Cursul de Limba Latina

Introducere

Cursul de Limba Latina este destinat studentilor Fcacultatii de

Drept,anul I.

Limba laina este limba vorbita intai la Roma,apoi,dupa cuceririle

succesive se vorbeste nu numai in Italia,ci in intreg Imperiul Roman,care
,la sfarsitul sec I e.n.se intindea din Britania pana in Afric si din Gallia pana
in Partia.Este o limba indo-europeana;ea a cunoscut o evolutie continua.In
toata evolutia ei s-a servit de cazuri,timpuri si moduri care au,in
general,forme sintetice,s-a folosit de ablativ,de pasiv,de verbe deponente,de
constructii gerunziale si gerundivale,de acuzativ cu infinitiv,etc.

Dupa destramarea Imperiului Roman,limba latina a continuat sa fie scrisa

si vorbita,evoluand in conditii specifice fiecarei populatii.Astfel au luat
nastere limbile neolatine(romanice)forme evoluate ale limbii latine
populare ,raspandite in Europa,dar si in cele doua
Americi:franceza,italiana,spaniol,romana,portughezasarda,provensala.Pent
ru romani,limba latina nu este o limba moarta,ci este mamalimbii
romane,este calea fireasca de studiere a evolutiei limbii noastre,invatand
constiinta latinitatii noastre.

Reguli pentru traducerea unui text latin

v Plasarea cuvintelor este libera,putand ocupa orice loc in

propozitie,aceasta depinzand si de importanta pe care o are o idee sau
un cuvant care trebuie accentuat in mod deosebit.

v Verbele exprima foarte precis persoana,fara a fi nevoie de

pronume,ca in limbile moderne

v Legatura dintre propozitiile subordonate si regentele lor este

exprimata prin aplicarea regulei concordantei timpurilor(consecutio
temporum)

v Intr-o fraza se cauta mai intai verbele,care indica numarul

propozitiilor.

v Se imparte fraza in propozitii

v Dupa cautarea predicatului se cauta subiectul apoi complementul

direct impreuna cu adjectivele lor
 v Conjunctiile care fac legatura intre propozitii sunt de mare ajutor in
traducere ,precum si pronumele relative si particulele
interogative.Numai completivele infinitivale si constructiile
participiale nu sunt introduse prin conjuncti.

v Cand propozitiz are conjunctie,aceasta se traduce impreuna cu

predicatul.

v Cand propozitia a fost tradusa complet,ea trebuie sa aiba un inteles

clar,logic

v In multe cazuri predicatele aflate la modul conjunctiv in

subordonate se traduc la indicativ.

Asadar traducem in ordinea

urmatoare:conjunctia,subiectul,atributul,predicatul,complementul.

MORFOLOGIA
PARTILE DE VORBIRE

In limba latina intalnim urmatoarele parti de vorbire:

Flexibile: - Substantivul

- Adjectivul

- Pronumele se declina (nume)

- Numeralul

- Verbul se conjuga

Neflexibile: - Adverbul

- Prepozitia

- Conjunctia

- Interjectia

Nu exista articol.
SUBSTANTIVUL

Este partea de vorbire care arata lucruri sau fiinte in ceea ce au ele mai
esential. Substantivul are gen, numar, caz, declinare, functie sintactica.

GENUL

Limba latina are trei genuri: masculin, feminin si neutru.

De gen masculine sunt nume de fiinte barbatesti, precum si nume de

lucruri carora, in mod logic, li s-au atribuit insusiri barbatesti.

De gen feminin sunt numele de fiinte femeiesti, precum si numele de

lucruri cu insusiri femeiesti: nume de plate, arbori, nume de orase, tari,
insule.

De gen neutru sunt nume de lucruri carora nu li se poate atribui nici genul
masculin, nici genul feminin.

In cadrul fiecarei declinari exista reguli pentru recunoasterea genului,

exceptie facand declinarea a III-a, unde singurul ajutor este dictionarul.

NUMARUL

In limba latina exista doua numere: singular si plural.

CAZURILE

Limba latina are sase cazuri:

1. NOMINATIV este cazul subiectului, atributului adjectival si al

numelui predicativ, acordate cu subiectul in nominativ. Raspunde la
intrebarile: cine? ce?
2. GENITIV este cazul atributului substantival si al completului.
Raspunde la intrebarile:al, ai, a, ale cui?
3. DATIV este cazul complementului indirect. Raspunde la intrebarile:
cui? pentru cine?
4. ACUZATIV este cazul complementului direct sau cerut de
prepozitii. Raspunde la intrebarile: pe cine? ce?
5. ABLATIV este specific limbii latine, este cazul complementelor
circumstantiale sau este cerut de prepozitii.
 6. VOCATIV nu are functie sintactica, este cazul chemarii.

In limba latina veche exista si cazul locativ, care s-a mai pastrat in
forme si expresii legate de locul unde se petrece actiunea: domi-acasa,
Romae-la Roma. El are terminatiile ae pentru declinarea I si i pentru
declinarile a II-a si a III-a.

DECLINARILE

Toate partile de vorbire flexibile isi schimba forma dupa functia pe care o
indeplinesc in propozitie, respectiv dupa caz si numar si uneori dupa gen.

Trecerea acestora prin toate cele sase cazuri se numeste declinare. Cazurile
se deosebesc intre ele prin terminatii.

In limba latina exista cinci declinari. Acestea se deosebesc in special dupa

terminatia G. Sg.:

I ae

II i

III is

IV us

V ei

Un substantiv apare in disctionar cu doua forme: nominativ si genitiv.

Nominativul arata genul substantivului la declinarile a II-a si a IV-a iar la a
III-a felul acesteia (parisilabica sau imparisilabica). Gentivul arata
declinarea.

Exemplu: N. silva (padure)

G. silvae (terminatia ae ne arata ca substantivul este de declinarea I).

Pentru a declina un substantiv trebuie sa-i aflam tema. Aceasta se afla

indepartand terminatia Genitivului (acelasi lucru se intampla si la
adjective). La aceasta tema se adauga desinentele specifice fiecarei
declinari.
Desinenta este un grup format dintr-un sunet sau mai multe care se adauga
la tema unui cuvant; ea exprima cazul, numarul si genul.

DECLINAREA I

Cuprinde substantive feminine. Exista si cateva substantive de genul

masculin, care au aceleasi desinente ca cele feminine: - nume de barbati:
Cinna, Catilina, Sylla, Seneca

- nume de fluvii: Matrona, Garununa, Seqnana

- nume de ocupatii
barbatesti: agricola, nauta, poeta, scriba, collega(coleg), incola(locuitor), co
nviva(oaspete).

Exemplu: fortuna, - ae (noroc)

Singular Plural Singular

Plural

N - a ae N fortuna fortun-
ae

G - ae arum G fortun-ae fortun-

arum

D - ae is D fortun-ae fortun-
is

Ac - am as Ac fortun-am fortun-as

Abl - a is Abl fortun-

a fortun-is

V- a ae V=N fortun-a fortun-

ae

OBSERVATIE!
Substantivele dea(zeita) si filia(fiica) au doua forme la Dativ si Ablativ
plural: filius si deis dar si filiabus si deabus atunci cand e necesar sa
distingem forma feminina de cea masculina.

Exemple de substantive de declinarea I:

vita, -ae = viata

coma, -ae = par

prudentia, -ae = prudenta

amicitia, -ae = prietenie

schola, -ae = scoala

concordia, -ae = intelegere

copia, -ae = belsug

discipina, -ae = invatatura

pecunia, -ae = bani

sapientia, -ae = intelepciune

DECLINAREA a II-a

Cuprinde substantive masculine si neutre.

Substantivele masculine au la N sg. terminatiile: us, er, ir.

Substantivele feminine au aceleasi terminatii ca cele masculine terminate

in us si sunt:

nume de plante si arbori: populus, -i (plop); malus, -i

(mar); cerasus, -i (cires); prunus, -i (prun); pirus, -i (par)

nume de tari, orase si insule: Acayptus, -i; Tyrus, -i; Ephesus,

-i; Rhodus, -i

cuvintele: alvus, -i (pantece); humus, -i (pamant); vannus, -i

(lopata); colus, -i (furca de tors)
 Substantivele feminine se declina ca cele de masculine.

Masculin

Sg. Pl.

N us, er, ir i

G i orum

Do is

Ac um os

Abl o is

V e, er, ir i

Observatie:

Substantivele masculine terminate la N sg in usau V sg terminat in e;in

toate celelalte situatii V este la fel ca N.

Exemple (substantive masculine terminate in us la N sg.:

Sg. Pl.

N discipulus(elev) discipuli

G discipuli discipulorum

D discipulo discipulis

Ac discipulum discipulos

Abl discipulo discipulis

V discipule discipuli

Substantive masculine terminate in er la N sg.:

Sg. Pl.

N puer (copil) pueri

G pueri puerorum

D puero pueris
Ac puerum pueros

Abl puero pueris

V puer pueri

Substantive masculine terminate in ir ;a N sg.:

Sg. Pl.

N vir (barbat) viri OBSERVATIE! Substantivul

vir este singurul cu

D viri virorum terminatia (-ir) la N sg. (inclusiv

compusii: triumvir,

G viro viris decemvir etc).

Ac virum viros

Abl viro viris

V vir viri

Substantivele neutre au la N sg. terminatia -um si la G sg. terminatia -i

Sg. Pl.

N um a

G i orum

D o is

Ac um a

Abl o is

V um a

Regula neutrelor

1. Orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea careia ii

apartine, are la singular si la plural trei cazuri identice: N, Ac, V.

2. La plural aceste cazuri se termina intotdeauna in -a.

3. La celelalte cazuri (G, D, Abl), singular si plural, substantivele neutre au
aceleasi terminatii ca substantivele masculine, indiferent de declinare.

Exemple de substantive de declinarea a II-a :

Substantive masculine in -us: Substantive

masculine in -er:

dominus, -i = stapan magister, -tri =

profesor

servus, -i = sclav faber, -bri = mester

oculus, -i = ochi gener, -i = ginere

numerus, -u = numar liber, -bri = carte

annus, -i = an ager, -gri = ogor

morbus, -s = boala ministers, -tri =

servitor

legatus, -i = sol

somnus, -i = somn

amicus, -i = prieten

nuntius, -ii = vestitor

Substantive neutre in -um:

templum, - i = templu verbum, -i = vorba ingenium, -ii =

talent officium, -ii = datorie

donum, -i = dar odium, -ii = ura auxilium, -ii =

ajutor regmum, - i = domnie

bellum, -i = razboi

ADJECTIVUL - partea I

Adjectivul este partea de vorbire care arata o insusire, o calitate a

substantivului. Cele mai multe adjective latinesti se declina la feminin dupa
declinarea I iar la masculin si neutru dupa declinarea a II-a. Aceste
adjective au trei terminatii la N sg.: -us, -a, -um sau -er, -a, -
um ele fac parte din GRUPA (CLASA) I .
Formele terminate in -us si -um se declina dupa declinarea a II-a, iar
cele terminate in -a dupa declinarea I.

Exemple: Singular

M. F. N.

N altus alta altum (inalt)

D alti altae alti

G alto altae alto

Ac altum altam altum

Abl alto alta alto

V alte alta altum

Plural

M. F. N.

N alti altae alta

G altorum altarum altorum

D altis altis altis

Ac altos altas alta

Abl altis altis altis

V alti altae alta

bonus, - a, -um = bun

longus, -a, -um = lung

multus, -a, -um = mult

avidus, -a, -um = lacom

peritus, -a, -um = priceput

gratus, -a, -um = drag

DECLINAREA a III-a
Cuprinde substantive masculine, feminine si neutre. Genul acestora nu se
poate cunoaste decat folosind dictionarul.

Cele masculine si feminine se declina la fel, iar la neutre se va tine cont de

regula neutrelor.

Substantivele de declinarea a III-a au N sg. variat iar G sg. in -is. Ele se

impart in doua mari grupe: 1. imparisilabice substantivele care au un
numar inegal de silabe la N si G sg. (au o silaba in plus la G sg. fata de N
sg.) Exemplu: N miles (soldat) iter (drum)

G militis itineris

2. parisilabice substantivele care au la N si G sg. acelasi numar de silabe

Exemplu: N civis (cetatean)

G civis

DECLINAREA a III-a IMPARISILABICA

Singular Plural

Masc./Fem. Neutru Masc./Fem.

Neutru

N - - es
a

G is is um
um

D i i ibus
ibus

Ac em =
N es a

Abl e e ibus
ibus

V=N =N =
N a
Sg. Pl. Sg. Pl.

NV miles milites iter itinera

G militis militum itineris

itinerum

D militi militibus itineri itinerib

us

Ac militem milites iter itinera

Abl milite militibus itinere itineri

bus

V miles milites iter itinera

Masculine Feminine Neutre

homo, -is = om virtus, -is =

virtute corpus, -oris = corp

orator, -is = orator vox, -cis =

voce nomen, is = nume

miles, -is = soldat civitas, -is = cetate iter, -is =

drum

DECLINAREA a III-a PARILABICA

Substantivele parisilabice se declina la fel ca cele imparisilaice, cu

urmatoarele deosebiri:

a) la (Masc.,Fem.,Neutru) G pl. Este -ium

b) la (N) Abl sg. este -i

c) la (N) N, AC, V pl. Este -ia

Exemple:

Masculine Feminine Neutre

testis, -is = martor avis, -is = pasare mare,

-is = mare
civis, -is = cetatean navis, -is =
corabie animal, -is = animal

hostis, -is = dusman vulpes, -is =

vulpe nectar, -is = nectar

Sg. Pl. Sg. Pl. Sg. Pl.

N civis cives navis naves mare

maria

G civis civium navis navium

maris marium

D civi civibus navi navibus

mari maribus

Ac civem cives navem naves mare

maria

Abl cive civibus nave navibus

mari maribus

V civis cives navis naves mare

maria

NOTA BENE!

FALSE IMPARISILABICE au G pl. terminat in -ium

N fons N nox

G fontis fontium (izvor) G noctis noctium

(noapte

N frons N urbs

G frontis frontium (frunte) G urbis urbium

(oras)

N pars

G partis partium (parte) Substantivele care se termina la

N sg. in doua consoane au G pl. in -ium

N nix
G nivis nivium (zapada)

FALSE PARISILABICE au G pl. terminat in -um

N pater N frater

G patris patrum (tata) G fratris fratrum

(frate)

N mater N senex

G matris matrum (mama) G senis senum

(batran)

ADJECTIVUL partea a II-a

Adjectivele din grupa (clasa) a II-a.

Aceasta grupa (clasa) cuprinde ajective cu: - doua terminatii la N sg.: -is
ptr masc. si fem.

-e ptr neutru

- o terminatie la N sg. pentru toate genurile

Toate aceste adjective se declina dupa declinarea a III-a parisilabica, dar cu

Abl sg. terminat in -i. Neutrele primesc la N, Ac si V pl. terminatia -ia. G
sg. al acestor adjective este terminat in -is (chiar daca uneori nu apare in
dictionar).

Exemple:

M/F N

N omnis, N -e = tot

N brevis, N -e = scurt

N facilis, N -e = usor

N utilis, N -e = util

N similis, N -e = asemanator

N dulcis, N -e = dulce

Exemple de adjective cu:

- o singura terminatie: M/F/N : N sapiens (intelept)

G sapientis

- doua
terminatii: M/F Neutru

sg. pl. sg. pl.

N brevis breves (scurt) breve brevia

G brevis brevium brevis b

revium

D brevi brevibus brevi

brevibus

Ac brevem breves breve brevia

Abl brevi brevibus brevi br

evibus

V brevis breves breve brevia

-o
terminatie: M/F Neutru

sg. pl. sg. pl.

N felix felices
(fericit) felix felicia

G felicis felicium felicis felicium

D felici felicibus felici fel

icibus

Ac felicem felices felix felicia

Abl felici felicibus felici felicibus

V felix felices felix felicia

M/F/N

N audas, G -is = indraznet

N pauper, G -is = sarac

N memor, G -is = care isi aminteste

N ferox, G -is = salbatic

N vetus, G -is = vechi

COMPARATIA ADJECTIVELOR

GRADUL COMPARATIV

Se formeaza adaugand la tema G singular a adjectivului terminatia:

IOR pentru masculin si feminin

IUS pentru neutru

Se obtine astfel N sg al comparativului. Adjectivele la gradul

comparativ se declina dupa

declinarea a III-a imparisilabica.

N altus, -a, -um (inalt) gradul pozitiv

G alti, altae, alti tema G = alt

Comparativ

alt + ior (M/F) mai inalta(a)

alt + ius (N)

M/F Neutru

Sg. Pl. Sg. Pl.

N altior altiores altius a

ltiora

G altioris altiorum altioris

altiorum
D altiori altioribus altiori altiori
bus

Ac altiorem altiores altius

altiora

Abl altiore altioribus altiori altiori

bus

V altior altiores altius

altiora

Comparativ

Felix, -cis felicior felicius (mai fericit)

Brevis, -e brevior brevius (mai scurt)

GRADUL SUPERLATIV

Se formeaza adaugand la tema G sg a adjectivului:

issimus (M)

issima (F) adica sufixul -issim + terminatiile adj

clasa I la gradul la pozitiv.

issimum (N)

Superlativul se declina:

la masculin dupa decl. a IIa

la feminin dupa decl. I

la neutru dupa decl. a IIa

Pozitiv Superlativ

Altus, -a, -um altissimus, -a, -um = foarte inalt

Exceptii
 !!! Adjectivele terminate in -L formeaza superlativul cu suf. -Lim
+ terminatiile us, -a, -um.

Similis, -e tema simil simillimus, -a, um (foarte asemanator)

Dissimilis, - e (neasemanator) dissimillimus, -a, -um

Facilis, -e (usor) facillimus, -a, -um

Difficilis, -e (greu) difficillimus, -a, -um

Humilis, -e (umil) humillimus, -a, -um

Gracilis, -e (delicat) gracillimus, -a, -um

!!! Adjectivele terminate in -ER formeaza superlativul cu suf. -

rim + term.us,-a,-um

Niger, -a, -um (negru) nigerrimus, -a, um

Pulcher, -a, -um (frumos) pulcherrimus, -a, -um

!!! Adjectivele terminate in -dicus sau -ficus formeaza

comparativul cu entior

(M/F) + entius (N) si superlativul cu -entissimus, -a, -um

Comparativ Superlativ

Benelovus, -a, -um (binevoitor) benevolentior,

-ius benevolentissimus,-a,-um

!!! Adjectivele terminate in -ius, -eus, -uus formeaza

comparativul cu adverbul

magis (mai) iar superlativul cu adverbul maxime (cel mai, foarte)

asezate inaintea pozitivului.

Egregious, -a, -um (distins) comparativ: magis egregious, -a, -um

superlativ: maxime egregious, -a, -um

vacuum, -a, -um (gol) comparativ: magis vacuus, -a, -um

superlativ: maxime vacuus, -a, u

COMPARATIA NEREGULATA
Exista cinci adjective care au comparatia neregulata.

Pozitiv Comparativ Superlat

iv

Bonus, -a, -um (bun) melior,

melius optimus, -a, -um

Magnus, -a, -um (mare) maior,

maius maximus,- a, -um

Malus, -a, -um (rau) peior,

peius pessimus, -a, -um

Multus, -a, -um (mult) plus,

pluris plurimus, -a, -um

Parvus, -a, -um (mic) minor,

minus minimus, -a, -um

!!! Exista adjective care au forme diferite de la aceeasi tema:

iuvenis, -is = tanar iunior, -is = mai tanar

senex, -is = batran senior, -is = mai batran

ADJECTIVE FARA FORMA DE POZITIV

Unele adjective nu au o forma pentru pozitiv sau pozitivul apare sub forma
unei prepozitii sau a unui adverb:

Pozitiv Comparativ Superlativ

deterior, deterius (mai rau) deterrimus, -a, -um

(foarte rau)

potior, potius (preferabil) potissimus, -a, -um (cel mai bun)

ocior, ocius (mai repede) ocissimus, -a, -um (foarte repede)

Cis, citra(dincoace) citerior,citerius (mai de dincoace) citimus, -a, -um

(cel mai

de dincoace)

Prope (aproape) prior, prius (mai din fata) primus, -a,

-um (primul)
Ultra (de dincolo) ulterior, ulterius (mai de dincolo) ultimus, -a, -um
(ultimul)

ADJECTIVE FARA GRADE DE COMPARATIE

Adjectivele al caror sens nu admite o comparatie: nocturnus,

-a, -um = de noapte

vinus, -a, -um = viu

Adjectivele: ferus, -a, -um = salbatic

inop, -pis = sarac

mirus, -a, -um = minunat

si toate compusele cu -fer si -ger: frugifer, -a, -um =

roditor

Adjectivele compuse cu per si prae, care capata astfel sens

de superlativ:

Permagnus, -a, -um =

foarte mare

Praegravis, -e = foarte
greu

SUBSTANTIVUL DECLINAREA A IV-A

Are, ca si declinarea a II-a, substantive masculine, feminine si neutre.

Substantivele feminine sunt nume de arbori, precum si: nus, -us = batrana

socrus, -us = soacra

domus, -us = casa

manus, -us = mana

nurus, -us = nora

penus, us = provizie

acus, -us = ac
porticus, -us = portie

tribus, -us = trib

Substantivele masculine si cele feminine au aceleasi terminatii:

Sg. Pl. Ex: Sg. Pl.

N us us N exercitus
(armata) exercitus

G us uum G exercitus ex
ercituum

D ui ibus D exercitui
exercitibus

Ac um us Ac exercitum ex
ercitus

Abl u ibus Abl exercitu

exercitibus

V us us V exercitus ex
ercitus

Substantivele neutre respecta regula neutrelor:

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.

N u ua N cornu
(corn) cornua

G us uum G cornus c
ornuum

D ui ibus D cornui c
ornibus

Ac u ua Ac cornu cor
nua

Abl u ibus Abl cornu co

rnibus

V u ua V cornu co
rnua
DECLINAREA A V-A

Cuprinde substantive feminine.

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.

N es es N res (lucru) res

G ei erum G rei rerum

D ei ebus D rei rebus

Ac em es Ac rem res

Abl e ebus Abl re rebus

V es es V res res

PRONUMELE

PRONUMELE PERSONAL

Persoana I

Sg. Pl.

N ego = eu nos = noi

G mii = de mine nostri de noi/ nostrum = dintre

noi

D mibi = mie, imi, mi nobis = noua, ne, ni

Ac me = pe mine, ma nos = pe noi, ne

Abl (a) me = (de catre) mine (a) nobis = (de catre) noi

Persoana a II-a

Sg. Pl.
N tu = tu vos = voi

G tui = de tine vestri = de voi/ vestrum = dintre

voi

D tibi = tie, iti, ti vobis = voua, va, v

Ac te = pe tine, te vos = pe voi, va

Abl (a) te = )(de catre) tine (a) vobis = (de catre) voi

!!! NOTA BENE !!!

Nominativele ego, tu, nos, vos se folosesc numai

pentru a scoate in evident

subiectul.

Genitivul pronumelor personale nu exprima posesia (pentru

aceasta valoare se

foloseste adjectivul posesiv). El poate avea, fie functia de complement al

unor verbe care se construiesc cu Genitivul, fie de atribut (partitiv):
nostrum, vestrum.

Pentru a arata asocierea (cu mine, cu tine, cu el, etc.) se

foloseste Abl + prep cum =

= cu (se foloseste cu pronumele. Ex: mecum = cu mine; tecum = cu tine;

secum = cu sine; nobiscum = cu noi; vobiscum = cu voi).

Nu exista pronume personale de persoana a III-a. Pentru

aceasta se foloseste fie un

pronume demonstrativ (is, ea, id), fie un pronume reflexiv.

PRONUMELE REFLEXIV

Nu are cazul Nominativ (il gasim in dictionar la Acuzativ)

Formele lui sunt comune tuturor genurilor

Aceeasi forma se foloseste atat pentru singular, cat si pentru plural

Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste

este aceeasi cu subiectul
 Sg. / Pl.

N -

G sui = de sine

D tibi = isi, pentru sine

Ac se = se

Abl se = prin sine

Genitivul sui are aceleasi valori ca cele ale pronumelui personal.

PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV

Fiecarui pronume personal so pronumelui reflexiv ii corespunde cate un

adjectiv si pronume posesiv.

Forma acestuia este a unui adjectiv cu trei terminatii (de clasa I).

Sg.

Masc. Fem. Neutru

Pers. I meus mea mecum (al meu)

Pers. II tuus tua tuum (al tau)

Pers. III suus sua suum (al sau)

(reflexiv)

Pl.

Masc. Fem. Neutru

Pers. I noster nostra nostrum (al nostru)

Pers. II nester nestra nestrum (al vostru)

Pers. III suus sua suum (al lor)

Ca si pronumele reflexiv, de la care deriva, (suus, -a, -um) se refera atat la

un posesor (sg.) cat si la mai multi (pl.); valoarea lui este reflexiva,
posesorul fiind si subiectul propozitiei.

PRONUMELE DEMONSTRATIV
Limba latina are trei pronume demonstrative:

hic, haec, hoc arata apropierea de pers. I, a vorbitorului acesta de langa

mine

iste, ista, istud arata apropierea de pers. a II-a (a aceluia caruia i se

vorbeste) acesta de langa tine

ille, illa, illud arata departarea, dar se poate referi si la un obiect apropiat
de pers. a III-a

Pe langa aceste trei pronume demonstrative propriu-zise, limba latina mai

are unul: is, ea, id, care trimite la un cuvant (sau o propozitie) din text
(dinainte sau care urmeaza).

Pronumele is se poate traduce prin relativ de dupa el, se traduce prin cel
(care), ceea (ce). Pe langa aceste patru pronume, mai exista:

- un pronume de intarire: ipse, ipsa, ipsum = insumi, insuti,

insusi

- un pronume de identitate: idem, eadem, idem = acelasi, tot

acela

OBSERVATIE!

Ipse, ipsa, ipsum se declina ca ille, numai ca N, Ac netru se termina in -

m.

Idem, eadem, idem este format din is si particula dem

Inaintea particulei -dem desinentele terminate in -m il transforma pe

acesta in -n :eundem,eorundem,

Declinarea demonstrativelor prezinta asemanari cu cea a adjectivelor cu

trei terminatii. Principalele deosebiri sunt:

- G sg se termina, la toate genurile, in -ius

- D sg se termina, la toate genurile in -i

- N, Ac sg neutru se termina, in general in -d

Singular Plural
Masc. Fem. Neutru Masc.
Fem. Neutru

N ipse ipsa ipsum ipsi ipsa

e ipsa

G ipsius ipsius ipsius ipsorum ips

arum ipsorum

D ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis

ipsis

Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ips

as ipsa

Abl ipso ipsa ipso ipsis ipsis

ipsis

Singular Plural

Masc. Fem. Neutru Masc. Fem.

Neutru

N idem eadem idem iidem

eaedem eadem

G eiusdem eiusdem eiusdem eorundem

earundem eorundem

D eidem eidem eidem iisdem iisdem

iisdem

Ac eundem eandem idem eosdem easdem

eadem

Abl eodem eadem eodem iisdem iisdem

iisdem

PRONUMELE NEHOTARAT

Ca si in limba romana, pronumele nehotarate inlocuiesc un substantiv in

mod nedeterminat, fara a face o precizare. Ele pot avea si rol de adjectiv
(aceasta dubla functie explica forma dubla a neutrului).

Principalele pronume nehotarate sunt:

I1. Quis, quae, quid (quod) = cineva, ceva

2. Aliquis, aliqua, aliquid (aliquod) = cineva, ceva

3. Quidam, quaedam, quiddam (quoddam) = oarecine

4. Quisque, quaeque, quidque (quodque) = fiecare

5. Quivis, quaevis, quidvis (quodvis) = oricare, orice

OBSERVATIE!

Aceste pronume sunt compuse ale pronumelui relativ-interogativ pe care il

voi prezenta in cele ce urmeaza.

Flexiunea compusului rezultat priveste numai pronumele relativ-

interogativ, iar restul cuvantului ramane neschimbat.

II1. Unus, una, unum = unul singur

2. Alius, alia, aliud = altul

3. Alter, altera, alterum = celalalt

4. Uter, utra, utrum = unul din doi

5. Neuter, neutra, neutrum = niciunul

6. Ullus, ulla, ullum = vreunul

7. Nullus, nulla, nullum = niciunul

OBSERVATIE!

Aceste pronume se declina ca demonstrativele, au terminatii de la

declinarile I si a II-a la toate cazurile, afara de genitivul singular terminat in
-ius si de dativul singular, terminat in -i.

III1. Nihil = nimic (de obicei indeclinabil)

2. Nemo (ne+ hemo) = niciun om se declina dupa declinarea a III-a

PRONUMELE RELATIV

Pronumele relativ face legatura dintre o propozitie subordonata si unele

cuvinte determinate din regenta. Se declina astfel:

Singular Plural
Masc. Fem. Neutru Masc. Fem.
Neutru

N qui quae quod

(care) qui quae quae

G cuius cuius cuius quorum quarum q

uorum

D cui cui cui quibus quibus

quibus

Ac quem quam quod quos quas qu

ae

Abl quo qua quo quibus quibus

quibus

OBSERVATII!

1. Pronumele relativ asezat la inceputul propozitiei inlocuieste un

pronume demonstrativ, cu

valoare adjectivala sau substantivala, avand deci intelesul lui hic=acesta.

2. Pronumele relativ are valoare de substantiv atunci cand cuvantul

determinat de el se afla in

alta propozitie. In cest caz, pronumele relativ se acorda cu substantivul

determinat(antecedentul) numai in gen si numar, iar cazul va fi stabilit
conform functiei lui in propozitie.

3. Pronumele relativ are valoare de adjectiv cand se afla langa

cuvantul determinat, adica se

acorda cu acesta in gen, numar si caz.

PRONUMELE INTEROGATIV

Pronumele interogativ inlocuieste un substantiv asteptat ca raspuns la o

intrebare: quis venit? = cine a venit?

Cand este insotit de un substantiv, are functie de adjectiv interogativ: quis

liber est? = care (ce fel de) carte este? acordandu-se in gen, numar si caz
cu substantivul respectiv.
Pronumele interogativ se declina ca pronumele relativ, cu exceptia
nominativului singular, care are forme diferite: quis (masc. si fem.) = cine?,
quid (neutru) = ce?

OBSERVATIE!

Forma feminina quis este arhaica; ea a fost inlocuita cu quae.

Pronumele interogativ are si doua compuse:

quisnam, quaenam, quidnam = cine? ce?

ecquis, ecqua(ecquae), ecquid = oare cine?

NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire care arata cantitatea sau ordinea

lucrurilor sau a fiintelor. Numeralul care arata cantitatea este cardinal, iar
cel care arata ordinea lucrurilor este ordinal.

Numeralul cardinal Numeralul

ordinal Scrierea romana

1 unus, una, unum primus, prima, primum

(primul) I

2 duo, duae, duo secundus, -a, -um (al

doilea) II

3 tres, tria tertius, -a, -um (al

treilea) III

4 quattuor quartus, -a,

-um IV

5 quinque quintus, -a,

-um V

6 sex sextus, -a,

-um VI

7 septem septimus, -a,

-um VII
8 octo octavus, -a,
-um VIII

9 nonem nonus, -a,

-um IX

10 decem decimus, -a,

-um X

11 undecim undecimus, -a,

-um XI

12 duodecim duodecimus, -a,

-um XII

13 tredecim tertius decimus (decima,

decimum) XIII

14 quattuordecim quartus decimus (-a,

-um) XIV

15 quindecim quintus decimus (-a,

-um) XV

16 sedecim sextus decimus (-a,

-um) XVI

17 septemdecim septimus decimus (-a,

-um) XVII

18 duodeviginti duodevicesimus, -a,

-um XVIII

19 undeviginti undevicesimus, -a,

-um XIX

20 viginti vicesimus, -a,

-um XX

21 viginti unus(unus et viginti) vicesimus

primus XXI

22 viginti duo(duo et viginti) vicesimus

secundus XXII

30 triginta trigesimus, -a,

-um XXX
40 quadraginta quadragesimus, -a,
-um XL

50 quinquaginta quinquagesimus, -a,

um L

60 sexaginta sexagesimus, -a,

-um LX

70 septuaginta septuagesimus, -a,

-um LXX

80 octoginta octogesimus, -a,

-um LXXX

90 nonaginta nonagesimus, -a,

-um XC(LXXXX)

100 centum centesimus, -a,

-um C

101 centum et unus centesimus

primus CI

120 centum et viginti centesimus

vicesimus CXX

121 centum vigintiunus centesimus vicesimus

primus CXXI

200 ducenti, -ae, -a ducentesimus, -a,

-um CC

300 trecenti, -ae, -a tricentimus, -a,

-um CCC

400 quadringenti, -ae, -a quadringentesimus, -a,

-um CCCC

500 quingenti, -ae, -a quingentesimus, -a,

-um D

600 sescenti, -ae, -a sescentesimus, -a,

-um DC

700 septingenti, -ae, -a septingentesimus, -a,

-um DCC
800 octingenti, -ae, -a octingentesimus, -a,
-um DCCC

900 nongenti, -ae, -a nongentesimus, -a,

-um DCCCC

1000 mille millesimus, -a,

-um M

1140 mille centum quadraginta millesimus centesimus

quadragesimus MCXL

1900 mille nongenti millesimus

nongentesimus MCM

2000 duo
milia bismillesimus MM

1000000 centum milia centies

millesimus C

NUMERALUL DISTRIBUTIV, MULTIPLICATIV SI ADVERBIAL

Numeralul distributiv arata ate lucruri sau fiinte se gasesc repartizate intr-
o unitate mai mare sau cate savarsesc deodata o actiune:

Numeralul multiplicativ arata de cate ori se mareste o cantitate sau

sporeste o actiune.

Numeralul adverbial arata de cate ori se savarseste o actiune.

Exemple:

Numerale distributive:

1. Singuli, -ae, -a = cate unul

2. Bini, -ae, -a = cate doi

3. Terni, -ae, -a = cate trei

4. Quaterni, -ae, -a = cate patru

5. Quini, -ae, -a

6. Seni, -ae, -a
 7. Septi, -ae, -a

8. Octoni, -ae, -a

9. Noveni, -ae, -a

10. Deni, -ae, -a

11. Undeni, -ae, -a

12. Duodeni, -ae, -a

13. Ternideni, -ae, -a

20. Viceni, -ae, -a

21. Viceni singuli, -ae, -a

30. Triceni, -ae, -a

100. Centeni, -ae, -a

101. Centeni singuli, -ae, -a

200. Duceni

1000. Singula milia

Numerale explicative Numerale

adverbiale

Simplex = simplu semel = o data

Duplex = dublu bis = de doua

ori

Triplex = triplu ter = de trei ori

Quadruplex = impatrit quarter = de

patru ori

Quincuplex = incincit quinquiens =

de cinci ori

Septenplex = inseptit septiens = de

sapte ori
 Decemplex = inzecit deciens = de
zece ori

Centumplex = insutit centiens = de o

suta de ori

VERBUL

Verbul ESSE = A fi

Este verbul cel mai frecvent folosit in vorbire; este un verb neregulat;
auxiliar, servind la formarea unor timpuri compuse ale verbelor pasive,
deponente si ale conjugarii penfrastice.

INDICATIV

Timpuri simple: Timpuri

compuse:

Prezent Perfect

Sum Sumus Fui (am fost)

Fuimus

Es Estis Fuisti Fuistis

Est Sunt (ei sunt) Fuit Fuerunt

Imperfect Mai mult ca

perfectul

Eram Eramus Fueram

(fusesem) Fueramus

Eras Eratis Fueras

Fueratis

Erat Erant (ei erau) Fuerat

Fuerant
Viitor Viitor anterior
(al II-lea)

Ero Erimus Fuero (voi fi

fost) Fuerimus

Eris Eritis Fueris

Fueritis

Erit Erunt (ei vor fi) Fuerit

Fuerint

CONJUNCTIV

Timpuri simple: Timpuri

compuse:

Prezent Perfect

Sum (sa fim) Simus Fuerim (sa fi

fost) Fuerimus

Sis Sitis Fueris

Fueritis

Sit Sint Fuerit Fuerint

Imperfect Mai mult ca

perfectul

Essem (as fi) Essemus Fuissem (as fi

fost) Fuissemus

Esses Essetis Fuisses

Fuissetis

Esset Essent Fuisset

Fuissent

IMPERATIV

Prezent Viitor

sg. II es (fii) sg. II esto (sa fii)

pl. II este (fiti) III esto (sa fie)

pl. II estote (sa fiti)

III sunto (sa fie)

INFINITIV

Prezent Perfect

Esse a fi; ca este Fuisse a fi fost; ca a fost

Viitor - folosit mai ales in texte juridice

Sg. Futurum esse (m) Pl. Futuros esse (m)

Futuram esse (f) ca va fi Futuras esse

(f) ca vor fi

Futurum esse (n) Futura esse (n)

OBSERVATIE! Exista si forma fore la infinitiv viitor!

PARTICIPIU

Viitor futurus, -a, -um = cel, cea care va fi

Compusele verbului SUM:

Verbul sum are 11 compuse cu o serie de proverbe:

1. Absum, abesse, afui = a fi lipsa, a fi departe

2. Adsum, adesse, adfui = a fi de fata

3. Desum, deesse, defui = a lipsi

4. Insum, inesse, infui = a fi inauntru

5. Intersum, interesse, interfui = a lua parte

6. Obsum, obesse, obfui = a fi impotriva, a vatama

7. Possum, posse, potui = a putea

8. Prossum, prodesse, profui = a fi de folos

9. Praesum, praeesse, praefui = a fi in frunte

 10. Subsum, subesse, subfui = a fi sub

11. Supersum, superesse, superfui = a fi deasupra, a ramane

Aceste verbe se conjuga ca si verbul sum, prepozitiile ramanand

neschimbate. Numai doua

verbe (absum, praesum) au si participiul prezent sub forma absens,

-tis si praesens, -tis.

De asemenea, doua verbe prezinta neregularitati in conjugare: possum si

prossum.

Verbul possum, posse, potui = a putea

INDICATIV

Prezent Imperfect

Possum (eu pot) Possumus Poteram (eu puteam)

Poteramus

Potes Potestis Poteras Poteratis

Potest Possunt Poterat Poterant

Viitor Perfect

Potero (eu voi putea) Poterimus Potui (eu am putut)

Potuimus

Poteris Poteritis Potuisti Potuistis

Poterit Poterunt Potuit Potuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anterior

Potueram (eu putusem) Potueramus Potuero (eu voi fi putut)

Potuerimus

Potueras Potueratis Potueris Potueritis

Potuerat Potuerant Potuerit Potuerint

CONJUNCTIV

Prezent Imperfect
Possim (eu sa pot) Possimus Possem (eu as putea)
Possemus

Possis Possitis Posses Possetis

Possit Possint Posset Possent

Perfect Mai mult ca perfectul

Potuerim (eu sa fi putut) Potuerimus Potuissem (eu as fi

putut) Potuissemus

Potueris Potueritis Potuisses Potuissetis

Potuerit Potuerint Potuisset Potuissent

INFINITIV

Prezent Perfect

Posse = a putea, ca poate, ca pot Potuisse = ca a (au) putut

Verbul prosum, prodesse, profui a fi de folos

INDICATIV

Prezent Imperfect

Prosum (sunt de folos) Prosumus Proderam (eram de

folos) Proderamus

Prodes Prodestis Proderas Proderatis

Prodest Prosunt Proderat Proderant

Viitor Perfect

Prodero (voi fi de folos) Proderimus Profui (am fost de folos)

Profuimus

Proderis Proderitis Profuisti Profuistis

Proderit Proderunt Profuit Profuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anterior

Profueram (fusesem de folos) Profueramus Profuero (voi fi fost de

folos) Profuerimus
Profueras Profueratis Profueris Profueritis

Profuerat Profuerant Profuerit Profuerint

CONJUNCTIV

Prezent Imperfect

Prosim (sa fiu de folos) Prosimus Proderam (as fi de folos)

Proderamus

Prosis Prositis Proderas Proderatis

Prosit Prosint Proderat Proderant

Perfect Mai mult ca perfectul

Profuerum (sa fi fost de folos) Profuerimus Profuissem (as fi fost de

folos) Profuissemus

Profueris Profueritis Profuisses Profuissetis

Profuerit Profuerint Profuisset Profuissent

INFINITIV

Prezent Prodesse = ca este (sunt) de folos Perfect Profuisse = ca

a (au) fost de folos

IMPERATIV

Prezent Viitor

Sg. II prodes (fii de folos) Sg. II prodesto (sa fii de folos)

Pl. II prodeste (fiti de folos) III prodesto (sa fie de

folos)

Pl. II prodestote (sa fiti de folos)

III prosunto (sa fie de folos)

INFINITIV VIITOR

Sg. Profuturum (-am, -um) esse = ca va fi de folos

Pl. profuturos (-as, -a) esse = ca vor fi de folos

PARTICIPIU VIITOR

Profuturus, -a, -um = (cel, cea) care va fi de folos

VERBUL

1. Fiecare verb apartine unei conjugari. Limba latina are tot patru
conjugari:

Conj. I: are vocala tematica (VT) a laudo, laudare (a lauda)

Conj. a II-a: e teneo, tenere (a tine)

Conj. a III-a: e lego, legere (a citi); facio, facere (a face)

Conj. A IV-a: i audio, audire (a auzi)

OBSERVATIE!

Un verb latinesc apare in dictionar cu patru forme:

Laudo, laudare, laudavi, laudatu

m

(ind.,prez.,I,sg.) (inf.,prez.-tema prezentului (ind.,pf.,I,sg. (supin

tema supinului)

tema perfectului)

Tema prezentului se afla indepartand terminatia -re de la infinitiv

prezent.

Lauda re tema prezentului este formata din radicalul (R)

laud + VT a

(tema prez)

Tema perfectului se afla indepartand terminatia -i de la a treia forma a

verbului.

Laudav-i

(tema pf)

Tema supinului se afla indepartand terminatia -um de la a patra forma a

verbului.
Laudat - um

(tema

supinului)

Chiar daca verbele de conjugarea a II-a si cele de conjugarea a III-a au

vocala tematica e, ele se pot deosebi deoarece verbele de conj. a II-a au la
indicativ prezent (prima forma) e inainte de o (teneo, tenere), iar cele
de conj. a III-a au fie consoana (lego, legere), fie vocala (facio, facere
verbe vocalice).

2. Verbul are doua diateze:

Activa subiectul face actiunea (eu laud)

Medio pasiva subiectul fie face actiunea si o suporta (ma spal), fie
suporta actiune (sunt spalat)

3. Are moduri personale si nepersonale.

Personale: indicativ, conjunctiv, imperativ (Observatie! Nu are conditional

optativ)

Nepersonale : a) trei moduri cu forme substantiale: infinitiv a lauda

gerunziu de a lauda

supin spre a lauda; de laudat

b) doua moduri cu forme adjectivale: participiu laudat

gerunziu care este de laudat

4. Verbul are sase forme temporale. Toate sase se gasesc la modul

indicativ; celelalte

moduri au putine forme.

Timpuri simple: prezent

imperfect

viitor

Timpuri compuse: perfect

mai mult ca perfectul

viitor anterior (al II-lea)

5. Verbul are trei persoane (I, II, III) si doua numere (singular si
plural) exprimate prin

desinente.

Desinente

Activ la toate timpurile, afara de Pasiv numai la

timpurile simple

perfect indicativ

I: o/m mus I: or/r mur

II: s tis II: ris/re mini

III: t nt III: tur ntur

Desinentele personale la perfectul indicativ

I: i imus

II: isti istis

III: it erunt/ere

Desinentele imperativului

Activ

Prezent Viitor

Sg. II tema Sg. II to Sg. III to

Pl. II tema + te Pl. II tote Pl. III - nto

Pasiv

Prezent Viitor

Sg. II re Sg. II tor Pl. III ntor

Pl. II mini Sg. III tor

FORMAREA TIMPURILOR
INDICATIV

Prezent se formeaza la conjugarile I si a II-a din tema de prezent +

terminatiile

o mus

s tis

t nt

Conj. I canto, cantare

canto (eu cant) cantamus

cantas cantatis

cantat cantant

Conj. a II-a teneo, tenere

teneo (eu tin) tenemus

tenes tenetis

tenet tenent

La conjugarea a III-a se formeaza din: radicalul prezentului + i +

terminatii

+ u + nt la persoana a III-a pl

Lego, legere Facio, facere

lego (eu citesc) legimus facio (eu fac)

facimus

legis legitis facius facitis

legit legunt facit faciunt

OBSERVATIE!

Verbele vocalice (facio, facere) il pastreaza pe i in toata conjugarea.

La conjugarea a IV-a se formeaza din tema prezentului + term. personale
(la pers. a III-a pl inaintea terminatiei nt apare u).

Finio, finire

finio (eu termin) finimus

finis finitis

finit finiunt

Imperfect - se formeaza la conj. I si a II-a din tema prezentului + ba +

term.

m mus

s tis

t nt

Voco, vocare a chema

vocabam vocabamus

vocabas vocabatis

vocabat vocabant

Suadeo, suadere a sfatui

suadebam suadebamus

suadebas suadebatis

suadebat suadebant

La conj. a III-a se formeaza din radical + e + ba + terminatiile personale

m, s, t, mus, tis, nt.

Dico, dicere

dicebam dicebamus

dicebas dicebatis

dicebat dicebant

Facio, facere
faciebam faciebamus

faciebas faciebatis

faciebat faciebant

La conj. a IV-a se formeaza din tema prezentului + e + ba + terminatii.

Audio, audire a auzi

audiebam audiebamus

audiebas audiebatis

audiebat audiebant

Viitor la conjugarile I si a II-a se formeaza din tema prez. + ba (pers. I

sg)

bi + term (pers. II,III,I,II pl)

bu + nt (pers. a III-a pl)

Voco, vocare

vocabo (eu voi chema) vocabimus

vocabis vocabitis

vocabit vocabunt

Teneo, tenere

tenebo tenebimus

tenebis tenebitis

tenebit tenebunt

La conj. a III-a se formeaza din radical + a + m (pers. I sg)

e + term s, t, mus, tis, nt

Dico, dicere

dicam dicemus

dices dicetis
dicet dicent

Audio, audire

audiam audiemus

audies audietis

audiet audient

Perfect se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului (a treia

forma a verbului) + terminatiile personale: i, isti, it, imus, istis, erunt/ere.

Tema perfectului se afla indepartand terminatia -i de la a treia forma.

Conj. I

Canto, cantare, cantavi

cantavi (am cantat) cantavimus

cantavisti cantavistis

cantavit cantaverunt/cantavere

Conj. a II-a

Habeo, habere, habui

habui (am avut) habuimus

habuisti habuistis

habuit habuerunt/habuere

Conj. a III-a

Dico, dicere, diximus

dixi (am spus) diximus

dixisti dixistis

dixit dixerunt/dixere

Conj. a IV-a

Audio, audire, audivi

audivi (am auzit) audivimus

audivisti audivistis

audivit audiverunt/audivere

Mai mult ca perfectul se formeaza la toate conjugarile din tema

perfectului + era + term.

Ex. Canto, cantare, cantavi

cantaveram (cantasem) cantaveramus

cantaveras cantaveratis

cantaverat cantaverant

Viitor anterior se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului +

ero (pers. I sg)

+ eri + term.

cantavero (voi fi cantat) cantaverimus

cantaveris cantaveritis

cantaverit cantaverint

Prezent

Conjunctiv se formeaza la conj. I din tema prezentului (cu vocala

tematica a inlocuita cu e) + terminatii.

Canto, cantare

cantem (sa cant) cantemus

cantes cantetis

cantet cantent

La conj. a II-a, a III-a si a IV-a se formeaza din tema prezentului + a +

terminatii.

Conj. a II-a

habeam (sa am) habeamus

habeas habeatis

habeat habeant

Conj. a III-a (radical + a + terminatii)

Dico, dicere

dicam (sa spun) dicamus

dicas dicatis

dicat dicant

Conj. a IV-a

Audio, audire

audiam (sa aud) audiamus

audias audiatis

audiat audiant

Imperfect (se traduce cu optativul prezent din limba romana) se formeaza

la toate conjugarile din infinitiv prezent + terminatii.

Dico, dicere (conj. a III-a)

dicerem (as zice) diceremus

diceres diceretis

diceret dicerent

Perfect se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + eri +

terminatii (este identic cu indicativul viitor anterior exceptand persoana I
singular)

Voca, vocare, vocavi a chema (conj. I)

vocaverim (sa fi chemat) vocaverimus

vocaveris vocaveritis

vocaverit vocaverint
Mai mult ca perfectul (se traduce cu optativul perfect din limba romana)
se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + isse + terminatii.

vocavissem (as fi chemat) vocavissemus

vocavisses vocavissetis

vocavisset vocavissent

Imperativ prezent se formeaza la conjugarile I, a II-a si a IV-a din: pers.a

II-a sg. tema prezentului

pers.a II-a pl. tema prez. + te

voco, vocare voca! (cheama!)

vocate! (chemati!)

La conj. a III-a se formeaza din: pers. a II-a sg radical + e

pers. a II-a pl radical + i + te

dico, dicere dice! (spune!)

dicite! (spuneti!)

Diateza pasiva

Se folosesc doua sisteme,bazate numai pe doua teme:

1. tema prezentului
2. tema perfectului

Timpurile care la activ se formeaza de la tema

prezentului(simple:prezent,imperfect si viitor),la pasiv schimba desinentele
personale active(-m,-s,-t,-mus,-tis,-nt)cu desinentele personale pasive(-r,-
ris,-tur,-mur,-mini,-ntur)

Activ-imperfect pasiv-imperfect

Lauda-ba-m lauda-ba-mus lauda-ba-r lauda-ba-mur

Lauda-ba-s lauda-ba-tis lauda-ba-ris lauda-ba-mini

Lauda-ba-t lauda-ba-nt lauda-ba-tur lauda-ba-ntur

Sufixele temporale si modale raman aceleasi ca si la diateza activa.

 Celelalte timpuri,care la activ se formeaza de la tema
perfectului(timpurile compuse:perfect,m.m.c.p,viitor anterior) au forme
compuse din perfect pasiv,la care se adauga timpurile verbului a fi

Participiul perfect pasiv

Se formeaza din tema supinului(a patra forma a verbului)-se indeparteaza

terminatia:-um,la care se adauga terminatiile adjectivului de clasa I:-us,-a,-
um

EX:laudo,laudare,laudavi,laudatum

Tema supunului:laudat

Participiul perfect pasiv(masc):laudatus-de laudat,(fem):laudata,

(neutru):laudatum

Indicativ perfect pasiv+prezentul vb a fi

Laudatus ,-a,-um sum-am fost laudat laudati,-ae, sumus

Laudatus,-a,-um es laudati,-e,-a estis

Laudatus,-a,-um est laudatus,-ae,-a sunt

Indicativul m.m.c.perfect pasiv+imperfectul vb a fi

Laudatus,-a,-um eram-fusesem laudat

Indicativul viitor anterior+viitorul vb a fi

Laudatus,-a,-um ero voi fi laudat

Conjunctivul perfect+conj prezent al vb a fi

Laudatus,-a,-um sim sa fi fost laudat

Conjunctiv m.m.c.perfect+conj imperfect al vb a fi

Laudatus,-a,-um essem as fi fost laudat

Observatie:participiul perfect pasiv nu-si schimba forma.

v In limba latina exista verbe care au intotdeauna diateza pasiva,dar

intelesul lor este activ sau reflexiv(se numesc verbe deponente):

Hortor,hortari,hortatus sum=a indemna

Glorior ,gloriari,gloriatus sum=a se fali

v Exista si verbe care la timpurile simple se conjuga la diateza

activa,iar la cele compuse la diateza pasiva,iar intelesul lor este activ
sau reflexiv(se numesc verbe semideponente)

Audeo,audere,ausus sum=a indrazni

Fido,fidere,fisus sum=a se increde

Gaudeo,gaudere,gavisus sum=a se bucura

Soleo,solere,solitus sum=a obisnui

Confido,confidere,confisus sum=a avea incredere

Diffido,diffidere,diffisus sum=a nu avea incredere

Verbe impersonale

Ca si in limba romana,exista verbe care se folosesc,de obicei,la persoana a

III-a singular,fara a avea un subiect
hotarat:pluit=ploua;tonat=tuna;decet=se cuvine;accidit=se
intampla;oportet=trebuie

SINTAXA

Sintaxa propozitiei

Cazurile

Nominativul

Este cazul in care stau :subiectul,atributul adjectival,apozitia,numele

predicativ.

Uneori ,nominativul se intrebuinteaza:

-in exclamatii

-in locul vocativului

Genitivul

La origine,genitivul a aratat,probabil,intregul din care se ia o parte.Apoi

,succesiv ,a exprimat :

v Intregul asupra caruia se rasfrange in parte actiunea unui verb

 v Posesorul unui lucru

v Subiectul sau obiectul unei lucrari exprimate printr-un substantiv

v Calitatea unui lucru

v Pretul unui lucru

v Lucrul cu privire la care se face o exclamatie

Genitivul cu functie de atribut

Genitivul partitiv

Arata intregul din care se ia o parte:Eorum una pars.=o parte dintre

acestia.

Genitivul partitiv apare dupa:

1. adverbe care exprima ideea de

cantitate:multum=mult,parum=putin,plus=mai mult,tantum=atat
2. nume care exprima ideea de cantitate :amphora vini=o amfora cu
vin
3. pronume neutre:quid=ce,aliquid=ceva,nihil=nimic,id=aceasta
4. adverbe de loc:ubi=unde,aliquo=undeva,postidea=dupa aceea
5. adjective la neutru:reliquum vitae=restul vietii
6. adjective la comparativ si superlativ:summe ducum=tu,cel mai mare
dintre comandanti
7. adjective care exprima ideea de participare:particeps=care participa,

Genitivul apartenentei

Arata posesorul unui lucru sau al unei fiinte:Domus Ciceronis=casa lui

Cicero

Genitivul explicativ

Aduce o explicatie in plus:fontem Timavi=fantana Timavi

Genitivul subiectiv,obiectiv

Apar dupa substantive verbale,pot fi inlocuite cu un subiect sau cu un

complement de obiect

Genitivul subiectiv arata subiectul lucrarii implicite in numele pe langa care

sta:cantus volucrum=cantecul pasarilor(pasarile canta)

Genitivul obiectiv arata obiectul care sufera actiunea:faber suae

fortunae=fauritorul soartei sale

Genitivul calitatii

Arata insusirea fiintei sau a lucrului exprimat de numele pe langa care este
pus si pe care-l determina:homines magnae virtutis=oameni de mare
curaj

Genitivul relatiei

Arata acea privinta fata de care se indeplineste actiunea unui verb sau
substantiv:omnium rerum desperatio

=disperare in toate privintele.

Genitivul cu functie de complement

Este cerut de- verbe de memorie(memini,meminisse=a-si

aminti,obliviscor,oblivisci=a uita)

-dupa adjective care exprima ideea de:

v belsug:plenus,refertus

v participare:particeps

v pricepere:peritus

Dativul

Arata fiinta sau lucrul in interesul caruia se indeplineste lucrarea indicata

de verbul pe langa care este asezat.

Are functia de complement indirect.Tibi aras.=pentru tine ari.

Dativul apare dupa:

v verbe care exprima ideea de:

apropiere:appropinquare,coniungere,assidere,implicare,sociare,=a se
apropia,a se uni

v verbe tranzitive in limba romana,dar intranzitive in limba latina:

suadeo= a se ocupa,parco=a cruta,invideo=a invidia,noceo=a

vatama,fido=a avea incredere,

v verbe cu preverbe:antecedo,praesto,praecedo,=a o lua inaintea

cuiva,praesum=a fi in frunte

v adjective:proximus=foarte
apropiat,propinquus=apropiat,acceptus=primit,gratus=placut,ingrat
us=neplacut,invisus=urat,carus=

drag,propius=propiu,simillis=asemanator

Sunt mai multe specii de dativ:

1. dativul avantajului si al pagubei

2. dativul etic

3. dativul de scop

4. dativul persoanei care judeca

5. dativul autorului

Acuzativul

Acuzativul are functia de complement direct si complement

circumstantial,subiect al infinitivalei

1.Cu functia de complement direct,acuzativul este cerut de urmatoarele

verbe:

v verbe tranzitive:

lego,video,facio,scribo,oro,laudo

Caesar Gallos vicit.=Cezar i-a invins pe galli.

v Verbe tranzitive in latina,intranzitive in romana

Timere,metuere=a se teme,cavere=a se pazi,fugere=a fugi,vitare,evitare=a
se feri

Cave canem.=fereste-te de caine.

v Verbe care admit complement dublu(al persoanei si al obiectului)

Rogare,poscere=a ruga,docere=a invata,vocare=a chema

Magister pueros lectionem docet.=profesorul ii invata pe copii lectia.

v Verbe intranzitive care cer un complement intern derivat din

radacina acestora.

Vivere=a trai,somniare=a dormi,cantare=a canta,pugnare=a lupta

Somnium somniavi.=a dormi somnul.

2.Cu functia de complement circumstantial,acuzativul poate exprima:

Locul-directia:Romam,domum eo.=Merg la Roma,acasa.

-intinderea in spatiu:Per Romam ambulo.=Ma plimb

prin Roma.

Timpul-intinderea in timp:Per multos annos vixit.=A trait

multi ani.

Ablativul

Are functie de complement circumstantial:

1. de loc-separativ:Domo,ex Italia profectus est.=a plecat

de acasa ,din Italia.

Locativ:In urbe sum.=sunt in oras.

2. de timp-In pueritia.=in copilarie

3. de mod,de cauza,de instrument,sociativ.Variis

modis.=In feluri diferite

Metu=de teama

Gladiis pugnatum
est.=s-a luptat cu sabiile.
 Cum his
legatis venit=a venit cu acesti soli.

Are functie de complement:

dupa verbe care arata o despartire,o oprire

dupa verbele deponente:utor(a se folosi),fungor(a

Indeplini),fruor(a se bucura)

agentul(subiectul logic al propozitiei)dupa un verb la diateza

pasiva.

Subiect in ablativul absolut

Sintaxa frazei

Propozitiile completive

1. conjunctivala

-se construieste cu modul conjunctiv

-este introdusa de prepozitiile:ut =sa, ca sa ne= sa nu ut

non,ut ne,ne non =ca nu quin,quominus=ca(cand regent este
un verb la forma negativa de obstacol ori indoiala)

2.completiva cu quod

-se construieste cu modul indicativ

-este introdusa de conjunctia quod =ca

3.interogativa indirecta

-se construieste cu modul conjunctiv