Istoria artei

Cursul II (cursul I nu s-a tinut)

Evolutia conceptului de arta

Termenul de arta vine din latinescu ars, semnificatie inca se pastreaza si astazi – maestrie. Petru vechii greci,
termenul folosit era tehnis – a dat cuvantul tehnica.

Termenul si creatia artistica sub forma de arta a fost in permanenta legata de conditia artistului in societate.
Perceperea artei ca rezultatul intelectual a unui artist de geniu dar lucrurile nu au stat asa mereu.

In atichitate artistul e considerat un lucrator manual, un muncitor. A fost desconsiderat. Din cauza faptului ca
presta o munca fizica nu era apreciat ca un intelectual. Filozofii greci fac totusi o concesie creatiei sale, in sens
ca ei considera creatia acestor artisti ca fiind demna de apreciere si judecata lor. In acest sens Platon
afirma ca “filozoful trebuie sa joace si roulu de judecator al artei” Rolul unui filozof ca un judecator al artei find
acela de a stabili urmatoarele : Ce este reprezentat, daca este corect reprezentat si daca este frumos
reprezentat. Nu este vorba de a judeca opera ca intreg, de mesajul artistului, de dimensiunea intelectuala ci sunt
chestiuni estetice pe care trebuie sa le intrepreteze filozoful dar care nu duc la crearea ca o creatie intelectuala.
Pentru Platon si alte generatii de filozofi, creatia artistica reprezinta o simpla imitare a naturii. Dar natura este
imperfecta in conceptia lor pentru ca natura nu reprezinta decat o imitatie la randul ei, o reflectare a lumii ideilor
singurile care sunt perfecte, insa preocuparea pentru estetica si in acelasi timp dezvoltarea artistica in perioada
clasica va duce necesitatea formularii unor criterii deschise in aprecierea operelor de arta si se remarca
criteriile propuse de filozoful Senocrates din Atena. Acesta propune judecarea operei de arta in functie de
urmatoarele criterii: proportionalitate, ritm,armonie, iluzie optica.

Proportionalitatea : reprezinta un raport matematic proportional intre diferitele parti ale operei de arta prin
calcularea lor la dimensiunile corpului uman.

Ritmul, este cel mai usor identificabil si se exprima prin alternanta dintre spatiile pline si cele goale(la vremea
respectiva era inspirat din teoria ritmurilor cosmice ale lui Pitagora)

Armonia, viza calitatea executiei raportata la intregul ei din perspectiva estetica. Armonia este foarte
importanta in sculptura.

Iluzia optica, este foarte importanta pentru artist, ea aduce in discutie faptul ca arta este micinoasa si nu reda
realitatea. Artistul vrea ca opera lui sa fie completa apreciata nu se va rezuma doar la redarea realitatii, el trebuie
foloseasca anumite elemente , racursiu in pictura, disporpotionalitatea in cazul sculpturilor supradimensionate si
chestiunea liniilor curbe in arhitectura pentru a avea iluzia unor linii drepte.

(Racurse- presupune o anumita stiinta de a strange o forma intr-un anumit spatiu. Pictura reda o iluzie)

(Disproportionalitatea- exemplu statuilor inalte artistul face disproportionat capul mai mare)

Liniile curbe in arhitectura- o linie perfect dreapta vazuta de la distanta este stramba. Artistii vin cu corectii, fac
linii bombate pentru a reda iluzia perfectiunii. Aceste criterii raman si in perioada romana, conditia artistului nu
se imbunatateste.

Evul mediu- Conceptul de arta

Din punct de vedere al conditiei artistului in evul mediu, artistiir raman la aceeasi pozitie inferioara, poate mai
inferioara. Meseriasii organizati in bresle, nu au nimic in comun cu intelectualitatea medievala reprezentata de
clerici (filozofii transformati in teologi) din acest motiv artistul lucreaza sub anonimat, nu isi asuma paternitatea
operelor artistice. Rolul sau devine si mai scazut in importanta datorita dogmelorsi canoanelor. Artistul nu mai
studiaza natura si supranaturalul el redand mecanic. Se creeaza niste prototipuri la inceputul crestinismului..
Disputa cu privire la reprezentarea lui Hristos este dominata de clerici. Noua religie, crestinismulu, aduce

1
practici asemanatoare dar idealuri diferite. Icoanele ajung obiect de cult. Artistul devine un lucrator mecanic
ceea ce conteaza este mesajul transmis, crestin. Artistul este un simplu intermediar. Proportionalitatea nu mai
intereseaza pe nimeni. Mesajul devine important.

In evul mediu se considera ca este frumos ce este util !

Lucrurile se schimba incepand cu sec xiii-xiv odata cu schimbarile economice ce duc la dezvoltarea oraselor,
aparitia germenilor capitalismului. Unii dintre artisti vor sa fie cunoscuti in aceste conditii. Artistii incep sa
semneze lucrarile. Un alt facor care favorizeaza aceasta noua moda este reprezentat de santierele noilor
catedrale.

Santierele catedralelor aduceau o bresla cu o puternica importanta pentru istorie cunoscuta ca masonerie, bresla
constructorilor ( taina marilor constructii, pastrarea secretelor). Pe langa ei, erau adesea si alti mesteri, sculptori
si pictori. Pictorii si sculptorii vor locuri mai bune in societate. De aici se naste un nou spirit artistic. In orase
mesterii devin eroi. Odata cu dezvoltarea literaturii burgheze se produce o anumita apropiere intre scriitori si
artisti. Conditia artistului tinde sa devina una mai intelectuala, artistii stiu carte si scriu carti. La inceputul sec
xv Cenino Cennini un pictor florentin realizeaza un manual de pictura care va fi tiparit Pictura este
przentata in continuare ca un mestesug. Conditia artistului este cea de lucrator manual. Artistul ramane strans
legat de breasla lui. Cenini il incurajeaza pe cel interesat de pictura sa intre ucenic la un mester cat mai devreme
si sa iasa din ucenicie cat mai tarziu. Pentru a fura meserie de la maestru.

Lucrarea respectiva, manualul de pictura are o importanta deosebita pt ca infatiseaza unele din tainele
respective, ceea ce nu se facea pana atunci. Pictorii isi fac publice secretele meseriii lor. Pictura se baza in
primul rand pe talentul la desen. Talentul artistic era ingredientul principal. Talentul artistic in sec xv devine din
ce in ce mai mai cautat si mai cultivat. Artistii incep sa exprime propriile aspiratii estetice, ei tind catre
redescoperirea artei autentice pe care ei o considerau a fi arta din epoca romana. O crestere a calitatii in aceasta
perioada. Treptat aceste aspecte schimba Europa aducand la inceputul sec xvi schimbari majore in ceea ce
priveste conditia artistului si a operei sale.

Curs III – Evolutia Conceptului de arta in renastere si modernitate

SEC XIV (constructia domului din Milano, de un cunoscut arhitect francez)

Conceptia despre arta se schimba in perioada renasterii. In aceasta perioada discutiile despre arta considerata oa
activitate intelectuala si nu doar ca lucru manual devine o tema principala de discutie mai ales in contextul
dezbaterii dintre pictori si sculptori.

In acest context scria Leonardo Da Vinci tratatul despre pictura in care el face niste precozari deosebit de
interesante privituare la rolul si activitatea artistului, Leonardo compara pictura cu poezia. “Pictorul
studiaza natura nu reda ceea ce vede. Pictorul este easemenea unui filozof isi pune intrebari si apoi ceea
ce reda este propria sa viziune despre natura” Arta, pictura este reprezentata ca o activitate eminamente
intelectuala.

Un aspect favorizat de contextul epociide redescoperiere a valorilor culturale ale antichitatii inclusiv a celor
estetice.

Un alt aspect in aceasta perioada tine de evolutia conditiei artistului influentata foarte mult de aparitia
notiunii de geniu creator. O notiune cultivata in epoca care are ca efect pentru ceilalti artisti cautarea
originalitatii. O despartire brutala de trecut. Pictorul inainte invata mecanic repetand o maniera de lucru veche
de un mileniu. Din acest moment fiecare vrea sa fie cat mai original in exprimarea plastica vrea sa se faca
distinct incercand sa depaseasca ceilalti artisti din trecut. In acest context, unii artisti ca leonardo sau
michelangelo inzestrati cu talent dar si cu caracter dificil si-au permis sa refuze lucrari venite din partea unor
personalitati distincte sa lase lucrari neterminate, genul acesta de atitudine a a dus la formarea ideii ca artistul
este egalul principelui si al papilor pentru care lucra. Era doar o aparenta, li se permitea doar mai mare libertate..
Aprecierea fata de arta incepe in sec xv xvi sa devina o chestiune de eticheta.

2
In lucrarea sa “Il Cortegiano” Baldasare Castilione ne spune ca un bun curtean (1545) trebuie sa fie initiat si
sa stapaneasca bine discutiile despre arta. Arta devine un subiect de conversatie in lumea buna, in curtea
principilor. In acest context principii si regii sunt interesati sa isi asigure serviciile celor mai buni artisti. Insa
arata in acesta perioada nu ramane doar la nivelul cererilor exclusivista cercul este mult mai larg pentru ca
aceasta este perioada de glorie a popularizarii imaginii.. O inventie majora in sec xv a facut posibila
transformarea societatii, raspandirea reformei.. Fara aparitia tiparului reforma nu ar fi avut niciodata loc. Cartile
trebuiau ilustrate ilustrarea cartii devenea o practica extrem de raspandita.

Existenta capitalui speculativ are un rol important sesizeaza oportunitatilor investitorilor (cumpararea tablourilor
si vanzarea peste ani la preturi mai mari) Apar “cunoscatorii” cei care mediaza relatiile dintre dintre artist-
cumparator si artist colectionar, oameni care pot influenta gustul publicului.

Odata cu cunoscatorii apar si critici in arta si acesti critici isi aroga misiunea de a judeca creatiile artistice, de a
stabili ce este si ce nu este arta.

Rolul criticilor de arta a fost unul extrem de subiectiv. Exemplu cel mai bun dat de Piedro Aritino (il divino
aritino) se considera un mare cunoscator pentru aceste sfaturi a primite rente viagere pana la sfarsitul vietii.
Acest personaj i-a recomandat si lui Michelangelo cum sa picteze bolta Capelei Sixtine. Printr-o scrisoare
Aritino ii recomanda sa picteze cat mai multe nuduri. Aritino a criticat rezultatul pictiurii lui Michelangelo. S-a
decis ca anumite personaje sa fie acoperite. Daniele da Voltera poreclit il braghettone a aceptat sa acopere
personajele.

Ulterior critica devine mai elaborata, mai sofisticata in exprimare odata cu transformarea artei drept disciplina
eminamente intelectuala, odata cu infiintarea academiilor de arta.

Infiintarea academiilor de arta 1582

Prima academie de arta la Bolognia in 1582 de catre fratii Caracii, dintre care Anibale Caraci a avut un
rol determinant in promovarea curentului artistic numit academism.

O schimbare radicala in conditia artistului, anterior cei care voiau sa devina pictori intra intr-un atelier al unui
mester, acum el studia arta, devenise un obiect de studiu.

In academie tanarul artist, studia pictura invatand sa picteze dupa un model, studia anatomia apoi literatura
filozofia si istoria.. Aceasta a fost prima academie de arta din lume. Urmata de academia din Roma sub
patronajul sfantului scaun condusa de un pictor francez Nicolas Pacezan, cel care avea sa fie chemat la Parisla
jum sec XVII pentru a conduce o noua academie, academia franceza de arta infiintata sub protectia casei regale
franceza din Bourbon.

La inceputul sec xviii se infiinteaza si la Londra o academie si in acest timp europa se umple de academii fiind
infiintate in diverse locuri pana la Saint Peterzburg.

Aparitia si functionarea academiilor a avut un rol important in dezvoltarea creatiei artistice in afirmarea
personalitatii artistului, acest lucru a condus si la aparitia unui dogmatism. Raportarea la anumite norme care tin
de teoria artei dar si de maniera de reprezentare. Cum anume se infatiseaza un nud? Exista anumite reguli,
atitudine personajului in cadru portretului. Abaterea de la aceste reguli este taxata dur de unii dintre critici
proveniti din mediul academic,

Galeriile de Arta se face cu prilejul saloanelor regale. Artistii isi expun propriile creatii pentru a fi desfiintati de
critici. Noul centru al artei europene va deveni Parisul.

Nu toti pictorii si criticii imbratiseaza aceste rigori. Exista artisti care isi aroga deplina libertate a creatiei
artistice. Ei vor sa isi expuna propria lor viziune, nu o viziune limitata de regulile impuse de altii. Exista critici
care considera cantonarea in aceste canoane o forma de conservatorism daunator al artei, cel mai celebru
DIDERO el indeamna pe tineri sa studieze natura. Astfel apare un nou curent artistic aflat intr-o

3
permanenta inoire cunoscut sub numele de avangarda. Avangardistii sunt cei care pun in discutie canoanele
si rigorile. Majoritatea curentelor avangardiste devin acceptate de mediul academic. A doua jum a sec XVIIIsub
influenta iluminismuluirolul un important il joaca ideologia, creatia devine mai pronuntat ideologica. Insa odata
cu pictorii neoclasicisti in special francezi, cei care se pun benevol in slujba revolutiei franceze componenta
ideologica devine si mai accentuata. Din acest moment vorbim de un sincronism dintre creatia artistica si
literatura muzica sau filozofie. Pe de alta parte avem o transformare completa a artistului intr-un intelectual. Pe
de alta parte sesizam o ruptura in aprecierea artei. Incepand cu Hegel care nu considera ca ceea ce se realiza in
vremea lor mai are legatura cu arta. Era o prejudecata, artistii nu puteau face abstractie de evolutia societatii de
progresele stiintei, iar toate acestea aratau ca ca multe dintre convingerile si criteriile care se bazeaza maestri de
odinioara erau false. Exp: Lumina, multe generatii de pictori au trait cu iluzia ca lumina este alba. Lumina pe
care pictorul o punea pe panza este falsa. Pictorii devin mult mai atenti la jocurile de lumina. O alta chestiune
tine de o descoperire epocala, aparatul foto. Lovea practic in interesele financiare ale pictorilor Inventia
aparatului foto a aratat ca unele norme stabilite de mult erau false. (Reprezentarea calului in alergare (monet)
mone.

Aparitia impresionismului, vor sa impresioneze cu tot dinadinsul. Critica s-a pozitionat intr-un mod radical dar
si-a pierdut credibilitatea. In scurt timp mai ales datorita publicitatii negative si criticilor aduse de impresionisti
lucraruile lor au devenit cautate si valoare lor a crescut repede.. In acest moment s-a rupt autoritatea pe care
criticii din mediul academic o avea cu arta contemporana. Din acest moment vorbim de o deplina libertate de
exprimarea artistului. Artistul acum isi poate exprima propria viziune despre natura si lume. Aceasta deplina
libertate de exprimare va conduce la inceputurile artei moderne, contemporane si odata cu aceasta invazie a
reprezentarilor nonfigurative.

Desigur arta clasica nu a disparut cu totul insa ea a prosperat mai ales sub influenta ideologica a regimurilor
totalitare, si fascismul si comunismul au respins arta nonfigurativa ca decadenta.

Curs IV Istoria artei – evolutia disciplinei ; directiile interpretative in istoria artei.

Odata cu dezvoltarea conceptului de arta cu discutiile contrarii intre artisti, in mediul academic au aparut si
primele preocupari de natura istorica referitoare la artisti si operele lor.

Prima lucrare de acest gen a fost tiparita la 1550, intitulata Vietile celor mai deseama pictori sculptori si
arhitecti, de Giorgio Vasari, in 1568 a fost tiparita cea de-a a doua editie find aduse unele completari si
autobiografia autorului.. Ea se rezuma exclusiv la pictorii italieni. In editia a doua Vasari insereaza foarte multe
informatii legate de arta antichitatii. Cateva decenii mai tarziu este publicata la 1602 o lucrare asemanantoare
pentru partea de nord a europei Cartea pictorilor scrisa de Karl Von Mander (Munder) care reuneste vietile a
peste 250 de artisti din spatiul german. Vasari considera ca arta din vremea lui a depasito pe cea a
antichitatii.

In sec XVII exista anumite lucrari care privesc compozitia.(se fac topuri) Abia in sec al XVIII lea sub
influenta iluminismului si a noului curent putem vorbi de punerea unei noi discipline si acest fapt se
datoreaza unui german Johann Joachim Winckelmann, acesta a dobandit o experienta importanta a detinut
calitatea de curator al galerii de antichitati a Vaticanului. Aceasta experienta s-a vazut in lucrarea sa
fundamentala “Istoria artei antice” unde face diferenta intre arta greaca, elenista si cea romana, pentru
prima data.

El considera ca apogeul creatiei artistice a fost atins in vremea clasicismului grecesc. El propune revenirea la
acel varf la valorile estetice ale clasicismului grecesc. Lucrarea lui a devenit extrem de populara si a fost tradusa
extrem de repede in franceza, engleza, germana. (Winkelmann parintele istoriei artei)

Definirea istoriei artei – Un rol important au cateva dintre ideile lui Hegel. Una dintre ele spune ca aceasta nu
era proprice vremii sale. Arta a existat in trecut” Ca trebuia cautata in trecut Viziune ce va avea un rol important
in cresterea valorii intrisece a epocii. (fiecare obiect are valoare determinata de cativa factori obiectivi, materiale
cantitatea de munca transport etc)

4
Conceptul de spirit al epocii – un rol foarte important.

Istoria artei se preda prima oara la Berlin curs sustinut de un medievist Franz Kruger. O dezvoltare
deosebita a cestei discipline in spatiul german.

Norme metodologice si categorii stilistice. Normele se tin de necesitatea de a raspunde la 3 intrebari : ce cum
cand. Ce reprezinta? cum a fost executata? Cand? Pornind de la aceste intrebari s-a ajuns la necesitatea
clasificarii in functie de anumite criterii, cronologice, tehnice dar mai ales stilistice. (multi au incercat sa vada o
evolutie in arata( de la Bizant la Barbizon)

Un celebru reprezentata al istoriei artei din Viena Alois Riegl in lucrarea sa “Principii pentru istoria
ornomenticii” el aduce conceptul de vointa de arta.

Riegl spune ca fiecare epoca fiecare perioada are propria sa vointa de arta iar din aceasta vointa deriva asa
numitul stil al epocii. Stilul epocii a fost continuat de Heinrich Wchim (?), acesta vedea istoria artei ca o
sucesiune de stiluri.

Directiile intrepretarii in istoria artei

Directia biografica, incepe cu Vasari in care acentul este pus pe viata artistului pentru a contribui ola intelegerea
operei sale.

Directia iconografica, incearca sa raspunda la intrebarea ce reprezinta opera de arta, ea se axeaza pe continutul
operei si stabilirea acestuia in functie de referinte culturale ale epocii in care a fost creata.

Interpretarea formalista “arta pentru arta” si in primul rand aceasta directie privilegiaza formele estetice. Opera
de arta este importanta prin formele estetice

Interpretarea marxista, care pleaca de la filozofia lui Karl Marx care vorbeste despre un conflict permanentintre
cele doua clase

Oalta directie este legata de interpretarea psihanalitica a lui Froid, punctul central al acestei teorii este acela ca
opera de arta nu reprezinta altceva decat o subliminere a instinctului.

Cursul V Arta greciei antice- legata de evolutia civilizatiei grecsti in spatiul mediteranian.

Evolutia artei grecesti este strans legata de urbanism , retea de orase a carei baza se pune in marea elenizare
greaca.

Cronologic exista trei perioade : Arhaica 700ic-480ic, clasica 480-323ic si elenistica 323-31 en.

In cadrul artei grecesti sunt doua teme principale : arhitectura greaca si sculptura – pictura greaca se rezuma la
ceramica.

Arhitectura greaca. Pentru prima data apar preocupari pentru urbanism ce tin de aspectul polisului nu doar de
functionalitatea sa. Vorbim de o sistematizare urbana, carterele de locuinte despartite de parcuri, foarte bine
amenajate, impodobite cu monumente si fantani. Agora este piata orasului.

Un tip de monument reperezentativ pentru arta greaca este Templul grec. Templul grec isi are originea in
megalonul micenian si apoi minoic care evolueaza in aceasta perioada (inceputul perioadei arhaice) dn
camera regelui (micene) in locuinta zeului. Datorita racirii vremii s-a renuntat la terasa si s-a creat acoperisul
in doua ape.

Coloanele de tip minoic, trunchi de con cu baza mare in sus, au fost inlocuite, grecii punand bazele unui nou
ordin arhitectural ce vor fi respectate cu strictete. Cele doua ordine arhitecturale din perioada arhaica sunt
numite dupa spatiul de origine Pheloponez si Asia Mica, ordinele Doric si Ionic.

5
Ordinul Doric- trei trepte in retragere- stilobat sau fundatia templului pe care se sprijina coloanele, fusul
coloanei asezat direct pe stilobat, avand initial 16 caneluri, mai tarziu ajungandu-se la 20. Capitelul coloanei
dorice alcatuit din tidina? Si obaca de forma paralepipedica… (incomplet)

Ordinul Ionic – stilobatul, un soclu pe care se aseaza coloana. Fusul colanei ceva mai suplu, 24 caneluri
rotunjite. Capitelul coloanei este alcatuit din volute , abaca mult mai subtire, arhitrava alcatuita din trei benzi
de piatra suprapuse

In perioada clasica apare si ordinul al 3 lea, ordinul corintic, folosit mai mult in interior, din perioada elenistica
va fi folosit si in exterior. Templele grecesti sunt mai ales rectangulare. Apare si Thalorul? Un templu circular
care este executat in ordinul Ionic.

In perioada clasica apare o combinatie intre ordine, exemplu Acropola Atenei.

Partenonul => considerat de multi perfectiunea ordinului Doric, stilobatul nu este drept este putin bombat la
mijloc creinduse o iluzie optica.

Entasisul reprezinta bombarea coloanei la limita dintre prima si a doua treime, nu la mijloc, lasand
impresia ca preia intreaga greutate, un efect doar.

Coloanele de la colturi sunt mai groase cu aprox 7 cm pt ca coloanele de pe colturi suporta efectul devorare al
luminii (expunerea la lumina le face sa para mai subtiri)

Coloanele nu sunt perfect perpendiculare pe stilobat ele sunt inclinate spre interior, o iluzie optica. O mare
atentie acordata iluziilor optice, iluzia liniilor drepte, perfecte.

Pentru ordinul ionic Artemisionul din Efes.

Arhitectura perioadei eleniste este spectaculoasa influentata de modul in care sunt controlate si distribuite
resursele financiare.

In perioada elenistica, resursele sunt concentrate catre regi, regatele elenistice, ceea ce duce la inflorirea unor
noi centre traditionale.

Rodosul, Ruinele bibliotecii din Efes- folosirea ordinului corintic la exterior si o modalitate interesanta de
imperechere a coloanelor., Altarul lui Zeus din Pergam.

Sculptura

Caracteristicile generale

Sculptura greaca este considerata etalonul prin excelenta a artei sculpturale din toate timpurile. Tot ceea ce a
fost de invatat in sculptura a fost invatat de la greci, insa exista cateva probleme majore in intrepetarea artei
sculpturaele grecesti.

Avem un numar mic de lucrari originale, interpretarea sculpturii se face mai ales dupa copii romane. Copii
facute in marmura dupa lucrari din bronz, artistul aduce modificari.

Putinele exemplare in marmura care au ajuns la noi au fost mutilate. Aceasta mutilare strarneste compasiunea si
chiar tendinta de a valoriza excesiv o anumita lucrare (Venus din Milo)

Un alt aspect tine de destinatia lucrarii.

Clasificarea statuilor :

6
Statui votive- produse la o scala larga pentru a fi duse zeului sau zeitei ; statui cu carcter funerar comandate
de familii, sculpturi cu caracter arhitectural, monumente cu caracter public, statui cu caracter privat.
Monumentele cu caracter public si privat au caractere de mesaj diferite.

Tehnica difera ca si in cazul picturii (de exemplu statuile pozitionate la inaltime- nu se vor vedea niciodata
detaliile)

Clasificare in functie de materialele de constructie a statuii. O gama variata, de cerere si oferta.

Statuile din lemn, erau cele mai ieftine, statui votive, donatii catre zei. O varianta mixta intre piatra si lemn era
acrolitul- imita din punct de vedere estetic un obiect dar fara acelasi caractersitici. Realizarea extremitatilor din
piatra restul din lemn si apoi asamblate- erau mult mai ieftine.

Statuile de piatra erau mult mai scumpe. Statuile din bronz nu sunt rezervate publicului, marii sculptori
lucrau exclusiv in bronz, tehnica turnarii si asamblarii se lucra pe matrita.

Statui lucrate in aur si fildes dintre care au ramas celebrele statui realizate de Fideos- statuia lui zeus din
olimpia. Statui ceramice.

Cursul VI

SCULPTURA IN PERIOADA ARHAICA

Prima perioada arhaica = arhaicul timpuriu. Datarea se bazaeaza in primul rand pe ceramica sec 9-8,
perioada figurilor geometrice. Reprezentari puternic stilizate care amintesc de originea indo-europeana decat de
spatiul mediteranian.. In sec urmator in spatiul mediteranian colonizat de greci, infloreste arta statuara inspirata
de arta statuara din orientul mijlociu din Egiptul antic insa fara a prelua intreaga incarcatura religioasa pe care
sculptura o avea in zonele deja amintite.

Pentru sculptura arhaica sunt reprezentative aceste statui de kuroi si kore. La barbat reprezentarea in nud,
reprezentarile feminine sunt redate cu prelos (o rochie de lana)

Pentru aceasta perioada raman acelasi trasaturi ca si in cazul sculpturilor egiptene: frontalitatea, simetria si
imobilismul, frontalitatea reprezinta imaginea frontala, simetria reprezinta o perfecta simetrie, imobilismul tine
de rigiditatea corpului (in arta egipteana fiind o caracteristica religioasa) Diferit fata de arta europeana este
surasul arhaic (identificarea unei statui din perioada arhaica). Toate statuile din perioada arhaica zambesc. O
alta distinctie tine de o extractie mai buna din blocul de material- golurile, se acorda o mai mare atentie.
Reprezentarea in nud a barbatului in arta egipteana nu exista. Unii autori au vorbit despre un anumit stoicism.
Insa productia statuara a acestei poerioade nu se rezuma doar la aceste statui.

Caracteristici comune: soldul ramane teapan indiferent de activitate. Reprezentarile difera in functie de
categoria sculpturii. Schimbarea majora in arta sculpturala greaca intervine dupa anul 480 i.c dupa razboaiele
medice si schimbarile politice din cadrul societatii grecesti. Toate acestea au contribuit la cautarea unui nou
model.

Un kuroi (exeemplu de statuie- atribuita lui kripius)

Dispare surasul arhaic= apare severitatea de unde apare denumirea de CLASICISM SEVER, soldul nu mai este
teapan, acum este arcuit, parul este scurt.

In perioada clasicismului sever lucreaza mari sculptori, nu a fost o evolutie spontana, nu au fost vizibila datorita
perioadei lungi de confruntari militare etc..

7
Toate elementele sculpturi acum exprima un ideal al societatii Atene din aceasta perioada. Apare un echilibru
intre frumusetea fizica a corpului uman si deasemenea frumusetea launtrica psihica a personajului,
intelepciunea si inteligenta.

Idealizarea artei observata foarte usor in grupul statuar numit Tirianatoiul (?), idealizarea trasaturilor. Atena si
Marsias.

Miron lucrarea Discabolului- redarea miscarii cat mai reale, problema gasiii unui centru de greutate, echilibru
intre expresia calma de pe fata atletului si efortul fizic pentru a executa mai bine aruncarea.

Phidias, celebru pentru statui supradimensionale. Statuia de la Partenon, STATUIA lui Zeus din Olimpia.

Nike legandu-si sandala- o nuanta erotica in arta clasicismului sever. Drepajul ud?- o tehnica noua folosita in
epoca si ca fi foarte importanta in arta crestina. Policlet= celebru datorita canonului de 7 capete, un rol
important pt perioada tranzitorie sau ponderatia echilibrului. Musculatura scoasa in evidenta (dupa acest
canon) pozitia de contrapost dar este si o pozitie tranzitorie ce exprima ideea de miscare.

Diodumenos – atletul intins.

Perioada clasicismului tarziu

Un disciplol a lui Policlet (desi nu-l cunoscusera niciodata) Isip – introduce canonul de 8 capete si jumatate-
atletii sunt mul mai inalti si mai supli lucrarea lui Apoximenos infatiseaza un luptator care isi curata pielea.

Expresia este calma relaxata, suplitatea corpului (datorita canonului de 8 si jumatate) infatisarea tradeaza
inteligenta. Isip este primul sculptor caruia Alexandru cel Mare i-a permis sa-I faca un bust.

Un alt sculptor Praxiteles, operele sale sunt caracterizate in critica moderna ca fiind dominate de elenism.

Cateva elemente concrete :

Valorizarea frumusetii corpului feminin, provoaca un soc in societatea greaca. De exemplu Afrodita din Cnitos,
fusese comandata pentru locuitorii din insula Cos, acestia au ramas socati de goliciunea ei. In schimb au
cumparato cei din cnitos, devenind o importanta atractie turistica. A urmat un proces in care Praxiteles a fost
acuzat de vulgaritate. A dus la sporirea faimei artistului, procesul a fost castigat..

Reprezentarea inocentei zeitiei. Toate acestea intra sub tiparul lui Venus Pudica, corpul feminin este valorizat
din punct de vedere estetic..

Curba lui Praxiteles (gratia sculpturii sale, nuduri feminine)

Scopas – Menanda dansand (preoteasa), dansul frenetic- influenta misticismului oriental, o fiinta dominata de
irational. acesta a lucrat pentru Artemision si la mausoleul din halicarnas.

Sculptura lui Praxitele s si a lui Scopas deschid drumul spre o noua epoca, sculptura elenistica.

Sculptura elenistica este considerata etapa decadenta a sculpturi grecesti prelungita in epoca romana.. Conditiile
istorice facvorizau o schimbare a bustului. Nu mai este vorba despre idealuri ale societatii este vorba despre
persoane cu bani care vor lucruri bizare, personalizate.

In aceasta perioada observam multe lucrari care continua temele clasicismului tarziu.

Reprezentarea lui Eros copil (preluat de crestini)

Venus de Nilo, tenta erotica devine evidenta, foarte populare sunt reprezentarile cu Dionisos in aceasta perioada

8
Batrana betiva- slujitoarea zeului Dionisos, o alta tema explorarea mortii a suferinteii in arta sculpturala – Galul
murind.

Momentul de apogeu pentru aceasta tema este reprezentat de grupul Graucon (?)

Arta romana

Civilizatia romana reprezinta cea mai complexa cea mai bine organizata si ce mai documentata civilizatie a
antichitatii.Ea s-a extins pana in insulele britanice in nordul africii si din Spania in stepele rusesti reprezentand o
vasta retea de orase. Urbanizarea este elementul esential al civilizatiei romane, legate intre ele printr-o retea
complexa de drumuri fapt care a favorizat circulatia omului si a ideilor la o dimensiune fara precedent pana
atunci.

Spre deosebire de greci a caror monumente sunt ridicate din marmura romanii au fost mult mai pragmatici si
mai inventivi folosind materiale ieftine, caramida, folosind un produs inventat, cimentul folosirea unui elem
arhitectural preluat din orientul mijlociu – arcul butan care a permis ridicarea unor edificii complexe si durabile
la costuri mult mai mici.

Arhitectura romana “

Edificii publice private edificii sau monumente cu caracter comemorativ.

Orasul roman se prezinta intr-o forma mult mai sistematizata decat polisul grec. Are in centrul sau forumul de
forma rectangulara sau patrata iar langa basilica. Prototipul pentru orasele romane este reprezentata de forumul
de la Roma. In forumul roman spre deosebire de agora greaca, activitatile comerciale dispar.. In basilica se
tineau procese si adunari cu caracter politic- adunari populare numite comitioria, orasenesti-curia

Forumul este locul in care se desfasura campania electorala.

Arhitectura templelor= romanii au folosit ordinele clasice grecesti= doric ionic corintic. Inventia lor tine de pret,
construirea lor la un pret mult mai mic.

O invatie in materie de temple este rezentata de Panteon. Creatie originala realizata prin combinarea
planului conic rectangular cu planul circular, talosul. Panteonul era dedicat tuturor zeilor

Cupola elementul de originalitate al arhitecturii romane (grecii nu puteau face cupole), romanii foloseau
ciment. Bolta nu e inchisa este lasat un oculus care asigura lumina. Baile publice- edificiu destinate
imbaierii= frigorium (frig) caldarium (cald) La roma existau in jur de 300 de bai Baile romane au fost
transformate in biserici.

Coloseum, amfiteatrele- un spatiu dedicat divertismentului, luptelor. Coloseumul construit de vespasian,

emblema romei putea primi 50.000 de spectatori.

Arcele butante permit realizarea unor bolti. Coloseumul putea fi umplut cu apa si se puteau regiza lupte navale.
Folosirea arcelor butante are un rol important in construirea apeductelor si a podurilor (apeduct de 46km
lungime)

Edificiile cu caracter comemorativ, ele sunt destul de numeroase, exista traditia de a celebra victoria unor
confruntari. Coloana pentru comemorarea diferitelor victorii

Mausoleul Adamclisi, Arcele triumfale, forumul roman pastreaza trei. Arcul lui constantin cel mare- a fost
construit cu elemente apartinand arcului lui Traian.

Edificii private – casa romana din oras si vila romana de la tara. Sculptura romana – romanii au copiat operele
sculptorilor greci

Posterietatea romana

9
Curs viii

Arta crestina timpurie (sec 1-5) sau arta paleo-crestina.

1. Arta crestina inainte de constantin cel mare

2. Arta dupa constantin cel mare.

1 Arta crestina timpurie pentru perioada preconstantiniana este marcata de doua

tendinte fundamentale contradictorii. Pe de o parte traditia iudaica, cea care interzicea
imaginiile punand accentul pe cuvant. Pe cealalta parte avem influenta societatii romane
in care imaginile jucau un rol foarte important si a caror influenta devenea tot mai mare odata
cu raspandirea crestinismului in intregul bazin mediteranian si iesirea crestinismului din cadrul strict
al comunitatii evreiesti. Perioada este marcata de persecutiile impotriva crestinilor datorate in
special faptului ca refuzau sa cinsteasca numele imparatului.

In anii 30 a fost descoperita in Siria o biserica locuinta care a schimbat complet imaginea asupra
inceputurilor crestinismului. (a fost datata in jurul anului 230) => La Dura Europos se observa folosirea
unor teme iconografice imprumutate din culte pagane dar care poarta amprenta invataturilor crestine. UnA
DINTRE PRINCIPALALE TEME ESTE CEA A BUNULUI PASTOR. O TEMA INSPIRATA DIN
CULTUL LUI Orfeu. O alta tema Cristos mergand pe apa o metafora despre puterea credintei
trimitand la noul testament.

O alta tema este fecioara alaptand pe Cristos, o tema inspirata de Isis alaptand pe Horus. Cultul zeitei
Isis era puternic in aceasta perioada.. O alta tema de inspiratie pagana Cristos ca invatator si filozof.
Tema fiind inspirata de Socrate si discipolii sai, popularizata in epoca.. O alta tema este reprezentata de
Cristos ca imparat ceresc, o imagine inspirata de soli invictus,

Treptat pe masura ce ne apropiem de sec III si IV se poate vorbi de o anumita evolutie, trecerea de la niste
reprezentari inspirate de anumite culture pagane, destul de abstractizate in mesaj, (doar pentru initiati) catre
scene cu un continut narativ inspirit de Noul Testament si de Vechiu Testament. Exemplu cel mai bun este
dat de scenele din catacombele din vila Latina descoperite in anii 50 ca urmare a unor lucrari..
Catacomba continea numeroase reprezentari superioare celorlalte descoperite. Au fost identificate in jur de
40 de scene din VT si 9 din NT si alte reprezentari pagane. : Invierea lui Lazar, Cristos si samariteanul la
fantana (datare 320-380) arata clar schimbarea in statutul crestin, o recunoastere oficiala a cultului in
imperiu.

2 Arta crestina dupa Constantin cel Mare. De numele acestuia se leaga oficializarea cultului crestin nu
intamplator imparatul devine imaginea protectorului credintei crestine.

Edictul din 313 prin care cultul crestin devenea recunoscut in cadrul imperiului. Recunoasterea cultului
crestin avusese loc inca din perioada lui Galerius, edictul lui este reprodus de Constantin. Dar edictul dat
de Constantin si Licinius are o prevedere importanta- Dreptul Bisericii de a avea proprietate. (Constantin
a adunat numai din Roma 6 tone de aur)

Secolul IV a fost unul al experimentelor, al cautarilor si s-au incercat diverse formule pentru a gasi cel mai
adegvat tip de constructii pentru cultul crestin dar in acelasi timp trebuia tinut cont si de specificul,
destinatia lacasului de cult.

Din acest motiv din punct de vedere al destinatiei se formeaza cateva categorii.

Bisericile destinate liturghiei duminicale, era nevoie de un spatiu larg.

10
Cultul crestin se baza pe implicarea membrilor comunitatii de implicarea acesteia. AaCEASTA A FOST
Bazilica Forenz din forumul lui Traian.

Un al doilea tip Martiria bisericile destinate martirilor acestia avand un rol foarte important. Cultul
sfintilor a avut un rol important in raspandirea crestinismului.(exista o competitive a moastelor)

A treia categorie- Baptisteriile o anexa a bisericii. Episcopii si clerul devin parte a puterii imperial ? si ei
primesc atributii din partea puterii laice. Biserica crestina devine biserica romana.

Bazilica de la Trier (Aula Palatina), Germania (aici a stat constantin cel mai mult. Constantin cel mare nu
s-a convertit la crestinism ci la arianism)

Prima biserica construita de Constantin cel Mare este biserica Sfantul Ioan din Lateran- fiind biserica
papei.. O alta biserica sfanta Sabina pastrata deoarece a fost biserica parohiala. A fost construita pe
proprietatea unei femei numita Sabina si care a fost ridicata mai tarziu la rangul de sfanta. Biserica are
planul bazilical cu 24 de coloane corintene reutilizate de la templul lui Juno. Finalizata la 432.

Bisericile destinate martirilor : Biserica sfantului Petru unde se afla mormantul sfantlului Petru.
(deasupra necropolei vaticanului) In anul 1009 sultanul a dispus demolarea complexului 30 de ani mai
tarziu biserica va fi reconstituita si largita de catre cruciati. (Rolul catacombei= nu se permitea ingroparea in
pamant roman a strainilor)

Biserica sf Dimitrie din Tesalonic.

Bisericile de tip mausoleum.

Sunt numite biseriic de plan central daca exista o bolta iar restul constructiei arhitecturale sunt dispuse in
jurul acelei bolte.

Biserica san Stefano din Roma- san Stefano rotondo- Biserica a fost prima în Roma care avea un
plan circular, inspirat de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim

Decorarea bisericilor si folosirea imaginilor in biserici. Sfantul Augustin considera ca imaginile

sunt periculoase, existand riscul ca credinciosii sa se inchine obiectului, icoanei. Eusebiu din
Cezareea – considera ca reprezentarea in imagini este un obicei pagan. Altii au fost de acord.

Intr-o prima etapa a existat un compromis a fost eliminate sculptura care venea in coliziune directa cu
traditia iudaica.

Pe de alta parte bisericile nu erau decorate in totalitate ci ca expresie a acestui compromis se

colora de regula partea cu Absida, cupola iar ulterior arcul triumfal. Acest lucru explica de ce
cupola este decorata cu imagini cu Cristos in timp ce celelalt spatiu are scene bahice.

Teme iconografice : CRISTOS CA UN IMPARAT ROMAN SI CARE OFERA CELOR DOI APOSTOLI
PETRU SI PAVEL LEGILE BISERICII (DE CAUTAT SCENA)

O alta ilustratie il infatiseaza pe Cristos in mijlocul apostolilor, tratat aidoma unui imparat roman.
Pare o renuntare voita la stilul clasic roman in favoarea acestei expresii noi. Aceasta atitudine
solemna va deveni stilul dominant in perioada urmatoare.

Curs ix

Arta Bizantina

11
Arta bizantina reprezinta o sinteza in spiritul sincretismului roman intre traditia artistica greco-
romana si influentele orientale, sinteza realizata sub auspiciile crestinismului.

Din punct de vedere cronologic unii autori au plasat inceputurile artei bizantine in vremea lui constantin
cel mare odata cu ridicarea Constantinopolului. Aceasta abordare in masura pozitivista propune o data fixa
unui curent artistic si nu este realista. Exista aceleasi caracteristici ale artei crestine timpurii

O individualizare cu restul artei crestine timpurii se produce uin sec vi.

Inceputurile artei bizantine la inceput de sec vi - Deorece acum apar elemente care o vor defini
ulterior : preferinta pentru planul central, folosirea pandantivelor pentru realizarea cupolei,
ferestrele multiple.

In planul decoratiunilor : mozaicul. Caracteristici : simetria perfecta a compozitiei, frontalitatea,

atitudinea heratica, dematerealizarea corpurilor, rigiditatea vesmintelor si lipsa perspectivei.

Constantinopolul a fost locul unui vechi oras grecesc Bizantion. Inceputurile artei bizantine se plaseaza
in timpul imparatului iustinian cel care a avut tentativa refacerii imperiului roman, in vechile sale
granite.( S-a dovedit a fi imposibil) dar si un nou fondator al imperiului prin edificarea numeroaselor
biserici pe teritoriul tarii dintre care doua ne retin atentia : Sfanta sofia si sfanta Ecaterina de pe muntele
Sinai.

Sfanta Sofia a fost ridicata pe ruinele fostei biserici cu acelasi hram, sfanta intelepciune, ridicata de
constantin dar a fost distrusa in 523. Iustinian a reconstruit-o. Elementul de noutate fiind inbinarea
planului basilical cu planul central.

Cei doi arhitecti Antemius din Trales si Isidor din Milet au reusit sa creeze un monument de exceptie cu
o lungime de 74m ,54 m latime iar diametrul cupolei era de 31m.

Nava centrala- mult mai larga.

In locul acoperisului in doua ape specific s-a optat pentru o bolta larga sustinuta de doua semicalote
la randul lor boltite.Bolta asezata pe 4 pandantive. Cele doua semicalote au rolul de a prelua greutatea
cupolei.

Reconstructia bisericii dupa cutremur a fost incredintata tot lui Isidor din Milet (nepotul ononim) cel
care a trebuit sa faca fata acestei noi provocari si solutia aleasa de el a fost construirea unui tambur si
reducerea cupolei in primul rand in inaltime (tasarea boltii)

Pentru a prelua fortele laterale de impingere Isidor a construit un sistem de contrafort care sa sustina
greutatea cupolei si sa faca biserica foarte rezistenta la seisme. Momentul in care sf sofia a fost gata era
unul deosebit. La interior biserica a fost decorata cu mozaicuri, mozaicurile originale au fost distruse in
perioada crizei iconoclaste, acestea au fost distruse nu chiar imediat dupa cucerirea otomana.

In 1453 cand Mehmed al ii cucereste Constantinoolul sultanul dispune transformarea sf sofiei in moschee.
Au aparut minorete la exterior. Mozaicurile au fost doar acoperite la interior si au ramas acoperite pana in
1512 cand in vremea unui cutremur o bucata mare din tencuiala care acoperea cupola a cazut si a iesit la
iveala Panocratul. Datorita agitatiei starnite in momentul renovarii o buna parte duin mozaicuri au fost
scoase la lumina, au ramas cele de pe peretii laterali acoperite.

Redarea lor in circuitul public a fost partiala datorita transformarilor statului turc dupa primul razboi
mondial ce va conduce la transformarea sf sofia in muzeul hagia sofia. Cu banii unei fundatii vor fi
resturate interioarele.

2 Decoratii din vremea lui Iustinian. Inceputul artei bizantine.

12
S-au pastrat mozaicuri din vremea sa cele mai reusite aflandu-se in biserica San Vitale din Ravena, o
biserica construita in perioada hexarhatului de la Ravena.

Cristos in mantie de purpura, ca un imparat roman. Purpura atributul imparatilor romani, este considerata
sacra. Cristos asemenea unui imparat asezat pe un glob ii intinde sfantului vitalie o cununa langa aflandu-
se episcopul Eclesius tinand in mana chivotul bisericii.

2 La dreapta lui cristos infatisat iustinian. Cu mantia de purpura inconjurat de clerici, de senatori si militari.
In maini tine un simbol pentu donatia in bani.

3 In stanga altarului e infatisata imparateasa teodora la randul ei imbracata in purpura. Se observa o

departare de traditia clasica a mozaicului roman, vesmintele au devenit rigide. Unii autori au pus acest lucru
pe calitatea executiei lipsa artistilor buni in stilul roman. Dar lucrurile nu stau asa, dovedeste aceasta
afirmatie : Lucrarile din vremea lui iustinian, din prima jumatate a sec vi se arata o anumita tendinta catre
simetria perfecta, frontalitate, o abstractizare a continutului, heraltism, dematerealizarea corpurilor.

4 Scena impartirii painilor si a pestilor scena abstractizata redusa la esential. Cristos inconjurat de 4 apostoli
2 in stanga si 2 in dreapta. Décor simetric. Abstractizarea arata ca deja publicul cunoaste mesajul nu mai
are nevoie de mesajul narativ. Cei care se imfrupta sunt cei care participa la liturghie.

5. Un mozaic din absida biserici sfanta ecaterina de la muntele sinai. Reprezsentarea apostolilor in
maniera clasica a stilului roman. Vesmintele ce redau formele anatomice. Sunt atitudini diverse. In centru
figura lui Cristos, plata reprezentare frontala, vesminte tapene, ochii ii sunt adanciti in orbite. E mai degraba
o umbra decat un corp, fara o urma de materialitate. Artistul a dorit sa obtina acest efect. Schimbarea la
fata. Aceasta maniera de reprezenytare este puternic influentata de disputele teologice ale trecutului legate
de dubla natura a lui cristos si de reactiile monofizitilor (o singura natura a lui cristos). Maniera aceasta de
reprezentare este in perfecta concordanta cu doctrina dublei naturi a lui cristos. Reprezentare umana dar
divinizata. Abaterea voita de la proportiile grija pentru asemenea reprezentari va deveni in perioada
urmatoare din ce in ce mai mare mai ales in contextul disputei iconoclaste.

Aceasta discutie venea intr-un context in care cuvintele sf augustin pareau sa se adevereasca. Faptul ca
imaginile devin un pericol deorece treptat crestinul se va indeparta de Dumnezue si va ajunge sa adore
imaginile. Imparatii iconoclasti au avut in primul rand un calcul politic. Iconoclastii erau din orient iar
provinciile ororientale se confruntau deja cu expansiunea araba.

Leon al III lea a salvat constantinopolul asediat de arabi dar a fost primul care aa impus masuri foarte dure
impotriva icondulilor. In aceasta perioada s-au produs cateva modificari inclusiv a imaginilor din biserica.
Decorurile trebuiau sa fie simple, nonfigurative. Influenta islamica foarte puternica(islamul adoptase cartile
sfinte dar considerau ca nu a fost bine inteles mesajul) Tot acest lucru se termina in 843 cand este
celebrata victoria iconodeilor asupra iconoclastilor. In 843 imparatul pierduse aproape toate proviinciile
orientale. Evenimentul a marcat profund arta bizantina reprezentatiile ulteriore din perioada macedoniana,
sunt marcate de conservatorism si rigiditate. Este creat programul iconografic bizantin care infatiseaza
maniera de decorare a unei biserici ca o istorie sacra cu reguli clare, care ii spune pictorului exact ce trebuie
sa picteze. Libertatea de exprimare a artistului este eliminata in actul creatiei.Artistul devine un birocrat.
Artistii nu mai cauta inovatia, invata mecanic. Acest lucru se mentine pana in a doua jumatate a sec XIII
cand pe fondul consecintelor generate de cruciada a IV si de cucerirea Constantinopolului in 1204 se
creaza o schimbare in arta bizantina. Numita renasterea Paleologa(imparatul mihail al viii paleologul si
urmaiii sai)

Schimbari : O biserica de plan central cu capele mai mici atasate. Se foloseste planul de cruce graca
insoriza?. Iar in materie de decoratiuni se observa o umanizare a picturii bizantine fata de perioada
traditionala. Perioada paleologa aduce o umanizare un inceput de caracter narativ. O abatere de la
frontalitatea stricta.

13
Apar teme iconografice noi – adormirea maicii domnului, isi face in aceasta perioada un rol tot mai
important, pictura. Era prezenta si in perioada anterioara dar nu in edificii monumentale.

In perioada renasterii paleologe nu mai sunt resursele din perioada anterioara. Pictura e mai ieftina.

Ctitorii sunt tentati sa gaseasca solutii mai ieftine- pictura. Pictorii perioadei incep sa caute anumite
efecte pe care le descopera in arta perioadei anterioare. Folosirea unor elemente de décor inspirate de
arhitectura elenistica. Renuntarea la rigiditatea mantiilor si revenirea la formulele traditionale care
sugereaza volumul corpului.

Folosirea acestor elemente arata ca artistii bizantini ar fi putut reda perspectiva dar ca nu ii preocupa.
Pictura bizantina din aceasta perioada va avea o influenta pentru renasterea italiana.

Chiar si dupa disparitia Constantinopolului in bisericile ortodioxe din sec xviii s-a lucrat in maniera creata
in perioada renasterii paleologice.

CURS X

Arta Occidentala medievala in sec v-x, xi-xii, xiii-xiv

Arta occidentala medievala sec v-x

Transformarile economice sociale si politice pentru ultimile deceni ale sec v. Sfarsitul antichitatii si
inceputul evului mediu..

Schimbari ce influenteaza creatia artistica. Disparitia imperiului din punct de vedere administrativ este o
realitate insa aceasta disparitie nu a fost una totala. Imperiul roman a supravetuit prin intermediul
structurilor bisericii. Biserica a preluat structurile administrative ale imperiului. In aceasta perioada rolul
episcopului devine si mai important deorece acesta preia in integralitate atributiile functionarilor romani.
Asta face ca elita societatii romane sa se raporteze catre o cariera ecleziastica. Ceea ce are ca rezultat o
intarire a crestinismului.

Regii barbari au inteles la randul lor importanta crestinismului ceea ce a facilitat fuziunea intre elita
societatii romane si elita razboinica a populatiilor migratoare. In acelasi timp avem o acuta criza economica,
un proces masiv de depopulare a oraselor( Roma de la 800.000 de loc ajungand la 50.000) Decaderea
oraselor atrage decaderea comertului, mestesugului si trecerea catre economia de subzistenta bazata pe
agricultura. Pe fondul caderii oraselor, a disparitiei monedei romane, creatia artistica este puternic
influentata in sens negativ, deorece nu prea avem constructii monumentale din aceasta perioada. Cele care
s-au pastrat sunt Baptisteriile.Sunt informatii despre biserici ridicate de inparati germanici, biserica de la
San Denis.. Abia din perioada lui Carol cel Mare, atunci cand are loc fenomenul de redescoperire a culturii
si civilizatiei latine in stransa legatura cu asumarea titlului de imparat roman a lui Carol cel Mare
(Renasterea caroligiana)

Implicatii deosebite in primul rand pentru biserica. Preotii nu mai stiau latineste si au trebuit sa invete
limba.. Fenomenul a avut si un impact arhitectural. Palatul lui Carol cel Mare de la Achen- complex
rezidential, loc renumit pentru ape termale) Otto de Metz a primit sarcina ridicarii edificiului.

Capela palatina de la Achen- o capela de plan central, octagonal, inspirata de biserica San Vitalie de la
Ravena (iustinian) si de baptisteriul bisericii Sf Ioan din Lateran (biserica papala coonstruita ..). Insa nu este
o copie ci o creatie originala.

Originalitatea : Structura de la intrare, spatiu destinat imparatului si care va deveni un element important al
arhitecturii occidentale.

14
La interior capela se remarca fata de modelul ital. prin claritatea liniilor a spatiilor o noutate diferita fata de
fluiditatea spatiala de la San Vital. Spatiu circular legat, datorita boltilor in cruce.Bolta este sustinuta
printr-o solutie proprie- obtinuta prin intalnirea a opt triunghiuri.

Abatia de la Corvery- se remarca structura cunoscuta ca Westwer- un spatiu destinat imparatului in timpul
liturghiei. De aici necesitatea de a acorda atentie acestei structuri.

Biserica sf Pantorion(?) – Turnurile devin mai subtiri- westwerul este mult mai masiv.

In perioada ottoniana, nevoia de simetrie va duce constructia bisericii cu abside simetrice. Pe est si vest.
(intrarile pe laturile de nord si sud)

Decoratiunile perioadei. Baza de documentatie o reprezinta manuscrisele, cartile. Miniaturile sau

ilustratiile.

Din aceasta perioada se observa o decadere semnificativa a calitatii reprezentatiilor si un amestec

ciudat si interesant intre traditia clasica romana, influenta bizantina, influenetele germanice sau
celtice. Slaba calitate a imaginiilor figurative tradeaza lipsa de talent si de modele..

Evanghelia lui Ioan sec 7. Elementele nonfigurative sunt realizate cu migala, corpurile sunt realizate prost
semn ca nu existau modele. Desenele sunt foarte rudimentare, decoratiunile sunt insa deosebite.

In perioada renasterii caroligiene se observa o evidenta evolutie datorata in primul rand descoperirii si
folosirii unor modele romane traditionale. Acesti copiisti au in fata ochilor imagini de buna calitate pe care
incearca sa le copieze. (de exemplu cei patru evanghelisti in haine romane, in pozitii corecte)

Treptat isi fac loc si influentele bizantine si in aceasta categorie occidentul are un avantaj fata de Bizant in
dezvoltarea artei. In Bizant, disputele iconoclastice iar arta devine standardizata. Occidentul nu cunoaste
disputa iconoclasta in sensul dezbaterii din bizant. Se impune opinia papei Grigore cel Mare- imaginile sunt
bune si utile pentru a le explica nestiutorilor de carte intamplarile biblice= imaginile biblia sarmanilor. Fara
rol de cult.

Datorita acestui fapt in arata ocidentala un rol important il va avea caracterul narativ. Asta va face ca in
paginile unui evangheliar pe langa imaginile sale sa apara si imparatul cu suita sa. Lasa artistului libertatea
de a da sensul povestii. Ceea ce va duce la o evolutie a artei occidentale in sens creativ.

Adoua etapa XI-XII

In europa au loc o serie de schimbari care vor influenta creatia artistica. Crestinarea vichingilor si a
ungurilor va aseza o perioada de relativa stabilitate.. Procesul cunoscut drept faramitarea feudala va face ca
… sa se concentreze in mainile unor seniori locali si care le vor folosi inclusiv la ctitoria de biserici si
infrumusetarea de biserici. Ceea ce face ca apanajul imperial sa fie limitat si permite existenta unor..(lipsa).

Reforma bisericilor: Reforma Grigoriana va duce la unificarea culturala a bisericii. Biserica isi afirma
suprematia in laic. Aparitia unor ordine religioase cum ar fi cistiricieni, clunisienii, subordonati direct
papei.. Creatia artistica din aceasta perioada numita “ arta epocii marilor seniori” din punct de vedere al
succesiuni stilistice, istoricii de arta vorbesc despre stilul romanic. Termenul romanic apare abia in sec al
xviii si a fost folosit pentru prima data I legatura cu limbile romanice derivate din latina. Cu conotatii
artistice, arhitecturale, termenul este folosit pentru prima data la 1819 de un scriitor englez William Gan, el
introducand aceasta categorie in analiza arhitecturii gotice. Goticul insemna prin definitie barbar. La 1812
goticul era privit ca un clasicism.

William Gan foloseste acest termen romanic el il aplica perioada de formare a limbilor romanice. Din
punct de vedere stilistic caracteristicile generale ale acestui stil ar fi folosirea arcelor rotunde,
masivitatea zidurilor, dezvoltarea ansamblurilor arhitecturale pe orizontala si folosirea boltilor din
piatra.

15
Numai ca, privind cu atentie pentru aceasta perioada se observa o mare varietate regionala de aici si
folosirea unor termeni adjugvanti : romanic burgund, romanic normand, toscan, german.Intre ele exista
diferente.

Stilul romanic si monumentele din sud-vestul Frantei- > aceste biserici se aflau pe drumulrile care duceau
spre Santiago de Compostella, principalul loc de pelerinaj al lumii occidentale- mormantul sfantului
Iacob., dupa cruciada I devine mai important ierusalimul)

Aceste biserici construite pe drumul de pelerinaj erau biserici care apartineau ordinului Clunysian si erau
inspirate de la biserica Cluny 3 (biserica romana) (in jurul anului 1000 clima din Europa se raceste incepe
sa fie construite biserici cu bolta de piatra pentru mentinerea caldurii in interior.

Realizarea boltii presupunea o schimbare radicala, apar ziduri groase care preiau greutatea. De jur imprejur
multe obsidiale in care slujesc preotii.

O alta biserica pe drumul de pelerinaj, peretii grosi pentru a asigura soliditate. Nava centrala cu bolta. O
bolta in leagan. Cintru.. Bolta este sustinuta de arce dublouri. Coloanele traditionale inlocuite cu stalpi
masivi. Nava centrala sustinuta de arcuri.

Biserica San Fua – tot clunysiana

Bolta in leagan cu arce dublouri (arce mai tesite), ziduri groase. Rolul bisericilor era de a aduce profit.
Calugarii intrau prin nava laterala si ieseau prin nava cealalta. Biserici gandite pentru pelerini. Este specific
doar biseicilor clunysiene.

Bolta in cruce se realizeaza diferit. Apar arce diagonale. Marele avantaj era cheia de bolta, ultima piatra
elementul de susținere al întregii structuri, fără de care aceasta ar colapsa. Toate pietrele care alcătuiesc
muchiile de îmbinare ale cheii de boltă suportă la rândul lor o parte a greutății structurii.

Bolta in leagan, dezvoltare pe verticala. Caracteristicile principale ale artei : figuri plane, scene
aglomerate greu de identificat, uneori sunt amestecate elemente religioase cu elemente mitologice din
antichitatea romana.

In pictura – nu se constata diferente fata de perioada anterioara, pronuntat caracter narativ insa claritatea
executiei lasa de dorit.

Lucrurile se vor schimba mai ales cu avantul econimic din sec al XIII.

CURS XI

Arhitectura si sculptura. : Din punct de vedere economic sec xiii de mare inflorire pentru europa
occidentala. O perioada de dezvoltare economica fara precedent, favorizata de schimburile
comerciale la mare distanta de dezvoltarea agriculturii intensive (pana in sec xiv- marea ciuma)

Pe fondul perioadei de inflorire, au fost construite numeroase edificii si perioada a fost numita
„vremea catedralelor” catedrala- resedinta episcopului. Catedrala occidentala devenea emblema
orasului. Configuratia urbana, impunea cautarea de solutii noi.

Extensia bisericii pe latura altarului. Nici un episcop nu a ingaduit extinderea catre vest (piata din
fata catedralei era o sursa de venit) Au cautat solutii inclusiv pe dezvoltarea pe verticala. Solutia a
venit de la abatia San Denis Aici s-a dezvoltat un stil arhitectural nou care s-a raspandit in toata europa,
definit astazi ca stilul GOTIC. La vremea respectiva stilul arhitectural nu a avut acelasi impact ca
Renasterea. Abatele care a lucrat la restaurarea abatiei San denis a lasat dua lucrari din care reiese ca
motivatia sa era una teologica si nu arhitecturala. Abatia san denis a fost necropola regilor frantei. Era
inchinata si avea moastele sfantului Dionisie. Noua biserica trebuia sa reflecte si ideile lui dionisie. I-a cerut
regelui sa se implice in restaurare si a inceput lucrarile cu fatada de vest. Abatele a dorit ca toate inovatiile

16
estetice din epoca sa se regaseasca in biserica lui. Portarulire imita arce de triumf de la Roma. Deasupra a
adaugat o rozeta de mari dimensiuni pentru a patrunde cat mai multa lumina pe latura vestica.. Pe latura de
est s-a patrat configuratia cu absidele radiante in jurul altarului. Arcele butante la exterior care preiau fortele
de impingere si sustin edificiul (inventia goticului)Mutarea structurii de rezistenta in exterior. In interior
stalpii sunt mai subtiri, spatii mai largi destinate ferestrelor..

Arcele butante de la exterior sustin edificiu. Bolta in cruce era folosita in Burgundia. Folosirea
boltilor in cruce pe ogiva reducea greutatea boltilor. Stalpii sunt mai subtiri.. O cladire larga, spatioasa si
plina de lumina. Intr-o epoca in care scolastica afirma Dumnezeu este lumina= deviza arhitecturii gotice =
lumina.

Filtrarea luminii prin intermediul vitraliilor(tehnica folosita din antichitate dar niciodata pe
suprafete atat de mare. Sticla colorata in rosu si albastru= creaza senzatia de lumina eterica. Scopul
principal era acela de al face pe credincios sa creada ca i se deschid portile spre ierusalimul ceresc.

Noua metoda de renovare a bisericii sa raspandit si asta a declansat competitia intre orase. (notre
dam de paris- pentru ridicarea ei au contribuit si prostitoatele)

La unele catedrale lucrurile s-au intins pe parcursul a unui secol sau chiar mai mult. Unele au fost
continuate in sec xvi iar altele in sec xix.

Apogeul goticului se atinge in a doua jumatate a sec xiii la biserica San Chapelle din Paris( cununa de
de spini a mantuitorului) Peretii au disparut aproape cu totul fiind inlocuiti cu ferestre . In sec xiv-
xiv-xv-xvi goticul se indreapta catre o ornamentatie excesiva. Fatada de vest a bisericilor gotice devine o
adevarata expozitie de sculptura in relief. Arhitectura gotica are un impact foarte puternic in dezvoltarea
artei sculpturale. Devine o meserie cautata. Mesterii cauta sa fie cat mai competitivi cautand modele din
sculptura antichitatii. Sculptorii fac personajele sa interactioneze, dispare rigiditatea reprezantarilor.
Reprezentativ pentru perioada este contrapostul gotic- soldul putin in fata pentru a sublinia
naturaletea. Vesmintele lasa sa se vada anatomia corpului- influenta romana. Sculptorii acord o atentie tot
mai mare.

Statuia ce il infatiseaza pe Adam in 1260 – reprezentativa, aceasta a fost mai intai pe fatada sudica a
catedralei notre dam de paris. Inspirata de Venus pudica. Imbinarea axei verticale, o maturitate atinsa de
arta sculpturala in sec xiii.

Pictura perioadei sec XIII-XIV

Incadrata in stilul gotic international. Pictorii au trebuit sa se perfectioneze. Noul stil arhitectural nu lasa loc
picturii. Le ramanea panoul de altar din spatele altarului. Multe din acestea sunt sculptate si colorate. Le
raman bisericile de mici dimensiuni si ilustrarea manuscriselor. In italia,italienii au fost reticienti in
adoptarea noului stil arhitectural ramand fideli bazilicii si arhitecturii constantiniene si mozaicului.
Incepand cu sec al xiii o schimbare venea odata cu noile ordine cersetoare, franciscanii. O critica asupra
stilului gotic (a fastului). Acest nou model de pietate va influenta pictura. Incep sa fie confectionate altare
portabile, din lemn. Gioto di Bondoni - un rol important in pictura a schimbato scotind-o din
formalismul dat de greci (pictorul invata modelul reproducandul) Gioto se abate de la aceasta traditie si
aduce unele inovatii revolutionare. A fost invitat sa picteze biserica sfantului francisc din assisi. A fost silit
sa inventeze diferite scene din viata sfantului de exemplu predicatul la pasari.

Biserica Scrovegni PICTATA DE Gioto. Gioto preia elemente din renasterea paleologa in redarea
volumului figurilor, folosind umbre pentru a creia iluzia profunzimii. Folosirea elementelor de décor
elenistic din pictura paleologa pentru a crea perspectiva. El simplifica scenele reducandu-le la esenta lor
dramatica. Giotto sugereaza realitatea, picteaza si statuii. Virtuti si vicii din randul de jos al bisericii
Scrovegni.Pictorul este capabil sa creeze iluzia tridimensionalului (frontalitata- baza picturii bizantine)
Dramatismul lui Giotto a avut succes in defavoarea scolii Sieneze care a intrat in uitare (Doccio)

17
Lumea in sec XIV este interesata de reprezentari reale, naturalistica, pictura se dezvolta simtitor in aceasta
directie. Artistii redeaza scena naturala dar nu natura, Renasterea aduce aceasta schimbare.

CURS XII – ARTA RENASTERII 1- TERMENUL RENASTERE, 2- RENASTEREA IN

JUMATATEA SEC AL XV-LEA

1. TERMENUL DE RENASTERE ESTE UNUL DEOSEBIT DE COMPLEX PRIN NATURA

SEMNIFICATIILOR ATRIBUITE DIN PERSPECTIVA ISTORICA. Termenul provine din cuvantul
italian rinascita, si apare pentru prima data la Giorgio Vasari, el era folosit neavand pretentia de a
descrie o epoca noua ci pur si simplu ideea lui Vasari era aceea de a redescoperi arta antichitatii,
adevarata arta romana, intrata in uitare dupa perioada lui Constantin cel Mare, creatia artistica
acelei perioade era numita gotica sau barbara.. Folosirea acestui termen se leaga de o alta miscare de
epoca cunoscuta sub numele de umanism, care trmite tot la lumea romana. In cazul de fata era vorba de
redescoperirea scriitorilor si filozofilor antici, greci sau romani, trecuti in uitare, datorita faptului ca
erau pagani. Fenomenul incepe in sec al XIII de aceea este preferata o renastere sucesiva. Pentru
scriitorii epocii perioada de dupa Constantin cel Mare este tenebroasa, o fata intunecata a istoriei. Un
alt element cu care renasterea este asociata este reforma religioasa. Liderii reformati nu erau iubitori de
arta sau filozofie. Renasterea este mai legata de evul mediu decat de revolutia franceza.. Din punct de
vedere artistic, istoricii privesc astazi mult mai critic aceasta lume si il vad ca pe un fenomen evolutiv.
O evolutie determinata atat de progresele lumii medievale (incepand cu sec xiii) cat si de descoperirea
traditiiei greco-romane. Din acest motiv renasterea apare simultan atat in nordul si sudul europei in
tarile de jos si Italia.

Cauza renasterii italiene : Carlos Ginzburg are cea mai buna teorie. Intreaga durata a evului mediu.
Italia este o periferie a imperiului bizantin cat si o periferie a spatiului german a lumii occidentale. In
zonele de periferie intalnim imbinarea opusurilor. O reactie a Italiei fata de ambele curente bizantin
si gotic. Aceasta reactie devine evidenta la inceputul sec XV in Florenta. La sf sec XV la Florenta un
grup de artisti avandu-l ca lider pe Filipo Bruneleschi hotarase sa se rupa de traditia medievala si sa puna
bazele unei estetici noi, bazata pe traditia artistica a antichitatii. Inovatia lor nu a fost una de natura
structurala ci in primul rand era vorba de adoptarea unor elemente estetice decorative, coloanele, cornisele,
o descoperire a ordinelor antichitatii care vor domina pana la sf sec al XIX.

Bruneleschi are un rol foarte important in aparitia acestui fenomen, din pacate s-au pastrat putine lucrari
care sa redea talentul sau.. Opera sa principala ramane Domul catedralei din Florenta. (Santa Maria
del Fiore) Catedrala din Florenta era destul de mare, datorata prosperitatii Florentei la sf sec XIV si de
comertul din acea perioada. Ei decid totusi acum sa largeasca catedrala (fatada este tratata in stil gotic)
decid construirea unui dom, o constructie mare cu o bolta ceea ce arhitectii francezi refuzase-ra, motivand
ca nu va rezista la o asemenea sarcina. S-au cautat numeroase solutii. Singurul care a spus ca poate face
turnul a fost Bruneleschi. Solutia a fost de a construi o cupola exterioara si o alta interioara care sa o
sustina. Doua cupole care se sustin reciproc. Este o inovatie majora care va avea inplicatii enorme pentru
arhitectura sec urmatoare. Domul devenea o provocare, o inovatie importanta. Inovatiile se datoreaza
studilului indelungat pe care Bruneleschi le-a facut la Roma asupra constructiilor romane. Celelalte inovatii
sunt de natura estetica.Capela Strozzi se vede clar in realizarea cupolei studiul panteonului. Se vad
noile inovatii estetice : folosirea unor pilastri corintici, ai unei frize, in locul peretilor colorati
decorarea se rezoma la doar cateva medalioane. Aceasta va fi imediat receptata si folosita de arhitecti. A
doua mare inovatie a lui Bruneleschi a fost in materie de pictura= a oferit solutia matematica la problema
perspectivei.

Pictorii incercau sa redea iluzia profunzimii si nu stiau cum. Bruneleschi a venit cu solutii :
micsorarea diferentiata a unor obiecte trebuia facuta pe baza unui calcul matematic care sa respecte
raportul proportiilor. Pentru prima data apare iluzia de spargere a peretelui de extindere a spatiului real
prin intermediul spatiului pictural, virtual. Massacio – Santa Trinita- pictorul a imaginat o capela si modul
in care a asezat personajele dau impresia profunzimii. Liniile de fuga create in raport cu privitorul creaza
aceeasi impresie. Perspectiva incepe sa ii ocupe din ce in ce mai mult pe artisti. Inceea ce priveste sculptura

18
se observa un progres o tendinta catre idealurile estetie ale antichitatii. Pictorii si sculptorii devin apropiati
de sculpturile antice. Artistii italieni nu lucreaza dupa model ei picteaza si sculpteaza statuii, corpuri perfect
stilizate.

Donatello – Habacuc : aminteste de perspectiva romana, ridurile tradeaza o maturitate, defectele fizice
erau mijlocul de exprimare al virtutiilor personajului.

Donatello- David – Reprezentare in nud, era specifica era specifica eroilor antichitatii greco-romane, arata
influenta traditiei greco romane si schimbarea unui erou din VT conform mitologiei greco-romane.
Naturaletea personajului, depasind un anumit imobilism specific perioadei anterioare.

Monumentul ecvestru realizat de Donattello –Gatamelata tradeaza influenta unui model al antichitatii,
statuia lui Marcus Aurelius de la Roma. Influenta noii miscari artistice se observa destul de repede insa unii
arhitecti sau sculptori incearca un compromis.

Palazo Rucellai – construit de Leon Battista, structura de rezistenta este cea gotica, medievala, elementul
de noutate il constituie adaptarea decoratiunilor de fatada care exprima cele trei ordine ale antichitatii
clasice- doric, ionic si corintic, cate unul pentru fiecare nivel.

O tendinta similara se observa si in pictura cel mai bine exprimata de pictorul Fra Angelico –Buna vestire
1450. Acesta stia sa redea perspectiva dar nu era preocupat de acest lucru, preocuparea lui tinea de maniera
in care sunt reprezentate personajele, fiind calugar. Nu dorea sa se rupa de traditia medievala.

Paulo Ucello – Batalia de la San Romano. Acesta a fost preocupat de chestiunea perspectivei. Este un
pictor dedicat studierii perspectivei. Tabloul acesta este o capodopera. Drumul se termina departe, soldatii
sunt de mici dimensiuni cresterea corpurilor. Redarea unei imagini sub iluzia realitatii era ceva fara
precedent. Modul in care sunt cazute lanciile sugereaza profunzimea. Orice noua descoperire rezolva o
problema cu care se confruntau generatiile anterioare insa deschid altele. Principala problema cu care se vor
confrunta pictorii din a doua jum a sec XV lipsa de legatura dintre primplan si fundal.

In tarile de jos, pictura este la vremea respectiva mai dezvoltata decat in italia.

Jan von Eyck 1432 (citit ian von iaic) foloseste uleiul de in ca solvent pentru culoare ceea ce ii permite
sa obtina culori transparente si efecte de lumina greu de egalat. Nu creaza perspective matematice, fara
liniile de fuga, el reda empiric o anumita imagine, studiind foarte bine natura. Acesta picteaza oameni
adevarati din vremea lui si nu statui. Diferenta majora dintre renasterea Italiana si cea a tarilor de jos =>
Italienii redescopera arta naturalitatii, ceilalti descopera importanta studiului naturii.

Jan von Eyck- atentia pentru fiecare detaliu pentru a reda intregul univers domestic. Pictorii din nord redau
din demiprofil in trei sferturi.

Giovanni Arnolfini si sotia sa (pictura de Jan von Eyck- 1434) o oglinda convexa reda scena din
cealalta parte, un tablou de logodna si la care pictorul a fost martor, tocmai pentru a sublinia importanta
evenimentului. Pictorii din tarile de jos sunt atrasi de oglinda, aratand ca ei studiau refexia din oglinda.

Petrus Christus - tablou cu tema sfantului Eligius. Un mester targuieste cu doi soti un inel de logodna. O
oglinda concava ce reda imaginea din strada. In ambele cazuri un tablou in tablou.

Si sculptura din nord fara a avea legatura cu traditia romana face mari progrese. Claus Sluter – fantana lui
Moise (Burgundia) doi profeti, Isaia si Daniel par a vorbi intre ei. Un tip nou de atitudine. Sculptorii
incercau sa redea atitudinea sa le redea in chip firesc fara a avea legatura cu antichitatea.

Adoua jumatate a sec XV lea. Problema lipsei de legatura dintre prim plan si fundal. (Martirul
sfantului sebastian- pictura 1475 – Marco Zoppo)

19
Solutia a fost gasita de Boticelli- stia cum lucra pictorii din nord el a adaptat perspectiva matematica a
italienilor imbinand-o cu cea empirica. Boticelli elimina discrepanta dintre fundal si prin plan, ea nu mai
este stridenta. Solutia cea mai buna va fi data de Leonardo Davinci prin tehnica “spumato” imbinarea
perspectivei geometrice cu cea aeriana. O alta maniera este cea a lui Andreea Monteni (citit asa) celebru
pentru racursiunile sale – Pictura Cristos mort- corpul la dimensiuni reale redat pe o suprafata redusa prin
metoda racursie. Maniera aleasa de pictor este emotionanta- Cristos mort este un adevarat mort., EFECTUL
FIIND ABSOLUT VERIDIC.

Andreea Monteni foloseste racursiunile pentru a arata iluzia profunzimii. Rugaciunea din Ghetemani.
Primplan cu apostolii care dorm- maniera in racursie creaza iluzia profunzimii si legatura cu peisajul din
fundal.

Piero della Francesca anticipeaza perspectiva aeriana a lui Davinci numai ca acesta foloseste lumina. In
pictura Visul lui Constantin. Racursiul in pictura ingerului. (picteaza un inger intr-un spatiu extrem de
mic)

Problema va fi rezovata definitiv de urmatoarea generatie de pictori. Cina cea de taina a lui
Leonardo Davinci. Pictura lui este o perspectiva geometrica perfecta. Spatiul real este continuat in spatiul
virtual. Cubul perfect. Leonardo foloseste perspectiva aeriana prin tehnica spumato (exemplu mai evident
Monalisa) el reda in pictura densitatea aerului, felul in care aerul suptiaza sau evidentiaza formele.
Continutul nu mai este la fel de clar si bine realizat, subliniaza volumul corpului.. Noua generatie de la sf
sec XV , Renasterea in italia atinge deplina maturitate odata cu artisti precum Rafaello , Michelangelo,
Coregio, se remarca prin redarea frumusetii (Rafaello) a corpului uman in splendoarea lui (Michelangelo) si
o paleta cromatica deosebit de veridica specifica lui Pitian si scolii Venetiene.

In sec al xvi lea unii autori vorbesc de o renastere tarzie altii de manierism pentru altii un baroc timpuriu.
(Nevoia de a baga totul intr-un singur sertar creaza dificultati mari.)

20