Substantivul.

Categorii gramaticale si declinarea

1. Morfologia. Substantivul. Categorii gramaticale: gen, numar, caz, declinare.

Genul: limba latina are trei genuri: masculin (nume de fiinte barbatesti ca vir = barbat, filius = fiu, dar si nume de lucruri
carora li s-au atribuit insusiri masculine, ca ventus = vant, ignis = foc, ensis = sabie), feminin (nume de fiinte feminine ca
mater = mama, mulier = femeie, dar si nume de lucruri carora li s-au atribuit calitati femeiesti ca cerasus = cires, prunus =
prun, Aegyptus, Roma) si neutru (nume de lucruri ca verbum = vorba, templum = templu, mare = mare).

Numarul in latina: singularul (unitatea): puer = copil si pluralul (multimea) pueri = copii. Nu mosteneste din indo-
europeana dualul (pastrat in limba greaca). In latina se pastreaza doar cateva forme de dual: duo (doi), ambo (amandoi).

Cazurile in limba latina:

- Nominativul (cazul subiectului, al apozitiei, al numelui predicativ)

- Genitivul: cazul apartenentei, al posesiei;

- Dativul: cazul persoanei sau lucrului pentru care se indeplineste actiunea verbului;

- Acuzativul: cazul obiectului direct, al intinderii in timp si spatiu etc.

- Ablativul: cazul punctului de plecare, al instrumentului, al locului in care se petrece o actiune etc.

- Vocativul: cazul apelarii.

Declinarea. Schimbarea formei substantivelor (sau a altei parti de vobire flexibile ca adjectivul, pronumele, numeralul)
dupa functia pe o indeplinesc in propozitie si trecerea lor prin toate cele sase cazuri se numeste declinare. In latina exista
cinci declinari.

Observatie: Pentru a recunoaste carei declinari ii apartine un substantiv sau altul trebuie sa se cunoasca terminatia de
Genitiv singular (forma de Nominativ are terminatii diferite chiar in cadrul aceleiasi declinari). Ca atare, substantivele
apar in dictionare cu doua forme, de Nominativ singular si de Genitiv singular.

Declinarea I –ae (Genitiv singular)

Cuprinde

- substanive de gen feminin (cele mai multe):

discordia,-ae

ira-ae,

vita-ae

gallina-ae,

pluvia, ae

- substantive de gen masculin (nume de barbati, nume de rauri, de ocupatii barbatesti):

Cinna, Numa, Seneca, Catilina;

Matrona (Marna), Sequana (Sena)

agricola,-ae, scriba,-ae, nauta,-ae, poeta-,ae etc.

aqua, -ae agricola, -ae

Singular Plural Singular Plural
Nominative aqua –a aquae –ae agricola –a agricolae –ae
Genitive aquae[1] –ae aquarum –arum agricolae –ae agricolarum –arum

Dative aquae –ae aquīs –īs agricolae –ae agricolīs –īs

Accusative aquam –am aquas –as agricolam –am agricolas –as
Vocative aqua –a aquae –ae agricola –a agricolae –ae
Ablative aqua –a aquīs –īs agricola –a agricolīs –īs

Exercitii de declinare: declinati urmatoarele substantive: silva,-ae, laetitia,-ae, alea,-ae, pugna,-ae, vigilia,-ae, Roma,-
ae.

Declinarea a II-a –i (Genitiv singular)

Cuprinde:

a. substantive de gen masculin: (Nominativul singular poate avea terminatii diferite:-us,-er,-ir)

discipulus,-i, puer,-i, magister,-i

b. substantive de gen feminin (nume de tari, orase si insule, nume de plante si arbori):

Aegyptus,-i, Tyrus,-i, Ephesus,-i, Chorintus,-i

cerasus,-i, prunus,-i, pirus,-i

c. substantive de gen neutru (toate au la N.sg. terminatia –um)

Regula neutrelor: orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea careia iiapartine, are la
singular si la plural trei cazuri identice din punct de vedere al formei-Nominativ, Acuzativ si Vocativ. La
plural, aceste trei cazuri au intotdeauna terminatia –a.

verbum,-i, templum,-i, fatum,-i, curriculum,-i, poculum,i

servus, –ī auxilium, –ī
slave m. aid, help n.
Singular Plural Singular Plural
Nominative servus –us servī –ī auxilium –um auxilia –a
Genitive servī –ī servōrum –ōrum auxiliī –ī auxiliōrum –ōrum
Dative servō –ō servīs –īs auxiliō –ō auxiliīs –īs
Accusative servum –um servōs –ōs auxilium –um auxilia –a
Vocative serve –e servī –ī auxilium –um auxilia –a
Ablative servō –ō servīs –īs auxiliō –ō auxiliīs –īs

Declinarea a III-a -is

Cuprinde substantive de toate genurile. Aceste substantive pot avea diferite terminatii la N.sg, dar la Genitiv singular au
terminatia –is.

prīnceps, principis phoenīx, phoenīcis cōnamen, conaminis

leader, chief, prince m. phoenix, fire-bird f. effort, struggle n.
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Nominative prīnceps (1 ) prīncipēs –ēs phoenīx (1) phoenīcēs –ēs cōnamen (1) cōnamina –a

Genitive prīncipis –is prīncipum –um phoenīcis –is —— cōnaminis –is ——

Dative prīncipī –ī prīncipibus –ibus phoenīcī –ī —— cōnaminī –ī ——
Accusative prīncipem –em prīncipēs –ēs phoenīca[2] –em —— cōnamen (1,2) cōnamina –a
Vocative prīnceps (1) prīncipēs –ēs phoenīx (1) —— cōnamen (1) cōnamina –a

Ablative prīncipe –e prīncipibus –ibus phoenīce –e —— cōnamine –e ——

Observatie: substantivele de declinarea a III-a se impart in:

imparisilabice (substantive care au la G. sg. o silaba sau doua in plus fata de N. sg.):

N. miles vox virtus orator civitas nomen

G. militis vocis virtutis oratoris civitatis nominis

Parisilabice (substantive care au la N. si G.sg. acelasi numar de silabe)

N. avis civis mare (neutru) vulpes

G. avis civis maris vulpis

Declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este deosebita numai la G. pl.: substantivele imparisilabice au
terminatia –um, cele parisilabice –ium.

Neutrele se declina conform regulei neutrelor.

amnis, amnis pars, partis animal, animalis

 stream, torrent m. (Pure) part, piece f. (Mixed) animal, living being n. (Pure)
Parisyllabic Rule Double Consonant Rule Special Neuter Ending
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Nominative amnis (1) amnēs –ēs pars (1) partēs –ēs animal (1) animalia –ia

Genitive amnis –is amnium –ium partis –is partium –ium animalis –is animalium –ium
Dative amnī –ī amnibus –ibus partī –ī partibus –ibus animalī –ī animalibus –ibus
Accusative amnem –em amnēs –ēs partem –em partēs –ēs animal (1) animalia –ia
(-im) (-īs) / / (-īs)
partim -im
Vocative amnis (1) amnēs –ēs pars (1) partēs –ēs animal (1) animalia –ia

Ablative amne / –e(-i) amnibus –ibus parte –e partibus –ibus animalī –ī animalibus –ibus
amni