Notiuni de sintaxa

Gramatica are doua parti: - sintaxa: se refera la imbinarea cuvintelor in propozitii si

a propozitiilor in fraza;
- -morfologia: se refera la modificarile formei cuvintelor in vorbire.
Propozitia: este o comunicare cu un singur predicat.
I.Clasificarea propozitiilor:
1.Propozitie simpla: propozitia formata numai din parti principale de propozitie (subiect si
predicat).
Ex.: Subiect(S) +Predicat(P)
Ana mananca.
2. Propozitie dezvoltata: propozitia care pe langa subiect si predicat mai are si parti
secundare de propozitie(atribut si complement).
Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) + Complement(C)
S.
P.
C.
Elevul invata
bine.
Subiect(S)+Atribut(A)+ Predicat(P) + Complement(C)
S.
A.
P.
C.
Elevul inteligent invata bine.
Observatii:
1.Partile de propozitie sunt de doua feluri:principale si secundare.
2.Partile principale de propozitie sunt subiectul si predicatul.
3.Subiectul raspunde la intrebarea cine? adresata predicatului.
4.Predicatul raspunde la intrebarea ce face? adresata subiectului.
5.Atributul depinde de substantiv.
6.Complementul depinde de verb.
2.Propozitie afirmativa: El invata.
Propozitie negativa:
El nu invata.
Observatie: -negatia se subliniaza impreuna cu predicatul din care face parte.
3.Propozitie enuntiativa: atunci cand se da o informatie.
El invata.
Propozitie interogativa: atunci cand se cere o informatie.
De ce invata?
Fraza:
-este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe propozitii.
Observatii:
1. Numarul de propozitii din fraza este egal cu numarul predicatelor.
2. In analiza unei fraze, propozitiile sunt separate printr-o linie verticala sau oblica, in fata
careia se pune numarul propozitiilor.
Ex.: Apa trece,1/ pietrele raman.2/
Enuntul:
-este o comunicare independenta si suficienta din punct de vedere al intelesului.

Observatie:
1.Enuntul poate fi o propozitie sau o fraza.
Dupa scopul comunicarii propozitiile sunt:
Propozitii enuntiative
Propozitiile enuntiative sunt cele care transmit o informatie, o contestare si pot fi
exclamative sau neexclamative. In asemenea cas distinctia se poate face prin semnele de punctuatie din
limba romana, prin intonatie sau si prin starea afectiva a vorbitorlui.
Ex: El rosteste frumos! El rosteste frumos.
In cadrul propozitiilor enuntiative (exclamative sau neexclamative) se disting mai multe tipuri de
propozitii:
Propozitii enuntiative propriu-zise (arata o constatare): Ex. Pamantul se invarte in jurul
Soarelui
Propozitii enuntiative optative(arata o dorinta): Ex. As pleca la munte.
Propozitii enuntiative imperative (exprima un indemn, un sfat sau rugaminte)
1. Ex. Pleaca acum de aici! (prin verb la imperativ);
2. Sa pleci acum de aici! (prin verb la conjunctiv cu nunanta de imperativ)
3. Vei pelaca acum de aici! (verb la indicativ, viitor cu sens de imperativ)
Propozitii enuntiative interogative
Propozitiile enuntiative interogative sunt acele propozitii care cer o informatie si care pot fi
fie exclamative fie neexclamative.
Ex.
El recita expresiv? (Aici putem vedea semnul intrebarii ceea ce denota caracterul pur interogativ)
El recita expresiv?! (Aici exprima si ironia si se folosesc doua semne de punctuatie)
In cadrul propozitiilor interogative putem distinge:
1. Interogative propriu-zise (care formuleaza o intrebare cu privire la o actiune sau stare reala si se
construiesc cu verbe la modul indicativ). Ex: Ce admiri? Cat costa? Mananci?
2. Interogative optative (care formuleaza o intrebare cu privire la o dorinta si se construiesc
cu modul optativ). Ex: Ai scris o scrisoare buna?
Dupa forma lor propozitiile sunt:
Dupa forma pe care o iau propozitiile pot fi:
1. Propozitii afirmative sau pozitive. Ex: Am luat restanta cu bine.
2. Propozitiile negative. Aici gasim de cele mai multe ori negatia nu in continutul propozitiei.
prin negatia nu asezata langa predicat. Ex: Nu pot invata cursurile.
prin negatia nu intarita de adverbe negative: niciodata, nicicand,nicaieri. Ex: Nu
gasesc nicaieriplacerea sufletului
prin negatia nu intarita de pronume (adjective) negative: nimeni, nimic,nici unul, nici
una, nici o. Ex: Nudoresc nimic, Nimeni nu ma va ajuta acum. Nici un preiten nu ma ajuta.
Observatie:
Cand negatia nu se afla se gaseste pe langa alta parte de propozitie decat pe langa predicat, atunci
propozitia nu mai este negatica asa cum ne-am astepta ci devine pozitiva.
Ex:
Nu se trece strada cand semaforul este verde pentru masini.
Nu la intamplare se trece strada.

Dupa structura propozitiile pot fi:

1) Propozitii simple (care nu contin parti secundare de propozitie):
propozitii formate numai din predicat. Ex: Ninge, Am studia, Bate vantul.
propozitii formate din subiect si predicat. Ex: A venit toamna.
formate din subiect multiplu si predicat. Ex: Vasile, Marian si George studiaza.
propozitii formate dintr-un predicat nominal si un subiect. Ex: Vasile a devenit sofer.
propozitiile formate din subiect, predicat si un substantiv in vocativ care nu are o functie
sintactica. Ex: Copii, a sosit iarna!
2) Propozitii dezvoltate (propozitii care pe langa principalele parti de vorbire, contin una sau
mai multe parti secundare de propozitie):
propozitii formate din subiect, predicat si un atribut. Ex: Toamna tarzie a venit.
propozitii formate dintr-un compelment si un predicat. Ex:Viscoleste neincetat.
propozitii formate din subiect, predicat si complemet. Ex: El a venit tarziu.
propozitii formate din subiect, predicat, atribut si complement. Ex:Vremea buna, insorita este
favorabila pentru drumetii lungi.
Observatii:
Deosebirea dintre propozitiile simple si cele compuse nu se face dupa numarul cuvintelor ce le
compun, ci dupa multitudinea partilor de vorbire ce compun aceste propozitii.
Mai jos puteti gasi o mica comparatie intre doua propozitii formate din aproape acelasi numar de
cuvinte:
Oamenii(SB) sunt multumiti (PR nom.). (simpla)
Oamenii(SB) tac(PR) multumiti(COM). (dezvoltata)
Propozitiile pot fi in acelasi timp enuntiative sau interogative (depinde de scopul comunicarii),
afirmative sau negative (dupa forma lor) ori propozitii simple sau dezvoltate (dupa structura care
alcatuiesc acele propozitii).

Sintaxa frazei din limba romana

FRAZA este o unitate de sine statatoare mai importanta decat propozitia care este alcatuita
din doua sau mai multe propozitii.
Exemplu de fraza:
Toamna tufele semanau cu niste salcii/ si ramaneau in picioare pana in martie,/ cand putrezeau
de ploaie,/ pentru ca viscolul trecea deasupra lor,/ fara sa le stinga./
(FANEL NEAGU Ingerul a strigat)
Propozitiile dintr-o fraza pot fi:
1. Propozitii principale
2. Propozitii secundare (sau propozitii subordonate)

Propozitii principale
Propozitia principala este propozitia care inteles de sine statator (adica al carei inteles principal nu
depinde de o alta propozitie sau fraza ajutatoare.)
Ex: Codrule, maria ta
Lasa-ma sub poala ta.
(M. EMINESCU)
Intr-o fraza pot exista una sau mai multe fraze principale urmate bineinteles de propozitii
secundare. In alte situatii fraza nu este alcatuita decat de propozitii principale aflate in raport de
coordonare.
Ex: Soarele rasare/ sau apune pe rarau,/ norii se aduna/ sau se imprastie de pe rarau,/ Moldova si
Bistrita curg de o parte si de cealalta a raraului/
(GEO BOGZA)
Propozitia subordonata secundara
Propozitia secundara (subordonata) este propozitia al carei inteles depinde de alta propozitie si
indeplineste, in forma de propozitie, functia unei parti de propozitie a regentei.
Ex: Dragu-mi era staul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul1/ in care se
oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri2/
(ION CREANGA)
1) Este propozitia principala
2) Aici apare propozitia subordonata atributiva care indeplineste functia de atribut pe langa
substantivul Ozana din propozitia regenta
Propozitia regenta (supraordonata)
Propozitia regenta (supraordonata) este propozitia de care depinde o propozitie secundara, iar
cuvantul determinant de propozitie secundara se numeste termen regent.
IMPORTANT: Propozitiile regente pot fi atat propozitii principale cat si propozitii
secundare daca de ele depind alte subordonate.
Ex: As vrea 1/ sa plang de fericire, 2/
Ca simt suflarea ta divina3/
(G. COSBUC)

Propozitia incidenta
Propozitia incidenta este propozitia principala sau secundara care noteaza, de obicei, interventia
sau spusele autorului si care poate lipsii din text.
Ex: Costea Chiorul, 1/ desi este cel mai marsav dintre toti grecii din Tara Romaneasca, 2/ dar
ce-mi pasa! 3/ el nu va putea 1/ sa-mi manance mosia. 4/
(NICOLAE FILIMON