Alfabet Limba Italiana

Alfabetul limbii italiene contine 26 de litere:

a- (a)
b- (bi)
c- (ci)
d- (di)
e- (e)
f- (effe)
g- (gi)
h- (acca)
i- (i)
j- ( i Iunga)
k- (cappa)
l- (elle)
m- (emme)
n- (enne)
o- (o)
p- (pi)
q- (cu)
r- (erre)
s- (esse)
t- (ti)
u- (u)
v- (vu)
w- (doppia vu)
x- (ics)
y- (i greca)
z- (zeta)
Reguli de Citire si Pronuntie in Limba Italiana
Limba Italiana ca si Franceza sau Germana are propriul set de Reguli de Pronuntie:

Litera “H” in limba italiana nu se pronunta. 

Exemplu: Oh! Oo!

Litera ‘S’ se pronunta asemenea literei ‘Z’ in urmatoarele situatii:

1. intre doua vocale: 

- casa (casă)
- cosa (lucru)
- causa (cauza)

2. inaintea unor consoane: (b,g, s, m, l, v): 

- sbaglio (greseala)
 - sguardo (privire)
- smalto (smalt)
- svelto (zvelt)
- sleale (necinstit)
- svizzero (elvetian)

Litera “Z” se pronunta asemenea literei “Ț”:

- grazie ( multumesc)
- lezione (lectie)
- notizia (stire)

Consoanele duble se pronunta mai lung si mai apasat:

- bello (frumos)
- giallo (galben)
- occhio (ochi)
- bicchiere (pahar)
- oggi (azi)
- passo (pas)

Grupul ‘gn’ se pronunta ca un ‘n’ moale: signore (domn), compagno (tovaras).

Grupul ‘gli’ se pronunta ca un ‘li’ moale: figlio, sbaglio, giglio.

In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera ‘i’ nu se mai

pronunta: cielo, cieco, gioco, sciocco, sciame. Fac exceptie cazurile in care accentul cade
pe litera "i": biologia, bugia.

Grupurile de sunete sce , sci se pronunta şe, şi:

scelta (alegere), scena( scena), uscita (iesire) , scivolo (tobogan).

Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta identic ca in limba
romana:
cielo (cer), circo (circ), gesto (gest), gioco (joc), che (ce), chiave (cheie), ghiandola (glanda),
ghepardo (ghepard).
Articolul Hotarat si Nehotarat in Limba Italiana
Articolul hotarat- Formele articolului hotarat in limba italiana sunt:

masculin singular: il, l’, lo 

masculin plural: i, gli
feminin singular : la, l’ 
feminin plural: le

Articolul LE se foloseste inaintea substantivelor de feminin plural :

Ex: le ragazze/fetele, le case-casele, le donne-femeile

Articolul GLI se foloseste pentru subtantivele de masculin plural care incep cu gn, pn, ps,
s+consoana, i+vocala, x, y, z:
gli studenti- studentii, gli pneumatici- cauciucurile, gli gnomi-proverbele, gli zii-unchii, gli
xilofoni-xilofoanele, gli yougurt-iaurturile, gli iunior-juniorii

Articolul I se foloseste inaintea substantivelor de masculin plural care incep cu o consoana: 

Ex: i ragazzi-baietii, i libri-cartile, i quaderni-caietele

Articolul nehotarat - Formele articolului nehotarat sunt:

masculin singular: un, uno 

masculin plural: -

feminin singular: una, un’ 

feminin plural: -

Articolele IL/UN se folosesc inaintea substantivelor de masculin singular care incep cu o consoana

oarecare :
Ex: il/un ragazzo/- baiatul/un baiat, il/un libro-cartea/o carte, il/un quaderno- caietul/un caiet, il/un
pane-painea/o paine

Articolele L’ /UN se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu o vocala :

Ex: l’/un aereo-avionul/un avion, l’/un albero- copacul/un copac, l’/un albergo- hotelul/un hotel

Articolele LA/UNA se folosesc inaintea subtantivelor de feminin singular care incep cu o consoana: 

Ex: la/una ragazza- fata/o fata, la/una casa- casa/o casa, la/una donna- femeia/o femeie, 
la/una professoressa- profesoara/o profesoara

Articolele LO/UNO se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu gn, pn, ps,
s+consoana, i+vocala, x, y, z:
Ex: lo/uno studente- studentul/un student, lo/uno yogurt-iaurtul/un iaurt, lo/uno pneumatico-
cauciucul/un cauciuc, lo/uno gnome-proverbul/un proverb, lo/uno iunior-juniorul/un junior,
lo/uno xilofono-xilofonul/un xilofon, lo/uno zio- unchiul/un unchi
Articolele L’/ UN’ se folosesc inaintea subtantivelor de feminin singular care incep cu vocala:
Ex: l’/un’ora- ora/o ora, l’/un’isola-insula/o insula, l’/un’uliva- maslina/ o maslina
Verbul- Modul indicativ- Forma interogativa

In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul intrebarii asezat la

sfarsitul unei fraze/propozitii:

Ex: Cosa fai questa sera? (Ce faci in seara asta)?

Vieni anche tu con noi? (Vii si tu cu noi?)

Ca si regula , adjectivele , adverbele interogative si pronumele preceda verbul la forma

interogativa:

Perché piangi? (De ce plangi?)

Chi parla al telefono? (Cine vorbeste la telefon?).
Dove sei? (Unde esti?)
Quando vieni da noi? (Cand vii la noi?)

Astazi vom invata cum sa formam propozitii negative in limba italiana.

Verbul- Modul indicativ- Forma negativa

In limba italiana, forma negativa a verbului se contruieste cu ajutorul adverbului negativ

‘non’, care se aseaza in fata verbului principal: 

Non mi piace fare la spesa.

Nu-mi place sa merg la piata.

Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau de
conjunctiile negative precum nemmeno, neanche, neppure (nici macar), adverbul de negatie
‘Non’ nu mai apare in propozitie:

Nessuno é venuto da noi. (Nimeni nu a venit la noi)

Nulla mi piace qui. (Nu-mi place nimic aici) 

Nemmeno sa come si chiama (Nici macar nu stie cum se cheama)

Neppure viene a visitarci. (Nici macar nu vine sa ne viziteze)

Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive

negativa, adverbul de negatie ‘non’ apare in propozitie: 

Non mi piace nulla. (Nu-mi place nimic)

Non voglio niente. (Nu vreau nimic)
Non sa nemmeno dove si trova. (Nici macar nu stie unde e).

Pronumele relativ: 

In limba italiana, pronumele relativ este de doua feluri: 

1. Variabil: il quale- L’uomo alto, il quale mi parlo spesso, é mio zio . (Barbatul inalt, care-mi
vorbeste des, este unchiul meu)

la quale - Tua amica, la quale io conosco, viene sempre qui. (Prietena ta, pe care eu o cunosc ,
vine mereu aici. )
i quali- I tuoi amici, i quali ti aiutano, sono molto gentili. (Prietenii tai, care te ajuta, sunt foarte
amabili.)
le quali- Le ragazze bionde, le quali tu vedi, sono studentesse. (Fetele blonde, pe care le vezi,
sunt studente). 

2. Invariabil:

Che (nominativ, accuzativ)

La ragazza che viene é Maria. (Fata care vine e Maria).-Nominativ

La ragazza che vedo é Maria (Fata pe care o vad e Maria)- Acuzativ

Cui (dativ)

Gli amici a cui scrivo sono in Francia. (Prietenii carora le scriu sunt in Franta.)

Pronumele posesiv formele la Singular

Astazi vom studia formele pronumelui posesiv in Limba Italiana, atat la singular cat si la plural /
masculin si feminim.

Mio, mia (al meu, a mea )

Tuo , tua (al tau, a ta) 

Suo, sua (al sau, a a sa)

Nostro, nostra (al nostru, a noastra)

Vostro, vostra (al vostru, a voastra) 

Loro (ai lor, ale lor)

Ex:
Mio padre lavora in Italia da 5 anni. = Tatal meu lucreaza in Italia de 5 ani.

Pronumele personal in Italiana

Singular Pers. I –Io (eu) 
Plural Pers. I- Noi (noi)

II- Tu (tu) 
II- Voi (voi)
III- Lui/lei (el, ea) 
III- Loro (ei, ele)

Pronumele Personale in Ordinea folosita la Conjugarea unui Verb:

Io parlo;
= Eu vorbesc;
Tu parli;
Lui/Lei parla

Noi parliamo;
Voia parlate;
Loro parlano;

In limba italiana, pronumele personal are atat forme accentuate (sau tonice), cat si forme
neaccentuate (atone). Sa vedem delcinarea pronumelor personale in limba italiana cu exemple
cate te vor ajuta sa intelegi cum sa le folosesti in propozitii si dialoguri :

Numeralul ordinal = Il numerale ordinale

Numeralul ordinal in limba italiana ca si in romana exprima ordinea prin numarare a obiectelor
sau actiunilor intr-o insiruire.

1- primo (primul) 
2-secondo (al doilea) 
3-terzo (al treilea) 
4-quarto (al patrulea) 
5-quinto (al cincilea) 
6- sesto (al saselea) 
7-settimo (al saptelea) 
8- ottavo 
9-nono 
10-decimo 

umeralul cardinal = Il numerale cardinale 

Numeralele cardinale de la 1 la 10 :

1 - uno
2 - due
3 - tre
4 - quattro
5 - cinque
6 - sei
7 - sette
8 - otto
9 - nove
10 - dieci
11-undici
12-dodici
13-tredici
14-quatordici
15-quindici
16-sedici
17-diciassette
18- diciotto
19- diciannove
20-venti
21-ventuno
22-ventidue
23-ventitrè
24-ventiquattro
25-venticinque 
etc
30-trenta
40-quaranta
50-cinquanta
60-sessanta
70-settanta
80-ottanta
90-novanta
100-cento
200-duecento
300-trecento etc
1000-mille
nterjectia = L’interiezione

Interjectia este partea de vorbire care exprima stari sufletesti, senzatii, dar si care reproduce
sunete din natura.

Interjectiile se impart in 4 categorii:

Simple:

Ah!(ah!), 
ehi(ei!) , 
ahimè!(vai de mine, aoleu) ,
urrà!(ura), 
ahi, (au, vai)
ohi, (o!)
uffa (of), 
puah! (bleah)
salve! (salut)
forza! (curaj)

Compuse: 

viva!(traiasca) ,
peccato(pacat!) ,
accidenti!(la dracu’!), 
ottimo! (perfect!)

Locutiuni interjectionale: 

mamma mia!, (mama mea)

meno male! (slava domnului!), 
porca miseria!, (la naiba)
poveri noi! (saracii de noi)
al riparo! la adapost!

Beato te! (ferice de tine!)

Per l’amor del cielo! (pentru Dumnezeu)!

Interjectii care imita sunete:

Drindrin- sunetul telefonului, al clopotelului

Miao-miao – mieunatul pisicii
Fru- fru- fosnaitul
Bee-bee- behaitul 
Chicchirichi- cucurigu-cantecul cocosului
Tic-tac- sunetul ceasului
Cip-cip- ciripitul pasarilor
Bum- sunetul unei explozii
Muh-sunetul bovine
Ecci- sunetul stranutului (hapciu)
Bau-bau- latratul cainelui