PRONUMELE
Nr. Pronumele Forme
crt.
N: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele
1. Personal
Ac. : pe mine,mă,m; pe tine , te;
pe el ȋl ,l; pe ea,o; pe noi, ne; pe
voi, vă, v-, pe ei ȋi, i; pe ele , le
D: mie,îmi,mi; ţie, ȋţi,ţi, lui,ȋi,i,
nouă, ne, ni, vouă, vă,vi,v-,
lor,le,li
G. (al, a,ai,ale) lui, ... ei,... lor
V: Tu! Voi!
2. Personal de N-A: ( cine/ pe cine?)
politeţe dumneata- dumneavoastră
dumnealui, dumneaei- dumnealor
D-G:( cui, a cui?)
dumitale - dumneavoastră
dumneaei,dumnealui - dumnealor
3. a) Forme proprii:
A: pe sine , se , s-
Reflexiv D: sieşi,îşi , şi-
b) Forme împrumutate(de
la pronumele personal):
Ac: mă, te, ne, vă, v-
D: îmi, m-, îţi, ţi, ne, vă, v-
PRONUMELE SI ADJECTIVELE PRONOMINALE
4.
Demonstrativ de apropiere: acesta,aceasta,
acestuia,acesteia,acestora
de depărtare: acela, aceea,
acela,aceia,aceluia,aceleia,
acelora
de identitate: acelaşi, aceeaşi
,aceluiasi,aceleiasi,aceloraşi
de diferenţiere: celălalt,
cealaltă, celuilalt, celeilalte ,
celorlalţi, celorlalte
Observaţii
- formele pronominale pentru cazul G sunt doar la
persoana a III-a ( lui, ei, lor)
-la dativ si acuzativ sunt forme accentuate si
forme neaccentuate ( clitice)
-pronumele dânsul, dânsa, dânşii, dânsele poate fi
atȃt pronume personal , cȃt si pronume personal de
politeţe atunci cȃnd arată respectul.
- pronumele personal poate fi reluat sau anticipat
prin forme clitice
Ex. Mă caută pe mine ( anticipat)-c.direct
Mie mi s-a spus. ( reluat)-c.indirect
-are forme numai la persoana a II-a şi a III-a
- formele de reverenţă ( care arată respectul ȋn cel
mai ȋnalt grad ) sunt locuţiuni pronominale de
politeţe: Domnia Ta, Majestatea Sa, Alteţa Sa,
Excelenţa Voastră…
- există si forme familiare: mata, matale,
mătăluţă…
-are forme proprii numai la persoana a-III-a
- are forme numai pentru acuzativ si dativ
-formele clitice nu au functie sintactică când
nu pot fi reluate de forme accentuate
Ex. Mă tem ( pe mine)
-pron.demonstrativ are si forme regionale sau din
limba vorbită: ăsta,aialaltă,cestălalt,ăla…
- nu are categoria persoanei
-Valori gramaticale: cel, cea , cei , cele:
articol demonstrativ: omul cel rău, cei trei…
pronume dem.: cel de colo, cei care ȋnvaţă
adjectiv pron. dem.: pe cel deal
-fata aceea aceleiasi fete
băieţii aceia
 Forme simple:
unul, altul, tot/ toti…
5. Nehotărât
Forme compuse:
oricare, oricine, orice,
fiecare, oarecare, cineva,
ceva, altceva, careva, atâţia,
vreunul, mulţi, puţini, câţiva,
cutare, niscai
-nu indică precis obiectul înlocuit
- nu are categoria persoanei
- unele forme nu au gen, numar
Valorile morfologice ale cuv. o:
art. hot.: O fată se plimbă
num. card.: O fată şi doi băieţi
adj. pron. nehot.: O fată se joacă, alta scrie.
pron. pers.: O văd pe ea.
vb. aux.: O să vină
interj.: O! Ce vreme bună!

6. Posesiv N-A. : - arată posesia ( obiect posedat + posesor)

al meu, al tău, al său, a mea,
a ta, a sa, al nostru, al vostru,
a noastră, a voastră..
D-G: alor mei,alor tăi... alor
săi,alor noştri,alor voştri
7. De întărire M: însumi, însuţi, înşine,...
F: însămi,însăţi, însene,
înseşi, însele...
8. Interogativ N-Ac. Care? Cine? Ce?
Câti?
- ca pron. are întotdeauna în față articol posesiv
- fără art. posesiv – este întotdeauna adjectiv
pronominal
- ortografie: noştri, voştri – cu un singur i
- o colega de-ale mele/ un coleg de-ai mei
o colega a mea / unei colege a mele…
-insistă asupra unui pron. pers. sau subst. (îl
întăreşte)
- ‫٭‬de obicei este adj. pron. de întărire: eu
însumi,mamei înseşi…
- apare într-o propoziţie interogativă

D-G: cui?, căruia?.....

N-Ac. Care?Cine?Ce? - apare numai în frază

9. Relativ Câti? -are dublu rol gramatical:
D-G: cui?,căruia?.....  element de relaţie în frază,
 pronume cu funcţie sintactică în propoziţia
Pronume relativ compus: pe care o introduce(in subordonată)
ceea ce

10 Negativ - neagă substantivul înlocuit

niciunul,niciuna nimeni, - devin adjective: niciun, nicio
nimic
ATENTIE!

 Pronumele care determină substantive cu care se acordă în gen,număr şi caz devin

adjective pronominale şi au de obicei funcția sintactică de atribut adjectival.

Exceptie:
Adjectivul pronominal posesiv poate avea si alte functii sintactice atunci când este însoțit
de prepoziții cu genitivul si stau in cazul acuzativ.

Vine înaintea ta –c.c.de timp -acuzativ

Luptă contra noastră- c.indirect-acuzativ
El este împotriva voastră-n.predicativ-acuzativ...

 Pronumele personal,reflexiv si de politețe NU devin adjective

NUMERALUL

I. Definitie
Numeralul este partea de vorbire care aratǎ numǎrul sau ordinea obiectelor prin numǎrare

II. Tipuri de numerale

 Cardinal : unu ,trei,optzeci,o sută, cinci mii…
 Ordinal: primul, al doilea, al treilea, al o sutǎlea…
III. Valori morfologice ale numeralelor

1.Valoare pronominalǎ ( substitut al substantivului, are toate functiile sintactice ale acestuia)

a) Pe al doilea îl cunosc- c.direct

b) Le-am dat celor trei o carte/ Le-am dat la trei dintre ei o carte –c.indirect
c) Eforturile a zeci de elevi au fost răsplătite –atribut, genitiv
d) Vorbea cu cei trei/ despre al doilea –c.prepozitional
e) Ana este prima .-nume predicativ

Obs. 2 Cazul dativ se formează cu prepoziţia ,,la’’ ,iar genitivul cu prepozitia ,, a’’

Pentru cele două cazuri se poate utiliza si articolul demonstrativ : celui, celor…

2.Valoarea adjectivală(numeralul determină un substantiv cu care se acordă în gen,număr şi caz)

a) Am ales trei lucrări b) Al treilea raft este plin cu volume

Obs 1 In acest caz,numeralul are functia sintactică de atribut adjectival.

3.Valoarea substantivalǎ

-apare în situatii de tipul:

a) –termeni matematici : Trei minus doi ….

b) – dupǎ un substantiv la numǎrul singular : capitolul trei, etajul doi ( f.sintactica de atribut
apozitional – in nominativ)