FUNCŢIILE VERBELOR LA MODURI NEPESONALE

INFINITIV - funcţii sintactice

Subiect: A ierta e greu. E uşor a scrie versuri.
Nume predicativ: Scopul este de a te pregăti pentru viaţă. Dorinţa e de a termina azi.
Atribut verbal: Bucuria de a revedea ţara îi umple sufletul.
Complement direct: A început a umbla. Poate citi. Ştie repara ceasuri.
Complement indirect: Mă gândesc a înceta activitatea. M-am plictisit de a spăla vase.
Compl. circ. de mod: A privit fără a clipi.
Compl. circ. de timp: A plecat înainte de a răsări soarele.
Predicat verbal: A nu se fuma în interiorul clădirii!

GERUNZIU - funcţii sintactice

Subiect: Se aude tunând.
Atribut verbal: „Haina-i măturând pământul / Şi-o târăşte-abia, abia.”(George Coşbuc)
Complement direct: „De treci codri de aramă de departe vezi albind” (Mihai Eminescu)
„De-atâtea nopţi aud plouând...” (George Bacovia)
Compl. circ. de mod: Merge zburdând. Se strecurau ţopăind.
Compl. circ. de timp: Ascultându-l, el se gândea la altceva.

PARTICIPIU - intră în componenţa unor moduri / timpuri: perfect compus,

conjunctiv perfect, condiţional-optativ perfect, viitor anterior,
infinitiv perfect, diateza pasivă
- cu valoare adjectivală: Atribut adjectival: Văd pomii înfloriţi .
Nume predicativ: Pomii sunt înfloriţi.
-cu valoare adverbială: Compl. circ. de mod: Vorbeşte răspicat.
-cu valoare substantivală: toate funcţiile substantivului:
Subiect: Răniţii suspinau încet. Complement direct: Văd un rănit.
Atribut substantival genitival: Mama rănitului plângea. Etc

SUPIN - funcţii sintactice

Subiect: E greu de crezut ce spui tu.
Nume predicativ: Iarba este de cosit.
Atribut verbal: Am luat cărţi de citit. S-a defectat maşina de spălat.
Complement direct: Ne-a dat de citit.
Complement indirect: S-a săturat de umblat. S-a plâns de pescuit.
Compl. circ. de loc: A dus vitele la păscut.

1
CLASA A VII-A
VERBUL: MODURILE NEPERSONALE

FIŞĂ DE LUCRU (anexa 2)

Citeşte cu atenţie cerinţele şi încercuieşte răspunsul corect!

1. În enunţul Se vedeau umbre fugind. cuvântul subliniat este:

a) adjectiv propriu-zis; b) verb la modul gerunziu; c) gerunziu acordat, cu valoare adjectivală.
2. Verbele la modurile nepersonale au funcţia sintactică de:
a) predicat verbal; b) predicat nominal; c) nu au funcţie de predicat.
3. În enunţul Ştiind că nu mai are de pierdut nimic, a avut curaj. cuvântul subliniat este:
a) adjectiv precedat de prepoziţie; b) verb la modul supin; c) adverb precedat de prepoziţie.
4. În enunţul Neîndrăznind a-l contrazice, s-a supus hotărârii lui. verbele subliniate au funcţia sintactică de:
a) CCT şi CI; b) CCM şi CI; c) CCM şi CD.
5. În enunţul Mânca-te-ar mama să te mănânce! verbul subliniat este la modul:
a) infinitiv; b) imperativ; c) condiţional-optativ.
6. În enunţul S-a plictisit urmărind aceleaşi feţe. verbul la gerunziu are funcţia sintactică de:
a) CCM; b) CI; c) CCT.
7. Formele corecte de infinitiv sunt în seria:
a) a pare, a apare, a dispare; b) a părea, a apărea, a dispărea; c) a pare, a dispare, a apărea.
8. Formele verbale corecte sunt în seria:
a) a şti, vei ştii, ai ştii, a pustiii, ai pustiii, vei pustiii; b) a şti, vei şti, ai şti, vei pustii, ai pustii, a pustii
9. Verbele la modul infinitiv:
a) îşi schimbă forma după număr şi persoană; b) îşi schimbă forma după număr şi gen;
c) nu îşi schimbă forma.
10. În propoziţia Am cumpărat hârtie pentru scris. verbul subliniat este:
a) la supin, complement indirect; b) la supin, atribut; c) la participiu, atribut.
11. În construcţiile Are de răspuns. şi E mulţumit de răspuns. cuvintele subliniate sunt:
a) verbe la supin; b) substantive cu prepoziţie; c) verb la supin, substantiv cu prepoziţie.
12. Aspectul negativ al verbului a avea la modul gerunziu este:
a) ne având, b) nu a avut; c) neavând
13. În enunţul Noi am fotografiat castelul. verbul subliniat este:
a) la modul participiu; b) la modul indicativ; c) la timpul perfect compus.
14. În enunţurile Bunicul a ieşit la cosit. / Cei doi au plecat la coasă. valoarea morfologică a cuvintelor subliniate este:
a) substantive cu prepoziţie; b) verbe la supin; c) verb la supin, substantiv cu prepoziţie.
15. Forma scrisă corect se regăseşte la punctul:
a) aducândumi-te-aminte; b) aducând-u-mi-te-aminte; c) aducându-mi-te-aminte.
16. Enunţul în care verbul la infinitiv este complement direct se află la punctul:
a) Îmi place a scrie poezii; b) El poate scrie poezii; c) Este interesant a scrie poezii.
17. În enunţul A avut înţelepciunea de a-i refuza pe cei răi. complementul direct ,,-i” are ca termen regent:
a) verbul a avut; b) verbul a refuza; c) adjectivul răi.
18. În enunţul Afară se aude tunând. verbul la modul gerunziu este:
a) complement direct; b) subiect; c) complement circumstanţial de mod.
19. În enunţul Rana sângerândă i-a fost pansată. cuvântul subliniat este:
a) atribut verbal; b) atribut adverbial; c) atribut adjectival.
20. În forma de condiţional-optativ, timpul perfect m-aş fi dus la şcoală, cuvântul subliniat are valoare de:
a) adjectiv provenit din verb la participiu; b) verb auxiliar; c) verb predicativ.

2
CLASA A VII-A
VERBUL: MODURILE NEPERSONALE

FIŞĂ DE LUCRU (anexa 1)

Extrage verbele la moduri nepersonale din următoarele texte şi numeşte funcţia lor sintactică!

1. ,,De la nişte fiinţe necuvântătoare nu te poţi aştepta să-ţi arate aceleaşi semne de dragoste şi de recunoştinţă
pe care ţi le poate arăta un om cu grai şi judecată.
Iordache, pentru că era câine, după ce şi-a luat culcuşul în primire, a plecat să vadă ce are de păzit. Frusina, pisica,
s-a urcat pe gard ca să tragă un pui de somn. Dormind, a auzit mârâitul lui Iordache. A scos şi ea un mârâit fără
a deschide ochii. Iordache s-a înfuriat. Nu poţi încuviinţa, tu, cogeamite dulăul, să te înfrunte un boţ de carne
ca Frusinica! Gardul era uşor de urcat şi-ar fi putut înhăţa pisica într-o clipă.”

( Damian Stănoiu – Cinci prieteni )

2. ,,De pe pereţii îngălbiniţi

Se dezlipeşte-n pături varul,
Şi pragului îmbătrânit
Începe a-i putrezi stejarul.”
( Octavian Goga - Casa noastră )

3. ,,Mihai ... văzând că nu e nici un mijloc pacinic de mântuire, hotărăşte a deştepta ţara, a o scula şi a ridica sabia
răzbunătoare în contra barbarilor tirani.”
( Nicolae Bălcescu – Românii supt Mihai – voievod Viteazul)

4. ,,Pe vodă-l zăreşte călare trecând

Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână,
Căci vodă o-mparte, cărare făcând,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,
Oştirea română”
( George Coşbuc – Paşa Hassan )

5. ,,Oprindu-se vaporul la Brăila, mă hotărâi a mă coborî pe uscat şi a întrerupe călătoria mea în Orient, pentru a mă
rătăci câtăva vreme în câmpiile Valahiei...”
( Vasile Alecsandri – Balta – Albă)

6. ,,Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.”
( Mihai Eminescu – Dorinţa )

7. A se clăti după golire!

A nu se călca iarba!
A nu se deranja!

1
 PROIECT DIDACTIC

DATE GENERALE:
ŞCOALA: „Vasile Burlui”, Suceveni
PROPUNĂTOR: Prof. Trandafir Andreea
DATA: 30.10.2017
CLASA: a VII-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE CONŢINUT: Structuri narative. Verbul.
SUBIECTUL LECŢIEI: Modurile verbale nepersonale
TIPUL LECŢIEI: de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor

COMPETENŢE GENERALE ŞI COMPETENŢE SPECIFICE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.
1.1. înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral;
1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată.
2.1. asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral;
2.3. respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze;
2.5. cooperarea în interacţiunile de grup.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
3.3. sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate, într-un text
citit.
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse.
4.2. utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate;
4.4. utilizarea corectă a flexunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi
de punctuaţie;
4.5. folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE ALE LECŢIEI:

Elevii vor fi capabili:
O1. să identifice verbele aflate la moduri nepersonale, într-un text dat;
O2. să analizeze morfosintactic verbele identificate;
O3. să sesizeze diferenţa dintre ceea ce exprimă fiecare mod verbal nepersonal;
O4. să utilizeze corect, în enunţuri proprii, verbe la moduri nepersonale;
O5. să sesizeze valoarea stilistică a unor verbe le moduri nepersonale, în textele literare.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, lucrul cu textul, analiza stilistică
2. Materiale didactice:manualul, fişa de exerciţii
3. Mijloace didactice: tabla
4. Resurse: - capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele şi deprinderile de lucru însuşite anterior;
 - timp: 50 de minute. 1

EVALUAREA:
va avea loc pe tot parcursul orei, avându-se ca obiectiv evaluarea competenţelor dobândite şi dovedite
de elevi, prin rezolvarea sarcinilor de lucru.
Tipul evaluării: formativă, continuă.
Modalităţi de evaluare: frontală/ individuală, orală

BIBLIOGRAFIE:
1. PENTRU ELEVI:
- ,,Limba română. Manual pentru clasa a VII-a”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004;
- ,,Limba română. Caiet de lucru pentru elevi, clasa a VII-a”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006.
2. PENTRU PROFESOR:
- Arnăutu, Maria şi Sandu, Elena: ,,Limba română. Teorie, dificultăţi, exerciţii, teste grilă.”, Ed. Icar,
Bucureşti, 2006;
- Eftenie, Nicolae: ,,Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române”, Ed. Pralela 45,
Piteşti, 2000;
- Gavrilă, Camelia şi Doboş, Mihaela: ,,Limba şi literatura română pentru examene şi performanţă.
Aplicaţii lingvistice şi stilistice pentru gimnaziu.”, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;
- Pamfil, Alina: ,,Limba şi literatura română în gimnaziu”, Ed. Pralela 45, Piteşti, 2003;
- Parfene, Constantin:,,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Ed. Polirom,
Iaşi, 1999;
- www.edu.ro.
 2
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1. Organizarea clasei de elevi (1min.)

Se face prezenţa şi profesorul asigură ordinea şi disciplina clasei, în vederea desfăşurării optime
a lecţiei.

2. Reactualizarea cunoştinţelor predate anterior, prin verficarea temei (10 min.)

În lecţiile anterioare s-a reactualizat bagajul de cunoştinţe referitoare la verb, modurile predicative şi
personale. Ca temă pentru acasă, elevii au avut de rezolvat exercițiul 1 de la pagina 57, din manual.
Profesorul numește câțiva elevi și verifică analiza verbelor.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor lecţiei (2 min.)

Profesorul notează pe tablă titlul lecţiei, iar elevii îl notează în caiete:
Verbul: modurile nepredicative şi nepersonale (Recapitulare )
Sunt precizate şi obiectivele operaţionale ale lecţiei, la nivelul de înţelegere al elevilor.

4. Conducerea procesului de recapitulare şi sistematizare (12 min.)

Elevii primesc fişa de lucru (anexa 1) şi trec la identificarea şi analiza morfosintactică a verbelor
la moduri nepersonale, în textele date. Cu ajutorul profesorului, îşi amintesc cele patru moduri nepredicative
(infinitiv, gerunziu, participiu şi supin), mărcile fiecăruia dintre ele, ceea ce exprimă, cum se construiesc,
cum se folosesc, funcţii sintactice îndeplinite.

5. Însuşirea de noi cunoştinţe (8 min.)

Profesorul notează o schemă recapitulativă la tablă, pe care elevii o trec în caiete.
Pentru economisirea timpului şi în completarea manualului, elevii primesc o fişă cu funcţiile sintactice
ale verbelor la modurile nepersonale, care se citeşte, se aprofundează şi se anexează schemei recapitulative
din caietul de notiţe.

6. Atingerea performanţei şi realizarea feed-back-ului (13 min)

Ca activitate frontală şi orală, elevii vor îndeplini sarcinile de lucru de pe fişa anexă nr.2, având
de rezolvat itemi cu alegere multiplă, care le probează nivelul de cunoştinţe dobândite, dar şi practica limbii.

7. Evaluarea (2min.)
Evaluarea se va realiza, de fapt, pe tot parcursul orei, fiind urmărite răspunsurile şi deprinderile
de lucru cu textul, la 5-6 elevi. Acum, în acest moment al lecţiei, se va realiza notarea lor.

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2min.)

Anunţarea temei pentru acasă: ca sarcină individuală de lucru, elevii vor avea de efectuat exerciţiile
1, 2, 3, 4 şi 5, de la pagina 58, din manual, toate având în prim-plan verbe la moduri nepersonale.