Testament

Poezia Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor

poetice moderne ale litaraturii din perioada interbelica, alaturi de Eu
nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga si Joc Secund
de Ion Barbu. Fiind prima poezie din volumul Cuvinte Potrivite, este
considerata un manifest literar , realizat prin mijloace poetice,
sintetizand ideile din intregul volum.
Testament este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile
convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii si rolul
poetului in societate.Caracteristica modernista este data de tripla
problematica : transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului
si raportul dintre inspiratie si tehnica poetica
Tema poeziei este creatia literara in ipostaza de mestesug, lasata
mostenire unui fiu spiritual.Textul este conceput sub forma unui
monolog adresat fiului, caruia tatal ii lasa mostenire cartea ,
aceasta simbolizand creatia literara.
Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica directa, dar si
prin marci ale subiectivitatii : pronume personale, adjective
posesive si verbe la persoana I si II.
Titlul are o dubla acceptie. In sens propriu, titlul desemneaza un act
juridic prin care o persoana isi exprima dorintele pentru a-I fi
indeplinite dupa moarte. In acceptie religioasa, titltul face trimitere
la cele doua mari parti ale Bibliei : Vechiul si Noul Testament, in care
sunt concentrate invataturile prorocilor si apostolilor.Astfel, creatia
argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor cititori
dar si scriitori.
Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu
spiritual, contine ideea mostenirii spirituale , un nume adunat pe-o
carte simbolizand creatia literara. Metafora seara razvratita face
trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor, care se leaga de
generatiile viitoare prin carte. Enumeratia rapi si gropi adanci si
versul Suite de batranii mei pe branci sugereaza drumul dificil al
cunoasterii. Vocativul fiule este adresat cititorului, poetul
indentificandu-se cu un mentor al viitoarei generatii.
In strofa a doua, cartea este numita hrisovul vostru cel dintai ,
carte de capatai a urmasilor. Astfel, cartea dobandeste valoarea
unui document fundamental, devenind o marturie a existentei si
suferintei stramosilor.
Ideea centrala a strofei a III-a este transfigurarea poeziei intr-o lume
obiectuala. Astfel sapa, unealta folosita pentru a lucra pamantul,
devine condei , iar brazda devina calimara. Poetul considera ca el
aplica aceeasi truda transformatoare asupra cuvintelor ca cea prin
care plugarii lucrau pamantul.
Strofa a IV-a debuteaza prin confesiunea Am luat ocara, si torcand
usure/ Am facut cand sa-mbie, cand sa-njure . Poetul poate face ca
versurile sa exprime imagini sensibile, dar si sa stigmatizeze raul
din jur, arta avand atat functie cathartica cat si moralizatoare.

Strofa a V-a introduce ideea transfigurarii socialului in estetic prin

faptul ca durerea si revolta sociala sunt concentrate in poezie.
Arghezi introduce in literatura romana un nou concept, estetica
uratului, preluat de la Charles Baudelaire. Poetul considera ca orice
aspect al realitatii, urat sau frumos , poate constitui material poetic
Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, reprezentata in poezie de
Domnita , pierde in favoarea mestesugului poetic : Intinsa lenesa
pe canapea / Domnita sufera in cartea mea. Astfel poezia este atat
rezultatul inspiratiei slova de foc , cat si rezultatul mestesugului,
al trudei poetice slova faurita. Din versul Robul a scris-o, Domnul
o citeste reiese conditia poetului, care este doar un rob, aflat in
slujba cititorului.
La nivel lexico-semantic , in poezie se observa o acumulare de
cuvinte nepoetice, care dobandesc valoare estetica. Prin
valorificarea diferitelor straturi lexicale, Arghezi creaza un inedit
limbaj. La nivel prozodic, poezia este alcatuita din 6 strofe cu numar
inegal de versuri, o masura si ritm variabil, in functie de intensitatea
sentimentelor. Rima este imperecheata.
Opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica
moderna, pentru ca poetul devine un nascocitor, iar poezia
presupune mestesugul si truda creatorului. Pe de alta parte, poezia
este atat rezultatul inspiratiei divine, cat si al tehnicii poetice.
Prezenta in poezie a esteticii uratului, concept introdus in literatura
romana de Tudor arghezi, este un alt argument al modernismului.