Subiectul clasa a iv-a

SUBIECTUL clasa a IV-a

= partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.

 - arata cine face actiunea exprimata de predicatul verbal:

Goe manca ciocolata.

cine are insusirea exprimata de numele predicativ din

predicatul nominal:

Danut este vesel.

- raspunde la intrebarile

• cine?

Zeus  era stapanitor deplin.

• ce?

Noaptea se auzeau  strigatele cocorilor.

- poate fi exprimat prin

♦ substantiv Olguta se ridica de pe pat.

♦ pronume personal: Mergeti si voi la teatru? etc.

- feluri:     subiect simplu (exprimat printr-o singura parte de vorbire):

Copiii se balaceau in lac.

subiect multiplu (exprimat prin mai multe parti de vorbire):

Gabriel si Ionut  l-au condus la aeroport.

subiect inclus (dedus din forma predicatului):

Dupa-amiaza merg la inot. (cine? eu

subiect subinteles (dedus din propozitiile anterioare in care este exprimat):

Olguta  rasuci cheia,¹/ apasa clanta  ²/ si rasari in prag.³/

(in propozitiile 2 si 3 subiectul e subinteles din propozitia 1: ,,cine apasa?”, ,,cine

rasari?” Olguta ea

- intre subiect si predicat nu se pune virgula:

 Capitanul  privi in larg.

- in cazul subiectului multiplu, se pun virgula sau cuvinte de legatura:

Imparatul, fetele  si Spanul le iesira inainte.

Predicatul clasa a iv-a

PREDICATUL clasa a IV-a

= partea principala de propozitie care arata:

ce face subiectul: Altetul a castigat medalia de aur.

ce este subiectul: Dunarea e o apa curgatoare.

cine este subiectul: Premiantii erau baietii

cum este subiectul: Fetita era ascultatoare

- felurile    predicat verbal

predicat nominal

PREDICATUL VERBAL

arata ce face subiectul;

raspunde la intrebarile:,,ce se spune despre subiect?”, ,,ce face?” (subiectul);

este exprimat printr-un verb:

El  merge la Brasov.

(ce face?)

Am stiut  si noi adresa.

(ce am facut?)

Biletul era in pamblica palariei.

(ce facea? ,,exista”, ,,se afla”)

PREDICATUL NOMINAL

arata ce este, cine este, cum este subiectul:

Fat-Frumos este eroul  unui basm.

(ce este?)

Colega mea  este Andreea.

(cine este?)

Calutul este nazdravan.

(cum este?)

- este alcatuit din verbul ,,a fi” (sau alte verbe copulative: a deveni, a parea, a ramane, a
ajunge etc.) + nume predicativ (exprimat prin substantiv, adjectiv, pronume, numeral etc.):

Propoziția simplă este propoziția alcătuită din subiect și predicat.

Exemplu:
Detașamentul s-a adunat. Pionierii cântă. Sosesc steaguri. Fâlfâie steagurile. Sună
trompetele. Comandantul raportează. Toți ascultă.

Observăm că fiecare propoziție din textul de mai sus este formată numai
din subiect și predicat.

De cele mai multe ori, subiectul dintr-o propoziție este exprimat printr-un singur

cuvânt. Însă în propoziția simplă subiectul poate fi exprimat și de mai multe ori.

Exemplu:
Iarba, florile și frunzele se usucă. Pelicanii, lebedele și lișițele înoată. Săndel, Corina,
Nuța și Sorin se joacă. Vaporașul și bărcile stau. Băncile și aleile sunt goale.

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

În limba română avem mai multe tipuri de propoziții, iar acestea se împart în propoziții :
  Simple
 Dezvoltate
 Afirmative / Pozitive
 Negative
 Interogative
 Exclamative
 Subordonate
1. Predicative (suplimentară)
2. Subiective
3. Atributive (determinativă, explicativă)
4. Completivă (directă, indirectă, prepozițională, de agent)
5. Circumstanțială ( de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă,
consecutivă, instrumentală, sociativă, de relație, opozițională, cumulativă, de excepție)
 Enunțiative (propriu-zisă, optativă, imperativă, potențială, dubitativă)
 Incidente
 Imperative
 Independente
 Asertive
 Matematice
Mai jos aveți definițiile fiecărui tip de propoziție și exemple de propoziții

Ce este propoziția simplă și dezvoltată ?

Propozițiile simple :
Propoziția simplă este alcătuită doar din predicat și subiect.
Ex. Câinele mănâncă
Propozițiile dezvoltate :
Propoziția dezvoltată este propoziția care are cel puțin o parte secundară de propoziție. Ea este
formată și din alte părți de vorbire în afară de predicat și subiect.
Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția afirmativă / pozitivă și negativă ?

Propozițiile pozitive sau afirmative:
Propoziția este afirmativă atunci când verbul care are rol de predicat are o formă afirmativă.
Ex. Câinele a mâncat.
Propozițiile negative :
Propoziția este negativă atunci când verbul care are rolul de predicat are o formă negativă (nu
a făcut, nu a văzut, nu a …)
Ex. Câinele nu a mâncat.

Ce este propoziția interogativă și exclamativă ?

Propozițiile interogative :
Propoziția interogativă este cea care pune sub semnul întrebării o anumită stare, acțiune,
afirmație. Propoziția interogativă este o întrebare.
Ex. Ai dat mâncare câinelui ?
Propozițiile exclamative :
Propoziția exclamativă este propoziția în care se folosește semnul exclamării, astfel ea
exclamă o stare de admirație, plăcere, neplăcere, mulțumire, etc.
Ex. Câinele a mâncat extrem de mult!

Ce este propoziția subordonată / dependentă ?

O propoziție subordonată nu are sens de una singură, sau are un înțeles insuficient pentru că
transmite prea puțină informație și depinde de o altă propoziție.
Ex. Am o singură întrebare. Ai hrănit câinele ?
Ce este propoziția subordonată predicativă ?
Propoziția subordonată predicativă este se află lângă un verb copulativ din regentă, înlocuind
numele predicativ din cadrul unei fraze, ea nu se desparte niciodată prin virgulă de regenta sa,
de asemenea nu se utilizează virgula nici între subiect și predicat.
Propoziția subordonată predicativă răspunde la întrebările :
 ce ?
 cum ?
 ce fel de ?
Ex. Mâncarea este / gata pentru a mâncată de câine.
Ce este propoziția subordonată subiectivă ?
Propoziția subordonată subiectivă este cea care formează echicalentul de propoziție a
subiectului într-o frază. Adică ea are funcția de subiect în raport cu regenta sa.
Când propoziția subordonată subiectivă se află înaintea regentei, ea se desparte prin virgulă,
iar când se află după regentă, virgula nu se folosește.
Propoziția subordonată subiectivă răspunde la întrebările :
 cine ?
 ce ?
Ex. Cine nu se trezește dimineața / nu ajunge departe.
Ex.2. Desigur / că el a dat mâncare.
Ex.3. Cine mănâncă, / nu e flămând.
Propoziția subordonată atributivă determinativă și explicativă
Propoziția subordonată atributivă răspunde la întrebările :
 care ?
 ce fel de ?
 al (a, ai, ale) cui ?
 cât ?
Propoziția atributivă determină un substantiv dintr-o altă propoziție.
Ex. Câinele /care mănâncă mult/ este prietenos.
Propoziția subordonată completivă directă / indirectă / prepozițională
Propoziția subordonată completivă se împarte în directă, indirectă și prepozițională
Directă :
Se află lângă un verb la mod personal sau nepersonal din regentă și are rol de complement
direct.
 pe cine ?
 ce ?
Ex. Am văzut / cum câinele mănâncă.
Indirectă :
Îndeplinește funcția de complement indirect într-o frază, atunci când un verb tranzitiv sau
intranzitiv, un adjectiv, o locuțiune verbală, o interjecție sau un adverb cu valoare de regentă
se află lângă. Se desparte cu virhulă doar când se află înaintea regentei.
 cui ?
 despre / cu cine / ce ?
 la / pentru cine / ce ?
 împotriva / asupra cui ?
Ex. Mă bucur / că ai mâncat atât de repede.
Preopzițională :
Îndeplinește funcția de complement prepozițional și răspunde la :
 de ce / cine ?
 cu ce / cine ?
 la ce ?
 pe cine ?
Ex. Fetele se gândesc / cum să-și convingă părinții să le lase la club.
Ce este propoziția circumstanțială de loc ? 
Propoziția dată indică locul în care se produce acțiunea, exprimată de verbul aparținând
regentei și răspunde la întrebările :
 unde ?
 de / până / pe unde ?
 încotro ?
Ex. Câinele mănâncă / de unde îi pui mâncarea.
Ce este propoziția circumstanțială de timp ?
Această propoziție indică momentul în care se petrece acțiunea indicată de verbul din regentă.
 când ?
 de / până când ?
 cât timp ?
Ex. Noi dăm mâncare câinelui / când începe să latre.
Ce este propoziția circumstanțială de mod ?
Propozișia de mod îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de mod și răspunde la
întrebările :
 cum ?
 în ce fel / mod ?
 în ce chip ?
 cât ?
  cât de ?
Ex. Câinele mănâncă mai mult / decât mănâncă pisica.
Subordonatele modale se află fie după regentă, fie au valoare afectivă.
Ce este propoziția circumstanțială de cauză / cauzală ?
Propoziția cauzală are rolul de complement circumstanțial de cauză, adică arată cauza.
Răspunde la întrebările :
 din ce cauză ?
 din ce motiv ?
Ex. Nu a mâncat / pentru că nu l-ai hrănit.
Ce este propoziția circumstanțială de scop ?
Propoziția circumstanțială de scop indică scopul acțiunii. Răspunde întrebării ppuse în
regentă.
 cu ce scop ?
 de / pentru ce ?
Ex. I-am dat mâncare / ca să mănânce.
Ce este propoziția circumstanțială concesivă ?
Circumstanțiala concesivă arată un context care ar fi putut împiedica desfășurarea acțiunii, sau
arată existența piedicii.
 în ciuda cui ?
 din cauza la ce ?
Ex. Deși îi era foame, / nu a mâncat.
Ce este propoziția circumstanțială consecutivă ?
Propoziția circumstanțială consecutivă arată consecința (rezultatul) acțiunii sau însușirii
exprimate anterior, răspunzând la întrebările :
 care e urmarea faptului că ?
 ce s-a întâmplat după ?
Ex. Mâncarea e atât de puțină / încât încă e înfometat.
Ce este propoziția circumstanțială instrumentală ?
Propoziția circumstanțială instrumentală este o subordonată care îndeplinește funcția de
complement circumstanțial instrumental, ea se formează cu prepozițiile : cu ce, prin ce, cu
orice, că.
Ex. Ai făcut bine că ai dat mâncare câinelui.
Ce este propoziția circumstanțială sociativă ?
Propoziția circumstanțială sociativă înlocuiește în frază un complement circumstanțial
sociativ, arătând un lucru care participă la crearea unei acțiuni sau suportă efectele sale
împreună cu complementul regentei și răspunde la întrebările :
 împreună cu cine / ce ?
 fără cine / ce ?
Ex. Mănâncă fără a avea o farfurie.
Propoziția circumstanțială de relație și opozițională
Propozițiile circumstanțiale de relație :
Propoziția circumstanțială de relație răspunde la întrebările :
 în ce privință ?
 din ce punct de vedere ?
Ex. Câinele este fericit / în ceea ce privește mâncarea.
Propozițiile circumstanțiale opoziționale
Propoziția circumstanțială opozițională răspunde la întrebările :
 în loc de ce / cine ?
 în loc de câți / câte ?
 în locul cui ?
Ex. În loc să mănânce din farfurie, / mănâncă de pe jos.
Ce este propoziția circumstanțială cumulativă ?
Propoziția circumstanțială  cumulativă răspunde la întrebările :
 în afară de cine ?
 în afară de ce ?
 pe lângă cine ?
 pe lângă ce ?
 în afara cui ?
Ex. În afară că nu vrea să mănânce din farfurie / nu vrea nici să stea cuminte.
Ce este propoziția circumstanțială de excepție ?
Propoziția circumstanțială de excepție arată excepția și răspunde la :
 cu ce excepție ?
 în afară de ce ?
 în afară de cine ?
Ex. Altcineva nu putea să strice farfuria / decât câinele.

Ce este propoziția enunțiativă ?

Propoziția enunțiativă este cea care comunică o informație despre o ființă, persoană, fenomen
sau lucru, relatând fapte reale sau ireale, dorințe etc.
Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.
Ce este propoziția enunțiativă propriu-zisă ?
Propoziția enunțiativă propriu-zisă exprimă o stare sau o acțiune reală, garantată, folosindu-se
de modul indicativ.
Ex. Câinele va mânca.
Propozițiile enunțiative optative și imperative 
Propozițiile enunțiative optative :
Propoziția enunțiativă optativă exprimă dorința de a realiza o acțiune sau o stare, folosind
modul condițional-optativ sau conjunctiv. Această dorință se exprimă cu ajutorul verbelor :
 a vrea
 a voi
 a dori
 a pofti
Ex. Câinele vrea mâncare
Propoziția enunțiativă imperativă :
Propozițiile enunțiative imperative exprimă o îndemnare, o rugă, un sfat sau o sarcină și se
construiește cu modul imperativ sau conjunctiv.
Ex. Grăbește-te și mănâncă !
Ce sunt propozițiile enunțiative potențiale și dubitative ?
Propoziția enunțiativă potențială :
Propozițiile enunțiative potențiale arată probabilitatea sau posibilitatea și se creează cu modul
condițional-optativ, indicativ sau conjunctiv.
Ex. N-aș crede că nu a mâncat.
Propoziția enunțiativă dubitativă :
Propozițiile enunțiative dubitative arată îndoieli, nesiguranță, bănuială sau nehotărâre și se
creează cu modul indicativ sau prezumtiv.
Ex. O fi mâncat mai repede!

Ce este propoziția incidentă ?

Propoziția incidentă este o propoziție intercalată care aduce o comunicare suplimentară, dar
care nu este legată de fraza în care apare.
Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă, iar afară ninge.

Ce este propoziția imperativă ?

Propoziția imperativă este propoziția în care se exprimă un ordin sau o poruncă și conține un
verb la modul imperativ care impune o acțiune altei persoane și se marchează cu semnul
exclamării la final.
Ex. Ia și dă mâncare la câine!

Ce este propoziția independentă ?

Propoziția independentă este propoziția care are sens de sine stătător.
Ex. Câinele meu este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția asertivă ?

Propoziția asertivă este propoziția care transmite o informație și se termină cu punct.
Ex. I-am dat mâncare câinelui.

Ce este propoziția matematică ?

Propoziția matematică este cea care poate fi determinată fie ca fiind adevărată sau falsă.