Şcoala Gimnazială Scutelnici

Anul şcolar 2021-2022

Opțional integrat – Călătorie în literatură
Clasa a VI-a 1h/ săptămână
Profesor: Buturugă Ioana Director,
Prof., Raban Maria

PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂ

Semestrul I

Conţinuturi detaliate Nr. ore alocate Săptămâna

3 I-III

Literatura şi celelalte arte

Literatura şi pictura 4 IV-VII

4 VIII-XI

Literatura şi muzica

2 XII-XIII

Recapitulare

Evaluare 1 XIV
Semestrul II

Conţinuturi detaliate Nr. ore alocate Săptămâna

6 I-VI

Literatura şi teatrul

4 VII-X

Literatura şi cinematografia

7 XI-XVII

Atelier de scriere creativă

Recapitulare finală 2 XVIII-XIX

Evaluare 1 XX

ARGUMENT
"O educaţie care vrea să respecte totalitatea personalităţii şi integritatea progreselor realizate va trebui să folosească fiecare epocă a
copilăriei pentru a asigura dispoziţiilor şi aptitudinilor deplina lor împlinire, astfel încât nici una să nu fie atrofiată şi nici pierdută, dar şi
succesiunea vârstelor să corespundă unei integrări treptate a activităţilor celor mai primitive în cadrul celor mai evoluate"- scria psihologul
Henry Wallon.
Numită, pe bună dreptate, „artă a cuvântului”, poezia pătrunde de timpuriu în universul copilului, alături de joc, poveste şi cântec,
conferind copilăriei un farmec aparte Ea este un alt mod de a povesti – mai scurt şi uneori mai simplu, însă suficient pentru a-l introduce pe
copil în lumea plină de vrajă şi mister a anotimpurilor, a florilor şi a gâzelor, a animalelor şi a păsărilor, a jocurilor şi a jucăriilor, dar şi în
diversitatea aspectelor vieţii sociale, având, în mod indiscutabil, valenţe educative intelectuale, morale şi estetice.
Conţinutul accesibil, acţiunea simplă şi versurile ritmate care se înlănţuie într-o armonie deplină, chemându-se unele pe altele, îl
captivează pe copil şi îl determină să asculte poezia cu plăcere şi interes, să o memoreze fără dificultate şi să o recite cu însufleţire şi
încântare, conform propriilor capacităţi, cu ocazia diferitelor evenimente din viaţa sa.
Literatura este o lume plină de culoare, muzicalitate şi expresivitate. Prin intermediul ei, copilul îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere, îşi
îmbogăţeşte, activizează şi nuanţează vocabularul, învaţă să se exprime corect, coerent, şi elegant, descoperind astfel frumuseţea limbii
materne.
Am conceput acest opţional ca pe o călătorie prin anotimpurile copilăriei, călătorie pe parcursul căreia elevii vor face cunoştinţă cu
câţiva dintre cei mai cunoscuţi poeţi si scriitori români şi cu nemuritoarele lor poezii si lecturi destinate celor mici.
Nu trebuie să pierdem din vedere în realizarea activităţii noastre la catedră, scopul general urmărit de învăţământul actual, acela de a
cultiva un profil intelectual, moral, complet al omului, capabil de o integrare rapidă în viaţa socială. Promovând gândirea creativă, folosirea
diverselor modalităţi de comunicare în situaţii reale, ajutăm copilul în a-şi forma o cultură comunicaţională şi literară care să îl ajute să
înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, formându-şi şi
consolidându-şi o scară justă de valori. Comunicarea este esentială pentru om şi de aceea am propus ca temă de studiu pentru acest opţional
Calatorie in Tara Imaginatiei. Am avut în vedere la elaborarea acestei programe atât însuşirea unor noţiuni teoretice de bază, cât şi sau mai
ales, aspecte practice, atractive. Am încercat să îi fac să înţeleagă opera literară ca pe o comunicare a unor gânduri, trăiri, sentimente, ca pe o
posibilitate de a cunoaşte, de a simţi, de a valoriza.

În contextul în care studiul Limbii şi literaturii române în sistemul de învăţământ contemporan este, cel puţin din perspectiva
elevilor, unul pur formal şi încorsetat de norme rigide, de conţinuturi teroretice dificile şi inutile, iar evaluarea- negoţ cu teste, teme pentru
 acasă, cunoştinţe şi punctaje- generatoare de anxietate şi stres, opţionalul propus urmăreşte o schimbare a viziunii elevilor asupra literaturii,
orientând-o spre întâlnirea fructuoasă cu celelalte arte: muzica, pictura, arta cinematografică şi teatrul. Scopul educaţiei literar-artistice este
să înveţe elevii să se orienteze în peisajul cultural din toate timpurile şi de pretudindeni, dar mai ales în cel contemporan, în care nu se
regăseşte întotdeauna triada antică Bine-Adevăr-Frumos. Misiunea societăţii şi, implicit, a şcolii este, aşadar, aceea de a forma oameni
autonomi, cu simţ estetic, cu înalte valori morale şi civice, cu inteligenţă selectivă, gândire critică şi creativitate dinamică, mereu antrenată
să genereze valori noi.

Citind textul literar poetic prin ochelarii picturii sau ai muzicii, elevii se vor apropia afectiv de arta cuvântului prin interiorizarea
emoţiei estetice suscitate de valoarea intrinsecă a textului respectiv, astfel apetitul pentru artă în diversele ei forme de manifestare fiind menit
să crească progresiv. În acest sens, atelierele de creaţie propuse (Ex. Să surprindă, cu mijloacele picturii, vibraţiile lirice ale unui text
eminescian, într-un tablou/ colaj original sau să redacteze un text personal în versuri sau în proză, în care să surprindă, cu ajutorul descrierii
subiective, emoţia artistică din tabloul “Anemone” de Ştefan Luchian), care vor estompa graniţele dintre literatură şi celelalte arte, vor
dinamiza activităţile educative menite să cultive gustul artistic al şcolarilor. În ceea ce priveşte valoarea ontologică şi formativă a artei, îl
putem cita pe Ernesto Sabato, care afirma că “literatura, ca si pictura si muzica, este mijlocul prin care accedem la esentialul din om, inapt
pentru logică: visele, emotiile, dragostea, ura, speranta, angoasa, sensul vietii”. Un aspect semnificativ al abordării propuse de opţionalul
“Literatura şi celelalte arte”este plierea pe gusturile actuale ale elevilor, aceştia fiind provocaţi, spre exemplu, să pună pe muzica pe care o
ascultă (sau pe linia melodică a unei melodii preferate), indiferent de genul muzical, versuri celebre din literatura română şi chiar să se
înregistreze sau să facă un minivideoclip.
Fiind unanim cunoscut interesul elevilor pentru mijloacele moderne de comunicare, folosite adesea în detrimentul lecturii, opţionalul
este în aşa fel conceput, încât să exploateze statutul de fan al televizorului/internetului al elevului, deturnându-l în favoarea accesării literaturii
prin vizionarea de filme- ecranizări ale unor texte cunoscute din literatura română sau a unor spectacole teatrale. Mai mult decât atât,
activitătile propuse în cadrul opţionalului vor avea în vedere şi latura kinetică a elevilor, nevoia lor de exprimare prin mişcare fiind
întâmpinată de activităţi teatrale, puneri în scenă ale unor texte literare şi chiar activităţi coregrafice.
 Firul călăuzitor al tuturor activităţilor propuse este revelarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor, ţinând cont de particularităţile acestora
şi de diferitele tipuri de inteligenţă pe care le manifestă. Temele de proiect, precum şi materialele de portofoliu propuse de către profesor, la
care se vor adăuga cele sugerate chiar de către elevi şi pe baza cărora va fi făcută, de altfel, evaluarea (diminuându-se, astfel, semnificativ,
factorul stres) sunt în acord cu ideea esenţială( la care subscriu) că în educaţie primatul trebuie să îl aibă creativitatea. (a se consulta şi lucrarea
lui Ken Robinson- “O lume ieşită din minţi. Revoluţia creativă a educaţiei”)

Opţionalul propus realizează, aşadar, o abordare incitantă, la nivel interdisciplinar, o provocare perpetuă, atât pentru profesor, cât şi
pentru elevi, încercând transformarea orei de limba şi literatura română într-un adevărat atelier de creaţie.

COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare expresivă, orală şi scrisă, a propriilor observaţii asupra artei
2. Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice), pornind de la texte literare poetice şi narative
3. Utilizarea corectă şi, totodată, creativă a resurselor limbii în comentarea şi scrierea unor texte literare de genuri diferite
4. Exprimarea argumentată a opiniilor personale cu privire la diverse producţii artistice (literare, muzicale, cinematografice etc.),
prin respectarea opiniilor celorlalţi
5. Dezvoltarea capacităţii de a accesa, reorganiza şi adopta critic informaţii despre literatură şi alte arte, din diferite surse

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea gustului estetic al elevilor prin abordarea textelor literare în versuri sau în proză;
Dezvoltarea interesului elevilor faţă de literatură prin raportarea la celelalte arte;
 Conştientizarea importanţei artei şi a valorilor estetice în dezvoltarea afectivă şi intelectuală a fiinţei umane;
Stimularea gândirii autornome, reflexive şi critice, prin receptarea literaturii şi a artelor;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de artă, în diversele ei forme de manifestare;
Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii şi ale artelor.

Scopul activităţii opţionale:

Cultivarea sensibilităţii artistice, a gustului estetic şi a interesului pentru literatură – poezie,muzica,educatie plastica;
Familiarizarea copiilor cu poeţii naţionali şi poeziile lor; depistarea, stimularea şi evidenţierea copiilor cu înclinaţii/aptitudini pentru poezie;
Redarea continutului unor opere literare prin desen sau pictura;
Invatarea unor poezii prin cantec;
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,
picturi;
Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj
plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţă socială);
Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură;
Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter;
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora,
în scopul realizării unor produse simple;
Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Dezvoltarea simţului practic şi estetic;
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.Dezvoltarea capacităţii de comunicare expresivă, orală şi scrisă, a propriilor observaţii asupra artei;

Competenţe specifice Activităţi de învăţare

1.1 folosirea modalităţilor variate pentru
realizarea expresivităţii textului oral /scris
propriu
1.2 exersarea unor tehnici de exprimare orală
expresivă
- exerciţii de exprimare orală a ideilor, pornind
de la textele citite/ascultate sau de la lucrările
artistice contemplate;
- construirea corectă şi expresivă a unui text
propriu (poezie, descriere literară, dialog
imaginar etc.);
- utilizarea unor procedee de expresivitate
artistică (imagini artistice, figuri de stil);
- utilizarea categoriilor morfologice şi
sintactice sub aspect expresiv.
- folosirea unor exerciţii şi jocuri de dicţie;
-identificarea elementelor nonverbale şi
paraverbale care facilitează comunicarea şi
transferarea lor în jocul dramatic sau în
dialoguri imaginare;

1.3 participarea la interacţiuni verbale ca
urmare a empatiei elevilor cu sensibilitatea
creatoare a unor artişti români/străini
2.Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice), pornind de la texte literare poetice şi narative;
Competenţe specifice
2.1 folosirea recuzitei picturii pentru a
transfera emoţiile transmise de un text literar
2.2 asocierea textelor literare cu ritmuri şi
genuri muzicale potrivite
- imaginarea unei continuări a întâmplărilor
narate (povestirea în ştafetă sau “Jocul
poveştilor”)
- identificarea stărilor, emoţiilor sau a
sentimentelor emiţătorului din diferite texte
literare;
- sesizarea emoţiei creatoare a diferitelor
lucrări din sfera esteticului: pictura, sculptură,
muzică, creaţii dramatice, coregrafice sau
cinematografice;
- activităţi de exprimare a propriilor sentimente
generate de contactul intelectual cu diverse
lucrări artistice;
-participarea la o expoziţie de pictură/sculptură
sau la o lansare de carte.
Activităţi de învăţare
- realizarea unor lucrări plastice inspirate de
texte literare poetice /narative;
- crearea unor caligrame;
- realizarea de calendare literar-plastice;
- realizarea copertelor pentru cărţile preferate;
- portrete ale personajelor preferate din texte
literare;
- realizarea unor afişe de spectacol;
- exerciţii ghidate de lectură a imaginii.
- scriere creativă pe muzică;
- audiţii ale unor melodii compuse pe versurile
unor poezii cunoscute din literatura română;
- alegerea unei melodii preferate şi transferarea
versurilor unei poezii din literatura română;
- realizarea de minivideoclipuri potrivite
melodiilor create;
2.3 interpretarea dramatică a unor roluri, - exerciţii de dicţie, de perfecţionare a mimicii;
pornind de la texte literare; --activităţi teatrale care potenţează

3.Utilizarea corectă şi, totodată, creativă a resurselor limbii în comentarea şi scrierea unor texte literare de genuri diferite;
Competenţe specifice
3.1 formularea unor răspunsuri personale şi
creative pe marginea unor texte literare de
diferite tipuri
3.2 redactarea unor texte creative, care să
reflecte ingeniozitate lingvistică
3.3 respectarea normelor ortografice şi
ortoepice în comunicarea orală şi scrisă
3.4 analizarea constantă a scrisului/discursului
propriu şi pe cel al colegilor din punctul de
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
expresivitatea mimicii şi a gesticii (“Tabloul
emoţiilor”, pantomimă etc.);
- realizarea recuzitei dramatice;
-mimarea unei situaţii de comunicare.
Activităţi de învăţare
- exerciţii de citire fluentă şi expresivă a
textului scris;
- strategii de captare şi de menţinere a atenţiei
auditoriului;
- exprimarea unor idei originale şi pertinente
despre textele citite.
-stimularea ingeniozităţii verbale şi artistice
prin crearea de acrostihuri, caligrame, povestiri
în lanţ, poezii “dadaiste”, cuvinte-valiză etc.
- expoziţie de caligrame- turul galeriei realizat
de “critici literari şi plastici”;
- dialoguri imaginare insolite (între un nasture
roz şi un sacou, între un morcov şi o radieră
etc.)
- editare de material pt. revista şcolii.
- exerciţii de identificare corectă a unor fapte
de limbă;
- exerciţii de sesizare a valorii expresive a unor
cuvinte cu formă neliterară/ arhaisme/ licenţe
poetice etc.în textele literare abordate;
- jocuri de cuvinte bazate pe confuzii
fonetice/lexicale/sintactico-morfologice
- exerciţii de recitare a unor texte poetice şi
audiţii ale lecturilor realizare de autorii înşişi
sau de personalităţi ale culturii române;
- activităţi de corectare reciprocă a textelor
scrise;
- activităţi ludice care vizează îmbunătăţirea
textelor scrise de elevi (ex. dialogul autor-
editor, autor-cititori-scaunul autorului)
4. Exprimarea argumentată a opiniilor personale cu privire la diverse producţii artistice (literare, muzicale, cinematografice etc.), prin
respectarea opiniilor celorlalţi
Competenţe specifice
4.1 prezentarea unor răspunsuri personale,
creative şi critice, pe marginea unor texte
diverse sau creaţii artistice
4.2 folosirea unor strategii de ascultare activă
şi manifestarea unui comportament - exerciţii de construcţie a mesajului unei
comunicativ politicos faţă de interlocutori
4.3 utilizarea unor forme atractive de
prezentare a opiniilor cu privire la texte
literare, prin apelarea la handout-uri, mijloace
audio-vizuale, aforisme etc.
5. Dezvoltarea capacităţii de a accesa, reorganiza şi adopta critic informaţii despre literatură şi alte arte, din diferite surse
Competenţe specifice
5.1 identificarea informaţiilor esenţiale,
relevante din texte literare şi nonliterare care
au ca temă domeniul artistic
Activităţi de învăţare
-exersarea exprimării opiniei personale în faţa
colegilor, folosind structuri lingvistice
specifice;
- folosirea unui vocabular adecvat în
exprimarea opiniilor critice privitoare la
domeniul muzical (linie melodică, gen
muzical), cinematografic (regizor, coloană
sonoră, lungmetraj etc.), teatral(ex. indicaţii
scenice, recuzită, sufleur) şi literar.
- exerciţii de ascultare activă;
comunicări în funcţie de comportamentul
diferit al interlocutorilor;
- folosirea unor structuri lingvistice care
exprimă manifestarea atenţiei şi a empatiei faţă
de interlocutori (formule de adresare, de
politeţe etc.)
-activităţi de selectare a unor
aforisme/maxime/ proverb pe teme date, în
funcţie de ideea transmisă şi de valoarea
expresivă;
-exerciţii de selectare a informaţiilor esenţiale
dintr-un text, utile pentru întocmirea de
handout-uri pentru colegi.
Activităţi de învăţare
- organizarea unor momente de informare
biografică ce vizează scriitori, pictori,
compozitori, actori etc. ale căror nume sunt
vehiculate pe parcursul orelor de curs;
- selectarea si editarea unor portrete de scriitori
 si pictori pentru realizarea unor panouri;
- folosirea investigaţiei (oferirea unor teme de
investigaţie)
5.2 folosirea conştientă şi corespunzătoare a - activităţi de căutare pe internet a unor
 surselor şi a mediilor de informare(cărţi,
internet, filme, documentare)
5.3 adoptarea unei distanţe critice faţă de
comentarii de texte sau opinii diverse
identificate in mediul virtual, privitoare la
diferite tipuri de creaţii artistice
5.4 structurarea informaţiilor obţinute în urma
investigaţiilor şi prezentarea lor atractivă
utilizând recuzita tehnologiei
CONŢINUTURI
reproduceri după picturi celebre, a unor texte, a
unor filme etc. şi indicarea surselor;
- îmbinarea mijloacelor audio-vizuale în
receptarea şi realizarea unor creaţii
artistice(audiţii de melodii clasice ce au
afinităţi cu texte literare studiate, audiţii de
melodii cu versuri din literatura autohtonă,
realizarea unor “videoclipuri” de către elevi
etc.);
- exerciţii de folosire a dicţionarelor pentru
clarificare sensurilor unor termeni din diferite
domenii artistice, conexe literaturii.
- exerciţii de exprimare a opiniei personale
despre o afirmaţie/ o judecată de valoare/ un
text referitor la un text literar/film/ tablou/o
melodie;
- discuţii despre principiile spiritului
polemic(expunerea convingerilor/ideilor
personale într-o manieră fermă şi argumentată,
implicând respectarea oponentului).
- realizarea unor prezentări PPT ;
- realizarea unor CD-uri cu filme româneşti sau
străine-ecranizări ale unor texte literare;
-crearea unor mini-dicţionare cu termeni din
domenii artistice diferite;
- realizarea unei antologii de poezie
românească, însoţită de CD audio(melodii).
 1. Literatura şi celelate arte
- prezentarea opţionalului ;

-discuţii despre semnificaţia cuvintelor “artă”, “literatură”, “creativitate”, “talent”, “aptitudine”; inventarierea artelor; - acrostih
CREATIVITATE;

- discuţii despre îmbinarea artelor (ex.muzică şi film-musicaluri, teatru şi muzică-teatru muzical, literatură şi pictură- caligrame, literatură şi
film-ecranizări texte literare, literatură-muzică şi teatru- operă etc).
2. Literatura şi pictura
- evidenţierea aspectelor comune şi a diferenţelor dintre cele două arte;

- definiţii originale ale celor două arte, pornind de la citatele lui Horatiu (“Ut pictura poesis”) şi Simonide din Ceos (poezia- “pictură
vorbitoare”, pictura- “poezie mută”);

- conceptul “mimetism”- arta= imitare a realităţii, creare de noi realităţi;

- activitate dedicată anotimpurilor, desfăşurată pe muzică (“Anotimpurile”- Vivaldi)- selectarea a patru pasteluri (discuţie despre semnificaţia
şi originea cuvântului “pastel”) şi a unor reproduceri de tablouri ilustrând peisaje; elevii le vor asocia, vor argumenta, îşi vor exprima opiniile
personale; citatul lui Ştefan Luchian: “Natura nu trebuie s-o imiţi, nici s-o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei…Cum se poate lucra în felul
ei… Să ştii să observi, asta-i cheia…Natura îţi dă poveţe, când te pricepi să observi. Noi, artiştii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul.”

- atelier de pictură –“Culoarea poeziei eminesciene”- lucrări plastice inspirate de poezii (ex. “Revedere”);
- atelier de creaţie- elevii vor redacta o descriere literară subiectivă sau o poezie inspirată de un tablou (ex. “Anemone” de Ştefan
Luchian);
- exerciţii “dadaiste”: “redactare “ de poezii dadaiste în grup, respectiv realizare de desene suprarealiste (“le cadavre esquis” –jocul
suprarealiştilor);
- temă de investigatie: Caligrama; redactare de caligrame în clasă;
- sugestii teme de proiect: - realizarea unui tablou-colaj din material natural (pietre, pene, frunze, conuri, scoici etc.) inspirat de un text
literar;

- realizarea unui calendar literar, care să cuprindă citate potrivite fiecărei luni, extrase din textele unor scriitori
români, respectiv peisaje potrivite ale unor pictori români celebri;
 - realizarea unui panou cu portretele unor scriitori români;
- realizarea unui panou cu portrete ale unor pictori români.
- sugestii de materiale incluse în portofoliu: - desen original- coperta cărţii preferate;
- portretul personajului preferat- desen (ex. din “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă);
- prezentarea unui pictor român-date esenţiale referitoare la biografie şi opera artistică;
- textele şi lucrările plastice realizate în clasă.

3. Literatura şi muzica
- Relevarea aspectelor comune şi a diferenţelor (Plutarh- “Ut musica poesis”);
- Stilurile musicale;
- -realizarea unui mic dicţionar muzical( termeni precum “linie melodică”, “gen muzical”, “negativ”, “laitmotiv” etc.);

- audiţii- să ghicească autorul versurilor şi numele interpretului (ex. “De pe-o bună dimineaţă” de Otilia Cazimir- Tudor Gheorghe; “Ce
te legeni…” de Mihai Eminescu- Cătălin Josan; “Revedere” de Mihai Eminescu- Gheorghe Sărac; “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” de Ana
Blandiana- Margareta Pâslaru)

- discuţii pe text (hand-outuri)- clarificarea sensurilor cuvintelor, prozodie (rimă, măsură, strofă, vers), figuri de stil (epitet, comparaţie,
repetiţie, enumeraţie, personificare), interpretare;

- opinii despre genurile muzicale (rock, blues, hip-hop, dance etc.) şi despre compatibilitatea acestora cu textile studiate – elevii pot fi
provocaţi să pună versurile poeziei date pe ritm de hip-hop, spre exemplu

- discuţii despre ne/respectarea fidelă a textului literar în adaptarea muzicală (Ex.“Cartea cu Apolodor”- Gellu Naum- Ada Milea);
 - discuţie despre îmbinarea artelor- videoclipuri;

- activitate de asociere text-melodie clasică (ex. “Anotimpurile” de Vivaldi, “Simfonia a 9-a” de Beethowen, “Balada” lui Ciprian
Porumbescu etc.) şi de argumentare a alegerilor (ex. “Ce te legeni…” sonoritate tristă-“Balada”);

- discuţii relaţia muzică-literatură- unele texte sunt arii de operă (ex.“Romeo şi Julieta” de William Shakespeare- Hector Berlioz, Piotr Ilici
Ceaikovski, “Crai-Nou” de Vasile Alecsandri- Ciprian Porumbescu; “Tosca”de Giacomo Puccini- după drama “La Tosca”de Victorien
Sardou, “Bărbierul din Sevilla”-Gioachino Rossini- după piesa lui Pierre Beaumarchais);

- atelier de creaţie: scriere creativă pe muzică (la alegere, poezii sau compuneri pe diferite teme adecvate nivelului elevilor);

- ascultarea unor variante muzicale propuse de artişti diferiţi pornind de la acelaşi text literar- să aleagă varianta preferată (ex. “De pe-o
bună dimineaţa” Tudor Gheorghe/Ana Pârlog; “Emoţie de toamnă”-Nicu Alifantis/Adriana; “Sara pe deal”- Gheorghe Sărac/Irina
Loghin/Adela

Popescu; “Ce bine că eşti- Nicu Alifantis/Paula Seling etc.);

- ritm şi mişcare (literatura şi dansul); naraţiunea mişcării- activitate coregrafică

- sugestii de teme de proiect: alegerea unui text cunoscut din literatura română, pe care să îl pună pe muzică (gen musical la alegere), cu
acompaniament- instrument muzical la alegere sau pe negativul unei melodii actuale preferate- să se înregistreze membrii grupei de proiect
şi să facă şi un mic videoclip;

- sugestii materiale portofoliu: - o listă cu melodii ce au la bază poezii din literatura română;
-textele redactate în clasă;
- fişă compozitori români celebri;
 4. Literatura şi teatrul

- exerciţii teatrale- Ex. : -“Tabloul emoţiilor” (elevii primesc o ramă de tablou pîn care trebuie să îşi încadreze chipul şi să mimeze o emoţie
scrisă pe un bileţel, iar colegii să o ghicească);

- povestirea în ştafetă;
- exerciţii de dicţie (cu creionul între dinţi; lectura unor texte amuzante de dicţie- vezi Şase saşi în şase
saci-
Carmen Ivanov);
- pantomimă;

- aspecte teoretice privitoare la genul dramatic (la nivelul de înţelegere al elevilor)- particularităţi ale fiecărui gen literar(handout- tabel
genuri); îmbinarea genurilor;

- sincretismul reprezentării teatrale;

- mic dicţionar dramatic: “didascalii”, “reprezentaţie”, “spectacol”, “cortină”, “sufleur”, “recuzită”;
- lectură de texte literare, urmată de vizionare spectacol (ex. “Five o clock”, “Vizită…”, “D-l Goe…”);
- discuţii despre “adaptare scenică” –şi textele epice pot fi puse în scenă;
-activitate de punere în scenă- prezentare scenariu, distribuirea rolurilor, recuzită, repetiţii: “Moş Ion Roată şi Unirea” de Ion Creangă, “Five o
clock” de I. L. Caragiale, scene din “Prâslea cel voinic şi merele de aur” şi o fabula ( ex.“Greierul şi furnica” de Alecu Donici, apoi, pentru
amuzamentul elevilor, “Greierele şi furnica” de Marin Sorescu- varianta muzicală a Adei Milea, din păcate, poate fi savurată doar de
profesor :)

- sugestii teme de proiect: - afiş de spectacol; reprezentaţie; realizare recuzită spectacol; recenzie spectacol (la alegere, pe grupe de
proiect) ;
- sugestii de materiale pentru portofoliu: mini-dicţionar de termeni teatrali; fişă- trăsăturile genurilor literare.

5. Literatura şi cinematografia
- mic dicţionar cinematografic (“regie”, “montaj”, “a turna”,”scenariu”, “lungmetraj”, “scurtmetraj” etc.);
- discuţii despre îmbinarea stimulilor şi a formelor artistice în film (îmbinarea imaginii, a muzicii) –sincretismul

- opinii despre ecranizările fidele ale textelor literare şi despre adaptările libere- importanţa lecturii textului prim pentru a opera comparaţii; în
ce măsură seamănă filmul vizionat cu “filmul” din propria minte, “turnat” în timp ce elevul citea cartea;

- propunere investigaţie: “Detectivi în lumea adaptărilor cinematografice”- listă de ecranizări ale textelor din literatura română;
-sugestie de temă de proiect- DVD-uri care să conţină filmele din lista dată;

- sugestii de materiale pentru portofoliu: lista ecranizărilor de texte literare; un text argumentativ în care să îşi exprime opinia despre tema
“Literatură vs film”.
Mijloace de învăţământ: cărţi cu poezii, imagini, siluete din carton, jetoane, cd player, cd-uri, computer,costume, accesorii, măşti, diplome,
recompense, bloc de desen, acuarele, foi, instrumente de scris,youtube pentru auditiile muzicale,suport video,suport audio,caiete de lucru.
Metode si strategii didactice utilizate:
1.Dialogul :de examinare,de tip euristic,dezbatere
2.Demonstratia didactica
3.Descoperirea didactica
4.Observatia didactica
5.Expunerea :povestirea didactica,explicatia didactica,prelegerea
6.Problematizarea
7.Studiul cu cartea
8.Modelarea didactica
9.Studiul de caz
10.Simularea (psihodrama)
11.Instruirea programata
12.Algoritmizarea
13.Exercitiul – clasificate dupa finalitate,scop,sarcini.
14.Explicaţia;
15.Analiza;
16.Conversaţia;
17.Exerciţiul;
18.Munca în echipă

Forme de organizare: frontal, pe grupuri mici, individual.

Diseminare: rezultatele obţinute vor fi popularizate la panourile clasei, în reviste de specialitate şi în alte publicaţii, la emisiunile TV locale, la
comisiile metodice şi cercurile pedagogice, la simpozioane şi concursuri.

Parteneri:elevi, profesori, părinţi, bibliotecar, poeţi locali, elevi, învăţătoare, reprezentanţi ai presei locale etc.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
proiectul, investigaţia, portofoliul, observarea sistematică a activităţii elevului, autoevaluarea, observarea progresului în exprimarea orală.

SUGESTII METODOLOGICE

Metode de predare-învăţare aplicate în demersul didactic din cadrul opţionalului- utilizate cu precădere: jocul didactic, brainstormingul,
problematizarea, diagrama Venn, turul galeriei, colajul, conversaţia euristică, inteligenţele multiple etc.

Deşi opţionalul propus vizează şi conţinuturi de extindere, acestea vor respecta particularităţile de vârstă ale elevilor, nu doar în
ceea ce priveşte volumul informaţiilor, ci şi metodele de evaluare şi de abordare a temelor propuse, urmărindu-se în permanenţă eliminarea
factorului stres, prezent adesea în spaţiul şcolar. Aşadar, conţinuturile vor fi adaptate pe parcurs, în funcţie de feedbackul oferit de clasă,
cadrul didactic fiind concentrat pe latura creativo-ludică a activităţilor, menită să conecteze elevii la izvorul de sensibilitate şi de frumos al
artei, în general şi al literaturii, în particular.