PRONUMELE/ 22 MARTIE 2021

Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.

Feluri:- personal,
- de politete,
- reflexiv,
- de întarire,
- posesiv,
- demonstrativ,
- nehotarât,
- interogativ,
- relativ
- negativ;

Observații:
[Link] personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adjective pronominale.
[Link] de întarire, posesiv, demonstrativ, nehotarât, interogativ, relativ si negativ pot fi adjective
pronominale.
[Link] personal, de politete, reflexiv, de întarire si posesiv au forme dupa persoană.

[Link] PERSONAL

Pronumele personal indică diferitele persoane care participă la actul comunicării.

Observatii:
[Link] neaccentuate se întâlnesc doar în cazurile Ac. si D.
[Link] are numai persoana a II-a: tu! voi!
[Link]-numai persoana a III-a: lui, ei, lor.
[Link] I si a II-a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi
[Link] dânsa, dânsul, dânsii, dânsele sunt pronume personale, nu de politețe

Persoana I Persoana a-II-a Persoana a-III-a

- - - - Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N eu noi tu voi el ei ea ele
G - - - - a,alai,ale lui a,alai,ale lor a,alai,ale ei a,alai,ale lor
D - - - - asemenea lui asemenea lor asemenea ei asemenea lor
A de la mine de la noi de la tine de la voi de la el de la ei de la ea de la ei
V - - tu voi - - - -

Functii sintactice:
1-subiect: N: Tu ajungi primul.
Tu= subiect / pronume personal , formă accentuată , pers aII-a , [Link] , caz N
-nume predicativ în: N: Fratele meu este el.
Este el = PN / vb cop este ( nr sg, pers III, mod ind, timp prezent , conj .IV) + nume predicativ el
( pronume pers, formă accentuată, pers III, nr sg, gen masculin , caz N )
Ac: Întrebarea este pentru tine.
 Este pentru tine = PN / vb cop este ( :::) + nume pred pentru tine ( pron pers, formă accentuată , pers
II, nr sg, caz Ac+ prep simplă pentru )
G: Cartea este a lui.
Este a lui = Pn / vb cop este ( :::) + nume pred a lui ( pron pers, formă accentuată , gen masc, nr sg, pers
III , caz G + articol posesiv a)
-atribut pronominal în: N(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca în casa.
El= [Link] / pron pers, formă accentuată , pers III, nr sg, gen masc , caz N
G: Sfatul lui dovedeste întelepciune.
Lui= APG / pron personal, formă acc, pers III , nr sg, gen masc , caz G
Cartea din faţa lui este a mea.
Din fața lui = APG / pron pers, formă acc , pers III , nr sg, gen masc , caz G+ prep compusă din fața
D: Copilu-i statea linistit (dativ posesiv)
-i = AP/ pron pers, formă neacc , pers III, nr sg, gen masc, caz D .pos
-complement direct în: Ac: Te întreb si pe tine despre acest lucru.
Te= formă neaccentuată
Pe tine= formă accentuată
-complement prepozițional în: Ac: A vorbit cu mine.
Cu mine = [Link] / pron pers, formă accentuată, nr sg, pers I caz A+ prepozitia simplă cu
- complement indirect D: Lui i-am dat o carte.
Lui= formă accentuată
i-= formă neaccentuată
lui = CI/ pron pers, formă acc, pers III, nr sg, gen masc, caz D
i-= CI / pron pers, formă neacc, pers III, nr sg, gen masc, caz D
G: (cu prepozitie) Napasta a cazut asupra ei.
Asupra ei = CI/ pron pers, formă accentuată, pers III, nr sg , gen fem, caz G+ prep compusă asupra
- circumstantial de loc în:Ac: Merge la voi.
La voi = CL/ pron pers, formă acc , pers II, nr pl, caz Ac+ prep simplă la
G: (cu prep. sau locutiune prep.) S-a asezat în fata lui.(ei, lor)
În fața lui = CL/ pron pers, formă acc, nr sg, pers III, gen masc, caz G+ prep compusă în fața

- circumstantial de mod în:Ac: A raspuns ca tine.

Ca tine= C.M / pron pers, formă acc, nr sg, pers II, caz A+ prep simplă ca
- circumstantial de cauza: G: N-a venit din pricina lui.
Din pricina lui = C .cz / pron pers, formă accentuată, pers III , nr sg, gen masc, caz G+ prep compusă din
pricina
Situatii în care pronumele personal nu are functii sintactice:
-în V (tu! voi!)
-dativul etic: Vor sa mi-l omoare
-când are valoare neutra: A luat-o la fuga
Da-i înainte fara grija!

[Link] DE POLITEȚE

Pronumele personal de politeţe sau de reverenţă arată respectul faţă de o persoană.

Are numai forme pentru persoanele a II-a si a III-a

pers. a II-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastra
G-D: dumitale
pers. a III-a: N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor

Observatii:
-alte pronume de politete: -Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Înaltimea ta (sa, lui,
voastra)
-Excelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar în vorbirea contemporana
-forme afective: mata, mataluta, matalica, talica, matale
-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atributului pronominal în D. si
complementului circumstantial de loc în D).

[Link] REFLEXIV

Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectele asupra cărora se exercită direct sau indirect
acţiunea verbelor şi subiectul acestora.

Observatii:
-are forme proprii numai pentru pers. a III-a, cazurile D. si Ac.
D: sie, siesi/îsi, si
Ac: (pe) sine/ se
-pentru persoana I si aII-a împrumuta formele de la pronumele personale:
D: îmi, îti-, ne, va (îmi amintesc…)
Ac: ma, te-, ne-, va (mă gândesc…)
-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:
te gândesti ma framânt

Functii sintactice:
-complement direct: Ac: Te privesti în oglinda.
Te= CD / pronume reflexiv, persoana aIIa , nr singular, caz Ac
-complement indirect: D: Îti cumperi o carte.
Iți= C I / pronume reflexiv , pers aII, nr singular , caz D
- complement prepozițional ;Ac: Rar vorbea despre sine.
Despre sine =C. Prep / pronume reflexiv , pers aIIIa, nr sing, caz Ac+ prep compusă despre
-atribut pronominal: Ac: Lauda de sine nu miroase-a bine.
De sine = A. pronominal / pron reflexiv, pers aIII-a , nr sing, caz Ac+ prepoziția simplă de

Observatii:
Când nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza împreuna cu verbul, fiind marca diatezei
reflexive.
Forma accentuata de Ac., însotita de articolul hotarat se substantivizeaza (Si-a soptit în sinea lui)

[Link] ȘI ADJECTIVUL DE ÎNTĂRIRE

Forme:
-masculin, singular: (eu) însumi fiu ([Link])-vocala u- însumi ([Link].)
(tu) însuti
(el) însusi
 -feminin, singular: (eu) însami fiica ([Link].)-vocala a-însami ([Link].)
(tu) însati
(ea) însasi
-masculin, plural: (noi) însine fii ([Link])-vocala i-însisi ([Link].)
(voi) însiva
(ei) însisi
-feminin, plural: (noi) însene fiice ([Link])-vocala e-însene ([Link].)
(voi) înseva
(ele) însesi, însele

Observatii:
[Link] greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate în fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le
[Link] de întarire se foloseste rar în limba actuala. De cele mai multe ori, ele însotesc un pronume
sau un substantiv devenind adjective de întarire, de aceea functia sintactica este de atribut adjectival.
[Link] la acord: Dan, Maria si Elena, ei însişi… (masculinul are prioritate)
Eu, tu si el noi însine…(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a asupra persoanei aIII-
a)
4.Însusi poate fi înlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime (singur, propriu,personal,în persoana)

[Link] ȘI ADJECTIVUL NEGATIV

Pronumele negativ înlocuieşte numele obiectelor prezentate ca inexistente.

Forme:
N-Ac: nimeni, nimenea
N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
G-D: nimanui
G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica

Când pronumele negative compuse determină un substantiv fiind identice informaţional cu acestea,
îşi schimbă valoarea gramaticală devenind adjectiv pronominal negativ.

Adjectivul pronominal negativ are numai funcţia de atribut adjectival.

-Ca adjective se întâlnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
-Aceleasi functii sintactice ca si substantivul.

Observatii:
1. Aceste pronume trebuie folosite în propozitii negative.
2.În exemplul:N-a stiut nici unul, nici altul- cuvântul subliniat este conjunctie, deci nu intra în alcatuirea
unui pronume negativ.

[Link] ȘI ADJECTIVUL POSESIV

Pronumele posesiv înlocuieşte atât numele obiectului posedat, căt şi numele posesorului.

Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:

 ex.: sg. al meu, al tău, al său pl. a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
Formele se obtin cu ajutorul articolului posesiv genitival: al, a, ai, ale

Observatie:
Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Functii sintactice:
-subiect: N: Ai mei au ajuns acasa.
-nume predicativ: N: Caietul acesta este al meu.
Ac: Florile sunt pentru ai mei.
-atribut pronominal Ac: Rar am vazut o privire ca a ta.
G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vostri.
-complement indirect:Ac: Se gândea la ai săi.
D: Le povestesc alor mei.
G: Toti s-au ridicat împotriva alor tăi.
-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai săi.
-compl. circum. de lo[Link] Vin de la ai mei.
-atribut adjectival: N: Cartea ta este aici.
Ac: Locuieste pe strada mea.
D: Caietului tău îi lipseste o foaie.
G: Dorinta mamei mele e sfânta.
V: O, copilul meu, fii mereu întelept!

Când pronumele posesiv determină un substantiv şi este identic informaţional cu acesta, devine adjectiv
pronominal posesiv.

Adjectivul pronominal posesiv are numai funcţia de atribut adjectival.

Observatie: Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun întrebarile al,a,ai,ale cui? ci se stabileste
cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, numarul si cazul substantivului
determinat.

[Link] ȘI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV

Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect, arătând apropierea,depărtarea, identitatea şi

diferenţierea acestuia faţă de alt obiect.

Forme:
-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
-de departare: acela, aceea ([Link].),aceia ([Link].) acelea, aia, ala, etc.
-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

Când pronumele demonstrativ determină un substantiv şi este identic informaţional cu acesta, devine
adjectiv pronominal demonstrativ.

Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singura: atribut adjectival
Observatii:
1.“Acela” are si o forma mai redusa “cel”, care poate aparea numai în prezenta unui determinant
obligatoriu (cel de acolo, cei prezenti)
[Link] forme populare:asta,ista,aista,cesta,ăla,ălalalt,aia,isălalt.
[Link] de feminin aceasta, asta,aceea intra si în componenta locuţiunilor adverbiale (pentru asta, pe
langa asta, cu toate acestea).

[Link] SI ADJECTIVUL NEHOTARÂT

Pronumele nehotărât ţine locul unui substantiv, fără să dea vreo indicaţie precisă asupra obiectului.

Forme:
a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
atât, atâta, atâtia, atâtea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
Ex: “unul”
masculin feminin
singular plural singular plural
N unul unii una unele
G a,al,ai,ale unuia a,al,ai,ale unora a,al,ai,ale uneia unora
a,al,ai,ale
D asemanea unuia asemenea unora asemanea uneia asemenea unora
A de la unul de la unii de la una de la unele
V - - - -
b)compuse: (elemente de compunere: -va, ori-, fie-, oare-, orişi-, vre-, etc.)cineva, careva, ceva, câtva,
fiecine, oarecine, orişicine, altcineva, vreunul, oricine, etc.

Când pronumele nehotărât determină un substantiv şi este identic informaţional cu acesta, devine adjectiv.

Observatii:
[Link] nehotarâte în componenta carora intra cuvântul “cine” nu devin niciodata adjective.
[Link] pronume nehotarâte îsi modifica forma atunci când devin adjective:
unul - un una - o altul - alt alta - alta vreunul - vreun vreuna - vreo
[Link] sintactice: subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehotarâte: atribut
adjectival.

[Link] SI ADJECTIVUL INTEROGATIV

Pronumele interogativ tine locul unui cuvânt asteptat ca raspuns la întrebare.

Forme:
N:cine? N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cât?câta?câti? câte?
Ac:(pe) cine? G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: câtor?
D:cui? careia?
G: (al,a,ai,ale) cui? carora?

Functii sintactice:
-subiect: N: Cine vine? (Andrei vine.)
-nume predicativ N: Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)
 Ac: Pentru cine sunt cărţile? (Cărţile sunt pentru Dan.)
G: Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: G: Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)
-complement direct: Ac:Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)
-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)
D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)
-complement de agent: Ac:De cine ai fost ajutata?(Am fost ajutata de colegi.)
-complement circumstanţial de lo[Link]La cine ai fost? (Am fost la vecini.)

Când pronumele relativ determină un substantiv fiind identic informaţional cu acesta, devine adjectiv
pronominal relativ.

Observatii:
[Link] interogativ cine? nu devine adjectiv.
[Link] adjectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adjectival.
N: Care carte -ti lipseste?
Ac: Despre ce întâmplare povestesti?
D: Carui copil i te adresezi?
G: Raspunsul carui coleg ti-a placut?
[Link] interogativ “ce” este invariabil.
4. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si genul de la substantivul pe care îl înlocuieste.

[Link] SI ADJECTIVUL RELATIV

Pronumele relativ are rolul de a face legătura în frază între o propoziţie subordonată şi reganta ei.

Forme:
a)simple: N:cine N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cât?câta?câti? câte?
Ac:(pe) cine G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: câtor?
D:cui careia?
G: (al,a,ai,ale) cui carora?
b)compuse:
[Link]. [Link]. [Link]. [Link].
N-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce
D-G: celui ce celei ce celor ce
Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse în fraze, în
asa fel, încât pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie secundara de regenta ei). Functia poate fi
aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie.
Ex:
-subiect: Stiu / cine vine.
-nume predicativ: Am aflat/ care este sora mea.
-atribut pronominal: Ma intereseaza/ ai cui bani lipseau.

Când pronumele relativ determină un substantiv fiind identic informaţional cu acesta, devine adjectiv.

Observaţii:
[Link] anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehotarâte (S-a dus
care pe unde a apucat).
 [Link] relative pot intra în componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai
de care, care pe care, cine stie, cine stie când, din ce în ce, câte si mai câte).