Sunteți pe pagina 1din 5

Avizat director,

Prof. Capraru Daniela Cătălina

Nr………… din……………
Responsabil catedră,
Prof. Corhăneanu Cătălina

PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

LECTURA ÎN IMAGINI

INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: COLEGIUL TEHNIC “PETRU PONI”, ROMAN


Aria curriculară: Curriculum la decizia școlii pentru clasele a XI-a – a XII-a
CLASA: a XI-a A
DURATA: 1 an
NUMAR ORE/ SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră

PROFESOR:

DIMA TEODORA MARIA

1
NOTE DE PREZENTARE

,, A citi înseamnă a construi imagini din cuvinte, culoare, sunet... ”

Cursul opţional LECTURA ÎN IMAGINI este destinat elevilor din clasa a XI-a de la filiera teoretică şi este gândit ca un opţional pe
un an, incluzând un număr de 36 de ore.
Prin elementele de fundamentare şi prin modalităţile de dezvoltare a competenţelor de lectură şi de formare a abilităţilor de interpretare
a semnelor iconice si lingvistice, cursul ,,Lectura în imagini’’ aparţine educaţiei bazate pe interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate şi
permite dezvoltarea competenţelor cheie.
Şcoala de azi, în care învăţământul se cere a fi centrat pe elev, accentuează discontinuităţile în cadrul literaturii; accentul se pune,
ca în programele europene, pe formarea subiectului cititor şi scriptor, pe interogarea operei şi pe dobândirea bucuriei lecturii şi a
scrierii. Întâlnirea cu opera literară sau picturală se poate face din perspectivele teoriei comunicării şi cea a lecturii. În manualele scolare
coexistă valorile culturii române cu cele universale, textul literar şi creaţia plastică, structura narativă şi cea descriptivă, informativă şi
injonctivă, limbajul poetic şi limbajul standard, concepte provenite din ştiinţele limbii, ale literaturii, istorie, istoria artelor.
Imaginea artistică este ,, un produs al imaginaţiei creatoare, având o valoare estetică: forma concretă a unei idei artistice;
parte constitutivă a orcărei opere de artă; termen sinonim uneori cu opera de artă în totalitatea ei sau cu un portret, o descriere
etc.(reproducere, fie concretă, fie mentală, a ceea ce a fost perceput prin simţuri, îndeosebi prin văz).
Acest demers didactic este o provocare născută din nevoia de a construi un loc comun al artelor, unde se nasc cuvinte din construirea şi
deconstruirea de imagini artistice, din glisarea mesajului în arte ce exprimă ,,frumosul artistic’’ precum: literatura, pictura,
cinematografia şi muzica. Cursul presupune o incursiune culturală în domeniul artelor, o schimbare a viziunii elevului liceean asupra
lecturii (a falsei concurenţe între carte, pe de o parte şi calculator, internet, pe de altă parte), o modalitate de a stimula imaginaţia şi
creativitatea tânărului cititor prin lectura imaginii artistice (literare, picturale), o călătorie inter- şi transdisciplinară a limbajului
artistic, un joc al descifrării şi construirii de mesaje în texte diferite (opera literară, tablou..).Cunoaşterea conceptelor operaţionale nu
este suficientă pentru o bună aprofundare a fenomenului literar, la fel cum cunoaşterea unei limbi nu poate garanta utilizarea unui limbaj
expresiv în construirea de mesaje artistice.
Fără a minimaliza şi chiar fără a exclude dintre sursele de lectură calculatorul, am propus o mai bună apropiere a elevului de
lectură, o extindere a noţiunii de text în sfera altor arte deţinătoare de imagini artistice (pictura, muzica, cinematografia), creând o
atmosferă de emulaţie şi competiţie.

Scopul acestui curs este acela de a-l transforma pe elev într-un adevărat consumator de lectură şi de artă, de a-i forma gustul
pentru lectură precum şi elaborarea unor criterii axiologice proprii prin care să distingă singur ce şi când să citească, constituirea unui
inventar de instrumente de analiză a operei literare şi picturale care să-l ajute să comunice mai bine cu el însuşi şi cu cei din jurul lui,
dezvoltarea valenţelor morale şi artistice, educarea sentimentelor.. Conştient de valoarea şi importanţa limbajului născut din cuvinte
scrise, rostite, culoare, sunete muzicale, imagini cineastice, tânărul cititor va descoperi rolul pe care-l ocupă cartea în relaţionarea cu
lumea din jur, cu celelalte arte, cu restul universului, desăvârşindu-şi astfel personalitatea.

2
COMPETENŢE GENERALE

 Receptarea textului literar şi nonliterar din perspectiva artelor


 Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi


 Asumarea unui set de valori personale
 Dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective
 Valorizarea creativităţii în vederea dezvoltării personale
 Accceptarea dialogului si a comunicării interculturale si interdisciplinare
 Cultivarea interesului pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii ca expresie a dezvoltării durabile

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Receptarea textului literar şi nonliterar din perspectiva artelor


Competenţe specifice Conţinuturi asociate
1.1 Compararea unor texte diferite (literatură, Texte literare şi nonliterare (opera literară, tabloul, imaginea
pictură, cinematografie) care abordează teme cinematografică)
similare Opera artistică văzută ca intertext şi arhitext cultural
Comunicarea în arte
1.2 Interpretarea şi argumentarea textelor pornind de (semnul lingvistic şi semnul iconic)
la experienţa de lectură şi de viaţă Nivelurile de lectură în receptarea mesajului artistic
Imaginea artistică ca mijloc de comunicare a lumii lizibile şi a lumii vizibile

Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale


Competenţe specifice Conţinuturi asociate
Lectura creativă, critică
2.1 Demonstrarea interesului faţă de lectură ca mijloc
de dezvoltare personală Viziunea asupra sinelui si a lumii

2.2 Realizarea transferului obţinut prin actul lecturii Schimbarea şi dezvoltarea


în vederea dezvoltării culturale şi profesionale

3
Planificare calendaristică
Competențe Nr. Săptămâna Obs.
Unitatea de învăţare Conţinuturi asociate specifice ore
Prezentarea disciplinei opţionale 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 1 I
Evaluare iniţială 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 1 II
Povestea SF ,,Broasca” de Vladimir Colin 2 III-IV
Trăsăturile prozei SF. Interferenţele elementelor 1.1, 1.2, 2.1, 2.2
1. STRUCTURI ştiinţifice în textul literar
NARATIVE Receptarea mesajului in textul literar.Niveluri de
lectura
Vladimir Kush, Nuca din paradis 2 V-VI
2. Tabloul Receptarea imaginii artistice 1.1, 1.2, 2.1, 2.2
Valorizarea textului
Evaluare 1
1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 VII-VIII
3. STRUCTURI Dreptul la timp de Nichita Stănescu
LIRICE Viziunea despre artă şi creaţie
Perfecţiune şi imperfecţiune în artă
Împlinirea prin creaţie
Condiţia artistului
Salvador Dali, Persistenţa memoriei 2 IX-X
4. TEXTUL Particularităţi ale textului nonliterar 1.1, 1.2, 2.1, 2.2
NONLITERAR Textul între conotativ şi denotativ
Goustave Courbet, Atelierul pictorului, 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XI-XII
5. INTERTEXT Coduri de comunicare şi registre lingvistice
Interferenţe între textul literar şi textul pictural
Ion de Liviu Rebreanu Scene de viaţă 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XIII-XV XIV
6. STRUCTURI Valenţe morale, sociale şi spirituale. Școala
NARATIVE Personajul – exponent al unui stil de viaţă altfel
Gândirea ca exponent al conştiinţei umane
7. CURENTE Realismul si Suprarealismul 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XVI -XVII
ARTISTICE Teme şi motive în literatură şi pictură
Scene de viaţă

4
Recapitulare si evaluare 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 1 XVIII-XIX
1
Povestea lui Fofo şi a lui Lobo, feciorii 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XX-XXI
8. STRUCTURI zmeului zmeelor de Mircea Cărtărescu
NARATIVE Lectura critică şi decuparea textului în
romanul postmodern-strategii de lectură
Paul Tudor Balş, Ultimul zbor al libertăţii 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXIII- XXII
9. Tabloul Imaginea artistica-reprezentare şi XXIV ȘcoalaVe
transfigurare. Semnificaţii şi simbol rde
Receptarea mesajului artistic- 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXV-XXVI
10.CINEMATOG pluriperspectivism
RAFIA şi sincretism
ALBUMUL DE ARTĂ 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXVII-
11. TEXTUL Relaţia autor-operă-cititor-viaţă XXVIII
NONLITERAR
Lilly Popa, Ieşirea din labirint 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXIX-
12. TABLOUL Reprezentarea labirintului XXX
Imagini suprarealiste. Lectura creativă
Ghicitor în pietre de Mircea Eliade 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXXI-
13. STRUCTURI Particularităţile literaturii fantastice XXXII
NARATIVE Motive fantastice în textul literar
Mituri moderne
De la mit la naraţiunea mitică
Întruparea mitului în realitate
14. CURENT POSTMODERNISMUL 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 2 XXXIII-
LITERAR- Viziunea despre artă şi creaţie XXXIV
ARTISTIC Arta ca lume
Recapitulare si evaluare finală 1.1, 1.2, 2.1, 2.2 1 XXXV-
1 XXXVI

Întocmit,
Prof. Dima Teodora Maria

S-ar putea să vă placă și