Sunteți pe pagina 1din 7

Clasa a V-a

Limba romana /fisa nr.1

Notiuni elementare de sintaxa

Gramatica are doua parti:-sintaxa: se refera la imbinarea cuvintelor in propozitii si


a propozitiilor in fraza;
-morfologia: se refera la modificarile formei cuvintelor in
vorbire.

Propozitia:
-este o comunicare cu un singur predicat.

I.Clasificarea propozitiilor:

1.Propozitie simpla: propozitia formata numai din parti principale de propozitie


(subiect si predicat).

Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) S. P.


Ana mananca.

Propozitie dezvoltata: propozitia care pe langa subiect si predicat mai are si


parti
secundare de propozitie(atribut si complement).

Ex.: Subiect(S) +Predicat(P) + Complement(C)


S. P. C.
Elevul invata bine.

Subiect(S)+Atribut(A)+ Predicat(P) + Complement(C)


S. A. P. C.
Elevul inteligent invata bine.

Observatii:
1.Partile de propozitie sunt de doua feluri:principale si secundare.
2.Partile principale de propozitie sunt subiectul si predicatul.
3.Subiectul raspunde la intrebarea cine? adresata predicatului.
4.Predicatul raspunde la intrebarea ce face? adresata subiectului.
5.Atributul depinde de substantiv.
6.Complementul depinde de verb.
2.Propozitie afirmativa: El invata.
Propozitie negativa: El nu invata.

Observatie: -negatia se subliniaza impreuna cu predicatul din care face parte.

3.Propozitie enuntiativa: atunci cand se da o informatie. El invata.


Propozitie interogativa: atunci cand se cere o informatie. De ce invata?

II.Punctuatia propozitiei:

1.Punctuatia la sfarsitul propozitiei:

- la sfarsitul propozitiei enuntiative se pune punct. (.)


- la sfarsitul propozitiei interogative se pune semnul intrebarii.(?)
- pentru a exprima surprinderea, emotia, revolta, se pune semnul exclamarii.(!)
- o propozitie neterminata se marcheaza prin puncte de suspensie.(…)

2. Punctuatia in interiorul propozitiei:

- o explicatie sau o enumerare se marcheaza prin doua puncte.(:)


- o ezitare, o intrerupere in vorbire se marcheaza in scris prin puncte de suspensie.
Acestea marcheaza in scris si absenta unor cuvinte sau a unui fragment dintr-un
text.(…)
- pauza dintre doua parti de propozitie se marcheaza prin virgula.(,)
- cand se citeaza ceva se pun ghilimele. In tiparituri, scrierea cursiva inlocuieste,
uneori, ghilimelele.(“…”)
- intr-un dialog, inceputul vorbirii fiecarui personaj se marcheaza prin linie de
dialog.(-)

Fraza:
-este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe propozitii.

Observatii:
1. Numarul de propozitii din fraza este egal cu numarul predicatelor.
2. In analiza unei fraze, propozitiile sunt separate printr-o linie verticala sau oblica, in
fata careia se pune numarul propozitiilor.

Ex.: Apa trece,1/ pietrele raman.2/

Enuntul:
-este o comunicare independenta si suficienta din punct de vedere al intelesului.

Observatie:
1.Enuntul poate fi o propozitie sau o fraza.
Clasa a V-a
Limba romana /fisa nr.2

Vocabularul

1. Ce este vocabularul?
Vocabularul sau lexical limbii romane este format din totalitatea cuvintelor
care exista sau au existat candva in limba.

Observatie:
Fiecare limba are propriul vocabular.

2. Aparitii de cuvinte noi


In limba apar permanent cuvinte noi. Aceste cuvinte se numesc neologisme.

Ex.: extenuat

3. Disparitii de cuvinte
Unele cuvinte nu se mai intrebuinteaza pentru ca dispar realitatile denumite de ele.
Aceste cuvinte se numesc arhaisme lexicale.

Ex.: Sarmana bibliteca! Uitata in secriul ei la bejania anului 1821…


(C. Negruzzi- Cum am invatat romaneste)

4. Modificari de sens : -vocabularul unei limbi este intr-o permanenta miscare, deoarece
apar cuvinte noi, dispar unele cuvinte, se schimba sensul unor cuvinte. Unele cuvinte desi
sunt pastrate in limba, isi modifica sensul.

Ex.: La mandra-i cale departe,


Nu pot merge far’ de carte.
Folclor

5. Utilizarea corecta a cuvantului; variante lexicale


Varianta lexicala este o pronuntare diferita a aceluiasi cuvant in raport cu forma lui
literara.
Varianta lexicala se stabileste in comparatie cu forma din dictionar a cuvantului: de
exemplu: cu fascicula, nu cu fasciculei.

Observatie:
In vorbire, un cuvant poate fi pronuntat diferit fata de forma lui literara.
Clasa a V-a
Limba romana /fisa nr.3

Cuvantul

1. Rolul cuvantului in comunicare :-cuvantul este elemental de baza al comunicarii.

2. Cuvantul- forma si continut:


Cuvintele pot avea acelasi sens, deosebindu-se prin sunetele din care sunt alcatuite.
Cuvintele pot fi alcatuite din aceleasi sunete, deosebindu-se prin sens.

Cuvantul are:- SENS sau inteles- continut;


- SUNETE sau invelis sonor- forma.

3. Dictionarul: -explica sensul cuvintelor.

Observatii:
a. In dictionar, cuvintele sunt asezate in ordine alfabetica.
b. In dictionar, adjectivele sunt la masculin, singular.
c. In dictionar, substantivele sunt la singular.
d. In dictionar, cand primele litere ale cuvantului sunt identice, clasificarea se face
dupa prima litera interioara diferita.
e. In dictionar, prescurtarile sunt explicate in primele pagini ale dictionarului; aici, se
indica partea de vorbire.
Clasa a V-a
Limba romana /fisa nr.4

Familia lexicala

1. Cuvantul de baza si radacina


Se pot forma cuvinte noi pe baza celor existente in limba.

Cuvantul de baza serveste ca element fundamental pentru formarea altor cuvinte.

Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor


cuvintelor obtinute de la acesta.
Uneori, sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de baza:
Ex.: tanar – tinerete

2. Sufixele
Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete la sfarsitul unei radacini. Aceste
sunete sau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un cuvant nou
se numesc sufixe.

Exemplu de sufixe:
-oi; -araie; isoara; -uleana; -arime; - uca; -ica; -ita; -uta; -atura; -ulita; -et; -ar; -oaie.

Observatie:- de la un cuvant de baza se pot forma si substantive proprii.


Ex.: Frunzescu
Frunzeanu
Frunzila
Frunzoiu

3. Prefixele
Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete inainte de radacina.Aceste sunete
sau grupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant nou se
numesc prefixe.

Ex.: (a) desfrunzi

Observatii:-se pot adauga in acelasi timp sunete inainte si dupa radacina.

4. Cuvintele derivate
Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor.

Observatie:-unui cuvant derivate i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a forma
cuvinte noi.
Ex.: lapte
laptar
laptic
laptisor
laptareasa

5. Familia lexicala
Familia lexicala sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obtinute prin
derivare sau prin alte procedee de la un cuvant de baza. Aceste cuvinte sunt inrudite ca
sens.

Ex.: frunza
frunzos
infrunzit
nedesfrunzit
desfrunzit

Campul lexical

1. Campul lexical cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu is care au
trasaturi de sens commune.

Ex.: tata
mama
sora
frate
bunic

2. Largirea campului lexical


In campul lexical intra, pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si au
trasaturi de sens comune, si : - sinonimele lor;
- derivatele lor;
- expresiile care le cuprind.

3. Partile de vorbire din care este alcatuit un camp lexical


Campul lexical este alcatuit din aceleasi parti de vorbire (substantive, adjective,
verbe).
Clasa a V-a
Limba romana /fisa nr.5

Sinonime.Antonime

1. Sinonimele:- sunt cuvinte cu forma diferita si cu sens asemanator.