Declinarea a III-a

Substantive fals imparisilabice

Unele substantive, deşi au aspect imparisilabic, prin numărul impar de silabe dintre
nominativ şi genitiv singular, au genitivul plural terminat în –ium în loc de –um:
ars, artis – artă, dos, dotis – zestre, fauces, faucium – gâtlej, fons, fontis – fântână,
frons, frontis – frunte, glis, gliris – şobolan, lis, litis – proces, mas, maris – mascul,
mus, muris – şoarece, nix, nivis – zăpadă, nox, noctis – noapte, pars, partis – parte,
pons, pontis – pod, strix, strigis – bufniţă, trabs, trabis – bârnă, urbs, urbis –
cetate, oraş
Substantive fals parisilabice
Există alte substantive, care, deşi au aspect parisilabic (număr egal de silabe
între N și G sg.,) vor avea genitivul plural în –um: accipiter, accipitris – uliu, apis,
apis – albină, canis, canis – câine, frater, fratris – frate, iuvenis, iuvenis – tânăr,
mater, matris –mamă, mensis, mensis – lună, pater, patris – tată, sedes, sedis –
scaun, senex, senis – bătrân, vates, vatis – profet.
Declinarea a IV-a
Declinarea a IV-a cuprinde substantive masculine, feminine şi neutre.
Substantivele animate se termină la nominativ singular în –us, iar cele inanimate în
–u. Vocala tematică (VT) la această declinare este –u-, iar genitivul singular are
desinenţa -us. Cele mai numeroase substantive sunt cele de genul masculin:
fructus, -us – rod, exercitus, -us – armată, adventus, -us – sosire, senatus, -us –
senat, impetus, -us – atac, magistratus, -us – magistrat, etc. De genul feminin sunt
doar câteva: acus, -us – ac, anus, -us – bătrână, domus, -us – casă, idus, -us – idele
(a cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea zi a
celorlalte luni din calendarul roman), laurus, -us – dafin, manus, -us – mână,
porticus, -us – portic, tribus, -us – trib, nurus, -us – noră, socrus, -us – soacră,
quercus, -us – stejar. La genul neutru se cunosc: cornu, -us – corn, genu, -us –
genunchi, gelu,-us – ger, veru,-us, – frigare. Substantivele masculine se declină la
fel cu cele feminine, iar substantivele neutre au, aşa cum s-a observat şi la
declinările anterioare, trei cazuri identice: N.Ac.V.
Singular Plural
Caz masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N. impetus porticus genu impetus porticus genua
V. impetus porticus genu impetus porticus genua
 G. impetus porticus genus impetuum porticuum genuum
D. impetu(i) porticu(i genu(i impetibus porticubus genibus
) )
Ac. impetum porticum genu impetus porticus genua
Abl impetu porticu genu impetibus porticubus genibus
.

Observaţii:
La cazurile dativ şi ablativ plural ar fi trebuit ca desinenţa să fie -ubus, aşa
cum o cerea vocala finală a temei, însă sub influenţa declinării a III-a s-a
generalizat desinenţa –ibus. Au rămas câteva substantive cu desinenţa –ubus:
lacus – lac, partus – naştere, pecus – turmă, quercus – stejar, specus – peşteră,
tribus – trib.
Declinarea a IV-a nu are adjective.
Declinarea a V-a cuprinde numai câteva substantive feminine cu excepţia
substantivului dies care este de gen masculin. Totuşi când acesta intră în
componenţa unor sintagme ca zi stabilită sau zi fixată: die: certa, die constituta,
are genul feminin. Substantivele acestei declinări au VT –e, la nominativ singular
desinenţa este –es, iar la genitiv singular desinenţa este –ei. Flexiunea
substantivelor dies – zi şi res – lucru, stare, situaţie, este singura completă, celelalte
substantive de declinarea a V-a întâlnindu-se numai la anumite cazuri.

Singular Plural
Caz masculin femini masculin feminin
n
N. dies res dies res
V. dies res dies res
G. diei rei dierum rerum
D. diei rei diebus rebus
Ac. diem rem dies res
Abl die re diebus rebus
.
Observaţii:
Substantive ca acies – linie de luptă, facies – faţă, effigies – chip, portret,
species – formă, spes – speranţă se întrebuinţează la plural doar la nominativ şi
acuzativ, iar altele precum: planities – câmpie, segnities – trândăvie, pernicies –
primejdie fides – credinţă, glacies – gheaţă, progenies – urmaşi, luxuries – risipă
nu au decât forme pentru singular.

Declinarea a V-a nu are adjective.

I. Declinați la sg. pământ bun (terra, -ae, bonus, -a, um), lup negru (lupus, -i, niger,
-ra, -rum), declinați la pl. poet harnic (poeta, -ae, sedulus, -a, um), fag înalt
(fagus, -i, altus, -a, -um)

II. Traduceţi substantivele de mai jos la cazurile la care sunt: lupum (lupus, -i –
lup), dominas (domina, -ae – stăpână), amice (amicus, -i – prieten), scribam
(scriba, -ae – scrib) dona, (donum, -i – cadou)

III. Traduceți în limba latină:

din grădinile (hortus, -i) profesorului (magister, -ri) într-o seară (vesper, -i m.) de toamnă
(autumnus, -i); cuţit (culter, -ri m.) pentru mistreţii (aper, -ri m.) prinși captus, -a, -um adj.3) de
corăbier (nauta, -ae); pe cireşul (cerasus, -i) din grădini, seara sub (sub + Abl.) platan (platanus,
-i f.), lupule (lupus, -i) rău (malus, -a, -um adj.3), pe destinele (fatum, -i n.) fericite (beatus, -a, -
um adj.3) ale prizonierilor (captivus, -i m.)

IV. Traduceţi textul în limba română:

Nostra terra densas silvas habet (are)/1 ubi deabus Romanis amoenae arae sunt./2 Aquae rapidae
claraeque illas contingunt (ating) et puellae tenerae togas eo lavant (spală). In antiqua Italia
poetae epulis cantabant (cântau) et magnam laetitiam convivis donabant (ofereau). Romam
revertit (se întoarce) Via Appia. Convivae epulis ad tabulas non sedebant (ședeau) sed
discumbebant (stăteau tolăniți). Disciplina non est scholae sed vitae.
Cuvinte. densus, -a, um = des, ubi = unde, dea, -ae = zeiță, amoenus, -a, um = plăcut, ara, -ae
= altar, rapidus, -a, um = rapid, clarus, -a, um = limpede, ille, illa, illud = acela, aceea, puella, -
ae = fată, tener, -a, um = tânăr, toga, -ae = toga, eo = acolo, antiquus, -a, um = vechi, epulae, -
arum = ospăț, magnus, -a, um = mare, laetitția, -ae = bucurie, conviva, -ae = mesean, Roma, -
ae = Roma, via, -ae = cale, drum, tabula, -ae = masa, disciplina, -ae = învățătură, schola, -ae =
școală, vita, -ae = viață.
Traducerea unui enunț
1. Decidem după numărul de predicate, dacă avem o propoziție sau o frază.
2. În cazul unei propoziții traducem întâi predicatul și apoi subiectul și complementul
direct.
3. În cazul unei fraze, subliniem predicatele, încercuim conectorii (conjuncții, adverbe
relativ interogative) și împărțim în propoziții.
4. Traducem întâi propoziția principală (nu este introdusă prin conector subordonator) și
apoi pe celelalte.
5. În cazul unei propoziții segmentate traducem întâi predicatul și apoi subiectul și
complementul direct.