Fiecare imagine, fiecare oras sau sat, trebuie inteles.

Fiecare element de arta are ceva de spus. Asta depinde de

fiecare dintre noi
Vizualizarea obiectivelor, a Observarea formelor si materialelor
picturilor si elementelor existente in detaliile artistice, dar si in
artistice caracteristice definirea exterioara si interioara a
vizibile obiectivelor analizate

Obținerea mesajul de încadrare în

Înțelegerea peisajul local al obiectivului analizat
Realizarea relației peisajului de Crearea relatiiilor mentale individuale,
dintre ansamblu in cu adaugarea informatiilor stiintifice
perticularitatile mod personal
vegetației locale
surprinse in pictură,
sculptura, coloristica
- vegetația PE
pronunțată artistic in
Trimiterea mesajului VIZ RCEPȚ
arta locală U I
artistic cu simboluri ART ALIZA A ȘI C
AE R O
Conceperea artistice, religioase, XPR EA E MUNI
tabloului artistic IM LE CA
AR ATE MENT REA Î
personal
ambientale, relationale, etc
HI T IN E N
ECT PICT LOR D
UR UR
Dezvoltarea cunoștințelor A Ă S E
I
in înțelegerea favorabilă a
mesajului transmis

Ințelegerea Raportare la educația individuala

Crearea de imagini diferențiată anterioară cu privire la capacitatea
mentale individuale observarii si interpretarii mentale

Descoperirea Crearea de Acceptarea imaginilor si a Capacitatea de încadrare și

valorilor culturale starii de constructiilor ca o vizualizare a întregii mișcări in
emoție modalitate de reprezentare artă – surprinderea frumosului
artistică
Surprinderea
simbolului
vegetal in pictura
bisericească a
Mănăstirii Horezu
Valori arhitecturale / valori culturale

Diferentele dintre “arhitectura” si “constructii”

a. Prima are efect asupra simturilor umane, prin interiorul si exteriorul cu
incarcatura estetica;
b. Cea de-a doua are utilitate, fara a trezi simtului uman nevoia de analiza
estetica .
a. Catedrala
Lincoln – MB.
( 1192-1280

b. Hala industriala
Elemente de arhitectură şi stiluri arhitectonice – rolul lor ȋn dezvoltarea
turismului simplitate si complexitate in prezentarea turistica
Pictura rupestră – localizare şi unicitate cultural-turistică
Exprimarea artistică antică – specificul regional şi posibilităţile actuale de
valorificare turistică – ordinele doric, ionic si corintic – atractia turistica a
vremurilor apuse
Arta bizantina – localizarea, particularitati de exprimare in pictura, modul
de organizare urbana, arhitectura şi perioada de apariţie
Stilul romanic şi Arta romanică – localizarea aparitiei, extinderea in Europa,
particularitati in arhitectura si elemente caracteristice
Arta gotică – localizarea aparitiei, extinderea in Europa si in Romania,
particularitati de exprimare si valori artistice – centre polarizatoare in
circuitele turistice
Barocul – particularităti de exprimare şi importanţă turistică
Neoclasicismul
Realismul
75000 4000 2000 1
100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 ………………
iHr i.Hr. i.Hr.
Arta rupestra
Arta Mesopotamiana
timpurie

Arta Egiptului antic

Arta precolumbiana timpurie
Arta Mesopotamiana si
persana
Arta chineza antica
Arta romana
Arta bizantina
Arta hindusa
Arta islamica timpurie
Arta chineza Tang, Sun si Yuan
Arta Romanica
 PICTURA RUPESTRA – PICTURA REALIZATA CU MANA PE PERETII
PESTERILOR

Dintre creaţiile artistice atât de diverse şi de impresionante ale omului primitiv cele
mai cunoscute sunt picturile rupestre. Printre motivele care predomină se numără
animalele vânate şi oamenii. Formele de artă preistorică includ gravurile în piatră,
sculpturile şi figurinele realizate în stiluri diferite, care permit astfel nenumărate
interpretări.

Pentru a realiza respectivele desene, oamenii isi

puneau mainile pe peretii pesterilor si suflau
intr-o vopsea. Tehnica este veche de peste
40.000 de ani, ceea ce face ca acele picturi sa
reprezinte cea mai veche forma de arta rupestra
descoperita in lume

Simbolurile, vechi de aproape 40.000 de

ani, au fost descoperite in peste 11 orase
din Spania, printre care Altamira, El
Castillo sau Tito Bustillo

sursa: Marea istorie ilustrată a lumii

 S-a crezut mult timp că omul primitiv a observat şi a fost inspirat de crăpăturile şi
fisurile din pereţii peşterilor, desenând mai întâi motive geometrice, abia apoi figuri
propriu-zise. Însă atât spiralele, cât şi celelalte desene datează din aceeaşi perioadă.
Artiştii au fost probabil conştienţi de la bun început că pot să reprezinte mediul
înconjurător în imagini.

S-a presupus că picturile rupestre nu

aveau un scop pur estetic şi nu
fuseseră realizate de un individ
talentat, ci înfãţişau lumea unui întreg
grup. Principala temă este vânatul,
reprezentat din profil şi în mişcare. În
contrast cu acesta, rarele figuri umane
par a fi abstracte. Siluetele sunt
întotdeauna izolate şi realizate în stiluri
diferite. Reprezentările realiste
alternează cu imagini de oameni şi pictura rupestra - Altamira, Spania
animale extrem de abstractizate şi cu
detalii exagerate. Un alt motiv des
întâlnit în peşteri este amprenta mâinii
umane.
Picturi rupestre datând din
Paleoliticul târziu apar în
Europa de Vest, în special în
Franţa şi Spania, munţii Ural
şi Siberia. Artiştii au realizat
culori din pigmenţi ferici de
ocru, dizolvaţi în apă.

Nuanţele de roşu, galben şi

maro erau obţinute cu ajutorul
albuşului de ou, grăsimii,
sucurilor de plante şi sângelui
(după cum se vede la bizonul
de la Altamira, Spania). Tonurile
de negru se realizau cu ajutorul
cărbunelui sau manganului.
Amprentele mâinilor de pe pereţii peşterilor erau
zugrăvite de obicei cu negru sau roşu. Uneori,
artistul îşi aplica o vopsea lichidă pe mână şi o apăsa
pe perete (creând astfel o amprentă pozitivă).
Alteori, el îşi punea mâna pe stâncă şi sufla vopsea
în jurul ei, realizând o amprentă negativă.
 Pictura rupestră – localizare şi unicitate cultural-turistică

Cea mai importantă manifestare de arta a Paleoliticului din România a fost descoperită în
peştera de la Cuciulat, com. Letca, jud. Salaj

Într-o sală de mici dimensiuni se păstrează mai multe desene gravate şi două imagini
pictate cu lut roşu: un cal şi o felină. Înfăţişat într-o compoziţie deosebită, cu
picioarele din faţă imobile iar cu cele din spate în mişcare, calul este desenat cu
multă sguranţă, contururile fiind simple şi expresive

Datând din jurul anilor 10.000

î.Hr. picturile rupestre de la
Cuciulat se situează în marea
familie a picturilor paleolitice
europene, fiind comparabile
cu cele aflate în peşterile
spaniole de la Altamira şi
Ternel sau din sudul Franţei

Pictura rupestra in Pestera de la Cuciulat

 Pesteri si incaperi subterane

Utilitatea pesterilor naturale este

recunoscuta dintotdeauna. Au fost
folosite ca refugii, dar cea mai
frecventa utilitate a fost cea de
locuire.

Ulterior, in absenta structurilor

durabile construite de om, pestera a
Necropola din capatat o semnificatie spirituala
Pantalica – Sicilia speciala sau de alt tip, mai ales
conotatii de protectie sau conexiuni
cu forte spirituale ale lumii de dincolo.

Arborigenii australieni foloseau de obicei adaposturi in stanca deschise in zona

frontala. Printre alte functii se numara cea de loc de inmormantare, iar in
perioada Neolitica si de spatiu de depozitare a alimentelor.

Necropola de la Pantalica dateaza din secolele XIII – VIII i. Hr. Este alcatuita din mii de
pesteri individuale si incaperi sapate in stanca.
Catacombele
Conform definitiei din DEX: Catacomba - este o galerie subterană, naturală sau artificială,
care servea primilor creștini drept refugiu, loc de cult și de înmormântare,
sau - orice galerie subterană în formă de coridor lung și îngust.

In Roma antica exista o comunitate crestina bine organizata care l-a intampinat pe Sf. Pavel
atunci cand acesta a sosit, in anul 61 d. Hr. Si, in ciuda persecutiilor ordonate de Imparatul
Nero, comunitatea a continuat sa se extinda. In jurul anului 200 d. Hr. Existau numerosi
crestini, insa crestinismul a fost recunoscut ca legal in Imperioul Roman abia odata cu
Edictul de la Milano din 313 d. Hr.
Pestele era folosit ca simbol criptic al crestinismului. Simbolul pestelui era asociat cu cel al
porumbelului, corabiei sau ancorei.
Exprimarea artistică antică – specificul regional şi posibilităţile actuale de valorificare
turistică in Europa si din Romania

Prezentarea elementelor culturii lumii antice poate fi una dintre cele

mai dificile lucruri. Complexitatea elementelor culturale rezultă din
varietatea îmbinărilor demografice, atitudinale, a mentalităţilor şi
valorilor, împletite în cel mai firesc mod, într-un spaţiu care a putut
oferi suportul pentru toate nevoile de exprimare.

În înţelegerea noţiunilor
Valorile culturale apar în acest
culturale, a valorilor ce ne
spaţiu odată cu omul. Urmele
reprezintă dar şi pentru a şti
lăsate de el, indiferent de modul
ce ne aparţine şi ceea ce
în care a facut-o, astăzi ne
avem împrumutat, trebuie să
reprezintă într-o confruntare
pornim de la primele elemente
culturală
ale culturii.
 Paleoliticul – prima epoca a urmelor materiale

Prima epocă din istoria

omenirii, cunoscută
sub denumirea
de epoca pietrei
cioplite sau paleolitic

Tehnica cioplirii bicefale

 Ca urmare a progresului activităţii vânătoreşti
(20.000 î.Hr) se poate vorbi de „creaţie artistică”.
Documentele pun în evidenţă anumite Vas de provizii cu decor
particularităţi legate de ritualuri, bazate pe romboidal
impodobirea trupului sau chiat trecându-se la
realizarea unui obiect.

Statueta feminina cu decor incizat spiralic

 Cultura Cucuteni
Cultura Cucuteni una dintre cele mai vechi
civilizații din Europa, evidentiaza arta cuprinsa
intre 5.200 - 3.200 î.Hr). Pe teritoriul României
cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-
estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul

în spirală, cu numeroase variante și
combinații.

Vas ceramic din perioada culturii Figurine antropomorfe apartinatoate

Cucuteni culturii Cucuteni
Ultimul grup reprezentativ al neoliticului timpuriu este cunoscut sub Cultura de Tisa
numele de Cultura de Tisa şi are ca arie de răspândire partea de nord-
vest a ţării noastre

Primul grup reprezentativ pentru

Neoliticul mijlociu este cunoscut
sub numele de Boian, având ca
arie de răspândire Câmpia Dunării
pâne la contactul cu dealurile. În
directă legătură cu ceramica Boian,
dar prezentându-se ca o formă Cultura Boian
superioară acesteia, ceramica
denumită Vădastra a avut ca arie
de răspândire partea de vest a
Câmpiei Dunării, cuprinzând
aproape întreg teritoriul Olteniei. Cultura Vadastra

Sursa: https://sites.google.com/site/gigantiiultimeiglaciatiuni1/home/vinca-turdas-jerf-el-ahmar---prima-scriere
În timp ce grupurile culturale
Boian şi Vădastra se regăsesc
bine în Oltenia, în Dobrogea
Cultura
cultura de Hamangia este foare
Hamangia
bine pusă în evidentă prin
obiecte de datează din acea
perioadă.

Vasele de Hamangia au o anumită

sobrietate a expresiei. Capitolul cel
mai interesant al creaţiei artistice de
Hamangia este, fără îndoială,
constituit din figurinele
antropomorfe.

Artiştii culturii de Hamangia au executat şi figurine în marmură, dar acestea nu

ating nici pe departe valoarea pieselor modelate in lut
Pe fondul tradiţional al ceramicii Boian s-a constituit în Neoliticul târziu, ceramica de
Gumelniţa (judeţul Ilfov), care a avut ca arie de răspândire aproape întreg teritoriul
Munteniei, jumătatea sudică a Moldovei şi Dobrogea

Cultura Gumelnita
Spre deosebire de vasele ceramice Cultura Gumelnita
aparţinând culturii Boian propriu-zis,la care
tipul dominant de ornamentare a ceramicii
erau meandrele, în cazul ceramicii
Gumelniţa sunt preferate siralele, fără a lipsi
însă decorurile unghiulare
Evoluţia nu este întreruptă în perioada prelucrării metalelor, indiferent dacă este vorba de
epoca bronzului sau cea a fierului, ea fiind înregistrată în toate domeniile

Obsesiva repetare a motivului spiral depus în

vârtej trebuie explicată în legătură cu cultul
solar, care se răspândeşte în această perioadă
şi care se găseşte destul de des la civilizaţia
geto-dacilor
 Începând din secolul al XII-lea î.Hr. pe teritoriul României au
ajuns primele ecouri ale epocii fierului. Pentru această epocă,
perioadele caracteristice sunt: Hallstatt (1150-450î.Hr.) şi La
Tène (450-1 î.Hr.)

Desoperită de hitiţi în Asia Mică, metalurgia fierului s-a răspândit în

mod progresiv în zona Mării Negre şi a Mării Egee, pătrunzând la noi
probabil pe două căi:
- cea nord-pontică, a cimerienilor;
- cea balcanică, a dorienilor.

Înainte de a se termina prima vârstă a epocii fierului, triburile geto-dacice

s-au confruntat cu noi experienţe culturale, rezultat al importantelor
mutaţii de ordin istoric şi demografic, determinate în cele mai multe
cazuri de interesele comerciale de schimb
De o deosebită importanţă pentru evoluţia ulterioară a culturii geto-dacice a fost instalarea
coloniilor greceşti pe litoralul Mări Negre şi pe cursul inferior al Dunării. Potrivit cronicilor
lui Eusebiu, în anul 657 î.Hr., colonişti originari din Milet au întemeiat oraşul Histria. În
secolul al VI-lea î.Hr. coloniştii din Heracleea Pontică au întemeiat oraşul Callatis, iar către
sfârşitul aceluiaşi secol a luat naştere Tomis,cu participarea corăbierilor din Histria
învecinată.

În secolele VI î.Hr. şi V î.Hr.

alături de valul de influenţă
grecească, cultura geto-
dacilor (nu în totalitate ci
numai în realizarea
anumitor obiecte), a
înregistrat o puternică
înfluenţă scitică

Zeul binelui,
protector al casei si Zeitati grecesti la malul
familiei Marii Negre Zeita Fortuna si zeul Pontos
 În perioada 280-270 î.Hr. s-a produs o puternică deplasare spre est a triburilor celtice,
deplasare ce a influenţat destul de mult viaţa populaţiei din actualul teritoriu al ţării
noastre. Celţii au transmis triburilor geto-dace o parte din experienţa lor în domeniul
metalurgiei şi în obţinerea vaselor din lut

Toate aceste infuenţe în spaţiul românesc

nu fac altceva decât să îmbogăţească
tezaurul de care dispunem. Este foarte
important să putem înţelege şi apoi
prezenta lucrurile în succesiunea lor
firească, să fim capabili să deosebim
autohtonul de rezultatul final influenţat
sau modificat.

Unelte si obiecte celtice

Verigheta celtica
 În jurul anului 80 î.Hr., după formarea primului stat dac centralizat, din punct de
vedere al unei analize culturale, lucrurile capătă a mult mai mare posibilitate de
evidenţiere

De acum se poate chiar vorbi de un fenomen

de aculturaţie

Vas trac folosit la petreceri

Vas trac cu influente grecesti si persane – dovada a

aculturatiei existente