Grammaire

1. L´article (Articolul)
a. L´article indéfini (Articolul nehotărât)
Singulier (singular):
- masc: un crayon (un creion), un enfant (un copil), un chien (un câine);
- fem: une fille (o fată), une carte (o hartă), une gomme (o redieră);
Pluriel (plural), masc. și fem.: des stylos (niște stilouri), des chemises (niște cămăși), des
élèves (niște elevi);
b. L´article défini (Articolul hotărât)
Singulier (singular):
- masc: le (în fața unui subst. masc. care începe cu consoană): le garçon (băiatul), le
professeur (profesorul), le cartable (ghiozdanul); l´ (în fața unui subst. masc. care începe
cu o vocală sau h mut): l´élève (elevul), l´aspirateur (aspiratorul), l´imeuble (imobilul), l
´hôpital (spitalul), l´horologe (ceasul);
- fem: la (în fața unui subst. fem. care începe cu o consoană): la voiture (mașina), la
maison (casa), la confiture (dulceața); l´ (în fața unui subst. fem. care începe cu o vocală):
l´adresse (adresa), l´émission (emisiunea), l´atmosphère (atmosfera), l´amie (prietena)
Pluriel (plural), masc. și fem.: les chiens (câinii), les frères (frații), les actrices (actrițele),
les passions (pasiunile);

Formele contractate ale articolului hotărât:

- verbul aller se construiește cu prep. „à”, iar venir cu prep. „de”
- masc. sg.: à + le = au (dacă substantivul începe cu o consoană):
Ex: Il va au restaurant/au musée/au cinéma – El merge la restaurant/muzeu/cinema);
à + l´ (dacă subst. începe cu o vocală sau h mut):
Ex: Il va à l´hôpital/à l´orphelinat. (El merge la spital/orfelinat.)
de + le = du (dacă substantivul începe cu o consoană):
Ex: Il va du restaurant/musé/cinéma. (El vine de la restaurant/muzeu/cinema.)
de + l´ (dacă subst. începe cu o vocală sau h mut):
Ex: Il vient de l´hôpital/de l´orphelinat. (El vine de la spital/orfelinat.)

- fem. sg.: à + la (dacă substantivul începe cu o consoană):

Ex: Il va à la piscine/à la gare/à la plage. (El merge la piscină/gară/plajă.)
à + l´ (dacă subst. începe cu o vocală sau h mut):
Ex: Il va à l´école/ à l´hôtel. (El merge la școală/hotel.)
de + la (dacă substantivul începe cu o consoană):
Ex: Il vient de la piscine/de la gare/de la plage. (El vine de la piscină/gară/plajă.)
de + l´ (dacă subst. începe cu o vocală sau h mut):
 Ex: Il vient de l´école/de l´hôtel. (El vine de la școală/hotel.)

- plural: a +les = aux (Ex: Il va aux toilettes/aux urgences. – El merge la toaletă/urgențe.)

de + les = des (Ex: Il vient des toilettes/des urgences. – El vine de la
toaletă/urgențe.)

c. L´article partitif (Articolul partitiv) – exprimă o cantitate

Singulier (singular):
- masc.: du (în fața unui substantiv masculin care începe cu o consoană)
Ex: Je bois du vin. (Beau vin); Je mange du pain. (Mănânc pâine); Je bois du jus
(Beau suc); Dans la salade je mets du vinaigre. (În salată pun oțet.)
- masc.: de l´ (în fața unui subst. masc. care începe cu vocală sau h mut)
Ex: Il met de l´huile dans la salade. (El pune ulei în salată.); J´achète de l´oignon
et de l´ail pour l´omelette du fromage. (Am cumpărat ceapă și usturoi pentru
omleta cu brânză.)
- fem.: de la (în fața unui subst. fem. care începe cu o consoană)
Ex: Nous achetons de la viande. (Cumpărăm carne); Tu bois de la limonade. (Tu
bei limonadă.); Il met de la mayonnaise dans la salade de boeuf (El pune
maioneză în salata boeuf). Il achète de la farine pour les gâteaux. (El cumpără
făină pentru prăjituri.)
- fem.: de l´ (în fața unui subst. fem. care începe cu vocală sau h mut)
Ex.: Nous bouvons de l´eau minérale. (Noi bem apă minerală). Il j´aime manger
de l´haricot vert quand il va chez ses grands-parents. (Îi place să mânânce fasole
verde când merge la bunici.)

Pluriel: des (pentru masc. și fem deopotrivă)

Ex.: Au petit-dejeuner il préfère manger des céréales avec du lait. (La micul dejun
prefer cereale cu lapte.)
Il mange des fruits tous les jours pour la santé. (Consumă fructe zilnic pentru
sănătatea sa)
Vous aimez des frites? (Vă plac cartofii prăjiți?)
Atenție!!! În anumite cazuri, articolul partitif este înlocuit cu DE / D´:
a. după adverbele de cantitate „beaucoup” (mult), „assez” (suficient, destul), trop (prea mult),
„peu” (puțin)! se folosește DE sau D´ dacă respectivul cuvânt începe cu vocală sau h mut.
Ex.: Je lis beaucoup de livres. (Citesc multe cărți). Tu mange trop de viande. (Mănânci
prea multă carne.) Il achète peu d´abricotes. (El cumpără puține caise.) Il bois assez de jus.
(El bea destul suc.);
b. după expresiile de cantitate: un litre de lait (un litru de lapte), un kilo de sucre (un kg de
zahăr); une bouteille de jus (o sticlă de suc); une boîte de thon (o cutie de ton); une tranche
de jambon (o felie de jambon); un verre d´eau (un pahar de apă); une tasse de café (o ceașcă
 de cafea); un paquet de biscuits (un pachet de biscuiți); un pot de confiture (un borcan de
dulceață);
c. în fața unui adjectiv calificativ:
Ex: Karine achète de belles fleurs. (Karine cumpără flori frumoase.)
Jean mange de bons gâteaux. (Jean mănâncă prăjituri gustoase.)
d. înaintea unui verb la forma negativă:
Ex: Il n´a pas de pommes. (El nu are mere.)
Il n´a pas d´argent. (El nu are bani.)

2. Le nom (Substantivul)
La formation du féminin (Formarea femininului)
a. în general, se adaugă –e la forma de masculin singular a substantivului:
Ex: un ami (un prieten) – une amie (o prietenă); un avocat (un avocat) – une avocate (o
avocată); un cousin (un verișor) – une cousine (o verișoară); un candidat (un candidat) –
une candidate (o candidată); un voisin (un vecin) – une voisine (o vecină);
b. substantivele terminate în –e la masculin singular nu-și modifică forma:
Ex: un artiste (un artist) – une atiste (o artistă), un élève (un elev) – une élève (o elevă);
un journaliste (un jurnalist) – une journaliste (o jurnalistă); un peintre (un pictor) – une
peintre (o pictoriță); un comptable (un contabil) – une comptable (o contabilă); un
vétérinaire (un veterinar) – une vétérinaire; un dentiste (un dentist) – une dentiste
c. substantivele terminate în –(i)er la masculin singular primesc la feminin singular
terminația –(i)ère:
Ex: un fermier (un fermier) – une fermière (o fermieră); un boucher (un măcelar) – une
bouchère; un boulanger (un brutar) – une boulangère (o brutăreasă); un cuisinier (un
bucătar) – une cuisinière (o bucătăreasă); un jardinier (un grădinar) – une jardinière (o
grădinăreasă); un policier (un polițist) – une policière (o polițistă); un sorcier (un vrăjitor)
– une sorcière (o vrăjitoare);
d. substantivele terminate în –eur la masculin singular primesc la feminin singular
terminația –euse:
Ex: un danseur (un dansator) – une danseuse (o dansatoare); un coiffeur (un coafor) – une
coiffeuse (o coafeză); un serveur (un servitor) – une serveuse (o servitoare); un skieur (un
schior) – une skieuse (o schioară); un vendeur (un vânzător) – une vendeuse (o
vânzătoare);
e. substantivele terminate în –teur la masculin singular primesc la feminin singular
terminația –trice:
Ex: un acteur (un actor) – une actrice (o actriță); un directeur (un director) – une
directrice (o directoare); un instituteur (un învățător) – une institutrice (o învățătoare); un
facteur (un poștaș) – une factrice (o poștăriță);
Exceptions (Excepții)!!!: un chanteur (un cântăreț) – une chanteuse (o cântăreață);
un acheteur (un cumpărător) – une acheteuse (o cumpărătoare)
 f. substantivele terminate în –(i)en la masculin singular primesc la feminin singular
terminația –(i)enne:
Ex: un musicien (un muzician) – une musicienne (o muziciană); un mécanicien (un
mecanic) – une mécanicienne; un pharmacien (un farmacist) – une pharmacienne (o
farmacistă); un informaticien (un informatician) – une informaticienne (o
informaticiană); un italien (un italian) – une italienne (o italiancă); un lycéen (un liceean)
– une lycéenne (o liceeană); gardien (un gardian) – gardienne (o gardiană); canadien
(canadian) – canadienne (canadiancă)
g. substantivele terminate în –on, –at, –et la masculin singular, la feminin singular își
dublează consoana: un lion (un leu) – une lionne (o leoaică); un chat (un motan) – une
chatte (o pisică); un muet (un mut) – une muette (o mută); un champion (un campion) –
une championne (o campioană);
h. substantivele terminate în –f la masculin singular primesc la feminin singular terminația
–v: un veuf (un văduv) – une veuve (o văduvă); un spotif (un sportiv) – une sportive (o
sportivă);

Féminins irréguliers: roi (rege) – reine (regină); mari (soț) – femme (soție); duc (duce) –
duchesse (ducesă); docteur (doctor) – doctoresse (doctoriță); parrain (naș) – marraine (nașă);
dieu (zeu) – déesse (zeiță); héros (erou) – héroïne (eroină); empereur (împărat) – impératrice
(împărăteasă)

La formation du pluriel des noms (Formarea pluralului substantivelor)

a. în general, se adaugă un –s la forma de singular a substantivului:
Ex: un lit (pat) – des lits (paturi); un garçon (băiat) – des garçons (băieți); un livre (carte)
– des livres (cărți); une idée (idee) – des idées (idei); une classe (clasă) – des classes
(clase); un billet (bilet) – des billets (blete); une page (pagină) – des pages (pagini);
b. substantivele terminate la masculin singular în –s, – x, –z își păstrează forma:
Ex: un bois (pădure) – des bois (păduri); une noix (nucă) – des noix (nuci); une voix
(voce) – des voix (voci); un cas (caz) – des cas (cazuri); un gaz (gaz) – des gaz (gaze); un
nez (nas) – des nez (nasuri); un prix (premiu) – des prix (premii); un bras (braț) – des bras
(brațe); un temps (timp) – des temps (timpuri);
c. substantivele terminate în –eau, –eu, –au la masculin singular primesc la plural terminația
–x:
Ex: un noyau (nucleu) – des noyaux (nuclee); un cheveu (un fir de păr) – des cheveux
(părul, cu sens general); un tableau (un tablou) – des tableaux (tablouri); un chapeau
(pălărie) – des chapeaux (pălării);
d. substantivele terminate în –al la masculin singular primesc la plural terminația –aux:
Ex: un animal (animal) – des animaux (animale); un journal (jurnal) – des journaux
(jurnale); un cheval (cal) – des chevaux (cai)
Exceptions: un bal (bal)– des bals (baluri); un carnaval (carnaval) – des carnavals
(carnavale); un festival (festival) – des festivals (festivaluri
3. L´adjectif qualificatif (Adjectivul calificativ)

La formation du féminin (Formarea femininului)

a. în general, se adaugă –e la forma de masculin singular a adjectivului:
Ex: petit (mic) – petite (mică); grand (mare) – grande (mare); joli (drăguț) – jolie
(drăguță); plein (plin) – pleine (plină), intelligent (inteligent) – intelligente (inteligentă);
b. adjectivele terminate în –e la masculin singular nu-și modifică forma:
Ex: large (larg, largă), timide (timid, timidă), jeune (tânăr, tânără), sympatique (simpatic,
simpatică), drôle (drăguț, drăguță);
c. unele adjective a căror formă de masculin se termină într-o consoană îşi formează
femininul prin dublarea consoanei înainte de adăugarea literei –e:
Ex: gros (gras) – grosse (grasă); nouvel (nou) – nouvelle (nouă); gentil (amabil) – gentille
(amabilă); bon (bun) – bonne (bună); bas (jos) – basse (joasă), metis (metis) – metisse
(metisă), cadet (mezin) – cadette (mezină);
d. adjectivele terminate în –f la masculin singular, primesc la feminin terminația –ve:
Ex: actif (activ) – active (activă); vif (viu) – vive (vie); sportif (sportiv) – sportive
(sportivă); neuf (nou) – neuve (nouă);
e. adjectivele terminate în –é la masculin singular primesc la feminin singular terminația –
ée;
Ex: desordoné (dezordonat) – desordonnée (dezordonat); isolé (izolat) – isolée (izolată),
désespéré (disperat) – désespérée (disperată)
f. adjectivele terminate în –x la masculin singular, primesc la feminin terminația –se:
Ex: précieuex (prețios) – préciueuse (prețioasă); faux (fals) – fause (falsă); sérieux
(serios) – sérieuse (serioasă); généreux (generos) – généreuse (generoasă); paresseux
(leneș) – paresseuse (leneșă);
g. adjectivele terminate în –(i)er la masculin singular primesc la feminin terminația –(i)ère:
Ex: léger (lejer) – légère (lejeră); dernier (ultimul) – dernière (ultima); premier (primul) –
première (prima); fier (mândru) – fière (mândră);
h. adjectivele terminate în –(i)en la masculin singular primesc la feminin singular terminația
–(i)enne:
Ex: italien (italian) – italienne (italiană); ancien (antic) – ancienne (antică); indien
(indian) – indienne (indiană); canadien (canadian) – canadienne (canadiană);
i. adjectivele terminate în –eur la masculin singular primesc la feminin singular terminația –
euse:
Ex: trompeur (înșelător) – trompeuse (înșelătoare);

Féminins irréguliers: franc (cinstit) – franche (cinstită); frais (proaspăt) – fraîche (proaspăt); sec
(sec) – sèche (seacă); doux (dulce) – douce (dulce); maître (stăpân) – maîtresse (stăpână); long
(lung) – longue (lungă); turc (turc) – turque (turcoaică); grec (grec) – grecque (grecoaică); vieux
(vechi) – vieille (veche); favori (favorit) – favorite (favorită); vengeur (răzbunător) – vengeresse
(răzbunătoare) etc.
La formation du pluriel des adjectives (Formarea pluralului adjectivelor)
a. în general, se adaugă un –s la forma de singular a adjectivului:
Ex: petit (mic) – petits (mici); grande (mare) – grandes (mari); intéressant (interesant) –
intéressants (interesanți); jolie (drăguță) – jolies (drăguțe); long (lung) – longs (lungi);
b. adjetivele terminate la masculin singular în –s, – x, –z își păstrează forma:
Ex: gros (gras, grași), courieux (curios, curioși), sérieux (serios, serioși), français
(francez, francezi), anglais (englez, englezi), faux (fals, falși);
c. adjectivele terminate în –eau la masculin singular primesc la plural terminația –x:
Ex: beau (frumos) – beaux (frumoși); nouveau (nou) – nouveaux (noi); jumeau (geamăn)
– jumeaux (gemeni);

Le féminin et le pluriel des couleurs:

 se acordă în gen și număr cu substantivul determinat, la fem. se adaugă –e, iar la pl. –s:
Ex: gris (masc. sg.), grise (fem. sg.), gris (masc. sg.), grises (fem. pl.) = gri;
vert (masc. sg.), verte (fem. sg.) = verde; verts (masc. pl.), vertes (fem. pl.) = verzi
noir (negru), noire (neagră), noirs (negri), noires (negre); bleu (albastru), bleue
(albastră), bleus (albaștri), bleues (albastre);
 adjectivele rouge, jaune, rose, move au aceeași formă pentru gen, dar primesc –s la
plural:
Ex: rouge (roșu, roșie) – rouges (roșii); jaune (galben, galbenă) – jaunes (galbeni,
galbene); rose (roz) – roses (roz); move (mov) – moves (mov);
 Exceptions (Excepții)!!! blanc (alb), blanche (albă), blancs (albi), blanches (albe);
violet (violet), violette (violetă), viollets (violeți), viollettes
(violete);

Les adjectifs invariables:

 orange, marron (provin de la numele unor fructe: les oranges = portocale și les marrons
= castane);
 adjectivele compuse: bleu marin (bleumarin), vert clair (verde deschis), rouge foncé
(roșu închis)

Les degrés de comparaison (Gradele de comparație):

a. positif: joli (drăguț), jolie (drăguță);
b. comparatif: - de supériorité: plus joli que (mai drăguț ca); plus jolie que (mai
drăguță ca)
 - de égalité: aussi joli que (la fel de drăguț ca); aussi jolie que (la fel
de drăguță ca)
- d´infériorité: moins joli que (mai puțin drăguț); moins jolie que (mai
puțin drăguță ca)
c. superlatif: - rélatif: - de supériorité: le plus joli de (cel mai drăguț dintre); la plus
jolie de (cea mai drăguță dintre)
- d´infériorité: le moins joli de (cel mai puțin drăguț dintre); la
moins jolie de (cea mai puțin drăguță dintre)
- absolu: très, bien, fort, extrêmement joli (foarte drăguț); très, bien,
fort, extrêmement jolie (foarte drăguță)

Comparatifs et superlatifs irréguliers

Positif Comparatif de Superlatif relatif de

bon (bun), bonne (bună)
mauvais (rău, urât, greșit),
mauvaise (rea, urâtă, greșită)
petit (mic), petite (mică)
supériorité supériorité
meilleur (mai bun), le meilleur (cel mai bun)
meilleure (mai bună) la meilleure (cea mai bună)
plus mauvais (mai rău...), le plus mauvais (cel mai rău),
plus mauvaise (mai rea...), le plus mauvaise (cea mai rea)
pire (cel mai rău, rea...) le pire (cel mai rău)
– când are sens moral – când are sens moral
la pire (cea mai rea)
– când are sens moral
plus petit (mai mic), le plus petit (cel mai mic),
plus petite (mai mică) la plus petite (cea mai mică)
moindre (mai mic, mai mică) le moindre (cel mai mic)
– când are sens abstract – când are sens abstract
la moindre (cea mai mică)
– când are sens abstract

Les adjectifs sans degrés: excellent, immense, minuscule, glacial (rece ca gheața), brûlant
(foarte fierbinte, arzător), interminable (nesfârșit), énorme
4. Les adjectifs numéraux
Le numéral cardinal
În Română În Franceză
0 Zero Zéro
1 Unu Un
2 Doi Deux
3 Trei Trois
4 Patru Quatre
5 Cinci Cinq
6 Șase Six
7 Șapte Sept
8 Opt Huit
9 Nouă Neuf
10 Zece Dix
11 Unsprezece Onze
12 Doisprezece Douze
13 Treisprezece Treize
14 Paisprezece Quatorze
15 Cinsprezece Quinze
16 Șaisprezece Seize
17 Șaptesprezece Dix-sept
18 Optsprezece Dix-huit
19 Nouăsprezece Dix-neuf
20 Douăzeci Vingt
21 Douăzeci și unu Vingt et un
22 Douazeci și doi Vingt-deux
23 Douazeci și trei Vingt-trois
24 Douazeci și patru Vingt-quatre
25 Douazeci și cinci Vingt-cinq
26 Douazeci și sase Vingt-six
27 Douazeci și sapte Vingt-sept
28 Douazeci și opt Vingt-huit
29 Douazeci și noua Vingt-neuf
30 Treizeci Trente
31 Treizeci si unu Trente et un
32 Treizeci si doi Trente-deux
33 Treizeci si trei Trente-trois
34 Treizeci si patru Trente-quatre
35 Treizeci si cinci Trente-cinq
36 Treizeci si sase Trente-six
37 Treizeci si sapte Trente-sept
38 Treizeci si opt Trente-huit
39 Treizeci si noua Trente-neuf
40 Patruzeci Quarante
41 Patruzeci si unu Quarante et un
42 Patruzeci si doi Quarante-deux
43 Patruzeci si trei Quarante-trois
44 Patruzeci si patru Quarante-quatre
45 Patruzeci si cinci Quarante-cinq
46 Patruzeci si sase Quarqnte-six
47 Patruzeci si sapte Quarante-sept
48 Patruzeci si opt Quarante-huit
49 Patruzeci si noua Quarante-neuf
50 Cincizeci Cinquante
51 Cincizeci si unu Cinquante et un
52 Cincizeci si doi Cinquante-deux
53 Cincizeci si trei Cinquante-trois
54 Cincizeci si patru Cinquante-quatre
55 Cincizeci si cinci Cinquante-cinq
56 Cincizeci si sase Cinquante-six
57 Cincizeci si sapte Cinquante-sept
58 Cincizeci si opt Cinquante-huit
59 Cincizeci si noua Cinquante-neuf
60 Saizeci Soixante
61 Saizeci si unu Soixante et un
62 Saizeci si doi Soixante-deux
63 Saizeci si trei Soixante-trois
64 Saizeci si patru Soixante-quatre
65 Saizeci si cinci Soixante-cinq
66 Saizeci si sase Soixante-six
67 Saizeci si sapte Soixante-sept
68 Saizeci si opt Soixante-huit
69 Saizeci si noua Soixante-neuf
70 Saptezeci Soixante-dix
71 Saptezeci si unu Soixante et onze
72 Saptezeci si doi Soixante-douze
73 Saptezeci si trei Soixante-treize
74 Saptezeci si patru Soixante-quatorze
75 Saptezeci si cinci Soixante-quinze
76 Saptezeci si sase Soixante-seize
77 Saptezeci si sapte Soixante-dix-sept
78 Saptezeci si opt Soixante-dix-huit
79 Saptezeci si noua Soixante-dix-neuf
80 Optzeci Quatre vingts
81 Optzeci si unu Quatre-vingt-un
82 Optzeci si doi Quatre-vingt-deux
83 Optzeci si trei Quatre-vingt-trois
84 Optzeci si patru Quatre-vingt-quatre
 85 Optzeci si cinci Quatre-vingt-cinq
86 Optzeci si sase Quatre-vingt-six
87 Optzeci si sapte Quatre-vingt-sept
88 Optzeci si opt Quatre-vingt-huit
89 Optzeci si noua Quatre-vingt-neuf
90 Nouazeci Quatre-vingt-dix
91 Nouazeci si unu Quatre-vingt-onze
92 Nouazeci si doi Quatre-vingt-douze
93 Nouazeci si trei Quatre-vingt-treize
94 Nouazeci si patru Quatre-vingt-quatorze
95 Nouazeci si cinci Quatre-vingt-quinze
96 Nouazeci si sase Quatre-vingt-seize
97 Nouazeci si sapte Quatre-vingt-dix-sept
98 Nouazeci si opt Quatre-vingt-dix-huit
99 Nouazeci si noua Quatre-vingt-dix-neuf
100 O suta Cent
105 O suta cinci Cent cinq
126 O suta douazeci si sase cent vingt-six
200 Doua sute Deux cents
207 Doua sute sapte Deux cents sept
239 Doua sute treizeci si noua Deux cents trente-neuf
300 Trei sute Trois cents
304 Trei sute patru Trois cents quatre
373 Trei sute saptezeci si trei Trois cents soixante-treize
400 Patru sute Quatre cents
402 Patru sute doi Quatre cents deux
491 Patru sute nouazeci si unu Quatre cents quatre-vingt-onze
500 Cinci sute Cinq cents
600 Sase sute Six cents
700 Sapte sute Sept cents
800 Opt sute Huit cents
900 Noua sute Neuf cents
1000 O mie Mille
1006 O mie sase Mille six
1043 O mie patruzeci si trei Mille quarante-trois
1984 O mie noua sute optzeci si patru Mille neuf cents quatre-vingt-quatre
2000 Doua mii Deux mille
2012 Doua mii doisprezece Deux mille douze
2145 Doua mii o suta patru zeci si cinciDeux mille cent quarante-cinq
3000 Trei mii Trois mille
4000 Patru mii Quatre mille
5000 Cinci mii Cinq mille
10.000 Zece mii Dix mille
10.002 Zece mii doi Dix mille deux
10.034 Zece mii treizeci si patru Dix mille trente-quatre
10.378 Zece mii trei sute saptezeci si opt Dix mille troise cents soixante-dix-huit
Optsprezece mii sase sute
18.640 Dix-huit mille six cents quarante
patruzeci
20.000 Douazeci de mii Vingt mille
50.000 Cincizeci de mii Cinquante mille
100.000 O suta de mii Cent mille
100.004 O suta de mii patru Cent mille quatre
100.078 O suta de mii sapte zeci si opt Cent mille soixante-dix-huit
O suta de mii cinci sute saizeci si
100.567 Cent mille cinq cents sixante sept
sapte
103.453 Cent trois mille quatre cents cinquante trois
Cent quatre-vingt-quatorze mille huit cents
194.843
quarante trois
200.000 Deux cents mille
500.000 Cinq cents mille
1.000.000 Un milion Un million
2.000.000 Deux millions
5.000.000 Cinci Milioane Cinq millions
10.000.000 Dix millions
20.000.000 Vingt millions
50.000.000 Cinquante millions
100.000.000 O suta de milioane Cent millions
1.000.000.000 Un miliard Un milliard
2.000.000.000 Doua miliarde Deux milliards

Le numéral ordinal

În Română În Franceză
Primul Premier, première
Al doilea Deuxième
Al trilea Troisième
Al patrulea Quatrième
Al cincilea Cinquième
Al şaselea Sixième
Al şaptelea Septième
Al optulea Huitième
Al nouălea Neuvième
Al zecelea Dixième
Al unsprezecelea Onzième
Al doisprezecelea Douzième
Al treisprezecelea Treizième
Al paisprezecelea Quatorzième
Al cincisprezecelea Quinzième
 Al șaisprezecelea Seizième
Al șaptesprezecelea Dix-septième
Al optsprezecelea Dix-huitième
Al nouăsprezecelea Dix-neuvième
Al douăzecilea Vingtième
Al douăzeci şi unulea Vingt et unième
Al treizecilea Trentième

5. Les pronoms

NUMĂRUL PERSOANA ATON D., Ac., TONIC

N., COMPL. COMPL. (ACCENTUAT)
SUBIECT INDIRECT DIRECT
SG. I JE (J´) = ME (M´) =ME (M´) = PE MOI
EU MIE, ÎMI, MI
MINE, MĂ, M-
A II-A TU = TU TE (T´) = ȚIE,
TE (T´) = PE TOI
ÎȚI, ȚI TINE, TE
A III-A MASC IL = EL LUI (LUI, ÎI,
LE (L´) = PE LUI
I-) EL, ÎL, L-
A III-A FEM ELLE = LUI (EI, ÎI, I-)
LA (L´) = PE ELLE
EA EA , O
PL. I NOUS = NOUS NOUS (PE NOUS
NOI (NOUĂ, NE) NOI, NE)
A II-A VOUS = VOUS (VOUĂ, VOUS (PE VOUS
VOI VĂ) VOI, VĂ)
A III-A MASC ILS = EI LEUR (LOR, LEUR (PE EI EUX
LE ÎI)
A III-A FEM ELLES = LEUR (LOR, LEUR (PE ELLES
ELE LE) ELE, LE)
a. Le pronom personnel

Formele atone (neaccentuate) se folosesc în mod obligatoriu pentru a exprima persoana

și numărul: je, tu, il, elle, nous, vous, ils, elles.
!!! Formele atone nu pot fi utilizate fără verb.
Ex.: - Qui peut repondre à cette question?
- Moi. (nu je)
 Formele tonice sunt: moi, toi, lui, elle, nous, vous, eux, elles.
Formele tonice (accentuate) sunt utilizate pentru a sublinia ceva (Moi, je ne fume pas.
Je le connais bien, lui) sau pentru evidențierea unei părți de propoziție construite cu C´est
(C´est moi qui a écris cela. C´est lui qu´elle cherche.)
Formele accentuate nu pot fi subiectele verbelor în absența unui pronume aton (Je veux
devenir docteur, nu Moi veux devenir docteur.)
Formele tonice apar:
- într-un răspuns eliptic: Qui a fait cela? Lui (Cine a făcut asta? El)
- după prepoziții: Viens avec moi! Ce sujet concerne à toi.
- după „que” și „comme”: Elle est plus belle que toi. J´étais comme eux.
- după verbe la imperativ: Dépêche-toi! Écoutez-moi!
- împreună cu pronumele „même” (Moi-même), seul (Lui seul), și cu adverbele
„aussi” (toi aussi) și „non plus”(Je ne peux, lui non plus.)
Le pronom complement d´object direct (complementul direct) – răspunde la întrebarea
pe cine?:

Il me salue. (El mă salută.)

Elle nous attend. (Ea ne așteaptă.)
Je vous aide au travail. (Vă ajut la muncă).
Ils te saluent toujours. (Ei te salută întotdeauna.)
Je l´écoute avec intérêt. (Eu îl ascult cu interes.)
Tu la vois sur la fenêre. (Tu o vezi pe geam.)

Le pronom complement d´object indirect (complementul indirect) – răspunde la

întrebarea cui?:

Il me téléphone. (El îmi telefonează.)

Il nous prête son velo. (El ne împrumută bicicleta sa.)
Je te parle avec passion. (Îți vorbesc cu pasiune.)
Tu lui racontes ton histoire. (Tu îi povestești istoria ta.)
Nous vous envoyons un message. (Noi vă trimitem un mesaj.)
Je leur demande d´argent. (Eu le cer bani.)

b. Les adjectifs démonstratifs

Număr Masculin Feminin

Singular  Ce (în fața unui subst. care  Cette
începe cu consoană) Ex: cette mère (această mamă), cette
Ex: ce garçon (acest băiat), ce fille (această fiică), cette soeur (această
stylo (acest băiat), ce professeur soră)
 (acest profesor)
 Cet (în fața unui subst. care
începe cu o vocală sau h
mut)
Ex: cet enfant (acest băiat), cet
hôtel (acest hotel)
Plural  Ces: ces garçons (acești  Ces: ces mères (aceste mame), ces
băieți), ces stylos (aceste filles (aceste fiice), ces soeurs
stilouri), ces enfants (acești (aceste surori)
copii), ces hôtels (aceste
hoteluri)
Ces se folosește la plural, atât pentru genul masculin, cât și pentru cel
masculin.

c. Les adjectifs possessifs. Forme

Singular Plural
masculin feminin masculin și feminin
mon père (tatăl meu)/ ma mère (mama mea) mes parents (părinții mei)
mon ami (prietenul meu)
ton père (tatăl tău)/ ta mère (mama ta) tes parents (părinții tăi)
ton ami (prietenul tău)
son père(tatăl său)/ sa mère (mama sa) ses parents (părinții săi)
son ami (prietenul său)
notre père (tatăl nostru)/ notre mère/amie nos parents (părinții
notre ami (prietenul (mama/prietena noastră) noștri)
nostru)
votre père (tatăl vostru)/ votre mère/amie vos parents (părinții
votre ami (prietenul (mama/prietena voastră) voștri)
votru)
leur père (tatăl lor)/ leur mère/amie (mama leurs parents (părinții lor)
leur ami (prietenul lor) lor, prietena lor)
Înaintea unui substantiv care începe cu o vocală sau h mut se folosesc formele
„mon”, „ton”, „son”, chiar și pentru feminin.
Ex: mon adresse, ton amie, son histoire
6. Le verbe (verbul)
Conjugarea verbelor:
a. Verbe care se termină la infinitiv în –er (regarder = a privi, parler = a vorbi,
trouver = a găsi, manger = a mânca, chercher = a căuta, demander = a cere, acheter
= a cumpăra, aimer = a iubi, monter = a urca, travailler = a munci etc.);
b. Verbe care se termină la infinitiv în –ir (finir = termina, choisir = a alege, réussir = a
reuși, jaunir = a îngălbeni, grandir = a crește, grossir = a îngrășa, maigrir = a slăbi,
garantir = a garanta etc.);
c. Verbe neregulate, care se termină la infinitiv în –ir, dar au alte terminații decât
verbele din a doua categorie (venir = veni, partir = pleca, sortir = a ieși), –oir (avoir
= avea, devoir = a trebui, vouloir = a vrea, pouvoir = a putea, voir = a vedea, savoir
= a ști), sau –re (être = a fi, lire = a citi, faire = a face, boire = a bea, prendre = a lua,
écrire = a scrie, dire = a zice, mettre = a pune)

Le présent:

a. se formează din radicalul verbului + terminațiile corespunzătoare;

b. verbele din prima categorie, cele terminate în –er, au terminații specifice: -e, -es, -e,
-ons, -ez, -ent.
Ex: Regarder = a privi (je regarde = eu privesc, tu regardes = tu privești, il/elle regarde
= el/ea privește, nous regardons = noi privim, vous regardez = voi priviți, ils/elles
regardent = ei/ele privesc);
Parler = a vobi (je parle = eu vorbesc, tu parles = tu vorbești, il/elle parle = el/ea
vorbește, nous parlons = noi vorbim, vous parlez = voi vorbiți, ils/elles parlent = ei/ele
vorbesc);
c. verbele din a doua categorie, cele terminate în –ir, au la rândul lor terminații
specifice: -is, -is, -it, -issons, -issez, -issent.
Ex: Finir = a termina (je finis = eu termin, tu finis = tu termini, il/elle finit = el/ea
termină, nous finissons = noi terminăm, vous finissez = voi terminați, ils/elles finissent =
ei/ele termină);
Réussir = a reuși (je réussis = eu reușesc, tu réussis = tu reușești, il/elle réussit =
el/ea reușește, nous réussissons = noi reușim, vous réussissez = voi reușiți,
ils/elles réussissent = ei/ele reușesc)
d. verbele din a treia categorie, sunt verbele neregulate, cu terminația de infinitive în
–ir, –oir sau –re. Ele nu au aceleași terminații, de aceea voi ilustra această categorie
prin mai multe exemple:
Ex: Avoir = a avea (j'ai = eu am, tu as = tu ai, il/elle a = el/ea are, nous avons = noi
avem, vous avez = voi aveți, ils/elles ont = ei/ele au);
Être = a fi (je suis = eu sunt, tu es = tu ești, il/elle est = el/ea este, nous sommes = noi
suntem, vous êtes = voi sunteți, ils/elles sont = ei/ele sunt);
Aller = a merge (je vais = eu merg, tu vas = tu mergi, il/elle va = el/ea merge,
nous allons = noi mergem, vous allez = voi mergeți, ils/elles vont = ei ele merg);
Faire = a face (je fais = eu fac, tu fais = tu faci, il/elle fait = el/ea face, nous faisons = noi
facem, vous faites = voi faceți, ils/elles font = ei/ele fac);
Prendre = a lua (je prends = eu iau, tu prends = tu iei, il/elle prend = el/ea ia,
nous prenons = noi luăm, vous prenez = voi luați, ils/ells prennent = ei/ele iau );
Descendre = acoborî (je descends = eu cobor, tu descends = tu cobori, il/elle descend =
el/ea coboară, nous descendons = noi coborâm, vous descendez = voi coborâți,
ils/elles descendent = ei/ele coboară);
Lire = a citi (je lis = eu citesc, tu lis = tu citești, il/elle lit = el/ea citește, nous lisons = noi
citim, vous lisez = voi citiți, ils/elles lisent = ei/ele citesc);
Écrire = a scrie (j'écris = eu scriu, tu écris = tu scrii, il/elle écrit = el/ea scrie,
nous écrivons noi scriem, vous écrivez = voi scrieți, ils/elles écrivent = ei/ele scriu);
Venir = a veni (je viens = eu vin, tu viens = tu vii, il/elle vient = el/ea vine, nous venons
noi venim, vous venez voi veniți, ils/elles viennent = ei/ele vin);
Partir = a pleca (je pars = eu plec, tu pars = tu pleci, il/elle part = el/ea pleacă,
nous partons = noi plecăm, vous partez = voi plecați, ils/elles partent = ei/ele pleacă);
Devoir = a trebui (je dois = eu trebuie, tu dois = tu trebuie, il/elle doit = el/eatrebuie,
nous devons = noi trebuie, vous devez = voi trebuie, ils/elles doivent = ei/ele trebuie);
Vouloir = a vrea (je veux = eu vreau, tu veux = tu vrei, il/elle veut = el/ea vrea,
nous voulons = noi venim, vous voulez = voi veniți, ils/elles veulent = ei/ele vin);
Pouvoir = a putea (je peux = eu pot, tu peux =tu poți, il/elle peut = el/ea poate,
nous pouvons = noi putem, vous pouvez = voi puteți, ils/elles peuvent = ei/ele pot);
Boire = a bea (je bois = eu beau, tu bois =tu bei, il/elle boit = el/ea bea, nous buvons =
noi bem, vous buvez = voi beți, ils/elles boivent = ei/ele beau);
Mettre = a pune (je mets = eu pun, tu mets = tu pui, il/elle met = el/ea pune,
nous mettons = noi punem, vous mettez = voi puneți, ils/elles mettent = ei/ele pun);
 Savoir = a ști (je sais = eu știu, tu sais = tu știi, il/elle sait = el/ea știe, nous savons = noi
știm, vous savez =voi știți, ils/elles savent = ei/ele știu);
Voir = a vedea (je vois = eu văd, tu vois = tu vezi, il/elle voit = el/ea vede, nous voyons =
noi vedem, vous voyez = voi vedeți, ils/elles voient = ei/ele văd);
Dire = a zice (je dis = eu zic, tu dis = tu zici, il/elle dit = el/ea zice, nous disowns = noi
zicem, vous dites = voi ziceți, ils/elles dissent = ei/ele zic);
Sortir = a ieși (je sors = eu ies, tu sors = tu ieși, il/elle sort = el/ea zice, nous sortons =
noi zicem, vous sortez = voi ziceți, ils/elles sortent = ei/ele zic);
Tenir = a ține (je tiens = eu țin, tu tiens = tu ții, il/elle tient = el/ea ține, nous tenons =
noi ținem, vous tenez = voi ținețe, ils/elles tiennent = ei/ele țin);
Recevoir = a primi (je reçois = eu primesc, tu reçois = tu primești, il/elle reçoit = el/ea
primește, nous recevons = noi primim, vous recevez = voi primiți, ils/elles reçoivent =
ei/ele primesc)

Forma negativă: în limba franceză, forma negativă a verbului se exprimă prin două
elemente: „ne” se pune în fața verbului, iar „pas” după verb.
Ex: Tu ne manges pas. (Tu nu mănânci.) Il ne va pas à l´école. (El nu merge la
școală.) Vous ne savez pas la leçon. (Voi nu știți lecția.) Ils ne boivent pas de vin. (Ei nu
beau vin.)

Le présent des verbes pronominaux: se laver (a se spăla), se réveiller, se lever (a se

trezi), se reposer (a se odihni), se dépêcher (a se grăbi), s´habiller (a se îmbrăca), s´amuser
(a se amuza)
Ex: Se lever (A se trezi): je me lève (eu mă trezesc), tu te lèves (tu te trezești), il se
lève (el se trezește), nous nous levons (noi ne trezim), vous vous levez (voi vă treziți), ils/elles
se lèvent (ei/ele se trezesc)
S´amuser (a se amuza): je m´amuse (eu mă amuz), tu t´amuses (tu te amuzi),
il/elle s´amuse (el/ea se amuză), nous nous amusons (noi ne trezim), vous vous amusez (voi
vă amuzați), ils/elles s´amusent (ei/ele se amuză)
Forma negativă:
Ex: Se lever: je ne me lève pas (eu nu mă trezesc), tu ne te lèves pas (tu nu te
trezești), il/elle ne se lève pas (el/ea nu se trezește), nous ne nous levons pas (noi nu ne
trezim), vous ne vous levez pas (voi nu vă treziți), ils/elles ne se lèvent pas (ei/ele nu se
trezesc);
S´amuser: je ne m´amuse pas (eu nu mă amuz), tu ne t´amuses pas (tu nu te
amuzi), il/elle ne s´amuse pas (el/ea nu se amuză), nous ne nous amusons pas (noi nu ne
amuzăm), vous ne vous amusez pas (voi nu vă amuzați), ils/elles ne s´amusent pas (ei/ele nu
se amuză)

L´impératif (Imperativul):
 a. are trei forme care corespund lui „tu”, „nous” și „vous”;
b. are aceeași formă ca prezentul, dar fără pronumele subiect;
Ex: Faire - Fais! Faisons! Faites! (Fă! Facem! Faceți!)
Ne fais pas! Ne faisons pas! Ne faites pas (Nu face! Nu facem! Nu faceți!)
c. la verbele terminate în –er, terminația„-s” de la persoana a II-a dispare:
Ex: Manger – Mange! (fără –s) Mangeons! Mangez! (Mănâncă! Mâncăm! Mâncați!)
d. forma negativă: Ne mange pas! Ne mangeons pas! Ne mangez pas! (Nu mânca! Nu
mâncăm! Nu mâncați!)

Le futur proche (Viitorul apropiat):

a. mod de formare: auxiliarul verbului „aller” la timpul prezent + infinitivul verbului

de conjugat:
Ex: Partir = a pleca: Je vais partir (Eu voi pleca în curând), Tu vas partir (Tu vei
pleca în curând), Il/Elle va partir (El/ea va pleca în curînd), Nous allons partir (noi
vom pleca în curând), Vous allez partir (Voi veți pleca în curând), Ils/Elles vont
partir (Ei/Ele vor pleca în curând);
b. forma negativă: Je ne vais pas partir (Eu nu voi pleca în curând), Tu ne vas pas
pertir (Tu nu vei pleca în curând), Il/Elle ne va pas partir (El/ea nu va pleca în
curând), Nous n´allons pas partir (Noi nu vom pleca în curând), Vous n´allez pas
partir (Voi n u veți pleca în curând), Ils/Elles ne vont pas partir (Ei/ele nu vor pleca
în curând);
c. Atenție!!! În cazul formelor verbale compuse, „ne” se pune în fața verbului auxiliar,
în cazul de față „aller”, iar „pas” după auxiliar, dar înaintea infinitivului.

Le futur

a. mod de formare: infinitivul verbului de conjugat + terminațiile specifice: -ai, -as, -a,
-ons, -ez, -ont;
b. verbele din prima categorie (cele terminate în –er) și a doua categorie (verbe
terminate în –ir) respectă regula menționată mai sus:
Ex: Parler (a vorbi): je perlerai, tu parleras, il/elle parlera, nous parlerons, vous
parlerez, ils/ells paleront
Finir: je finirai, tu fineras, il/elle finera, nous finirons, vous finirez, ils/ells
finiront
c. la verbele de grupa a III-a, terminate în –re, terminațiile specifice se adaugă după ce
am îndepărtat „e-ul” final:
Ex: Lire: je lirai, tu liras, il/elle lira, nous lirons, vous lirez, ils/ells lirent
Dire: je dirai, tu diras, il/elle dira, nous dirons, vous direz, ils/ells diront
 Écrire: j´écrirai, tu écriras, il/elle écrira, nous écrirons, vous écrirez, ils/elles
écriront
Mettre: je mettrai, tu mettras, il/elle mettra, nous mettrons, vous mettrez,
ils/elles mettront
Prendre: je prendrai, tu prendras, il/elle prendra, nous prendrons,
vous prendrez, ils/elles prendront;
Boire: je boirai, tu boiras, il/elle boira, nous boirons, vous boirez, ils/elles boiront

Exception! Faire: je ferai, tu feras, il/elle fera, nous ferons, vous ferez,

ils/elles feront

d. celelalte verbe de categoria a III-a sunt neregulate:

Ex: Avoir (j'aurai, tu auras, il/elle aura, nous aurons, vous aurez, ils/elles auront);
Être (je serai, tu seras, il/elle sera, nous serons, vous serez, ils/elles seront);
Aller (j'irai, tu iras, il/elle ira, nous irons, vous irez, ils/elles iront);
Venir (je viendrai, tu viendras, il/elle viendra, nous viendrons, vous viendrez,
ils/elles viendront);
Partir: je partirai, tu partiras, il/elle partira, nous partirons, vous partirez,
ils/elles partiront;
Devoir: je devrai, tu devras, il/elle devra, nous devrons, vous devrez,
ils/elles devront;
Voir: je verrai, tu verras, il/elle verra, nous verrons, vous verrez,
ils/elles verront;
Vouloir: je voudrai, tu voudras, il/elle voudra, nous voudrons, vous voudrez,
ils/elles voudront;
Pouvoir: je pourrai, tu pourras, il/elle pourra, nous pourrons, vous pourrez,
ils/elles pourront;
Savoir: je saurai, tu sauras, il/elle saura, nous saurons, vous saurez,
ils/elles sauront;
Sortir: je sortirai, tu sortiras, il/elle sortira, nous sortirons, vous sortirez,
ils/elles sortiront;
Tenir: je tiendrai, tu tiendras, il/elle tiendra, nous tiendrons, vous tiendrez,
ils/elles tiendront;
Recevoir: je recevrai, tu recevras, il/elle recevra, nous recevrons, vous recevrez,
ils/elles recevront
 Le passé composé

Le passé compose avec l´auxiliaire „avoir”(se folosește auxiliarul „avoir”

atunci când verbul de conjugat este tranzitiv – poate primi un complement
direct: pe cine?; ce?):

 formare: verbul auxiliar „Avoir” la prezent (ai, as, a, avons, avez, ont) +
participiul trecut al verbului de conjugat;
 participiul trecut la verbele de conjugarea întâi (–er), se formează prin
înlăturarea terminației de infinitiv –er și înlocuirea cu terminația –é:
danser – dansé; écouter – écouté; travailler – travaillé; fermer – fermé;
parler – parlé;
Ex: danser – passé composé: j´ai dansé, tu as dansé, il/elle a dansé; nous
avons dansé, vous avez dansé, il/elles ont dansé;
 participiul trecut la verbele de conjugarea a doua (–ir), se formează prin
înlăturarea terminației de infinitiv –r: finir – fini; choisir – choisi; réussir –
réussi;
Ex: finir - passé composé: j´ai fini, tu as fini, il/elle a fini; nous avons
fini, vous avez fini, il/elles ont fini;
 participiul verbelor de categoria a III-a este neregulat: avoir – eu; être –
été; lire –lu; faire – fait; dire – dit; écrire – écrit; prendre – pris; mettre –
mis; boire – bu; puvoir – pu; savoir – su; voir – vu; vouloir – volu; devoir –
dû; tenir – tenu; recevoir – reçu;

Exemple:
Avoir: j'ai eu, tu as eu, il/elle a eu, nous avons eu, vous avez eu,
ils/elles ont eu;
Être: j'ai été, tu as été, il/elle a été, nous avons été, vous avez été,
ils/elles ont été;
Lire: j'ai lu, tu as lu, il/elle a lu, nous avons lu, vous avez lu, ils/elles ont
lu;
Faire: j'ai fait, tu as fait, il/elle a fait, nous avons fait, vous avez fait,
ils/elles ont fait;
Dire: j'ai dit, tu as dit, il/elle a dit, nous avons dit, vous avez dit,
ils/elles ont dit;
Écrire: j'ai écrit, tu as écrit, il/elle a écrit, nous avons écrit, vous avez
écrit, ils/elles ont écrit;
Prendre: j'ai pris, tu as pris, il/elle a pris, nous avons pris, vous avez
pris, ils/elles ont pris;
Mettre: j'ai mis, tu as mis, il/elle a mis, nous avons mis, vous avez mis,
ils/elles ont mis;
Boire: j'ai bu, tu as bu, il/elle a bu, nous avons bu, vous avez bu,
ils/elles ont bu;
Pouvoir: j'ai pu, tu as pu, il/elle a pu, nous avons pu, vous avez pu,
ils/elles ont pu;
Savoir: j'ai su, tu as su, il/elle a su, nous avons su, vous avez su,
ils/elles ont su;
Voir: j'ai vu, tu as vu, il/elle a vu, nous avons vu, vous avez vu,
ils/elles ont vu;
Vouloir: j'ai voulu, tu as voulu, il/elle a voulu, nous avons voulu,
vous avez voulu, ils/elles ont voulu;
Devoir: j'ai dû, tu as dû, il/elle a dû, nous avons dû, vous avez dû,
ils/elles ont dû;
 Tenir: j'ai tenu, tu as tenu, il/elle a tenu, nous avons tenu, vous avez
tenu, ils/elles ont tenu;
Recevoir: j'ai reçu, tu as reçu, il/elle a reçu, nous avons reçu, vous avez
reçu, ils/elles ont reçu.

Forma negativă: ne se pune în fața auxiliarului avoir, iar pas după

auxiliar, dar înaintea participiului trecut.

Exemple:
Lire: je n´ai pas lu, tu n´a pas lu, il/elle n´a pas lu, nous n´avons pas lu,
vous n´avez pas lu, il/elles n´ont pas lu.

Le passé composé

Le passé compose avec l´auxiliaire „être”:

 formare: verbul auxiliar „Être” la prezent (je suis, tu es, il/elle est, nous
sommes, vous êtes, ils/elles sont) + participiul trecut al verbului de
conjugat;
 se folosește verbul „être”când:
a. verbul de conjugat este intranzitiv, adică nu poate primi complement
direct (nu poți pune întrebarea ce? pe lângă verb) – Je suis allé chez
mon oncle (Am mers la unchiul meu – am mers este intranzitiv, nu pot
spune Ce am mers?)

Exemple de verbe intranzitive: aller (are participiul allé), arriver

(arrivé), partir (parti), venir (venu), rester (resté), entrer (entré), passer
(passé), devenir (devenu), tomber (tombé), monter (monté), sotir (sorti),
descendre (descendu), naître (né), mourir (mort)
 Atenție!!! Participiul trecut se acordă în gen și număr cu subiectul. La
persoana a III-a, sg., se adaugă un –e la participiul verbului, pentru redarea
femininului (Ellles est restée à la maison. – Ea a rămas acasă.), iar pentru
plural se adaugă un –s la genul masculin și –es la feminin. (Vous êtes partis
dans la ville. – Ați ieșit în oraș. / Elles sont venues de Paris. – Ele au venit din
Paris.)

Exemple:
Aller: je suis allé(e), tu es allé (e), il/elle est allé(e), nous sommes allé(e)s,
vous êtes allé(e)s, ils/elles sont allé(e)s;
Arriver: je suis arrivé(e), tu es arrivé(e), il/elle est arrivé(e), nous
sommes arrivé(e)s, vous êtes arrivé(e)s, ils/elles sont arrivé(e)s
Partir: je suis parti(e), tu es parti(e), il/elle est parti(e), nous sommes
parti(e)s, vous êtes parti(e)s, ils/elles sont parti(e)s;
Venir: je suis venu(e), tu es venu(e), il/elle est venu(e), nous sommes
venu(e)s, vous êtes venu(e)s, ils/elles sont venu(e)s;
Rester: je suis resté(e), tu es resté(e), il/elle est resté(e), nous sommes
resté(e)s, vous êtes resté(e)s, ils/elles sont resté(e)s;
Entrer: je suis entré(e), tu es entré(e), il/elle est entré(e), nous sommes
entré(e)s, vous êtes entré(e)s, ils/elles sont entré(e)s;
Sortir: je suis sorti(e), tu es sorti(e), il/elle est sorti(e), nous sommes
sorti(e)s, vous êtes sorti(e)s, ils/elles sont sorti(e)s;
Monter: je suis monté(e), tu es monté(e), il/elle est monté(e),
nous sommes monté(e)s, vous êtes monté(e)s, ils/elles sont monté(e)s;
Descendre: je suis descendu(e), tu es descendu(e), il/elle est descendu(e),
nous sommes descendu(e)s, vous êtes descendu(e)s,ils/elles sont descendu(e)s;
Passer: je suis passé(e), tu es pasé(e), il/elle est passé(e), nous sommes
passé(e)s, vous êtes passé(e)s, ils/elles sont passé(e)s;
Tomber: je suis tombé(e), tu es tombé(e), il/elle est tombé(e),
nous sommes tombé(e)s, vous êtes ptombé(e)s, ils/elles sont tombé(e)s;
Devenir: je suis devenu(e), tu es devenu(e), il/elle est devenu(e),
nous sommes devenu(e)s, vous êtes devenu(e)s, ils/elles sont devenu(e)s;
Naître: je suis né(e), tu es né(e), il/elle est né(e), nous sommes né(e)s,
vous êtes né(e)s, ils/elles sont né(e)s;
 Mourir: je suis mort(e), tu es mort(e), il/elle est mort(e), nous sommes
mort(e)s, vous êtes mort(e)s, ils/elles sont mort(e)s

b. verbul este pronominal (reflexiv): se laver (a se spăla), se preparer (a se

pregăti), se réveiller, se lever (ambele înseamnă a se trezi), s´amuser (a
se amuza), se baigner (a se spăla) etc.

Exemplu:

Se laver: je me suis lavé(e), tu t´es lavé(e), il s´est lavé, elle s´est lavée,
nous nous sommes levé(e)s, vous vous êtes lavé(e)s, ils se sont lavés, elles se
sont lavées

Forma negativă: ne se pune în fața auxiliarului avoir/être, iar pas după

auxiliar, dar înaintea participiului trecut.

Exemplu:

Aller: je ne suis pas allé(e), tu n´es pas allé(e), il n´est pas allé, elle n´est
pas allée, nous ne sommes pas allé(e)s, vous n´êtes pas allé(e)s, ils ne sont pas
allés, elles ne sont pas allées.

Când verbul este pronominal, ne se pune în fața pronumelui reflexiv:

Exemplu:

Se preparer: je ne me suis pas preparé(e), tu ne t´es pas preparé(e), il ne

s´est pas preparé, elle ne s´est pas preparée, nous ne nous sommes pas
preparé(e)s, vous ne vous êtes pas preparé(e)s, ils ne se sont pas preparés, elles
ne se sont pas preparées
7. Adverbul

Mod de formare:

Adverbele de mod se formează în mod obişnuit adăugând „ment” la adjectiv.

a. Dacă adjectivul se termină în consoană, -ment se adaugă la forma feminină:
Adjectiv Adverb
doux, douce (dulce) doucement (dulce)
franc, franche (sincer) franchement (sincer)
final, finale (final) finalement (finalmente)
actif, active (activ) activement (activ)
heureux, heureuse (fericit) heureusement (fericit)
b. Dacă adjectivul se termină în vocală, -ment se adaugă la forma masculină:
Adjectiv Adverb
absolu (absolut) absolument (absolut)
désespéré (disperat) désespérément (disperat)
vrai (adevărat) vraiment (într-adevăr)
simple (simplu) simplement (simplu)
rapide (rapid) rapidement (rapid)
 sincère (sincer) sincérement (sincer)
Dar:
gai (vesel) gaiement (vesel)
nouveau (nou) nouvellement (din nou)
fou (nebun) follement (nebuneşte)
a. Multe adverbe au forme neregulate:
Unele schimbă pe e de la forma feminină a adjectivului în é înainte de a adăuga -ment:
Adjectiv Adverb
commun (comun) communément (comun)
précis (precis) précisément (precis)
profond (profund) profondément (profund)
énorme (enorm) énormément (enorm)
aveugle (orb) aveuglément (orbeşte)
b. Adjectivele terminate în -ent şi -ant schimbă în -emment şi -amment.
(Notă: Aceste terminaţii se pronunţă -amant.)
Adjectiv Adverb
prudent (prudent) prudemment (prudent)
évident (evident) évidemment (evident)
fréquent (frecvent) fréquemment (frecvent)
brillant (strălucitor) brillamment (strălucitor)
courant (curent) couramment (în mod curent)
méchant (răutăcios) méchamment (în mod răutăcios)
Dar:
lent (încet) lentement (încet)
4. Anumite adverbe sunt complet neregulate:
Adjectiv Adverb
bon (bun) bien (bine)
bref (scurt) brièvement (scurt)
gentil (gentil) gentiment (gentil)
mauvais (rău) mal (rău)
meilleur (mai bun) mieux (mai bine)

Locul adverbului
În franceză, adverbele urmează în mod obişnuit verbele:
EXEMPLE:
Je vais rarement au théâtre.
Eu merg rar la teatru.
Comme vous conduisez prudemment!
Ce prudent conduceţi!
a. Cu timpurile compuse, adverbele se pun între auxiliar şi participiul trecut:
J'ai enfin terminé. Am terminat în sfârşit.
Nous y sommes souvent allés. Noi am mers adesea acolo.
Il me l'a déjà dit. El mi-a spus-o deja.
Elle avait beaucoup souffert. Ea suferise destul.
b. Dar adverbele de loc şi multe adverbe de timp urmează după participiul trecut:
Je l'ai rencontré hier. L-am întâlnit ieri.
 Elle avait cherché partout. Ea căutase peste tot.
Mettez-le dehors. Puneţi-l afară.
Tu t'es couché tard? Tu te-ai culcat târziu?
c. Adverbele, în mod uzual, se pun înaintea adjectivelor sau a altor adverbe:
très rarement foarte rar
trop vite foarte repede
Elle est vraiment belle. Ea este cu adevărat frumoasă.

Clasificare

a. Adverbe de timp:
alors atunci après după
aujourd'hui astăzi aussitôt cât de curând
bientôt curând d'abord mai întâi
déjà deja demain mâine
encore încă, mai pas encore încă nu
enfin în sfârşit hier ieri
parfois câteodată rarement rareori
souvent adesea tard târziu
tôt devreme toujours întotdeauna
tout de suite imediat

b. Adverbe de loc:
là acolo loin departe
dessus sus, deasupra au-dessus deasupra
dessous sub au-dessous sub, dedesubt
dedans înăuntru dehors afară
devant în faţă derrière în spate, după
où unde partout peste tot

c. Adverbele de mod:

ainsi așa debout sus, drepți, în picioare

bien bine mal rău
ensemble împreună lentement încet
vite repede

d. Adverbe de cantitate:

assez de ajuns trop prea mult, exagerat

autant tot atât de beaucoup mult
presque aproape, circa peu puţin
environ în jur de tant atât
presque aproape
NOTĂ: Toate aceste adverbe pot fi urmate de de + substantiv pentru a exprima o cantitate.
e. Adverbe interogative:
combien cât
comment cum
où unde
quand când
pourquoi de ce

Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează în modul următor:

Les degrés de comparaison (Gradele de comparație):

a. positif: vite (repede);
b. comparatif: - de supériorité: plus vite que (mai repede);
- de égalité: aussi vite que (la fel de repede);
- d´infériorité: moins vite que (mai puțin repede);
c. superlatif: - rélatif: - de supériorité: le/la plus vite (cel mai repede)
- d´infériorité: le/la moins vite (cel mai puțin repede)
- absolu: très vite (foarte repede)

NOTĂ: Forma superlativă a adverbului foloseşte întotdeauna forma masculină singular a

articolului hotărât le: le plus vite, le plus suvent (cel mai des)

COMPARATIVE ŞI SUPERLATIVE NEREGULATE ALE ADVERBELOR

Adverb Comparative Superlative
beaucoup plus le plus
mult mai (mult) cel mai (mult)
bien mieux le mieux
bine mai bine cel mai bine
mal pis sau plus mal le pis sau le plus mal
rău mai rău cel mai rău
peu moins le moins
puţin mai puţin cel mai puţin
NOTĂ: Mieux / le mieux nu trebuie confundate cu meilleur / le meilleur, care sunt adjective
folosite pentru a modifica substantive.