ARTA

• Arta este în esenţă cea mai profundă

expresie a creativităţii umane. Pe cât de
dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat,
având în vedere faptul că fiecare artist îşi
alege singur regulile şi parametrii de lucru,
se poate spune totuşi că arta este rezultatul
alegerii unui mediu, a unui set de reguli
pentru folosirea acestui mediu şi a unui set
de valori ce determină ce anume merită a fi
exprimat prin acel mediu pentru a induce un
sentiment, o idee, o senzaţie sau o trăire în
modul cel mai eficient posibil pentru acel
mediu. Prin modul său de manifestare, arta
poate fi considerată şi ca o formă de
cunoaştere (cunoaşterea artistică).

• Într-un sens larg, termenul artă

desemnează orice activitate, care
bazează pe cunoştinţe, exerciţiu,
percepţie, imaginaţie şi intuiţie. Într-un
sens mai strict, se adauga la cele de
sus lipsa de funcţionalitate (practică),
cunoaştere, estetică.
1. Arta si jocul
2. Cea mai frumoasa exprimare a
gandurilor omului este arta.
Inceputurile ei se pierd in negura
istoriei. In perioada actuala
cunoastem toate etapele prin care a
trecut arta. Stim ca oamenii
preistorici isi exprimau credintele,
sentimenetele si isi descriau modul
de viata si lasau o mostenire
urmasilor prin arta. O dovada clara a
acestui lucru sunt picturile rupestre

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 10

ARTA

din pesteri cum ar fi cea de la

Lascaux din Franta, dar si micile
statuiete sau grupurile statuare
exempli gratia Ganditorul de la
Hamangia .
3. Mereu arta s-a aflat in stransa relatie
cu tehnologia, amandoua au evoluat
cam in acelasi timp. Dupa perioada
preistorica a urmat epoca infloritoare
a antichitatii care a dat frau liber
sentimentelor artistilor. Acestia ca si
inaintasii lor nu creau din cauza ca
erau obligati. Le facea placere acest
lucru. Ii incanta faptul ca trebuie sa
copieze natura care era si inca este
foarte frumoasa. Artistii de atunci ca
si cei de azi intrau intr-o stare
asemanatoare transei cand creau si
redeveneau pentru scurte momente
copii fiind exact ca ei in momentele
lor de joaca, atunci cand se cred
atotputernici si omiscienti peste
taramul lor imaginar. Astfel exista o
relatie stransa intre arta si joc. Actul
creator devenind modul derelaxare si
dezvoltare gandirii creatorului, in
acelasi fel in care pentru un copil
joaca in delecteaza dar il si invata
lucruri noi in acelasi timp.

Cu cat lucreaza mai mult, artistul incepe sa-si

iubeasca creatia,sa o divinizeze sau sa se
indragosteasca de ea intocmai ca Pigmalion.

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 11

ARTA

In timp arta s-a diversificat avand astfel mai multe

ramuri: pictura, sculptura, mozaicul, arhitectura,

literatura, muzica, teatrul si altele care au fost

infloritoare in timpul antichitatii.

Dar omeniarea a avut si perioade in care arta atat de

necesara dezvoltarii omului a decazut. Mileniul
marilor migratii numit si mileniul intunecat, nu ne-a
lasat capodopere demne de predecesorii antici
demonstrand dictonul latin sic transit gloria
mundi(asa trece gloria mundi). Oamenii din acea
perioada au distrus aproape tot ce insemna arta. Nici
scrieri de valoare literara nu avem din epoca aceea,
acest fapt contrastand cu mariile opere antice
“Iliada”, “Odiseea”, “Eneida”, “Epopeea lui
Ghilgames”, “Ramayana si Mahabharata”.

Dar dupa perioada intunecata a urmat

renascentismul marcat de umanism, perioada in care
arta prin toate ramurile ei s-a dedicat sufletului
omenesc si naturii pentru a infrumusta viata tuturor
popoarelor dar si pentru ca naturalia non sunt
turpia(cele naturale nu sunt rusinoase). Artistii din
acea epoca au lasat capodopere in toate domeniile:
arhitectura (exempli gratia Capela Sixtina), pictura
(e.g.Gioconda de Leonardo da Vinci), literatura (e.g
“Utopia” de Thomas Morus, “Principele” de Nicolo
Machiaveli, “Gargantua si Pantagruel” de Francoi
Rablais, “Elogiul nebuniei” de Erasmul din
Rotterdam).

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 12

ARTA
Dupa epoca renascentismului au urmat numeroase
alte curente artistice care s-au manifestat in toate
ramuriele artei.
De la primele forme
de arta menirea
asrtistului a fost aceea
de a se face util
semenilor creand
pentru ei ceva frumos
care sa le incante
sufletul sau sa le
explice ceva sa-i
invete lucruri noi, sa
le fie de folos in viata,
sa infrunte problemele
mai usor. Oamenii de
rand lipsiti de talent
artistic au apreciat
atat creatiile cat si
creatorul. Ei au
realizat ca in
strafundurile artei
exista ceva deosebit
ce trebuie cercetat
indelung si inteles.
Acel mister al artei
trebuie privit din mai
multe unghiuri si de
multe ori trebuie
explicat de artist
pentru a intelge
mesajul transmis.
pi941g7554fiio
UCDC DIMITRIE CANTEMIR
Artistii intotdeauna
ne-au uimit,
deschizandu-ne
orizonturi noi spre
alte lumi si nu si-au
renegat creatiile chiar
daca erau consideratii
de unii fantezisti. Un
exemplu elocvent este
Jules Verne care a
scris despre
submarine cu
aproximativ 100 de
ani inainte de
inventarea lor.
Deoarece artistii
creaza din placere
actul creatiei poate si
considerat un joc. Ii
seama foarte mult
deoarece creatorul
daca nu picteaza, nu
scrie sau nu
sculpteaza se simte ca
un copil caruia i s-a
interzis jocul, caruia i
s-au inchis
orizonturile si prin
urmare devine un om
trist fara pofta de
viata si aproape mort.
13
ARTA

Jocul artistilor este creatiei; cartile

sugerat in multe
moduri, cateodata
direct( un tablou care
descrie un joc de copii
este un dublu joc-
amintirile poetului din
copilarie si jocul
descriu jocuri de orice
feluri: de copii, de
razboi, de cuvinte,
jocuri pentru oameni
mari. Uneori artistii
isi descriu insasi jocul
lor)

Artistii ca si copii isi vad “joaca” precum ceva

serios, care trebuie pus inaintea altor lucruri. De
multe ori ei ne sugereaza jocul lor prin anumite
simboluri, prin cuvinte cheie in operele literare care
ne fac sa ne gandim ore intregi la intelesul unei
fraze anume, astfel, creatorul jucandu-se cu
gandirea noastra.

O deosebire importanta intre om si animal este arta.

Specia umana are arta in sange. Prin aceasta filiera
copilul isi exprima mai bine sentimentele, gandurile
si totodata isi dezvolta simtul pentru frumos. Copii
picteaza, desenaza, construiesc castele din nisip sau
din pamant, modeleaza diferite figurine din
plastilina sau din lut, incercand astfel sa se exprime
si sa imite natura. Din aceasta cauza copii sunt
incurajati sa isi dezvolte talentul la gradinita si apoi
in scoala primara si in gimnaziu. Daca ei, copii isi
descopera o vocatie in arta pot imbratisa mai
departe meseria de pictor, scriitor, arhitect, sculptor.
Dar exista si persoane fara talent dupa cum spuneau
latinii non omnia possum omnes(nu toate le putem
toti) care isi cauta o meserie cu profil realist.

La prima vedere diferenta dintre ludic si matur este

precum cea de la cer la pamant pentru ca oamenii
ajunsi la maturite uita sa se joace, adica uita sa se

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 14

ARTA

deconecteze de problemele vietii. Acesti “oameni

maturi” isi uita defapt originile astfel devenind in
anumite cazuri mult mai vulnerabili decat copii ei
dispretuiesc pe homo ludens(omul care se joaca)
considerandu-l inapoiat. Ei nu vad defapt ca jocul
este ceva necesar. Prin joc ei inteleg ceea ce fac
copii nu vor sa vada ca aceasta joaca poate evolua si
se poate adapta la diferite varste. Prin urmare
diferenta dintre ludic nu este chiar asa de mare, noi
suntem aceia care dam in mintea noastra o definitie
denaturata jocului. Astfel chiar daca se joaca ei nu
recunosc acest lucru si din motive sociale dau alte
nume jocurilor.

Concluzia este ca arta si jocul desi nu sunt sinonime

sunt inrudite si se intrepatrund. Desi nu vrem sa
recunoastem, acestea doua au ajutat foarte mult la
progresul omenirii de-alungul miilor de ani. Si
datorita lor oamenii au un simt dezvoltat al
frumosului.

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 15

ARTA

Arta fotografica

C
uvântul fotografie are originea
de la două cuvinte provenite
din limba greacă: fotos (φotoς)
care se traduce ca lumină,
evident (în cazul nostru se
foloseşte termenul de lumină)
şi graphy (γραφειν) care se traduce ca
lumină, desen, scris. Literalmente se poate
traduce prin a picta cu lumină. In vorbirea
curentă pe scurt se foloseşte termenul de
imagine

Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor

fotografice sunt cunoscute de mult timp:

• Încă de pe vremea lui Aristotel s-a ştiut cum

se poate pune realitatea într-o cutie: este
suficient să facem o gaură într-o cutie
închisă ca să apară o imagine reală inversată
pe fondul interior al cutiei. Se obţine astfel o
aşa-numită cameră obscură.
• Pe de altă parte, alchimiştii ştiau că lumina
înnegreşte clorura de argint.
• A treia contribuţie a venit din partea lui John
Herschel, care în 1819 a descris
proprietăţiile hiposulfitului de sodiu, care va
deveni "fixatorul" fotografiei.

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 16

ARTA

Joseph Nicéphore Niépce1, un mic fizician din

provincie, a folosit toate aceste trei proceduri pentru
a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de
halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o
calitate medie. Niepce a murit în 1833, dar invenţia
sa a fost recuperată de către Jacques Mandé
Daguerre.

De aceea, data oficială a invenţiei fotografiei este

1839, când Daguerre a prezentat invenţia numită de
el "daghereotip", care este o simplă ameliorare a
descoperirii făcute de Niepce. Proprietar al invenţiei
a devenit statul francez.

Graţie daghereotipiei se obţine o matriţă a mediului

pe o placă metalică tratată cu o substanţă
fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore
(când cerul este complet senin). Copierea se făcea
prin presarea matriţei pe suportul de hârtie, ca şi la
orice tipărire a ziarelor.

Această expunere lentă aduce cu sine câteva

probleme: străzile Parisului, chiar şi la o oră de vârf,
apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă
rapid, noua invenţie făcând să apară şi o nouă
meserie, aceea de fotograf, căutată în special de
ziarele vremii.

În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine

sub numele Félix Nadar, realizează prima fotografie
aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat
(balon).

1
JOSEPH

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 17

ARTA

Dacă la început negativul (cunoscut şi sub numele

de "clişeu") se realiza pe o placă de cristal, pentru a
nu avea deformări, placă foarte casabilă şi care
cerea o manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei
fotografice a apărut necesitatea unui suport
fotosensibil mai uşor de manipulat decât cristalul.

George Eastman reuşeşte în anul 1884 să realizeze

primul negativ flexibil, pe un suport de
nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de "roll
film", uşor de manipulat, incasabil şi cu aceleaşi
proprietăţi fotografice ca şi ale plăcii de cristal.
Totodată, volumul şi greutatea aparatului de
fotografiat se micşorează considerabil, transportarea
lui nemaifiind o problema.

In decursul timpului fotografia a evoluat foarte

mult. Progresele au urmat trei direcţii principale:

• reducera duratei de expunere / mărirea

sensibilităţii filmului sau a plăcii;
• mărirea stabilităţii imprimării;

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 18

ARTA

• simplificarea aplicării tehnicilor de

fotografiat, datorită apariţiei:
o aparatelor de fotografiat din ce în ce
mai mici şi mai ieftine
o substanţelor chimice de developare şi
stabilizare a peliculei sensibile
negative sau a suportului de carton
pentru pozitive gata preparate de
laboratoare specializate.

“Din punctul meu de vedere nu poti afirma

ca ai vazut un lucru pana nu l-ai
fotografiat”,afirma Emile Zola.

UCDC DIMITRIE CANTEMIR 19