Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sintaxa din limba romana reprezinta acea parte a gramaticii care cuprinde
majoritatea regulilor provitoare la imbinarea cuvintelor intr-o propozitie si de
asemenea imbinarea propozitiilor in fraza.
1. Sintaxa din limba romana reprezinta cea dea doua parte importanta a gramaticii
noastre, alaturi de morfologie. Intre Sintaxa si Morfologie exista o legatura
foarte stransa care se manifesta in diverse modalitati.
2. Sintaxa are 2 unitati: propozitia si fraza - Propozitia este o unitate a sintaxei
care comunica o judecata logica. Fraza este o unitate sintactica superioara
propozitiei constituita din doua sau mai multe propozitii.
3. Partea de propozitie reprezinta cea mai mica unitate sintactica pe care o
distinge analiza unei propozitii. Ea este constituita dintr-un singur cuvant din
categoria partilor de vorbire cu sens lexical de sine statator (ex: mediu, doi,
masa, taranesc, mergea) sau dintr-un cuvant de acest fel insotit de un alt cuvant
care ajuta (ex: este bine, de inteles, pentru tine, de pe masa).
4. Partea de propozitie nu este, de obicei, o unitate in cadrul careia se stabileste
un raport sintactic, ci ea se alfa intr-un raport sintactic si cu alte elemente
gramaticale. (Ex: El alearga bine - raporturile dintre subiect-predicat sipredicat-
complementar sunt foarte bine evidentiate.)
In sintaxa limbii romane exista si parti de propozitie dezvoltate, constituite din imbinari
de doua sau mai multe cuvinte cu sens lexical de sine statator. (ex: dupa cativa ani,
acum cativa ani, Maria ta, drum-de-lut, etc ).
Cuvintele din cadrul unei asemenea combinatii, se gasesc intr-un raport sintactic, dar ca
parte de propozitie, imbinarea in ansamblu se afla intr-un raport sintactic fata de restul
propozitiei.
Unitatile sintaxei
Sintaxa propozitiei
Sintaxa frazei
Sintaxa frazei are obiectiv imbinarea propozitiilor intr-o fraza.
Sintaxa propozitiei
Propozitia
Propozitia este un enunt sau o comunicare in care exista un singur predicat. Propozitia
comunica, de obicei, o judecata logica sau o idee cu caracter afectiv sau act de vointa.
In general, identificarea unei propozitii se face dupa prezenta unui verb la un mod
personal, insa corect este sa vorbim nu de verb, ci de predicat, pentru ca exista
propozitii in care predicatul este exprimat numai prin numele predicativ, fara nici un
verb.
Ex:
Fapta buna, deviza altruistului.
Neatentia, trasatura neatentului.
Dupa cum ati putut vedea pentru impartirea unei fraze in mai multe propozitii este bine
sa tine cont nu de verbele la modurile personale intalnite ci mai mult de predicate.
Modul infinitiv al verbului are in mod exceptional functie de predicat atunci cand este
intrebuintat, in propozitiile principale, cu valoare de imperativ.
Ex:
A nu se calca iarba (nu calcati), din parc!
A nu se fuma (nu fumati), pericol de explozie!
Clasificarea propozitiilor
Propozitii enuntiative
Propozitiile enuntiative interogative sunt acele propozitii care cer o informatie si care pot
fi fie exclamative fie neexclamative.
Ex.
El recita expresiv? (Aici putem vedea semnul intrebarii ceea ce denota caracterul pur
interogativ)
El recita expresiv?! (Aici exprima si ironia si se folosesc doua semne de punctuatie)
prin negatia œnu• asezata langa predicat. Ex: Nu pot invata cursurile.
prin negatia œnu• intarita de adverbe negative: niciodata, nicicand, nicaieri.
Ex: Nu gasesc nicaieri placerea sufletului
prin negatia œnu • intarita de pronume (adjective) negative: nimeni, nimic, nici
unul, nici una, nici o. Ex: Nu doresc nimic, Nimeni nu ma va ajuta acum. Nici
un preiten nu ma ajuta.
Observatie:
Cand negatia nu se afla se gaseste pe langa alta parte de propozitie decat pe langa
predicat, atunci propozitia nu mai este negatica asa cum ne-am astepta ci devine
pozitiva.
Ex:
propozitii formate numai din predicat. Ex: Ninge, Am studia, Bate vantul.
propozitii formate din subiect si predicat. Ex: A venit toamna.
formate din subiect multiplu si predicat. Ex: Vasile, Marian si George studiaza.
propozitii formate dintr-un predicat nominal si un subiect. Ex: Vasile a devenit
sofer.
propozitiile formate din subiect, predicat si un substantiv in vocativ care nu are o
functie sintactica. Ex: Copii, a sosit iarna!
propozitii formate din subiect, predicat si un atribut. Ex: Toamna tarzie a venit.
propozitii formate dintr-un compelment si un predicat. Ex: Viscoleste neincetat.
propozitii formate din subiect, predicat si complemet. Ex: El a venit tarziu.
propozitii formate din subiect, predicat, atribut si complement. Ex: Vremea buna,
insorita este favorabila pentru drumetii lungi.
Observatii:
Mai jos puetti gasi o mica comparatie intre doua propozitii formate din aproape acelasi
numar de cuvinte:
Partile de propozitie sunt acele cuvinte sau grupuri de cuvinte din alcatuirea unei
propozitii care pot fi identificate ca unitati sintactice dupa functia specifica indeplinita in
cadrul ei.
IMPORTANT
-Sunt parti de propozitie doar cuvintele care au un sens lexical de sine statator.
-partile de propozitie pot fi constituite si din imbinari de doua sau mai multe cuvinte ca in
cazul locutiunilor sau al constructiilor infinitivale, genuziale, participiale.
1) Parti principale:
Ele constituie minimul necesar pentru realizarea unei comunicari in jurul carora se
grupeaza si celelalte parti de propozitie.
2) Parti secundare:
OBSERVATIE
-Distinctia dintre partile principale de propozitie si cele secundare este exclusiv de ordin
gramatical si nu se refera la importanta pe care o are intr-o comunicare una dintre
aceste parti de propozitie.
Complementul Cat timp are mai mare importanta in comunicare decat predicatul
lipseste care este o parte principala de propozitie.
Ex: Padurea de brazi din apropiere a fost sadita de padurarii aflati in zona.
Sintaxa frazei
FRAZA este o unitate de sine statatoare mai importanta decat propozitia care este
alcatuita din doua sau mai multe propozitii.
Exemplu de fraza: Toamna tufele semanau cu niste salcii/ si ramaneau in picioare pana
in martie,/ cand putrezeau de ploaie,/ pentru ca viscolul trecea deasupra lor,/ fara sa le
stinga./•(FANEL NEAGU - Ingerul a strigat)
1. Propozitii principale
2. Propozitii secundare (sau propozitii subordonate)
Propozitii principale
Propozitia principala este propozitia care inteles de sine statator (adica al carei inteles
principal nu depinde de o alta propozitie sau fraza ajutatoare.)
Intr-o fraza pot exista una sau mai multe fraze principale urmate bineinteles de
propozitii secundare. In alte situatii fraza nu este alcatuita decat de propozitii principale
aflate in raport de coordonare.
Ex: Soarele rasare/ sau apune pe rarau,/ norii se aduna/ sau se imprastie de pe rarau,/
Moldova si Bistrita curg de o parte si de cealalta a Raraului.•(GEO BOGZA)
Ex: Dragu-mi era staul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul1/
in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri2/ (ION
CREANGA)
1) Este propozitia principala
Propozitia incidenta
Propozitia incidenta este propozitia principala sau secundara care noteaza, de obicei,
interventia sau spusele autorului si care poate lipsii din text.
Ex: Costea Chiorul, 1/ desi este cel mai marsav⌠dintre toti grecii din Tara
Romaneasca, 2/ dar ce-mi pasa! 3/ el nu va putea 1/ sa-mi manance mosia.
4/•(NICOLAE FILIMON)
Propozitia independenta
Propozitia independenta este propozitia care are sens lexical de sine statator, fara a
avea o relatie cu restul frazei.
Ex: Ceea ce poti 1/ sa stii 2/ este lucrul facut cu pricepere, 3/ e drept, 4/ care te ajuta 5/
sa fi tot mai pretentios. 6/