Complementul

Complementul este o parte secundară de propoziție care determină un verb, un

adjectiv, un adverb sau o interjecție cu funcția de predicat.

Complementul răspunde la întrebările:

pe cine? ce?

cui? despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru cine? cu cine? cu ce?

de cine? de ce?

unde? de unde? pe unde? pâna unde? încotro?

când? de când? până când? cât timp?

cum? în ce fel? cât?

Complementele care determină un adjectiv sunt precedate de prepoziții sau de

adverbe de comparație (cât, ca, decât). Complementele care determină un adverb se exprimă
prin adverbe (așa, cam, destul, destul de) sau substantive ori pronume precedate de adverbe de
comparație (cât, ca, decât).

Clasificare:

Complementele se împart în două clase: circumstanțiale și necircumstanțiale.

Complementele circumstanțiale (cuvântul circumstanțial înseamnă împrejurare) arată

împrejurările în care se petrece acțiunea exprimată de verbul determinat și se împart în
complemente circumstanțiale de loc, de timp, de mod.
 Cele necircumstanțiale arată obiectul asupra căruia se efectuează acțiunea sau
obiectul căruia i se acordă ceva și se împart în complemente directe, indirecte, prepozitionale
și de agent.

Complementul direct

 Arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea verbului determinat;

 Raspunde la intrebarile - pe cine?ce?
 Se poate exprima prin:
 Substantiv - L-am vazut pe colegul meu de banca./ Am cumparat o carte.
 Pronume – L-am admirat pe Ionut la spectacol./ I-am chemat si pe ei in parc.
 Numeral - I-am dat un milion./ I-am vazut pe cei doi.

!!!Complementul direct poate fi reluat sau anticipat prin forme neaccentuate ale pronumelui
personal, care, de obicei, se despart prin cratima de cuvantul determinat: Pe el l-am vazut la
film.

!!!NU CONFUNDATI COMPLEMENTUL DIRECT CU SUBIECTUL!

Confuzia apare in cazul in care subiectul se afla dupa predicat, iar complementul
direct se afla inaintea predicatului.

Ex: Multi pesti au prins pescarii. – cine au prins? – pescarii=subiect

- Ce au prins?- pesti=complement

Complementul indirect

 Arata obiectul asupra caruia se rasfrange indirect actiunea verbului determinat;

 Raspune la intrebarea: cui?
 Se poate exprima prin:
 Substantiv – Am dat copilului o carte.
 Pronume – Lui i-am atras atentia.
 Numeral – Le-am explicat celor trei exercitiul.

Complementul prepozitional
  Este partea secundara de propozitie care determina un verb ce impune prepozitie;
 El intregeste intelesul unui predicat prin mijlocirea unei prepozitii, formand raspunsuri
la intrebari care contin o prepozitie;
 Raspunde la intrebarile: despre cine/despre ce?, cu cine/cu ce?, la cine/la ce?, pentru
cine/pentru ce?, de cine/ de ce?
 Se poate exprima prin:
 Substantiv cu prepozitie – Am alergat dupa copii.
 Pronume – M-am imprietenit cu ei.
 Numeral – Vorbim despre cei doi.

Complementul de agent

 Arată de cine este făcută acțiunea exprimată de verbul determinat;

 Răspunde la întrebările - de cine? de către cine?
 Se poate exprima prin:
 Substantiv - A fost acceptat de parintii mei.
 Pronume – Mancarea a fost gatita de mine.
 Numeral – Cantecul a fost compus de cei doi.