Materie:LATINA

Pofesor: IONESCU DOINA MIOARA

Elev:CORBAN MIHAI IONUT CATALIN
Clasa:a VIII D
 Reguli de pronunţie şi scriere

 Cuvintele latineşti se citesc,in general asa cu se scriu.Exista totusi

unele deosebiri in privinta anumitor grupuri de litere latine:

Grupuri Scriere Pronuntare

ce,ci,ge,gi cena,Cicero,gelu,frigidus ca in limba romana

ti + vocala amicitia amiciţia

s,x,t + ti +vocala ostium,Sextius,Vettius ca in limba romana

ngu + vocala lingua,sanguis lingva,sangvis

qu + vocala quinque,aqua cvincve,acva

ch,ph,th chorus,pulcher,philosophus,theatrum horus,pulher,filósofus,teatrum

ae,oe (diftongi) caelum,poena celum,pena

aë,oë (vocale in hiat) aër,poëta a-er,po-e-ta

au,eu(diftongi) aurum,Europa,laudo au-rum,Eu-ro-pa,lau-do

ll,rr,pp vallis,ferrum,oppidum valis,ferum,opidum

 Declinarea I

Terminatiile substantivelor feminine si

masculine

SG. PL.
N.V. –ã -ae
G. –ae -ārum
D. –ae -is
Ac. –am -as
Abl.---- -is

G.sg. -ae MARCA DECLINARII I

Continutul pe genuri:
 Ocupatii barbatesti:
auriga,-ea (vizitiu) fm
 Nume proprii:
Cotta,-ae;Cinna,-ae
 Declinarea II
Terminatiile
substantivelor neutre
Terminatiile substantivelor masculine
si feminine
N.Ac.V. –um
-ă
N. –us/-er/-ir G. –I-i
G. –I -ōrum - ōrum
D. –o D. Abl. -is
–o
Ac. –um -is-os
V. –e/-er/-ir -i
Abl. –o -is

Regula neutrelor
G.sg -i MARCA DECLINARII II
 N.=Ac.=V.
 N.Ac.V.pl=ă Continutul pe genuri

 Adjectivele din clasa I au la m:-us la N.sg. f:-us -nume de

arbori:
masculine si neutru terminatiile -er la N.sg. malus
declinarii a II-a -ir -nume de tari:
Aegyptus
n:-um la N.sg. -nume de
insule:
Rhodus
-nume de
orase:
Ephesus
 Maxime Latine

1.Non multa sed multe=Nu multe ci mult

2.Dura lex sed lex=Legea este aspra dar este lege
3.Finis opus coronat=Sfarsitul incoroneaza opera
4.Rara abis=Pasare rara
5.Nosce te ipsum=Cunoaste-te pe tine
6.Est modus in rebus=Exista o masura in lucruri
7.Non schole sed vitae discimus=Invatam pentru viata nu pentru scoala
8.Fortuna audaces iuvat=Soarta ii ajuta pe cei curajosi
9.Repetitio est mater studiorum=Repetitia este mama invataturii
10. Verba volant,scripta manet=Cuvintele zboara,cele scrise raman
 Legenda intemeierii Romei

 Secolul al VIII-lea i.e.n. reprezinta punctul de plecare al intrarii Italiei pe calea

progresului prin colonizarile grecesti, inflorirea civilizatiei etrusce si apoi intemeierea Romei.
Nu poti vorbi de intemeierea Romei fara a mentiona sosirea lui Eneas in Latium, un ses sarac,
dominat de masivul vulcanic al Muntilor Albani, teritoriu ce corespunde vaii inferioare a
Tibrului. Eneas, fiul lui Anchise si al zeitei Afrodita, acosteaza la gura raului Tibru dupa ce au
supravietuit razboiului troian. Titus Livius spune ca in privinta modului in care troienii s-au
stabilit in Latium sunt mai multe versiuni : una ii descrie pe troieni ca niste devastatori, care
au intrat in razboi cu Latinus, regele aborigenilor si ori ca au fost invins in lupta si au luat
tronul, ori ca Eneas i-a spus povestea sa regelui si acesta, induiosat, l-a facut oaspete in casa
lui, dandu-i de sotie pe fiica sa, Lavinia, care va da numele noului oras intemeiat de troieni.
Dar Lavinia fusese promisa regelui rutulilor, Turnus, care a pornit razboi impotriva lui Latinus
si Eneas. Intre timp, Lavinia naste un copil pe care il vor numi Ascanius, dar care nu isi va
cunoaste bunicul si tatal, acestia murind in lupta pe care in final au castigat-o latinii. Pana a
crescut indeajuns pentru a sta la tron fiul lui Eneas, Lavinium era un oras infloritor si bogat, pe
care i l-a lasat in grija mamei sale si a pornit la baza muntilor Albani, unde a construit un alt
oras numit Alba Longa. Dupa moartea lui Ascaniu, putini regi au stat pe tron o perioada mai
mare de timp, aproape toti sfarsind tragic la nu mult timp dupa ce s-au asezat la carma cetatii.
De exemplu, Tiberinus, fiul lui Capetus, a murit inecat in raul Albula, care a luat numele de
Tibru pentru a onora moartea tanarului rege, iar Romulus Silvius a fost lovit de trasnet. Dupa
Romulus Silvius a urmat la tron Aventinus, iar apoi Proca, avand doi fii a lasat mostenire
tronul fiului cel mare, Numitor, dupa cum era traditia. Amulius, fratele lui Numitor, a furat
tronul si a dat porunca sa fie ucisi toti nepotii sai, ca sa fie sigur ca tronul ramane in mainile
sale. Insa Numitor avea o fiica, Rhea Silvia, pe care Amulius o numeste vestala si care va avea
totusi doi fii cu zeul Marte, doi fii ce vor fi abandonati pe apele Tibrului. Acestia
supravietuiesc insa, fiind hraniti de o lupoaica, animalul lui Marte, despre care se crede ca ar fi
fost trimisa de zeu sa ii ocroteasca copii. Cei doi gemeni, Romulus si Remus, vor fi crescuti de
un cioban pe nume Faustulus si de sotia sa, Larentia. Crescand, gemenii afla care este originea
lor si il inlatura pe Amulius de la tron, iar lui Numitor i-a fost data din nou domnia. Vazand ca
atat albanii cat si latinii erau numerosi, cei doi frati se hotarasc sa construiasca o cetate. Dar
fiindca erau gemeni, au hotarat ca zeii sa le arate prin auspicii cine va da numele cetatii si ce o
va conduce. Romulus isi alege ca punct de observatie Palatinul, iar Remus, Aventinul.
Legenda spune ca i s-a aratat mai intai lui Remus semn prevestitor, zeii trimitand in zbor
deasupra Aventinului sase vulturi. Dar si lui Romulus i-au fost trimisi in zbor vulturi, nu sase,
ci doisprezece. Aceasta a fost pricina discordiei, ce a alimentat o lupta sangeroasa in care
Remus a murit rapus de sabia fratelui sau. In privinta mortii lui Remus a vehiculat si alta
legenda care spunea ca acesta sarea in semn de batjocura peste noile ziduri ridicate de
Romulus, iar ca cel ce avea sa dea numele cetatii Roma isi ucide fratele spunand: "Asa sa
piara de acum inainte toti aceia care vor indrazni sa sara zidurile ridicate de mine!" Cetatea
Roma va fi un oras infloritor ca niciun altul, dar va fi intotdeauna urmarit de fatum, din pricina
fratricidului ce a stat la baza intemeierii sale.
 Accentul in limba latina
 Cantitatea vocalelor:
 reprezinta durata de timp,mai lunga sau mai scurta,a pronuntarii
acestor sunete
 este indicata prin semne grafice(vocala lunga:ā,ē,ī,ō,ū;vocala
scurta:ă,ĭ,ĕ,ŏ,ŭ)
 determina cantitatea silabelor in care se gasesc vocale

 Cantitaea silabelor este lunga sau scurta,in functie de cantitatea vocalei pe

care o contin:

Silabe lungi Silabe scurte

prin natura lor,silabele care contin vocale prin natura lor,silabele care contin o vocala
lungi sau diftongi (Eū-rō-pa) scurta (di-cĕ-re)
prin pozitie,silabele care contin o vocala prin pozitie,silabele care contin o vocala
urmata de mai multe consoane(fe-nēs-tra) urmata de alta vocala (au-dĭ-ŏ)

 Accentul in limba latina se stabileste in functie de cantitatea silabelor:

 este determinat de cantitatea silabei penultime;
 este fix,limitat la ultimile trei silabe ale cuvantului;

3 2 1
← ←
sil aba silaba silaba
antepenultima penultima ultima

Regula accentului:
 nu sta niciodata pe ultima silaba a cuvantului
 sta pe silaba penultima,daca aceasta este lunga:(lau-dā-re;ae-tēr-na;Ro-mā-nus)
 sta pe silaba antepenultima,aca penultima este scurta(ō-pĕ-ra;glō-rĭ-a)
 Pronumele personal
SG
Persoana I Persoana a II-a
N. ego tu
G. mei=de mine tui=de tine
D. mihi tibi
Ac. me te
V. ---- tu!
Abl. me(cum te(cum)
PL
Persoana I Persoana aII-a
N. nos vos
G. nostril=de noi vestri=de voi
nostrum=dintre noi vestrum=dintre voi
D. nobis vobis
Ac. nos vos
V. ------ vos!
Abl. nobis(cum) vobis(cum)

Pronumele reflexive
Sg. si Pl.
N. ---------
G. sui=de sine
D. sibi
Ac. se
V. -----
Abl se(cum)
.

Pronumele personal nu are forme proprii pentru persoana a III-a.

Pentru exprimarea persoanei a III-a se folosesc formele pronumelor demonstrative

sau cele ale pronumelui reflexiv, cu valoare de pronume personal.
 Pronumele si adjectivul posesiv
Numar Obiectul posedat apartine Se declina ca adjectivele
sg. persoanei I persoanei a II-a persoanei a III-a
meus,-a,-um tuus,-a,-um suus,-a,-um bonus,-a,-um
pl. noster,-tra,-trum vester,-tra,-trum pulcher,-chra,-chrum

Pronumele posesiv exprima o idee de posesie.

Cand determina un substantiv,pronumele posesiv devine adjectiv posesiv.

Pronumele si adjectival posesiv au formele unui adjectiv cu trei terminatii si se declina

ca atare
 Indicativ prezent

sum,esse,fui
Singular Plural
I sum sumus
II es estis
III est sunt

Imperfect
sum,esse,fui
Singular Plural
I eram erāmus
II eras erātis
III erat erant

Viitor
sum,esse,fui
Singular Plural
I ero erimus
II eris eritis
III erit erunt
 Adjectivul

Adjectivele care au la N.sg. terminatiile:-US/-ER,-A,-UM ,differentiate pe genuri

alcatuiesc clasa I a adjectivelor cu trei terminatii.

Ele se acorda in gen,numar,si caz cu substantivele determinate.

m. f. n.
N.sg. BONUS BONA BONUM Adj.
servus ancilla consilium Subst.
N.sg. TENER TENERA TENERUM Adj.
puer puella pratum Subst.
N.sg PULCHER PULCHRA PULCHRUM Adj.
hortus Caecillia exemplum Subst.
decl. a II-a decl. I decl. a II-a
 Verbul
Conjugarile

Conj. Verbul
canto cantare
I laudo laudare
video videre
II habeo habere
scribo scribere
III facio facere
audio audiere
IV sentio sentire