polarizator al vielii
a in jurul pielii se aflau
funcliuni importante.
macellum (piala alimentarii)
sanctuarullarilor
templul lui Vespasian
hala pentru vanzarea stolelor
sed;ul corporaJiei
comitium
r lr Tl __________ c_ur_i_a...:,{adunarea senatului}
VVV' 1. Forul din Pompei
2. Forul roman
3,4. Amjiteatrul Flavilor, numit Colos-
seum, a fost construit la Roma in 75-
80 e.n. Aceasta gigantica construclie
are 0 capacitate de 50 000 de
spectatori. in plan, structura sa era
alcatuita din opt inele eliptice, formaT
din stalpi bolli suprapuse care
suslineau gradenele. Solulia
constructiva era extrem de ralionala,
prin reducerea la minimum a cantitaJii
de zidarie necesara. Zidurile bollile
erau din beton, cu nervuri de
caramida. Zidul perimetral era inalt d"
49 de metri, cam cat are azi un bloc d"
18 etaje. Sub arena care era din lemn.
acoperita cu nisip, se aflau cateva
catur; subterane, unde erau camerele
gladiatorilor, flarelor, spalii
mecanisme anexe.
Monumentul este astazi un centru d
greutate urbanistic al Romei,
acum arata ca un schelet de dinozaUl ;
iar programul de arhitectura pe care i;
adapostea este mort. in timpul evului
mediu al el a constituit 0
sursa de material gata fasonat, drept
urmare a ram as pe latura de sud-
vest. Dimensiunile sale sunt ample,
pentru ca 0 cereau necesitalile
acestui program, extrem de apreciat de
populalia Romei. Candva pulsa aici 0
emolie inimaginabila. 0 dovada este
faptul ca serMrile populare prilejuite
de inaugurarea sa au durat luni de
zile, iar dinastia Flavilor focut un
titlu de glorie din aceasta ctitorie.
5. Pont du Gard, Nimes, 20 e.n.,
constituie acea porliune din apeductul
care traversa valea raul
Gard, lata de 270 de metri. Arcele
registrului inferior suslin platforma
unei
4
/'
/
Bazilica era un program roman caracteristic, reprezenHind echivalentul unui stoa grecesc.
Amplasata intr-un loc central in for, bazilica era, in esenta, 0 piata publica acoperita, capabila sa
adaposteasca un mare numar de oameni. Deschiderile mari au condus la divizarea spatiului in 3-5
nave, prin de coloane.
Teatrul odeonul erau construite pentru spectacole de teatru muzicale - constructiile
pentru spectacole bucurandu-se de 0 atentie speciala la romani. Ele s-au dezvoltat sub influenta
modelului grecesc, dar au fost modificate conform conditiilor specifice. Astfel, teatrul roman era 0
constructie inchisa, integrata in tesutul urban. EI of ere a fatade elaborate. Gradenele se
ridicau deasupra solului pe un sistem de ziduri galerii. Era deci, la romani, 0 constructie inde-
pendenta de conditiile naturale, care putea fi construita oriunde in in acord doar cu
determinantii urbanistici.
Amfiteatrul era 0 constructie asemanatoare teatrului, cu mentiunea ca gradenele se
injurul unei arene elipsoidale. Aici se organizau lupte de gladiatori.
Templul roman a preluat partial modelul grecesc, dar I-a convertit conform unei proprii
conceptii spatiale. Era 0 constructie mai mica, care se adresa unui public static, situat in fata sa.
Templul se afla pe un podium inalt avea 0 fatada principala tratata ca atare. In afara de tipul
c1asic de templu roman, exista un tip de templu circular, din care s-a dezvoltat in final
Pantheonul- 0 constructie spectaculoasa de templu inchinat tuturor zeilor.
Termele erau, de asemenea, un program specific arhitecturii romane. De la simple bai
publice, ele au evoluat la complexe multifunctionale cu caracter de recreere. In afara de spatiile
destinate bailor, au fost adaugate alte functii anexe ca biblioteci, sali de sport, nimfee etc.
Accesulla terme era facil pentru toate categoriile sociale, astfel incat ele constituiau 0 institutie de
mare prestigiu in randurile populatiei.
3
1
1. Palatullui Diocietian, Split, 305-316.
Trei laturi ale incintei aveau 0 expresie
severa, dar cea de-a patra, care era
orientata catre mare, se deschidea
printr-o loggie care domina de la
fnal/ime. Palatul fusese atat de amplu,
fncat a putut servi drept refugiu
locuitorilor dintr-un fnvecinat, fn
timpul unor invazii.
2. Templul Fortunei Virilis, Roma, con-
tinua atat tradi/ii etrusce, cat
experien/a greceasca. Ordinul grecesc c
mai fndragit de cafre romani a fost eel
ionic, utilizat la templul pseudoperipr
al Fortunei. Pe fa/adele la tera Ie,
coloanele erau ados ate peretelui.
3,4,5. Termele lui Caracalla (212-216
d. Ch.) erau adapostite de un amplu
complicat edificiu, in care au fost
exploatate toate posibilitatile construc-
tive ale cimentului roman.
Ele alcatuiau 0 structura spatiala
compusa, centrata, cu 0 distributie
ordonata a spatiilor, form and un
ansamblu integrat de incaperi.
Schema functionala reconstituita ne
prezinta atat incaperi cu destinatii
specifice unei biii publice (frigidarium
- baie calda, apodyteria - vestiare,
caldarium - cam ere foarte incalzite,
natatio - piscina etc.), cat spatii
pentru deosebit de importantul rol
social al termelor (biblioteca, sali de
adunare etc.). Locul era un centru
civic, unde se 0 parte
majora a vietii pub lice romane: aici se
luau decizii politice, aici aveau
vizitatorii ocazia sa se inJormeze cu
privire la evenimente, sa se cultive
intelectual prin conversatii lecturi.
I -
5
49
1,2,3. Pantheonul era un templu
dedicat tuturor zeilor, ridicat de
Hadrian intre anii 118-128 d.Ch. Este
un edificiu reprezentativ atat din punct
de vedere constructiv, cat ~ i simbolic.
Structura arhitectonidi era alcatuita
din trei par1i: un portic frontal
tradi1ional, 0 rotonda complet
revolu1ionara ~ i un spa1iu rectangular
de tranzi/ie. Rotonda era 0 interpretare
inedita a cellei. in volumul ei interior
incape 0 sJera cu diametrul de 43,20m.
Cupola, bol1i ~ i arce - elemente con-
structive pentru care romanii de/in
intaietatea in lume - asigurau scur-
gerea eJorturilor In peretele perimetral.
Semnifica1ia Panteonului consta In
Japtul ca el ex prima cel mai bine
descoperirea de catre romani a
spa1iului interior.
In imagine: plan, detaliu de construc1ie
~ i perspectiva interioara - gravura de
Piranesi din secolul 18.
3
4. Templul roman a fost preluat de la
greci, dar interpretat fn maniera care a
devenit caracteristidi epocii romane.
Spre deosebire de greci, care
individualizau integrau templele
diverselor situa/ii de mediu natural,
roman ii, nejiind prea preocupa/i de
natura, integrau templele fn mediul
construit urban. Specifica templelor
romane era axialitatea orientarea
frontala, subliniate de porticul principal,
de podestul treptele din fa/a.
5,6. Bazilica era un program
caracteristic al arhitecturii romane,
awlnd func/ia echivalenta cu cea a unui
stoa grecesc: spa/iu polivalent destinat
judeca/ilor, stabilirii de
contacte sociale tranzac/iilor
comerciale. Bazilica se afla In (arum,

peste drum de templu. Din punct de
necesitatea
acoperirii unor deschideri mari a condus
la divizarea spa/iului fn 3-5 nave (nava
centrala luminatCi lateral pe deasupra
celorlalte). Acest sistem de acoperire a
dejinit tipul constructiv numit bazilical.
7,8. Teatrul roman a fost el preluat
dupa model grecesc, dar a fost modificat
fn spirit propriu. Aceste adaptari se
refera la rela/ia cu mediul natural,
respectiv construit, la statica, respectiv
dinamica spa/iului, la sistemul de accese,
la specificul scenei. Tot spectacolelor Ie
erau destinate amfiteatrul circul.
9. Sanctuarul roman republican este
organizat frontal simetric, cuprinzand
elemente: templu, teatru,
Incaperi anexe cu portice.
lO. Locuin/a individuala cu atrium este 0
sinteza de func/ii private publice,
cuprinse fntr-un sistem de spa/ii inte-
grate, organizate axial centralizat.
4
5
6

























.--.-
_ ... -




..









7
8
51
f
f
t I

i1DD-
:; .
: :
I! .
i
: :
;: .
!
. .. ............. .
! h .......... ....... __ ........... _ .......... _ .......... :
:. ......................... _............................... u
_/ 52
2
peristil
baie
buciitiirie
atrium
cubiculae
(camere de locuit)
tabernae
(pravalii)
-_._----_._- -_ .._---_._------._----- - -
Locuinfa urbana a cunoscut diverse
tipuri de solufii, cuprinse in douii
tipuri esenfiale:
1,2. Locuinfa unifamiliala de tip
domus era dezvoltata pe parter; nu-
propunea economia de teren, ci
confortul locuirii, printr-o buna
repartifie a spafiilor - diferenfiate
funcfional. Erau, in general,
locuinfele patricienilor. lmaginile de
sus prezinta zona de hortus cu
peristil, a unei vile din Pompei 0
schema uzuala de locuinfa de tip
domus.
3. Locuinfa plurifamiliala de tip
insula; construcfia era dezvoltata
pe verticala, din necesitatea
ocuparii intensive a terenului in
foarte populate;
apartamentele fUnd gdndite pentru
inchiriat, incaperile erau
nediferenfiate, urmdnd
adapteze spafiile posibilitafilor
# necesitafilor lor; gradul de
confort era redus; la parter se
aflau, de obicei, tabernaele, in
spatele unor portice. in imagine
este un imobil cu apartamente de
tip insula, la Ostia, secolul 2 d. Ch.
4. Arcul lui Constantin a fost inalfat
in cinstea victoriei impotriva lui
Maxentius, in 315 e.n.
3
Bisericile N oua conceptie ritualul ei aferent pretindeau un spatiu interior
mare, care sa adaposteasca 0 masa de participanti la un spectacol ritual.
A fost adoptata tot constructia de tip bazilidi, care raspundea cel mai bine necesitatilor.
Arcul de triumf, in mod special, domina spatiile publice - monumentele triumfale
comemorative fiind la mare pret in Roma antica. Erau poqi grandioase, ornate cu basoreliefuri, statui
coloane.
Constructiile edilitare - drumuri, viaducte, apeducte poduri - au prilejuit performante
tehnice. Apa era adusa de la mare distanta in prin canale sustinute de ample substructii din
zidarie, cu arcade inalte (Aqua Claudia, Roma), uneori pe mai multe niveluri (Pont du Gard,
Nimes). structura se la poduri (Drobeta, constructor - Apolodor din Damasc).
Locuinta a cunoscut doua mari tipuri de rezolvare.
Majoritatea locuintelor erau modeste nu s-au pastrat. S-au pastrat insa locuinte
unifamiliale de tip domus - ale romanilor instariti. Initial, acestea s-au dezvoltat in mediul
rural, apoi la Era un loc introvertit, inchis cu ziduri la exterior, ave a un curte interioara-
atrium central, catre care erau orientate to ate incaperile. Uneori, locuinta era amplificata cu 0 a
doua curte interioara -peristil cu 0 gradina - hortus.
Procesul de urbanizare a determinat scumpirea terenurilor ca atare,
locuintelor pe inaltime. a aparut 0 forma de locuire plurifamiliaHi caracteristica, numita insula.
Constructia intreaga apaqinea unui proprietar care inchiria apartamente. Gradul de confort era redus,
iar organizarea interioara consta dintr-o alaturare intamplatoare de incaperi care sa poata fi utilizate
dupa necesitati. De obicei, la parter erau pravalii - numite tabernae.
Palatele imperiale sunt constructii reprezentative pentru fiecare epoca. Ele grupau, in
esenta, doua functiuni: functia de reprezentare oficiala, care sa exprime autoritatea prestigiul
conducatorului functia rezidentiala, care sa-i asigure un cadru de viata potrivit rangului sau. Palatul
lui Diocletian din Split este un exemplu spectaculos in arhitectura romana.
Arhitectura romana este de obicei caracterizata drept rationala, produsul unor minti practice
bine organizate. Romanii nu au dat dovada insa doar de inventivitate pricepere inginereasca, ci
in primul rand s-au dovedit capabili fi format 0 conceptie spatiala sustinuta. Au amenajat au
construit spatii impresionante, bogate in semnificatii deci, cu 0 bogata expresivitate.
53
Biserica Son Vitale dill Ravellna, 547
Mari acoperiuri
in arhitectura paleo-cretinil
In anu1330, imparatul roman Constantin a mutat
capitala Imperiului Roman in vechiul Bizant,
numit de-acum incolo Constantinopole. La oameni noi,
ctitorii noi. La Constantinopole urma sa se consacre, cu
caracter de exemplaritate, noua ordine bazata pe credinta
care avea sa inlocuiasca ordinea instaurata in
vechiul Imperiu Roman. In 313, Roma Ierusalim
cazusera la pace, rezultatul fiind Edictul de la Milan -
opera lui Constantin, care a dec1arat libertatea cultelor. Astfel, noul sediu al bisericii aflat la
jumatatea drumului dintre cele doua sedii de putere, avea un amplasament simbolic .
De-acum incolo, institutia bisericeasca avea sa fie cea mai putemica, iar biserica va juca, timp
de multe secole, rolul principal printre programele de arhitectura. tot c1adirile au fost
cele care au conferit Constantinopole silueta inconfundabila a unui civitas dei, cu sute de
cupole, peste care dominau cele de la Sranta Sofia.
Prime Ie biserici au fost construite, se pare, in Orient, in secolu13. Cultul public
care incepuse sa se organizeze, se manifesta printr-un ceremonial din ce in ce mai fastuos,
menit sa impresioneze masele. la interior, ritualul pretindea un spatiu de intrunire
incapator maret. Problema cea mai dificila era aceea a acoperirii acestor suprafete. Astfel, pe
parcursul Evului Mediu, arta de a construi se confunda cu arta de a acoperi spatii mario
Arhitectura bisericilor a creat initial doua tipuri de plan - planul central
planullongitudinal. Apoi, aceste prototipuri au fost sintetizate in forme complexe. In occident,
intalnim mai mult acele combinatii in care accentul cadea pe parcursullongitudinal, mult mai potrivit
liturghiei planul central fiind preferat mai mult la baptisterii, mausolee martirii. In orient,
centralitatea continua sa domine in biserica, fiind marcata de cupola.
Toate bisericile timpuriu au adoptat insa 0 caracteristica comuna, perfect
explicabila din punctul de vedere al mentalitatii teologice. Este yorba despre importanta deosebita
acordata volumului interior, maretiei, bogatiei spectaculozitatii lui. Silueta exterioara a edificiului
era tratata cu sobrietate, ca 0 rezultanta a intentiei principale - aceea ca omul, odata ce a in
acest spatiu, sa fie de senzatia ca a intrat in alta lume, de 0 calitate spirituala infinit superioara
"lumii de afara".
Prime Ie biserici au adoptat solutia bazilicala, de la romani: 0 nava princi-
pala, mai inalta, despartita prin stalpi de navele laterale, acoperite separat. Primele bazilici erau toate
acoperite cu tavanite, mai tarziu au fost acoperite cu bolti semicilindrice, apoi cu sisteme
de bolti elaborate, caracteristice evului mediu.
1. Planul bazilicii C din
Tropaeum Traiani.
If! III
2. Secliune transversala
prin bazilica Santa

Sabina, Roma, 422-432.

3. Biserica San Giovanni

in Lateran, Roma, 320.
4. Bazilica Santa Maria

Maggiore, Roma, 440.

5. Bazilica San Paolo fuori
Ie mura, Roma, 385.
2
_ / 54
-_. _ - - - - - - - . . _---...=-_._ . _ _ .. . _-'--=- --=- --
o construcjie
occidentala
caracteristica pentru
crqtinismul timpuriu
este bazilica San
Giovanni in Lateran, la
Roma. lnijial, planul
prezenta doar direcjia
longitudinala a navelor,
al caror traseu
la absida. Navele erau
spajii destinate
absida era
sediul fnaltului prelat.
Ulterior a fost introdus
transeptul - spajiu al
fntalnirii dintre sacru
laic - ca 0 noua
concepjie
Deasupra colonadei
care marca granija
dintre nave fn bazilica,
se ajla inilial 0
arhitrava. Aceasta era
alcatuita din blocuri de
piatra singulare,
rezemate la capete pe
doua coloane.
Problema dificila a
procurarii prelucrarii
lespezilor mari de
piatra gasit solujia
fn fnlocuirea arhitravei
cu arcul.
AbsidiI
Iranse t naviI centrala
I- ............. ........ .
........
...............
,.. ... - ....... - .......... .
nave laterale
3
1
cheie de bolta
bol/ari
2
3 4
o
56
... -.-.. - --- --------- - "-
Arcele, care margineau nava cen tra la,
susfineau un perete plin aflat peste un go I, puteau
fi construite din material marunt # de calitate
inferioara. Aceste elemente se numesc bolfari, ei
puteau ji din piatra sau din caramida. Ulterior
s-au folosit elemente ceramice de diferite forme,
cum ar ji tuburi sau olane.
Cupola a fost solufia optima pentru acoperirea
unei suprafefe mario unei calote
semisferice peste un contur circular era un
procedeu vechi. Sistemul folosit era acela al
inelelor tronconice, folosit inca in Mesopotamia,
apoi la Kirokitia, apoi in Mycene (bolta falsa, "en
encorbellement "). Aparifia sintezei dintre planul
central cel longitudinal, de pilda in cazul eel
mai raspcmdit al bazilicii cu cupola, a pus insa
problema acoperirii unui plan patrat mare cu 0
cupola. Solutiile au fost de mai multe feluri.
Forma bisericilor pe plan central a fost ea
diversificata, cu scopul de a gasi soluth pentru
marile impingeri laterale (la boltile cilindrice) sau
centrifugale (la calote), in cazul spatiUor mario
Jdeea principala a fost aceea de a incadra aceste
spatii mari de incaperi mici, astfel incat boltile
acestora sa preia sa distribuie mai departe
eforturile din cupola (sau bolta) principala.
1,2. Scheme de arcade.
3. Schema unei cupole false, din inele tronconice.
4. Schema unei cupole pe trompe
(segmente de pdlnie).
5. Cupola suspendata.
6. Cupola pe pandantivi.
7. Scheme centrale circulare.
8,9. Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna,
secolul 5. Monumentul este un exemplu de
biserica cu plan in cruce. Cupola este pe trompe.
10. Biserica San Vitale din Ravenna, 547.
11. Hagia Sofia (biserica Sfdnta Sojia) ,
Constantinopole, 532-537.
12. Biserica Sjintii Apostoli, Constantinopole,
536-546.
\
Cupola care a entuziasmat cel mai mult a fost
calota sfericii, aplicata initial la construc/ii pe
plan central. Cel mai de seama monument
pastrat este biserica San Vitale din Ravenna
(de cdnd lmperiul Roman a fost fmpar/it fn
lmperiul Roman de apus ~ i cel de rasarit,
capitala lmperiului Roman de apus a fost un
timp la Ravenna). Aici, cupola era sus/inutii
de opt stdlpi masivi, avdnd 0 sec/iune care se
articula radial spre exterior, pentru a fntari
rezisten/a stdlpilor la fmpingerile calotei.
Sistemul cupolei pe pandantivi a fost aplicat
fn cazul reconstruirii bisericii Sfdnta Sojia din
Constantinopole, fntre anii 532-537, de catre
matematicianul Anthemios din Tralles ~ i
teoreticianul lsidor din Milet. De la fnceput,
Sfdnta Sojia a fost considerata una din marile
capodopere ale arhitecturii. Este 0 combina/ie
geniala de structuri centrale ~ i longitudinale,
elementul sau principal jiind fnsa baldachinul
central. 0 prima direc/ie longitudinala a fost
introdusa pe direc/ia est-vest, prin spa/ii
acoperite cu semisfere, 0 alta traversa
baldachinul oprindu-se fn "pere/i-cortina n.
Mare/ia ei nu putea sa scape neexploatata,
conform gustului lor, de catre cuceritorii
islamici din 1453, care au transformat-o fn
moschee. Un exemplu pentru pasiunea
stdrnita de cupola fn aceasta perioada, 0
reprezinta Biserica Sjin/ii Apostoli din
Constantinopole. Dupa succesul inegalabil
fnregistrat de Sfdnta Sojia, cei doi
constructori - Anthemis ~ i lsidor - au fost
fnsarcina/i sa refaca ~ i aceasta biserica,
distrusa fntr-o rascoaIa. Fiind 0 etapa de
experimentari constructive - ~ i fnca una de
experimentiiri fn stil mare - autorii au adoptat
o alta solu/ie. Au reproiectat un plan fn cruce,
cu bra/e ega Ie, dispuse fn jurul unui patrat
central. Bra/ele erau structurate pe sistem
bazilical, numai ca nava lor centraIa a fost
acoperita cu 0 cupoIa ceva mai mica decdt
cupola centrala. A fost 0 idee care a lasat
urme fn arhitectura bisericeasca.
9
57
\
in secolul 9, cand In Balcani ,;i
In Asia Midi era Inca raspandit
vechiul tip al bisericilor tavanite,
a aparut 0 solu/ie mai practica
,;i mai economica, aplicata la
biserica Sjanta Sofia din
Salonic. Cu ea Incepea 0 noua
etapa in evolu/ia arhitecturii
bizantine - etapa dezvoltarii
tipului in cruce greacii.
Particularitatea 0 constituia
a,;ezarea cupolei pe patru
grupuri de stalpi masivi, dispu,;i
in col/urile unui patrat. Ei
susfineau patru arce, legate de
pandantivi. Deasupra statea
cupola, direct sau pe un tambur.
in jurul patratului central erau
patru bolfi cilindrice, dispuse In
jorma de cruce, care pre luau
impingerile cupolei centrale.
1. Ansamblu manastiresc
complex (Cluny).
2. Biserica Sjanta Sofia din
Salonic, construita probabil In
730 peste 0 biserica veche.
3,4,5. Sjanta Sofia,
Constantinopole .
Al doilea program definitoriu pentru arhitectura Evului Mediu luase in secolul4. Era
ansamblul manastiresc - simbol al unui mod de viata cu totul special intr-o lume de mare
ambiguitate morala. 0 congregatie religioasa decidea sa se retraga intr-o incinta izolata, unde in
umilinta ascetism, se dedica unor preocupari inaltatoare, straine de confuzia unei lumi
framantate de patimi. Societatea medievala datoreaza mult acestor ordine incepand cu
ordinul benedictin, atat in ceea ce baza materiala, cat, mai ales, evolutia culturala morala a
comunitatilor. De regula, 0 manastire cuprindea: biserica, aripile cu celule de locuit monahale, un
refectoriu spatii pentru functiuni anexe: bucatarie, ateliere, biblioteca, farmacie de plante, spatii
pentru depozitare prelucrare a recoltelor agricole etc .
Pe parcursul Evului Mediu timpuriu, arhitectura profana a continuat traditiile vechi . Un singur
program nou a aparut a dat constructii interesante. Este yorba despre cisterne - constructii
subterane, in care erau pastrate mari rezerve de apa. Erau sali vaste, boltite, sustinute pe coloane.
Cisterna bazilicii, de exemplu, ave a 420 de coloane.
In concluzie, arhitectura exprima, in primul rand, atentia deosebita acordata
cladirilor Aici s-a folosit experienta greaca cea romana pentru a crea 0 noua
arhitectura, deliberat incarcata de simbolistica. Intentia era aceea de a crea iluzia dematerializarii
maselor, paralel cu crearea unei senzatii a volurnelor interioare. 0 lume stralucitoare, in
lumina spiritualizarii. Doi factori au contribuit la crearea acestei impresii: tratarea bogata a
suprafetelor opace manipularea spoturilor luminoase. Arhitectura a fost intotdeauna
universala, dar interpretarea temei religioase a fost diferita in Bizant fata de Occident. Spatiul central,
cercul cupola "materna" ilustreaza concepte orientale ale revenirii eterne, avand ca rezultat 0
stagnare dogmatidi in vechi traditii. Prin comparatie, dinamismul societatii occidentale pare a fi
simbolizat de parcursullongitudinal, ca 0 evolutie in timp a conceptiei
58
-------- - _. _--- .---- ----
(
Structuri masive Ii structuri din
schelet in Evul Mediu occidental
In occidentul medieval, puterea politidi era oarecum bicefala, ea
inclinand cand de partea bisericii, cand de partea aristocratiei feudale,
aceste oscilatii neavand insa efecte sernnificative in viata societatii. Cert
este doar ca institutia bisericeasca era extrem de putemica, ea detinand rolul suprem in cultura
in educarea omenirii. De aceea, arta arhitectura, dedicate in exclusivitate cultului au
avut aspecte omogene - la inceput pe tot cuprinsul Europei. Apoi, dupa trecerea datei fatidice
(anull 000), a Marii schisme (I 054) a restabilirii calmului, in lumea catolica a urmat alta
perioada de mare unitate culturala, construita vegheata de teologi.
Arhitectura - martor graitor al vremurilor - ne prezinta, in esenta, un singur program public
de arhitectura, extrem de incurajat, pe care s-a concentrat intreaga preocupare creativa: arhitectura
religioasa. Cea laicii, ingaduita de morala se reducea la formarea locuire.
Casa de locuit, atat a oamenilor simpli cat a feudalilor, era initial casa de lernn - mai putin in
regiunile in care lipseau piidurile. Apoi, nobilimea a inceput sa utilizeze piatra, incepand cu zidurile
de imprejmuire, numite curtinae. Acestea erau fortificate prevazute cu donjoane - tumuri locuibile
pe timp de razboi. Castelul nobiliar, bine fortificat, avea plan neregulat daca era la munte, sau
dreptunghiular daca era la campie. La colturile curtinaelor se aflau turnuri sau bastioane (tumuri mai
scunde). In curtinae tumuri erau practicate metereze - fante stramte pe unde se tragea cu arcul-
mai ales la parte a superioara, inzestrata cu creneluri. In general, din pricina vremurilor tulburi,
razboinice, in Evul Mediu timpuriu arhitectura avea un aspect general masiv, inchis frust. Nici
macar tumurile, care erau dominante verticale de 0 oarecare suplete, nu-i imblanzeau alura, ci date
fiind atributiile lor de lupta, nu afirmau decat putere capacitate defensiva.
U rbanismul medieval occidental. Incepand cu secolul 11, a avut loc in Europa un proces de
urbanizare. Atat in localitatile noi, cat in cele dezvoltate peste ruine romane, s-au impus masuri
de securitate colectiva, astfel cii nu numai locuintele aristocratice erau intarite, ci au aparut cetatile
fortificate. Acest medieval matur avea urmiitoarele caracteristici:
Conturul zidurilor de incinta descria definitiv forma
In interiorul sau protejat se 0 viata comunitara bine organizata, sudata de
valori comune, intr-o atmosfera de intimitate patriarhala.
Cat structura ea era organica, nicidecum geometricii, ci cu 0 logica
mai degraba functionala simbolica. Era alcatuita, mai intai, dintr-o densa aglomerare de case
asemanatoare, acoperite cu tigla, de inaltime orientare, cu fatadele lipite una de alta de-a
lungul strazilor. Loturile se in adancime, cuprinzand mici curti de lumina. La parter,
locuintele aveau adesea pravalii ateliere, cu functiuni apropiate, astfel ca multe strazi erau
"specializate" pe meserii. Toate strazile - in general inguste, cu neordonat - cor:duceau catre
piata centrala - un spatiu mare, clar definit de fronturile un or cladiri mai prestigioase. In acest tesut
omogen, compact, de continuitate mare densitate, ruptura reprezentata de largo-ul pieJei crea un
impact vizual putemic. De aceea, aici batea "inima comunitatii": catedrala. Era monumentul de
arhitectura cu maxima valoare simbolica, cu caracter de reprezentativitate pentru Alte piete,
mai mici, erau rezervate altor rep ere publice, cum ar fi palatul comunal- reprezentant al
autoritatii laice, targul comercial sau vreo rantana bogat decorata.
Arhitectura religioasa reprezentativa a fost constituita, intr-o prima instanta, rnai ales din
abaJii - care, izolate, raspandeau invataturile ca adevarate academii. Dez\'oltarea
ulterioara a le-a adus, in calitatea lor de focare de influenta, intr-o stare de adeyarata
rivalitate cu catedralele - acum tema de maxima importanta ci vica titlul de mandrie
principala sarcina constructiva a fiecarei comunitati.
Bisericile catedralele au fost deci monumentele care s-au bucurat de un
imens prestigiu in societatea acestei epoci indelungi bine definite, dominate de inyatiiturile
teologice - "epoca credintei". Atunci, "Europa s-a acoperit de 0 mantie alba de catedrale. Erau
constructii numeroase, durabile, monumentale, erau centrele de greutate ale a:;;ezarilor. Ele au fost
edificiile care au generat cele doua stiluri ale arhitecturii medievale: romanicul i ooncul.
60
\
De aceea, aceste stiluri s-au identificat cu edificiile Unele trasaturi stilistice au fost
preluate de catre constructiile laice - castele, palate comunale chiar locuinte Astfel,
intreaga arhitectura medievala vesteuropeana poate fi cuprinsa intr-o unitate stilistica de principiu.
Dad stilul romanic s-a nascut a crescut in izolarea abatiala, stilul gotic a fost 0
arhitectura eminamente urbana. E1 s-a generalizat peste tot in Europa, lara sa intampine nici 0
rezistenta. Si se spune ca goticul s-a dezvoltat din romanic, un procedeu constructiv funda-
mental- arcul ogival- a generat deosebirile care Ie fac sa se constituie fiecare intr-un stil de sine
statator.
1. Castel fn Austria
2. Ziduri de incinta medievale
3. Caste lui din Harlech
4. Doua dintre turnurile pastrate, ale
caselor nobiliare din San Giminiano.
Este evident ca, pe langa rolul
defensiv, proprietarii erau fntr-o
disputa de rang.
Aliniere
tipic medievalii a
faJadelor; fniilJimea
cliidirilor este spe-
cificii Jiirilor din
nordul Europei.
1. De-a lungul unui
canal la Copenhaga;
2. in jurul unei pieJe la
Frankfurt; sistemul
constructiv cu schelet
aparent din lemn
umpluturii tencuitii se
"Fachwerk".
3. Palatul lui Jacques
Coeur din Bourges este
un exemplu clasic de
locuinJii urbanii
goticii; 1443.
4. Siena, vedere
aerianii. Printre
se
traseul sinuos
al striizilor cele
douii pieJe dominante:
PiaJa Signoriei, cu
turn PiaJa Domului.
5. Stradii medievalii fn
San Giminiano. in zare
se viid celebrele
turnuri ale nobililor.
Statica romanica
Preludiile stilului romanic se afla in secolul 7, in teritoriile germanice, iar despre rornam
timpuriu putem vorbi de pe la anul 950. In esenta, arhitectura din aceasta perioada a continuat
traditiile romane, pe care le-a imbogatit cu inovatii bizantine cu tehnica germanica. Arhitectura
romanica propriu-zisa a aparut in Franta, Germania Lombardia, mai cu seama pe marile
drumuri de pelerinaj (in primul rand Santiago de Compostela Cluny). Apoi, romanicul a cuprins
aproape tot occidentul s-a incheiat odata cu secolul13. Vom descrie elementele de forma care,
sintetizate intr-o conceptie unitara consecventa, definesc stilul romanic.
Tipul principal de biserica a fost in aceasta Numeroase au fost bazilicile cu
simple, din arhitectura romana, care s-au construit de-a lungul intregului
mileniu apoi dupa incheierea lui, pana tarziu. In paralel, foarte multe biserici au fost completate
cu un transept - un spatiu cu axa perpendiculara pe axa volumului principal. Prototipul acesta de
plan se cruce latina. Ele au fost acoperite cu bolti punctate cu tumuri.
Intr-o urmatoare etapa de evolutie, bisericile au fost concepute, pe masura necesitatilor, cu
mai multe nave, pe ambele directii. Este de notat faptul ca aceste catedrale complexe inlocuiau
acum vechile ansambluri cele compuse dintr-o multitudine de corpuri izolate - bazilici,
oratorii, baptisterii, capele etc. Un exemplu de biserica complexa grandioasa este biserica din
Cluny (Cluny II; 954-981) care avea 5 nave, 2 transepte incarcate de capele, deambulator 5
absidiole injurul corului. In plus, a fost actualizat vechiul atrium.
Volumele rezultate din aceste alcatuiri de plan aveau aspect de robustete
severitate ca castelele. Peretii erau drepti, din piatra. In nordul Europei, volumetria bisericii era
mai elansata ferestrele erau mai mari pentru a capta lumina. Cand dimensiunile edificiului au
crescut, detaliile (arcaturi oarbe, rezalituri etc.) s-au multiplicat ele, relieful sculptat al fatadelor
s-a adancit, iar ansamblul a capatat mai mult dinamism.
La diluarea partiala a aspectului static au contribuit tumurile. Fie ca slujeau drept
clopotnita, fie ca aduceau doar un supliment de lumina in interioarele slab luminate, tumurile au
avut 0 importanta de prim rang in arhitectura romanica. Unele tumuri-clopotnita, fiind constructii
mari, serveau drept tum de aparare pe timp de razboi (uneori aveau sus 0 platforma crenelata cu
metereze).
ahside
tran.vepl
deamhulator
PI anurile ' domurilor:
6. Speyer,
7. Pisa,
8. Cluny II.
La domul din Speyer
domina axa longitu-
dinala, pe cand la
catedrala din Pisa,
transeptul, din trei
nave, este deosebit
de puternic. La
Cluny avem cinci
nave doua
transepte fncarcate
cu absidiole.
A

it ..
. .. .. ... .......i.i
...... . . ... .. ..---
I-w' . ..<,-.
. , . ",-.
t -. :.';7::' . ,.
.
.... . "' .. f
t , .. . . . , ... ", f
. .
. , .. =" 0
t
... . . (
.. f
6 .
. A
cor
nave
7
atrium
63
64
Tur rile - elemente re nante ale
~ t u r i i medievale
1. Podul de lemn pictat ~ i turnul de piatrii
din Luzern au caracter laic.
2. Biserica Sant 'Abbondio din Como prezintii
varianta cu douii turn uri peste transept.
3. Biserica miiniistirii benedictine Maria
Laach din Wesifalia fnsumeazii toate
variantele, avand turnuri fn toate locurile
unde se puteau amplasa turn uri.
4. Aliiturat fatadei catedralei din Paschiavo
se aflii campanilul, ca 0 constructie indepen-
dentii.
5. Fatada bisericii Sankt Pantaleon din Koln
este fncadratii de douii turnuri.
Initial, tumurile erau independente, alaturate corpului bisericii, pe masura insa ce acest
volum principal a integrat tot felul de componente, tumurile au devenit ele parte integranta din
volumul bisericii. Dupa destinatia lor, tumurile aveau diferite amplasamente: un campanil strajuia
lateral biserica; doua tumuri incadrau fatada; doua tumuri pe bratele transeptului; un tum peste
intersectia transeptului cu nava; un tum mai mare la fatada. Combinatiile erau nenumarate, iar
unele catedrale aveau setul complet.
Daca la exterior expresia bisericii romanice este mai degraba statica, la interior suitele de
stalpi arce ii dadeau 0 ritmicitate pronuntata. Anfilada de stalpi despartea navele purta arcele
prin care se descarcau eforturile din Deasupra navelor laterale se aflau tribunele sau un
simplu triforium (un coridor ingust), deschise prin arcade spre nava centrala. Rolului functional al
tribunelor i s-a adaugat ulterior unul de rezistenta, in masura in care asigura scurgerea eforturilor
rezultate din impingerile laterale ale Acest lucru s-a intamplat in mod special atunci
cand a fost inlocuita cu bolta in piatra.
trihunae
1. Sec/iune transversala prin biserica
Saint-Martial, Limoges.
2. Interiorul domului din Speyer. Nava
centrala este tavanuita.
Bolta in leagan, semicilindridi, deasupra navei centrale, era potrivita planului bazilical,
numai ca producea impingeri oblice foarte mario De aceea, zidurile latera Ie au crescut in
masivitate au capatat chiar contraforti. 0 solutie a fost introducerea unor arce-dublouri - nervuri
care uneori continuau pana in fundatie. 0 alta solutie de reducere a impingerilor a fost inlocuirea
bolpi semicilidrice cu bolta avand sectiunea un arcfdmt.
Bolta in cruce a constituit un nou pas inainte in spectaculoasa evolutie a structurii
catedralelor medievale. Acest sistem imparjea nava central a in travei, fiecare dintre ele acoperita de 0
unitate de bolta pe plan patrat, alcatuita din semicilindri intersectati la 90. Ea produce a eforturi doar
in colturile patratului. Neajunsul ei era acela ca arcele diagonale rezultand eliptice, erau greu de
executat, pentru ca boltarii avand fiecare alta fonna, trebuiau fasonati bucata cu bucata.
65
-
arrab.e
.
St arruluri
Printre detaliile reprezentative ale catedra
medievale se numara portalul. IniJial,
portalurile erau simple, apoi, datorita zidurilor
groase, a fost posibila 0 evazare a deschiderii.
Acest procedeu cu intenJii de artisticitate
sugereaza 0 invitaJie :;i a devenit un element de
mare spectacol. ,1. Schema unui portal
romanic. 2. Portal romanic cu arhivolta arc fn
pUn cintru. 3. Portal go tic cu arhivolta arc
frant.
Detaliu important fn arhitectura medievala,
arcul a fost folosit :ji fn lungi suite exterioare,
I 66
numite arcaturi, care au creat un efect plastic
iubit mai ales fn ItaUa.
4. FaJada catedralei din Pisa (1066-1184). De
menJionat este ca nu toate clopotniJele erau
turnuri, ci existau,iata, :;i clopotniJe-arcade,
cu unul sau mai multe goluri de care atarnau
clopotele. 5. Domul din Mainz, fnceput fn 975,
este una din primele fncercari de a construi
bolJi pe ogive, sistem pe care avea sa se
cladeasca stilul go tic. Introducerea acestui
element, de:;i esenJial, fndi nu a schimbat
caracterul general romanic al edificiului.
6. Bolta in leagan pe arce dublouri, la
catedrala Saint Sernin din Toulouse,
sec. 12. 7. Bolta in cruce. 8. Biserica
aba/iaM Maria Laach, 1156. Nervurile
diagonale sunt arce eliptice, rezultate dupa
construirea arcelor de cerc perimetrale.
Dinamica gotica
Din punct de vedere al imaginii generale, dadi simplifidim lucrurile, putem spune ca
romanicul a produs constructii masive, greoaie intunecoase, pe cand edificiile gotice erau
nervoase, aeriene, indrazneje.
Din punct de vedere al semnificajiilor lor, biserica romanica se raporta la mediul
inconjurator ca un refugiu, pe cand catedrala gotica a capatat semnificajii mai subtile. Imaginea ei
aproape celesta, verticalitatea ei care chestiona transcendentul, interioritatea ei misterios luminata
care sugera prezenja lui dumnezeu, au Iacut din catedrala un simbol teo logic filozofic mai
pro fund.
De fapt, diteva noutaji de fond au permis evolujia estetidi diferita atat de spectaculoasa
a noului tip de edificiu religios. Au fost inovajii de ordin tehnic, aparute deja in interiorul
romanicului tarziu, dar genial valorificate de constructorii catedralei gotice, incat se considera
ca arhitectura-g6f!di a atins 0 culme a constructive. ,/ 1L<./'?0
Bolta pe ogive a fost elementul fundamental al revolujiei produse in statica construcjiilor.
Descoperita aplicata' indi la bisericile romanice, ea a Iacut insa caned in secolele
Ogivele au fost un substitut in arc de cerc, al elipselor diagonale de la bolta in cruce. Inijial, prin
ele s-a urmarit doar rezolvarea problemei boltarilor unicat. In acest scop, construcjia boljii incepea
cu arcele diagonale, dar de forma semicirculara. Ele constituiau intersectia unor bolji, a diror
sectiune verticala rezulta in arc frant. Efectul principal al acestei noi abordari in constructia boltii a
constat in faptul ca numai aceste nervuri preluau eforturile din intreaga bolta, pe cand restul
67
panzelor erau independente, doar autoportante. Nervurile diagonale se desdircau. 1 r:i:;} I lor, pe de
o parte ca forte axiale in stalpi, in timp ce componenta oblid a fortei de I ata de cel
de-al doilea element nou de constructie: sistemul compus din contraforJi arce !1:.1>;: . -\ este
unitati de rezistenta aliniate afara, pe zidurile laterale, formau 0 adevarata danteLa in iarra.
Bolta pe ogive a fost 0 inovatie tehnica extraordinara, care a determina r zol 'ar a
impecabila a unor vechi probleme constructive. Dincolo de acest aspect pracri ins-
performanta tehnica a permis crearea unor importante
In primul rand a expresivitatea ansamblului: peretii, acum nepo u devenit
mai inalti (uneori de 50 de metri), mai subtiri, de goluri mai multe i rnai an. ajungand
pana la 0 incredibila "dematerializare", la "peretele diafan". Nava centralii era mul ai inalta
3
1,2. Catedrala din . o.:OTl.
inceputa in 11 50. Secri ne plan:
trei nave longitudinal. !IT:
transept, deambulalOr. . ide.
3,4,8,9. Catedrala . 'O're-Dame din
Paris. SecJiune pn"n s;s mul
constructiv, compus din ontraforJi
cu arce butante, plan. a ' da $i
interior. Inceputa ill 1! 6_'
terminata in 1250, eSle -[pica
goticului matur. Tran eprul s-a
resorbit pan a la dis pari :a rotalii.
Tumurile au fost ele asimilate In
verticalitatea generalii. Pri..-il de-a
lungul axei, interiont! domului
apare ca alcatuil
dintr-o seri e de unilafi a emenea,
ce conduc spre cont! laml
InalJat. Masivitalea exlen"orului s-a
topit 9i ea In danlela de piaJra
Inconjuratoare.
5. Schema unei bolf1' aOlice pe
ogive. Nervurile diaaonale
(ogi vele), cu care pomea
construcJia bolJi;, au forma
semicirculara, III limp de secJiunile
ortogonale sunt in arc front. Restul
suprafeJei bolJii se re::uma la 0
membrana nestructuralii.
(Denumirea de Hogin] " pelltru
forma gotica de arc /rant este
improprie, dar larg raspandita.)
6. Detaliu go tic.
7. Catedrala din Koln, inceputa
In 1248.
dedit nave Ie laterale, cu exceptia tipului german de Hallenkirche, unde navele ave au
inaltime. A crescut lungimea navelor, care in Franta adesea 100 de metri.
In fine, noile principii structurale spectaculozitatea spatiala au decoratia gotica
specifica. Noul tip de ornamentatie, mult mai liber, se bucura de multa preocupare. Mai cu seama
fatada principala detinea un loc important din punct de vedere artistic. Ea punea, de altfel,
probleme de racordare la restul cladirii, terminat de obicei in etape anterioare de constructie.
Turnurile care flancau fatada, de exemplu, de multe ori au ramas fiecare in alt stadiu de
constructie sau au fost chiar concepute diferit, caci constructia unei catedrale se de-a
lungul multor zeci de ani, chiar peste un secol. Turnurile se ascuteau catre cer din piatra
ori prin ascutite.
o piesa de mare spectaculozitate a fatadei era portafuf. Exista un portal principal cateva
portaluri laterale, fasonate sculptate cu multa dragoste. Deasupra portalului principal de afla alt
element asupra caruia se concentra efortul artistic: rozasa, 0 fereastra circulara, 0 broderie de
piatra cu vitralii viu colorate. Ferestrele gotice, bifore sau trifore, erau foarte inalte, terminate ele
in arc frant, decorate cu dantele sculpturale vitralii.
Se spune despre constructorii medievali ca erau stapaniti de "horror vacui" (oroare de
vid), de aceea pe peretii catedralei nu exista nici un centimetru patrat de suprafata nedecorata - cu
sculpturi, basoreliefuri, console pentru statui inchipuind fiinte ciudate din bestiarul plin de fantezie
al evului mediu.
Toate aceste mijloace plastice, care produceau efecte marete, au slujit functiei
fundamentale a catedralelor, care era de natura simbolica: se explica muritorilor, pe cale vizuala,
care este sensul vietii pe pamant. Evident, era acela de a te pregati, printr-o viata curata plina de
smerenie, pentru luminoasa viata de dincolo. La aceasta slujea volumetria ampla, stapanita de
verticalitatea aproape metafizica. La crearea atmosferei mistice din interior era folosita lumina
colorata a vitraliilor. In general, spatiul, lumina, sculptura pictura conlucrau pentru a crea
aceasta mareata complexa opera de arta care era catedrala gotica.
Pe la 1380 - trecusera mai bine de doua secole de la deschiderea primului gotic la
Saint-Denis - a aparutgoticuljZamboaiant, ultima faza, extrem verticala nervurata a stilului gotic,
de fapt 0 impingere a acestui sistem pana la ultimele sale consecinte. Astfel s-a incheiat evolutia
catedralei medievale, unul dintre capitolele cele mai importante din istoria arhitecturii occidentale.
t
5
70
Detalii gotice:
1. balustrada cu
himera
2. cheie de balta
3. Jereastra rozasa
4. Jereastra bifora
5. fiala
6. giblu
6
Arhitectura romaneasca in Evul Mediu
Arhitectura secolelor 10-13 pe teritoriul actualei Romanii era compusa
aproape exclusiv din case biserici de lemn din bordeie.
In Transilvania a aparut, pe la 1100, arhitectura din piatra. S-au construit
atunci edificii religioase in pur stil romanic, de catre ctitori maghiari Un
exemplu este biserica din Herina, din 1250.
Dupa aceasta data, edificiile au inceput a fi contaminate de stilul gotic,
cum este cazul catedralei romano-catolice din Alba-Iulia (1246-1291), al bisericii cisterciene din
CarJa, al bisericii evanghelice din Prejmer, Sf Bartolomeu din
Goticul matur s-a manifestat din 1350, prin catedralele din Sjanta Maria din
Sibiu, biserica Neagra din biserica Sjantul Mihail din Cluj etc.
Tot in Transilvania a inceput sa se dezvolte 0 arhitectura romaneasca din piatra, prin
adaptarea stilurilor romanic gotic la necesitaji posibilitaji locale. Astfel de monumente sunt
bisericile ortodoxe din Strei Santamaria Orlea, datate pe la 1280.
In perioada a aparut 0 arhitectura civila din piatra, constand in mici cetaji ale
nobililor locali. S-au pastrat castelul din Bran cel al (Huniazilor) din Hunedoara.
A existat 0 arhitectura "militara", constand in fortificajii ale unor S-au pastrat
urme ale cetaJii din Calnic ale viitoarelor Sibiu (unde s-au
pastrat tumuri), Cluj, Arad, etc. In numeroase din Transilvania - Turda,
Sibiu, Reghin, Gherla - s-au pastrat case de locuit (cu sau lara pravalii) de I
factura medievala, cu elemente gotice. In fragmentele de vechi pastrate, se forma
structura urbana medievale din occident: fajade aliniate la strada in front
compact, densitate mare, strazi relativ inguste, pieje inchise.
La un interval de peste un secol au aparut cetaji fortificate in Moldova, cele mai
cunoscute fiind Cetatea NeamJ Cetatea de Scaun a Sucevei. "
Biserica ortodoxa a fost un program foarte prejuit, mai ales in regiunile extracarpatice. Multe
secole dupa locuitorilor de aici, au fost construite doar biserici din lemn. Abia in
secolul14 au aparut, simultan in Tara Romaneasca Moldova, primele biserici din piatra:
Biserica Sf Nicolae din Curtea de (biserica domneasca), construita pe la 1350, este
cel mai vechi monument specific ortodox de la noi. Este conceputa dupa mode lui clasic al
bisericilor de tip cruce greaca fnscrisa, creajie a arhitecturii bizantine. Pe baza acestui arhetip se
or construi nenumarate biserici
Biserica Sf Niculae din RadauJi, construita pe la 1360, este 0 bazilica romanica cu trei
nave, boltita, adaptata necesitajilor de rit ortodox prin segmentarile transversale. Ea nu avea sa
joace insa un rol prea mare in evolujia arhitecturii
o mai larga raspandire avea sa cunoasca in Moldova biserica-sala, cu bolta cilindrica pe
arce-dublouri, cum e cea de la Mari, de pe la 1480.
Primul monument moldovenesc care a lansat un tip de plan ce va fi preferat este biserica
Sjanta Treime din Siret (1354-1358). Cu aceasta ctitorie a inceput istoria trilobului (numit treflat
sau triconc) in Moldova.
o sinteza monumentala de elemente vechi noi este biserica manastirii NeamJ (1497).
Omologul muntenesc al tipului de biserica pe plan trilobat, originar de la Athos, aparuse
dej a in 1386, la biserica manastirii Cozia.
Combinajia munteneasca intre cele doua tipuri de plan - crucea greaca inscrisa trilobul- 0
gasim la biserica manastirii Snagov, in 1518 - sinteza monumentala din Tara Romaneasca.
Decorajia exterioara a ultimelor patru biserici consta in altemanja orizontalelor de piatra
caramida, asociate cu discuri colorate smaljuite, cu ocnije firide, apoi brauri, socluri,
chenare ancadramente din piatra. Aceasta omamentajie de provenienta orientala, venita dinspre
Grecia chiar Georgia, a strabatut jinuturile morave astfel imbogajita, a strapuns
jinuturile noastre pe la sud. In Moldova intalnim insa contraforji, portaluri ferestre preluate
din limbajul gotic.
71
Transilvania: 1. Cetatea
2. Catedrala
romano-catolica din
Alba, sec. 13. 3. Biserica
Neagra, 4. Castelul
Huniazilor, Hunedoara.
5. Castelul Bran, 1380-1400.
6. Biserica din
sec. 13. 7. Biserica
Santamarie Or lea, sec. 13.
8. Biserica cisterciana din
Carla, sec. 13.
9. Biserica de lemn din
Verticalitatea ei
pronunlata este a evidenta
injluenla gotica.
Ct!/e rrei arhetipuri de biserici

i. 3'-erica domneascii Sf Nicolae
Curtea de 1350, pe plan
<: ;fp cruce greaca Inscrzsa .
.:. 3:serica miiniistirii Cozia, 1386,
_ "tri/obat".
_. 3fserica miiniistirii Snagov,
_;:. -. 0 sintezii a celor douii tipuri.
2
3
73
2
4
pronaos gropnilii naos altar
6
pronaos
Primele biserici din Moldova:
1. Biserica Sf Niculae din Riidiiu1i, 1360, pe
plan bazilical.
2. Biserica din Mari, 1480, tip
bisericii-salii.
3. Sfanta Treime din Siret, 1354-1358, pe
plan trilobat.
4,5,6. Biserica miinastirii Neamj, 1497,
forma cea mai evoluatii de bisericii
moldoveneascii. Fa1ii de canonul ortodox,
au fost adaugate doua spafii Iloi, impuse de
necesitiifi locale: exonartexul (pridvorul)
gropni1a.
7. Biserica miiniistirii MoldoviJa.
Sistemul de bolti cupole de la bisericile ortodoxe continea contributii ale
locali, care au dovedit astfel inventivitate capacitate de adaptare la conditiile specifice. 0
particularitate 0 constituie fragmentarea in segmente cu forme diferite, corespunzatoare
tipurilor diverse de boltire din interior.
Arhitectura simbolistica bisericii ortodoxe este 0 tema de mare interes actual. In principiu,
indiferent de prototip (treflat, cruce greaca, bazilical etc.), exista 0 ordine fixa a spatiilor interioare,
de-a lungul unei axe longitudinale: pronaos, naos altar. Lor li s-au adaugat uneori un pridvor 0
gropni/a. Aceasta directie orizontala contine 0 gradatie functional-simbolica. Pronaosul este locul
Altarul este locul unde doar preotul are acces. Intre ele se afla naosul, spatiul cel mai
important, acoperit cu cupola -locul comuniunii intre muritori divinitate. Este locul de intalnire
intre axa longitudinala axa verticala, marcata de cupola. Volumetria de ansamblu a bisericii
ortodoxe, cu proportiile sale statice, nu exprima dramatismul caracteristic catedralelor occidentale, ci
armonie, resemnare incredere in protectia unui dumnezeu bland, sugerata de
Creatii autentice care constituie contributii valoroase la patrimoniul mondial de
valori sunt bisericile de lemn bisericile pictate din Bucovina. Bisericile de lemn,
sup Ie, elegante, constituiau rep ere simbolice pentru comunitatea sateasca.In micul interior insa,
intimitatea domestica ne de copilaria omenirii.
Inca din timpullui cel Mare, bisericile fusesera acoperite la interior cu 0 pictura
relativ sobra, statica enuntiativa, legata de canoane bizantine. Ideea ciudata interesanta de a
picta biserica pe din afara, a fost 0 deviere de la regulile ortodoxe. Pe un ecran exterior
cu 0 destul de mare, pictura, mult mai libera, a devenit mai vie, incarcata de
dramatism emotie. Mai mult decat predicile in slavona, aceste benzi desenate pe intelesul tuturor
erau lectii de morala religie pentru comunitatea de carte. In aceste povestiri colorate,
fortele biblice ale raului - dracii - apareau in chip de turci, traditionali impotriva carora
trebuia mobilizat poporul. Ei aveau ridicole, in timp ce sfintii aveau chipuri spiritualizate.
Alte pilde incurajau supunerea teama de pacat. In fresca de la Voronet, omuleti mici goi,
'interpretau' sufletele au avut ocazia manifeste talentul umorul in
alegorii de-o incantatoare fantezie naivitate. Astfel, laArbore, sfanta Marina de chica un
drac, pe care se sa-l bata cu un ciocan in cap.
Bisericile pictate care s-au pastrat sunt: biserica Arbore, bisericile manastirilor Vorone/,
Humor, Moldovi/a, Sucevi/a. Aceasta truda cu perisabilului, este cea mai interesanta
rnanifestare estetica din istoria arhitecturii
Ordinea construita in Ren tere
Quatrocento
Cum arhitectura este un aspect al culturii civilizatiei,
marile epoci din istoria arhitecturii reprezinta ele un aspect
al marilor epoci din istoria culturii civilizatiei. Sunt epoci in
care discemem 0 identitate culturala proprie. Ele se
caracterizeaza printr-un anumit mod de gi'mdire, care se reflecta in productia culturala concreta: in
filozofie, in arhitectura, in pictura, literatura. Fiecare astfel de epoca a reprezentat un pas inainte in
evolutia omenirii a influentat viitorul.
Aceste epoci au 0 coordonata temporala, dar au una teritGriala. Intr-un anumit loc-
centru cultural- s-au nascut in mintea unor genii creatoare idei noi, care apoi s-au raspandit pe 0
arie culturala.
Incepand de pe la 13 7Q..la.:(10JeI1l.a incepea sa se nasca 0 arta diferita de cea din Evul
Mediu, cel impregnat teologica. De altfel, in arhitectura, stilurile
medievale se raspandisera mai mult injumatatea nordica a continentului , in Italia Franta
manifestandu-se doar accente gotice. Cat despre temperamentul artistic al italienilor, acesta n-a
aderat de fapt niciodata cu convingere la acest tip de forme. Efectele primelor ciiutari ale unei
expresii culturale proprii s-au numit florentina. Ii consideram pe Massacio (in
pictura), pe Donatello (in sculptura) pe ilippo Brunellescbi (in arhitectura) parintii epocii
culturale numita De la Florenta, caractenstlcile gu lui gandirii de tip renascentist
au cuprins curand regiunea Veneto, Lombardia, ducatul Urbino, apoi intreaga Europa, cu raze de
influenta mai lungi sau mai scurte, mai pronuntate sau mai diluate.
Daca glorioasei antichitati nu s-au acomodat niciodata prea bine cu conceptiile
teologice care minimizau importanta vietii nici cu arta "propagandistica" aferenta,
focalizata pe "viata de dincolo", nu inseamna ca in timpul oamenii ar fi incetat sa
creada in divinitate; numai ca au Iacut-o in alt fel. Ei au considerat ca esenta perfectiunea divina
nu se afla undeva in ceruri, de unde se re eleaza, mai mult sau mai pUIin unora dintre muritori, ci
se afla tocmai in creatiile lui Dumnezeu pe pamant: in om in natura. Ea se lasa descoperita pe
cale intelectuala. Ca unnare a faptului ca omul recapatat demnitatea aloarea, viata civicii
recapatat ea prestigiul. Au revenit preocuparile urbanistice din vremea Romei Antice s-au
liberalizat programele de arhitectura. Programele pub lice au renascut iar fonnele de locuire s-au
relaxat s-au diversificat. Intreaga arbitectura a redevenit preocupare artistica.
Creatorii vremii au aflat ei cai de expresie proprii simri.rii mentali tatii lor. 0 sursa de
inspiratie potrivita noii mentalitati au gasit in arta antica - creata tot in aria de spiritualitate greco-
latina - au creat noua ideologie a Un impuls I-a dat descoperirea unei copii dupa
scrierile lui Vitruviu - arhitect teoretician roman care a trait in secolul I. d.Ch.
Conceptia din vremea lui Platon, confonn careia ordinea, frumusetea, annonia,
perfectiunea erau sinonime cu ideea divina, a devenit ideologia unnau sa
descopere ordinea in natura sa 0 redea in operele lor. Redarea se Iacea prin metode individuale,
liber alese, dar care au unnat principii compozitionale comune. In arhitectura, ordinea cosmica era
reflectata printr-o geometrie riguroasa, bazata pe reguli numerice care stabileau proportiile cele
mai annonioase. De altfel, compozitia fonnelor era deosebit de atent studiata. Trei caracteristici
fonnale au fundamentat arhitectura
erau utilizate fonne geometrice clare, elementare, in raporturi echilibrate; compozitiile erau
unitare, atent construite; se stabilise un numar de aur - 3/5, care asigura proportia cea mai
annonioasa; a fost reintrodus vocabularul antropomorf de fonne din arhitectura templelor antice:
coloane cu capitel ionic sau corintic, antablamentul, frizele arcul in plin cintru dezvoltat candva de
romani; cercul fiind considerat fonna perfecta, arhitectii foloseau cu convingere spatiile centrale.
In ansamblul ei, autoritatea s-a sprijinit pe cultura sa, pe increderea in puterea
intelectuala morala a omului. Creativitatea umana a fost astfel eliberata - cel putin pana la
unnatoare partiale ingradiri.
76
\
Filippo Brullelleschi (1377-1446) afost primul
mare arhitect cunoscut fn istoria arhitecturii de
dupa Cristos. Au existat fnaintea sa mari
personalitafi creatoare in domeniul arhitecturii,
aceasta munca awind insa in Evul Mediu un
caracter colectiv, ele erau umbrite de anonimat.
Brunelleschi a fost prima personalitate
individualizata ca arhitect, cu statut social
asumat a fost, fara indoialii, cel mai impor-
tant in timpul viefii sale.
1. Capela Pazzi este 0 biserica conceputii pe
plan central. Volumetria fafada exprima
perfect idealul noii arhitecturi, 'purtand
trasaturile sale principale: cupolii centrala,
portic cu coloane corintice antablament de
origine antica, arcul fn plin cintru, in locul
arcului frant medieval. Proporfiile elementelor
de pe fafada corespund numarului de sunt
distincte, dar subordonate unei logici construc-
tive compozifionale de ansamblu.
2. Ospedale del' lnoceJl.ti, un spital pentru cop iii
orjani din Florenfa, a fost cladirea in care a
aparut pentru prima data noul sti! al perioadei
"della rinascita". in 1420, arhitectul concepea
acest proiect in paralel cu lucrul la cupola
domului Santa Maria del Fiore. La fafada spre
curtea interioara se un portic cu 0
eleganta suita de arce, sprijinite pe suple
coloane corintice. intre arce se afla meda-
lioanele de terra cota ale lui Luca della Robia.
3,4. Biserica Santo opera de maturitate
a arhitectului, este totodata cea mai izbutita din
cariera sa. Tributar tradifiei necesitafilor
funcfionale ale bisericii, care fineau de ritual,
Brunelleschi a construit mai intai biserici pe
plan longitudinal, de tip bazilica. Cum insa
interesul estetic al arhitecfi!or s-a concentrat in
pe planul central, a rezultat un
compromis: s-a pastrat nava longitudinalii
obligatorie, data prin tema, dar accentul a fost
pus pe spafiul central, printr-o ampla cupolii.
Aceasta strategie a fost aplicata la biserica
Santo Spirito. Planul este adus la 0 deplina
acuratefe limpezime, in timp ce intreaga
volumetrie, studiata cu strictefe matematica,
ex prima disciplina in gandire, fara a ji rigida
sau severa. Dimpotriva, interiorul este receptat
ca armonios, ordonat sen in, lipsit de umbrele
mistice ale bisericii gotice.
stdnga sus:
Picturii renascentistii -
- descoperirea perspectivei.
" ,
78
Floren/a era, pe la inceputul
secolului 15, un ora$ cu aspect
medieval $i 0 catedralii gotidi ne-
terminata, pe nume Santa Maria
del Fiore. Clind municipalitatea a
organizat un concurs prin care
solicita acoperirea zonei centrale
a domului, Brunelleschi a cli$tigat
concursul cu 0 solu/ie prin care
avea sa revolu/ioneze arhitectura.
Tema era inginereasca: se cerea
acoperit un spa/iu cu diametrul de
43 de metri. Brunelleschi a dat
insa un raspuns totodata estetic,
care avea sa devina punctul de
plecare al unei noi viziuni
arhitecturale $i un model pentru
secolele viitoare, nu numai in
Europa, ci $i in afara ei.
Cupola este compusa dintr-o
dubla calota, care se sprijina pe
un tambur octogonal. Este
compusa din opt feW eliptice duble
(doua rlinduri de zidarie paralele),
despar/ite de nervuri, $i este
lestata de un lanternou.
Forma arhitecturala a cupolei era
complet diferita de cele construite
plina atunci. Era, mai ales, diferita
de cupolele Evului Mediu, cel atlit
de bogat in biserici $i preocupat
de structura cupolelor sale.
Cupola domului Santa Maria del
Fiore este dominanta spa/ialii a
ora$ului Florenfa $i una din
emblemele acestui ora$ atlit de
bogat in repere ale istoriei
arhitecturii $i artelor. Ea constituie
simbolul Rena$terii in arhitectura.
L 0 11 Battis({uUberti (1404-1472)
_-a I. sub aspectul educaJiei al
.- :JCuparilor sale larg culturale,
:Jde.arat om al - un
o ;0 universalis. Proiectele sale,
r c ,;11l care a elaborat 0
.e 'nica baza teoretica, au
.:;- :.i,ar caracter de model nu doar
-mpul ci # pentru
:oada baroca. Era cel mai cult,
:nJQginativ mai rafinat
.--eel al
1. 3 ' erica Sant ' Andrea din Mantua
c 'c 0 construcJie integral proiectata
. .;: em. EI a reluat motivul arcului
c :riumf roman la scara monumen-
-. cu de ordin colosal (pe
muhe registre suprapuse),
.-- .' biserica are 0 personalitate
e. Planul poate fi considerat
f -iciu centl-al alungit ", cad se
- n-a preocuparea acordata zonei
_ ,;rale a naosului, pe dind nava
doar 0 prelungire a uneia din
n'/e crucii din plan. lnteriorul este
poate fi cuprins dintr-o privire.
:. 3iserica Santa Maria Novella a
: de asemenea, 0 biserica
:: a, pe care Alberti primise
;;llIda sa 0 adapteze gustului
_ ..... centist. Noua faJada, cu
nul ei viguros, a fost 0 invenJie
c . _ usiva a lui Leon Battista Alberti,
_ re avea sa fie ea un model,
c rodus ulterior In multe variante.
mentul "desenat" din piatra
-ura/ii a fost calculat cu atenJie.
- 0 - ::1 aceasta bazilica au fost
duse pentru prima data cele
, .; volute laterale, menite sa
c :me plastic tranziJia de la nava
fralii la navele laterale ale
-.....z 'icii. Acest element urma sa fie
des utilizat In manierism # In
::eClUTG baroca .
. ' 3:Serica San Francesco din
_- .:ni. cunoscuta ca Tempio
... 'esriano, este 0 transformare .
"'c .1 ',el neterminata . a unei biserici
:: e dill Rimini, care prin
nda ducelui Malatesta urma sa
_ :n - mausoleu pentru iubita sa.
.... ularul a fost preluat tot din
. . hiime. FaJada este 0
,. a unui desen geometric,
un portal central elemente
,:ropomorfe: arce puternice In pUn
_: ,'ro frel'enire fa antichitatea
IV ,ana), coloane angajate
r e sugerand funcJiuni funerare.
1
2
3
Locuirea urbana este un program al carui conceptie a fost sensibil modificata in
fata de Evul Mediu. Pe cand castelul medieval era un loc al puterii, bine fortificat. palatul
aristocratiei renascentiste a fost 0 manifestare de cultura - pe care, de altfel, se baza i autori tatea
acestei aristocratii. Masivitatea severitatea castelului feudal au fost cOD\'ertite ill geometri e
eleganta, iar introducerea ordinelor I-a umanizat.
Palatul urban era sediul unei familii . Era 0 constructi e inca introyertita. care nu refuza
insa comunicarea cu mediul urban inconjurator. Fatadele se deschideau la strada prin iruri de
ferestre, organizate in registre elaborate. Aveau insa 0 curte interioara cu porti perimetral de 0
factura mult mai destinsa dedit fatadele la strada. Era un spatiu allumini i, yegetapei i artei .
1,2,3. La J fediei -Rieardi,
palatul famili ei Jfediei. arliiTeetul
Mieh elozzo J 96- 1472)
a separat ni"efefe pe _'0 ada prin
dar prill ap reiaj
diferentiat. La paner. b!ocurife de
piatrii au f osl eiopli e lImar. in
maniera numiul "nLSriea ". fa etaj
piatra a fost eearis :a illgrijiT, iar
etajul al doilea a eoperil eLi
suprafa/ii neleda - gr aIie alent
studiatii.
4. Palalul Rueel/ai dill FlorenIa a
f ost construil dupa proieeruf ILii
Leon Battista Albern'. _ fal/iera
fatadelor eSle sobni. _ 'u mai
prevaleazii ei proportiile
sunt mai
: I I J

e
, --C ! f
3LJ,J LllJ
ullijorme, au conferit
:m aspect static, agezat.
u: fa/ adelor prezinta 9i de
sta grada/ia pe verticalCi a
: ,,or. de la puternic spre
_:. dar nu numai prin
,. ci 9i prin cele trei ordine
t'.. : uprapuse: doric, ionic 9i,
rilllic.
_ :::'=0 Piui i se datoreaza lui
::eschi. Fa/ada principala a
din Evul Mediu aspectul
_ rin masa 9i prin paramentul
-:ca" - mai pronunlat la parter.
mele clasice au aparut la
'$ele separatoare, unde
au fost prelucrali ca mid
anele ion ice. Aceste contraste
- <To nlstica bruta 9i prelucrarile
o opomOlje de jinele sunt 0
-aIora referitoare la ceea ce
Rena9terii numeau "I 'opera
., n lUra" 9i " I 'opera di mano".
0-. 8. Locuinla urbana aristo-
yo ;ica a atins apogeul in prezen/a
r' ana a palatului F arnese, la
Rama - ultima teorema in piatra a
Crescut la 9coala lui
Bramante, Antonio da Sangallo cel
- anar a construit 9i el un volum
eulplural, caruia a vrut sa i se
ileasca pronunlat silueta. in acest
cop a decupat-o hotarat de mediu,
prill rustica de la muchii 9i corni
9
a
erma. Jocul pUn-gol exista, dar nu
Sle agitat, datorita faptului ca
este ordonata.
seninatate a curlii
ifllerioare a fost aid tulburata de
lemperamentul artistic al lui
.\fichelangelo, care a conferit
aJadelor 0 vibralie
Elementele par ca abia se stapanesc
sa sara din plan. Palazzo Farnese
reprezinta, prin faladele sale,
exterioara interioara, in maniere
dijerite, ultimul monument af
armoniosului Quatrocento
totodata primul reprezentant al
Cinquecento.
8
DE CONSTRUCTII Bl.!CURE$TI
BIBLIdTECA
Nr.
Inv.
81
82
Jdeea centralitaJii a fost foarte
Indragita de arhitecJii ei
au pus-o In practica cu orice prilej.
Nu ar fi facut-o daca s-ar fi suspectat
de simple preferinJe, numai ca ei se
bazau pe 0 argumentare teoretica -
elaborata de marele renascentist
Leon Battista Alberti. In scrierile
sale, Alberti stabilea chiar 0 ierarhie
a pe trei nivele, conform cu
importanJa edificiului: a. forma
peljecta, centralizata, era rezervata
cladirii sacre; h. alte forme
geometrice, stabilite de reguli stricte,
trebuiau utilizate la cladiri publice;
c. In fine, cladirile private puteau
adopta forme libere.
1. Tempietto, creaJia lui Donato
Bramante (1444-1514), poatefi
considerat un punct culminant al
arhitecturii renascentiste, In care
regasim toate principiile
caracteristicile acestei epoci de
creaJie. Geometria este clara, planul
este un cerc, deci simetria
din toate directiile. Cupola cu lan-
terna puncteaza centralitatea.
1nfluenJa greceasca este exprimata
de plasticitatea volumului
de sculpturalitatea sa, care fl face
demn a fi contemplat din toate
directiile. Elementele antropomorfe
sunt reprezentate de coloanele
dorice.
2. a fost produsul unei
civilizaJii urbane. Era firesc deci ca
arhitectii puna problema re-
gandirii mai ales a formei
sale. Forma imaginata de ei pentru
un ideal era, evident, circulara.
Sistemele de fortificaJii Insa -
reminiscente medievale - nu erau
eficiente, se pare, Intr-o
neteda, astfel a rezultat planul stelat.
in centrul compoziJiei se afla fie un
edificiu de cult - idee ramasa din
timpurile trecute - fie, mai nou,
palatul signoriei. 1deea ca In centru
sa fie un edificiu al puterii laice era
tipica pentru noua mentalitate. Acest
mod de a concepe dupa 0
fOl'mulii abstracta, exprima, de
asemenea, spiritul vremii, dominat de
raJionalitate. s-au
dezvoltat In continuare ca pana
atunci, nu dupa idealuri de
perfectiune formala, ci ca organisme
vii, sedii ale vietii comunitare.
Cinquecento,
etapa manierista a
Cele doua secole renascentiste au pastrat vocabularul
.:..:: ' de fonne ca element comun. Maniera de utilizare a
.:.;:: _: , i yocabular a fost insa diferita, pentru ca semnificatiile existentiale pe care Ie aveau de
at arhitectii din Quatrocento difereau de acelea din Cinquecento.
A.rhiteqii din timpul timpurii mature pare au sa fi gasit, pe cale intelectuala,
- _:. dil emelor existentiale. Ei erau multumiti sa descopere in natura ordinea cosmica, sa 0
--_ reteze sa 0 redea la randullor in constructii elaborate Aceasta multumire a
dini i s-a reflectat in arhitectura printr-o nota de seninatate echilibru. Nu era tonul
uecento - etapa manierista a - cand au aparut indoieli cu privire la aceste
dini au inceput cautarile, de data aceasta insa nu prin calcule teorii, ci pe cale empiridi.
Doua constructie era un experiment. S-au incercat fuziuni jocuri intre detaliile altadata
io alaturate in pace. Noile alaturari insa generau tensiuni, echilibrul se tulbura prin opozitia
- - ..... elemente contrare, in relatii echivoce, provocand senzatia de dinamism, uneori inconfor-
. - L 'biar iritant. Cel mai ilustru exemplu in acest sens este opera de arhitectura a lui
. ';"elangelo.
In secolul 16 a existat 0 accentuata preocupare urbanistidi. S-au intocmit proiecte prin
;:: -'" Roma unna sa fie articulata printr-un sistem de axe noduri. Axele erau strazile nodurile
_ _ ...: pierele - toate spatii cu caracter public, dinamic istoric. Erau redescoperite onorate valori
_ ' --:e ale glorioasei antichitati romane. Acestui sistem Ii erau integrate constructiile. in piete, unde
= :::a mai mult ragaz pentru contemplarea fatadeior, se aflau de obicei constructiile importante,
;:: -e aveau, in general, alura monumentala.
Capifoliului are la Roma 0
_.;;e particulara, fUnd situata in
". ' --rJ sistemului de strazi pie/e, pe
_ 'illa simbolica, pre/ioasa pentru
':ori. Aici se afla un spa/iu
:enil din antichitate, ajuns
r.Trolat. Era compus din
- iliUI Tabularium 0 alta
_ - reo siluata fa/a de acesta la un
.:: ;i oarecare. Acest spa/iu urma
i orgallizeze Michelangelo,
_. ;r-o comanda a municipalita/ii.
:: .... compus noi fa/ade, a dat
_.'.Jlui 0 forma coerenta prin
. '. 'derea unei laturi cu 0 noua
_ i.:ifre. a pus scarile monumentale
_ J ces dinspre catre acest
spaliu, care acum se deschidea
:...n gest grandios. Pia/a are
rooza trapezoidala, dar pentru ca
;;elangelo a fost maestrul
_ formale, el a inscris in
Ull oval lar in
;-.ocul ovalului a montat un ax
cal, ca pentru a indica centrul
.fi. La fa/adele care fnchideau
_ ';a -a folosit ordinul colosal, ca
'7 semnal pentru barocul care va
nL Astfel, acest loc a capatat 0
.- . i cutabilii personalitate.
Drt'apla sus: Palladio, Vila ROTOnda
84
in 1506, Donato Bramante a primil de la papa
insarcinarea de a reconstmi "echea bazilica
Sfantul Petru din Roma, din vremea lui
Constantin cel Mare. El a adoplal in proiectul
sau de catedralii un plan cenrral in cruce
greaca fnscrisa, simetric pe lOale palru fala-
dele. Centrul urma sa fie acoperil cu 0 cupola
asemanatoare celei de la Panrheon. iar fn jurul
ei urmau sa se fnall e palru domllri mai mici, cu
patru turnuri. caledralei era statica
armonioasa, caci Bramanre a fosl ultimul
autentic renascentist nicidecum un vestitor al
manierismului. N-a fost illSa dal sa se realizeze
proiectul lui Bramante.
Dupa patruzeci de ani, .\fichelanoelo a f ost
fnsarcinat de papa sa reia lucrarea. EI a
pastrat planul central al lui Bra/1/ante, operand
fnsa 0 sinteza mai organica a rollimelor
interioare, pe care le-a inreITal i11lr-o ampla
anvelopanta. S-a COJ1CenTrQ[ pe 0
spaliala impresioJ1 anta a illferiont/ui, fo losind
elemente masive de
La exterior avea sa domine. elementul
favorit al vremii: cupola. care ml mai era
concurata de alte acceme verTicale. Era,
fntrucatva, inspirata de cea din F/orenJa. in
rest, volumul era animQ[ prin desenul viguros
al faladelor, fn unele detalii chiar diso-
nant. Catedrala, fn ansamblul ei, awa 0 alura
dinamica, chiar nervoasa, l7/ai ales daca 0
comparam cu echilibrata a lui
Bramante.
Michelangelo a murit el inaime de vedea
finalizata opera. Cupola a fosT inalfara de
Giacomo de la Porta, in 1 - ,care a res-
pectat cu jidelitate proiectul sau.
1. Proiectul lui Bramante penfnl biserica Sf
Petru, plan vedere.
2. Proiectul lui Michelangelo penrru biserica
Sf Petru, secliune plan.
In 1600, Carlo Maderna a fost eel fnsareinat eu
organizarea fntregului spa/iu al Pie/ei Sfantul
Petru. Cu aeeasta ocazie, el a eliminat un col/ al
patratului praiectat de Michelangelo, pentru a
adauga bisericii 0 nava longitudinala, conform
cu dorin/eie clerici/or. Noua fa/ada principala,
impunatoare, era 0 splendida expresie a
baracului timpuriu.
1. Fa/ada domului Sfantul Petru, arhitect Carlo
'\ fade rna.
_. Planul catedralei dupa interven/ia lui
'\faderna.
3. T edere aeriana asupra cupolei lui
..fichelangelo ~ i a organizarii urbane barace.
85
86
Michelangelo Buollarotti (1475-1564) a
fntruchipat cel mai Nne fn opera lui
inten/iile, diutarile experien/ele
manierismului renascentist. Plastica
spa/iilor sale, decora/ia parietala fn care
se mana sculptorului, exprima
zbuciumul intelectual sujletesc al acelei
epoci pline de incertitudini.
i,2. Capela funerara a familiei Medici a
fost 0 comanda tergiversata de-a lungul
catorva decenii, tulburand lui
Michelangelo cel nervos. in final,
micu/a capela cuprinde doar doua
seulpturi cu caracter funerar - pe fra/ii
Lorenzo Giuliano de Medici 0 Pieta.
Cei doi frali destul de nefnsemnali ai
familiei Medici, au fost redali de
Michelangelo conform unor imbolduri ale
sale proprii, fara legatura cu identitatea
personajelor. Langa Giuliano, imaginat
comandant de o.Jti, se ajla alegoria Zilei
NOPlii; langa Lorenzo, fn chip de
ganditor, se ajla alegoria Zorilor
Amurgului.
3. Biblioteca Lauriana a fost 0 amenajare
fntr-o cladire existenta. Ea cuprindea trei
spalii fntr-o suceesiune ascendenta - un
motiv favorit al artistului. Tratarea
acestor spalii semnifica eonceplia lui
Michelangelo despre funcJiunile pe care
Ie adaposteau. Acestea erau:
Vestibulul - un spaJiu mie, fncarcat
retoric, aproape insuportabil, cu elemente
parietale din pietra serena, gata sa
izbucneasca din perete cu 0 scara care
parca vrea sa te arunce fnapoi . Cel de-al
doilea spaliu este biblioteca, unde, n
lumina lecturii, f/i
Spaliul este bine temperat, luminos,
fnseninat de bucuria pe care li-o da
cultura. Cel de-al treilea spaliu, care
fusese proiectat "de nou ", trebuia sa
adaposteasca biblioteca cu edilii rare,
dar nu a mai fost executat.
Andrea Palladio (1518-
',-. . mitul Vicenzei, a fast
.are arhitect, ale dirui
.1 i::iiri au injluenJat este-
, .. europeana. Faptul s-a
.... 'orat scrierilor sale, prin
}i-a flcut cunoscuta opera, ciici ele
;, neficiat de a largii dijuzare, prin
c .:;:il recenta invenJie a lui Gutenberg .
... : dio a excelat Intr-un program
_ .. a eristic pentru etapa manierista a
:- lerii: vila din a/ara Modul
re, atat Palladia, cat alJi arhitecJi
' rarai acest program, relevii douii
, eTe: 1) importanJa pe care a acordau
r.:;eCf ii mediului natural integriirii
:rucJiei fn acest mediu 2) mai
t.-..,.-h<'n lor aspiraJie catre ajlarea
,elor
Cea mai cunoscuta este vila
.- : 'lda. cunoscuta sub numele vila
a construcJie elegantii, siluata pe
ieal, avand a minunatii perspectivii
. ra Toscanei. Planul este pelfect
I :ric pe cele doua axe perpendiculare,
patru faJade sunt absolut la fel -
.::ie p e care arhitectul a expUcat-o, ca
, ' . dine nediscriminatorie a faJadelor
' .. ' j de peisajul la fel de frumos In toate
.. :r eiile.
3..1. 5. Vila Trissino. Dacii primii renas-
_ ... i}li eonsiderau natura doar obiect de
'emplare statica, eu seopul de a-i
_ operi misterele eosmiee, in Cinque-
_ 1' 0 natura a devenit obiect de inter-
:e. La vilele da la Jara, ei au tratat
.:: J ual relaJWe dintre 1. casa, ea obiect
; de am, 2. griidinii, ca naturii
!:'O -Tolalii de am 3. natura spontana.
Grjdina nu mai era, ca fn Evul Mediu un
"onus conclusus ", ci un spaJiu parJial
u chis, cu rol de divertisment pUn de
- rpri:e. La vila Trissino, Palladia pare
.:; einaT de relaJia dintre construcJie
:;, Tiidina, pe care a mediat-o printr-o
olonadii absolut improbabila.
87
1
88
1. Bazilica din
Municipalitaea i-a comandat lui
Palladio JaJade noi penrru
Palazzo della Ragione. Astfel a
creat Palladio ceea ce a ramas
drept "motivul palladian ": 0
armonioasa $i elegallfa suita de
arcade suprapuse, spnjinite pe
duble colonete lib ere. Traveile
sunt separate de coloane
angajate.
2. Teatro Olimpico este primul
teatru de tip arena de la antichi-
tatea romana incoace, numai ca
este 0 construcJie acoperita.
Palladio a apticat aici 0 deosebit
de spectaculoasa invel7Jie
scenografica: ni$te cliloare in
adiincurile prin care
spectatorului i se
proJunzimi ale peisajului, de
obicei strazi.
amblul San Marco din Venezia,
'r din doua "campi " - Piazza !ji
- C'i:a San Marco - este centrul de forJa
, : loc unic fn lume: Venezia. Cele doua
.-: "rhane sunt definite de un mixtum
...... -=--"'''''''r;ium de mase !ji stiluri, In cadrul
:; \ erlicala puternica a Campanilului
_ :c aCfioneaza ca element organizator
'.
- . politic !j i de administrare al
__ : ;' -a constituit In secolul 9, pe
.1
o
unei, la cotul Canalului Grande.
- u:J _ os! construite un castel ducal,
Icar !ji doua bazilici ale unei
-ir; - una a sf antului Teodor,
'j a evanghelistului Marcu, patronii
, ,_ in ProcuraJiilor, se ajla
Jinos lirii . Limita catre mare a
-- _'; f a fost punctata de doua coloane
:-C'. ale celor doi sfinJi patroni.
Jo2ilor are la exterior fnfaJi!jarea
care a primit-o vechiul castel ducal
J 6. Este un volum imens, placat cu
:n. Ipl pe doua galerii ca 0
. el cum Venezia sta pe milioane
-: ;'r.. :1pJi fn rnalul lagunei. FaJadele
_ ;nrerioare sunt rezultatul a numeroase
- n nJii renascentiste.
.- j ceo pe la anul 1000, au fost furate din
::5 _ : aduse relicvele evanghelistului
a fnceput construcJia bazilicii San
_ . 0. Este un edificiu esenJialmente
::n. dar care prezinta !ji injluenJe
.:; .ice adaosuri gotice (arcele).
1
2
In dreptul curJii interioare a Palatului Dogilor, cele
doua cladiri se fntrepatrund.
2. Torre dell 'Orologio, 0 cladire cu doua aripi !ji un
turn cu ceas, marcheaza trecerea din Piazza catre 0
straduJa comerciaIa veche. ArhitecJi au fost Mauro
Coducci !ji Pietro Lombardo.
89
90
Latura din dreapta a PieJei San
Marco este alcatuita din Procuratie
Vecchie. A fost construitii intre anii
1480-1514, de catre arhitecJii
Bartolomeo Bon cel Tdnar 9i Mauro
Coducci. Este 0 cliidire
renascentista, sumar decorata, cu
suprapuneri de arcade. Sediu al
corpului de magistraJi, cladirea
Procuratiilor este monotona,
probabil pentru cii s-a dorit a fi
subordonata centrului monumental
al pieJei - bazilica.
Cladirea numitii Fabrica Nuova a
fost construitii acum doua secole,
pentru a inchide Piazza 9i a face
legiitura intre cele doua cliidiri ale
Procuratiilor.
in 1584, in perioada manierista, a
inceput construcJia Noilor
Procuratii, dupa proiectul lui
Vicenzo Scamozzi, care a avut
intenJia clara de a stabili 0
continuitate plastica a ansamblului
astfel inchegat.
Piazzetta a ciipatat 9i ea contur prin
1. Libreria Vecchia di San Marco
(biblioteca), al carei 9antier s-a
incheiat in 1582 (arhitect Jacopo di
Sansovino 9i, dupa moartea sa,
Vicenzo Scamozzi} . Stilul faJadei este
acela al Rena9terii tdrzii, cu
interpretari manieriste.
La formularea definitiva a Piazzettei
mai participa 9i 2. Loggetta dei
Cavallieri, 0 loja de unde erau
urmarite carnavalurile 9i celebrarile
pub lice. Stilul manierist al lui
Sansovino este evident: arhitrava cu
basoreliefuri, parapet cu balu9tri
compu9i 9i trei arcade in plin cintru,
desparJite de un element complex
alcatuit din coloane corintice, nige
cu sculpturi etc.
Ca Grande este artera principala a
Veneziei - un canal in forma de S,
a9a cum 0 descria albia unui vechi
jluviu. De-a lungul ei, a9a cum se
intdmpla pe artera principala a
oricarui ora9, s-au aUniat 0 serie de
edificii reprezentative. Cele peste
100 de palate i9i of era admirarii
faJadele concepute in toate stilurile
prezente la Venezia. Un exemplu il
constituie
3. Palazzo Pesaro, al carui autor
este Baldassare Longhena.
-
Cinquecento a fost epoca marilor tensiuni religioase, epoca Reformei i Contrarefonnei.
Erau timpurile inchizitiei ~ i ale lui Ignatio de Loyola. In aceste conditii, biserica nu mai putea fi
simbolul static al annoniei divine, promovat de novatorii florentini, ci, din nou, principalul educa-
tor, activ, al multimii. Tema centrala a propagandei religioase a devenit mantuirea, astfel ca ~ i
cHidirea bisericii trebuia sa fie 0 scena adecvata pentru drama mantuirii. Cum biserica era
preocupata sa convinga in cel mai inalt grad asupra unui mod neprihi'init de viata, ~ i temele
artistice se centrau injurul vietii exemplare a omului pe pamant, in scopul mantuirii.
1. Biserica nU:lnastirii Santa Maria
Maggiore se bucura de un
amplasament deosebit in laguna
Veneziei: ea se ajla pe 0 mica insula
vis-a-vis de ansamblul San Marco ~ i
nu scapa neobservata nici unui
vizitator. Este opera tarzie a lui
Andrea Palladio - 1565-1580. Ea
este un capat de perspectiva pentru
cei care vin dinspre canalul Grande
sau Giudecca ~ i patrund in bazinul
San Marco. Cu campanilul sau ca un
catarg, ea pare 0 nava in largul
marii.
2,3. Biserica Ii Gesu, proiectata de
Vignola ~ i inceputa in 1568, a
constituit un model, prin promovarea
ei de catre iezuilii satisfaculi de
aceasta arhitectura. Planul exprima
el pulin doua metafore religioase,
::greate de puterea vremii: 1. nava
rgilli dinaia "interpreta" parcursul
:. 'jjuirii, cu popasuri la cape Ie,
_::Jri ~ i sculpturi pilduitoare;
- _ pola reprezenta proteclia celesta .
... eea, nava centrala, acoperita
-- ':a in leagan, era monumen-
_.,; ~ ... r navele latera Ie erau
ale In mici cape/e. Traseul
- - dinamic, pentru a indruma
~ _ ._:: .-!tI central ~ i altar. Actuala
5le cea originalii a lui
_. :1 devenit baroca prin
",-",....,-.. _- - ~ :. ;;erioara a lui Giacomo
91
Barocul in Italia
rsisteme
baroca
Arta baroca este expresia plastidi, aproape explicita, a marilor sisteme de autoritate din
secolele 17 18: sistemele filozofice, sistemul politic al statu lui francez centralizat mai ales
sistemul bisericii romano-catolice. Institutiile ultimelor doua sisteme - cel politic cel religios -
erau suficient de putemice pentru exercita autoritatea, dar suficient de slabe spre a fi nevoite
sa impuna prin orice mijloace. Unul dintre aceste mijloace era propaganda un bun mijloc de
propaganda au fost intotdeauna imaginile. Arta plastica, ca mijloc de comunicare accesibil, cu
impact imediat, care produce emotii, a constituit 0 excelenta forta de persuasiune asupra maselor,
mai eficiente dedit orice demonstratie logica chiar decat dictatura. Un astfel de mediu a fost arta
plastica baroca.
Arhitectura baroca, cu spatialitatea ei ampla vitalitatea ei plastid, impregnata de
gustul pentru grandios, avea efectul impresionant, la care nu aspirase de loco Dar un
studiu atent al edificiilor baroce releva, sub splendorile decorative, existenta unei organizari
sistematice, a unei ordini riguroase a compozitiei a unei perfecte logici constructive -
semnificative pentru spiritul epocii marilor sisteme.
Tot sistemul autoritatii supreme explica de ce, la Roma monumentele baroce de prim rang
erau bisericile, in timp ce in Franta marile demonstratii de splendoare erau regale.
"11 gran gusto" - gustul pentru monumental dezvoltat de arta barod italiana - se explid
atat prin nevoia bisericii catolice de a convinge masele de adevarul dogmei sale, cat prin
antecedentele stilistice ale perioadei antice romane, cand influente orientale au detumat pe alocuri
moderatia plastica a arhitecturii etrusce.
92
Era firesc ca ansamblul de la Vatican -
nucleul catolicismului - sa capete 0
grandioasa, in acord cu
importanJa sa simbolidi. La aceasta
au contribuit gesturile ample ale
lui Michelangelo, continuate, fara
complexe, de Carlo Maderna.
Formularea finala a ambianJei exterioare
este datorata lui Gian Lorenzo Bernini -
marele cavaler al barocului italian. EI a
modelat spaJiul urban din faJa bisericii ca
pe un atrium de anvergura, de forma
elipsoidala, care se restrange spre a lasa sa
izbucneasca faJada bisericii. Este un spaJiu
dinamic, a carui scenografie larga este
umanizata de anfilada curba de coloane,
care-i confera eleganJa 9i scara umana.
a baroca fn arhitectura s-a
-t?ri::at In primul rand prin
, .::rea lensiunilor pe care Ie
alaturarile de elemente
-uale. Baracul, urmarind
-e-1. a fl uidificat spaJiile unind
: suprafeJele prin curbe.
-:.rile barace nu erau
-:4Jiii InramplGtoare, ci
-J:' din compoziJii savante
- - ........ t? aeometrice simple. in
, !.Jre era preferat cercul.
IOn"le personalitaJi
:i t? ale barocului s-au
:1: In cercetari
Dr.,.....,.,,.., .. ;eme, care urmareau
.. . -'"onnelor integrarea
-e:or In spaJii unificate.
11 ileal element In
-..... rea continuitaJii spaJiale II
--:,.ia :: idul continuu, adesea
.,,:. care limita construcJia
_ 0 . mbrana.
',- erica neterminata Santa
ei Sette Dolori (Roma,
'-:: . Francesco Bon'omini a
........:..1-. pentru prima data, un
-"<posibil de a mai ji
:.... G ",rino Guarini a dezvoltat
.: :c melOda propusa de
.In! de unificare a spaJiilor
1
ollrinllum. La biserica 3
:"orell::o din Torino,
i:.i ill 1688, cele doua
oaonal oval, au fost
_,_. e. illlrepatrunderea
_ :: - ..( :r.1Te ele 0
'- >iependenla. SpaJiul a
ifel mai dinamic,
Aceastii noua metoda a
G rini s-a numit "ars
;. f .:lwna" putea ji
- .J: ' la jLcaapunerea
, .;or centrale cu cele
05:':' ina Ie.
-. :.:} ' mea San Filippo Neri,
C -J.e ,\!ollleferato, 1671,
r' .:r.r.o Guarini.
, ..JelOda lui Jgnaz Kilian
.-'.::=er.hofer, dupa care a
-;ruil llumeroase biserici In
2
-0
5
93
94
1. In cazul bisericii Santa Maria della
Salute din Venezia, Balthasare Longhena
(1631 -1687) nu a renunlat inca la structura
de tip central - favorita arhiteclilor din
- dar s-a supus, inevitabil,
imperativelor vremii sale. Din necesitali
religioase, in timpul barocului a reaparut
parcursul longitudinal - "parcursul
mantuirii" - astfel ca Longhena a tratat
zona corului printr-un COlP distinct cu
cupola (b), dupa care a marcat capatul
axei cu un campanil (c) . La lectura
exteriorului, aces tea apar insa flagrant
subordonate volumului principal (a) -
volum autonom, conceput pe plan central.
2,3. Francesco Bon'omini (1599-1667) a
fost celalalt mare arhitect al barocului
italian, un artist inzestrat cu 0 fantezie
incredibila. Aceasta combustie creatoare I-a
condus la nerespectarea regulilor, dar la
un dinamism 0 expresivitate debordante.
Biserica San Carlo aile Quatro Fontane
este situata la 0 interseclie de strazi din
Roma, cu 0 fantana. La aceasta construclie
aproape ca nu exista nici un unghi drept,
de fapt nu prea exista nici un unghi in
general, nu exista linii nici suprafele
drepte, nici in plan, nici pe falade. Totul
este curb. Elementele de arhitectura sunt
reliefate, scobite, deplasate; planurile sunt
concave, convexe, ondulate. Efectele sunt
spectaculoase.
4. Scala Regia, Vatican, 1670, arhitect
Lorenzo Bernini, este un exemplu de
monumentalitate baroca, de 0 fastuoasa,
nobila generozitate.
B 0 ullaic
1. ;:J nul central, preferat de arhiteclii
rerii, a fost menlinut in arhitectura
J. dar cercul a fost fnlocuit cu ovalul,
.j de compromis agreata de catre
- ",, '. Lorenzo Bernini a adoptat el ovalul
;: :lTIul operei sale tarzii - Sant'Andrea al
:'i Ie (1678)
_tlnfa aristocratica este un program
_ ,, ::usrreaza concepliile timpului cu privire
. re::entarea in societate, relalia cu
- :1. rocabularul de forme preferat. Planul
- _ r-;a de U (potcoava), utilizat de Carlo
_ -Jerr.a Lorenzo Bernini la palatul
-erini din Roma (1625), n-a avut urmari
.:mle [n Italia, dar a constituit 0
'Tfn a a jrancezilor.
_lillfa urbana era ceea ce francezii
!l hotel ". In timpul acelui "grand
,. dupa aceea, aceasta locuinpl mai
rT"".''' Y '- J inca spaliul central de distribulie -
!l reprezentativ - care se deschidea
gradina. Contactul cu mediul citadin nu
}: -uTQr, dar se rezuma la observarea
..:-. .- e fa ferestrele etajelor. Un exemplu
_ -" HOiel Amelot, din Paris, arhitect Germain
-"':;,nd.
; JLLT-Ie- Vicomte, ministrului
.::n.::. care a starnit invidia lui Louis XIV,
ali::area de vary a arhitectului Le Vau.
respundea spiritului jrancez, modului
-;j al aristocraliei de curte gustului
_ jnrre imp, in Italia continua sa fie
r<r.=D .... 50luJia cu "corlile" interioare.


1
2
3
5
2
3
4
Ceea ce se petrecuse la Roma fn 1585,
dmd Domenico Fontana a sistematizat
introdudind 0 retea de axe
noduri (vezi pag. 70), s-a petrecut la
Paris un secol mai tarziu, dar fn mod
diferit. 0 harta datata 1740 ne prezinta
o retea compusa din piete mari, bine
conturate, din care strazile radiau ca
raze Ie unor stele. Diferenta de Roma
este aceea ca pietele nu erau istOJ-ice, ci
nou create prin vointa monarhului
reprezentau un nou concept: la place
royale - un spatiu dominat de statuia
regelui. Sensul ji-azei lui Louis XIV
"L 'etat c' est moi " este evident. De
altfel, fntreaga Franta era organizata la
fel, avand drept centru Parisul.
ldealurile simbolice ale clasicismului
ji-ancez pe plan urbanistic peisagistic
nu puteau ji deplin fnfaptuite fntr-un
preexistent ca Parisul, unde viata
oamenilor continua sa se
independent de principii estetice, teorii
jilozojice ambitii politice. Place Etoile
a fost 0 realizare a Regelui Soare, dar
era situata pe atunci in afara Parisului.
1. Place Vend6me, Paris, arhitect
Antoine Ie Pautre.
2. Primul pas al Frantei in a
fost fiicut de "fjcoala de pe Loira ", unde
s-au construit numeroase castele, pentru
ca Valea Loirei era atunci loc favorit al
regelui. Castelul de la Blois a suportat
pe fatada sa interioara (aripa Fral1l;ois I,
construita fn 1515) interventii care
I-au propulsat fn pozitia de primul
monument renascentist din Franta.
Aceasta fatada ca
fntelesesera asimilasera lectia italiana.
o dovedesc galeria cu arcade, registrele
orizontale subliniate prin braie
corni$a, dinamica (ina a scarii.
.J. ::-:rada interioara a palatului Louvre,
. _cp!JUl de Pierre Lescaut in J 546,
ima 0 a doua etapa a Rena:;terii
' .. - _e, echivalentul manierismului din
C italian. Vocabularul de
niiscut fa Roma pare sa fi devenit
-j matema :;i in FranJa.
::-... .:Jda de est a Louvrului proiectata in
.:: de Claude Perrault, este una dintre
:ai celebre :;i, la acea data
rnn7''' ': rsate opere de arhitectura. Mai
, enrru ca ea a fost preferata soluJiei
3emini - invitat special de la Roma
ceasta lucrare. Principalul merit
. Perrault este insa acela de a fi
_ - . [Ii sa sparga canoanele rigide de
. : i[ie clasica, prin introducerea
:.! de coloane duble - 0 erezie in ochii
__ conservatori. Controversa
la tema dintre Perrault :;i Blondel
_ J sensibil cursul idei/or in
""2cilJrii, flicand loc, pentru prima data,
'ryreliirilor critice.
- . -. La Versailles, pe teren liber, au
: f p use in practica ideile majore ale
. e iIlrii clasicismului Jrancez. Acestea
c _: : J) integrarea elementelor fntr-un
" " _'} centralitatea sistemului, al
_ - i nod central era focar de putere;
. ex; mia sistemului, prin raze, adica
de forJa prefungite virtual la injinit .
. . \I1 f-a adus la Versailles pe acela:;i
- Le V(ZU :;i I- a pus sa imagineze ceva
. -r. -reI decat Vaux-Le-Vicomte.
_ jriie all inceput in J 66J, cu
:- "" >:area vechiului Palais Royal. Apoi,
.. -Te a conceput gradinile :;i a
:-r .. egheat timp de 30 de ani fngrijirea
c " r slefate :;i a cai/or cu perspectiva
--;.:1. a fantanilor arteziene :;i a oglinzii
c _ j cnlciforme !ji, mai ales, a
c 5c-:l;""fei prelucrate :;i
- J:lie sa creasca in forme
..- -""fee. spre placerea
:jIii sale. Tridentul
;J; de cele trei alei de
_ 2- " cllrtea de onoare
l !md celor trei direcJii
nre Paris. FaJadele
_:;" ;ui sunt in stUul
:c.S; 7ancez. Ansamblul
c ... : ersailles este, pe
:::i 0 expresie a
. H 'smului, :;i un simbof
poeii dinamice, de
idere $i absorbJie, din
j J Regelui Soare - "Ie
onarque de droit di vin n.
6
7
Barocul
in Tiirile Germane
2 1. Zwingel; Wallpavillion, Dresda, 1772.
2. Nymphenburg, Miinchen.
Principiile alura generala trasate la
Versailles au fost preluate de numeroase
cur/i europene. in /arile germane, de
exempfu la Mannheim, Stuttgart, Berlin,
Wiirzburg, Karlsruhe, Miinchen etc. au fost
construite palate regale in stilul barocului
tarziu al secolului 18, integrate in
ansambluri peisagere ce se intreceau in
mareJie.
3,4. Biserica baroca a atins culmea
dezvoltarii sale In secolul 18, cand, in jine,
s-a realizat sinteza dintre spaJialitatea
jluida de fa Borromini, "ars combinatoria"
de la Guarini reazemele adosate
peretefui preluate din arhitectura gotica.
Un exempfu este biserica de pelerina}
Vierzehnheiligen, de fanga Bamberg,
construita de Balthasar Neumann (1687-
1753). La exterior este oarecum austera,
prestanta in verticalitatea ei solemna. La
interior este ins a fuminoasa, pare injinita,
este bogata dinamica, datorita suitei de
ovaluri intelpenetrate, in maniera lui
Guarini. Ovalul central, in stil rococo, este
consacrat unui grup de 14 sjinJi. Biserica
unifica toate marile teme ale arhitecturii
centru dominant, pal-curs longitu-
dinal, cruce latina, secJiune bazilicala
dubla anvelopa care jiltreaza "lumina
divina". in ciuda decoraJiei opulente,
structura se cu limpezime ca
aparJinand unui sistem constructiv logic
clar.
C -. iDi mari arhitecti ai barocului
_. lOtodatii rivali, au fost
::--- ';er VOI1 Erlach .}i Lucas von
u brandt. Conceptiile lor erau
. :. .. :are barocului italian In materie
- f::serici.}i celui Fancez In privinta
c .. :fn-elor princiare. Ba In
program piireau sii doreascii
-. modelul Fancez prin
_; de grandoare .}i Intindere
.- :;:1. Stilul fatadelor era cel al
'.J.ui tarziu. Este cazul celor trei
_ 'bluri majore ale Vie/wi :
;:' - .-;":lrg. Belvedere .}i Schonbrunn.
1._. 3elredere, Viena, 1721, este 0
- - _:1 originalii a barocului tarziu,
.",:::: !l1tre exuberanJa italianii .}i
. . erea caracteristicii rationalismu-
. r 3, 4. La Schonbrunn nu a
.. -- e.x:eclltat proiectul initial, la
rea fa care a fost gandit.
99
100
4
6
MOl1umel1te, bollile # cupolele lor
1. Colosseum, Roma (72-80).
2. Bazilica lui Maxentiu, Roma (310-320).
3. Pantheon, Roma (118-128). Cupola
circulara pe tambur.
4. Biserica Sf Sofia, Constantinopole
(532-537). Cupola pe pandantivi.
5. Saint Front Perigueux (1045-1119).
Plan cruce greaca fnscrisa.
6. Catedrala din Chartres (1194-1260).
Plan cruce latina.
7. Bicerica Arbore, judeJul Suceava,
1502. Bolta moldoveneasca pe arce
piezi$e.
"Arhitectura inginerilor" $i
Cautari traditionaliste
,
dlul romantic, curentele istoriste eclectismul
inca din perioada barocului tarziu, dupa 1700, unii teoreticieni dadeau
=' - aturatiei fata de artificialitatea constructiilor sistematice in arhitectura peisagistica chiar
--::.:.3 . opulenta decorativista. Fenomenul Sea manifestat cel mai vizibil inAnglia, unde, ca urmare,
: -::, - -- ut stilul romantic. In cazul interventiilor asupra naturii, intentia fundamentala era de
'-: :IT ere la conditia originara, paradisiaca, respingand peisajul elaborat al perioadei baroce, cu
ria taiata orientata in forme geometrice, de-o maniera artificiala. Parcurile
ute in aceasta perioada erau constructii libere, cu vegetatie neconstransa, linii curbe aleatorii,
L:e -i iz\'oare. Ele au constituit modele, dupa care, in de exemplu, au fost realizate
G .::.cina sau Parcul Kiseleff. In arhitectura, stilurile vechi, de preferinta romanic gotic,
__ manipulate cu fantezie, pentru crearea unor scenografii literaturizante.
Axand punctul de pomire tot in Anglia, dar incepand cu secolul19, s-au lansat stilurile
riste. Erau cautarile de 0 acuta intrebare care-i frarnanta atunci pe arhitecti: in ce stU sa
Om? Pomiti cu totii in cautarea "stilului adevarat", nu s-au preocupat de semnificatiile acestor
entru publicul erei capitaliste. Rezultatul a fost 0 arhitectura golita de sens, lipsita de vitalitate
:: -:- ti 'itate, concentrata pe copierea cat mai a modelelor alese din arhitecturile istorice,
::e :-eferinta nobilele constructii antice. Singura asociatie de idei era eventual stilul clasic pentru
.:' de invatamant cel gotic pentru programul religios. Anglia a exportat in coloniile sale 0
:rr::;'-ecrura deghizata in straie de bal mascat, care nu avea ce comunica unei inocente populatii
-ale, in India, de exemplu, la Bombay, au fost construite: un hotel doric, 0 primarie ionica, un
al Early English, un birou de telegraf Renaissance, un secretariat gotic venetian, 0 universitate
'me siecle 0 biblioteca SecolulXIVjlamand - forme frumoase, darcomplet straine atat de
- , 'Ie pe care Ie adaposteau, cat fata de cultura locala.
in timp Sea nascut, din cele mai bizare compozitii de elemente stilistice ale
-=-- rului . nu doar din Europa, stilul eclectic. Aproape toate cladirile publice mari au fost
ire in secolul 19 in aceasta noua maniera compozit. Erau constructii pompoase, care
-- prin bogatie, astfel ca erau pretuite de publicullarg, de mult familiarizat cu acest
;\ceasta arhitectura a opulentei decorative era sustinuta de academii. reactiile
e -e manifestau inca din perioada de phn avant al acestei mode.
Cei care protestau la adresa arhitecturii alcatuite din fonne colaje ale trecutului afirmau
.: i.:-a u mai corespundea noilor programe de arhitectura in general, realitatilor secolului 19, ca
- ;:.,. 3 'ea nimie eomun eu sensu I initial al formelor inventate de veehii greei pentru relatia lor eu
e:= ori eu forme iubite de bogatii negustori venetieni. Chiar arhiteetul Karl Friedrich Schinkel, un
;,:-:: - . ian care dovedise 0 profunda intelegere fata de stilurile istorice, punea in 1827 intrebarea:
- _ '-lIT rrebui oare sa ne straduim sa gasim propriul nostru stU? "
102
1. Romantism. Castelul Neuschwanstein
al lui Ludwig al II-lea al Bavariei a fost
construit prin 1882, inspirat din
arhitectura din timpul lui Ludovic al
XIV-lea al Franlei, dar in stil $i decor
romantic. 2. Istorism. All Saints, situata
pe Margaret Street in Londra, a fost
construita in 1859 de arhitectul William
Butterfield, in stil neogotic. Biserica este
rezultatul constrlingerii de a respecta clit
mai riguros stilul gotic original.
3. Istorism. British Museum din Londra,
1823-1847, arhitect Sir Robert Smirke,
este un produs Ileoclasic fara echivoc.
4. Eclectism. Le Sacre-Cceur, Paris,
1876-1910, este 0 compozilie alcatuita
din felurite stiluri.
-.-.::;-"-
~ : - - ----- = - - = - - - ~ - -
lui 19 confuziile sale.
. C dairea Operei din Paris
, -<c U monument al
Y'. a :orism ului, unul dintre
': repre:: entanJi - de altfel
.....",... -,"" .. ersafi atunci - ai
.. ,;ori/or" apuse.
_" . ", ,! icul a produs in
_ ", -;'ri monumente indircate
- -:. e l110numentul
.1' pen{n/ Victor Emanuel,
.. - ill 1 94.
" c: penml clQ.dire de cimitir
- 0 ':;":11 ideal Chaux, 1806.
::- .. r. -a cea raJionalista, cel
,.;e la Descartes incoace,
, ... : ... :a spiritul baroc s-a
.. af In unele tentative de
- .lrc re la formele simple,
, .. Etista numeroase
ec:e de conuri, sfere,
:in. piramide, libere de
- ,i" -llIra decorativa ... care
_ 'OSf Insa niciodata
leo Era firesc, pentru ca
c .... lOf e.:tplorari in cautarea
, '""lei ideale ", care nu
"':5. !l'ldeau unor nevoi sociale
:ci nu utilizau posibilitaJi
_ r.srructive curente. Au fost
d cQUlQri interesante, in
. :ri ilum in is!, ale unor
.- lielecfUali visatori.
2
103
Gurii europeullii cOllstruitii ill 1858
Epoca noilor programe
,i a noilor tehnologii
Adevaratele creatii ale secolului 19 au fost mari1e
structuri din fier stic1a, care i-au impresionat pe multi
arhitecti. Ele au deschis calea unor noi abordari ideologice in
arhitectura, de care era acuta nevoie in urma evolutiei sociale
revolutiei industriale. Deja cu un secol in urma se largise
nevoia de spatii arhitecturale, ea cuprinzand acum nu doar
palate, biserici locuinte, ci 0 serie de alte programe institutii publice, cum ar fi: burse,
birouri, galerii comerciale, spitale, penitenciare, gari mari, universitati, biblioteci municipale,
pavilioane expozitionale muzee.
Pe de alta parte, inca din 1772 - in chiar anul tamosirii bisericii baroce Vierzehnheiligen -
se proiecta in Anglia podul metalic Coalbrookdale, ca un simbol avant la lettre al noii ere
industriale. Exista deci 0 noua tehnologie un pretios material care crea posibilitati neexplorate
de arhitectura traditionala. impreuna cu alte poduri, gari, hale industriale, pavilioane
expozitionale, sere structura - gratuita din punct de vedere utilitarist - a tumului Eiffe1, aceste
constructii au atras atentia arhitectilor cultivati. Ei au vazut in aceste structuri 0
solutie tehnica estetica pentru noile programe de arhitectura ale capitalismului 0 altemativa la
arhitecturile istoriste. Principiile majore desprinse ulterior din acest tip nou de arhitectura au fost:
1) concentrarea atentiei pe aspecte pragmatice ale arhitecturii, cum sunt utilitatea sociala
ejicienta in constructie; 2) principiul estetic al sinceritatii, adica al exprimarii oneste, neescamotate
a structurii materialelor, purtatoare ele insele de expresie arhitecturala.
In academii, astfel de structuri metalice nu erau considerate arhitectura, ci simple exercitii
Publicul, fiind de asemenea conservator prin definitie, a avut mari rezistente in
receptarea acestor noi fonne, lipsite complet de semnificatii culturale cunoscute. De altfel,
promotorii acestei arhitecturi - antreprenorii - erau buni cunoscatori ai practicilor contractuale
organizatorice, ai productiei in serie, montajului rapid, deci al eficientei concurentei, dar ignorau
complet rolul simbolic traditional al arhitecturii. Liberi de balastul prejudecatilor culturale, ei
urmareau scopuri practice nu iluzii teoretice. Chiar ca spatii utile, ele erau, ce e drept, destul
de reci rudimentare. arhitectura acestor umbrele de stic1a cu din fonta a constituit
simbolul epocii industriale in acest fel a fost 0 arhitectura incarcata de semnificatie estetica.
Simultan se construiau in continuare, chiar in numar foarte mare, opere stralucite sub
aspectul valorilor culturale simbolice - constructii opulent decorate, manevrand un vocabular
ecletic de forme, preluat din diferite stiluri ale trecutului. Ele erau inca receptate cu mult entuziasm
de catre public, dar criticate de 0 parte a elitei culturale.
Incepand de la mijlocul secolului 19, arhitectura Europei era deci caracterizata de
existenta, in paralel, a celor doua lumi: cea pe cale de disparitie, numita de francezijin de
cea noua, care voia sa corespunda revolutiei sociale industriale. Prima avea un vocabular
principii cea de-a doua avea vocabularul neformat pe deplin, nu avea principii c1ar
stabilite, nici 0 ideologie formulata care sa raspunda noilor necesitati, ele inca nec1are. De
aceea, in arhitectura, secolul 19 este considerat 0 epoca de confuzii declin.
Intre arhitectura pragmatica a capitalismului industrial arhitectura desueta a stilurilor
decoratiei s-a aflat curentul de idei rationalist. EI a fost promovat in Anglia de William Morris
Art and Crafts, umanista, dominata de spirit anti-industrial. Ea promova abolirea
stilurilor adaptarea formei la functiunea utilitara, dar intoarcerea la traditionale de
constructie. In Franta, 0 mare influenta a exercitat-o EugeneViollet Ie Duc, care promova
rationalismul structural, adica adoptarea unei structuri constructive cat mai logice sincera ei
exprimare in forma. EI sustinea, de asemenea, ca se cuvine 0 mai atenta studiere a nevoilor sociale
construirea locuintelor in acord cu aceste nevoi. Arhitectura buna era constructia logica, sincera
functionala, nu afirmarea vreunui "stil adevarat".
Aceste idei curente, aflate intr-un putemic dinamism, au pregatit calea arhitecturii
modeme.
104
- ----...:::: -- ----- --:-=---=- ......=:..-
- ----
_ iaja apariJiei lor, noile
- _ j!ln din schelet metalic
- i erau tJ'atate drept
-. uCJii pur utilitare,
.;,- cum arhitectura. (Gustul
- .k are nevoie de decenii
. a se acomoda cu un nou
- aceste
-:.ri erau grandioase, In
.: in( barac. Ele par sa
:ia 0 lume, jara a 0
'it?, Secolul 19 a introdus
- -: .- deschis, pentru 0
, continua jara
- .t? spa/iale care sa 0
d mediul ei.
1. Co",-'brookdale Bridge, 1777-
, - . :. Galerie des Machines,
;r ... ile de Contamin &
'c , P nfm Expozilia
;;-;a.j de la Paris din 1889.
_. Centrale, Paris, 1853,
'2 ; l'ictor Baltard.
- mul proiectat de inginerul
G -.... e Eiffel pentru ExpoziJia
:i; ... , - din 1889, era, cu cei
ile melri Inallime, cea mai
- - COTI lrucJie din Europa.
1
2
3
105
106
1. In 1851 afost
organizata la
Londra prima
expozitie
mondiala, pentru
care a fost
construit
Christal Palace,
de catre Joseph
Praxton - un
gradinar. La 0
comanda de ultim
moment, el a
facut proiectul in
noua zile.
Cladirea are
deschideri de 137
x 560 m.
Inceputul Arhitecturii Moderne
Noi orientiri in Europa
la inceputul secolului XX
In timp ce multi arhitecti se luptau sa se elibereze de stilurile
g:-"'Ie ;i indircate, in diverse centre regionale ale culturii europene se
- - -:ea. din lupta, un nou curent romantic, cu particularitati local
- :::::.a-jonale.
Art Nouveau a aparut in Belgia Franta la
Ea cuprins Europa America, constituind prologul revolutiei
Zl,- emi teo Ea a aparut sub numele Art Nouveau in Franta, Coup de
::-:. in Belgia - unde figurile centrale erau Victor Horta Henri van
:elde .. lugendstil sau Sezession in Austria Germania, Modern Style in Anglia.
A durat cat dansul scurt stralucitor al flacarii de lumanare, pana in 1914, cand s-a stins
:::::::: .:; m. rara a fi dat ocazia lumii cubiste nici macar razboiului mondial sa 0 sufle. s-a
':e:Jnir a 0 tentativa de integrare a artei in arhitectura, manifestandu-se cu 0 deosebita stralucire in
interioare. Alt aspect al ideologiei sale I-a constituit intentia de umanizare a vietii sociale,
_ ja fata de forma tuturor obiectelor utile. Ele trebuiau produse prin reinvierea
2..---'::: . e. a aiM forma cea mai adecvata utilitatii lor (preocupari ergonomice) sa fie frumoase.
Ana 1900 a promovat ceea ce mai tarziu avea sa se numeasca industrial design. Tot in
ei au luat efectiv in general, grafica publicitarii.
eel mai pretios lucru pe care aceste paralele de esen!a comuna Ie-au transmis
20 a fostprincipiul sintezei dintre structura tehnicii constructivii concepliaformei
Din punct de vedere al filozofiei formale, curentul de idei s-a opus istorismului - care se
-.,_. erase prin caracter static, rigiditate, forme masive, grele, tectonice. Art Nouveau a creat
:- spapale indrazne!e fanteziste, ritmuri pulsatorii, linii curbe inchise, racordari "sub!iri". Se
-3: exprimi'i prin fonne alungite, elegante, uneori transparente, inefabile atectonice pana
a l1:.:zia imponderabilita!ii. Dar formele expresive, bogate suple nu erau niciodata
::: _;,rain arcate, ci asociau puterea de expresie a materialului.
Reversul na!ionalismului romantic al Art Nouveau I-a reprezentat spiritul roman-
. re\:oluJionar manifestat prima data in Rusia. Aici a luat fiin!a curentul numit Constructivismul
Ru . Era 0 arhitectura care se dorea "obiectiva" erau proiecte expresive, incarcate
0 rimism de stanga cu inten!ii de monumentalitate. Mai toti promotorii acestui curent
_'. a gardist aveau sa fie curand in inchisorile sovietice. In timp s-a manifestat
F urn ris11lui Italian, curent al carui erou principal a fost vizionarul talentatul Antonio Sant'Elia,
- in riizboi la 29 de ani, inainte de a fi putut construi ceva din desenele sale - proiecte utopice
-e C:Orme dinamice transparente.
_ Constructivism
... . .\fonumentul
.- : '7IGJionalei a
: de T7adimir
-::1;;in. 1920.
_ FUT1Irism
::.1.':Gll. L'n studiu
,,:,; 1913 de
.-{riiOllio Sant Tha. 2 3
Curentu/
Art Nouveau
1. Grafidi publicitara
2. Stalie de mell'ou la Paris.
3. Henri van de Velde, salon
de coafura la Berlin, 1901.
4. Casa Tassel, Bruxelles.
Prima comanda importanta
adresata tdnarului Victor
Horta, in 1892, a anunlat
curentul Art Nouveau.
Treptele nu sunt
~ perpendiculare pe axul
vertical. Motivele sinuoase
din fier fOljat se racordeaza
cu decoralia perelilor ~ i
mozaicul pardoselii.
Antoni Gaud;
Antoni Gaudi (1852-1926) afost un
un ie, care nu s-a naseut
-.r;:r-LlI1 eurent anume $i niei nu a
. .; i continua tori. Cu el a ineeput $i
-... :ncheiat un episod (stil) in istoria
T';; eCTLIrii. Arhiteetura sa a fost
"rcaul de tradi/ia eatalana, de
:.i lira/ia sa pentru me$te$ugul $i arta
.0 slruefiei medievale, de
emismul in curs de formare $i,
.- ales, de uria$a lui imagina/ie !ji
r r ollalitate artistiea. Construe/We
'. Gaudi au 0 plastieitate fabuloasa,
nu s-a manifestat doar in planul
-" . 'elor. ei este intrinseea
0, [ntCfiei in ansamblul ei.
CO" iderand linia dreapta ea 0
. s 'bilirate eurenta a omului, iar linia
r a ca venind de la dumnezeu,
G:Judi a fmbinat lumeseul eu
: .. nscendentul, erecmd forme
,j';are: oase, petale, aripi, stele,
pe$teri, nori. 1. in eazul Casei
3 -:,0. lntreaga struetura a easei are,
.... coloanele de pe fa/ada, aspect
d oa e. Valurile de pe fa/ada euprind
... :Q easa in unduirea lor, in plan
-eCfiuni vertieale. Este prezenta
,if lea eu
: rrealismul in curs de na$tere in
=-r:ln/a. 2. Casa Mila este 0 struetura
o-gQniea de piatra, eu col/uri rotunde
_ i 'inii asemenea buzelor ori
s"T"riincenelor. 3. Capodopera sa este
-edrala neterminata Sagrada
,=- milia ale d irei limite spa/iale
reli $i aeoperiri) sunt membrane
!,b iri. onduiate, din earamida
ramieii.
Traiectoria americana
Office Building-uJ american
Poate mai mult dedit in Europa, evolujia rapida a viejii urbane americane reclama solujii
arhitecturale noi faja de tradijionalele raspfmditele construcjii americane din lemn. Magazinele
birourile din marile erau construcjii de dimensiuni mari , care ave au nevoie de structura me-
talica, de ascensoare hidraulice, de incalzire centrala, aer condijionat interfonie. Cum la Chi-
cago, incendiul din 1871 a distrus cea mai mare parte din a1catuit din construcjii de lemn,
ele au fost inlocuite de zgarie-nori - produs urban specific american inventat de $coala de la
Chicago. Ei i se datoreaza deci fonna cheie a arhitecturii epocii: imobilul de birouri comercial.
Pentru structura de rezistenja a fost utilizat mai intai metalul, apoi cadrele din beton annat.
Aceste structuri ortogonale ar fi putut fi extinse oricat de mult, atat pe orizontala cat pe verticala,
oferind posibilitatea unor goluri oricat de mari intre limitele stabilite de stalpi grinzi . Prima mare
construcjie cu structura pe cadre (metalice) perete cortina (inca ambiguu) a fostHome
Insurence, de William Le Baron Jenney, construita in 1884, care po ate fi considerata punctul de
plecare al viitorilor zgarie-nori.
Pe acest drum deschis, tema cladirilor de birouri a fost apoi consacrata de realizarile lui
Louis Sullivan - personajul dominant al $colii de la Chicago un mare pionier al
modernismului. nu era deloc lipsit de cultura sensibilitate, ci dimpotriva, Sullivan a
intruchipat in cladirile sale pragmatismul american. Este autorul celebrei propozijii Form follows
function, pe care a explicat-o drept fonnula organica a existenjei, similara propozijiei Func/ia
creeaza organul, care trebuie reflectata in arhitectura. Ideea este ca arhitectura trebuia sa
raspunda dinamicii viejii in american in plina expansiune. Astfel, cladirile lui Sullivan
doreau sa exprime ceea ce, dupa el, trebuie sa exprime intotdeauna arhitectura: modul de viaja.
Celebra sa maxima, devenita slogan al arhitecturii moderne, a fost ulterior absolutizata
dogmatizata a dat acestei arhitecturi numele arhitecturafunctionalista. Atatarhitectura, cat
denumirea pastreaza astazi valabilitatea, dar intr-o maniera mult liberalizata nuanjata.
110
1. Louis Sullivan, Guaranty Building, Buffalo,
1894-95. Forma cladirii este rezultanta
func/iunii sale. Parterul mezaninul sunt
transparente, pastrdnd contactul vizual cu
strada, pentru ca au valen/e publice. Etajele
cu birouri sunt repetari ale modul,
care s-ar fi putut multiplica oricdt, dupa
nevoi.
2. Fair Store, Chicago, in timpul construc/iei,
in 1890. Arhitect este William Le
Baron Jenney.
Frank Lloyd Wright (1869-1959)
Arhitectura americana coerenta nu prin generalizarea zgarie-norilor, ci,
doxal, prin opera celui mai atipic dintre arhitectii sai: Frank Lloyd Wright. elev allui
- lli\'an, el a fost putin interesat de cladirile de birouri, ci mai mult de crearea de spatii interioare.
Incepand din 1900, Wright a construit vile pentru bogatii sai vecini de la periferia
- -ile u forme diferite, dar cu 0 fizionomie in care se mare personalitate. A fost
a In care marele arhitect a dat 0 cu totul noua interpret are locuintei unifamiliale. EI a spart
eretii utiei traditionale - atat pe cei interiori cat pe cei exteriori - pentru a crea interioare care
;: muni di atat intre ele, cat cu exteriorul. A creat spatiul deschis, flexibil articulat tot el a
:0:- el care a definit, dupa criterii modeme, zone Ie functionale in cadrullocuintei.
Idealul declarat allui Frank Lloyd Wright a fost arhitectura democraJiei. Pentru el,
I individuala a incetat sa fie doar un refugiu protector, egocentrist, al omului, ci prin felulln
a interpretat-o, i-a dat un nou sens de libertate mobilitate, de afirmare a identitatii
di\-iduale a modului de viata diferit al fiedirei familii.
Casele de prerie (Prairie Houses). Cu terasele lor ample In panta lina,
:;sele de prerie par sa pluteasca in imensitatea plata a preriei americane. Erau primele creatii care
;' .....:::rau noua ideologie lansata de Frank Lloyd Wright, aceea a spatiului continuu a comunicarii
e interior exterior. Planul in cruce, cum e cel de la casa Isabel Roberts, a devenit
;:-.u c eristic. Aripile casei patrund in natura lasa natura sa patrunda in casa, prin mari suprafete
. i re peretii amovibili ca panouri.ln mijloc se afla intotdeauna caminul- fire place-
ax element simbolic, care evoca 0 relatie fundamentala dintre existenta natura.
Din cauza acestei relatii naturale, dintre mediul construit, viata mediul natural,
r" ire tura sa a fost numita "organidi". Este 0 interpretare modema a semnificatiilor ontologice
- Textullui Wright care a teoretizat aceasta conceptie despre habitat se numqte "The
_ 'u :lIra/ House".
Casa Robie este apogeul acestei perioade in arhitectura lui Frank Lloyd Wright. Parterul
bine pe pamant, iar etajele in consola, fixate in axul central, plutesc parca, accentuand
L:-,.zomala sugerfmd 0 extensie infinita. La interior nu mai exista camere cu functii unice, ci
: se intrepatrund, au inaltimi diferite sunt definite de pozitia omului in spatiu. Casa Robie
"-::;-. hi peaza ideea lui Wright despre locuinta care nu doar ci creeaza libertati in
_ apul existential creat de el "fntre pamiint cer" (vorba lui Heidegger).

..... _.-
Frank Lloyd Wright:
1. C a Isabel Roberts,
C: go, I908.
_.3. C asa Robie, Chicago, I909.
111
Stilul International.
,
Functiune Ii tehnici.
Le Corbusier - Biserica de pelerinaj de la Roncltamp
Conditiile aparitiei Arhitecturii Moderne
In urma unei perioade de germinare de aproape un veac, Modemismul s-a cu
toata forta la inceputul secolului 20. Recapituland lucrurilor premergiltoare acestui
moment, putem enumera cateva dintre conditiile importante care au dus la aparitia
Modeme.
Fenomenul istoric major care a produs 0 putemica intorsatura in evolutia omenirii a fost
revoluJia industriala. Datorita ei a aparut in secolul 19 0 noua realitate sociala, vizibila mai ales in
marile
Dezvoltarea industriei modeme a relatiilor de productie capitaliste au avut ca urmare
suprapopularea mai ales cu forte de munca venita de la tara sa lucreze in fabrici. Pentru
aceasta populatie, in conditiile noii densitati, trebuiau construite multe locuinje dotari pentru
servicii trebuia rezolvata circulatia. trebuiau sa faca fata acestei aglomerari acestui nou
stil de viata, care presupunea deplasari zilnice ale unui numar mare de oameni , la munca acasa.
Terenurile s-au scumpit vertiginos. in forma sa traditi onala, nu era pregatit pentru acest
iar cu astfel de probleme urbanistice nu se mai confruntase nimeni pana atunci. Marii arhitecti au
gasit solutia acestor probleme in eliberarea terenului construirea, practic, a unui nou cu 0
structura fundamental diferita, pe locul celui vechi : un cu bulevarde constructii multietajate.
Se puneau insa probleme de arhitectura. Fata de putinele programe din trecut - biserica,
palatul, primaria locuinta unifamiliala - Iacut aparitia programe noi de arhitectura: locuinta
colectiva la bloc, noi institutii administrative comerciale, cladiri industriale etc. Acestea
necesitau fie constructii cu multe etaje, fie hale mari , greu de acoperit cu mijloace traditionale.
Tot revolutia industriala a pus la dispozitie mij loacele de rezolvare a acestor noi probleme,
datoritaprogresului tehnic. Noile cladiri necesare vietii modeme in marile erau construite
cu materiale tehnologii recente, mai intai cu schelet metalic, apoi din beton armat. Au aparut
automobilele mijloacele de transport in comun, primite cu mult entuziasm tratate ca suverane
in raport cu pietonul. Pentru ele a fost creata 0 retea de trafic major.
Gennenii arhitecturii modeme au aparut totodata ca reacJie la isteria stilurilor din
arhitectura istoricista, care inca "respira", conectata la suportul popular. Ea era insa defazata in
raport cu noul stadiu de dezvoltare a societatii - cu noile forme, structuri, materiale, conditii
economice etc. Era pe cale sa se formeze un nou gust estetic, promovat de pionierii
modemismului. Ei doreau sa elibereze arhitectura de principii Ie modele trecutului, osificate
intr-un sistem autosatisIacut, in favoarea unei arhitecturi libere, adaptabile vietii. Numai ca estetica
propusa era atat de radical diferita fata de imaginea a arhitecturii, incat oamenilor de
rand Ie-au fost necesare multe decenii pentru a se concilia, dit de cat, cu ea.
La tumura radicala a arhitecturii a contribuit activitatea unor teoreticieni rajionali$ti,
printre care cei mai importanti au fost Eugene Viollet Ie Due, William Morris, Gottfried Semper,
John Ruskin altii, care explicau, in ample tratate, principiile lor cu privire la 0 arhitectura
rationala. Prin aceasta se intelegea in primul rand ca nu cautarea frumosului dupa vechile metode
trebuie sa fie primul obiectiv al arhitecturii, ci rezolvarea cerintelor pragmatice ale vietii.
Acestor premise Ii se poate adauga influenta spontana exercitata de curentulArt Nouveau.
112
Etape]e mari ale Moderne
1. _-\Yangardele. Acestea au fost curente de diutare a drumului arhitecturii. Viata lor a durat de la
--;.;:;;-purul secolului 20, pana prin deceniul doi. Printre ele s-au numarat: Futurismul, Cubismul,
C . -,rllctivismul, Expresionismul, Neoplasticismul, Art Deco
_. _tilul International sau Arhitectura Moderna. Toate aceste experimente s-au contopit, pe la
-- uru! ani lor '20, in cel mai unitar stil, care, dupa ce a prins contur in marile centre culturale
ene. a cuprins foarte repede intreaga planeta.
?\Iodernismul Tarziu Pluralismul postbelic
4. Po tmodernitatea ConceptuaJismul contemporan.
Principiile Arhitecturii Moderne
F oarte pe scurt, am prezentat in capito lui trecut cateva idei curente avangardiste. Prezentul
ya incerca sa creeze 0 imagine asupraArhitecturii Modeme mature, dintre razboaie, urmand
ator capitol sa trateze arhitectura de dupa razboi conceptiile contemporane.
La cristalizarea principiilor modemismului au participat cateva mari personalitati ale
ruri i din primele decenii ale secolului 20. Printre ele se numara, cum am vazut, Frank Lloyd
J' :g:i : dincolo de ocean, apoi Le Corbusier, AdolfLoos, Walter Gropius, Ludwig Mies van der
- -:e;i a1tii . in Europa. Dupa planurile lor au fost construite cladiri care astazi sunt
:: -...=i erate monumente de prim rang ale arhitecturii, documente ale unei gandiri arhitecturale
_ "::"a:Jlsti e adaptate acelui moment inedit in evolutia lumii. mari arhitecti explicat
- . in scris, ceea ce a dus la 0 mai rapida raspandire a liniei modemismului . Fiecare dintre
. mari arhi tecti a fost 0 personalitate creatoare unica originala, dar din operele ideile lor
e:prins cateva principii comune, care au fost de intreaga lume modema au condus
_ unirate stilistica globala din perioada dintre razboaie.
Cea mai mare parte a acestor idei pastreaza valabilitatea, altele au fost criticate dupa
1 ;i. ca urmare, modificate sau nuantate in timp.
Functiunea dicteaza forma. Cum s-a mai spus, arhitectii nu mai voiau sa unnareasca drept
--",-j\. principal realizarea unor forme frumoase in sens clasic, ci, in primul rand utilitatea
;: - -:ru pilor, care sa raspunda necesitatilor vietii din acel moment. Templul grec, de pilda - de veacuri
. \-ersal de frumusete - a corespuns unor realitati idealuri ale Greciei antice, dar destinatia sa
- _ - i ayea nimic comun cu existenta modema, ca atare nici forma sa. 0 noua frumusete se va
.--e--: . re pectarea cerintelor functionale ale fiecarui obiect arhitectural- se spunea.
Din cauza prevalentei acestui principiu, arhitectura modema s-a numit arhitectura
;:onalista_
A easta conceptie a fost extrem de binevenita atunci, dar limita ei a constat in aceea ca,
fun tii ale unei cladiri s-au inteles numai determinantii obiectivi, entitatile masurabild,
rcindu-se functiile subiective, cum ar fi de exemplu cea psihologica. Aceasta eroare nu a
3.;:':1. la arhiteqii de prim rang, pe care i-a salvat talentullor, dar a fost evidenta la creatia
ema majori tara, in cadrul careia miile de arhitecti mediocri n-au racut decat sa asambleze in
-:- 'me anic studiile de functionalitate. Rezultatul a fost ceea ce se cheama "func!ionalismul
:---imitiy. constand din case rara nici 0 expresie, numite "construc!ii", nu "arhitectura".
inceritatea formelor este urmarea acestui prim principiu. Daca nu mai construim temple
i - e afmna - ci birouri, banci, fabrici supermagazine, acestea nu mai trebuie sa arate ca
Ide i bisericile, ci forma lor sa exprime sincer destina!ia pe care 0 au.
Pe de alta parte, daca forma este realizata dintr-o structura de beton sau metal, ei bine, aceasta
:::-_ctura nu rrebuie escamotata prin omamente, ci prezentata sincer, ea avand 0 frumuse!e proprie.
_-\cest principiu pastrat integral valabilitatea.
Formele arhitecturale sa fie simple, geometrice. Toate cele spuse pana acum ar trebui sa
otiyeze aparitia unui nou vocabular de forme arhitecturale.
113
Abolirea omamentului a fost un prim pas catre crearea volumelor suprafetelor simple.
Sistemele constructive pe schelet, care au inlocuit zidurile portante masive, au permis:
proiectarea de planuri lib ere, cu spatii fluide despartite de panouri amovibile olegatura
optica mai permisiva cu exteriorul;
parterulliber, volumul cladirii rezemand pe piloti;
peretele exterior cortina, vitrat pe suprafete mari, chiar pe toata suprafata sau
lungi benzi orizontale de ferestre, eventual imbriicand muchia cladirii
terase etaje in consola etc.
Marile suprafete simple "traiau" prin virtutile expresive ale materialelor.
Abolirea strazii traditionale, cu cladirile aliniate de-a lungul ei inlocuirea acestei tesaturi
cu terenuri libere plantate, a creat posibilitatea de a realiza pe aceste spatii cladiri cu patru fatade la
fel de importante, ce puteau fi lecturate ca sculpturi.
Acest limbaj initial just inspirat, admirabilla marile capodopere, dupa ce a devenit
repede universal, a inceput sa fie obositor prin monotonie. In final, asociat cu abuzul de
prefabricare standardizata, a dus la crearea decorului de al modemismului tarziu. Au
ramas insa perfect valabile astazi principiile simplitatii geometriei, refuzul decorativismului, cu
conditia nuantarii limbajului incarcarii sale cu semnificatie .
Principiul zonificarii functionale, aplicat in urbanism, a rezolvat prompt unele
probleme acute ale momentului, s-a dovedit 0 solutie nociva pe term en lung. (vezi pagina 120)
in concluzie, Arhitectura Modema a actualizat vechea triada utilitas -firmitas - venustas,
instal and insa pe primulloc componenta utilitas, sub numele de funcliune. Astfel, triada putea fi
numita acum funcliune dominanta - structura peliormanta -forma determinata de funcliune
solulie tehnica.
)<JFenomenul Bauhaus personalitatea lui Walter Gropius
Arhitectura Modema a prins pentru prima data un contur mai decis la Weimar, in
Germania, unde arhitectul Walter Gropius (1883-1969) a infiintat in 1919 $coala Bauhaus.
Erau anii de dupa razboi , cand intreaga intelectualitate era marcata de ideile sociale democratice
de stanga. Arhitectii se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia voiau sa-i asigure,
in mod egal, fericirea, prin realizarea conditiilor de munca locuire sanatoase confortabile. Ei
se angajau ca, prin competenta lor profesionala, sa asigure tuturor spatiilor 0 functionare corecta,
sa construiasca in spiritul eficientei economice, utilizand inovatiile tehnologiei.
Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la de arhitectura con-
dusa de Gropius. Dupa cativa ani , mutat sediulla Dessau, apoi la Berlin. In perma-
nenta disonanta cu autoritatile naziste, a fost inchisa in 1933, sub recentul directorat allui
Mies van der Rohe. Aproape toti profesorii, multi studenti absolventi au emigrat in America, de
unde au raspandit in lume ideile experienta de la Weimar Dessau.
Scoala Bauhaus a fost un eveniment de prim ordin in istoria arhitecturii artei modeme,
constituindu-se intr-un adevarat fenomen, cu influente majore asupra evolutiei arhitecturii. Pe
langa principiile amintite, ce aveau sa devina curand generale, programul ave a doua
caracteristici principale, absolut originale:
1. promova 0 arhitectura integrata cultural; constructiile erau opere sincretice, numite "opere
de arta totale", cuprinzand toate expresiile vizuale: arhitectura, design, pictura, sculptura, grafica,
tipografie, vitralii, scenografie, dans etc. Nume majore ale artei au fost profesori la Bauhaus,
printre care pictorii Wassily Kandinsky Paul Klee.
2. practica metode pedagogice experimentale, in care practica in colectiv,
ocupa un loc important in invatamantul artistic. Se spune ca in ultimii doi ani de functionare a
sub directia lui Walter Gropius s-au realizat tot atatea progrese in arhitectura cat in
anteriorii douazeci. Arhitectul era fonnat in aceasta nu ca un creator individual, ci ca un
coordonator, capabil de a utiliza in mod creator rezultatele cercetarii
o realizare majora afenomenului Bauhaus poate fi considerata designul modern.
114
S 0010 Bauhaus
-r exemplu remarcabil de punere in
pr::; icii pe principii moderne a
p gramului de locuinJe de masii il
. riwie ansamblul rezidenJial de la
T ./Jenhoj, construit in 1927 la
S-' ::garr. Planul parceliirii a fost fiicut
... :":JdH'ig Mies van der Rohe, care a
: ::al pe cei mai mari arhitecJi ai
E' ropei sii proiecteze case, ce urmau sii
.... :.i pane din cea de-a doua expoziJie a
"r. :::-:J/ui Deutscher Werkbund, Aliituri
-:. : roducJiile unor mari nume ca Le
Cor.""u ier, Walter Gropius sau veteranul
3 re IS. tii niirul Hans Sharoun !ji-a
" ;is deja sa intelpreteze limbajul
. ::iem intr-o maniera personala,
1 . . ;auine generala a ansamblului
. :
_.3,.1. Cliidirea !jcolii de la Dessau a fost
.-e lOlii de Walter Gropius (1883-
!ji ilustreaza programul sau
.... . :eclUral, Cele trei aripi sunt
.... ni::me pe trei funcJiuni - !jcoala
::isii, atelierele !ji dormitoarele -
:- rm principiului segregarii
;'fonale, dar !ji al relaJiei active cu
.r nand. A lte elemente formale
;n; Icative pentru arhitectura mo-
rna sunt: pm-terul liber; faJada
ror-ina, cu muchiile ei libere; asimetria;
.... -area diferita a faJadei jiecarei aripi,
:n r. 'a[ie cu destinaJia corpului
CI;V,
_' . ::Jcu;J/!ii p roiectata de Hans Sharoun
:...
115
116
1. Walter GropiLLS $i Adolf Meyer au
construit In 1911-14 Uzinele Fagus la
Alfeld. A intrat In scena peretele-cortina,
complet vitrat, inciusiv colJurile ciadirii.
2. Fabrica-model prezentata la expoziJia
Werkbund din 1914 la Koln, avea
aceea$i auton: Gropius $i Adolf Meyer.
Chiar colJurile ciadirii, unde aCJioneaza
un cumul de f0l1e, au putut fi degrevate
de sarcini $i vitJ-ate. Ca 0 maxima
demonstJ-aJie, lq colJul ciadirii a fost
amplasata 0 scara In spira la, Intr-un tub
de sticla.
3. oua mentalitate arhitecturala pe care
o propunea Adolf Loos este ilustrata de
parterul sever al imobilului Goldman din
Michaelplatz, la Viena, ridicata In 1910.
4,5. Casa Schroder, opera a lui Gerrit
Rietvelt (1888-1964), construita In 1924
La Utrecht. Apar/ine ScoW olandeze De
Stijl (numit $i NeopLasticism) $i este un
exempLu de juxtapuneri de planuri,
utilizemd pereJi panou $i benzi continui de
ferestre.
Adolf Loos proto-rationalismu) vienez
In 1908, arhitectul vienez Adolf Loos (1870-1933) a scris un celebru articol numit "Orna-
Til au crima", prin care cerea cu vehemenja epurarea arhitecturii prin totala eliminare a
o amentului. Idealul sau purist consta in "dezliteraturizarea" tuturor artelor plastice, in mod
a arhitecturii, cu scopul de a 0 lasa sa se exprime doar prin mijloace proprii: spajiu,
.:::ru mra, rapoarte volumetrice, materiale. Restul erau doar rezultante ale funcjionalitajii casei. In
:- ;oarea tezei sale, Loos aducea 0 argumentajie logica convingatoare: "Casa trebuie sa placa
::,::lrOl: Ceea ce 0 dis tinge de opera de arta, care nu trebuie sa placa nimanui. Opera de arta este
OJ erea privata a artistului. Casa nu este 0 afacere privata. Opera de arta este creata fara ca
:nem sa aiba nevoie de ea. Casa raspunde unei nevoi. Artistul nu este responsabilfafa de
f .em anume. Arhitectul este responsabilfafa de toata lumea". Cu 0 deplina incredere in puterea
itecrurii rajionale, eforturile sale s-au concentrat deci pe rezolvarea funcjionala tehnica
""I ganta a unor probleme puse de rajiune, lara legatura cu experienja viejii cu aU'lt mai pUjin cu
e\'oile psihice reale ale oamenilor Ca urmare, in ciuda incontestabilei sale valori
o eptuale, nu se putea spune nicidecum despre casa modemista ca placea tuturor. lara sa
oasca poate chiar lara sa Loos a integrat in interioarele sale decalate pe
,eni ala, valori ambientale culturale care aveau sa fie valorificate peste ani, cand furia
mului estetic avea sa treadi.
Le Corbusier poezia arhitecturii moderne
Le Cor busier (1887 -1965) a fost, incontestabil, marea personalitate a Moderne
e ... ropene, o figura legendara a arhitecturii secolului 20. In contrast cu Loos, el a fost un spirit latin
.... mm de senzualitatea imaginii vizuale, un poet sedus de forme un mare creator de forme
.:: u atoare.
Le Corbusier a folosit tehnologia de construcjie pentru a propune noi moduri de a locui
a e mi ca in spajiu, pentru a sugera oamenilor noi sensuri ale spajiilor construite. Prin limbajul
_oilizat. acela al formelor deschise transparente, el a celebrat geometria volumelor pure, a
.:: _ raferelor albe, a luminii naturii, ere and pentru privire adevarate spectacole. El este autorul
":i"'IDorabilului omagiu adus arhitecturii prin definirea ei ca "joe savant, corect $i magnific al
:!Jmelor asamblate in lumina".
Tot spre deosebire de sobrul lucidul Loos, Le Corbusier valorificat talentul de
:ltor de imagini prin texte pline de elocinta, astfel incat, la putin timp de la realizarea primelor
':::lle proi ecte, aceste realizari au fost consacrate drept idealuri ale modernismului. A fost un arhitect
;: egoric personal original, aproape inimitabil, dar foarte influent. 0 interventie a sa directa la
'-:ema!ionalizarea arhitecturii moderne a fost celebrul sau manifest "Cinci puncte ale arhitecturii
1 deme ", prin care incerca sa fixeze repere formale ale noii estetici. Acestea erau: 1) pilojii, care
;: : .::u-rine masa constructiei, lasand parterulliber; 2) planulliber, objinut prin descarcarea
.... ere,ilor de funcjia portanta; 3) fatada libera - ca un corolar al punctelor 1 2; 4) benzile
de ferestre; 5) care poate suplini suprafata de gradina ocupata de
;:asa.
F iind 0 personalitate puternici1, gesturile sale mari -la care uneori el a revenit - au
:- .::: rmate timp de zeci de ani de nenumarate replici mici, de pe urma carora suferim azi. Este
;:1ZUI idei lor standardizarii, a unitatilor de locuit minimale mai ales a urbanismului functionalist.
Spre finalul carierei sale, cand suflul revolujiei modeme pierduse mult din intensitate, cand
.::e '::1ID!eau in schimb limitele conceptiilor funcjionaliste erau explicate de sociologi, dnd
'-:elep iunea varstei a temperat din radicalismul ideilor, Le Corbusier a dat arhitecturii poemul
. Je 'i -ale: biserica de pelerinaj de la Ronchamp - cea mai consacrata, neconventionala discutata
" rei plastica a arhitectului. Ea constituie eel mai frumos final de cariera pentru un mare arhitect.
117
118
Le Corbusier
1. Vila Savoye, construita de Le Corbusier
langa Paris In 1930, este un monument al
modernismului, pentru conservarea caruia se
depune un mare efort. Este 0 creatie de mare
putere totodata sensibilitate. Parterul este
lasand posibilitate de
automobilului - ne ajlam doar fn anii de mare
entuziasm fata de progresul tehnic mai ales
fata de automobil. Benzile de ferestre subliniaza
orizontala volumului principal. Scara centralii
leaga cele trei nivele, astfel fncat dimensiunea
verticala se integreaza planului fiber. Le
COI'busier spunea: "in aceasta cas a este vorba
despre 0 veritabita promenada arhitecturala,
oferind permanent imagini dijerite,
uneori surprinzatoare. Este interesant ca am
obtinut atata diversitate, cand de fapt n-am
plecat decat de la un punct de vedere
constructiv, 0 schema de stdlpi grinzi de 0
rigoare absoluta. " La nivelul terasei se ajla un
solarium, unde liniile geometrice se fnmoaie,
fncheind compromisuri cu mediul natural cu
intimitatea. Printr-o deschidere poti reconstitui
fntregul parcurs pe care I-ai strabatut pdna aici.
Planul este liber, dinamic patrat, caci marile
forme ale arhitecturii sunt "cubul, conul, sfera,
cilindrul piramida ", spune Le COI'busier. Vila
Savoye reprezinta deci vointa omului superior,
educat, de a se fntoarce la adevarurile
elementare.
_. Le Corbllsier, Plan Voisin
;;ru Paris, macheta din
. - _'.'. Limitele acestui arhitect
.; et" ep[ie au putut sa fie
;:liale dureros fn plan
... nisnc. , ucleul central al
ri !i 'lIi lIrma sa fie demolat,
lerenul public plantat
.. !I sa fie amplasate
.!Jri. conJinand apartamente
: imale.
3. C a proiectata de Le
Cor.' usier fn 1927 pentru
gmpului Werkbund la
nho/ Stuttgart. Pe cand
J10derna se afla fn
'" :mgarda, tanarul Le
C r' !lSier era un entuziast
::I;ionar:
. L COI'busier a constmit
:.. ' t?rfca de pelerinaj de la
or. iwmp in anii 1950-1955,
.; se poate vorbi despre 0
v.:a a sa jaJa de acribia
- c::on a lis 111 U lui raJionalist
u 0 liclOrie a poeziei,
,iTllua de temperamentul
.;;. arristic. Acest ultim gest
.. ":!! constituie 0 replica la
_ : :ele sale gesturi, situate
':1 in alte timpuri. Este,
:n onteslabil, 0 creaJie unica
pen:71I eondiJii unice. Vai de cel
re ar fncerca sa reproduca
. ' clele spa/iale ale acestei
opere intr-o alta construe/ie,
:: re n-ar fi situata fn vasta
_:nguratate de la Ronchamp 9i
... -ar a.-ea aceea9i junc/ie
r. .i!!ioasa particulara. Si mai
:1: . care n-ar fi unicul Le

Frank Lloyd Wright
: . Faimoasa "Casa de pe
cada" (Fallingwatel) este
podopera lui F. L. Wright, 0
sime=a creatoare fntre
arhilectllra organica, injluen-
ie e ra[ionaliste 9i cubiste. Casa
eSle conslruita pe stanca, acolo
unde raul jormeaza 0 cascada.
Celltrul fl constituie, ca de
obicei, caminul, construit din
piatrii. De acest ax vertical
sun! agiiJate planele orizontale.
Leaiiwra fntre interior 9i
nallirii are 0 poezie unicii.
ClAM, Charta de la Atena urbanismul modernist
Principiile, care au constituit programul urbanistic aplicat timp de decenii marilor a
fost stabilit printr-un document numit Charla de fa Alena, emis de cea de-a 4-a sesiune a ClAM
(Congresul International de Arhitectura Moderna). Sesiunea a fost tinuta in vara anului 1933, la
bordul unui vas de croaziera, pe Mediterana, a avut ca tema functional" a fost dominata
de ideile lui Le Corbusier. Continutul documentului rezultat transmitea, in esenta, Q.Q.!1ceptie
confonn careia autoritatea care reglementeaza teritoriul finantele este legitimata
dezvoItarea istorica legaturile psihologice ale oamenilor cu traditia urbana. Sistemul european
tr.Jlditional , compus din strazi fatade, fost ca unnare complet abo I . ocul sau,
pe terenul eliberaf, au fost mari volume supraetajate,ii1conj,urate de zona verd .
In general, s-=-a subliniat cu pregnahta necesitatea'zom lcarii riguroase a
functionale: de locuit zona administrativa zona de s ort i cea industriala. Unica fonna de
locuire urbana era constituita din apartamente in blocuri tum. Legatun e erau asigurate de mari
bulevarde, unde traficul de detinea dominatia absoluta. Viata omului astfel reglementata prin
trasee puncte tenninus precis detenninate nu poate fi decat fericita - se spunea.
Marcata de spiritul utopic de larga respiratie a lui Le Corbusier, nu de simtul gennan
realist, croaziera s-a soldat cu cel mai olimpian retoric document ClAM, din a carui aplicare bigota
a rezultat metropolei moderne, atat de greu de remediat astazi.
Ludwig Mies van der Rohe
Ultimul mare poet al fonnelor simple era Mies van der Rohe (1886-1969). Si el a adus 0
contributie la ideilor, preocupat fiind de punerea la punct a programului, a principii lor
tipologiei arhitecturii modeme.
Marele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa materializarea
inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. EI s-a decIarat dependent de noua tehnologie,
Iacand din sistemul structural element de expresivitate, devoalat prin transparenta sticIei. Zidurile
pline sunt, ca la Wright, lungi Iinii de forta care directioneaza - cum e cazul la pavilionul din
Barcelona. Prin Mies van der Rohe, spaJiul fluid, articulat, prezent mai ales In constructiile sale cu
regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii modeme.
Pe de alta parte, siluetele suple, transparente ale turnurilor sale de birouri au reorientat
arhitectura americana de sky scrapers, pe linia elegantei a rafinamentului .
Dupa primul razboi,
arhitectii au avut 0
perioada de vis are
entuziastil plonjare
fntr-un viitor al tuturor
"-
posibilitatilor tehnice.
Unul dintre ei,
arhitectul Mies van der
Rohe (1886-1969), a
visat fn 1919 un zgarie-
nor de sticla. 1nteresant
este faptul cil Mies avea
so. fie ultimul mare
modernist marele
arhitect al zgarie-
norului american, care
poarta trese de
1. Proiect de zgarie-
nori, 1919. 2. Seagram
Building, 1958, realizat
fmpreuna cu Philip
Johnson la New York.
Ludwig J1ies van der Rohe
_.6. -. Casa Tugendhat din Brno,
r.s[ruita de Mies van del' Rohe
.- 6-1969) fn 1930, este a demon-
-r Fie practica a idei/or lui Mies,
nu ca experimente, ci fntr-o
.... 5 ' loeuita fn mod real.
P ralelipipedele apace, cu goluri
.: i ubli n iaza caracteru! privat al
s{ina/iei. Spa/iu! fluid, conceptu!
:ifi propriu ' este aici un spa/iu
;,; . rior locuit .
. -. Pal'ilionul german la expozi/ia
; ;. ma/ionala de !a Barcelona a fast
on frUi{ In 1929 demo!at Gii/iva
.i mai tarziu, A ramas fnsa un
o 'iec{ de referin/a al
.f eme. Spa/iu! fluid prezentat aici
.. 'eveniT un concept fundamental al
rizi{eCTUrii moderne. PereJii plini ca
. anouri, largile arii vitrate a
;nlCLUra lejera de ole! ordoneaza
pa/iul, astfel articulat.
II.
__ ..---rl.,.....,.,..,....,Tr!'l'T.tTlrj:,. __ __

6
7
___ ..... __ m'. __ _ 121
- - - -
- - - -=-=-
In concluzie, in locul ornamentatiei abolite, modernismul a promovat diteva cai de
realizare a expresivitatii spatiului. Au fost glorificate formele geometrice simple (inspirate de
proiectele nerealizate ale "Secolului luminilor"). A fost utilizata acea proprietate a materialelor i
structurilor numita transparenta (inspirata de structurile metalice din secolulI9), sugerfmd
deschidere ~ i dinamislTI. Descoperirea structurilor de rezistenta pe cadre de beton arm at a creat
libertati multa vreme neinchipuite, acum exploatate cu mare entuziasm de arhitecti. Peretii
exteriori, acum liberi de sarcini structurale, au putut deveni complet vitrati . Spa!iile interioare au
putut fi deschise comunicarii pe orizontala i verticala, crefmd planuri flexibile. Nemaifiind inte-
grate in context urban, au fost proiectate constructii ce se ofereau privirii pe to ate directiile, ca
sculpturile. Dominau culorile pure i texturile proprii ale materialelor, neacoperite.
La toti marii actori ai modernismului intalnim unitatea de esenta a principiilor i limbajului
modernist. De aceea, cand in 1922, creatia lor a fost botezata in America The International Style,
nu s-au inregistrat proteste. T o t u ~ i , fiecare dintre marii arhitecti a interpretat in maniera originala
ideologia comuna, creand opere care il exprima. Principiilor genera Ie, ei Ie-au adaugat contributii
estetice personale. Astfel, Walter Gropius a fost practic inventatorul peretelui-cortinii, at at de
raspandit i astazi. Wright a avut ideea spargerii cutiei, prin intersectia de plane intr-o alta logica
decat aceea a paralelipipedului. AdolfLoos a introdus, prin spatiile sale decalate pe verticala,
astazi atat de pretuitul Raumplan, Le Corbusier a inventat promenada arhitecturalii cu
"imageriile" sale, Mies van der Rohe este autorul spatiuluijluid. Louis Kahn ramane prezent
prin monumentalitatea tacuta a volumelor sale arhetipale, Alvar Aalto prin distinsa marca a
culturii ~ i naturii tarii sale etc. Din pacate, pleiada de arhitecti din generatiile urmatoare au
generalizat i uniformizat formele propuse de marii arhitecti, Iacand din ele formule. Aceasta
dilutie a condus la demonetizarea valorilor initiale, prin saturarea publicului de monotonia i
sterilitatea formelor "internationale" omniprezente, dar golite de continut.
Intre anii 1920-1940 criza locuintelor a fost 0 problema cruciala in tarile dezvoltate ale
Europei. Aceasta nevoie acuta de noi locuinte a constituit un stimul pentru crearea unor noi forme
de locuire ~ i a arhitecturii respective. Pe langa fonnele de locuire promovate prin Charta de la
Atena, a existat i 0 orientare mult mai bine inspirata, catre 0 productie de mici locuinte practice,
la preturi accesibile. Astfel de programe au existat mai ales in Germania, Olanda.
2. Casa Dammann la Oslo, 1930-1932,
arhitect Arne Korsmo - detaliu intrare.
3. Club nautic la Bratislava, 1930,
arhitect Emil Bellus.
122
\
1. Motivul spira lei, la
care Wright a lucrat
mai multi ani, a fost
aplicat in celebra sa
rea liza re, muzeul
Guggenheim. Vizitatorii
sunt urcati cu liftul, de
unde coboara rampa in
spirala, contempland
operele expuse.
4. Casa del Fascio la Como, 1932-1936,
arhitect Giuseppe Terragni.
5. Centru culturalla Helsinki, 1955-1958,
arhitect A lvar Aalto.
Expansiunea Modernismului in Europa ani lor 130
Samanta ideilor moderniste a fost dusa de vant nu numai in toate colturi1e Europei, dar
Ire continente, cum ar fi in Africa orientala de sud. Fara macar permita 0 perioada de
:-mjnare, ideile au rodit imediat, indiferent de stadiul conditii1e tarilor respective. Numai ca
a arhitectura, moderna, a avut in diversele regiuni periferice, 0 fizionomie modificata fata
, "prototipurile" nascute in centrele culturale europene, tocmai ca unnare a adaptarii la conditiile
ani ulare din fiecare tara.
Potrivirea dintre ideile democratice ale arhitecturii moderniste schimbarile sociale care
'ocmai se petreceau in Scandinavia, adaugate la bunul simt specific al unor arhitecti de mare
ii-ate. au avut aici rezultate remarcabile. Gunar Asplund in Suedia, Arne Korsmo in Norvegia,
_-ime Jacobsen in Danemarca mai ales Alvar Aalto in Finlanda, au dominat noua arhitectura.
In Italia, Germania Rusia sovietica, modernismul a luat forma arhitecturii totalitare, cu
\ ariatiuni dependente de personalitatea arhitectului a dictatorului de nivelul de dezvoltare al
.- -i. Arhitectura cea mai buna a dat-o Italia, prin Giuseppe Terragni Giovanni Michelucci. Erau
-rruqii rationale, care respectau puritatea fonnelor prin unele caracteristici specifice cum ar
..:: ordinul colosal, sunt inscrise intr-un curent stilistic numitfascist.
in tari1e din estul Europei, aparitia curentului modernist in arhitectura s-a suprapus cu
erioada de dezvoltare libera a societatii dupa razboi. Un vast program de construire a avut ca
intr-o prima instanta, un salt calitativ al vietii in printr-o pondere mare a arhitecturii
'e una calitate functionala estetica.
Romania vremurilor 18401940
Pana dupa mijlocul secolului 19, chiar dupa aceea, civilizatia romaneasca pastrat
amprenta rurala, chiar in arata ca un sat mare, plutind latent intr-o
dezordine bizantina. Strazi inguste, strambe, nepavate necanalizate, treceau printre maidane
garduri de gradini. In mijlocul proprietatilor se afla cate 0 casa, amplasata la intamplare. Aria mai
dens construita 0 constituia zona veche comerciala dinjurul Lipscanilor, unde se
constructii cu pravalii la parter, locuintele negustorilor la etaje ateliere in curtea interioara. lci
colo cate un han cate 0 biserica.
"Arhitectura mare" a de seco) 19
Abia dupa 1861, cand a devenit capitala noului stat, a fost supus unui pro-
gram mai sustinut de emancipare. Pentru 0 arhitectura oficiala, reprezentativa, a fost importata
finantata de stat arhitectura eclectica, inca actuala in occident. Mai cu seama arhitectura
promovata la Academia Beaux-Arts din Paris a avut 0 larga raspandire la noi. Atat arhitecti
francezi , dar germani din imperiu, apoi curand romani , au construit la edificii
asemanatoare cu cele din Europa - cu fatade eclectice, continand elemente de stil gotic, baroc,
mauro-mediteranean mai ales, neoclasic. Parada de stiluri avea loc in primul rand pe Calea
Victoriei, apoi pe noua strapungere est-vest, numita mai tarziu bulevardul Elisabeta Carol.
Bucure$ti, secolul 19.
Atmosfera gel1erala.
1. Ulita in Bucurqti la 1841.
2. Pe Dambovita, aproape de
Patriarhie $i de secolul 20.
3. "Casa Mita Biciclista ",
favorita de rang, are fatade
cu decoratie eclectica, cu
influente Art Nouveau.
Arhitect. N. C. MihCiescu.
4. Palatul Sturdza, disparut
din Piata Victoriei, avea un
pronuntat cQl'acter german,
neogotic, 1897. Arhitect
Julius Reiniqke.
5. Ateneul a fost ridicat la
1881 prin subscriptie publica,
dupa proiectul arhitectului
Albert Galleron. 1nitiativa
unui diplomat roman de a
construi un astfel de
a$eZamant de cultura in
"Gradina Episcopiei" a fost
initial criticata, locul fiind
socotit "prea departe de
centrul ora$ului $i foarte greu
de ajuns, mai cu seama
iarna ".
6. Stilul academist francez
este reprezentat $i de catre 0
re$edinta fastuoasa: Palatul
Cantacuzil1o, azi Muzeul
Muzicii, arh. J.D. Berindey,
anul 1900.
- -- -==-=
-:: -=-=-=
125
126
1. "Bufetul de la Sosea" a fost
conceput de Ion Mincu drept pavi-
lion romanesc la Expozifia Mondiala
de la Paris din 1889. in final, a fost
construit la Bucure9ti, in 1892. Este
obiectul de referinfa pentru
Arhitectura Neoromalleascii: un
volum nelini
9
tit, elemente funcfionale
specifice cum sunt prispa, foi
9
0rul,
beciul cu acces major, decorafii din
lemn sculptat 9i 0 cromatica vesela
alcatuita din elementele ceramice.
in prima parte a secolului 20,
arhitectura neoromaneasca a
proliferat cu un spor nesperat,
susfinuta atat de catre oficialitafi -
Partidul Nafional Taranesc,
Academia Romana, Uniunea
Arhitecfilor, Scoala de Arhitectura -
cat 9i de catre public. Cre9terile
cantitative se masurau in numarul
de construcfii cu amprenta
tradifionafi.sta, dar 9i fn amplificarea
decorafiei pe fafadele cladirilor
importante. in final, manierismul 9i
opulenfa decorativista a arhitecturii
cosmopolite au fost doar inlocuite
cu un alt manierism 9i cu un alt tip
de opulenfa decorativistii - unul
pii
9
unist.
2. 0 serie de vile unifamiliale
construite la fnceputul secolului 20,
toate in acela9i stil neoromanesc.
3. Palatul Prefecturii din Craiova,
1912-1916, arhitect Petre
Antonescu, este un exemplu de
promovare a stilului neoromanesc pe
fafade de institufii 9i de amplificare a
decorafiei.
Ateneul, hotelul Continental, Universitatea, Cercul Banca Nationala, Fundatia
C ral, c1iidirea CEC, Bursa (azi Biblioteca CentraHi), Palatul PO!jtelor (azi Muzeul de Istorie),
de Justitie, Facultatea de Medicina, Palatul Cantacuzino (Muzeul Muzicii) la
B ti apoi Universitatea AU. Cuza, Palatul Administrativ Teatrul National din
? 'Ji .tl de Justitie din Craiova constructii neogQtice cum ar fi Carul cu bere, Palatul
;- - ulescu (pe Stirbey Voda), Casa Liebrecht-Filipescu (azi Casa Universitarilor) sau Palatul
_ -au bucurat de un mare prestigiu in epoca, ele corespunzand gustului elitei noastre-
:: -- minat de spiritul francez, dar gustului popular - epatat de maretie decoratie.
Arhitectura Neoromaneasdi
in bun spirit romantic nationalist, sporit la noi de idealul unirii cu Transilvania, s-a nascut
3. .::- iml secolului 19 un nou curent cultural, care voia sa inlocuiasca formele cosmopolite cu
, _ ri narionale. Era un curent patriotic, cu nuante patetice, dar sincer bine intentionat. In
rura, initiatorul noii arhitecturi a fostIon Mincu. In tors de la studii din Paris, el s-a la
i literalmente a inventat un stil arhitectural, printr-o asamblare inspirata de elemente din
a populara. Alaturi de el, Grigore Cerchez a propus alta varianta, mai sobra, cu origini in
a palatelor In ansamblu, noua arhitectura s-a numit neoronuineasca.
Cl: Ie cu un nivel sau doua au adus un adevarat curent de aer proaspat peste
- .:.' .:.:e1e eelectice saturate de decoratie, ca batrane fardate excesiv. De indata insa ce
maniera neoromaneasca a fost extinsa la arhitectura urbana de mari dimensiuni, s-au ivit
::. : acestui stil de compozitie. Cand au fost multiplicate in ordine complicate pe fatade
- A,":. etalii le potrivite caselor mici au devenit la fel de artificiale pompoase ca cele de origine
: .- e-baroe-clasicizante ori nemtesc-gotic-romantice. Primaria sau vechea
::: ::.Ja de Arhitectura arata cum aceste compozitii ruraliste nu se mai potriveau nici cu noile
-iuni ale cladirilor, nici cu functiunile lor dupa primului razboi, nici cu noile
"':-":-ap.i de integrare europe ana.
A angarda Modernismu)
in acest context arhitectural a aparut in Romania postbelica Modernismul. S-a nascut
a un copil prematur. De fapt, a aparut mai degraba ca un copil adoptat, la catva timp dupa
- '-:crea lui in occident. nimic din spiritul modernist nu se potrivea cu conditiile din Romania
-::. Jen eapitalista - nici din punct de vedere social, nici estetic nici tehnic. Exista insa, ca
' . c dramatica dorinta de a fi in pas cu lumea. Astfel, dupa razboi, la putin timp dupa ce s-a
-: :-:: de la studii din Europa prima generatie de arhitecti romani, imaginea a inceput sa
In ciuda unei oficialitati conservatoare - atat cea politica, cat cea academica -
liberali primeau din ce in ce mai multe comenzi din partea un or clienti cu mentalitati
:-=- _ -i teo Astfel, printre pretioasele monumente eclectice numeroasele productii
- apareau din ce in ce mai multe constructii moderne, care aveau sa schimbe repede
:-.:.3 A fost singura epoca din istoria arhitecturii cand aproape ne-am
/
.::..:::.:ronizat cu vestul Europei.
I toria arhitecturii moderne in Romania a inceput cu Marcel Jancu, arhitect, pictor,
::. poet, care s-a intors in 1922 la dupa ce a Iacut facultatea la Zurich. Se
...: i e acolo, impreuna cu Tristan Tzara, grupului care a infiintat dadaista; apoi, i-a
:: ::. tit la Paris pe pe multi reprezentanti ai avangardismului european. In fine,
- - eu energia avangardista convins de ideile modernismului pe care il cunoscuse
'- h.-jpandu-se la el acasa, a pornit la 0 campanie exploziva impotriva provincialismului
.: : 3. re-arctan i Primele case construite de el in 1927-30 au starnit doar uimire hohote
. - . intr-atat erau formele cubiste 0 noutate in peisajul balcanic Aceasta perioada
3. . .:a dureze doar vreo trei-patru ani, dupa care modernismul s-a generalizat fulgerator.
in 1930 alt mare arhitect roman al perioadei interbelice, G. M Cantacuzino, i-a scris
inrr-o - ri oare deschisa, pe care Marcel Iancu a publicat-o in ziarul sau, "Contimporanul": "in
r llostru haotic, de un haos balcanic !ji mediocru, de 0 ticalo!jie mica, cum zice Tudor
casele dumitale sanatoase apar ca premisele sanatoase ale unui viitor sanatos ...
127
---
Blocul ARO, 1929-31,
proiectat de Horia
Creanga, este simbolul
arhitecturii moderne in
Romania interbelica.
Radical nou
impunator in peisajul
domestic al
inca
patriarhal, el a
constituit semnalul noii
epoci a restauraliei.
FUnd un premergator, aipus in toata activitatea dumitale un janatism necesar avangardelor ... Acolo
unde dumneata prietenii dum ita Ie au ajuns in jor/at, am sosit eu mai tdrziu, dar cu
sinceritate. " s-au petrecut lucrurile, caci G. M. Cantacuzino era un spirit meditativ, de mare
sensibilitate cultura - trasaturi individuale exprimate de opera sa arhitecturala.
Marcel Iancu a construit cu predilec!ie locuin!e individuale, dar colective, in
G. M. Cantacuzino este autorul a numeroase vile a un or cunoscute construc!ii multietajate la
bulevardele din centrul cum ar fi Hannover Trust, Kretzulescu, banca Crissoveloni,
blocul Lahovary, blocul Carlton la cutremurul din' 40), dar hala de avioane de la
doua elegante hoteluri pe litoral altele.
Cel mai talentat arhitect modernist roman a fost, incontestabil, Horia Creanga, care a
probabil ceva din harul bunicului sau, Ion Creanga. A Iacut studiile la Paris, din banii
pe 0 expozijie personala, iar acasa a fost liber practician. Creajiile sale dovedesc ca a
asimilat principiile modernismului, iar detaliile discutabile se datoreaza doar firii sale libere de
artist. Fara a fi un purist radical , caci propusese sa schimbe lumea, ci doar sa 0 modernizeze,
a aplicat cu consecvenja estetica fonnelor simple, albe a orizontalitajii. A creat pentru clientii sai -
in majoritatea cazurilor particulari foarte rar municipalitatea - spajii confortabile ... poetice.
El a construit, pe langa numeroase vile, Blocul Aro - Halele Dbor, hotelul Aro
bloculAro Calea Victoriei, uzinele Malaxa, YachtClub Ejorie, blocul Malaxa etc.
Anii '30 au insemnat 0 perioada de schimbare totala a fizionomiei Capitala jarii s-a
transformat, in numai cajiva ani, dintr-un fel de targ mare, cu alura provinciala, in cea mai moderna
capitala a Europei. Era firesc, fiindca toate celelalte mari prezervau centrele mai demult
constituite, pe cand abia acum creau. Sunt anii cand bulevardul Magheru-Balcescu a
capatat aspectul de azi, cand Palatul Telefoanelor, construit de americani, era privit cu mandrie ca
primul zgarie-nori din cand noua arhitectura industriala se erija intr-un manifest al noilor
tehnici, cand au luat fiinja cartiere de locuit, atat cele cu vile dupa proiect unic pentru oamenii
instariji (Cotroceni, Domenii), cat locuinjele unifamiliale tip, cu parter etaj, conform
programului de "locuinje ieftine" (Vatra Luminoasa).
Duiliu Marcu a fost un creator robust, lucru vizibil in partea "monumental a" a operei sale.
EI a fost arhitectul care a proiectat cladirea de azi a Guvernului, Academia Militara, blocul fost
CSP, fost Regia Autonoma a Monopolurilor, gara Baneasa, Palatul CFR, pentru ca el a fost cel
128
-:lie a primit marile comenzi de stat, pentru arhitectura oficiala, reprezentativa a "celei mai modeme
-'-opole". A adoptat 0 maniera rationala, a proportiilor clasice, contaminata de influente ale
rh; e turii fasciste. Dar Duiliu Marcu a avut 0 latura "umana", reflectata in blocurile cu locuinte
'c raport in vilele unifamiliale.
Pe langa arhitectii amintiti, capul de in pleiada 11 mai detineau: Octav
DOicesclI, Henriette Delavrancea-Gibory, Grigore Ionescu, Ion Boceanu, poate Petre Antonescu
s: l,ii. Pe langa ei , 0 serie de arhitecti second hand, quasi-anonimi, au lasat ei in urma 0
tufa decenta in primul rand, de 0 foarte buna calitate a locuirii, mult ravnita azi de
-uirorii blocurilor socialiste.
Cand perioada de glorie a modemismului s-a stins, a ramas doar multiplicarea la infinit nu a
-- rrnelor simple, ci a simpliste. De pe atunci se temea Marcel lancu de trivializarea ideilor
erni te prin preluarea fonnelor de catre amatori" impanzirea lumii cu "fonne
:a.--a ond' . lata ce a raspuns Marcel lancu la scrisoarea lui George Matei Cantacuzino: "Stimate
o'1l11ule Cantacuzino, .. . De cand am publicat scrisoarea dumneavoastra, arhitectura la noi a
oillat in mare graba .. . Dar cum se esplicafaptul di oficialitatea a fnceput sa ia
ne la elanul modern? Cum au devenit dintr-odata nebuniile cubiste de ieri, adevarate idealuri
2
.\farce! Iancu George Mate; Cantacuz;no.
Doua mari personalitali ale Modernismului
roman esc. Doua temperamente artistie joarte
dijerile, care eredeau In idei.
1. George Mat ei Cantaeuzino,
171a Aviana, Ejorie, 1929.
2. Marcel Janeu,
Vila ChihGeseu, 1931,
3. George Matei Cantaeuzino,
hotel Belona, Ejorie, 1934.
4. Marcel Janeu, sanatoriul Popper,
Predeal, 1936.
129
de frumuseje .. . ? .. Sa fie cerinjele confortului ale economiei? .. Sa fie lupta noastra la
Contimporanul? .. . Nimic. Comer/ul cu ideile s-a nascut la noi prinfrauda. Prinfrauda cum se
importa ciorapii de matase. Prinfraudafiindca suntfurate din reviste de moda ... "Bietul Marcel
Iancu lndrepta atunci sperantele catre viitor, dar crunta avea sa-i fie dezamagirea, caci a trait
pana in 1984, dupa ce in '40 emigrase fortat in Israel.
Un mare merit al modernismului local s-a manifestat pe planul urbanismului. Preceptele
Chartei de la Atena nu au actionat catastrofal in Romania, ca in marile centre europene. (Ele
aveau sa actioneze catastrofal abia dupa anii '60, conform precepte Mai intai,
pentru ca nici nu exista mare lucru de pastrat in care sa fi fost afectat de trasarea noilor
artere, iar cele cateva cladiri valoroase puteau fi lesne ocolite de noile strapungeri . In al doilea rand,
datorita spiritului temperat modernist al arhitectilor romani , care au tinut cont de dezvoltarea or-
ganica a de relatiile spatiale traditionale. Fara a fi agresive ori ostentative in decizii,
planurile urbanistice elaborate in anii '30 con tin directii reglementari a caror logica pastreaza
astazi valabilitatea.
Dupa aceasta epoca fructuoasa plina de sperante in dezvoltarea arhitecturii a
urn1at razboiul, apoi sinistra perioada stalinista, care n-a lasat efecte grave asupra arhitecturii a
ci doar a pregatit dezastrele ce aveau sa vina.
1. Vila in strada Londra, 1932, arh.
Henriette Delavrancea-Gibory.
2. Vila de arh. Ion Boceanu in anii '30.
130
3. Vila E. Cantacuzino, Horia Creanga, 1934.
4. "Locuinle ieftine ", un program realizat in
cartierul Vatra Luminoasa din tot in
anii '30.
-. BibliOfeca Acaderniei, 1934, arh. Duiliu Marcu.
6. 1mobil de locuinfe, 1934, arh. Duiliu Marcu.
-. C:: inele Ford, arh. PErno Miclescu, 1931.
8. Sanatoriul Toria din Covasna, arh. Grigore
lonescu, 1934. 9. Regia Autonol1ul a
1934-1941, arh. Duiliu Marcu.
131
Forme si concepte
contemporane
Arhitectura dupa 1950
Sciziunea
Ca urmare a distrugerilor razboiului, s-a dezvoltat in urmatoarele patru decenii un program
de constructii nemaiintiUnit, care a remodelat literalmente mediul construit allumii. Din punct de
vedere arhitectural, la inceput parea satisIacatoare 0 singura solutie: reluarea liniei trasate inainte
de razboi de Moderna. Noile procedee de constructie mai ales prefabricarea
industriala, corespundea interesului de a produce in masa in serie. Au aparut peste tot cartiere de
locuinte la scara mare, spitale birouri - relativ asemenea ca alura generala. Fiind proiecte
complexe, proiectarea de arhitectura a devenit 0 activitate de echipa.
La mijlocul anilor '50, s-a produs un conflict intre generatii. Un grup de arhitecti tineri
veteranilor degenerarea ideilor lor in doctrine - Increderea oarba In rational, In
industrie, exigenta severa de a functiona doar pe baza propriilor legi. Rezultatul acestora
era: generalizarea unei arhitecturi rigide, ascetice impersonale, insuficient diferentiate,
omniprezente raspandirea dezumanizanta a capitalului in lume. Ca urmare, de-acum incolo,
pana la anilor '60, lucrurile au evoluat pe doua cai 1) Modernismul tarziu, adica
impingerea pana la ultimele consecinte a dogmelor moderniste, manifestate mai ales in arhitectura
suburbiilor 2) Pluralismul, adica nuantarea Stilului International. Daca prima se caracteriza In
continuare prin omogenitate, celei de-a doua ii era specifica diversitatea.
Pluralismul - de la generatia hippie la ecologie
"Libertate" "eliberare" au fost cuvintele cheie ale anilor '60. In arhitectura, forma
refuza sa mai fie dictata de functiune, ci voia sa tina pasul cu spiritul epocii In evolutie - un spirit
In continuare puternic intelectualizat, dar incarcat cu tipuri noi de ideologii umaniste. In occident
s-a nascut 0 noua sensibilitate, care a pornit lupta Impotriva frigidei functionalitati, a dominatiei /
capitalului asupra esteticii a comercialului asupra calitatii.
3
Curellte si tendinJe
SpaJiul ca happening:
1,2. Hans Scharoun, Filarmo-
nica din Berlin, 1956-63.
2
Coji subJiri:
:::: 3. Pier Luigi Nervi, sala de sport
4
132
- ----- ....- la Viena, 1953. 7. Eero
Saarinen, Terminalul TWA,
aeroportul Kennedy, New York,
1956-62 .
Arhitecturii ecologicii:
6. Niels Torp, structura
patinoarului olimpic din
Norvegia, este integral din lemn,
1993.
-------
--::",.:.--
Democratizarea l10ua
/irare a locuirii au fost reacJii 1
aTooanja arhitecJilor
clirora Ii s-a
_ f aptul de a se fi erijat
ei care cel mai bine ce
ebllie oamenilor pentru a fi
- rfcf;'. Cli au impus lumii, fara
rep' de apel, 0 ideologie un
_ .i Ct, care omul
ia:1i nu s-a familiarizat pe
:fr.. Ca urmare, luarea in
: erare a opiniei pub lice
- fie de aeum ineolo un
_ . ' rill al noii arhiteeturi. in
.- .il: a noii relaJii arhitect-
::'.-= iOT. s-a experimentat
on angajarea comunitaJii
_ - r in proeesul de proieetare
(- r, a grupurilor de
o "':lIje. Cel mai eunoscut
x ;plll este ansamblul Byker
.0:: _ :e\\'castle a lui Ralph
-:ine. 4,5. Jern Utzon,
de locuinJe sociale
3ir -ell aj, 1960 .
De ign architecture:
, Jom Utzon, Opera din
ne.1; 1956-73, a deschis era
.Jnlor demonstaJii ale
ril i lecturii ca arta .
Srructuri utopice:
9. Archigram, Walking City,
1964.
9
133
----
4
Una din varianteJe pluraliste a fost propusa chiar de Le Corbusier, prin forma libera a
Bisericii de la Ronchamp, a carei originalitate i-a surprins chiar pe tinerii revolutionari. Era 0
reorientare catre formele organice. Pe aceasta linie au mai mers Hans Scharoun, cu Filarmonica din
Berlin (1963), Jgrn Utzon cu Opera din Sydney (1956-76), Eero Saarinen cu tel111inalul TWA a
aeroportului din New York 0 arhitectura plastid, uneori expresionista. Pe alta linie, aceea a
repunerii in discutie a unor chestiuni fundamentale ale existentei, a fost arhitectura lui Louis Kahn.
EI a dezvoltat vechile principii ale lui Frank Lloyd Wright , ale respectului fata de materialele
naturale a fost un maestru alluminii in arhitectura.
Pier Luigi Nervi a produs structuri din beton armat incarcate de 0 plasticitate
care le-a promovat la rangul de arhitectura de buna cali tate. Din entuziasmul fata de
nervurilor cojilor de beton arm at s-a dezvoltat, in general- chiar in Romania - 0 arhitectura
interesanta admirata.
In anii '60 au aparut structurile gonjlabile cele din cabluri. Tot atunci s-a manifestat, mai
ales in America, un curent al proiectelor utopice. Era yorba atat de arhitectura de obiect - cupole,
geode, tUl11uri - cat de structuri urbane, pline de fantezie, pricepere inginereasca, dar aproape
pe apa, deasupra unei autostrazi, intr-un tum, suspendate etc.
Alta formula a fost aceea a brutalismului, derivat din principiul model11ist al sinceritatii. Era
lasat aparent nu doar betonul brut, ci multe alte elemente materiale de constructii - grinzi
COlllextualismul a

Moderne
incapacitatea de a
fn/elege de a
reac/iona fa/a de
contextul jizic al unei
construc/ii. Ca
urmare, se propunea
o deplasare a atenfiei
de la obiectul
arhitectural ca "text"
la situl sau, numit
,. comext ". Descoperirea acestui concept a avut 0
- ,porTanJa deosebita In momentul In care diversificarea
rhilecrurii In pluralism risca sa produca haos vizual. in
on radicJie cu modernismul, care facea tabula rasa cu
ediul existent, eliberand terenul, contextualismul
enlUa valoarea mediului geografic a mediului
ror,sIruil existent. Noua construcJie va mai putea
mlile sa ignore ori sa sfideze environmentul, dar va
a posibilitatea sa opteze Intre diferite atitudini in
.... ria cu mediul. in noua lui calitate, mediul va fi
P Clat ca un valoras pm'tener de dialog cultural va
fa identitatea Parintele unanim
rt :moscut af unui contextualism avant la lettre a fost
wThizecru f finlandez Aalvar Aalto, a carui inconfundabila
opera exprima Intr-o maniera subtila valorile
candinave. 1,2,3,4. Sverre Fehn, Muzeul GheJii,
Norvegia. 5. Alvaro Siza, gradiniJa la
Pen afie I, Portugalia.
Conceptualisl1lul este umbrela sub care se dezvolta mai
:1 pane diferite subcurente maniere personale de
. ordare a f enomenului arhitectural. La originea
-. :irei realizari sta un concept de baza al proiectului, 0
e en/iala, urmarita $i de catre detaliile de
;-eclUra, 0 "filozofie ". Daca In arhitectura
"honalii, ideea dominanta era una colectiva, azi
:. sia arhitectului e aceea de exprima
prin Idee. Fie ca manifestarea este high
' c - 'j decol1structivista, regionalista sau minimalista, nici
rhirecl autentic nu se poate sustrage exigenJei de a
.:; a demersului sau un concept bine definit.
_enele arhitecJilor, din care se desprinde Ideea unor
c ;'re proiecle semnate Alvaro Siza James Stirling.
"Vinima!isl1Iu/ este forma laconica de a exprima cat
.. : 7julie semnificaJii. 7,8. Tadao Ando, pavilion la
' -eu! T ltra, Basel.
R oionalismul critic este 0 formula propusa de Ken-
t: - ' ; Frampton Intr-un celebru articol, prin care
- sa se opuna globalizarii cullurale, aplatizarii
felor culturale printr-un nou stil internafional. Ea
: .e dill aten/ia acordala contextului cea acordata
-ori '. Tocabufarul modern, ramas valabil, nu trebuie
j -: insensibil la particularitafile geografiei locului,
.: i /a istorie tradifii acceptabile. Formula sa nu
c :,pune 0 simpla revenire nostalgica la modele
- :- 'le. preindustriale, ci investigheaza sinteze ale
/
/
\
/
6
,,!
: I
Janltlll
136
tradiliei contemporaneitalii, prelucrate in
maniere originale exprimate in limbaj
contemporan. Cum relalia dintre trecut
afirmarea noului nu poate fi precizata simplu
categoric cum limbajul con tempo ran al
arhitecturii este conotativ, formula sa este
deschisa creativitalii arhitectului.
Din interesul viu, la nivel internalional, fala de
pastrarea identitalii culturi/or locale, s-a
nascut efortul culturi/or periferice de a se
reprezenta prin arhitectura. Este foarte d(ficil
s-au inregistrat destul de puline succese. Au
sa se impuna diteva talente locale de
talie universalCi, cum ar fi Alvaro Siza pentru
Portugalia, Sverre Fehn pentru Norvegia,
Tadao Ando pentru Japonia, Barragan pentrLl
Mexic, Snozzi pentru Ticino etc. Tarile ex-
socialiste nu au sa produdi nimic, cu
unica exceplie a lui Imre Makowecz din
Ungaria.
High Tech continua, in versiunea anilor
'90, sa utilizeze din plin forla de expresie a
noilor tehnologii. Prima manijestare, ,mcanta,
a constituit-o Centrul Pompidou - Beaubourg,
din Paris, construit in 1969-72 de Renzo
Piano Richard Rogers. Domina peisajul
contemporan numele lui Richard Rogers, Sir
orman FosteJ; Philip Cox, Nicholas
Grimshaw. 5. Sir Norman Foster, banca din
Hong Kong, J 981-86.
Postmodernismul arhitectural a fost 0
formula arhitecturala, dominanta in deceniul
7 8, care s-a stins aproape complet. Era 0
varianta subtila de istoricism democratizare
totodata, practicat cu umor cu 0
ingaduitoare ironie la adresa nevoii de kitsch
a clientului. Robert Venturi, Charles Moore,
Hans Hollein mulli allii au promovat
arhitectura citatelor din istorie, inteJpretate in
moduri dijerite, urmarind in fond sa
"incalzeasca" arhitectura prin aducerea in
memoria colectiva a unoI' forme
Coloane ionice din in ox, scari care nu duc
nicaieri, arcade brflie convenlionale
utilizate in maniere cu totul neconvenlionale
faceau parte din limbajul postmodernist.
veteranul Philip Johnson s-a integrat
acestui curent, cu acea gluma numita "AT&T",
un zgarie nor tradilional ca 0 pendula
Chipendale. ASffel se introducea 0 dimensiune
psihologica inedita, bazafa pe amintiri
asocialii. 1,2,3. Faladele unoI' magazine de
bijuterii la Viena, ultima de Hans Hollein.
4. Philip Johnson: sediul AT&T, New York,
1978-83.
Deschiderea arhitecturii spre trecut a fost
suslinuta, printre allii, afat prin sCl'ieri, cat
prin proiecte, de fralii Robert Leon KrieJ;
care scriu construiesc astazi intr-o
maniera plina de respect fala de istorie,
tradilie intregul context local.
metalice. plafoane din tabla ondulata, tuburi de instalatii - devenite elemente de expresie.
Doar in tarile petroliere in cele comuniste izolate slab dezvoltate, vechile promisiuni ale
arbi{e . i moderne aveau 0 rezonanta nesperata in rfmdul dictatorilor locali. In timp ce lumea
e 01 :a era ingrijorata de impactul noilor tehnologii asupra mediului, socialiste se
""",,-..::c:mau rapid in bidonviluri monstruoase. cartiere-dormitor, uzurpau
. -e industriile poluau toate rflUrile, iar centrele incercau sa se emancipeze intr-o
- era de mult
T ria postmoderna - fundamentarea arhitecturii contemporane
Tot in perioada de dupa razboi a revenit puternic in arena teoria, care constituie astazi
:orul principala forta orientativa a practicii. In arhitectura, teoria postmoderna a pus in
: ::.::urie ideile de baza ale modernismului. Ca ramura a gandirii critice post-structuraliste, ea a fost
.... {ernic influentata de scrierile lui Heidegger, apoi Jacques Derrida, Michel Foucault, Frederic
:ameson, Jean-Fran<;ois Lyotard, Jean Baudrillard altii, teoreticieni cu intentii profund umaniste,
au porn it 0 campanie de revizie a marilor "certitudini", devenite in parte prejudecati.
Teoria postmoderna extras in mare masura forta din opozitia fata de absolutismul
modernist a fost cea care a produs, sustinut, alimentat orientatPluralismul Arhitectural, ca
reactie impotriva Stilului International. Ca UDnare a campaniei teoretice, nemultumirea fata de
perpetuarea inertiala a ideilor moderniste a crescut. I se mediul ambiant deteriorat, prin
aplicarea unor idei discutabile, impuse nemilos intr-o maniera autoritara - cu credinta in binele
omenirii, e adevarat, dar in fond intr-un vechi latent dezacord cu societatea.
Caracterul unui "loc" nu este doar un dat al mediului
jizic, ci implica moduri de viala, tradilii $i mentalitali, al
caror fundal este istoric $i cultural. Postmodernismul f$i
ajirma disponibilitatea pentru recuperarea trecutului, a
stilurilor $i tehnicilor tradilionale. 0 arhitectura
moderna cu trasaturi regionale $i locale a fost
promovata prima data prin expozilia MOMA din 1965,
sub numele "Arhitectura fora arhitecli ". Era tot 0
arhitectura a formelor lib ere, care fnsa reevalua
tradiJiile $i materialele de construclie locale. Nici astazi
un arhitect autentic nU-$i permite 0 intervenlie, fara 0
analiza prealabila a istoriei locului, pe baza careia
sa-$i alcatuiasca a jilozojie a demersului. 6. Vechi prin
nou. 7. Fosta Gare d'Orsay, actual Musee d'Orsay,
Paris. 8. Yeoh Ming Pei, piramida Luvrului. 9. Sir
Norman Foster, Maison Carree, Nfmes.
138
\
DeCollstructivisl1lui a fost inilial
un curent in gandirea jilozojicii, 0
formii prin care erau "de-
construite" vechi adeviiruri spre
a li se cerceta valabilitatea azi. in
aceastii acliune de revizuire s-au
angajat, in planul arhitecturii,
Peter Eisenmann, Zaha Hadid,
Rem Koolhaas, Bernard Tschumi,
Daniel Libeskind ~ . a . Ei utilizeazii
forla ~ i dinamica liniilor ~ i a
planelor cu originea in
constructivismul sovietic, dar in
alciituiri inedite, disjunctive, ce
sjideazii formulele de compozilie
impuse in timp. Practicii variante
de "anticompozilie ", propunand
formule ca: nedeterminare,
substitulie, suprapunere,
contiguitate; chestioneazii
certitudini cu privire la echilibru,
proporlie, armonie, un itate ...
propunand in locul lor: joc ~ i
nebunie, tensiune, contradiclie,
conflict, fragmentare; in loc de
funclionalitate - improvizalie, In
loc de integrare - nelimitare, In
loc de individualitate -
sfiiramarea subiectului etc.
1-5. Zaha Hadid, stalie de
pompieri la Vitra Museum, Basel,
J 993. in aceastii construclie nu
existii nici un unghi drept.
In 1966 a aparut cartea de referinta a lui Robert Venturi "Complexity and Comradicliol1 in
Architecture", cam tot atunci "The language of Post-Modern Architecture", a lui Charles
Jencks. Dupa apariria acestor scrieri, nimic in arhitectura nu s-a mai petrecut ca inainte. Fiecare in
maniera sa, ataca univalenra modemismului, aplicata in forme purine, simple, esenriale. I se mai
modemismului mai ales autoreferentialitatea sa, adica faptul ca formele nu se refereau la
nimic in afara lor. Erau seci lipsite de conotarii. Constructiile moderniste - forme abstracte, mute
aride, - nu semnificau nimic, ele doar existau, iar saracia lor semantica a dus la sterilitatea
dezumanizarea mediului de viata. Jencks Venturi indemnau spre revenirea la functia
semnificativa referenriala a arhitecturii . Arhitectura trebuia din nou sa "comunice" sensibilitatii
publicului, iar pentru asta trebuia pe de 0 parte sa abandoneze limbajul schematizat criptic, pe
de alta sa se imbogateasca cu dimensiunea simbolica. Astfel s-a indepartat arhitectura de
univalenta, pennitand multiple interpretari , care scapa exigenrelor austeritarii sunt legitimate sa
fie complexe, chiar ambigui contradictorii ... ca viata.
Urbanismu)
in acest timp au aparut s-au intept rapid proteste insistente ale sociologilor, psihologilor,
istoricilor de arta, carora Ii s-au asociat arhitecti, al!i oameni de cultura reprezentand societatea civila,
impotriva mediului urban al marilor creat ca unnare a punelii in practica a ideilor Chartei de la
Atena. Abolirea traditional ruptura cu istoria, ignorarea contextului natural, asociate cu
zonificarea functional a lipsita de orice ierarhizare, preamarirea circulatiei motorizate, dimensiunile
mari stilul unic al zonelor de locuire colecti\'a, au creat in modem imagini de
Urmari profunde a avut cartea " The Image of the City ", a lui Kevin Lynch, in care se
propunea recon iderarea nevoii umane de confort psihic in mediul Locuitorii trebuie
regaseasca memoria locurilor i a- i recunoasca spariile familiare. are deci nevoie de
imagini recognoscibile. diferenpate i indrcate cu sernnificatii Ie pierdute. "Imagibility" este
termenullui Kevin Lynch. Localitarile - se uSIinea - ca viata oamenilor, au un sens care
transcende situatia imediata, con btuind 0 parte din continuitatea istorica culturala. Mijlocul de
exprimare a acestui sellS este numai imbolizarea culturala. $i atunci, procedeele urbanistice trebuie
sa ia In calcul interactiunea cu ubieqii sociali prin: imagibility, continuitatea spatiului public,
relaria cu natura, relatia cu istoria. infrastrllctura. Prin urmare, obiectivul va fi crearea
de "Iocuri" - cladiri , strazi, pieIe, cartiere, centre - cu caracter individual. Ele vor fi purtatoare atat
de coduri culturale perpetuate, cat de ernnifica!ii noi.
Teoreticienii urbanismului ubliniaza diferenta dintre modul de a trata arhitectura de obiect,
in comparatie cu interventiile asupra ora elor. Dadi arhitectura de obiect pennite experimente,
in calitatea lui de context vital pentru 0 Intreaga comunitate, nu Ie permite. nu este
un laborator pentru fantezia dorinla de originalitate a arhitectilor, ci un organism inertial
sensibil, continuu conservator, care trebuie sa pastreze valorile comune simb01urile
continuitatii. Orice interven!ie se va fundamenta pe analize morfologice, cu scopul adaptarii
cumulului culturalla noile realitati.
Incepand cu anii '60, programul urbanistic principal-locuinta individuala mai ales
colectiva - a fost reconsiderat. Preocupati de chestiuni de identitate a arhitecturii in mediu social,
arhitectii au inceput sa propuna forme noi de locuire colectiva, "umanizate". Au existat pe de 0
parte propunerile de mari ansambluri ale spaniolului Ricardo Bofill ale americanului Michael
Graves, cu un succes limitat controversate. In schimb, cartierele rezidentiale cu dimensiuni
reduse atat pe orizontala, cat pe verticala, alveolare, rezervand un spatiu interior cu caracter
domestic, de vecinatate, sunt astazi extrem de apreciate. Crearea de noi forme de ansambluri de
locuinte (Siedlungen, housing groups) constituie 0 preocupare 0 tema de proiectare creativa,
curenta astazi . Eforturile de remediere a calitatii vietii publice in s-au concentrat initial pe
reintegrarea functionala - actiune opusa zonificarii functionale. In general, eforturi de a
asigura cali tate a mediului construit in localitati constituie astazi 0 prioritate, cu atat mai mult cu
cat se evitarea reglobalizarii culturale in Europa unita.
139
Arhitectura Romania
dupit ritzboi
inca inainte de razboi, arhitectura
romaneasca se diversificase: pe de 0 parte nu se
incheiase inca aventura modernista, sustinuta de
beneficiari privati, de cealalta parte crqtea cat
altii in zece 0 arhitectura eroica, finantata de stat,
reprezentata de manifestarile lui Duiliu Marcu
(Academia Militara, Ministerul de Exteme,
palatul CFR), in timp ce teoria oficiala propovaduia in continuare - cam in pustiu - arhitectura
neoromaneasca, cu forme semnificatii ortodox-bizantine. Cine cum ar fi evoluat lucrurile
din acest evantai, oricum insa in bine in comparatie cu tumanta dezastruoasa pe care au luat-o
dupa ocupatia sovietica.
Stalinismul, ca ideologie a noii puteri, a avut pretentia de a promova in planul artelor un
stil- realismul socialist - care s-a manifestat amarnic mai ales pentru ca a impus 0 neagra cenzura
stilistica. De exemplu, prin anii '50, cand bolnav la Paris, a oferit ca donatie tarii sale de
origine atelierul (care se afla acum la Beaubourg), a fost refuzat cu indignare de Academia
Romana, pe motiv ca era un promotor al artei decadente, straine idealurilor umaniste marete ale
realism-socialismului. Paradoxal insa, tocmai arhitectura - campul preferat al dictaturilor - a fost
cea mai putin afectata. Ceea ce s-a realizat insa atunci cu adevarat malefic, a fost punerea
sistematica a unor solide baze pentru dezastrele ce aveau sa vina.
Un proces de degradare a inceput cu slabirea lenta a calitatii arhitectilor in general,
evident, a arhitecturii. El a culminat cu paranoia in moloz beton armat a lui caruia
breasla arhitectilor, anihilata intre timp, nu a mai fost capabila sa-i opuna nici 0 rezistenta. Cadrul
general care a Iacut posibila aceasta tragedie a fost construit de la inceput, prin metodele puse la
dispozitie de socialismul de stat, in viziune sovietica: a fost abolita investitia privata inlocuita cu
controlul politic al investitiei de stat; practicarea liberala a meseriei a fost integral inlocuita cu 0
activitate "de masa" in cadrul unor gigantice institute de proiectare, controlate de de
partid; astfel a disparut concurenta libera creatie, in favoarea jocurilor de culise din umbra
politicului; arhitecti au fost inlaturati inlocuiti cu cadre noi cu puteri executive, selectate
pe criterii politice; au disparut toate conditiile pentru firava critica de arhitectura, care a
ram as doar in forma de prezentari ale realizarilor socialismului biruitor.
lmaginea a sdipat aproape intacta in anii '50 de cizma sovietica, poate
pentru ca ambitii1e radicale pierdut din suflu pe drum de 1; Moscova pana in Carpati. In
plus, atmosfera general a atat de ostila de aici a avut un efect de atenuare. Si oricum, mai erau inca
activi cativa arhitecti ai perioadei interbelice care, pe cat posibil, au sa converteasca retorica
clasicizanta a realism-socialismului intr-un limbaj acceptabil.
Arhitectura stalinista: r
1. Octav Doicescu, Opera ]
Romana, 1953.
Expresionism? Poate:
2. Mircea Alifanti, Aeroportul .
Baneasa, 1948.
illcercari de piastica urbana:
3. Piala Teatrului Nalional,
1970
6. Sala Palatului,
anii '50.
incerciiri plastice cu piinze
sub!ir;:
-I . .Y. Porumbescu C. Rulea, ;
Circul de Stat, 1960.
: . . Damian,
P vilioll ul H, Herastrau,
19 3.
r
Rezultatul a fost ca, obiectiv vorbind, cele ciiteva cladiri cam anacronice, prin
emfaza limbajului aplicat la 0 scara modesta, nu sunt deranjante, in primul rand datorita corectei
lor relatii cu Chiar singura constructie de mari proportii, Casa Scanteii, care era 0 replica
mult miqorata a Universitatii Lomonossov cu care blagoslovea Tatuca tarile protejate - s-a
integrat acolo unde a fost plasata, drept cap de perspectiva la saraca, a primit un
astfel de cadou chiar in centru, de cel putin 10 ani se tot framanta cum sa-l neutralizeze.)
In mod ciudat fericit, chiar in ani teribili, sumbri, ani de de teroare politica,
regres cultural saracie, a fost posibila in arhitectura 0 directie paralela, chiar una luminoasa
puternica, care avea sa dainuie doua decenii. Ea fost trasata de ciitiva arhitecti tineri, in studentie
disidenti ai plicticosului stil national fani infocati ai lui Le Corbusier. Este cazul, de
exemplu, al lui Mircea Alifanti al aeroportului Baneasa, 0 cladire cu avant expresionist, sau allui
Ascanio Damian al pavilionului de expozitii de pe malul lacului Herastrau, 0 constructie
tehnologica, simpla poetica. Se poate vedea cum, eliberati de pisalogeala
arhitectii cautau acum linii plastice moderne dar proprii, adecvate locului, functiunii
posibilitatilor tehnice.
Aceasta linie avea sa fie continuata cu mai mult succes dupa alta eliberare: aceea de
Stalin, de Moscova, de datoriile de razboi de dictatura realismului socialist, ruptura care s-a
petrecut in jurul anului 1960. Cateva obiecte de arhitectura reprezentative exprima entuziasmul
inaripat al arhitectilor, care se jucau acum mai abitir cu formele plastice contemporane, cu
panzele subtiri, chiar cu spatiile urbane, ca cum toata lumea ar fi fost a lor viitorul luminos.
Litoralul romanesc a fost amenajat in cateva etape, incepand de prin 1960 pana prin 1975. In
Circul de Stat, Piata Palatului cu sala mare, Pavilionul Economiei Nationale ultimul
ansamblu urban din aceasta categorie, zona Teatrului National (astazi deformat) a hotelului
Intercontinental, au fost exercitii plastice lipsite de inhibitii, ilustrfmd nemijlocit 0 "vointa de arta"
shopenhaueriana. Se descifreaza in forma lor linii trasate de arhitecti, carora po ate singura data
pana in 1990 nu Ii s-a dat peste degete. In Piata Palatului, fronturile blocurilor noi de
1. Filozojie postmodernii: evocarea memoriei colective.
Haralamb (Bubi) Georgescu, bisericii pentru 0 comunitate
romdneascii in America. 2. Regionalism critic: Mircea Alifanti,
Primiiria din Baia Mare, 1970. 3. Postmodernism: B.E. Popescu,
Dorin Stefan, Casa de Culturii a Tineretului, Slatina.
10cuinte trasau 0 curba eleganta, incheiata cu mandrul "bloc tum" un amplu spariu
verde, unde se afla cele trei obiecte puternic individualizate: Palatul Regal, biserica Kretu1escu
Sala Palatului . Mai exista un strop de sentiment omenesc pe aici.
Tot in timpul acestor extensii la vremuri mai bune au fost construite aripi noi la vechile
cladiri universitare au fost create campusuri noi. Bolile copilariei nu disparusera, ci mai apareau
eruptii , cum se vede la Institutul Politehnic, in forma unei farfurii zburatoare aterizata pe c1adirea
rectoratului . 0 foarte apreciata realizare a fost primaria din Baia Mare, unde convinsul functionalist
Mi rcea Alifanti, teoretiza purismul, nu putut tine in frau talentul a realizat un ansamblu
interesant, vi brat inscris intr-o maniera poetica in peisajul natural.
Toate aceste margele selectate pluteau de fapt intr-o sup a quasi omogena, fonnata din
nenumarate blocuri , aflate de atunci in continua inmultire. Blocuri mari blocuri mici, mai bine
sau mai prost lacute, blocuri punct blocuri bara, blocuri de-a lungul axelor majore sau blocuri in
cartiere donnitor, chiar blocuri plomba in centru. Blocuri in blocuri la tara. Blocuri
izolate blocuri impletite, curbate ca carnaciori, fonnand 0 mare de
blocuri , dar blocuri aflate tam nisam la cate 0 margine de padure, blocuri la mare in munti,
blocuri peste tot. Blocuri - imagini devenite cu timpul de dupa ce rezolvasera initial relativ
multumitor problema locuintei in Cartierele de blocuri din anii '80 raman imagini de ghetou,
dupa ce initial fusesera visiltoare adaptari ale gradina.
Aceasta modernizare a din anii '60 se datora contingent de arhitecti fani
Le Corbusier. Era reversul medaliei. Iar societatea romaneasca era incantata de ideea ca eram
sincroni cu Europa, nefiind tocmai la curent cu critica ce acolo avea in curand sa indrepte:iucrurile.
Ocupati deocamdata cu optimismul, nimeni - arhitecti societate - nu dat seama ca nori
cumpliti se strangeau la orizont a venit tocmai cand - 0, sancta simplicitas ! -
incepusera oamenii sa creada ca cu socialismul s-ar putea impaca, odata scapati de Dar,
incepand de prin anii '70, calitatea arhitecturii s-a degradat, ca efect retard al "politicii de cadre"
indelung practicata. Cladirile de prestigiu au inceput sa manifeste 0 anume oboseala fonnala, prin
incercari neconvingatoare de "plasticizare" a Stilului International. Monopolul era acum bine tinut
in pumni de plafonatele institute de proiectari, in care erau infundati obligatoriu sute de arhitecti
an011lml.
Apoi s-au intamplat toate lucrurile inca de pe vremea revolutiei industriale, ajunsa
forrat la noi dupa un secol : satele s-au golit s-au sufocat. a ordonat
"indesiri" de blocuri in cartierele donnitor, ramase ca unnare, lara infrastructura corespunziltoare.
In s-a ajuns la cartiere de 300-400 000 de 10cuitori.In de multe ori nici urma
traseelor stradale nu s-a pastrat. Raurile marginile de au fost uzurpate de industrii, cu
mizeria, vacannul , poluarea, mitocania infractionalitatea aferente. Fabricile - candva un fabulos
camp de creativitate arhitecturala, erau acum fiare grabit asamblate.
Cutremurul din 1977 i-a deschis lui calea demolarilor a fost un pretext pentru
desfigurarea definitiva a In s-a eliberat amplasamentul pentru casa poporului
bulevardul aferent. La un moment dat, 0 idee parea salvatoare pentru arhitecti: adoptarea
postmodernismului. Mai ales Bofill se potrivea, pe de-o parte cu dimensiunea constructiilor
multietajate comandate de dictator, pe de alta parte amintea de arhitectura ec1ectica a
de odinioara. In plus, era 0 moda in in occident dadea iluzia ca se tine pasul cu
lumea. Dar ce trist postmodernism e acela caruia ii umorul, auto ironia, ce ridicol e in
emfaza lui, cu pretentia de a-i fi luate in serios mecanic decalcate, lara unna de interpretare,
lara unna de critical
In fine, toate astea au trecut. Dupa 1990 au venit alte necazuri, cum ar fi saracia
degringolada ne intetirea altora, cum ar fi dictatura capitalismului. Pentru unii sunt
exasperante, pentru altii sunt fleacuri in comparatie cu ce a fost. Cei mai multi arhitecti in
lara nu se mai preocupa insa decat sa faca fata acestei realitati , cum e ea. Concursul
international 2000, prin care se cautau solutii de integrare a zonei distruse de
in cu palatul sau monstruos cu tot, a fost de arhitectul Meinhard von Gerkan.
Deocamdata lara unnari, din cauza penibilelor jocuri politice de interese autohtone.
Cei mai multi arhitecti pierdut speranta. Eu nu.
143
- -----
----=-----:.-_::"--
BIBLIOGRAFIE
ACHLEITNER, Friedrich, Aufforderungen zum Vertrauen, Residenz Verlag, Salzburg und Wien, 1987.
ALBERTI, L.B. , De re aedificatoria 6 Los diez libros de architectura, Orviedo, Graficas Summa, 1975.
ANDREI, Petre, Filosofia valorii, Fundatia academicii "Petre Andrei", 1997.
ARGAN, Giulio Carlo, L'histoire de I'art et de la ville, Les Editions de la Passion, Paris, 1995.
ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius et Ie Bauhaus, Turin, 1951.
ARNHEIM, Rudolf, The Dynamics of Architectural Fonn, Univ. of California Press- London, 1977.
BACHELARD, Gaston, La poetique de I'espace, Quadrige, Presses Univ_ersitaires de France, 1992.
BANDINI, Micha, Postmodernity, architecture and critical practice, Routledge, 1993.
BANHAM, Theory and Design in the First Machine Age, New York, 1960.
BONTA, Juan Pablo, Architecture and its Interpretation, Lund Humphries, London, 1979.
BOUDON, Philippe, Lived-in Architecture: Le Corbusier' s Pessac Revisited, M.J.T Press, 1969.
BOUDON, Philippe, Sur I'espace architectural, Bordas, Paris, 1971.
CHING, Francis D.K., Architecture: Fonn, Space & Order, New York: Van Nostrand Reinhold, 1979.
CHOAY, Francoise, L'urbanisme utopies et realites, Editions du Seuil, Paris, 1965.
CHOISY, {luguste, Histoire de I' Architecture, Paris, Vincent Freal et Co, 1954.
CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Istoria universala a arhitecturii, Ed. tehnicii, Buc., 1982.
ECO, Umberto, Funktion und ZeichenlSemiologie der Tiibingen, 1977.
EncicIopedia of the 20th-century architecture, General Editor V M. Lampugnani, T&H, London, 1989.
FA URE, Elie, Istoria artei, Ed. Meridiane, 1970.
FLETCHER, S.Banister, A History of Architecture, on the comparatial method, Baterford London, 1954.
FOCILDON, Henri, L'art d'Occident, Paris, 1938.
FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.
Functiune forma, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989.
GIEDION, Siegfrid, Space, Time & Architecture, Harvard Univ. Press, Oxford University Press, 1967.
HElDEGGER, Martin, Bauen, Wohnen, Denken, Darmstadter Gesprache, 1952.
HITCHCOCK, Henry-Russel, Johnson, Philip, The International Style, Architecture since 1922, NY, 1966.
HOFFMANN-AXTHELM, Die Rettung der Architektur von sich selbst, Vieweg, 1995.
JACOBS, Jane, The Death and Life of Great American Cities, Randam House, New York, 1961.
JOEDICKE, Jiirgen, Architecture since 1945, Pall Mall Press, London, 1969.
KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaji, Berlin, 1970.
LA MPUGNANI, Vittorio Magnano, World of art, Thames and Hudson, London, 1983.
LYNCH, Kevin, The Image of the City, The MIT Press Massachusetts, 1969.
von MEISS, Pierre, De la cave au toit, Lausanne, 1991.
NORBERG-SCHULZ, Christian, Intentions in Architecture, Allen & Uwin LTD, 1966.
NORBERG-SCHULZ, Christian, Existence, Space & Architecture, London, Studio Vista, 197 I.
NORBERG-SCHULZ, c., La significtion dans I'architecture occidentale, Pierre Mardaga Liege, 1977.
OSTROWETSKY, s., Logiques du lieu, in "Semiotique de I 'espace ", Ed.Denoel I Gonthier, Paris, 1979.
PANOFSKY, Erwin, Architecture gothique et pensee scolastique, Paris, Les Editions de Minuit, 1967.
PEVSNER, Nikolaus, Europiiische Architektur, Pres tel Verlag, Miinchen, 1957.
PORPHYRIOS, Demetri, Critical history, in colectia de eseuri Architecture, Criticism, History, 1985.
RAGON, Michel, L'esthetique de l'architecture contemporaine, NeuchGtel-Suisse, Ed du Griffon, 1968.
RAPOPORT, Amos, House Fonn and Culture, New York: Practice Hall, 1969.
RICOEUR, Paul, Histoire et verite, 1962.
RIEGL, Alois, Die spiitromische Kunst-Industrie nach Funden in bsterreich-Ungarn, Wien, 1901.
RIEGL, Alois, Die Entstehund der Barockkunst in Rom, Wien,1908.
SCULLY, Vincent, Modern Architecture, New York, 1961.
SEDLMAYR, Hans, Die Architektur Borrominis, Hildesheim, New York: Georg Olms Verlag, 1986.
SIEGEL, Curt, Strukturen der modern en Architektur, Verlag Georg D. W Callwey, Miinchen, 1960.
TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.
TATARKIEWICZ, Wladyslaw, Istoria esteticii, Editura Meridiane, 1978.
V ATASANU, Virgil, Istoria artei europene, Ed. didacticii pedagogicii, Buc., 1968.
VENTURI, Robert, De l'Ambigui"te en Architecture, Dunod, Paris, 1971.
VIOLLET-LE-DUc' Eugene, Entretiens sur I'architecture, V-ve Morel&C-le, Paris, MDCCCLXXII.
Vision of the Modern, UIA, Academy Editions, 1988.
VITRUVII, Pollionius M., De architectura (Uber die Baukunst), Verlag
0:; TEHNICA
WORRINGER, Wilhelm, Abstractie intropatie, Editura Un ivers, Bucur ',EI S T R U C T II B W CUR E $ T f'
BIBLIOTECA
144
Nr.
Inv.