Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 1

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

Planul fortificatiei bastionare de tip „vauban” de la Alba Iulia (1750); planul orasului in ridicarea Josephina (1769-73),
zona intracarpatica a Transilvaniei din sec 18.

-centru urban,care isi castiga faima prin functia religioasa

-in epoca medievala s-a revigorat pe amprenta si interiorul zidurilor vechiului castru al legiunii 13, romane - Gemina -
acest castru a fost conceput si trasat pe baza principiilor urbanistice romane, despre care Vitruviu vobeste, ca ar fi
mostenite de romani de la etrusci: incinta patrulatera regulata, cu axele majore, care leaga principalele porti ale
asezarii (cardo = N-S si decumanus = E-V ). Intregul perimetru = delimitat de ziduri de aparare. Pe accasta structura,
se costituie orasul medieval. (rigiditate compozitionala antica)

CLUJ
-isi datoreaza dezvoltarea — functiei economice.
-in coltul de N, N-E , se gaseste asa-numitul "vetus-castrum", considerat de istorici, nucleul declansator al asezarii =
pare sa fi fost vatra unei asezari antice romane, de mai mici dimens decat la Alba-lulia, insa croita dupa aceleasi
principii. De la acest nucleu, creste practic asezarea, care insa e in totalitate medievala, cu un tesut urbanistic care nu
tine cont de rigiditatea compozitionala antica (fata de Alba lulia).

-fortificatii foarte ample

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 2

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

Zona extracarpatica, Tara Romaneasca, Bucuresti

Orasul din spatiul extracarpatic nu este delimitat de ziduri de aparare, lipsa unei delimitari fizice ferme facand ca
zonele cultivabile din vecinatate sa se intrepatrunda cu tesutul urban rarefiat inspre periferie. Tesutul urban al
asezarilor extracarpatice s-a dezvoltat spontan, difuzia in teritoriu nefiind in nici un fel ingradita. Lipsite de spatii
publice clar delimitate si cu functii determinate, de tipul pietelor oraselor central si vest-europene (locul acestora
fiind luat de frecventele maidane in centrul carora se gaseau fantanile comune), asezarile urbane extracarpatice au
avut o organizare policentrica (enohii, genereaza mahalale mai tarziu) care gravita in jurul nucleului central (centru
de greutate, nu centru fizic) cel mai dens construit in jurul polului de putere (curtea domneasca / sedii eclesiastice
episcopale/mitropolitane). Daca silueta orasului transilvanean era una clar definita de fortificatii si punctata de
accentele verticale simboluri ale puterii religioase si laice, silueta orasului extracarpatic este caracterizata prin limite
vagi si prin multitudinea de turle si turnuri, toate apartinand numeroaselor edificii de cult (de mir sau manastiresti).

Tesut urban rarefiat, front stradal continuu din care se “decupeaza” pietele(i a zis ca nu s piete) unde sunt amplasate
cladirile simbolice (biserici).
-a fost fortificat, unul din cele 2 orase in care apar fortificatii, turle ale Bisericilor, care transporta imaginarul
occidental spre ceea ce trebuia sa insemne un oras la portile Orientului
-era un mare sat, cu o structura difuza, densa in zona centrala, acolo unde se gasea Curtea Domneasca si apoi din ce
in ce mai rarefiata catre periferie, unde interfera cu zonele agricole (nu avea limita trasata ferm - un zid de
fortificare)
-Bucurestiul a inceput sa se dezvolte de jur-imprejurul unei cetati de forma rectangulara, care se gasea pe locul curtii
Domnesti, in vecinatatea Dambovitei; in jurul cetatii, s-a creat zona de targ si centrul comercial + drumurile; restul
teritoriului in care locuirea este una difuza: organizat in enorii, centralizate de Bisericile parohiale
-in cazul Bucurestiului, unde structura urbana este difuza, spre deosebire de ceea ce era in Transilvania, se discuta
despre PARCELE MARI, CU CASELE RETRASE FATA DE STRADA, REDUSE CA DIMENSIUNI, ADESEA CU DEZVOLTARI
PAVILIONARE ALE FUNCTIUNILOR ANEXE, DE JUR-IMPREJURUL LOCUINTEI; IN FATA=CURTE, IN SPATE=GRADINA,
CARE SE CONTINUA CU LIVADA

Ţesmul urban este extrem de rarefiat. Acest lucru duce la perpetuarea imagini de sat

rural pănă foarte tărziu.

La jumătatea secolului 19, planul arată un Bucureşti foarte dens in zona centrală şi

rarefiat in zona de periferie, dominat de spatii agricole.

Trama stradala: Este foarte dens in zona centrală şi rarefiat in zona periferică, o tramă foartc dcnsă in ccntru,

carc se realizează către periferie.

lasi

Are la bază o evoluţie similară cu cea a Bucureştiul, capitală de la-1564 pană la unirea Principatelor,1859.

La jumătatea sec. 19-lea , lasi rămăne in urma dezvoltării fată de Bucureşti. = imaginca este acceaşi
Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 3

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

CONSTANTIN BRANCOVEANU

CURTEA DE LA POTLOGI (1698)

Zona geografica - Tara Romaneasca -Extracarpatic

Principala functie a palatului este cea de locuire, fiind asezata in interiorul unei incinte rectangulare, functia secundara fiind de
aparare

Paraclisul se afla inafara incintei- functie religioasa

- Atentia se muta dinspre arhitectura religioasa spre arhitectura laica

- Lanseaza o noua schema(tipar) pt resedinta rezidentiala

- Brancoveanu a intrat in contact cu tratatul lui Palladio => elemente numeroase sunt regasite in ansamblul rezidential
de la Venetto – este un tipar ce va fi preluat

- PALAT= constructie in centrul de greutate al ansamblului, tratat autonom

- Zona anterioara: curtea de primire +curtea acareturilor + garaj de trasuri

- CURTEA DE PRIMIRE : turn de poarta; cuhnia in fata locuintei efective( Cuhnia de la Potlogi face parte dintr-o logica
foarte complexa unde accentul s pune pe cosul pe care va iesi fum); locuintele servitorilor

- Gradina amenajata: in zona posterioara

- Priveste spre o oglinda de apa + contine un pavilion de recreere (chiosc de influenta otomana)

- Gradina geometrica amenajara dupa modele italienesti

- Paraclis in afara zidului de delimitare a ansamblului (nu apare)

- Arcul trilobat ce incheie registrul superior -> arcele polilobe din arhitectura din venetto ( logica organizatorica a
desenului fatadei) – se suprapun unor scheme renascentiste ( tratatul lui Palladio) scheme functionale

- BRANCOVEANU ramane in istorie prin arhitectura palatelor (el construieste cate unul pt fiecare fiu al sau)

- Decoratia ancadramentului accesului intr-o moschee = posibila sursa de inspiratie otomana

- Interiorul este acoperit de STUC integral (decoratie otomana)

- Un tipar de organizare nou pt tara romaneasca – seamana cu ideile lui Palladio

- Nu mai e „casa domneasca” ci apare ideea de „palat”

- Tratat autonom

- Imparte ansamblul in 2 zone: cea de fata cu curtea de primire si locul pt trasuri; si cea de spate cu gradina amenajata
+oglinda de apa

- Nu are ziduri de aparare

- Scara monumentala si foisor prezente

- Se deschide mereu in spate printr-o logie

- Logica logiei suprapuse este de factura occidentala

- Decoratia seamana cu cea orientala

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 4

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

1. BIS FORTIFICATA VALEA VIILOR, 2. MANASTIREA NEAMT -MOLDOVA

BISERICA FORTIFICATA DE LA VALEA VIILOR

 - Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de
vest, care putea fi închis cu o hersă
- Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale
- Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console
- Are 2 turnuri legate intre ele, fortificate cu o carcasa care face posibila apararea la baza zidului + scut
prevazute cu guri de aruncare
- Suprainaltarea turnului de Est
- Incintele sunt si ele fortificate (evoluand de la forme eliptice la forme rectangulare
- În secolul al XIV-lea este ridicată o biserică gotică de tip sală, poate inițial o bazilică, asemenea celor din
satele învecinate.
- De la această construcție, menționată în 1414, nu putem identifica astăzi nimic.
- Biserica actuală a fost ridicată în secolul al XV-lea și transformată în cetate bisericească în jurul anului 1500,
când biserica a suferit multe modificări fiind fortificată
- În jurul anului 1520 intrarea principală din vest, sub clopotniță, a fost zidită.
- În fața intrării a fost ridicat un contrafort, care la o înălțime de 10 metri, legat de alti doi contraforți,
formează un drum de strajă.
- Au fost deschise două intrări în biserică, una în partea de sud, cealaltă în nord.
- Fiecare poartă a fost înzestrată cu un grătar de apărare și un turn cu scară giratorie.
- Transformări mari a suferit corul, care a fost îmbrăcat cu zidul masiv al turnului, care se ridică deasupra în
patru etaje.
- Deasupra primului acoperiș al turnului este un drum de strajă, iar deasupra acestuia un al doilea acoperiș.

2.MANASTIREA NEAMT (SEC. XV-XIX)

-Obiectul arhitectural din imagine ilustreaza o biserica caracteristica Moldovei, fiind un bun exemplu de arhitectura
orizontala moldoveneasca in cadrul unui ansamblu medieval manastiresc.

- Prezentand o planimetrie , o singura turla din zidarie si o impartire caracteristica in altar, pronaos si pridvor inchis
spre partea de vest, constructia este un bun exemplu de obiect arhitectural ce implineste rolul catholiconului in
cadrul unui ansamblu monahal(?? nu inteleg scrisul)

-Plasata central in cadrul perimetrului, in general dreptunghiular al ansamblurilor moldovenesti, biserica este tratata
cu o deosebita atentie stilistica. Pt rezolvarea acoperirii spatiilor interioare sunt folosite bolti pe arce piezise si acre
etajate.

-Acest model de arhitectura moldoveneasca avea sa persiste pana la aparitia influentelor valahe.

ANSAMBLUL MONASTIC –MANASTIREA NEAMT

- Cea mai mare ca dimensiune
- Foarte posibil sa-i serveasca drept necropola pentru B. Putna
- cea mai dezvoltata dpdv functional –adauga pridvor + groptnita
- faza matura de rezolvare a boltiri tipic moldovenesti
- impartirea fatadei : soclu pronuntat din piatra slefuita,
- zona de camp din piatra sparta aparenta + decorata local cu caramida smaltuita, cornisa marcata cu 2
randuri de LOCNITE, surmontate de randuri de discuri smaltuite
- forma matura de rezolvare a boltirii = bolta moldoveneasca
- boltire mold. se baz pe arcul pe console
- Biserica Neamt –insiruirea functionala – alungire a volumului bisericii, punctat asimetric in jum. estica cu o
turla
- Influenta gotica: inaltarea volumului bisericii dar tehnica de constructie este rudimentara ( pereti de 1 m
grosime)
Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 5

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

MANASTIREA COZIA- TARA ROMANEASCA (SF SEC.XIV-XIX)

Manastirea Cozia, ansamplu manastiresc aflat in zona extracarpatica, Tara Romaneasca. Ilustreaza modul de
adaptare a unei manastiri in apropierea apei, mai precis raul Olt. Ansamblul are ca nucleu biserica de plan trilobat.
Ansamblul mai cuprinde si casa domneasca, cu rol de locuinta temporara a ctitorului sau domnitorului, staretia,
locuinta a staretului. Pozitionat exterior fata de perimetrul manastirii se afla bolnita, de obicei in apropierea
cimitirului si are functie de spital.

-functia de aparare

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 6

1. Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza
informatiilor deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si
evolutia, comentati trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES

-Obiectul arhitectural se incadreaza in Tara Romaneasca, spatiu extracarpatic. Aceasta biserica se incadreaza in
arhitectura evului mediu. De obicei in Tara Romaneasca turlele sunt intotdeauna cilindrice in interior si poligonale in
exterior, dar aici este pusa in opera maniera armeneasca de rezolvare cu interiorul si exteriorul poligonale.

-Se caracterizeaza prin cresterea nr de turle, si dezvoltarea spatiului pe orizontala, spre deosebire de bisericile
moldovenesti.

Elementele de decor sunt luate din arhitectura islamica (exista asemanari intre Curtea de Arges si moschea lui
Baiazid de la Istambul)

-botarii si traveea volumetrica prin planuri succesibile ale accesului in biserica

-tot specific acestei constructii este tratarea pronaosului, care este marit pt a putea adaposti in interior mormintele
familiei si in acelasi timp a unui nr mai mare de credinciosi in timpul slujbelor. In acelasi scop este eliminat si peretele
care separa pronaosul de naos.

-Volumetria atipica, similara cu moscheele otomale, ia biserica de astazi este rezultatul restaurarilor de la sec 19.

-dpdv stilistic, biserica preia elemente de factura otoman, in tratarea exteriorului fiind folosita piatra faltuita pe 5
fete, interiorul fiind rezolvat cu caramida pt o mai buna aderenta a picturii. (fresca)

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 7
Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza informatiilor
deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si evolutia, comentati
trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

BIS VALEA VIILOR

BISERICA FORTIFICATA DE LA VALEA VIILOR

- Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de
vest, care putea fi închis cu o hersă
- Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale
- Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console
- Are 2 turnuri legate intre ele, fortificate cu o carcasa care face posibila apararea la baza zidului + scut
prevazute cu guri de aruncare
- Suprainaltarea turnului de Est
- Incintele sunt si ele fortificate (evoluand de la forme eliptice la forme rectangulare
- În secolul al XIV-lea este ridicată o biserică gotică de tip sală, poate inițial o bazilică, asemenea celor din
satele învecinate.
- De la această construcție, menționată în 1414, nu putem identifica astăzi nimic.
- Biserica actuală a fost ridicată în secolul al XV-lea și transformată în cetate bisericească în jurul anului 1500,
când biserica a suferit multe modificări fiind fortificată
- În jurul anului 1520 intrarea principală din vest, sub clopotniță, a fost zidită.
- În fața intrării a fost ridicat un contrafort, care la o înălțime de 10 metri, legat de alti doi contraforți,
formează un drum de strajă.
- Au fost deschise două intrări în biserică, una în partea de sud, cealaltă în nord.
- Fiecare poartă a fost înzestrată cu un grătar de apărare și un turn cu scară giratorie.
- Transformări mari a suferit corul, care a fost îmbrăcat cu zidul masiv al turnului, care se ridică deasupra în
patru etaje.
- Deasupra primului acoperiș al turnului este un drum de strajă, iar deasupra acestuia un al doilea acoperiș.

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 8
Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza informatiilor
deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si evolutia, comentati
trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

HANUL LUI MANUC, BUCURESTI

1808

ARHITECTURA VEACULUI FANARIOT

-spatiu extracarpatic

-Tara Romaneasca

-Program de arhitectura: han

Hanul este impartit pe 3 niveluri: la subsol:pivnita, unde se depoziteaza diverse produse, la parter:zona de primire si
cea comerciala, la etaj: locuire temporara.

Se observa ca hanul este dispus in asa fel incat se lasa gol spatiul central pt a se putea lasa trasaturile, in jurul curtii,
perimetral desfasurandu-se cladirea. La parter se mai pot gasi si spatii, precum grajdurile, zone de lucru.

-functia de aparare

-se creaza o scara pt a face accesul mai usor intre parter si zona de locuit temporar, pt a nu se mai ocoli prin interior.
Ansamblul este acoperit cu o sarpanta.

Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 9
Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza informatiilor
deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si evolutia, comentati
trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

MANASTIREA NEAMT (SEC. XV-XIX)

-Obiectul arhitectural din imagine ilustreaza o biserica caracteristica Moldovei, fiind un bun exemplu de arhitectura
orizontala moldoveneasca in cadrul unui ansamblu medieval manastiresc.

- Prezentand o planimetrie , o singura turla din zidarie si o impartire caracteristica in altar, pronaos si pridvor inchis
spre partea de vest, constructia este un bun exemplu de obiect arhitectural ce implineste rolul catholiconului in
cadrul unui ansamblu monahal(?? nu inteleg scrisul)

-Plasata central in cadrul perimetrului, in general dreptunghiular al ansamblurilor moldovenesti, biserica este tratata
cu o deosebita atentie stilistica. Pt rezolvarea acoperirii spatiilor interioare sunt folosite bolti pe arce piezise si acre
etajate.

-Acest model de arhitectura moldoveneasca avea sa persiste pana la aparitia influentelor valahe.
ANSAMBLUL MONASTIC –MANASTIREA NEAMT
- Cea mai mare ca dimensiune
- Foarte posibil sa-i serveasca drept necropola pentru B. Putna
- cea mai dezvoltata dpdv functional –adauga pridvor + groptnita
- faza matura de rezolvare a boltiri tipic moldovenesti
- impartirea fatadei : soclu pronuntat din piatra slefuita,
- zona de camp din piatra sparta aparenta + decorata local cu caramida smaltuita, cornisa marcata cu 2
randuri de LOCNITE, surmontate de randuri de discuri smaltuite
- forma matura de rezolvare a boltirii = bolta moldoveneasca
- boltire mold. se baz pe arcul pe console
- Biserica Neamt –insiruirea functionala – alungire a volumului bisericii, punctat asimetric in jum. estica cu o
turla
- Influenta gotica: inaltarea volumului bisericii dar tehnica de constructie este rudimentara ( pereti de 1 m
grosime)
Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 10

Identificati zona geografica in care se incadreaza fragmentul de tesut urbam din imagini. Pe baza informatiilor
deduse din ilustratii si din perspectiva determinantilor specifici care au conditionat geneza si evolutia, comentati
trasaturile morfologice caracteristice. (4p)

SIBIU, oras medieval transilvanean

Zona geografica - Transilvania - Intracarpatic
-Sibiul, avand o pozitie mult mai buna, pe Valea Oltului (legaturi cu Tara Romaneasca si mai departe cu Dunarea), si-a
datorat dezvoltarea functiei economice; fiind mai mic decat asezarile invecinate, sansele de a avea parte de o
dezvoltare rapida erau mici
-A fost fondat in apropiere le raul Cibin, in lunca Cibinului: pe inaltimea naturala erau asezate Biserica si cimitirul,
inchide probabil cu elemente de fortificare; permiteau retragerea populatiei din zona de jos expusa - sus, in incinta
protejata. Locuirea se muta din zona de lunca pe platforma superioara si se dezvolta in jurul nucleului fortificat
format din Biserica si cimitir; este fortificat tot orasul: fortificatie simpla; un oras care a acordat importanta mare
fortificatiilor: 40 de turnuri, 5 porti ale orasului, afiliate unor bresle (Poarta Elisabetei la Est, Cisnadiei la Sud-Vest,
Poarta Turnului inspre Cibin) (puncte de receptie a vamei, filtre pentru cei care intrau si ieseau din oras)
- curtina de piatra, mai tărziu inlocuitc cu ziduri de apărare de căramidă, cu tumuri, astfel poziţionate incat sa elimine

punctele moane (prevazuta, in interiorul cetătii, cu drum de strajă şi spaţii de depozitare pentru muniţie in registrul
inferior.

De obicei, drumul de straja avea acoperiş de tip "pupitru intr-o singura apa, orientat in interiorul incintei,

astfel incât sa fie evitata incendierea structurii şarpantei.

DIFERENTIEREA TESUTULUI URBAN

DIN ORASUL DE SUS SI ORASUL DE

JOS SI INDIVIDUALIZAREA

FUNCTIONALA A SPATIILOR PUBLICE

Sibiu = uncle reconstruclia bisericii romance ale amplasata in central do greutate al asezArii,

inconjurata de cimitirul aaezArii ai inchisa in interiorul unei fortificatii, de la care a plccat dezvoltarea urbane.
Practic, nucleul fortificat al primal aaeari de Ia Sibiu include in interior cimitirul, biserica ai construciiile comune

- casa parohiala, functiunile din zidul dc aparare

-Startul favorabil al asezarii e dat de functia religioasa

-beneficiile financiare publice nu erau externalizate, ci ramaneau in interiorul localitatii

Piata Mare, Sibiu

- spatiu civic destinat evenimentelor orasului

- spatiu cu o forma neregulata; de jur imprejurul cladirii (functiunile orasului ex: inchisoare, primaria) + cladiri
semi-publice avand obligaticitatea de a participa la activitatea si apararea orasului

Planul orasului Sibiu (1480), oras medieval Transilvanean. (CURS 2-fortificatii colective urbane)

Oras transilvanean

- serie de dotari care beneficiaza de caracteristici specifice (cladiri care sa realizeze functionarea unei actiuni
anume)
- in perioada medievala - sfatul era amplasat intr-unul dintre turnurile pietei
- initial, turnul - dotari de aparare -> dupa sec. 14 turnul creste in inaltime (Turnul Sfatului-reper urbanistic)
- primaria se supunea magistratului orasului
- casele ?eslelor - constructie cu 2 niveluri: la parter se apatiu amplu-se lucreaza cu publicul, la etaj-
administratia ?eslelor

Sibiu

- buna practica de conservare a cladirilor

- piatra cubica folosita a fost foarte costisitoare, pe parcursul anului s-a dovedit a fi neprielnica locului (se
strica din cauza conditiilor meteo)
- sugestiv pentru “nucleul public” - ierarhie functionala
- spatiu public religios - piata, in mijloc este amplasata biserica parohiala
- ilustreaza separarea functionala (civica, religioasa etc.)
Arhitectura traditionala din Romania

EXAMEN VARIANTA 11

Identificati programele de arhitectura ale celor doua ansambluri din imagini, zonele
geografice carora acestea le apartine si discutati comparativ, in context istoric, functiuniile
indeplinite de componentele lor arhitecturale.
A - SF. WALPURGA DIN CISNADIE FACE PARTE DIN CATEGORIA BISERICILOR FORTIFICATE
DIN TRANSILVANIA(judetul Sibiu) . Biserica fortificata este un ansamblu complex, functia religioasa
fiind indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul ansamblului. Au ca model arhitectura de zid
romanica/ gotica din Occident. O functie importanta este cea defensiva : Sistemul de aparare perimetral
(sistemul major ce inconjoara biserica): este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul
de tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului, turnuri, dispozitiv de intrare cu hersa
(grilaj ce gliseaza peste intrare) si barbacana. BISERICA Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade
a zonei din jurul bisericii, drum de straja si guri de aruncare si tragere fie inglobate in pod, fie detasate.
Interiorul bisericii este destinat cultului in sens functional si estetic.

B- ARHITECTURA ANSAMBLURILOR MANASTIRESTI EXTRACARPATICE (MOLDOVA) –

MANASTIREA MOLDOVITA . UN ANSAMBLU DE CONSTRUCTII , GRUPATE IN JURUL UN
UNEI BISERICI înconjurate de ziduri puternice . Componentele construite ale oricărei mănăstiri sunt
subordonate desfăşurării ritualul religios. Dintre acestea doar unele sunt organizate şi găzduiesc efectiv
desfăşurarea ritualurilor: biserica principala

componenta simbol a întregii alcătuiri arhitecturale, amplasată autonom (nu neapărat în poziţie centrală) în
in-teriorul incintei, paraclisul sau paraclisele (cel mai frecvent înglobate clădirilor care compun incinta.
Bisericile principale mănăsti-reşti urmează compartimentarea specific ortodoxă: altar cu cele două pastoforii
(proscomidia spre nord şi diaconiconul spre sud), naos, pronaos şi, adesea un pridvor spre vest. Incintele din
Moldova, cel mai frecvent dezvoltate pe planuri regulate, rectangulare, erau închise cu curtine cu drumuri de
strajă şi metereze, articulate cu turnuri cu funcţie principală defensivă. Pe lângă aceasta, turnurile de colţ sau
cele de poartă, amplasate în zona mediană a uneia dintre la-turi, adăposteau camera clopotelor, paraclise,
tainiţe, spaţii destinate locuirii.
Arhitectura traditionala din Romania

Subiectul 3:

-Definiti doua trasaturi esentiale ale manierei de rezolvare arhitecturala specifica (decoratie, volumetrie,
structura, spatialitate, etc) a bisericilor medievale din Tara Romaneasca. (3p)

-maniera de incadrare a fatadelor: impartirea fatadelor in 2 registre prin intermediul unui brau median, plasat pe
partea centrala a fatadelor; cele doua registre sunt acoperite integral si nediferentiat cu arcaturi = ciubuce,
profilaturi incheiate in arc, care se succed de jur-imprejurul bisericii
-turlele in Tara Romaneasca sunt intotdeauna cilindire in interior si poligonale in exterior si sustinute de pandantive
(la baza turlei si in zonele dintre arce sunt zone curbe, care poarta numele de pandantivuri) sau triunghiuri sferice
-bazilica; tipul spatial specific: triconc (corpul Bisericii structurat in pronaos, naos, altar, avand forma de cruce:
generata prin adaugarea a doua abside - spatii semicirculare, unul pe Nord, unul pe Sud, in spatiul dreptunghiular al
naosului; este generata crucea latina, cu unul din brate mai alungit); in cazul triconcului, sunt adosate de o parte si
de alta a apsidelor, 4 pile ce deservesc descarcarii eforturilor structurale ale turlei (ridicata la intersectia bratelor),
care este in general prezenta asimetric pe acest timp de Biserica
-la intrarea in Biserica, deasupra golului de acces dintre pronaos si naos, exista o nisa, in care, ca la toate bisericile,
este incadrata icoana de hram

-Definiti doua trasaturi esentiale ale constructiilor religioase apartinand „stilului arhitectural moldovenesc” (3p)

-Acoperirea este foarte importanta. Se foloseste boltirea pe arce piezise, cu variatiile cu arce incrucisate sau de bolta
pe arce etajate (se folosesc structuri complexe de acoperire, pentru a micsora progresiv deschiderea ampla a
spatiilor interioare; alternativa la pandantiv sunt trompele de colt, arce care descarca pe arcele majore si astfel apare
un al doilea etaj de arce, rotite la 45: arce piezise). Elementele de sprijin sunt eliminate din spatiul interior si scoase
intotdeauna in spatiul exterior al constructiei; elementul de baza pentru sprijinirea structurii este arcul pe consola
(arcele sprijina intotdeauna pe console incastrate in zid
-Tratare speciala a fatadelor: zonele de fatada plana - 3 zone: soclu fasonat din piatra faltuita, zona de camp dintre
soclu si registrul cornisei din zidarie de piatra sparta, decorata cu benzi realizate din caramida smaltuita, imaginea
generala ramanand de zidarie bruta de piatra si cornisa, subliniata prin unul sau doua randuri de ocnite, nise
incheiate cu arc: si ocnitele, si spatiul ramas pana la sarpanta, sunt decorate cu discuri ceramice smaltuite, cu diferite
motive mitologice
zonele de fatada curba (absidele laterale ale naosului, absida altarului si turla): in zona de camp apare ideea de firide
oarbe (un fel de ocnite extrudate pe verticala), soclu fasonat si scos in evidenta, cornisa decorata cu ocnite si discuri
ceramice, turla nu are soclu, dar are 2 baze, specifice celor 2 niveluri de rezolvare a arcelor, care sunt de obicei
stelate datorita complexitatii arcelor.
-Planurile se incadreaza in formula triconcului (acesta este dezvoltat longitudinal, insiruind spatiile specifice; apar in
plus pridvorul in extremitatea vestica si gropnita intercalata intre pronaos si naos)

-Definiti doua principii generale de organizare arhitecturala a palatelor baroce urbane din Transilvania in secolul al
XVIII-lea. (3p)

Barocul merge mai departe decat Renasterea si apar palatele - cladiri cu functii rezidentiale si de reprezentare
construite in interiorul orasului.
A II-a jum a sec 18-prima jum a sec 19: perioada de inflorire a acestui program de arhitectura al Palatului urban
Samuel von Brukenthal, sas protestant, adus in functia de guvernator in perioada de domnie a Mariei Tereza si a
fiului sau Jozsef al doilea.
El a construit la Sibiu, in Piata Mare, Palatul de Brukenthal, care exemplifica schema resedintei baroce urbane
transilvanene, care devine o prelungire a spatiului public in interiorul privat al parcelei, insiruind o serie de spatii,
care contribuie la aceasta contopire (o raportare a obiectului de arhitectura la contextul urban, peisaj).
-amplasat pe 2 parcele medievale comasate
-are deschidere spre spatiul public al pietei printr-un portal concav, care avanseaza in spatiul public prin
DURCHGANG (palnie care continua prezenta portalului in spatiul public, rol de reprezentare: duce inspre curtea
interioara, care devine curte de onoare)
-fatada care se vede dinspre strada, asemanatoare cu fatada principala a cladirii; fatada care nu se vede dinspre
strada, in curtea de onoare, tratata in mod retinut (nu devine componenta scenografiei baroce a resedintei - care
devine palat, o constructie cu functie rezidentiala care coexista cu reprezentarea)

-Definiti doua principii/elemente componente esentiale ale fortificatiilor medievale timpurii din Transilvania
adaptate tehnicii de lupta care utiliza armament usor. (3p)
Nucleu fortificat (constituit de Biserica, cimitir), apoi se trece la o fortificatie generala
Amplasarea pe o platforma superioara
-intr-o prima faza fortificarea se face cu valuri de pamant, care apoi sunt inlocuite de fortificatii de zid (regalitatea,
reticenta pentru infiintarea de ziduri urbane generate: exista pericolul ca aceste comunitati urbane sa-si ceara
eliberarea de sub controlul coroanei maghiare, pentru ca se puteau apara foarte bine)
Fortificatie simpla: zid (piatra pentru armament usor, caramida pentru artileria grea, reactiona mai bine la socurile
ghiulelelor metalice de la turnuri), prevazut in interior cu drum de straja, punctat de turnuri (care asigurau riposte la
distanta si supravegherea zidului in intregime)

-Definiti doua principii esentiale de rezolvare arhitecturala a locuintelor fortificate din Oltenia secolului al XVIII-
lea. (3p)

Cula olteneasca = locuinta fortificata izolata, sau facand parte din ansambluri rezidentiale mai ample
-alaturi de manastiri, fac parte din sistemul defensiv al Olteniei
-construite pe planuri rectangulare, dezvoltate uzual pe 3 niveluri (uneori 4), toate supraterane.
-materiale de constructie: caramida, piatra (mai rar), separarea dintre niveluri facandu-se cu plansee din lemn sau
bolti in leagan
-parterul: destinat pivnitei, spatiilor de depozitare; singurele goluri care apar: golurile de tragere, de dimensiuni
reduse, adaptate focului incrucisat; un singur acces, la nivelul parterului, protejat de o usa prevazuta cu dispozitive
ingenioase de inchidere si guri de tragere
-deasupra pivnitelor: spatii destinate locuirii, deschise spre ext prin goluri de mici dimensiuni
-legatura dintre niveluri se realiza printr-o scara interioara, intotdeauna inchisa
-spre deosebire de exemplele straine, cula olteneasca se incheie in general cu o loggia sau foisor, punct de
observatie semi-inchis, delimitat de exterior cu arcaturi (in numeroase situatii polilobe, similare cu cele ale
pridvoarelor bisrricilor din aceeasi zona) sprijinite pe pile (sau coloane) din zidarie

-Definiti doua principii esentiale de organizare functional-simbolica a bisericilor parohiale romanico-gotice din
orasele medievale transilvanene. (3p)

-biserica formata pe sistem spatial de tip bazilica sau hala, altar deschis (altarul, impreuna cu zona de cor): tipul
spatial bazilical, cu o larga raspandire in arhitectura religioasa timpurie, incepea in secolul al XIV-lea sa faca loc
spatiilor elansate si unificate vizual realizate prin construirea primelor hale.
-in cazul arhitecturii religioase romanesti ideea de cruce nu exista in spatialitatea interioara
-elemente romanice: forma bisericii cu o volumetrie care traduce in exterior extrem de inteligibil spatiul interior,
elemente de decoratie, ferestre geminate sau trifore, cornisa lombarda = elemente care simuleaza imaginile
romanice, fara ca ele sa fie in sine romanice, portal telescopic in grosimea zidului marginit in unele cazuri de pleiada
de coloane

-contraforti
-drumul de straja (asigura vizibilitatea la distanta, posibilitatea de actiune la baza zidului) este sprijinit pe contra-
forturi, elemente structulare intalnite in arhitectura romanica si dezvoltate in arhitectura gotica; aceste contra-
forturi fac posibila crearea de goluri, la partea inferioara (guri de aruncare)
Arhitectura traditionala din Romania

GRILE

1. Care din elementele arhitecturale enumerate mai jos reprezinra parti ale sistemelor de aparare
realizate de comunitatile rurale sasesti in cadrul bisericilor fortificate din Transilvania? (1p) (Horia
check)
o Incinta bastionara;
● Drumul de straja cu metereze si guri de aruncare;
o Resedinta seniorala;
● Turnul de observatie si aparare amplasat deasupra sanctuarului bisericii;
o Santul inundabil cu pod ridicator;
● Turnul amplasat deasupra accesului, prevazut cu hersa;
● Spatii de locuire temporara si depozitare;
o Ravelinul, clestii si semilunele.

2. Care din functiile enumerate mai jos sunt indeplinite de componentele arhitecturale ale ansamblurilor
manastiresti din spatiul romanesc extracarpatic? (1p)
● Functia de aparare a comunitatii de calugari si, ocazional a comunitatii de pe domeniul monastic;
o Functia de depozitare a bunurilor comunitatii rurale din vecinatatein perioada de conflict;
● Functia de locuire destinata ctitorilor manastiresti;
o Functia de comemorare prin includerea unor elemente cu valoare simbolica pentru comunitatea de
laici din asezarea in care se gaseste;
o Functia funerara prin amplasarea cimitirului calugarilor din interiorul incintei intarite;
● Functia de necropola a unor personalitati importante pentru istoria ansamblului.

3. Care din programele de arhitectura amintite mai jos sunt reprezentative pentru perioada
manifestarilor barocului in arhitectura urbana din Transilvania? (1p) (Horia check)
o Resedintele burgheziei urbane;
● Palatele urbane ca expresie a puterii nobiliare in orasele transilvanene;
o Fortificatii generale urbane compuse din ziduri articulate cu turnuri si rondele;
● Bisericile urbane construite de calugarii iezuiti ca principali reprezentanti ai contrareformei;
o Ansamblurile manastiresti ca puncte fortificate in interiorul asezarilor urbane;
o Donjoanele ca resedinte nobiliare cu functie de aparare si caracter de reprezentare.

4. Care din programele de arhitectura amintite mai jos sunt reprezentative pentru perioada
manifestarilor renasterii in arhitectura urbana din Transilvania? (1p) (Horia check)
o Resedintele burgheziei urbane;
● Locuinta patriciatului urban ca expresie a importantei crescande a clasei sociale in administrarea
oraselor transilvanene;
● Fortificatiile bastionare construite din caramida in vederea adaptarii intariturilor existente la noua
tehnica de lupta;
o Fortificatii generale urbane compuse din ziduri articulate cu turnuri si rondele;
o Bisericile urbane construite de calugarii iezuiti ca principali reprezentanti ai contrareformei;
o Ansamblurile manastiresti ca puncte fortificate in interiorul asezarilor urbane;
o Donjoanele ca resedinte nobiliare cu functie de aparare si caracter de reprezentare.
5. Care sunt sursele prelucrate de arhitectura bisericilor ortodoxe, construite in perioada medievala in
Tara Hategului? (1p) (Horia check)
o Repertoriul formal bizantino-balcanic din zona sud-dunareana spre care se orientau ortodocsii
transilvaneni;
o Surse ale arhitecturii religioase ortodoxe din tara Romaneasca, a caror prezenta a fost mijlocita prin
circulatia mesterilor de o parte si alta a Carpatilor;
● Surse ornamentale de factura romanica din zona central-europeana, data fiind subordonarea fata de
coroana maghiara;
● Sursele arhitecturii religioase romanico-gotice ale comunitatii de colonisti cu care se invecinau in
zona sudica a Transilvaniei.

6. Care sunt sursele stilistice prelucrate de arhitectura resedintelor domesti construite in timpul lui
Constantin Brancoveanu in Tara Romaneasca? (1p) (Horia check)
● Sursele baroce, regasite in gustul pentru decoratia bogatasculptata in piatra, rezultat original al
interpretarii mesterilor locali;
o Sursele decorative ale sculpturii caucaziene(armeano-georgiene) prezente in elementele de detaliu
atat la exterior cat si in plastica interioara;
● Sursele renasterii tarzii din zona nord-italiana, regasite in maniera de organizare compozitionala
generala si in relatiile dintre componentele ansamblului si context;
● Sursele ornamentale otomane, prezente in elementele de detaliu ornamental atat la exteriorul
edificiilor cat si in plastica interioara;
o Sursele renasterii timpurii central-europene, regasite in elementele decorative de factura clasica;
o Sursele ornamentale de factura gotica din zona central-europeana, regasite in gustul pentru
decoratia sculptata in piatra.

7. Care dintre programele de arhitectura enumerate mai jos se regasesc in sistemul de aparare din
perioada medievala in spatiul intracarpatic? (1p) (Horia check)
● Cetatea taraneasca, ca loc de refugiu al comunitatii, in vecinatatea asezarii;
o Ansamblul manastriresc, punct fortificat in interiorul asezarilor urbane;
● Locuinta turn(donjonul), ca loc de retragere, in spatiul intraurban;
o Castelul nobiliar, centru fortificat aflat pe un domeniu extraurban;
o Locuinta fortificata (cula), ca loc de retragere, in spatiul extraurban;
o Cetatea domneasca (cetatea de scaun), centru fortificat in asezare sau in imediata vecinatate;
● Biserica fortificata, ca loc de aparare al comunitatii rurale;
o Cetatea bastionara (stelata), ca forma de protectie a asezarii dupa principiul apararii in
profunzime;
● Cetatea regala, centru fortificat extraurban, destinat supravegherii si apararii teritoriului.

8. Care dintre urmatorii factori au contribuit (concomitent sau individual) la geneza si dezvoltarea
asezarilor urbane din spatiul romanesc extracarpatic? (1p) (Horia check)
o Invecinarea cu drumuri de importanta locala;
● Asezarea colonistilor sasi/maghiari;
● Preexistenta unor centre politico-administrative-curti domnesti/ boieresti;
o Formarea unor centre cu functie religioasa(episcopii) si a domeniilor acestora;
o Continuitatea existentei unor asezari intemeiate in perioada antica;
 ● Invecinarea cu drumuri comerciale regionale;
o Invecinarea cu exploatari ale resurselor naturale (metale pretioase, sare);
● Preexistenta unor asezari/ locuri de schimb comercial(targuri) .

9. Care dintre functiile enumerate mai jos sunt indeplinite de componentele arhitecturale ale
ansamblurilor curtilor domnesti din spatiul romanesc extracarpatic? (1p) (Horia check)
o Functia de necropola pentru familia ctitorului ansamblului, mormintele fiind amplasate in incinta;
o Functia de depozitare a bunurilor comunitatii rurale din vecinatate in perioadele de conflict;
o Functia de aparare a membrilor comunitatilor de pe domeniu/mosie;
● Functia de reprezentare a statutului proprietarului, materializata in maniera speciala de tratare
arhitecturala;
o Functia de comemorare prin includerea unor elemente cu valoare simbolica pt comunitatea de laici
din asezarea in care se gaseste;
● Functia religioasa, prin amplasarea bisericii in vecinatatea resedintei;

10. Functii indeplinite de cule construite in sec. XVIII in Oltenia:

o Recreere, amplasarea in afara ansamblului rezidential permanent
● Punct de observatie a zonelor vecine, pentru semnalizarea eventualelor pericole
● Religioasa
o Depozitare a bunurilor pentru protejare in perioade de conflict
● Locuire permanenta
● Complementare destinate functionarii continue in perioade de conflict

Functii: locuinta permanenta (cazul celor mai mari si complexe cule, ce prevad si spatii destinate
desfasurarii cultului - capela si destinate anexelor gospodaresti), locuinta temporara (cele ridicate cu
scopul de a servi ca punct de ultim refugiu in perioadele critice, ridicate in interiorul unor ansambluri
rezidentiale cu functii complexe sau in apropierea acestora, utilizand calitatile defensive ale reliefului),
puncte de supraveghere si semnalizare

11. Care dintre caracteristicile enumerate constituie trasaturi definitorii ale asa-numitului stil arhitectural
moldovenesc? (1p) (Horia check)
o Echilibrarea compozitiei prin construirea unei turle deasupra naosului si a uneia sau mai multor turle
deasupra pronaosului;
● Sistemele de boltire ale spatiilor interioare bazate pe arce in consola, arce piezise si arce incrucisate;
o Planul in cruce greaca inscrisa care include camera mormintelor;
o Sculptura nonfigurativa in piatra pe fuprafata fatadelor;
● Sublinierea zonei superioare a fatadelor bisericilor cu unul sau doua randuri de ocnite;
● Pictura murala figurativa exterioara;
o Braul median care delimiteaza fatadele bisericilor in registre orizontale tratate distinct.