Sunteți pe pagina 1din 17

Substantivul (n francez, nom = substantif) este partea de vorbire care denumete fiine, obiecte, categorii, idei, substane, locuri

i o serie de noiuni abstracte. Exemple: lenfant (copilul), le chien (cinele),lencyclopdie (enciclopedia), la grammaire (gramatica), Marie (Maria) Substantivele comune denumesc obiecte fcnd parte dintr-o clas de obiecte de acelai fel poate numi att clasa n ansamblul ei, ct i fiecare element al ei. Ex. : le cheval (calul),la ville (oraul), la fille (fata), la maison (casa) Substantivele proprii denumesc individual o fiin sau un lucru pentru a le deosebi de alte fiine sau lucruri din aceeai clas. Substantivele proprii se scriu cu iniial majuscul indiferent de locul pe care l ocup ntr -o propoziie. Ex : la ville de Marseille (oraul Marseille), Gauguin (Gaugain, pictorul), le palais de Versailles (palatul Versailles),mon chien Fox (cinele meu Fox),mon ami Marcel (prietenul meu Marcel)les Misrables (Mizerabilii cartea) Substantivele concrete denumesc entiti ce au o existen real i pe care le putem percepe cu ajutorul organelor de sim: Ex. : la chaise (scaunul), le fromage (brnza), le mouton (oaia),les nuages (norii), le saut (sritura) Substantivele abstracte denumesc noiuni ce pot fi concepute numai cu ajutorul raiunii. Ex. : lamiti (prietenia), le courage (curajul), la discipline (disciplina), lintelligence (inteligena) Substantivele animate denumesc entiti nsufleite (fiine umane, animale etc.) Ex. : lathlte (atletul), le chat (pisica) Substantivele inanimate numesc entiti nensufleite, precum obiecte, idei, caliti . Ex. : la porte (ua), la charit (caritatea) Substantivele colective sunt folosite pentru a denumi grupuri de persoane, animale, obiecte etc. Ex. :le comit (comitetul), lquipe (echipa),le peuple (poporul), la foule (mulimea),le paquet (pachetul) Substantivele individuale sunt cele care la forma de singular denumesc obiectele, individul sau specia. Ex. : la brebis (oaia),la pierre (piatra), l'toile (steaua), le client (clientul), lemploy (angajatul) Substantivele simple sunt formate dintr-un singur cuvnt. Ex. : la table (masa), la lune (luna), le chien (cinele), le soleil (soarele) Substantivele compuse sunt formate din dou sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Ex. : le brise-glace (sprgtorul de ghea),

le rouge-gorge (mcleandrul),le mdecin lgiste (medicul legist),le mot cl (cuvntul-cheie), le porte-plume (condeiul) Substantivele numrabile sunt cele care denumesc obiecte separate, care se pot numra. Cele mai multe substantive care denumesc fiine, lucruri, evenimente i locuri intr n aceast categorie. Ex. :un nuage (un nor) - deux nuages (doi nori) une feuille (o foaie) - trois feuilles (trei foi) une fourchette (o furculi) - cinq fourchettes (cinci furculie) Substantivele nenumrabile denumesc noiuni care nu pot fi numrate, prin urmare nu admit ideea de singular sau plural, precum o mare parte din noiunile abstracte. Ex. :bl (gru), lait (lapte ), sable (nisip), pluie (ploaie), bont (buntate)

Genul este o proprietate caracteristic substantivului. n limba francez exist dou genuri: masculin i feminin. Genul substantivelor din limba francez nu este corespunde mereu genului substantivelor din limba romn. De genul masculin sunt mare parte din substantivele cu urmtoarele terminaii : -a : le panorama (panorama), le pyjama (pijamaua) , le schma (schia)

-age : lorage (furtuna), le visage (faa), le fromage (brnza) -aire : le dictionnaire (dicionarul), le vocabulaire (vocabularul) -ard, -art : le dpart (plecarea), le retard (ntrzierea), le regard (privirea)

-as : le tas (grmada), le matelas (salteaua)

-at : le chocolat (ciocolata) , le combat (lupta) -eau : le gteau (prjitura), le rideau (cortina)

-ge : le collge (colegiul), le cortge (cortegiul) -ier : lescalier (scara), le mtier (meseria), le papier (hrtia)

-et : le bracelet (brara), le briquet (bricheta)

-me : le problme (problema), le thorme (teorema)

-gramme : le tlgramme (telegrama), le monogramme (monograma) -er : lhiver (iarna), le dner (cina) De genul feminin sunt mare parte din substantivele cu urmtoarele terminaii : -ade : la faade (faada) , la parade (parada)

-aison :

la maison (casa) ,

la saison (anotimpul)

-aine :

la fontaine (fntna), la plaine (cmpia) -ance : lalliance (aliana) , la confiance (ncrederea) -ence : la conscience (contiina), la confrence (conferina)

-anse, -ense : la dfense (aprarea), la rcompense (recompensa) -e : la fume (fumul), la matine (dimineaa) -eille : la corbeille (coul), loreille (urechea)

-erie : la boulangerie (brutria), la lingerie (lenjeria) -esse : la jeunesse (tinereea), la politesse (politeea)

-ette :

la bicyclette (bicicleta), la serviette (prosopul, servieta)

-ille :

laiguille (acul), la famille (familia) -ise : la chemise (cmaa), la valise (valiza)

-ite :

la conduite (comportamenul), la russite (reuita)

-itude : lhabitude (obiceiul), la solitude (singurtatea) -sion : lexcursion (excursia), la profession (profesia)

-tion :

la description (descrierea), la nation (naiunea)

-xion :

la connexion (conexiunea),

la reflexion (reflexia)

-t : la bont (buntatea) , la libert (libertatea)

-ure :

la figure (figura), la mesure (msura)

-ue :

lavenue (bulevardul), la revue (revista) Formarea femininului de la forma de masculin-Regula generala Ca regul general, femininul unui substantiv se formeaz de la forma de masculin a acestuia la care adaugm un -e la final. Dac substantivul se termin deja n -e , nu va fi necesar s i aducem alte schimbri. Recunoatem genul feminin al substantivului datorit articolului ce l nsoete (ex: un lve, une lve un elev, o elev). Forme neregulate de feminin Anumite substantive au o form neregulat la feminin , prin urmare au o terminaie complet schimbat : -er, -ier >>> -re, -ire : un tranger (un strin) une trangre (o strin) un colier (un elev) une colire (o elev) -f >>> -ve : un veuf (un vduv) une veuve (o vduv) -et >>> -ette : un cadet (un mezin) une cadette (o mezin) -x >>> -se : un poux (un so) une pouse (o soie) -en, -ien, -on >>> -enne, -ienne, -onne : un patron (un patron) une patronne (o patroan) un musicien (un muzician) une musicienne (o muzician) un citoyen (un cetean) une citoyenne (o cetean) - in, -ain, -an >>> -ine, -aine, -ane : un voisin (un vecin) une voisine (o vecin) un Roumain (un romn) une Roumaine (o romnc) un gitan (un igan) une gitane (o iganc) ! Dar: un paysan (un ran) une paysanne (o ranc) - eur >>> -euse : un vendeur (un vnztor ) une vendeuse (o vnztoare) un acheteur (un cumprator) une acheteuse ( o cumprtoare) - teur >>> -trice : un directeur (un director) une directrice (o directoare) - e >>> -e : un artiste (un artist) une artiste (o artist) -e >>> -esse : un prince (un prin) une princesse (o prines) un pote (un poet) une potesse (o poetes)

Forma de feminin diferita de forma de masculin Exist cazuri cnd forma de feminin a substantivului este complet diferit de cea de masculin : un oncle (un unchi) - une tante (o mtu) un neveu (un nepot) - une nice (o nepoat) un taureau (un taur) - une vache (o vac) un coq (un coco) - une poule (o gin) un garon (un biat) - une fille (o fat) un cheval (un cal) - une jument (o iap) un mari (un so) - une femme (o soie) Substantive fara forma de feminin In limaba Franceza exist i substantive care nu au form de feminin : un auteur - un autor un architecte - un arhitect un compositeur - un compozitor un professeur - un profesor Substantive care isi schimba sensul in functie de gen: un livre (o carte), une livre (o livr); un page (un paj), une page (o pagin); un somme (un somn), une somme (o sum); un vase (o vaz), la vase (noroiul); un crpe (o estur), une crpe (o cltit); un enseigne (un ofier), une enseigne (un drapel); un tour (un tur), une tour (un turn); un critique (un critic), une critique (o critic); un guide (un ghid), une guide (o sfoar, un h); un manche (un mner), une manche (o mnec); un ombre (un lipan), une ombre (o umbr); un pendule (un pendul), une pendule (un orologiu);

un vapeur (un vapor), la vapeur (aburul); un voile (un voal), une voile (o vel). Substantive folosite la genul masculin sau feminin in functie de intelesul lor. Anumite substantive sunt folosite la un anumit gen n funcie de nelesul lor : aigle este masculin atunci cnd desemneaz pasrea (vultur), cnd este folosit cu sens figurat sau cnd numete o decoraie reprezentnd un vultur. l folosim la feminin atunci cnd denumete vulturul -femel, drapelurile sau dulapuri. foudre este masculin cnd are nelesul de butoi de mare capacitate sau n expresia foudre de guerre (utilizat pentru a denumi un om de mare valoare, un mare rzboinic) i

feminin atunci cnd numete fenomenul meteorologic (fulgerul) ; hymne este feminin cnd l folosim n sensul de cntec bisericesc i masculin pentru cntrile naionale (imn) ; uvre este mereu feminin la plural (cu sensul de oper, lucrare) i masculin atunci cnd denumete o cldire sau totalitatea creaiei unui autor (l'uvre complet de Rembrandt - opera complet a lui Rembrandt) ; priode folosit de obicei la feminin (cu sensul de perioad) devine masculin atunci cnd denumete punctul de declanare al unui anumit eveniment, ca n fraza de mai jos : Il souffre d'un cancer son dernier priode. = Sufer de cancer n ultim faz. espace normal folosit la masculin (cu sensul de spaiu, ntindere), este feminin cnd este utilizat n domeniul tipografiei. Genul substantivelor proprii Sunt de genul masculin substantivele : nume de ri, de provincii i de orae terminate terminate n una din vocalele a,i,o,u,y , precum i cele terminate n consoan: le Canada = Canada, le Prou = Peru, le Danemark = Danemarca, le Japon = Japonia, le Maroc = Maroc ! Dar : l(a)'Alaska = Alaska nume de orae: Paris, Bucarest, Lille, Marseille

nume de muni : le Mont-Blanc, lEtna, le Caucase Sunt de genul feminin substantivele : nume de ri, de provincii i de orae terminate n e mut : la Roumanie, la France, la Bretagne, Rome, Barcelone, Venise ! Dar : le Mexique, le Cambodge, le Belgrade nume de muni precum : les Alpes, les Carpates, les Cordillires Formarea pluralului Dac vorbim despre o singur entitate (fiin, obiect, idee etc.) atunci substantivul va fi la singular. Determinanii acestuia pot fi: le, la, l, un, une, ce, cette, cet, ma, mon, etc. Ex. : le loup lupul une voiture o main cette maison aceast cas

Dac, n schimb, vorbim despre dou sau mai multe entiti, atunci numrul substantivului va fi la plural iar determinanii si vor fi: les, des, ces, mes etc. Ex. : les loups lupii des voitures nite maini ces maisons aceste case Pentru substantivele comune variabile n numr exist o regul general de formare a pluralului: se adaug s la forma de singular.

Ex. une lampe (o lamp) des lampes (nite lmpi) un tudiant (un student) des tudiants (nite studeni) une livre (o carte) des livres (nite cri) Substantive folosite doar la singular in limba franceza n categoria substantivelor care nu sunt folosite dect la singular intr: Substantivele ce denumesc metale, precum: lor (aurul), largent (argintul), le plomb (plumbul), le cuivre (cuprul), le vif-argent (mercurul) etc. Substantivele ce numesc virtui sau vicii: la chastet (castitatea), la gloire (gloria), la pudeur (pudoarea), linjustice (nedreptatea), lindiscrtion (indiscreia) etc. Substantivele formate prin conversiune provenind din adjective: le beau (frumosul), lutile (utilul) etc. Unele substantive ce denumesc trsturi fizice sau morale ale individului: la fiert (mndria), le mpris (dispreul), le got (gustul), lenfance (copilria), la sant (sntatea) etc. Substantivele care denumesc puncte cardinale: le nord (nordul), le sud (sudul), lest (estul), louest(vestul). Unele substantive care denumesc tiine sau arte: la sculpture (sculptura), la gomtrie (geometria),lastronomie (astronomia) etc.

! Atentie: les mathmatiques (matematica), les lettres (literele), les humanits (tiinele umaniste). Substantivefolosite doar la plural Substantivele franceze care nu au dect form de plural sunt:

(les) ciseaux - foarfecele (les) archives arhivele (les) bestiaux bovinele (les) environs mprejurimile (les) entrailles mruntaiele, etc. Exceptii formare plural al >>> aux : un animal (un animal) - des animaux (nite animale) un cheval (un cal) - des chevaux(nite cai) un ditorial (un editorial) - des ditoriaux (nite editoriale)

al >>> als : un carnaval (un carnaval) - des carnavals (nite carnavaluri) un idal (un ideal) - des idals (nite idealuri)

un rcital (un rcital) - des rcitals (nite recitaluri)

s >>> s : une souris (un oarece) - des souris (nite oareci) un hros (un erou) - des hros (nite eroi) un ours (un urs) - des ours (nite uri) un colis (un pachet) - des colis (nite pachete) x >>> x : un poux ( un so) - des poux (nite soi) un choix (o alegere) - des choix (nite alegeri) un prix (un pre) - des prix (nite preuri)

z >>> z : un nez (un nas) - des nez (nite nasuri) un gaz (un gaz) - des gaz (nite gaze) ail >>> aux : un corail (un coral) - des coraux (nite corali) un travail (un loc de munc) - des travaux (nite locuri de munc) un vitrail (un vitraliu) - des vitraux (nite vitralii)

Pt3 Exceptii: AU-AUX, EAU-EAUX, EU-EUX, OU-OUX Formarea Pluralului Curs Gramatica Limbii Franceze Gratuit Online - Plural Substantive Franceza

---

au >>> aux :

un noyau (un nucleu) - des noyaux (nite nuclee)

un tuyau (un furtun) - des tuyaux (nite furtunuri)

eau >>> eaux :

un agneau (un miel) - des agneaux (nite miei)

un drapeau (un drapel) - des drapeaux (nite drapele) un gteau (o prjitur) - des gteaux (nite prjituri)

eu ->>> eux :

un dieu (un zeu) - des dieux (nite zei)

un feu (un foc) - des feux (nite focuri)

un jeu (un joc) - des jeux (nite jocuri) un lieu (un loc) - des lieux (nite locuri)

ou >>> oux

un bijou (o bijuterie) - des bijoux(nite bijuterii)

un caillou(o pietricic) - des cailloux (nite pietricele)

un chou(o varz) - des choux (nite verze)

un genou(un genunchi) - des genoux (nite genunchi)

un hibou(o bufni) - des hiboux (nite bufnie)

un joujou(o jucrie) - des joujoux (nite jucrii)

Exercitii

a) Completai cu forma de feminin a substantivelor n italic: 6. Hier jai connu la nouvelle voisin 7. La directeur parlait avec les parents dune lve. 8. Il y a deux ans quil na pas vu sa neveu .

9. Lorsquon avait visit le parc zoologique, on a pu admirer la lion . 10. La vendeur vient de finir prparer la marchandise pour les acheteurs. b) Punei la plural substantivele scrise n italic:

1. Mes parents donnent souvent des dners et des bal . 2. Ses cheveu , comme ses il , sont noirs. 3. Marie lui crit une liste de cadeau quil devait offrir sa famille. 4. Nous devons acheter des chou car nous nen avons plus. 5. Il a racont lhistoire avec les moindres dtail .

Limba franceza foloseste diverse moduri pentru a forma cuvinte compuse. 1. Doua cuvinte lipite: bon + jour bonjour

Pluralul acestora se face de obicei dupa regula generala, alipind la final un -s. Exceptii: bonhomme monsieur madame bonshommes messieurs mesdames

2. Cand doua substantive formeaza un cuvant compus scris cu liniuta, ambele primesc semnul pluralului: un chef-lieu 3. des chefs-lieux

La fel cand cuvantul compus este format din substantiv si adjectiv: un coffre-fort des coffres-forts

4. Daca avem verb + complement, numai al doilea element primeste semnul de plural: un couvre-feu des couvre-feux

5.

Expresiile legate raman invariabile la plural: le qu'en-dira-t-on

SUBSTANTIVUL GENUL SUBSTANTIVELOR Limba francez are dou genuri, masculin i feminin. Substantivele inanimate sau abstracte pot avea gen masculin sau feminin bazate pe etimologia lor. Substantivele animate care descriu fiine masculine sau animale sunt n general de genul masculin. Substantivele feminine animate se formeaz de obicei adugnd un -e la forma de masculin, dar mai sunt i alte reguli. un ami une amie un prieten o prieten Excepii: 1. Substantivele terminate n -el i -eau formeaz femininul n -elle: un colonel une colonelle un chameau une chamelle 2. Substantivele terminate n -en sau -on formeaz femininul dublnd consoana final nainte de marca de feminin: un gardien une gardienne un champion une championne 3. Totui substantivele terminate n -an, -n i -ian nu dubleaz consoana la forma feminin: un orphelin une orpheline un gitan une gitane 4. Substantive terminate n -t: Substantivele terminate n -et dubleaz consoana: un cadet une cadette Substantivele terminate n -at sau -ot nu dubleaz consoana: un idiot une idiote un avocat une avocate

(Excepii: chat / chatte; linot / linotte; sot / sotte) 5. Substantivele terminate n -er formeaz femininul n -re: un jardinier une jardinire 6. Substantivele terminate n -s sau -x formeaz de obicei femininul n -se: un poux une pouse un franais une franaise 7. Substantivele terminate n -f formeaz femininul n -ve: un veuf une veuve 8. Substantivele terminate n -eur formeaz femininul n -euse: un joueur une joueuse Substantivele terminate n -teur sau -deur formeaz femininul n -trice, cu excepia substantivelor care provin din verbe: un acteur une actrice un actor / o actri un ambassadeur une ambassadrice un ambasador / o ambasadoare Dar: un chanteur une chanteuse o cntrea un vendeur une vendeuse un vnztor / o vnztoare 9. Anumite substantive terminate n -e formeaz femininul n -esse: un tratre une tratresse 10. Alte substantive nu au forme de feminin: masculine sau feminine: un auteur / un crivainPLURALUL SUBSTANTIVELOR n general, pluralul substantivelor se formeaz n limba francez adugnd un s la forma de singular, cu destule excepii: EXEMPLE: une pomme des pommes un fruit des fruits

Excepii: 1. Substantivele terminate n -s, -x sau -z nu se schimb la plural: une souris des souris une voix des voix un nez des nez 2. Substantivele terminate n -al formeaz pluralul de obicei n -aux: un cheval des chevaux Anumite substantivel terminate n -al formeaz pluralul n -s: un bal des bals 3. Substantivele terminate n -au, -eu sau -eau formeaz de obicei pluralul n -x: un tuyau des tuyaux un feu des feux un cadeau des cadeaux Anumite substantive terminate n -au, -eu sau -eau formeaz pluralul n -s: un pneu des pneus 4. Substantivele terminate n -ail formeaz pluralul n -s: un chandail des chandails 5. Substantivele terminate n -ou formeaz pluralul adugnd un -s: un fou des fous Excepii (cu forma de plural n -x): bijou bijoux caillou cailloux chou choux genou genoux hibou hiboux joujou joujoux pou poux

6. Cteva substantive au plurale neregulate: l'oeil les yeux le ciel les cieux NUMELE PROPRII Numele proprii se scriu cu majuscul. les Espagnols les Suisses Regulile de formare a pluralului substantivelor proprii: 1. Substantivele proprii ce se refer la familii renumite sau regale n general sunt la plural. Les Bourbons = (familia) Bourbon(ilor), Bourbonii. 2. Numele proprii referitoare la familii comune rmn la singular: Les Dupont 3. Numele proprii ce desemneaz opere ale unui artist se pun la plural cnd acesta este cerut de context: Il possde quatre Monets. El posed patru (tablouri pictate de) Monet.SUBSTANTIVELE COMPUSE Limba francez folosete diverse moduri pentru a forma cuvinte compuse. 1. Dou cuvinte lipite: bon + jour bonjour Pluralul acestora se face de obicei dup regula general, alipind la final un -s. Excepii: bonhomme bonshommes monsieur messieurs madame mesdames 2. Cnd dou substantive formeaz un cuvnt compus scris cu liniu, ambele primesc semnul pluralului: un chef-lieu des chefs-lieux 3. La fel cnd cuvntul compus este format din substantiv i adjectiv:

un coffre-fort des coffres-forts 4. Dac avem verb + complement, numai al doilea element primete semnul de plural: un couvre-feu des couvre-feux 5. Expresiile legate rmn invariabile la plural: le qu'en-dira-t-on
Substantivul in limba franceza , are spre deosebire de limba romana, doar doua genuri: feminin si masculin. Femininul substantivelor Regula generala de formare este adaugarea unui ''e'' la forma de masculin. De exemplu : un ami - une amie. Cazuri particulare : 1. Substantivele masculine care se termina in ''el'' sau ''eau'' la feminin vor avea terminatia ''elle''. De exemplu: un chameau- une chamelle , un colonel- une colonelle. 2. Substantivele terminate in ''en'' si ''on'' dubleaza ''-n'' in fata unui ''e'' mut. De exemplu : un gardien- une gardienne , un baron- une baronne. ''In'' , ''ain'' , ''an'' nu dubleaza ''-n''. De exemplu : un orphelin- une orpheline , un chatelain- une chatelaine , un sultan - une sultane. Dar exista si exceptii: un Lapon - une Lapone , Jean- Jeanne , un rouan- une rouanne. 3. Substantivele care se termina in ''t'' formeaza femininul in felul urmator: a) Cele in ''et'' dubleaza ''t'' in fata unui ''e'' mut. De exemplu: un cadet - une cadette b) Cele in ''at'' , ''ot'' nu dubleaza ''t''. De exemplu: un avocat- une avocate , un idiot- une idiote. Exceptii: un prefete- une prefete , un chat - une chatte , un linot- une linote , un sot-une sotte. 4. Substantivele care se termina in ''er'' formeaza femininul in ''ere''. De exemplu: un berger- une bergere. 5. Substantivele care se termina in ''s'' si ''x'' , formeaza femininul in ''se''. De exemplu : un bourgois -une bourgoise , un epoux- une epouse. 6. Substantivele care se termina in ''f'' formeaza femininul in ''ve''. De exemplu : Un juif-une juive , un veuf- une veuve. 7. Substantivele care se termina in ''c'' formeaza feminul in ''que''. De exemplu: Franc- Franque , Turc-Turque. Exista si exceptii: Grec- Grecque 8. Substantivele care se termina in ''eur'' formeaza femininul in ''euse''. De exemplu: un menteur- une menteuse , un porteur- une porteuse. 9. Substantivele care se termina in ''teur'' vor forma femininul in ''trice''. De exemplu: un directeur- une directrice , l'inspecteurl'inspectrice. 10. Exista si o serie de cuvinte care isi formeaza femininul in ''esse''. De exemplu: un able-une ablesse un conte- une contesse un maitre-une maitresse un tigre- une tigresse un prince- une princesse 11.Exista si substantive care au forma speciala pentru feminin. Printre acestea se numara: un canard- une cane un dindon-une dinde un loup-une louve un roi-une reine un tsar-une tsarine un serviteur-une servante 12. Substantivele care nu au aceiasi radacina ca forma de masculin vor avea forme speciale pentru feminin. De exemplu: un bouc- une chevre un cerf-une biche un coq-une poule un gendre-une bru un homme-une femme un singe-une geunon un monsieur- une madame. Sper ca acesta lectie de franceza sa va fie de ajutor! Pentru orice nelamurire lasati un comentariu! O zi frumoasa!:)

S-ar putea să vă placă și