1. Comentați restaurarea bis. Sf. Anton - Curtea Veche sau a bis.

Kretzulescu punând accentul pe

corespondența dintre doctrina contemporană și problematica majoră a restaurării monumentului.

Restaurarile in Romania au inceput in sec. XIX. Pana atunci nu se vorbea nicaieri

despre restaurare, iar monumentele istorice nu aveau o definitie clara.
Aceste restaurari au inceput prin angajarea unui austriac, pe numele sau Johan
Schlatter, acesta era atat inginer cat si arhitect specializat in arhitectura
mitropoliilor.Acesta incepe o serie de restaurari si modificari la diferite biserici si
manastiri, spre exemplu
Bis. Bistrita - demolata si reconstruita total in factura neoromana si neogotica,
adaugand elemente specifice perioade.
Bis Antim - unde adauga o rozasa si o haina neogotica ce inveleste biserica dar cu
turla contemporana
Dar mai ales incepe lucrarile la Biserica Sf. Anton - Curtea veche din Bucuresti.
Acesta schimba infatisarea bisericii dandu-i un aspect neogotic. Este adaugata o
turla noua neogotica, un mic pridvor, sunt demolate capelele laterale, construite de
Constantin Mavrocordat, si se largesc ferestrele. In ceea ce priveste pictura aceasta
este refacuta de pictorul Constantin Lecca.
Problema acelei perioade era ca restaurarile incepute nu erau intocmai restaurari,
acestea purtau urme ale doctrinei unitatii de stil transmise de catre Viollet Le Duc,
prin care modificarile aduse monumentelor nu erau marcate astfel incat sa se faca
diferentierea intre ce este vechi si ce este nou. Un alt adept in Romania al aceste
doctrine a fost si Andre Lecomte du Nuoy, care a primit de astfel si o serie de critici
asupra muncii sale.
Dupa ultima modificare majora adusa bisericii, aceasta este restaurata prima data in
anul 1914 prin grija arhitectului Gheorghe Lupu, care face o reconstituire prin
analogie. In acest an s-a refacut turla gotica construita de Schlatter, insa lucrarile au
fost intrerupte de izbucnirea Primului Razboi Mondial.
Intre anii 1928-1935 are loc o noua restaurare organizata prin grija Directiei
Monumentelor Istorice de arhitectul Horia Teodoru care a dat bisericii „Sf. Anton”
infatisarea originala pe care o vedem si astazi.
In aceasta perioada s-a incercat sa se scoata in valoare originalitatea constructiei.
Astfel, s-a dat jos tencuiala neogotica din sec. al XVI-lea ramanand vizibila caramida
faltuita. Aceasta aparenta, pe care o vedem si astazi, este alcatuita din fasii
orizontale, formate din patru randuri de caramida alternate cu zone de mortar,
despartite in panouri de cate doua caramizi asezate vertical. S-au scos in evidenta
profilele soclului si cornisei, pentru aceasta au fost folosite caramizi de fabricatie
speciala. Pe fatadele laterale ale bisericii apar golurile ce marcheaza intrarile de
legatura cu vechile paraclise (capele) ce au fost inlaturate in 1847 de Johann
Schlatter. Singurele aspecte care amintesc de aspectul neogotic al bisericii dat in
sec. al XIX-lea sunt arcadele ascutite ale ferestrelor care nu au fost modificate. In
interior, au fost inlaturate arcadele ce desparteau naosul de pronaos, iar mormantul
ctitorului bisericii a fost subliniat cu un chenar din marmura pe pardoseala.
Proscomidia si diaconiconul sunt refacute in forma dreptunghiulara si au fost
acoperite cu o bolta mai jos de cornisa. A fost recladita clopotnita si casa parohiala.