Eu o sa incerc sa te ajut . sunt la profilul filologie si am invatat romana si gramatica in 2 ani de liceu de simt ca o sa`mi crape capul...

deci sa incepem asa : substantivul la analiza ordinea e : compus/simplu, ce fel de substantiv este(colectiv.) articulat/nearticulat, defectiv de numar ..., genul, numarul, cazul la VERB ordinea este : mod, timp, persoana, numar, diateza predicatul verbal raspunde la : ce face subiectul predicatul nominal raspunde la : ce se spune despre subiect PRONUMELE : este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Atribut pronominal prepozitional: Ei au vorbit cu respect despre ea. Complement direct: Am vazut-o pe ea. Complement indirect: dativ: I-am dat cartea. acuzativ: Se bizuie pe mine Complement de agent: Cartea este scrisa de el. Complement circumstantial de mod: Invata ca mine. Complement circumstantial de loc: S-a asezat langa el. Complement circumstantial de timp: Am sosit dupa el. In cazul Dativ functia sintactica este de atribut pronominal. se analizeaza incepand cu persoana, numarul, cazul, genul, forma si functia sintactica. Functii sintactice 1. Subiect: Cine m-a chemat? 2. Nume predicativ: nominativ: Ce este el? genitiv: A cui este scrisoarea? acuzativ: Pentru cine este cartea? NUMERALUL : simplu: zero, unu, zece, suta, mie, milion, miliard compus: doisprezece, cincizeci b) colectiv: amandoi, tustrei c) multiplicativ: indoit, inzecit d) distributiv: cate doi, cate trei e) fractionar: doime f) adverbial: o data, de doua ori la numeral, analiza este mai simpla...genul, numarul si cazul ADVERBUL : Adverbele pot avea urmatoarele functii sintactice: - complement circumstantial; - atribut adverbial; - nume predicativ. Unele adverbe nu au functie sintactica: -adverbe de modalitate: doar, numai, mai, tocmai, nici, si, macar, char etc. -adverbele care ajuta la formarea gradelor de comparatie: mai, tot, atat, foarte, putin etc. PREPOZITIA : dupa alcatuire simple/compuse si cazul INTERJECTIA : a) simple: Vai! Zau! Of! Uf! b) compuse: Hodoronc-tronc! Bing-bang! Cotcodac! Teleap-teleap! 2. Dupa origine: a) propriu-zise: Ah! Au! Valeu! b) onomatopeice (imita sunete si zgomote din natura): Buf! Tronc! Ham-ham! Miau!

c) provenite din alte parti de vorbire: Foc! Inainte! Functii sintactice 1. Subiect: De departe se aude: Cioc! Cioc! Cioc! 2. Predicat verbal: Hai acasa! 3. Nume predicativ: Este vai de el! 4. Atribut: Halal exemplu! 5. Complement direct: Am auzit: buf! 6. Complement indirect: Da-i cea! CONJUNCTIA : 1. Dupa forma: a) simple (sunt formate din elemente identice in plan morfologic): si, nici, ca, deci, sa b) compuse: ca sa, incat sa, cum ca 2. Dupa functia pe care o indeplinesc: a) coordonatoare (fac legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua propozitii care nu depind unde de alta): copulative: si, nici disjunctive: sau, ori, fie adversative: dar, insa, ci, iar conclusive: deci, asadar b) subordonatoare (fac legatura intre doua propozitii, dintre care una este dependenta de cealalta): ca, sa, fiindca, daca, desi, de, incat, deoarece) Exemple: Baiatul era cuminte si retras. A cules flori albe si parfumate. A cumparat caiete si carti. Plecase, dar s-a intors. A invatat sa scrie si sa citeasca. Locutiunile conjunctionale

Locutiunile conjunctionale sunt grupuri de cuvinte cu valoarea de conjunctie. Clasificare 1. Locutiuni conjunctionale coordonatoare: a) copulative: precum si, cat si, ci si, atat... cat si

b) adversative: numai ca c) conclusive: prin urmare, de aceea, in concluzie, asa ca, in consecinta 2. Locutiuni conjunctionale subordonatoare: fara sa, dupa cum, in timp ce, in vreme ce, din cauza ca, din pricina ca, cu scopul sa, pentru ca sa, in caz ca, cu conditia sa, cu toate ca, macar ca, incat sa SUBIECTUL : I. Subiect exprimat (cnd apare n propoziie) 2. multiplu (exprimat prin dou sau mai multe pri de vorbire coordonate ntre ele) a) propriu-zis: Ion i Maria sunt elevi. b) grupat: Mama i tata, fraii i surorile te iubesc. c) disjunctiv: Mihai sau Ion merge la coal? II. Subiect neexprimat (nu apare n propoziie): 1. subneles (este exprimat, de obicei, ntr-o propoziie anterioar, iar substantivul respectiv sau un pronume personal de persoana a III-a, singular ori plural se subnelege)2. inclus (este cuprins n terminaia formelor personale de persoana I i a II-a singular i plural ale verbului cu funcie de predicat invatam o poezie (noi) 3. nedeterminat (cnd nu se indic precis persoana care face aciunea, subnelegndu-se pronumele nehotrt cineva: Scria n ziare. Spunea la radio. 4. inexprimabil (nu se poate exprima, deoarece aciunea nu poate fi atribuit unei persoane i propoziia n-are subiect) afara ploua si tuna ATRIBUTUL : Subordonarea se realizeaza prin: acord cnd atributul este exprimat prin adjectiv, verb la participiu sau numeral aderen cnd atributul este exprimat prin locuiune adjectival sau adjectiv invariabil n topica normal, atributul este poziionat: dup regent dac este exprimat prin: adjectiv calificativ determinativ adjectiv pronominal de ntrire pronominal posesiv sau locuiune adjectival naintea regentului dac este exprimat prin: numeral adjectiv pronominal relativ adjectiv pronominal demonstrativ adjectiv pronominal nehotrt adjectiv pronominal negativ locuiune adjectival Atributul se clasific dup valoarea prii de vorbire prin care este exprimat n: Atribut adjectival Atribut substantival Atribut pronominal Atribut verbal Atribut adverbial Atribut interjecional Atributul determin: un substantiv un pronume o parte de vorbire exprimat prin substantiv COMPLEMENTUL : I) Complementul direct - arat obiectul asupra cruia se exercit direct aciunea exprimat de verb. ntrebri : pe cine?,ce?, ultima dintre ele ntlnindu-se i n cazul subiectului. Diferena se face astfel: dac propoziia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care rspunde la ntrebarea "ce ?" este complement direct. Complementul direct se exprim prin:

substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate sau nu de prepoziia pe. b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu II) Complementul indirect - arat obiectul asupra cruia se rsfrnge indirect aciunea exprimat de verb. Se clasific n : complement indirect n dativ; complement indirect cu prepoziie. Complementul indirect n dativ (cui?) se exprim prin substantive, pronume sau numerale n cazul dativ. Complementul indirect cu prepoziie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprim prin : substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ cu prepoziie ; verb la un mod nepersonal adjectiv precedat de prepozitie ; Exist un tip special de complement indirect n genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziii. ex.: Au complotat contra acestuia. vb. pron. dem.G. substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de prepoziiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur mprejurul, n stnga ; CCL substantive in cazul dativ (D locativ); CCL ex.: Stai locului! pronume personal sau reflexiv n cazul dativ (posesiv); CCL ex.: naitea-mi se ntindea o pdure. prep.+pr.D.posesiv adverbe si locuiuni adverbiale de loc; CCL ex.: Aici nu mai avem ce face. adv.de loc b). complement circumstanial de timp; ntrebri : cnd?, de cnd ?, pn cnd ?, de ct timp ? Se exprim prin : substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ cu sau fr prepoziie; CCT ex.: Dou zile a lipsit. subst.Ac. CCT Dup el a venit i mama. prep.+pron.Ac. substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de prepoziie; CCT ex.: Nu mai bea apa naintea mesei. prep.+subst.G. adjective cu prepoziie; CCT ex.: De mic era neastmprat. adj.Ac. adverbe i locuiuni adverbiale de timp; CCT ex.: Ieri a nceput s plou. adv.de timp verbe la un mod nepersonal; CCT ex.: nainte de a scrie nva ! prep.+vb.la infinitiv c). complement circumstanial de mod; ntrebri: cum ?, n ce mod ? Se exprim prin : substantive pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de prepoziie; CCM ex.: Lucreaz cu grij. prep.+subst.Ac.

substantive pronume sau numerale n cazul dativ precedate de prepoziie; CCM ex.: Se poart asemenea celor doi. prep.+nr.D. adverbe i locuiuni adverbiale de mod; CCM ex.: A nvat bine astzi. adv.de mod interjecie; CCM ex.: Merge lipa-lipa. interj. verb la un mod nepersonal; CCM ex.: Vine alergnd. vb.G. d). complement circumstantial de cauza;ntrebri:din ce cauz?, din ce pricin? Se exprim prin: 1) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de prepoziie CCC ex.: A luat-o la goan de fric. prep.+subst.Ac. substantive, pronume sau numeral n cazul genitiv precedate de locuiunile prepoziionale "din cauza" sau "din pricina". ccc ex.: Din cauza alor si a ntrziat la coal. loc.prep.+pron.pos. G adjectiv n cazul acuzativ CCC ex.: De lene ce este nici nu-i spal vasele. adj. Ac. verb la un mod nepersonal CCC ex.: Alergnd dup tramvai a czut. vb. ger. locuiunile adverbiale de cauz: "pentru aceasta", "de aceea", "de-aia". CCC ex.: De aceea a lipsit de la coal pentru c este bolnav. loc. adv. e). complement circumstanial de scop;ntrebri:cu ce scop?Se exprim prin: substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de prepoziie. CCS ex.: A cules flori toat ziua pentru cei doi. prep.+nr.Ac substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de locuiunile prepoziionale "cu scopul", "n scopul". CCS ex.: n scopul obinerii unor rezultate foarte bune muncete din greu. loc.prep.+subst.G verb la un mod nepersonal. CCS ex.: A plecat la pia pentru a-i cumpra fructe. vb.inf. locuiunile adverbale de scop:"de aceea", "pentru aceea", "de-asta", "de-aia". CCS ex.: De-aia nu a venit la mine, ca s nu ne certm. loc.adv.