Sunteți pe pagina 1din 16

TEMA 2 Substantivul.

Exprimarea timpului

I.Substantivul (Il nome)


Substantivul este o parte de vorbire principal care poate primi determinani (articole, adjective) i poate fi substituit prin pronume. 1.GENUL SUBSTANTIVELOR In limba italian exist dou genuri gramaticale: masculinul i femininul. In cadrul categoriei substantivelor animate" genul gramatical corespunde in linii mari genului natural. Genul substantivelor dup terminaie: In multe cazuri genul gramatical poate fi dedus dup terminaie: a) Substantivele care se termin in -o sunt in marea majoritate a cazurilor, masculine: ragazzo (biat), muro (zid), fuoco (foc), quaderno (caiet).

Fac excepie mano (man), radio (radio), dynamo (dinam), eco (ecou) care sunt feminine. De asemenea sunt feminine substantivele foto (fotografie), moto

Page 1 of 16

(motociclet), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri ale substantivelor fotografia, motocicletta, automobile. b) Substantivele care se termin in -a sunt in general feminine: donna (femeie), casa (cas), cartella (serviet), montagna (munte). Fac excepie cateva substantive de origine greac care se termin in -ta sau -ma: atleta (atlet), despota (despot), patriota (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet), assioma (axiom), clima (clim), dogma (dogm), dramma (dram), emblema (emblem),care sunt masculine. Cinema (cinematograf) este de asemenea masculin, dar aici avem de-a face cu o abreviere a substantivului cinematografo. Sunt de asemenea masculine substantivele care se termin n sufixele -ista i -cida: autista (ofer), artista (artist), comunista (comunist), farmacista (farmacist), pianista (pianist), turista (turist),omicida (uciga), matricida (uciga de mam). Cnd se refer la persoane de sex feminin, aceste substantive sunt feminine, i sunt regulate. c) Substantivele care se termin n -e pot fi att masculine ct i feminine. De exemplu: padre (tat), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre (mam), arte (art, meteug), chiave (cheie) sunt feminine. Terminaia -e nu poate fi deci socotit un criteriu pentru deducerea genului. Totui cteva sufixe lexicale specifice masculinului sau femininului i care se termin n -e pot indica genul. Astfel sunt masculine substantivele care se termin n: -ore: ardore (ardoare), calore (cldur), colore (culoar), dolore(durere) Tot aici se ncadreaz substantivele care indic nume de agent terminate n -tore sau sore: lavoratore (lucrtor), pittore (pictor), difensore (aprtor). -one:bastione(bastion),mattone(crmid),dormiglione(somnoros),brontolone (morocnos). Face excepie canzone (cntec) care este feminin. -ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale (far), locale (local), pedale (pedal), pugnale (pumnal). Fac excepie cambiale (poli), capitale (capital), finale (final, terminaie), morale (moral), paternale (dojan), spirale (spiral) care sunt feminine. -ile: barile (butoia), canile (cuca cinelui), campanile (clopotni), cortile (curte)
Page 2 of 16

-ule: grembiule (sor), padule (bltoac)

Sunt feminine substantivele care se termin n sufixele: -ione: azione (aciune), dimostrazione (demonstraie), opinione (opinie), questione (chestiune, problem), ragione (judecat, motiv). Fac excepie rione (raion), prigione (prizonier). -aggine, -ig(g)ine, -ug(g)ine: sfacciataggine (neobrzare), stupidaggine (prostie), vertigine (ameeal), ruggine (rugin). -trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictori), automotrice (locomotiv )

d) Substantivele care se termin n -i pot fi att masculine ct i feminine. De exemplu brindisi (toast), d (zi) sunt masculine. Foarte multe ns, de origine greac, sunt feminine: analisi (analiz), enfasi (emfaz), estasi (extaz), crisi (criz), diagnosi (diagnostic). Eclissi (eclips) este feminin, uneori ns este folosit i cu acord n masculin. e) Substantivele care se termin n vocal accentuat pot fi att masculine ct i feminine. Astfel caff (cafea; cafenea), caucci (cauciuc), fall (foc; fclie), gioved (joi), sunt masculine; trib este feminin. Substantivele care se termin ns n -t sau -t sunt feminine: bont (buntate), citt (ora), curiosit (curiozitate), felicit (fericire).Face excepie podest (primar) care este masculin. f) Substantivele care se termin in consoan sunt masculine: album (album), camion (camion), film (film), lapis (creion), sport (sport), tram (tramvai).

Page 3 of 16

Genul substantivelor dup sens. 1. Sunt de genul masculin: a. Substantive care denumesc fiine de sex masculin: padre (tat), nipote1 (nepot), cavallo (cal). Fac excepie guida (ghid, cluz), recluta (recrut), sentinella (santinel), spia (spion) care, dei se refer in general la persoane de sex masculin i feminin, formal sunt de genul feminin. b. Substantivele care denumesc arbori: abete (brad), ciliegio (cire), melo (mr). Fac excepie quercia (stejar), palma (palmier), vite (vi-de-vie), care sunt feminine. c. Substantivele care denumesc metale sau aliaje: oro (aur), argento (argint), bronzo (bronz), ferro (fier). d. Substantivele care denumesc punctele cardinale: nord, settentrione (nord), sud, mezzogiorno, meridiane (sud), est, levante, oriente (est), ovest, occidente, ponente (vest). e. Substantivele care denumesc lunile i zilele: gennaio (ianuarie), settembre (septembrie); martedi (mari), venerdi(vineri), sabato (sambt). Face excepie domenica (duminic) care este feminin. f. Substantivele, nume proprii, care denumesc: muni: l'Imalaia (Himalaia), il Brennero (Brenner), gli Appennini (Apeninii) rauri i fluvii: il Po (Padul), il Tevere (Tibrul), il Reno (Rinul), il Danubio (Dunrea) lacuri: il Garda (Garda), il Bolsena (Bolsena), il Trasimeno (Trasimen).

2. Sunt de genul feminin: a. Substantive care denumesc fiine de sex feminin: madre (mam), nipote (nepoat), leonessa (leoaic). Fac excepie cateva substantive care, dei se refer la persoane de sex feminin, sunt masculine: il soprano (soprana), il mezzosoprano (mezosoprana). b. Substantive care denumesc fructe: ciliegia (cirea), mela (mr), noce (nuc), pera (par), pesca (piersic), uva (struguri). Fac excepie substantivele fico (smochin;
Page 4 of 16

smochin), lampone (zmeur; zmeur), limone (lmai; lmaie), ananasso (ananas), mirtillo (afin; afin), ribes (coacz; coacz) care denumesc atat arborele, planta cat i fructul, i care sunt masculine. c. Substantive care denumesc tiine: chimica (chimie), fisica (fizic) d. Substantive care denumesc continente, ri, provincii, regiuni, orae, insule: Europa, America,Spagna, Argentina, Lombardia, Emilia, Baviera (Bavaria).Exist ins multe excepii: Belgio (Belgia), Brasile (Brazilia), Cile (Chile), Canada, Per. 3. In categoria substantivelor care denumesc animale in general nu se face distincia de sex i deci genul gramatical nu corespunde unui gen natural decat in puine cazuri. Ex.: gatto (motan); gatta (pisic). Pentru o serie de animale exist forme diferite pentru cele dou genuri: bue (bou), toro (taur), vacca (vac), mucca (vac de lapte), montone (berbec), pecora (oaie). Pentru cea mai mare parte ins exist un singur substantiv, cu o singur form, fie numai masculin, fie numai feminin, care se folosete indiferent de genul natural. Atunci cand trebuie indicat sexul se adaug maschio (mascul) sau femmina (femel). De ex.: un cardellino femmina sau la femmina del cardellino (un sticlete femel) 4. Literele alfabetului sunt substantive care se pot folosi atat ca masculine cat i, mai frecvent, ca feminine. Astfel se spune un ci (un sau una ci; doppio pi sau doppia pi (dublu p). 2. FORMAREA FEMININULUI SUBSTANTIVELOR O serie de substantive masculine,terminate in -o, -e sau -i fac femininul in -a: ragazzo (biat) ragazza (fat) cuoco (buctar) cuoca (buctreas) dio (zeu) dea (zei) Unele substantive masculine terminate in -o sau -e formeaz femininul cu ajutorul sufixului -essa: medico (doctor) medichessa (doctori), studente (student) studentessa (student), dottore (doctor) dottoressa (doctor). Tot cu ajutorul sufixului -essa formeaz femininul unele substantive care la masculin se termin in -a: poeta (poet) poetessa (poet),
Page 5 of 16

duca (duce) duchessa (duces) Substantivele masculine formate cu ajutorul sufixului tore formeaz femininul cu sufixul -trice: imperatore (imprat) imperatrice (imprteas), scrittore (scriitor) scrittrice (scriitoare) O serie de substantive masculine terminate in -a i toate substantivele terminate in -ista sau -cida au aceeai form pentru feminin: il belga (belgian) la belga (belgian), il collega (coleg) la collega (coleg) Unele substantive terminate in -e au aceeai form pentru masculin i pentru feminin. il nipote (nepot) la nipote (nepoat), il cantante (cantre) la cantante (cantrea). Cateva substantive formeaz femininul cu ajutorul sufixului -ina: eroe (erou) eroina (eroin), re (rege) regina (regin) 3. PLURALUL SUBSTANTIVELOR

A.PLURALUL SUBSTANTIVELOR MASCULINE Toate substantivele masculine care marcheaz opoziia de numr au la plural terminaia -i, indiferent de terminaia singularului. Substantivele masculine terminate la singular in -a: poeta (poet) poeti, problema (problem) problemi. Cele care la singular se termin in -ca, -ga pstreaz la plural sunetul velar al finalei tematice: -chi, -ghi: monarca (monarh) monarchi collega (coleg) colleghi. Substantivele masculine care la singular se termin in -e: Signore (domn) signori, fiume (rau; fluviu) fiumi.
Page 6 of 16

Substantivele masculine terminate in -o: giardino (grdin) giardini, tempo (timp) tempi. Substantivele a cror tem se termin in -i neaccentuat pierd acest -i la plural: sorcio (oarece) sorci, viaggio (cltorie) viaggi. Substantivele a cror tem se termin in -i (accentuat) pstreaz la plural i acest -i: zio (unchi) zii, pendio (pant) pendii. Substantivele terminate in -co fac pluralul in -chi parco (parc) parchi, fuoco(foc) fuochi. Cateva substantive masculine pot face pluralul in dou feluri, in general una dintre cele dou forme fiind mai frecvent: farmaco (doctorie) farmachi, rar farmaci, fondaco (magazin) fondachi, rar fondaci. Substantivele terminate in -go pstreaz la plural caracterul velar al finalei tematice, ghi: albergo (hotel) alberghi, dialogo (dialog) dialoghi. B.PLURALUL SUBSTANTIVELOR FEMININE Substantivele feminine care la singular au desinena -a, la plural au desinena -e: stanza (camer) stanze sorella (sor) sorelle. Substantivele care se termin in -ca sau -ga la singular pstreaz la plural caracterul velar al finalei tematice, -che sau -ghe: Formica (furnic) formiche, pesca (piersic) pesche. Substantivele care se termin la singular in -cia, gia sau -scia cu I neaccentuat, pierd acest i la
Page 7 of 16

plural: faccia (fa) face spiaggia (plaj) spiagge. Substantivele feminine care se termin in -e la singular au la plural desinena -i (ca i substantivele masculine): luce (lumin) luci, automobile (automobil) automobili. C.SUBSTANTIVE INVARIABILE O serie de substantive nu marcheaz opoziia singular-plural. Ele sunt invariabile, iar numrul este dedus din acord. In aceast categorie se incadreaz: substantivele care se termin in vocal accentuat: citt (ora; orae), caff (cafea; cafele); substantivele monosilabice: re (rege; regi), t (ceai; ceaiuri); substantivele care se termin in -i: tesi (tez; teze), crisi (criz; crize) substantivele care se termin in -ie: specie (specie; specii), serie (serie; serii). cateva substantive masculine terminate in -a: boia (clu; cli), boa (arpe boa) substantivele terminate in consoan, de origine strin: tram (tramvai; tramvaie), film (film; filme), sport (sport; sporturi) substantivele prescurtate (tot de origine strin): cinema,auto numele proprii de familie care la plural indic membrii unei familii: i Malavoglia (familia Malavoglia), gli Sforza (familia, casa Sforza). D.SUBSTANTIVE CU DOU FORME DE PLURAL Unele substantive masculine terminate in -o la singular au dou forme de plural: una regulat, cu desinena -i i alta, cu desinena -a, care intr in acord cu femininul. Aceste substantive se numesc nomi sovrabbondanti nel plurale" (substantive cu mai multe forme de plural). In general pluralul in -a are sens colectiv: anello (inel) anelli (inele) ,anella (inele de pr, bucle) braccio (bra) bracci (brae de copac, de ap etc.) ,braccia (brae ale omului) dito (deget) diti (degete, considerate separat),dita (degete)

Page 8 of 16

E.SUBSTANTIVE DEFECTIVE Unele substantive se folosesc fie numai la singular, fie numai la plural. Ele alctuiesc categoria substantivelor defective. 1. In categoria substantivelor defective de plural se incadreaz : unele substantive abstracte: tema (team), giustizia (dreptate), superbia (trufie), schiavit (sclavie), paura (fric), fame (foame), sete (sete), bont (buntate); unele substantive colective: copia (abunden), plebe (plebe), substantive care denumesc substane: fiele (fiere), pepe (piper), sangue (sange), numele unor srbtori: Natale (Crciun), Pasqua (Pati), Pentecoste (Rusalii); substantive concepute ca unice: equatore (ecuator), universe (univers). 2. In categoria substantivelor defective de singular, in afar de defectivele propriuzise ca nozze (nunt), esequie (inmormantare), calende (calende), idi (ide), ferie (vacan, concediu) se mai incadreaz substantive care indic obiecte compuse din dou sau mai multe pri: tenaglie (clete), occhiali (ochelari), redini (huri), calzoni (pantaloni) sau substantive care indic obiecte concepute ca pluralitate: dintorni (imprejurimi), spiccioli (mruni), stoviglie (vase, vsrie). Acordul se face intotdeauna la plural.

F.PLURALUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse se impart in patru categorii dup felul in care formeaz pluralul: a)prin flexionarea celui de al doilea element: bassorilievo (bazorelief) bassorilievi; b)prin flexionarea primului element: capostazione (ef de gar) capistazione; c)prin flexionarea ambelor elemente: caposaldo (punct de plecare, premiz) capisaldi; d)substantivul este invariabil la plural: bucaneve (ghiocel,ghiocei). Substantivele compuse din dou substantive formeaz pluralul schimband desinena elementului al doilea, cand fuziunea este bine realizat sau cand termenul principal este al doilea element: cavolfiore (conopid) cavolfiori, manoscritto (manuscris) manoscritti.
Page 9 of 16

In cadrul substantivelor compuse dintr-un substantiv i un adjectiv, ambele elemente se pun la plural: cassaforte (cas de fier, de bani) casseforti, cartastraccia (hartie de impachetat) cartestracce. Cand adjectivul preced ins substantivul, de obicei marcheaz pluralul numai substantivul: bassorilievo (bazorelief) bassorilievi, mezzogiorno (amiaz) mezzogiorni. Substantivele compuse dintr-un verb i un substantiv la singular rman fie invariabile, fie modific substantivul component: cacciavite (urubelni; urubelnie) portafoglio (portmoneu;portmonee) dar parafulmine (paratrznet) parafulmini, parafango (aprtoare de noroi la maini) parafanghi. Rman invariabile substantivele compuse dintr-un verb i un substantiv la plural, din dou verbe sau dintr-un verb i un adverb.

4.DECLINAREA SUBSTANTIVELOR In limba italian cazurile se exprim cu ajutorul prepoziiilor. -Genitivul este exprimat cu ajutorul prepoziiei di: Il libro di Giovanni (cartea lui Ion); -Dativul este exprimat cu ajutorul prepoziiei a: Offro un regalo a Guglielmo (Ii ofer un cadou lui Guglielmo); -Acuzativul nu are o marc specific. Funcia de complement direct rezult din poziia substantivului fa de verb i fa de subiect: (Io) vedo Marco (Eu il vd pe Marco)

Page 10 of 16

II. Exprimarea timpului


1.Orele Le ore

Cat e ceasul? E ora.. - Doua si un sfert -doua si jumatate -trei fara un sfert -doua si cinci -doua si zece -doua si douazeci -trei fara douazeci si cinci -trei fara douazeci -trei Ceasul meu este inainte (in urma) Nu am ceas Am uitat sa-l intorc

Che ora ? Sono le.. -due e quindici (quarto) -due e mezzo -tre meno quarto -due e cinque -due e dieci -due e venti -tre meno venticinque -tre meno venti -tre I mio orologio in fretta (in ritardo) Non ho orologio Ho dimenticato di rotario

Va rog sa ma asteptati: -10 minute -un sfert de ora -o jumatate de ora -un minut/o secunda

La prego di aspetarmi: -dieci minuti -un quarto d`ora -mezz`ora -un minuto/un attimo
Page 11 of 16

Cand plecati? Plec: -pe la sase -peste doua zile -in curand -acum/indata/imediat

Quando parte? Parto: -verso le sei -fra due giorni -fra breve -ora/subito

Ati sosit: -la timp -foarte devreme -prea devreme -foarte tarziu -prea tarziu

E arrivato: -in tempo -molto presto -troppo presto -molto tardi -troppo tardi

2.Saptamana Astazi Ieri Alaltaieri Maine Poimaine Dimineata Seara

La settimana Oggi Ieri L`altroieri Domani Dopodomani Mattina Sera


Page 12 of 16

La pranz La miezul noptii Dupa amiaza In zori Saptamana asta Saptamana viitoare Azi dimineata Diseara Saptamana trecuta Acum trei zile Acum o saptamana Anul trecut Ce data este astazi? Azi suntem in 13. In ce an suntem acum? Suntem in anul 1994.

A mezzogiorno A mezzanotte Nell pomeriggio All`alba Stasettimana La settimana prossima Sta mattina Stasera La settimana scorsa Tre giorni fa Una settimana fa L`anno scorso Quanti ne abbiamo oggi? Oggi ne abbiamo tredici. In che anno ci troviamo adesso? Siamo nel millenovecento novanta quattro.

Zilele saptamanii: Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica Lunedi Martedi Mercoledi Giovedi Venerdi Sabato Domenica
Page 13 of 16

3.Luna.Anotimpurile

Il mese.Le stagioni

Luna aceasta Luna viitoare Luna trecuta Anul acesta Un trimestru Un semestru O data pe luna Pe la jumatatea anului

Questo mese Il mese future Il mese scorso Quest`anno Un trimestre Un semester Una volta al mese Verso la meta dell`anno

Lunile anului: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Gennaio Febbraio Marzo Aprile Maggio Giugno
Page 14 of 16

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Iuglio Agosto Settembre Ottobre Novembre Dicembre In che stagione siamo? Ci troviamo nel cuore: -dell`inverno -della primavera -dell`estate -dell`autumn

In ce anotimp suntem? Ne aflam in plina: -iarna -primavara -vara -toamna

4.Cum e timpul/vremea? Azi e: -cald/foarte cald -racoare -cam frig/frig/foarte frig -timp urat -timp frumos Azi este o vreme schimbatoare. Aerul e cam uscat/umed. Se strica vremea. Se innoreaza.

Che tiempo fa? Oggi: -fa caldo/fa molto caldo -fa fresco -fa un po` freddo/fa freddo/fa molto freddo -fa brutto tempo/un tempaccio -fa bel tempo Oggi il tempo e variabile. L`aria e alquanto secca/umida. Il tempo si guasta. Si rannuvola.
Page 15 of 16

O sa ploua. Tuna si fulgera. Ploua/toarna cu galeata. Ninge cu fulgi mari. Termometrul indica 6C sub/peste zero. zero.

Piovera. Tuona e ci sono lampi. Piove a catinelle/a scroscio. Nevica a grossi fiocchi. Il termometro indica sei grandi sotto/sopra

Page 16 of 16