Există legături mult mai puternice care se răsfrâng asupra culturii locale, cu lumea

greacă şi romană

În primul rând poate fi înţeles raţionamentul construcţiilor de locuinţe şi ansamblurile de

locuit. Punctul cel mai înalt al unei aşezări era rezervat cetăţii propriu-zise, în jurul căreia
au fost amenajate terase pentru construcţiile de locuinţe. Astăzi, această tehnică de terase
pentru construcţii se menţine. O altă tehnică specifică realizării construcţiilor este aceea a
stabilizării blocurilor din piatră cu grinzi din lemn. Neîntâlnită la alte popoare, această
tehnică de consolidare a fost recunoscută ca fiind specific dacică

În toată lumea veche, turismul cultural se poate baza pe construcţiile sau pe

vizitarea ruinelor unor mari temple sau construcţii .În general sunt construcţii
funerare.

Cele mai vechi temple dreptunghiulare ce se păstrează la Sarmisegetusa datează, fără

îndoială, din timpul lui Burebista. Ulterior, au suferit transformări şi amplificări, mai ales în
timpul lui Decebal
Sistemul de cetăţi
dacice cuprinde
vechea capitala a
Daciei –
Sarmizegetusa Regia
precum şi cetăţile
Blidaru (formată din
doua incinte, din care
cea de-a doua de pe
vremea lui Decebal),
Costeşti (o fortificaţie
cu un val de pământ,
turnuri de apărare,
sancture, etc.), Piatra
Roşie, Peştera Bolii
(pe un pinten
calcaros, pe pârâul
Baniţa.
Zeul tracilor

România dispune de
monumente – ruine, care
datează din aceeaşi
perioadă cu cele mai vizitate
obiective culturale de acest
tip din Grecia sau Asia Mică
 Alături de marele ansamblu de cetăţi din m-ţii Sebeşului, se cer amintite cetăţile
dacice de la Tilişca (judeţul Sibiu), de la Bâlca Doamnei (judeţul Neamţ), de la
Argedava – localitate identificată cu aşezarea de la Popeşti pe Argeş

Turismul cultural nu trebuie privit ca un turism obişnuit, în care peisajul este lăsat pentru a
fi admirat de fiecare turist, fără a-i tulbura liniştea. El este tipul de turism unde specialistul
trebuie să intervină cu detalii de lămurire a unor aspecte până atunci neînţelese sau despre
care se ştiau foarte puţine lucruri. Acest tip de turism la noi în ţară este destul de puţin pus
în evidenţă de specialişti.

Toate acestea sunt foarte importante în înţelegerea trecutului şi de

posibilităţile ulterioare de adaptare şi transformare într-un anumit spaţiu
 Există legături mult mai puternice care se răsfrâng asupra culturii locale, cu lumea
greacă şi romană

În primul rând poate fi înţeles raţionamentul construcţiilor de locuinţe şi ansamblurile de

locuit. Punctul cel mai înalt al unei aşezări era rezervat cetăţii propriu-zise, în jurul căreia
au fost amenajate terase pentru construcţiile de locuinţe. Astăzi, această tehnică de terase
pentru construcţii se menţine. O altă tehnică specifică realizării construcţiilor este aceea a
stabilizării blocurilor din piatră cu grinzi din lemn. Neîntâlnită la alte popoare, această
tehnică de consolidare a fost recunoscută ca fiind specific dacică

În toată lumea veche, turismul cultural se poate baza pe construcţiile sau pe

vizitarea ruinelor unor mari temple sau construcţii. În general sunt construcţii
funerare.

Cele mai vechi temple dreptunghiulare ce se păstrează la Sarmizegetusa datează, fără

îndoială, din timpul lui Burebista. Ulterior, au suferit transformări şi amplificări, mai ales în
timpul lui Decebal
Localitati in care sunt prezente urme materiale din perioada i. Hr.
in Dobrogea
Localitati in care sunt prezente urme materiale din sec I. in
Dobrogea
Localitati in care sunt prezente urme materiale din sec II. in
Dobrogea
Localitati in care sunt prezente urme materiale din sec III. in
Dobrogea
Localitati in care sunt prezente urme materiale din sec IV. in
Dobrogea
Localitati in care sunt prezente urme materiale din perioada i. Hr.
(A) si secol II (B). in Banat

A B
Localitati in care sunt prezente urme materiale din perioada III (A).
si secol IV (B). in Banat

A B
Elementele de baza ale arhitecturii antice
 Tipuri de coloane

Coloanele egiptene – din piatra masiva folosite pentru sustinerea grinzilor late.
Formele coloanelor pot fi popligonale, corculare sau nervurate. Capitelurile
sunt deseori in forma de muguri de floare ale unor plante precum lotusul,
palmierul si papirusul

Coloanele minoice – realizate din lemn de chiparos, cu capitel lat, cu

fusul sub forma conica

Coloanele eolice– precursoare a celei ionice, specifica

Siriei si estului Mediteranei. Volutele se ramifica din
centru, iar fusul coloanei este suplu fata de capitel

Coloanele toscane – Derivate din arhitectura

etrusca se caracterizeaza prin lipsa
ornamentelor, avand capiteluri si baze
simple
Portiuni din fusul coloanei si capitelul specific fiecarui ordin de baza
Subtipuri de capiteluri apartinatoare
ordinelor de baza si particularitatile
lor de decorare – surprinse pe fusul
coloanei si in capitel
 Ordinul doric a fost unul dintre cele trei
ordine clasice canonice ale arhitecturiiantice
grecești.
Celelalte două sunt ordinul ionic și ordinul
corintic și succed celui doric în ordine
cronologică.

Alcătuirea stilului doric

1. Tympanon, 2.Acroteră, 3.Sima, 4.Geison,
5.Mutulus, 7.Frizele triglifei, 8.Triglifă,
9.Metopă, 10.Regulă, 11.Gutta, 12.Taenia,
13.Arhitravă, 14.Capitel, 15.Abacă, 16.Echină,
17.Coloană, 18.Canelură, 19.Stylobat.
Partenonul este un templu dedicat zeiței Athena. Construcția sa a început în 447
î.Hr.
Ordinul Ionic
Acest stil arhitectonic oferă un aspect suplu,
punând accent pe elementele decorative. a fost
inventat și dezvoltat de grecii care locuiau în
zona insulară (în zona continentală a evoluat
ordinul doric) și pe țărmurile Asiei Mici

Elemente ale ordinului ionic: 1 -

antablatură (antablament), 2 - coloană, 3 -
cornişă, 4 - friză, 5 - arhitravă (epistil), 6 -
capitel (abacă compusă şi volute), 7 -
fusul coloanei, 8 - baza coloanei, 9 -
stylobat, 10 - stereobat.
Temple cu coloane ionice
OrdinulCorintic
Coloana este mai zveltă și are capitelul ornat cu frunze de acant.
Soclul coloanei
Soclul (fundația) este alcătuit din: stereobat (baza) și krepis
(treptele). Solul pe care se întinde fundația are o parte vizibilă,
numită euthynerie. Treapta superioară se numește stylobat și
reprezintă fundamentul pe care stau coloanele.

Coloana
Fusul coloanei este asemănător
cu cel ionic, dar ceva mai zvelt.
Ceea ce oferă particularitate
coloanei corintice este capitelul.
Acesta prezintă ornamentul
numit acanta, preluat ulterior și
de capitelurile compozite.
Colonade si arcade Colonadele – extensie a sistemului simplu cu
stalpi si grinzi, colonada consta intr-un sir de
coloane care sustin o serie de grinzi orizontale.
Colonada poate fi dreapta sau curbata,
sptructura independenta sau parte a unei
constructii mai mari
 Piata San Pietro – In 1655 papa
Alexandru al VII-lea a vrut sa
imbunatateasca spatiul din fata
basilicii san Pietro. Pentru a crea
un spatiu demn de ceremonii, arh.
Bernini a proiectat o colonada
simetrica al carei rol era sa inchida
un oval urias.

Cele doua centre ale razei capatului mai

mic al pietei ovale sunt marcate cu o
fantana, iar centrul ovalului este marcat
printr-un obelisc.
Ansamblul este una dintre realizarile
arhitecturale cele mai reusite.
Arcadele

Arcada consta intr-un sir de

coloane acoperite cu o serie de
bolti. Distributia laterala a fortelor
pe care o produce bolta ajuta
coloanele sa sustina o greutate
mai mare.
 TIPURI DE ARCE

Arc roman
 Arcul in acolada este compus
din doua curbe concave, ca
doua litere S care au capetele
verticale. A aparut in Orientul
Mijlociu, apoi a devenit parte
a arhitecturii gotice europene.
Este asociat mai ales cu
Venetia.

Arcul frant sau arcul ogival este un

arc flexibil, specific arhitecturii
gotice
 Arc potcoava – a fost
adus in Spania de catre
vizigoti si este
caracteristic arhitecturii
maure

Arc potcoava

Arc semicircular,
functioneaza ca un monolit

Arc roman
 Construirea unui arc roman

Blocurile sub forma de pana care

compun arcul sunt in compresie.
Baza arcului impinge in exterior
contrazidariei imbinate intr-o forma
care seamana cu o parabola