Limba Latina-Examen

1. Verbul.Notiuni generale
Verbul latin este împărțit în patru conjugări, distincția făcându-se după terminația
acestuia la modul infinitiv prezent activ.
Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminația (a) înainte de (re).
Conjugarea a II-a are înainte de (re) un (e) accentuat; de exemplu: maneo manere
mansi mantum;
Conjugarea a III-a are vocala (e) înainte de (re), dar în acest caz nu este accentuată;
de exemplu: lego legere legi lectum;
Conjugarea a IV-a are înainte de (re) un (i); de exemplu: audio audire audivi
auditum.
De exemplu: laudo,laudare,laudavi,laudatum;
Prezentul indicativ se formează adăugând terminațiile (o), (s), (t), (mus), (tis) și
(nt), la tema prezentului.
Tema prezentului se formează îndepărtând terminația (re) de la infinitivul prezent
activ în cazul conjugărilor I, II și IV, iar în cazul conjugării a III-a se îndepărtează
și vocala neaccentuată "e" care precede terminația (re); astfel: lauda, mane, leg,
audi;
Adăugând la tema prezentului terminațiile amintite mai sus, obținem:
Laudo [eu laud], laudas [tu lauzi], laudat [el, ea laudă], laudamus [noi lăudăm],
laudatis [voi lăudați], laudant [ei, ele laudă];

2. Modul imperativ
Cu ajutorul lui se poate exprima o poruncă, un îndemn și (specific limbii latine) o
poruncă la timpul viitor, folosită cu precădere în conținutul legilor.
Formare
Imperativul prezent se formează de la infinitivul prezent activ.
În limba latină, imperativul prezent are forme de persoana a II-a singular și plural;
Prezentul singular se formează îndepărtând terminația (re) de la infinitivul prezent
activ; astfel: lauda!, mane!, lege!, respectiv, audi!;
Prezentul plural se formează folosind terminația (te) pe care o adăugăm la tema
prezentului: laudate!, manete!, legite!, respectiv audite!;
 3. Substantivul.Declinarile
În limba latină substantivul se împarte în cinci declinări. Fiecare declinare are
terminațiile ei specifice în funcție de caz și număr.
Substantivul este enunțat cu două forme - nominativul și genitivul.
Declinarea I are la genitiv terminația (ae),
declinarea a II- (i),
declinarea a III- (is),
declinarea a IV-a - (us)
declinarea a V-a - (ei).

4. Declinarea 1 a substantivelor

Terminațiile:
singular: plural
N. - (a), N. - (ae),
G. - (ae), G. - (arum),
D. - (ae), D. - (is),
Ac. - (am), Ac. - (as),
Abl. - (a lung), Abl. - (is),
V. - (a); V. - (ae);

5. Declinarea 2 a substantivelor
Terminațiile:
Masculinul și femininul:
singular:
N. - (us sau er), plural:
G. - (i), N. - (i),
D. - (o), G. - (orum),
Ac. - (um), D. - (is),
Abl. - (o), Ac. - (os),
V. - (e sau er); Abl. - (is),
 V. - (i);

Neutrul:
singular: plural:
N. - (um), N. - (a),
G. - (i), G. - (orum),
D. - (O), D. - (is),
Ac. - (um), Ac. - (a),
Abl. - (o), Abl. - (is),
V. - (um); V. - (a);

6. Adjectivul.Tipologizarea adjectivelor
 7. Istoria romei
Legenda spune că Enea, fiul troianului Anchise şi al zeiţei Venus, a debarcat în
regiunea Latium în fruntea celor care supravieţuiseră distrugerii Troiei. După
unele lupte cu băştinaşii, Enea s-a însurat cu Lavinia, fiica regelui local Latinus
şi a domnit în Latium.

După moartea lui Enea, fiul său Iulus a întemeiat cetatea Alba Longa, al cărei
rege a devenit. Un urmaş al lui Iulus, Numitor, a fost detronat de fratele său,
prinţul Amuliu. Fiica lui Numitor, Rhea Silvia, a născut doi gemeni, pe
Romulus şi Remus, care erau copiii zeului Marte. Amuliu a silit-o pe Rhea
Silvia să abandoneze pe gemeni pe râul Tibru. Ei au fost salvaţi de o lupoaică
şi apoi de un păstor care i-a crescut ca pe fiii săi. Ajunşi mari, Romulus şi
Remus au redat domnia cetăţii Alba Longa bunicului lor; apoi au întemeiat
Roma. În timpul construirii oraşului, între gemeni a izbucnit o încăierare, în
urma căreia Remus a fost ucis.

Populaţia noii cetăţi a crescut în urma răpirii fetelor sabine de către romani.
Războiul între romani şi sabini s-a încheiat în urma intervenţiei sabinelor, care
între timp se ataşaseră de bărbaţii lor.

8. Zeii Olimpului
 Zeus, divinitatea supremă, era considerat stăpânul Universului și
personifica cerul, fiind de asemenea și protectorul întregii naturi, al
bunăstării oamenilor și al vieții sociale.
 Hera (Iunona la romani) era regina zeilor, patroană a căsătoriei și a
maternității, personificare feminină a cerului, dar și a pământului și
protectoare a ogoarelor.
 Poseidon era zeul mării, responsabil de producerea cutremurelor, a
furtunilor de pe mare și a erupților vulcanice, dar și protector al
marinarilor, al pescarilor și al acelora ce doreau să cunoască marea.
 Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce se știe despre ea este
că i-a refuzat pe Poseidon și, mai târziu, pe Apollo și a cerut fratelui său
dreptul de a rămâne fecioară pentru totdeauna.
 Demetra, zeița recoltei, agriculturii și fertilității, i-a dăruit lui Zeus o
fiică, pe Persefona, răpită de Hades și dusă în Infern.
 Atena "cu ochi de azur" era zeița înțelepciunii, a războiului dar și, în
același timp, protectoare a artelor, meșteșugurilor și păcii.
 Ares, fiul lui Zeus și al Herei, era zeul războiului nedrept și sângeros.
 Hefaistos (la romani se numea Vulcan), divinitate a focului și a
metalelor, care avea ateliere în fundul vulcanilor, unde făurea arme
pentru cei mai mari eroi legendari.
 Hermes era fiul lui Zeus și al nimfei Maia și deținea funcția de mesager
al zeilor.
 Apollo Zeu al luminii și al Soarelui, al muzicii și al poeziei era maestru
al Muzelor și ideal de frumusețe masculină.
 Artemis, divinitate a luninii selenare, dar și a castității și fidelității
conjugale, iar ca zeitate terestră, a vânătorii și a pădurilor.
 Venus Afrodita la romani, ea era stăpâna dragostei, a frumuseții,
voluptății și fecundității.
9. Istoria medicinei
 Hipocrate, în Grecia Antică, a fondat ştiinţa medicinii pentru că a fost
primul care a început să propună leacuri în funcţie de boală. Pare evident
şi banal, dar până atunci, omenirea vedea toate bolile la fel, ca expresii
ale pedepsei zeilor şi toate bolile erau tratate la fel: cu rugăciuni sau
sacrificii. Hipocrate şi-a dat seama că fiecare boală are propriile ei cauze
şi atunci a fost primul care încerca să identifice întâi boala (adică să ofere
un diagnostic), iar apoi să caute un leac pentru acea boală anume. Pentru
acestea, Hipocrate este numit "părintele medicinei"
 Galen, în Imperiul Roman, în jurul anului 150 d. Hr. El la fost primul
care a aflat foarte multe despre anatomia corpului uman. Cum? Disecând
animale şi presupunând că structura organelor oamenilor este identică.
Cărţile şi diagramele lui au devenit dogmă în medicină, au fost adopate
apoi de Biserica Catolică şi manualul după care se preda în universităţile
europene
 Corpus humanum
Corpul uman
Corpul nostru are trei părţi: cap,trunchi si membre.Capul are fată şi coama.Fata are
frunte,ochi,nas,gura,barta.In gura limbă si dinti.Truntchiul are piept, humerus
(mâna),abdomen şi coaste. Membrele corpului uman contin mainile si picioarele au
Genunchile, gambele și degete.Mainele au brate, palme şi degete.Degetele mâinilor
lungi au unghii.Pielea, oasele şi carnea corpului uman se adăpostesc pe oase.

De receptis compositis

In componeta recetei verbul recipe preia primul loc a remediului de baza. Dupa
baza deseori se scrie remedial ajutator. Dpa daca este necesar, remediu de
corectarea gustului, mirosului si culorii medicamentului se indreapta. Remedii
corectoare sunt: zahar, siropuri, ulei de menta si altele.In loc de ultimul remediu
constiutuent, sta forma remediului constituent. Din numerele remediilor
constituente de cele mai deseori vedem: apa distilata, spirt de vin(spirt), untura
(sau untura de porc), vaselina, lanolina si unt de cacao.

Despre prafuri
Praful este o forma medicamentoasa dura. Denumirile prafurilor sunt variate. Sunt
prafuri groase, subtiri si foarte subtiri; sunt prafuri simple si complexe sunt prafuri
divisate si nedivisate; sunt prafuri pentru uz intern si pentru uz extern. Prafurile
nediviisate de cele mai dese ori sunt pentru uz extern, care se numesc
sprey-uri.Pulberile divisate sunt utilizate pentru uz intern.

Familia noastră
Tata , mama , fiul și fiica alcătuiesc familia. Tata și mama sunt părinții noștrii .
Tata predă discipolilor .Tata este profesor . Mama coace pîine. Fratele meu e la
școală unde tata muncește . Iulia este sora mea . Eu și Iulia suntem elevi. Noi avem
bunici care sunt părinții mamei. Bunica și bunelul la fel sunt profesori.
 Despre școala romană
Băieții romani și înnvățătorii vin la școală. Învățătorii sunt oameni de știință dar
sclavi. Fetele rămîn acasă. Învățătorii băieților citesc, scriu și îi învață să recite.
Profesorul dictează propoziții din carte. Băieții învață diferite stiluri de scriere ,
apoi recită. Profesorul pe cel ce recită bine îl putea audia de bunăvoie. Profesorul îi
pune pe băieții răi ce dorm să recite. Dar profesorul dă din cop și bate băieții.
Profesorii spun descipolii țin minte. ,, nu pentru școală ci pentru viață”