Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si Pronuntie

Alfabetul englez (the alphabet) contine 26 de litere, dintre care 5 vocale (a, e, i, o, u), 2 semivocale (w, y) si 19 consoane. Literele alfabetului, luate singure, se citesc in felul urmator: a b c d e f ei! bi! si! di! i! ef! g d"i! # eit$! i ai! " d"ei! ' 'ei! l el! m em! n o % & r s t en! ou! %i! '"u! a)! es! ti! u v w ( y * iu! vi! dbl"! e's! uai! *ed!

+n limba engle*a, cuvintele se %ronunta diferit de cum se scriu. ,onsoanele se %rotunta toate a%roa%e ca in romaneste, dar vocalele se %ronunta foarte diferit, du%a cum %uteti vedea in e(em%lele %entru fiecare vocala de mai "os: A - se pronunta: 1. ei in cuvinte %recum: o name neim! - nume
o

%a%er peip! - #artie

2. e in cuvinte %recum:
o o

and end! - si .ndy endi! - .ndi (nume propriu)

/. ce re%re*inta un sunet intre 0a0 si 0e0, desc#i*and gura %entru 0a0 si %ronuntand 0e01 ca in cuvintele:
o o

flag flg! - steag ma% mp! - #arta

2. un o lung (marcat o:), ca in:

o o

all o:l! - tot, toti, toate small smo:l! - mic, mica

5. i in cuvinte %recum:
o o

climate klaimit! - clima village vilidj! - sat

6. (marcat :), ca in:

o o

after aft:! - du%a beggar beg:! - cersetor

E - se pronunta 1. I accentuat in cuvinte ca: o meter mit! - contea*a

o

serious siri! - serios

2. e in cuvinte ca:
o o

bed bed! - %at red red! - rosu

/. i scurt in cuvinte %recum:

o o

begin bigin! - a ince%e re%eat ripit! - a re%eta

I - se pronunta 1. i in cuvinte %recum: o big big! - mare

o

mil' milc! - la%te

2. ai in cuvinte ca:
o o

3riday fraidi! - vineri time taim! - tim%

/. lung (marcat :), ca in:

o o

bird b:d! - %asare first f:st! - %rimul

O - se pronunta 1. o scurt, in cuvinte %recum: o dog dog! - caine

o

loc' lok! - a incuia

2. o lung (marcat o:), ca in:

o o

#orse ho:s! - cal storm sto:m! - furtuna

/. ou ca in:
o o

alone loun! - singur o%en oupn! - desc#is

2. a scurt, inc#is (marcat ). 4e %ronunta un 0a0 scurt in asa fel incat varful limbii sa atinga cerul gurii. 5(em%lu cuvinte:
o o

done dn! - facut glove glv! - manusa

5. u lung (marcat u:), ca in:

o o

two tu:! - doi %rove pru:v! - a dovedi

6. wa (ua) in cuvinte %recum:

o o

one wan! - unu once wans! - odata

6. in cuvinte ca:
o o

lemmon lemn! - lamaie tailor teil! - croitor

7. nu se %ronunta in cuvinte ca:

o o

lesson lesn! - lectie season sizn! - anotim%

U - se pronunta 1. u lung (marcat u:) in cuvinte %recum: o true tru:! - adevar

o

rule ru:l! - regula

2. iu in cuvinte ca:
o o

duty diuti! - datorie %u%il piupl! - elev, eleva

/. a 0a0 inc#is s%re un 0)0 slab, ca in:

o o

dust dast! - %raf umbrella ambrela! - umbrela

2. lung (marcat :), in cuvinte ca:

o o

fur f:! - blana nurse n:s! - sora medicala

5. i ca in:
o o

business bisnis! - afacere minute minit! - minut

6. e scurt in cuvinte %recum:

o o

nature neit:! - natura 4aturday st:dei! - sambata

Y - se pronunta 1. i in cuvinte ca: o city siti! - oras

o

merry meri! - vesel

2. ai in cuvinte %recum:
o o

fly flai! - a *bura s'y skai! - cer

The Noun - Substanti ul

!" #elul substanti elor
Substanti ele $n li%ba engleza (The Noun) %ot fi 8m%artite 8n %atru categorii %rinci%ale:

substantive co%une 9 dog (caine) cat (pisica) bo! (baiat) girl (fata) table (masa) substantive proprii 9 "ngland (#nglia) $ondon ($ondra) %arius (nume proprii) substantive abstracte 9 love (iubire) courage (curaj) jo! (bucurie) substantive colecti e 9 team (echipa) crowd (multime) group (grup)

&" 'enul substanti elor

+n limba engle*a sunt 2 genuri de substantive: %asculin, fe%inin, neutru si co%un. 1. 4ubstantive de genul masculin sunt fiintele si animalele de se( masculin: 9 5(.: man (barbat) bo! horse (cal) lion (leu) 2. 4ubstantivele de genul feminin sunt fiintele si animalele de se( feminin: 9 5(.: woman (femeie) girl cat (pisica)

/. 4ubstantive de genul neutru sunt lucrurile, %lantele, animale sau fiinte al caror se( nu este cunoscut (folosesc %ronumele: it :t#ey): 9 world (lumea), %eace (%ace), #ouse (casa), mouse (soarece) 2. 4ubstantivele de genul comun sunt o %articularitate a limbii engle*e, acestea au aceeasi forma %entru ambele se(e: 9 5(.: child (copil copila) cook (bucatar bucatareasa) teacher (profesor profesoara) ;nele substantive au forme diferite %entru genul masculin si cel feminin: 9 5(.: bo! & girl (baiat fata) husband & wife (sot sotoie) brother & sister (frate sora) father & mother (tata mama) son & daughter (fiu fica) uncle & aunt (unchi matusa) dog & bitch (caine catea) bull & cow (taur vaca) king & 'ueen (rege regina)

(" Nu%arul substanti elor

<umarul substantivelor re%re*inta forma %e care o ia un substantiv %entru a arata ca ne referim la unul sau mai multe obiecte sau fiinte.

4ingularul este forma de ba*a a unui substantiv: dog girl wife world storm (furtuna) =luralul regulat al substantivelor se formea*a %rin adaugarea unui s la forma de singular: 9 5(.: cat(s ) cats (pisici) da!(s ) da!s (zile) world(s ) worlds (lumi) =luralul substantivelor teminate 8n: ch) o) sh) s) *1 se formea*a adaug>nd es la singular: 9 5(.: church(es ) churches (biserici) bush(es ) bushes (tufisuri) class(es ) classes (clase) potato(es ) potatoes (cartofi) bo*(es ) bo*es (cutii)

- Pluralul neregulat 4unt unele substantive care formea*a forma de %lural neregulata. 9 4ubstantive terminate 8n consoana+, formea*a %luralul cu ies: 5(.: compan! & companies (companii) factor! & factories (fabrici) bab! & babies (bebelusi) 9 ;nele substantive terminate 8n o fac %lural %rin adaugarea unui s: 5(.: soprano & sopranos (soprane) piano & pianos (piane) photo & photos (fotografii) 9 ;nele substantive terminate 8n f sau fe vor avea la %lural sc#imbarea 8n es: 5(.: leaf & leaves (frunze) half & halves (jumatati) wife & wives life & lives (vieti) self & selves (insine) wolf & wolves (lupi) E*ceptii: roof & roofs (acoperisuri) handkerchief & handkerchiefs (batiste) gulf & gulfs (golfuri prapastii) wharf & wharfs+ wharves (debarcadere) 9 ,>teva substantive formea*a %luralul %rin sc#imbarea unei vocale interne: 5(.: foot & feet (picioare ,talpa-) man & men (barbati) tooth & teeth (dinti) 9 =luralul substantivului child (co%il) este children. (co%ii).

9 ;nele substantive ram>n la fel si %entru %lural: 5(.: aircraft (avion avioane) deer (caprioara caprioare) series (serie serii) sheep (oaie oi) species (specie specii) fish (peste pesti) -Pluralul substanti elor co%puse 9 ?n ca*ul substantivelor com%use numai ultimul cuv>nt va trece la %lural. 5(.: bo!&friends (iubiti) break&ins (spargeri) travel agents (agentii de turism) E*ceptii: substantivele com%use al caror %rim element este %an sau -o%an vor forma %luralul %entru ambele substantive com%onente. 5(.: men drivers (soferi) women teachers (profesoare) men servants (servitori) 9 ?n ca*ul substantivelor com%use formate din constructii de genul substanti + prepozitie : ad erb + substanti , doar substantivul de ba*a va %rimi semnul %luralului. 5(.: sisters&in&law passers&b! men&of&war hangers&on lookers&on runners&up 9 .brevierile sau initialele vor forma %luralul %rin adaugarea unui s: 5(.: %/s (%embers of /arliament) 0I/s (ver! important persons)

." Substanti ele unice /uncountable nouns0

4ubstantivele unice sunt cele care in engle*a nu se numara (uncountable) deoarece re%re*inta unicate sau obiecte %uternic individuali*ate, ori notiuni abstracte.

Nu%e de substante 9 bread (%aine), coffee (cafea), gold (aur), %e%%er (%i%er), glass (sticla), oil (ulei, %etrol), stone (%iatra), wood (lemn). Abstractiuni 9 eart# (%amant), %aradise (%aradis), nature (natura), t#e %resent (%re*entul), advice (sfat), deat# (moarte), #el% (a"utor), information (informatie), news (stire), beauty (frumusete), e(%erience (e(%erienta), 'nowledge (cunoastere), friends#i% (%rietenie), t#eory (teorie), literature (literatura). Alte substanti e 9 baggage (baga"), damage (dauna), s#o%%ing (cum%araturi), reading (citire), luggage (baga"e), %ar'ing (%arcare), weat#er (vreme).

1" #or%a posesi a

=entru a e(%rima %osesiunea unui substantiv, se foloseste 1orma posesiva a substantivului, care se formea*a in diferite moduri. 9 La forma de singular a substantivelor care nu se termina 8n s se adauga 2s : 5(.: a child2s voice (vocea unui copil) the people2s choice (alegerea oamenilor) a dog2s mouth (gura unui caine) women2s clothes (haine de +pt. femei) 9 ,u formele de %lural ale substantivelor care se termina 8n s se foloseste doar a%ostroful (2) : 5(.: a bo!s2 school (o scoala de baieti) the sisters2 house (casa surorilor) 9 <umele %ro%rii terminate 8n s vor %rimi fie doar a%ostrof (@), fie 2s : 5(.: %r 3ones2s + %r 3ones2 car (masina domnului 3ohn) 4eats2s + 4eats2 poems (poeziile lui 4eats)

9 ?n ca*ul substantivelor com%use si a titlurilor, ultimul cuv>nt va %rimi 2s : 5(.: %! father&in&law2s guitar (chithara socrului meu) 5enr! the "ighth2s wife (a opta sotie a lui 5enr!) 9 2s se foloseste si du%a initiale sau abrevieri: 5(.: The 6"72s assistant (asistentii 6"7) the /%2s speech (discursul de +a lui /%) 3orma %osesiva se foloseste 8n general c>nd vorbim de oameni, animale, tari. 4e foloseste si 8n urmatoarele ca*uri: a0 ?n e(%resii tem%orale: 5(.: !esterda!2s newspaper (ziarul de ieri) in five !ears2 time (in timp de 8 ani) ten minutes2 break (pauza de zece minute) b0 ?n e(%resii construite du%a modelul bani A wort# of (bani A in valoare de): 5(.: ten dollars2 worth of bananas (banane de zece dolari) a shilling2s worth of stamps (timbre in valoare de un siling) c0 ?n alte e(%resii u*uale, cum ar fi: 5(.: for heaven2s sake (pentru 9umnezeu) a winter2s da! (o zi de iarna) the water2s edge (marginea apei) the plane2s wings (aripi de avion) the train2s departure (statia de tren) ?n ca*ul anumitor substantive folosite la %osesiv, este u*uala omisiunea substantivului urmator atunci c>nd sensul comunicarii este clar (maga*ine, birouri, oficii, casa, locuinta). Bou can buy t#is at t#e ba'er@s (s#o%). 9 /oti cumpara asta la brutarie. Cary boug#t #er tic'ets at t#e travel agent@s (office). 9 %aria a cump:rat bilete ei la agen;iei de turism. D#e 'ids went to Eobby@s (#ouse). 9 6opii au plecat la <obb! (acasa). 9 +deea de %osesie se %oate e(%rima si cu a"utorul constructiei of + substanti . .ceasta constructie se foloseste mai ales %entru lucruri sau fiinte umane sau animale atunci cand acestea sunt urmate de o %ro%o*itie subordonata. 5(.: the walls of the town (zidurile orasului) the roof of the church (acoperisul bisericii) the ke!s of the house (cheia casei) + too' t#e advice of t#e girl and + went to buy t#e boo'. 9 #m urmat sfatul fetei si am mers sa cumpar cartea. ,a si in limba romana, acelasi substantiv %oate avea intelesuri diferite, in functie de conte(tul %ro%o*itiei. Fe e(em%lu: Ger #air is blac'. 9 /arul ei este negru. 4#e found a #air in t#e brus#. 9 # gasit un fir de par =n perie. D#eir #ouse was made of wood. 9 6asa lor este din lemn. He %icnic'ed in t#e woods. 9 #m mers la picnic =n padure.
The article - Articolul

Pentru ca un substantiv sa capete nteles ntr-o propozitie, acesta trebuie sa fie nsotit de un determinant substantival. Cel mai des folosit determinant

substantival este articolul (the article). In limba en leza articolele se pot clasifica astfel!

Articol hotarat - the Articol nehotarat - a sau an Articol zero - forma implicita (fara articol) sau nee"primata

#. Articolul hotar$t (the)

Articolul hotar$t (the) se scrie inaintea cuvantului pe care-l determina si se foloseste astfel!

- %naintea unui substantiv care a mai fost mentionat n conte"tul respectiv. A bird sa& a mouse. The mouse loved the bird. - ' pasare a vazut un soarece. (oarecele a iubit pasarea. - Atunci c$nd at$t vorbitorul c$t si ascultatorul cunosc notiunea e"primata de substantiv, chiar daca nu a mai fost mentionat n conte"t. - )here*s the bathroom+ - It*s on the first floor. , -nde este baia+ - .ste la primul eta/. - %n propozitii sau fraze n care definim sau identificam anumite persoane sau obiecte. The irl in blue is m0 cousin. - 1ata in albastru e verisoara mea. - 2eferitor la obiecte pe care le consideram unice. the earth, the sun, the moon, the stars - pamantul, soarele, luna, stelele 3ar0 is in the arden (the arden of this house). - 3aria este in radina ( radina acestei case). - %naintea superlativului sau numeralelor ordinale! first, second, thirds, etc (primul, al doilea, al treilea) si onl0 (unic 4a, sin ur 4a, numai). the best da0 (cea mai buna zi), the first &ee5 (prima saptamana), the last chapter (ultimul capitol), the onl0 &a0 (sin ura cale). - %naintea unor ad/ective pentru a te referi n eneral la un rup de oameni care au n comun o anumita nsusire (sunt frumosi, tineri, batr$ni, /aponezi, etc)

the 0oun (tanarul), the beautiful (frumosul), the old (batranul), the best (cel mai bun), the 6apanese (/aponezul). - 7ume de locuri eo rafice, oceane, r$uri, mari, deserturi, munti, re iuni the Caribbean (Caraibe), the (ahara ((ahara), the Atlantic (Atlantic) - (e foloseste naintea unor nume proprii (muzee, institutii, hoteluri, ziare, orchestre, rupuri muzicale, vapoare, nume de famili la plural,etc). the 7ational 8aller0, the 2o0al (ha5espeare, the (avo0, the 9eatles, the (pice 8irls, the 8uardian, the Tele raph, the :ail0, the Titanic, the To&er of ;ondon (Turnul ;ondrei), the <ouse of Parliament (Casa parlamentului), the (miths (familia (mith) - :ecade, secole, rupe de ani. 30 parents &ent to -niversit0 in the seventies. - Parintii mei au mers la facultate in anii saptezeci. =. Articolul nehotar$t (a 4 an)

Articolul nehotarat in limba en leza este >a> sau >an>. - A se foloseste naintea substantivelor care ncep cu o consoana. a bo0 (un baiat), a car (o masina), a house (o casa) - An se foloseste naintea substantivelor care ncep cu o vocala (a, e, i, o, u). an apple (un mar), an oran e (o portocala, un portocaliu), an opera (o opera) ."ceptii! An nainte de un >h> mut! - an hour (o ora), an honor (o onoare). A nainte de >u> sau >eu> atunci c$nd se pronunta ca >0ou>! - a .uropean, a universit0, a unit (o unitate)

Articolul nehotar$t se foloseste in urmatoarele cazuri! - Pentru a te referi la ceva pentru prima data! )ould 0ou li5e a drin5+ - Ti-ar place o bautura+ I*ve finall0 ot a ood /ob. - In sfarsit am obtinut o slu/ba buna. - Pentru a te referi la un anume membru al unui rup sau clase! ."emple!

cu nume de profesii! 6ohn is an en ineer. (Ion este un in iner.) cu nationalitati si reli ii! 6ohn is an .n lishman. (6ohn este un en lez) cu instrumente muzicale! 3arius &as pla0in a violin &hen the visitor arrived. (3arius canta la vioara cand a sosit vizitatorul.) cu numele zilelor! I &as born on a Thursda0. (Am fost nascut intr-o 6oi) pentru a desemna >un fel de>, sau >un e"emplu de>! The mouse has a tin0 nose. ((oarecele are un nas micut). It is a ver0 stran e car. (. o masina foarte ciudata.) cu substantive la sin ular, dupa cuvinte cum ar fi &hat si such! )hat a hoa"? <e is such a prodi ious 0oun man. (Ce pacaleala? . un tanar atat de e"traordinar.) atunci c$nd te referi la un sin ur obiect sau persoana, echivaleaza cu >one>! I*d li5e an oran e and t&o lemons, please. (Asi dori o portocala si doua lamai, va ro .)

- 2etineti ca se spune a hundred (o suta), a thousand (o mie), a million (un milion). @. Articolul zero

(e spune ca e vorba de Articolul zero (sau fara articol) atunci cand nu se foloseste nici un articol. Articolul nu se foloseste n urmatoarele cazuri! - Cu nume de tari (la sin ular). 8erman0 is an important economic po&er. - 8ermania e o importanta putere economica. <e*s /ust returned from Ar entina. - .l tocmai s-a intors din Ar entina (."ceptie! I*m visitin the -nited (tates ne"t &ee5. - Aizitez (tatele -nite saptamana viitoare.)

- Cu numele limbilor. 1rench is spo5en in Tahiti. - 1ranceza este vorbita in Tahiti.

.n lish uses man0 &ords of ;atin ori in. - .n leza foloseste multe cuvinte de ori ine latina. - Cu numele meselor. ;unch is at midda0. - 3asa de pr$nz este la pr$nz (amiaza). :inner is in the evenin . - Cina este seara 9rea5fast is the first meal of the da0. - 3icul de/un e prima masa a zilei. - Cu numele persoanelor (doar cele la sin ular). 6ohn*s comin to school. - Ion vine la scoala. 8eor e Bin is m0 uncle. - 2e ele 8eor e este unchiul meu. - Cu titluri si nume proprii! Prince Charles is Cueen .lizabeth*s son. - Printul Charles este fiul re inei .lisabeta :r. )atson &as (herloc5 <olmes* friend. - :r. )atson a fost prietenul lui (herloc5 <olmes. (%nsa titlurile enerice, luate sin ure, au articol! the Cueen of .n land, the Pope)

- :upa cazul posesiv format cu *s. <is sister*s car. - 3asina surorii lui. ;aura*s bas5et. - Cosul ;aurei. - Cu numele profesiilor. .n ineerin is a useful career. - In ineria e o cariera folositoare. <e*ll probabl0 o into medicine. - .l probabil va mer e la medicina. - Cu nume de ma azine! I*ll et the card at (mith*s. - Am sa obtin cardul la ma azinul lui (mith. (smith , fierar) - Cu ani. #DEF &as a &onderful 0ear. - #DEF a fost un an minunat. :o 0ou remember #DDG+ - Iti amintesti de #DDG+ - Cu substantive unice (uncountable nouns).

3il5 is often added to tea in .n land. - ;aptele este adesea adau at la ceai in An lia. Peace is ood. - Pacea e buna. - Cu numele unor munti, lacuri si insule! 3ount 3cBinle0 is the hi hest mountain in Alas5a. - 3untele 3cBinle0 e cel mai inalt munte din Alas5a (he lives near (alt0 ;a5e. - .a locuieste (traieste) lan a ;acu (arat. <ave 0ou visited ;on Island+ - Ai vizitat ;on Island+ - Cu ma/oritatea numelor de strazi , orase, statii pentru mi/loacele de transport si aeroporturi. Aictoria (tation is in the centre of ;ondon. - (tatia Aictoria e in centrul ;ondrei. Can 0ou direct me to 9ond (treet+ - Poti sa ma directionezi spre strada 9ond+ The0*re fl0in from <eathro&. - .i zboara de la <eathro&. - %n unele e"presii invariabile. b0 car (cu masina), at school (la scoala), at &or5 (la munca), at -niversit0 (la universitate), in church (la biserica), in bed (in pat), b0 train (cu trenul), on foot (pe /os), on holida0 (in vacanta), on air (in broadcastin ) (in direct). H. A 4 An si 'ne

Atunci c$nd se numara sau se masoara timpul, distanta, reutatea, etc. se poate folosi fie a 4an, fie one pentru sin ular. ."emple! A 4 'ne pound (o livra Isau liraJ), A 4 'ne million pounds (un milion de lire) Kou can ta5e an4 one hour for lunch. - PuteLi sM luaLi o ora pentru masa de pr$nz. :ar a4an si one nu nseamna ntotdeauna acelasi lucru! A bo" is no ood. ()e need somethin else, not a bo"). - ' cutie nu e buna. (7e trebuie altceva, nu o cutie). 'ne bo" is not enou h, &e need t&o bo"es. - ' (sin ura) nu e suficient, ne trebuie doua cutii. Articole - ."ercitii si teste en leza incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti (cu litere mici) articolul hotarat sau nehotarat din fiecare propozitie. #. The mil5 is &hite. =. That is a bird. @. )here is the car+ H. :id 0ou fl0 &ith an airplane+ G. <e has a nice do 0.

N. I li5e the flo&ers in their nature. E. The co&s ive us mil5. F. <e sa& an elephant. D. That is a personal noteboo5. #O. :o 0ou li5e the fruits+ ##. ;ets &rite an en lish poem. #=. I /ust ate a pear. The ad/ective - Ad/ectivul

:e cele mai multe ori ad/ectivele sunt folosite pentru a descrie un substantiv, de e"emplu, un ad/ectiv poate descrie culoarea unui obiect. (mar rosu, carte frumoasa). #. 1orma ad/ectivului

In limba en leza ad/ectivele (the ad/ective) sunt invariabile. .le nu si schimba forma n functie de en sau numar. - A hot potato (un cartof fierbinte), some hot potatoes (niste cartofi fierbinti). Pentru a sublinia sau accentua sensul unui ad/ectiv se pot adau a cuvintele! ver0 (foarte), reall0 (intr-adevar, realmente, cu adevarat)! - A ver0 hot potato (un cartof foarte fierbinte), some reall0 hot potatoes (niste cartofi cu adevarat fierbinti). =. Pozitia ad/ectivului

:e obicei ad/ectivul se aseaza n fata substantivului determinat!

A ood movie (un film bun). :ar sunt si destule cazuri cand se aseaza dupa cuvantul determinat. ."emple cu diferite cazurui de pozitionare a ad/ectivului! - :upa verbe au"iliare ca! to be, to become, to seem, to loo5, to taste, to appear, to feel, to 5eep, to ma5e, to smell, to sound, to turn, etc! The movie is ood. - 1ilmul e bun. Kou seem upset. - Pari suparat. This cheese tastes different. - 9ranza asta are un ust diferit. - :upa substantiv n e"presii fi"e! the Princess 2o0al (Printesa re ala), the President elect (presedintele ales), the court martial (curtea martiala) - C$teva ad/ective, ca de e"emplu chief, main, poor (,unfortunate Isarman, bietJ) stau numai n fata substantivului determinat! This is the main purpose of the meetin . - Acesta este scopul principal al intalnirii. That poor &oman &as livin in a ara e. - Acea femeie sarmana traia intr-un ara/. - Altele pot sta numai dupa un verb au"iliar! asleep, upset, a&a5e, afraid, ali5e, alive, alone, anno0ed, ill, &ell, sorr0 <e*s asleep. - A adormit (este adormit). I*m alone. - (unt sin ur. - -nele ad/ective si schimba sensul n functie de pozitia pe care o ocupa. Ad/ectivele involved, present, concerned au sens diferit daca sunt plasate n fata substantivului sau dupa acesta. These are the people involved 4 concerned. - Acestia sunt oamenii implicati 4 in cauza. The0 had an involved discussion. - Au avut o discutie dificila. I am a concerned mother. - (unt o mama in ri/orata ( ri/ulie). The list of the students present is outside. - ;ista de prezenta a elevilor este afara. The present status of the matter rePuires ur ent attention. - (tarea actualM (prezenta) a problemei necesitM o atenLie ur entM. @. 1unctiile ad/ectivului

Ad/ectivul arata si descrie mai multe lucruri despre calitatile substantivul determinat. Ad/ectivele pot e"prima! - (entimente sau calitati! The0 ma5e an ori inal couple. - .i formeaza un cuplu ori inal. (he is a sin le mother. - .a este o mama sin ura. - 7ationalitatea sau ori inea! 2icardo is (panish. - 2icardo e spaniol. I bou ht him a (&iss &atch for Christmas. - I-am cumparat un ceas de mana elvetian de Craciun. - :iferite caracteristici ale unui obiect! The table is lon . - 3asa e mare (lun a). The &hite tra0 &as a ift. - Platoul (tava) alba a fost un cadou. - A$rsta! 30 hat is too old. I &ill bu0 another one. - Palaria mea e prea veche (batrana). Am sa cumpar alta. <e is still ver0 0oun , almost a bo0. - .ste inca foarte tanar, aproape un baiat. - :imensiuni, marime si masuri! It is a ver0 lon movie. - . un film foarte lun . That bo0 is tall. - Acel baiat e inalt. - Culoarea! I have a blue boo5. - Am o carte albastra. - 3aterie 4 material! <e &ore a cotton shirt. - .l poarta o camasa de bumbac. It &as a silver tra0. - .ra o tava de ar int. - 1orma! A rectan ular envelope. - -n plic dreptun hiular.. A round table. - ' masa rotunda. - 6udecati, pareri sau opinii! 8rammar is fascinatin . - 8ramatica e fascinanta.

The da0 is &onderful. - Qiua e minunata. H. 'rdinea ad/ectivelor

C$nd se folosesc doua sau mai multe ad/ective pentru a descrie acelasi substantiv, ordinea lor depinde de functiile acestora. ."ista mai multe variante, dar cea mai obisnuita ordine este!

#. Aalue4opinion (valoare4opinie) - delicious (delicios), lovel0 (minunat), charmin (incantator) =. (ize (marime) - small (mic), hu e (urias), tin0 (minuscul) @. A e4Temperature (marime, varsta4temperatura) - old (batran), little (putin), 0oun (tanar), cold (rece), hot (cald, fierbinte) H. (hape (forma) - round (rotund), sPuare (patrat), rectan ular (dreptun hiular) G. Colour (culoare) - red (rosu), blonde (blond), blac5 (ne ru) N. 'ri in (ori ine) - (&edish (suedez), 2omanian (roman, romanesc), Chinese (chinez, chinezesc) E. 3aterial (material) - plastic (plastic, de plastic), &ooden (lemnos, de lemn), silver (de ar int)

."emple! a reen round plastic buc5et - o MleatM de plastic verde rotunda an ele ant little 1rench cloc5 - un ele ant ceas mic francez a small round &ooden table - o masa rotunda mica de lemn Ad/ective - ."ercitii si teste en leza incepatori

- Identificati cuvintele ce reprezinta ad/ective in urmatoarele propozitii! #. This is an eas0 test. =. <e &as fat. @. Kou are a ood bo0.

H. This ia a &onderful da0. G. (he li5es 0ello& apples. N. The tomatoes are red. E. The0 sa& a ver0 bi elephant F. Kou seem happ0. D. This is the main purpose of the meetin . #O. (he is asleep. ##. <is father is Canadian. #=. 30 brother is a 0oun man. #@. <er hair is blac5. #H. The teacher has a round des5. Teste en leza, ramatica! e"ercitii ad/ective incepatori. Comparison de rees (comparative, superlative) - 8rade de comparatie (comparativ, superlativ)

8radele de comparatie e"prima in eneral raportul unui ad/ectiv fata de ceva sau starea ma"ima a acestuia. :e e"emplu! mai cald, mai rapid, cel mai bun. ."ista trei rade de comparatie ale ad/ectivelor!

pozitiv (sau simplu) - frumos, senin comparativ - mai frumos, mai senin superlativ - cel mai frumos, cel mai senin

#. 1ormarea comparativului

%n limba en leza, comparativul (comparative) se poate forma in doua moduri, in functie de cate silabe are ad/ectivul. a) Ad/ective cu o silaba

Ad/ectivele formate dintr-o silaba formeaza comparativul adau and -er la forma simpla, Iad/ectivRsimplu S -erJ. tall - taller (mai inalt), blue - bluer (mai albastru)

- Ad/ectivele simple, formate din Iconsoana S o vocala S consoanaJ vor dubla consoana finala. fat - fatter (mai ras), bi - bi er (mai mare), hot - hotter (mai fierbinte)

b) Ad/ective cu doua silabe Ad/ectivele formate din doua silabe formeaza comparativul adau and -er la forma simpla, Iad/ectivRsimplu S -erJ sau cuvantul more in fata, Imore S ad/ectivRsimpluJ. - er se adau a doar la ad/ectivele care se termina in! -0, -l0, -o&, -le, -er, -ure sau la ad/ectivele! handsome, polite, pleasant, common, Puiet. In rest, pentru celelalte, dar si pentru acestea, se poate adau a more in fata. ."emple! 0ello& - 0ello&er 4more 0ello& (mai alben) simple - simpler 4more simple (mai simplu) tender - tenderer 4more tender (mai tandru) - Ad/ectivele terminate in -0 vor inlocui >0> cu >i> inainte de >-er>. happ0 - happier 4more happ0 (mai fericit) prett0 - prettier 4more prett0 (mai dra ut) c) Ad/ective cu trei sau mai multe silabe Ad/ectivele formate din trei sau mai multe silabe formeaza comparativul adau and cuvantul more in fata, Imore S ad/ectivRsimpluJ. important - more important (mai important) e"pensive - more e"pensive (mai scump) =. 1ormarea superlativului

Ca si comparativul, superlativul (superlative) in limba en leza se poate forma diferit, in functie de cate silabe are ad/ectivul. a) Ad/ective cu o silaba Ad/ectivele formate dintr-o silaba formeaza superlativul adau and -est la forma simpla, Iad/ectivRsimplu S -estJ.

tall - tallest (cel mai inalt),

blue - bluest (cel mai albastru)

- Ad/ectivele simple, formate din Iconsoana S o vocala S consoanaJ vor dubla consoana finala. fat - fattest (cel mai ras), fierbinte) b) Ad/ective cu doua silabe Ad/ectivele formate din doua silabe formeaza superlativul adau and -est la forma simpla, Iad/ectivRsimplu S -estJ sau cuvantul most in fata, Imost S ad/ectivRsimpluJ. - est se adau a doar la ad/ectivele care se termina in! -0, -l0, -o&, -le, -er, -ure sau la ad/ectivele! handsome, polite, pleasant, common, Puiet. In rest, pentru celelalte, dar si pentru acestea, se poate adau a most in fata. ."emple! 0ello& - 0ello&est 4most 0ello& (cel mai alben) simple - simplest 4most simple (cel mai simplu) tender - tenderest 4most tender (cel mai tandru) - Ad/ectivele terminate in -0 vor inlocui >0> cu >i> inainte de >-est>. happ0 - happiest 4most happ0 (cel mai fericit) prett0 - prettiest 4most prett0 (cel mai dra ut) c) Ad/ective cu trei sau mai multe silabe Ad/ectivele formate din trei sau mai multe silabe formeaza superlativul adau and cuvantul most in fata, Imost S ad/ectivRsimpluJ. important - most important (cel mai important) e"pensive - most e"pensive (cel mai scump) @. 1orme nere ulate bi - bi est (cel mai mare), hot - hottest (cel mai

-rmatoarele ad/ective au forme de comparativ si superlativ total nere ulate (trebuie memorate asa cum sunt)!

Pozitiv

Comparativ (uperlativ

ood (bun) better (mai bun) best (cel mai bun) bad (rau) &orse (mai rau) &orst (cel mai rau)

little (mic, putin) less (mai mic, mai putin) old (batran, in varsta) batran)

least (cel mai putin) oldest 4eldest (cel mai

older 4elder (mai batran)

much 4man0 (mult 4multe) 4multe) far (departe) departe)

more (mai mult 4multe) most (cel mai mult

further 4farther (mai departe) furthest 4farthest (cel mai

H. Comparatia ad/ectivelor

Comparatia ad/ectivelor fata de altceva (lucru, obiect, fiinta, eveniment, loc, etc) se poate forma in mai multe feluri. - the S superlative This is the oldest theater in ;ondon. - Acesta este cel mai vechi (batran) teatru din ;ondra. - comparative S than - Pentru a compara diferentele dintre doua obiecte, evenimente sau fiinte! <e ma5es fe&er mista5es than 0ou do. - .l face mai putine reseli decat faci tu. Thailand is sunnier than 7or&a0. - Tailanda e mai insorita decat 7orve ia. Albert is more humbl0 than Arthur. - Albert e mai smerit decat Arthur. - as S ad/ective S as - Comparative de e alitate. Constructie folosita pentru a compara oameni, locuri, fiinte, evenimete sau obiecte, ntre care nu e"ista diferente! Peter is =F 0ears old. 6ohn is =F 0ears old. Peter is as old as 6ohn. - Peter are =F de ani. 6ohn are =F de ani. Peter e la fel de in varsta ca 6ohn. 2amona is as happ0 as 2aphael. - 2amona e la fel de fericita ca 2afael. A ti er is as dan erous as a lion. - -n ti ru e la fel de periculos ca un leu. - not as S ad/ective S as - (e poate arata diferentele dintre doua substantive folosind contructia not so4as ...as! 3ont 9lanc is not as hi h as 3ount .verest. - 3untele 9lanc nu e la fel de inalt ca muntele .verest 7or&a0 is not as sunn0 as Thailand. - 7orve ia nu e la fel de insorita ca Tailanda. Ad/ective - ."ercitii si teste en leza mediu

- Treceti ad/ectivele de mai /os la radul de comparatie specifcat la fiecare, intre paranteze. :e e"emplu! >bi (comparativ)> - bi #. bi (comparativ) =. small (superlativ) @. tall (superlativ) H. blue (comparativ) G. happ0 (comparativ) N. prett0 (superlativ) E. ood (comparativ) F. ood (superlativ) D. little (superlativ) #O. little (comparativ) ##. much (superlativ) #=. man0 (comparativ) #@. fe& (comparativ) #H. fat (comparativ) #G. old (superlativ) Qilele saptamanii, ;unile si Anotimpurile #. Qilele saptamanii (:a0s of the &ee5) er

Qilele saptamanii (:a0s of the &ee5) in limba en leza se scriu ntotdeauna cu literM mare (sunt substantive proprii n limba en lezM). .numerarea zilelor sMptMm$nii, calendarele, etc. ncep cu duminicM ((unda0).

(unda0 - duminica 3onda0 - luni Tuesda0 - marti )ednesda0 - miercuri Thursda0 - /oi

1rida0 - vineri (aturda0 - sambata

- ."emple cu propozitii! .ver0 (unda0 she oes to church. - In fiecare duminica ea mer e la biserica. )e have .n lish classes on Tuesda0 and on Thursda0. - Avem ore de en lezM martea si /oia. 'n 1rida0 I visit m0 parents. - Ainerea imi vizitez parintii. =. ;unile anului (3onths of the 0ear)

Ca si zilele saptamanii, lunile anului (3onths of the 0ear) in limba en leza se scriu ntotdeauna cu literM mare (sunt substantive proprii n limba en lezM).

6anuar0 - ianuarie 1ebruar0 - februarie 3arch - martie April - aprilie 3a0 - mai 6une - iunie 6ul0 - iulie Au ust - au ust (eptember - septembrie 'ctober - octombrie 7ovember - noiembrie :ecember - decembrie

- ."emple cu propozitii! 3a0 is a &onderful month. - 3ai este o luna minunata. <is birthda0 is in 'ctober. - Qiua lui de nastere este in octombrie.

'n 6ul0 I o to the mountain. - In iulie mer la munte. @. Anotimpuri ((easons)

Anotimpurile (The seasons) in limba en leza sunt urmatoarele!

sprin - primavara summer - vara autumn - toamna &inter - iarna

- ."emple cu propozitii! The sprin months are 3arch, April and 3a0 - ;unile de primMvarM sunt martie, aprilie si mai. I li5e all seasons! sprin , summer, autumn and &inter. - Imi plac toate anotimpurile! primavara, vara, toamna si iarna. Qilele saptamanii, ;unile si Anotimpuri - ."ercitii incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti la fiecare proppozitie cuvantul din ea ce reprezinta o zi a saptamanii, luna din an sau anotimp. #. 1or .n lish peoples, (unda0 is the #st da0 of the &ee5. (Pentru popoarele en leze, duminica este prima zi din saptamana.) =. The Eth da0 is (aturda0. (A saptea zi e sambata.) @. )e start the school on 3onda0. (Incepem scoala luni.) H. The holida0 ends in (eptember. (Aacanta se termina in septembrie.) G. The summer is a &arm season. (Aara este un anotimp calduros.) N. )here have 0ou spent the time in 7ovember+ (-nde ai petrecut timpul in noiembrie+) E. )here have 0ou been in 3a0+ (-nde ai fost in luna mai+) F. All sprin I sta0ed at m0 randparents. (Toata primavara am stat la bunici.) D. <e came home 1rida0. (.l a venit vineri acasa.)

#O. <e has an e"am )ednesda0. (.l are miercuri un e"amen.) ##. )hen is a leap 0ear, 1ebruar0 has =D da0s. (Cand e an bisect, februarie are =D zile.) #=. Autumn ripen man0 fruit, ve etables and rains. (Toamna se coc multe fructe, le ume si cereale.) #@. 30 brother cames Thursda0. (1ratele meu vine /oi.) #H. <is birthda0 is in Au ust. (Qiua lui de nastere e in au ust.) #G. 6anuar0 is a cold month. (Ianuarie este o luna fri uroasa.) The 7umeral - 7umeralulul

7umeralul (The 7umeral) reprezintM partea de vorbire care e"primM o cifrM, numMrul sau ordinea obiectelor, tot ce e le at de numere. :eseori determinM un substantiv si apare naintea aceluia. ."istM mai multe tipuri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt! 7umeralul cardinal si 7umeralul ordinal. In afara de acestea doua, mai sunt numeralele! fractionar, colectiv, multiplicativ si distributiv. #. 7umeralul cardinal

7umeralul cardinal (The Cardinal 7umeral) e"primM o cifrM sau numMrul obiectclor. 7umerele cardinale de la # la #= n limba en leza sunt urmatoarele! O T zero (zero, null) # T one (unu) = T t&o (doi) @ T three (trei) H T four (patru) G T five (cinci) N T si" (sase) E T seven (sapte) F T ei ht (opt) D T nine (noua)

#O T ten (zece) ## T eleven (unsprezece) #= T t&elve (doisprezece) - Intre #@ si #D numerele se compun prin adau area terminatiei >-teen> la numerele @-D. (7umeralele #@ si #G prezinta deosebiri orto rafice si de pronuntie fata de numeralele @ si G de la care sau format) #@ T thirteen (treisprezece) #H T fourteen (patrusprezece) #G T fifteen (cincisprezece) #N T si"teen (saisprezece) #E T seventeen (saptesprezece) #F T ei hteen (optsprezece) #D T nineteen (nouasprezece) - Qecile (=O-DO) se formeaza de la numerele =-D la care se adau a terminatia >t0> (cu deosebiri orto rafice la numerele =O, @O, HO si GO). =O T t&ent0 (douazeci) @O T thirt0 (treizeci) HO T fort0 (patruzeci) GO T fift0 (cincizeci) NO T si"t0 (saizeci) EO T sevent0 (saptezeci) FO T ei ht0 (optzeci) DO T ninet0 (nouazeci)

7umele zecilor la plural! t&enties, thirties, forties, fifties etc., precedate de articolul >the> sau alt determinant, sunt folosite pentru a e"prima o perioada sau v$rsta! The literature of the thirties. - ;iteratura anilor U@O. (he &as a ood-loo5in &oman in her forties. - .ra o femeie frumoasa ntre HO si GO de ani.

- 7umele zecilor se lea a de unitati direct, cu a/utorul unei liniute de unire! =# T t&ent0-one (douazeci si unu) @G T thirt0-five (treizeci si cinci) NF - si"t0-ei ht (saizeci si opt) ED T sevent0-nine (saptezeci si noua) FD - ei ht0-nine (optzeci si noua) - (utele se formeaza adau and dupa numar cuvantul >hundred>, iar miile se formeaza adau and cuvantul >thousand>. #OO T one hundred (o suta) EOO T seven hundred (sapte sute) #OOO - one thousand (o mie) @OOO T three thousand (trei mii) - 7umeralele care denumesc sute, mii sau milioane sunt le ate prin >and> de cele care denumesc zeci si unitati. ##G - a4one hundred and fifteen E@G - seven hundred and thirt0-five @OOF - three thousand and ei ht - Atunci c$nd numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea apar la formM de plural! tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii), millions (milioane).

In limba en lezM, cuv$ntul care defineste miliardul este >billion>.

- (pre deosebire de limba rom$nM (unde pentru unitatiu se foloseste vir ula (,) iar pentru separarea miilor se foloseste punctul (.)), in limba en leza este inversV unitatile se separa prin punct si miile se separM prin vir ul! O.FV =.@GV #,EFDV @,@GF.EF etc,

- Cifra zero se poate citi ! zero, oh, nil, nothin sau love. zero - n matematicM si indicarea temperaturii

oh - la numerele de telefon nil si nothin - pentru e"primarea scorului la fotbal love - n tenis ."emple! It is four de rees belo& zero. - (unt minus patru rade. :ial NOEO... - 1ormeaza si"-oh-seven-oh... ;eeds -nited &on @-O (four nil sau four to nothin ). - ;eeds a c$sti at cu @!O. 7astase leads b0 @O!O (thirt0-love). - 7astase conduce cu @O!O. =. 7umeralul ordinal

7umeralul ordinal (The 'rdinal 7umeral), numerele ordinale, e"primM ordinea obiectelor sau locul unui obiect ntr-o seris. %n eneral, se formeazM prin adMu area terminatiei -th, la numeralul cardinal, cu e"ceptia primelor trei! first (primul, prima), second (al doilea, a doua) si third (al treilea, a treia). - Cateva numerale isi schimba orto rafia inaintea adau arii terminatiei >-th>. .".! fifth (al cincilea, a cincea), ei hth (al optulea, a opta), ninth (al noulea, a noua), si altele la fel.

- ;a numeralele compuse, numai ultimul numar primeste terminatia >-th>. .".! t&ent0-seventh (al douMzeci Wi Waptelea, a douMzeci Wi Waptea), t&o hundred and thirt0-si"th (douM sute treizeci Wi Waselea) - 7umeralele ordinale cuprinz$nd cuvintele >hundred>, >thousand>, >million> pot fi precedate numai de one, nu si de a, iar articolul hotar$t (the) poate fi omis! one hundred and thirt0-second (al o suta treizeci si doilea).

- Abrevierea numeralelor ordinale (forma lor prescurtata) se face prin adau area ultimelor doua litere la cifra. .".! #st (first), =nd (second), @rd (third), Fth (ei hth), =#st (t&ent0-first).

- ;a zeci, terminatia >-t0> devine -tieth.

.".! t&entieth, thirtieth, fortieth, fiftieth, si"tieth, seventieth, ei htieth, ninetieth.

- In eneral, numeralul ordinal este nsotit de arilcolul the. ;ista numerale ordinale # - the first (the #st) (the =th) (the @rd) (the Hth) (the Gth) (the Nth) (the Eth) (the Fth) (the Dth) (the #Oth) (the ##th) (the #=th) (the #@th) (the #Hth) (the #Gth) (the #Nth) (the #Eth) (the #Fth) (the #Dth) (the =Oth) (the =#st)

= - the second @ - the third H - the fourth G - the fifth N - the si"th E - the seventh F - the ei th D - the ninth #O - the tenth

## - the eleventh #= - the t&elfth #@ - the thirteenth #H - the fourteenth #G - the fifteenth #N - the si"teenth

#E - the seventeenth #F - the eihteenth #D - the nineteenth =O - the t&entieth =# - the t&ent0-first @O - the thirtieth

(the @Oth) (the @=nd)

@= - the thirt0-second HO - the fortieth

(the HOth)

H@ - the fort0-third GO - the fiftieth

(the H@rd)

(the GOth) (the GHth)

GH - the fift0-fourth NO - the si"tieth NG - the si"t0-fifth EO - the seventieth FO - the ei htieth DO - the ninetieth #OO - the hundreth

(the NOth) (the NGth) (the EOth) (the FOth) (the DOth) (the #OOth) (the #O#st) (the #OOOth)

#O# - the hundred and first #OOO - the one thousandth @. 7umeralul fractionar

7umeralul fractionar (The 1ractional 7umeral), numerele fractionare, arata una sau mai multe parti ale ntre ului. .ste redat sub forma unor fractii (#4@, H4G), iar cu litere se e"prima cu numaratorul numeral cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal, ca in urmatoarele e"emple! #4@ - one-third (o treime) =4G - t&o-fifths (doua cincimi) @4H - three-fourths (trei patrimi) - Cand numaratorul e"prima o unitate mai mare de #, numitorul se scrie si se pronunta la plural (=4@ - t&o-thirds). H. 7umeralul colectiv

7umeralul colectiv (The Collective 7umeral) arata ca obiectele sunt considerate n rup si nu izolat (couple , doi, douaV pair , perecheV team , echipa Ipeeche, rupaJV 0o5e , perecheV dozen , duziniV score , douazeci). - a pair of shoes - o pereche de pantofi - t&o team of cattle - doua perechi de vite - four 0o5e of o"en - patru perechi de boi

- t&o dozen of e

s - doua duzini de oua

G. 7umeralul multiplicativ

7umeralul multiplicativ (The 3ultiplicative 7umeral) arata masura n care creste o cantitate sau o actiune (.".! double the amount - dublu sumei Isau >dubleaza cantitatea>J). 7umeralul multiplicativ are forme diferite, n functie de stilul familiar, tehnic, oficial etc. n care el este folosit. - %n vorbirea curenta, numeralele multiplicative de la # la @ au urmatoarele forme! once (odata), t&ice (de doua ori), thrice (de trei ori) I1orma thrice este nvechitaJ. - :e la numarul H n continuare, numeralele multiplicative se formeaza cu numeralul cardinal urmat de substantivul times (ori, dati). .".! four times (de patru ori), ei ht times (de opt ori). 1orma cu >times> este folosita si n locul lui >thrice>! three times. - %n stilul literar, tehnic sau oficial, se foloseste numeralul multiplicativ format din numeralul cardinal si sufi"ul -fold. .".! t&ofold (dublu), threefold (triplu), a hundredfold (de o suta de ori) - Pentru unitatea #, forma numeralului multiplicativ este si sin le, iar pentru = se foloseste, pe l$n a forma double si t&ofold. N. 7umeralul distributiv

7umeralul distributiv (The :istributive 7umeral) e"prima ruparea numerica a obiectelor. (e formeazM cu a/ulorul lui b0 sau and. one b0 one - unul c$te unul three b0 three - trei c$te trei b0 t&os - c$te doi b0 threes - c$te trei t&o and t&o - doi si cu doi three and three - trei si cu trei

7ota!

Apro"imarea numericM se e"primM prin! about (circa), nearl0 (apro"imativ), almost (aproape) :epMsirea unei cifre se e"primM prin! over (peste), morethan (mai mult decat 4de), above (peste) 7umeralul - ."ercitii incepatori

- Identificati si scrieti la fiecare propozitie cuvintele ce reprezinta numerale (cardinal, ordinal, fractionar, colectiv, multiplicativ sau distributiv). #. I sa& three pets. (Am vazut trei animale de casa.) =. The0 have t&o children. (.i au doi copii.) @. The 0ear has t&elve months. (Anul are douasprezece luni.) H. There are thirt0 da0s in 6une. ((unt treizeci de zile in iunie.) G. 6ane is the second in our class. (6ane e a doua din clasa noastra.) N. The tenth month is 'ctober. (A zecea luna este octombrie.) E. )here is 0our third boo5+ (-nde este a treia carte a ta+) F. <e finished the t&elfth. (.l a terminat al doisprezecelea.) D. I eat one-third of the ca5e. (3ananc o treime din pra/itura.) #O. <e have read three-fourths of the lesson. (.l a citit trei patrimi din lectie.) ##. The0 feed a 0o5e of o"en. (.i hranesc o pereche de boi.) #=. <e bou ht a dozen of e s. (.l a cumparat o duzina de oua.)

#@. Paul ot a double amount of cereals. (Paul a obtinut o cantitate dubla de cereale.) #H. )e sa& him three times toda0. (7oi l-am vazut de trei ori astazi.) #G. The0 come in one b0 one. (.i intra unul cate unul.) :ate and Time - ."primarea datei si orei #. ."primarea datei

;a e"primarea datei se foloseste numeralul ordinal, acesta poate fi asezat inaintea sau dupa numele lunii. :aca numeralul ordinal precede denumirea lunii, acesta este urmat de >of>.

.".! I &as born on the Eth of 6ul0 #DDN. - 3-am nascut pe E Iulie #DEN. :aca numeralul ordinal este asezat dupa denumirea lunii, >of> este omis. .".! I &as born on April (the) Eth. - 3-am nascut pe E Iulie.

%n en leza americana ordinea obisnuita este luna, ziua, anul. .".! OG.O=.#DF# - 3a0 the =nd #DF#. In en leza britanica ordinea este ziua, luna, anul. .".! #G.OG.#DF# - #Gth of 3a0 #DF#.

- Anii se citesc cu a/utorul miilor sau a sutelor (stil oficial), ori a zecilor (in limba vorbita). :e e"emplu, #DDN se poate citi!

#. one thousand nine hundread and ninet0-si" (o mie noua sute nouaazeci si sase) sau =. nineteen hundread and ninet0-si" (nouasprezece sute nouazeci si sase) ori @. nineteen ninet0-si" (nouasprezece nouazeci si sase)

Anul =OOO se citeste >t&o thousand>.

Atentie Cifra zero se poate citi ! zero, oh, nil, nothin sau love. zero - n matematicM si indicarea temperaturii oh - la numerele de telefon nil si nothin - pentru e"primarea scorului la fotbal love - n tenis ."emple!

It is four de rees belo& zero. , (unt minus patru rade. :ial NOEO... , 1ormeazM si"-oh-seven-oh... ;eeds -nited &on H-O (four nil sau four to nothin ). , ;eeds a c$sti at cu H!O. 7astase leads b0 @O!O (thirt0-love). , 7astase conduce cu @O!O. =. ."primarea orei (timpului cronolo ic)

In e"primarea timpului cronolo ic se foloseste forma >o*cloc5>, iar propozitia incepe de obicei cu pronumele >It>. It is ten o*cloc5. , . ora zece. It is five o *cloc5 sharp. , .ste cinci fi". - '*cloc5 se foloseste numai cu ora fi"a. - 6umMtatea de orM se e"primM prin >half>, iar sfertul de orM prin >(a) Puarter>. - Pentru a indica fractiunile de ore p$na la >si /umatate> se mentioneaza numarul minutelor urmat de prepozitia >past> si de ora respectiva. .".! It is ten (minutes) past nine. , .ste (ora) D si #O (minute). - 1ractiunile ntre /umatate si ora urmatoare se redau n limba en leza spun$n$nd numarul minutelor, prepozitia >to> si apoi ora. .".! It is t&ent0 (minutes) to si". , .ste sase fara =O (de minute).

- %n en leza americana se folosesc si prepozitiile >after> si >before> n loc de >past> si >to>. F!#O - It is ten (minutes) after F. F!HO - It is t&ent0 (minutes) before D. - In en leza americana, pentru /umatate de ora se foloseste e"presia cu >thirt0> dupa ora. .".! F!@O - It*s ei ht thirt0.

(e practicM e"primarea orei si n felul urmMtor! .".! =!#G T t&o fifteen (doi si un sfert)

Alte e"emple! It is ten (minutes) past ei ht. , .ste opt si zece. It is a Puarter past nine. , .ste nouM si un sfert. It is half past nine. , .ste nouM si /umMtate. It is t&ent0 (minutes) to ten. , .ste zece fMrM douMzeci. It is Puarter to ten. , .ste zece fMrM un sfert. :ata si ora - ."ercitii incepatori

- (crieti pentru fiecare propozitie unul din cuvntele urmatoare, din paranteza, in acord cu traducerea. (of, to, o*cloc5, past, sharp, it, Puarter, half, and) #. Toda0 is Fth RRR 6une =O#O. (Astazi este F iunie =O#O.) =. I &as born on the Eth RRR 6ul0 #DDN. (3-am nascut pe E Iulie #DEN.) @. one thousand nine hundread RRR ninet0-si" (o mie noua sute nouaazeci si sase) H. RRR is t&o o*cloc5. (.ste ora doua.) G. <e came at three o*cloc5 RRR. (.l a venit la trei fi".) N. ;et*s meet at F RRR in the arden. (Ai sa ne intalnim la ora F in radina.) E. )hat time is it+ RRR is half past seven. (Cat e ora+ . sapte si /umatate.) F. (he*ll leave at Puarter RRR ei ht. (.a va pleca la F si un sfert.) D. It is a RRR to G. (.ste cinci fara un sfert.) #O. The train arrives at ten RRR eleven. (Trenul soseste la ## fara zece.) ##. )e pla0 till RRR past t&o. (7e /ucam pana la doua /umate.) #=. 8eor e sa0s it &az H RRR sharp. (8eor e spune ca era ora H fi".) #@. Can &e pla0 till RRR past three+ (Putem sa ne /ucam pana la trei si un sfert+) #H. .minescu &as born on #Gth RRR 6anuar0 #FGO.(.minescu s-a nascut pe #G Ianuarie #FGO.) #G. It is t&ent0 minutes RRR three p.m.. (.ste ora trei fara douazeci, dupamiaza.) Adverbs - Adverbe (#)

Adverbele (Adverbs) sunt cuvinte care ne spun mai multe despre cum, unde, c$nd, c$t de frecvent sau n ce mMsura are loc o actiune. Adverbele sunt in le atura cu un verb. #. 1unctia adverbelor

1iind in le atura cu un verb, adverbele determina in eneral verbe. The bus moved slo&l0. (ho&+) - Autobuzul s-a miscat incet. (cum+) I am oin home tomorro&. (&hen+) - Plec acasa maine. (cand+) =. 1ormarea adverbelor

Adverbele se formeaza de cele mai multe ori prin adau area unui -l0 la forma de sin ular a ad/ectivului.

Ad/ectiv

Adverb

."emplu

careful (atent, ri/uliu) carefull0 (cu atentie, cu ri/a) <e carefull0 pic5ed up a tie. (.l a luat cu ri/a o cravata.) Puic5 (repede, rapid) (Timpul trece repede.) slo& (incet) slo&l0 (incet) <e &al5ed slo&l0 to the door. Puic5l0 (repede, cu rapiditate) Time oes Puic5l0.

(.l a mers incet la usa.)

a) 3odificari orto rafice - :aca ad/ectivul se termina in -0, acesta se va inlocui cu -i S -l0. eas0 - easil0 (cu usurinta), (norocos) an r0 - an ril0 (furios, cu furie), luc50 - luc5il0

- C$nd avem un -le la sfarsit (-able, -ible, -le), dispare -e si este inlocuit cu -0. probable - probabl0 (probabil, cu probabilitate), entle - entl0 (delicat, cu delicatete) - Ad/ectivele terminate in -ic adau a -all0. terrible - terribl0 (teribil),

basic - basicall0 (fundamental, bazic), tra ic - tra icall0 (tra ic)

economic - economicall0 (economic),

."ceptie! public - publicl0 (public, in public)

- 1orme nere ulate true - trul0 (intradevar, cu adevarat), &hole - &holl0 (in intre ime) due - dul0 (cum trebuie, cum se cuvine),

ood Iad/.J (bun) - &ell IadverbJ (bine, cum trebuie) b) -nele adverbe au aceeasi forma ca si ad/ectivele earl0, fast, hard, hi h, late, near, strai ht, &ron Comparati! This is a hard e"ercise. (ad/ectiv) - Acesta e un e"ercitiu reu <e &or5s hard. (adverb) - .l munceste din reu )e sa& man0 hi h buildin s. (ad/ectiv) - Am vazut multe cladiri inalte The bird fle& hi h in the s50. (adverb) - PasMre a zburat inalt (sus) spre cer c) -nor ad/ective le corespund doua forme de adverb, cu sensuri diferite Ad/ectiv Adverbe ."emplu

deep (adanc)

#. deep (adanc)

=. deepl0 (profund, pana peste cap) - <e loo5ed deep into her e0es. (.l a privit adanc in ochii ei.) - (he is deepl0 in love. (.a e profund indra ostita.) direct (direct) #. direct (in mod direct)

=. directl0 (direct, fara intarziere) (Poti suna la 7e& Kor5 in mod direct.) - <e &ent there directl0.

- Kou can dial 7e& Kor5 direct.

(.l a plecat direct (fara intarziere) acolo.)

first (primul, prima)

#. first (intai, primul)

=. firstl0 (in primul rand, mai intai) (3ama a intrat intai (prima).)

- 30 mother came in first.

- 1irstl0, I &ould li5e to &elcome 0ou here. (In primul rand, asi dori sa va urez bun venit aici.) Alte ad/ective cu adverbe asemanatoare! hard, li ht, /ust, last, late, most, near, ri ht, round, short, &ron . @. 8radele de comparatie ale adverbelor

Adverbele formeaza comparativul si superlativul la fel ca si ad/ectivele (vedeti lectia precedenta). - Adau a -er pentru comparativ si -est pentru superlativ la adverbele dintr-o sin ura silaba! hard - harder - hardest ( reu - mai reu - cel mai reu) - Adau a more pentru comparativ si most pentru superlativ la adverbele formate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in -l0! seriousl0 - more seriousl0 - most seriousl0 (serios - mai serios - cel mai serios) - -nele adverbe au forme nere ulate la comparativ si superlativ! badl0 - &orse - &orst (rau - mai rau - cel mai rau) little - less - least (putin - mai putin - cel mai putin) &ell - better - best (bine - mai bine - cel mai bine) much - more - most (mult - mai mult - cel mai mult) :e retinut? -neori most poate avea sensul de ver0 (foarte)! )e are most rateful for 0our help. - (untem foarte recunoscMtori pentru a/utorul tMu I am most impressed b0 this application. - (unt foarte impresionat de aceastM cerere. Articole - ."ercitii si teste en leza incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti adverbele din fiecare propozitie.

#. (he &or5s efficientl0. (.a lucreaza eficient.) =. (he sin s &ell. (.a canta bine.) @. Peter &al5s slo&l0 to school. (Petru mer e incet la scoala.) H. 'ur teacher spea5s .n lish fluentl0. (Profesorul nostru vorbeWte fluent limba en leza.) G. 30 father drives careful0. (Tatal meu conduce cu ri/a.) N. Paul listens attentivel0. (Paul ascultM cu atenLie.) E. :iana prepares Puic5l0 the food. (:iana pre MteWte rapid mancarea.) F. (he sa0s that 0ou &or5 hard. (.a spune cM muncesti din reu.) D. The bird fle& hi h in the s50. (PasMre a zburat sus (inalt) spre cer) #O. Kour father came in first. (TatMl tMu a intrat primul.) ##. <e learns better this 0ear. (.l nvaLM mai bine anul acesta.) #=. I all&a0s spea5 optimisticall0. (.u mereu vorbesc cu optimism.) Teste en leza, ramatica! e"ercitii adverbe incepatori. Adverbs classification - Clasificarea adverbelor (=)

Adverbele (The adverbs) pot fi clasificate in urmatoarele G cate orii!

#. Adverbe de mod =. Adverbe de loc si directie @. Adverbe de timp, durata si frecventa H. Adverbe de si uranta si probabilitate G. Adverbe de rad

#. Adverbe de mod

Adverbele de mod ne arata cum, in ce mod, are loc o actiune. .le se aseaza in propozitie dupa verb sau dupa complementul acestuia. ."emple!

<e s&ims &ell. (dupa verb) - .l inoata bine <e ran rapidl0. (slo&l0, Puic5l0) - .l a fu it repede. (ncet, indata) (he spo5e softl0. (loudl0, a ressivel0) - .a a vorbit ncet. (cu voce tare, a resiv)

6ohn cou hed loudl0 to attract her attention. - 6ohn a tuWit tare pentru a atra e atenLia ei. <e pla0s the piano beautifull0. (dupa complement) - .l canta frumos la pian. <e ate the chocolate ca5e reedil0. - .l a mancat pra/itura de ciocolata cu lMcomie. :e retinut! a)Adverbul de mod nu se aseaza ntre verb si complement! Incorect! <e ate reedil0 the chocolate ca5e. Corect! <e ate the chocolate ca5e reedil0.

b) Pozitia adverbului n propozitie este foarte importanta mai ales atunci c$nd e"ista mai multe verbe n propozitie. :aca adverbul este asezat dupa o propozitie, atunci acesta modifica ntre ul sens e"primat n propozitie. 'bservati diferentele de sens n functie de locul adverbului n propozitie! <e Puietl0 as5ed me to leave the house. - .l mi-a cerut linistit sa ies din casa. Icererea lui a fost facuta n linisteJ <e as5ed me to leave the house Puietl0. - .l mi-a cerut sa ies din casa in liniste. Iplecarea a fost facuta n linisteJ =. Adverbe de loc si directie

Arata unde are loc actiunea verbului. (e aseaza in eneral dupa verbul principal sau complementul lui. ."emple! - :upa verb! I loo5ed ever0&here. - 3-am uitat peste tot 3ar0 loo5ed a&a0. (up, do&n, around) - 3aria s-a uitat departe. (sus, /os, impre/ur) I*m oin home. (out, bac5) - Plec acasa. (afara, inapoi) - :upa complement!

The0 built a house nearb0. - .i au construit o casa in apropiere. (he too5 the child outside. - .a a luat copilul afara A. <ere 4 there. Cu verbe de miscare, here e"prima ideea de nspre4 cu 4 mpreuna cu vorbitorul, iar there contrariul, departe, fara participarea vorbitorului! ."emple! Come here. - Aino aici (spre mine) It*s in here. - .ste aici. (vino impreuna cu mine sa vezi) It*s in there. - .ste acolo (du-te sin ur sa vezi) Put it there. - Pune-o acolo. (departe de mine) - ."presii cu here4 there! do&n here (aici /os), do&n there (acolo /os) over there (acolo, chiar acolo) under there (acolo dedesubt)

over here (aici, chiar aici), under here (aici dedesubt), up here (aici sus),

up there (acolo sus)

9. Adverbele de loc terminate n -&ards. - ."prima ideea de miscare ntr-o anumita directie! bac5&ards (inapoi), up&ards (in sus), for&ards (inainte), in&ards (spre interior), do&n&ards (in /os), out&ards (spre e"terior), east&ards (spre est), on&ards (incepand cu).

north&ards (spre nord), &est&ards (spre vest),

south&ards (spre sud), home&ards (spre casa),

Cats don*t usuall0 &al5 bac5&ards. - Pisicile de obicei nu mer cu spatele. The ship sailed &est&ards. - 7ava a navi at spre vest. :e retinut? To&ards este prepozitie, nu adverb, astfel nc$t va fi ntotdeauna urmat de un substantiv sau pronume! <e &al5ed to&ards the car. - A mers spre masina. (he ran to&ards me. - .a a aler at spre mine. C. Adverbe care e"prima at$t locul c$t si directia!

ahead (inainte), abroad (in strainatate), deal), do&nhill (la vale), side&a0s (in lateral), indoors (in interior),

overseas (peste ocean), outdoors (in e"terior).

uphill (la

@. Adverbe de timp, durata si frecventa

Arata cand a avut loc o actiune dar si durata sau frecventa actiunii. - C$nd! toda0 (azi), 0esterda0 (ieri), later (mai tarziu), no& (acum), last 0ear (anul trecut) - :urata, pentru c$t timp! all da0 (toata ziua), not lon (nu mult), for a &hile (pentru un timp), since last 0ear (de anul trecut) - C$t de frecvent! sometimes (cateodata), frePuentl0 (frecvent, adesea), never (niciodata), often (des, adesea), 0earl0 (anual)

:e obicei, adverbele de timp se aseaza la sf$rsitul propozitiei sau emfatic, la nceputul ei! 'ne of m0 children &rote to me 0esterda0. - -nul dintre copiii mei mi-a scris ieri. ;ater the bo0 understood the stor0. - 3ai t$rziu, bMiatul a nLeles povestea. Adverbele care indica durata se aseaza la sfarsitul propozitiei! (he sta0ed in the house all da0. - .a a stat in casa toata ziua. 30 mother lived in 1rance for a 0ear. - 3ama mea a trMit n 1ranLa un an (timp de un an). :e retinut? - 1or este intotdeauna urmat de o e"presie de durata! for three da0s (pentru Itimp deJ trei zile), saptamana), for several 0ears (pentru mai multi ani), for a &ee5 (pentru Itimp deJ o for t&o centuries (pentru doua secole).

- (ince este intotdeauna urmat e"presia unui moment punctual n timp! since 3onda0 (de luni, incepand cu luni), since #DDN (din #DDN), last 0ear (incepand cu anul trecut, de anul trecut). since the

Adverbele de frecventa e"prima frecventa unei actiuni si se aseaza de obicei in fata verbului principal, dar dupa verbele au"iliare (cum ar fi! be, have, ma0, must)!

I often eat ve etarian food. (in fata verbului principal) - Adesea mananc mancare ve etariana. Kou must al&a0s fasten 0our seat belt. (dupa verbul au"iliar >must>) - Trebuie sM fi"ati ntotdeauna centura de si uranLM. I have never for otten m0 first 5iss. (dupa verbul au"iliar >have> si in fata verbului principal >for otten>) - 7iciodatM nu am uitat primul meu sarut. -nele adverbe de frecventa e"prima re ularitatea incidentei unei actiuni si se plaseaza la sfarsitul prepozitiei! This ma azine is published monthl0. - AceastM revistM este publicatM lunar. <e visits his mother once a &ee5. - .l isi viziteazM mama o datM pe sMptMm$nM. Adverbe de fecventa! frePuentl0 (frecvent), enerall0 (in eneral), occasionall0 (ocazional), often (adesea), (de obicei). :e retinut? - Ket se foloseste in propozitii intero ative sau ne ative! <ave 0ou finished 0our &or5 0et+ 7o, not 0et. - Ai terminat de/a munca+ 7u, nu ncM. The0 haven*t met him 0et. - .i inca nu l-au intalnit. - (till e"prima ideea de continuitate. (e foloseste in propozitii pozitive sau intero ative. I am still hun r0. - Inca mi-e foame. :o 0ou still &or5 for the mone0+ - Inca mai lucrezi pentru bani+ 'rdinea adverbelor de timp! :aca este nevoie de mai multe adverbe de timp in aceeasi propozitie ordinea lor va fi! # - adverbe de durata = - adverbe de frecventa @ - adverbe de timp re ularl0 (in mod re ulat), normall0 (in mod normal), sometimes (cateodata), usuall0

."emple!

# S = ! I &or5 (#) for five hours (=) ever0 da0. - 3uncesc cinci ore in fiecare zi. = S @ ! The ma azine &as published (=) &ee5l0 (@) last 0ear. - 2evista a fost publicata saptamanal anul trecut. # S @ ! I &as abroad (#) for t&o months (@) last 0ear. - Am fost in strainatate pentru Itimp deJ doua luni anul trecut. # S = S @ ! (he &or5ed in a hospital (#) for t&o da0s (=) ever0 &ee5, (@) last 0ear. - .a a lucrat intr-un spital Itimp deJ doua zile in fiecare saptamana, anul trecut. H. Adverbe de si uranta si probabilitate

Acestea e"prima cat de si ur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul pe care il relateaza! certainl0 (desi ur), definitel0 (cu si uranta), probabl0 (probabil), undoubtedl0 (fara indoiala), surel0 (cu si uranta), ma0be (poate), obviousl0 (evident), perhaps (poate, probabil), (posibil, in mod posibil), reall0 (intr-adevar). (e aseaza in propozitie intre verbul au"iliar si verbul principal. <e has certainl0 for otten the meetin . - .l a uitat cu si uranta intalnirea. Pentru o formulare emfatica sau o reliefare a afirmatiilor, se aseaza n debutul frazei! -ndoubtedl0, (tefan cel 3are &as a reat leader. - 1MrM ndoialM, Xtefan cel 3are a fost un mare conducator. :e retinut? (urel0 asezat la inceputul propozitiei inseamna ca vorbitorul este convins de adevarul unei afirmatii, dar incearca sa obtina o confirmare! (urel0 0ou*ve ot a bic0cle+ - Cu si uranta le-aLi luat o bicicletM+ G. Adverbe de rad possibl0

Aceastea e"prima intensitatea sau radul de indeplinire a actiunii unui verb, ad/ectiv sau adverb! almost (aproape), nearl0 (aproape, in apropiere), Puite (destul), /ust (doar), too (prea, de asemenea), enou h (destul, suficient), hardl0 (din reu, cu reu), scarcel0 (abia), completel0 (complet), ver0 (foarte), e"tremel0 (e"trem de, in mod e"trem).

;ocul lor in propozitie este fie in fata ad/ectivului sau adverbului pe care il determina, fie in fata verbului principal! The &ater &as e"tremel0 cold. - Apa a fost e"trem de IfoarteJ rece. <e &as /ust leavin . - .l tocmai a plecat. (he has almost finished. - .a aproape a terminat. .nou h, too, ver0 - .nou h inseamna >destul de ..., suficient de ...> (pana la o limita) si se plaseaza dupa ad/ectiv sau adverb! Is 0our coffee hot enou h+ (ad/ectiv) - . cafeaua ta destul de fierbinte <e didn*t &or5 much enou h. (adverb) - .l nu a lucrat suficient de mult. - Too inseamna >prea, mai mult decat este necesar pentru...> si se aseaza in fata ad/ectivului sau adverbului! This coffee is too hot. (ad/ectiv) - Cafeaua e prea fierbinte. <e &or5s too much. (adverb) - .l munceste prea mult. - Aer0 intareste sensul unui ad/ectiv sau adverb si se aseaza in fata acestora! The irl is ver0 beautiful. (ad/ectiv) - 1ata e foarte frumoasa. <e &or5ed ver0 Puic5l0. (adverb) - .l a lucrat foarte repede. :e retinut? ."ista o diferenta importanta intre >too> si >ver0>! - Aer0 e"prima un fapt! <e spea5s ver0 Puic5l0. - .l vorbeste foarte repede. - Too su ereaza e"istenta unei probleme! <e spea5s too Puic5l0. - .l vorbeste prea repede. Alte adverbe asemanatoare lui >ver0>! e"tremel0 (e"trem de, in mod e"trem), especiall0 (mai ales, in special), particularl0 (in particular, indeosebi), prett0 (destul de), rather (mai de raba), Puite (destul de), fairl0 (drept, in mod corect), especiall0 (nu in mod special), not particularl0 (nu in mod particular, nu deosebit de). Articole - Teste si e"ercitii mediu not

- (crieti la fiecare propozitie adverbul corespunzator ad/ectivului din paranteze. #. (he s&ims RRR. ( ood) =. The car moved RRR. (slo&) @. <e &or5ed RRR. (hard) H. The0 ran RRR. (Puic5) G. (he RRR leaved the house. (Puiet) N. It is RRR midni ht. (near) E. )e are RRR out on (unda0s. (most) F. Ta5e it RRR? (eas0) D. <e is RRR related to me. (close) #O. (ome people thin5s all RRR. (economic) ##. )e RRR sa& an an el. (true) #=. :avid is RRR in love. (deep) Pronouns - Pronumele

Pronumele (pronouns) sunt cuvinte care in eneral desemneaza o persoana sau inlocuesc un substantiv, facand astfel referire la o idee, fiinta, obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor. 6ohn did all the &or5. - 6ohn a facut toata treaba. <e did all the &or5. - .l a facut toata treaba. )ho did all the &or5+ (he) - Cine a facut toata treaba+ (el) #. 1unctia, forma si clasificarea pronumelui

- Pronumele au forme specifice in functie de numar, en si caz!

7umar! sin ular - this (acesta, aceasta)V plural - these (acestia, acestea) 8en! masculin - he (el)V 1eminin - she (ea)V neutru - it Caz! 7ominativ - sheV 8enitiv - hersV :ativ - to herV Acuzativ - her

Pronumele pot fi simple (0ou, &hich, man0) (tu, care, multi), sau compuse (ever0bod0, &hatever, no one) (toata lumea, oricare, nici unul).

- :upa continut si functie pronumele pot fi!

#. Personale =. 2efle"ive @. 7ehotarate H. :emonstrative G. 2elative N. :e intarire E. Intero ative F. 2eciproce

=. Pronumele personale

Iata un tabel cu pronumele personale la cazurile 7ominativ, 8enitiv, :ativ si Acuzativ!

7ominativ I (eu)

8enitiv

:ativ Acuzativ (to) me (mie) me 0ou

mine (al meu, a mea)

0ou (tu, dumneata) he (el) she (ea) his (a lui)

0ours (al tau, a ta) (to) him (lui) him

(to) 0ou (tie)

hers (a ei) (to) her (ei)her it us (to) 0ou (voua)

it (el 4ea, neutru) its (a lui, a ei IneutruJ) (to) it (lui, ei) &e (noi) ours (al nostru, a noastra) (to) us (noua)

0ou (voi, dumneavoastra) 0ou the0 (ei, ele)

0ours (a vostru, a voastra) (to) them (lor) them

theirs (a lor)

- :e retinut! I (eu) se scrie intodeauna cu litera mare. Its (pronume - enitiv) nu are apostrof. :eosebire fata de >it*s> care provine de la >it is> sau >it has>. It se foloseste pentru obiecte, lucruri si fenomene.

."emple! I ave him the boo5. - I-am dat lui cartea. <e ran the ;ondon 3arathon. - .l a aler at la 3aratonul ;ondrei. It*s a pleasure to him. - . o placere pentru el. I onl0 pla0ed a ainst her once. - Am /ucat impootriva ei o sin ura data. These boo5s are ours. - Aceste carti sunt ale noastre Is this pen 0ours or mine+ - Acest stilou este al dumneavoastra sau al meu+ Kou 4 The0 impersonal - putem folosi aceste doua pronume pentru a vorbi despre oameni in eneral. Kou have to drive on the other side of the road. - Trebuie sa conduci pe partea cealalta a drumului. The0 sa0 she*s ver0 clever. - .i spun ca ea este foarte desteapta. It - poate indeplini o serie de functii de mare importanta! - It impersonal (in e"presii impersonale temporale, e"primand starea vremii, distante sau in contructii pasive). It*s F o*cloc5. - . ora F. It &as sprin . - A fost primavara. Is it 3onda0+ - . luni+. <o& hot it is? - Ce fierbinte e? <o& far is it to the station+ - Cat e pana la statie+ - It demostrativ )ho is it+ It*s the postman. - Cine e+ .ste postasul. It*s the children. - (unt copiii. @. Pronumele refle"ive

Pronumele refle"ive insotesc un verb si se refera la subiect. (e folosesc atunci cand subiectul si complementul direct se refera la aceeasi persoana. 1orme! - (in ular! m0self, 0ourself, himself, herself, itself - Plural! ourselves, 0ourselves, themselves ."emple! I &anted to do it m0self. - Am vrut sa o fac sin ur. (he fell off the ladder and in/ured herself. - .a a cazut de pe scara Wi s-a rMnit (ea insasi). Kou can do these tas5s b0 0ourself. - PuteLi face aceste sarcini de unul sin ur. After five minutes, it &ill automaticall0 turn itself do&n. - :upM cinci minute, se va opri automat sin ur. ;et*s bu0 ourselves a chair for the arden. - (M ne cumpara (noi insine) un scaun de rMdinM. The0 built the house themselves. - .i au construit casa sin uri. H. Pronumele nehotarate

(ome, an0, ever0 se pot combina cu -one, -bod0, -thin pentru a obtine pronumele nehotarate. Acestea sunt! an0one (oricare), an0bod0 (oricine), somebod0 (cineva), an0thin (orice), someone (cineva),

somethin (ceva), ever0one (oricare, toata lumea), lumea), ever0thin (totul).

ever0bod0 (toata

- 7o poate forma impreuna cu >-bod0> sau >-one> pronumele! nobod0, no-one.

:e retinut - Atat in en leza britanica cat si in cea americana, pronumele nehotarate! an0one, an0bod0, someone, somebod0, ever0one, ever0bod0, no-one sunt din punct de vedere ramatical la sin ular si trebuie folosite cu un verb la sin ular.

Alte pronume nehotarate!

enou h, fe&, fe&er, less, little, man0, much, several, more, most, all, both, ever0, each, an0, either, neither, none, some. :e retinut? :aca acestea forme preceda un substantiv nu mai sunt pronume, ci determinanti substantivali. ."emplu! 1e& &ill be chosenV fe&er &ill finish. - PuLini vor fi alesiV mai puLini vor termina. 1e& boo5s. - Cateva carti. G. Pronumele demonstrativ

Pronumele demostrative! this, these, that, those, such (acesta, acestea, acela, acelea, acest) pot functiona atat ca pronume, cat si ca determinanti substantivali. That is incredible? (e"presie, referitor la ceva tocmai vazut) - Asta e incredibil? I &ill never for et this. (referitor la o e"perienta recenta) - 7u voi uita niciodata asta. (uch is m0 belief. (referitor la o e"plicatie tocmai facuta) - Asta e ce cred eu. This si these su ereaza ceva apropiat temporal sau spatial, pe cand that si those face referire la ceva de departare. These panca5es are delicious. - Aceste clatite sunt delicioase. Those panca5es seem delicious. - Acele clatite par delicioase This boo5 (in m0 hand) is &ell &ritten. - Aceasta carte (din mana mea) e scrisa bine. That boo5 (on the table) is blue. - Acea carte (de pe masa) e albastra. Aceasta idee de departare se poate transforma chiar in dispret sau instrainare afectiva! Are 0ou oin to &ear these+ (I do not li5e them.) - Ai de $nd sM porti astea+ (7u imi plac.) Can 0ou belive I &ould have bou ht that+ - PoLi sM crezi ca asi fi cumpMrat aia+ N. Pronumele relativ

Pronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte"tul aterior si lea a propozitia sau rupul de cuvinte care

e"plica, sau da mai multe detalii despre substantivul antecedent, din propozitia ce contine substantivul determinat. Pronumele relative sunt ! &ho (cine, care), &hoever (oricine, oricare), &hich (care, pe care), that (care, acel). The student &ho studies hardest usuall0 does the best. - (tudentul care studiazM cel mai din reu de obicei face cel mai bine. Ale erea corecta dintre &hich si that se inscrie printre lucrurile care necesita practica si e"perienta. - In eneral, &hich se foloseste pentru a introduce propozitii care au natura de paranteze, e"plicatii suplimentare dar care pot fi inlaturate sau omise fara a schimba intelesul frazei. :in acest motiv propozitiile introduse prin >&hich> sunt in eneral intre vir ule. - Propozitiile introduse de that sunt considerate indispensabile sensului frazei si nu se vor pune intre vir ule. - )ho si formele sale se refera la persoane, &hich se refera la lucruri, iar that poate face referire la ambele. ."emple! The bo0 &ho read the boo5 is m0 brother. - 9aiatul care citeste cartea e fratele meu. The couple &ho live ne"t house have the radio on all ni ht. - Perechea care locuieste la urmatoarea casa are radioul pornit toata noaptea. The team that &on the championship received a reat honour. - .chipa care a casti at campionatul a primit o mare onoare. This is the pro ram &hich &on the prize. - Acesta este pro ramul care a c$Wti at premiul. )e*ll plant ne& trees to replace those &hich fell. - Aom planta copaci noi care sM nlocuiascM pe cei care au cMzut. E. Pronumele de intarire

Pronumele de intarire insoteste substantive sau pronume personale pentru a le sublinia, a le scoate in evidenta. Ca forma sunt identice cu pronumele refle"ive! (in ular! m0self, 0ourself, himself, herself, itself Plural! ourselves, 0ourselves, themselves I m0self don*t 5no& the ans&er. - .u nsumi nu Wtiu rMspunsul.

3ar0 did all this herself. - 3aria a fMcut toate astea ea nsMWi. (ea sin ura) 3ar0 herself did all this. - 3aria nsMWi a fMcut toate astea. ."presie! b0 m0self , sin ur, de unul sin ur I &or5ed b0 m0self. - Am muncit de unul sin ur. ;ittle 6ane read the stor0 b0 herself. - 3icuta 6ane a citit povestea ea sin ura. F. Pronumele intero ativ

Pronumele intero ative introduc intrebari, propozitii intero ative directe sau indirecte. - 1orme! &ho+ (cine+), &hat+ (ce+), &hich+ (care+), &hose+ (a cui+, ale cui+), (to) &hom+ (cui, pe cine). )ho said that+ - Cine a spus asta+ )hose are those boo5s+ - Ale cui sunt acele carti+ I do not remember to &hom I ave m0 s&eater. - 7u-mi amintesc cui i-am dat puloverul meu. )hat happened+ - Ce s-a intamplat+ )hat*s the &eather li5e+ - Care 4Cum e vremea+ D. Pronumele reciproce

Pronumele reciproce au urmatoarele forme! each other (unul altuia, reciproc) si one another (unul pe altul, unul pe celalalt). (e folosesc pentru a e"prima relatii de reciprocitate intre fiinte, idei, lucruri. The0 ave each other boo5s. - .i si-au dat unul altuia (reciproc) carti 30 mother and I ive each other a ood time. - .u si mama mea ne dam unul altuia un timp bun. (ne intele em bine) The0 borro&ed each other*s ideas. - .i si-au mprumutat ideile unul altuia. :e retinut? - .ach other se refera la doua obiecte, pe cand one another face referire la mai mult de doua obiecte sau fiinte. The scientists in this lab often use one another*s ePuipment. - Cercetatorii din acest laborator folosesc adesea echipamentele unul altuia.

<oc5e0 pla0ers hit one another Puite frePuentl0. - 6ucatorii de hochei se lovesc unul pe altul destul de des. Pronume - ."ercitii si teste en leza incepatori

- Identificati si scrieti pronumele (personale, refle"ive, nehotarate, demonstrative, relative, intero ative) din urmatoarele propozitii. #. I learn en lish. (.u invat limba en leza.) =. <e learns spanish. (.l invata limba spaniola.) @. (he is 5ind. (.a este dra uta (buna)) H. )e love nature. (7e place natura.) G. ;ife &ill teach 0ou. (Aiata va va invata.) N. ItUs a beautiful flo&er. (. o floare frumoasa.) E. This is an en lish e"ercise. (Acesta este un e"ercitiu de en leza.) F. (omeone spea5s slo&l0. (Cineva vorbeste incet.) D. These panca5es are delicious. (Aceste clatite sunt delicioase.) #O. 3arc is the bo0 &ho &on the prize. (3arc e baiatul care a casti at premiul.) ##. )hose are the boo5s+ (Ale cui sunt cartile+) #=. Kesterda0, the0 pla0ed tennis. (Ieri, au /ucat tenis.) #@. Come &ith us. (Aino cu noi.) #H. The earth is for ever0one. (PMm$ntul este pentru toatM lumea.) #G. :oes 0our bo0friend spea5 .n lish+ (Prietenul tau vorbeste limba en leza+) #N. 3aria can s&im b0 herself. (3aria poate inota sin ura.) #E. It is sprin . (. primavara.) #F. I eat fruits. (.u mananc fructe.) #D. The fool lau h at himself. (Prostul r$de de el nsuWi.) =O. Kou are a ood friend. (.sti un prieten bun.) Aerbs - Aerbe (notiuni introductive)

Aerbele (Aerbs) e"prima ideea e"istentei sau o actiune intr-o propozitie.

I am a student. - .u sunt un student (tudents learned ne& thin s. - .levii au invatat lucruri noi. #. Cele H forme verbale

."ista H forme verbale de baza. ;imba en leza formeaza timpurile verbale cu a/utorul verbelor au"iliare, spre deosebire de limba romana, unde timpurile verbale se formeaza cu a/utorul desinentelor. :e precizat ca in limba en leza nu e"ista o forma verbala speciala pentru viitor. Cele H forme verbale sunt importante deoarece cu aceste forme si cu a/utorul verbelor au"iliare se formeaza timpurile in limba en leza. In tabelul urmator sunt prezentate cele patru forme de baza!

Aerb 1orma de baza (prezent) 1orma de trecut (Past tense) Participiu prezent (Present participle)Participiu trecut (Past participle) to &or5 (a lucra, a munci) I &or5 (.u lucrez) I &or5ed (.u am lucrat) I am &or5in (.u lucrez) Ichiar acumJ I have &or5ed (.u am lucrat) Iterminat de/aJ to &rite (a scrie) I &rite (.u scriu) I &rote (.u am scris) I am &ritin (.u scriu) Ichiar acumJ I have &ritten (.u am scris) Iterminat de/aJ

3ulte verbe au aceste forme nere ulate, care, pentru formarea lor de la forma de baza nu respecta o re ula standard. :e e"emplu! to do (a face) - are Timpul trecut (Past tense)! did, iar Participiul trecut (Past participle)! done to read (a citi) - are Timpul trecut (Past tense)! read, iar Participiul trecut (Past participle) la fel! read

- ' lista cu verbe nere ulate si formele lor de Past Tense si Past Participle asiti la pa ina! Aerbe nere ulate. =. Aerbele au"iliare - be, have, do

Aerbele au"iliare be, have, do (a fi, a avea, a face) se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor ne ative si intero ative, folosindu-se formele lor de prezent, trecut si participiu impreuna cu alte verbe.

to be - Prezent! am 4are 4isV Trecut! &as 4 &ereV Participiu trecut! been - 1ormeazM aspectul continuu, mpreunM cu participiul prezent -in . - 1ormeazM diatezM pasivM mpreunM cu participiul trecut (-ed, la verbe re ulateV a treia formM, la verbe nere ulate). to have - Prezent! haveV Trecut! hadV Participiu trecut! had - 1ormeazM timpurile perfecte, mpreunM cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului). to do - Prezent! doesV Trecut! didV Participiu trecut! done - 1ormeazM ne ativul si intero ativul timpurilor prezent si trecut.

."emple! <e is plannin to et married soon. - .l planueste sa se casatoreasca curand. I haven*t seen Peter since last ni ht. - 7u l-am vazut pe Peter de seara trecuta. :o 0ou li5e fruits+ - Iti plac fructele+. - 9e, ca au"iliar, este folosit pentru a forma aspectul continuu, in combinatie cu participiul prezent. <e is livin in 2omania. - .l traieste in 2omania. - 9e, mpreuna cu participiul trecut formeaza diateza pasiva. These cars are made in 6apan. - Aceste masini sunt facute in 6aponia. - <ave in combinatie cu participiul trecut formeaza timpurile perfecte. I have chan ed m0 mind. - 3-am raz andit. I &ish 0ou had met Peter. - Imi doresc ca tu (dv.) sa-l fi intalnit pe Petru. - Prezentul perfect continuu, Trecutul perfect continuu sunt formate cu ambele au"iliare be si have. <e has been &or5in ver0 hard recentl0. - .l munceste foarte mult recent.

(he did not 5no& ho& lon she had been livin there. - .a nu a stiut cat de mult locuise acolo. - 9e si have se folosesc de asemenea ca au"iliare pentru a forma propozitii ne ative si intero ative cu timpurile continue si perfecte. <e isn*t oin . - .l nu mer e <asn*t she seen it 0et+ - 7u la vazut ea de/a+ - Au"iliarul do se foloseste pentru a forma ne ativul si intero ativul prezentului sau trecutului simplu. <e doesn*t thin5 he can come to the part0. - .l nu se andeste ca poate veni la petrecere. :o 0ou li5e her ne& boo5+ - Iti place noua ei carte+ - Au"iliarul do se poate folosi cu verbe principale! do, have. <e didn*t do his home&or5. - .l nu si-a facut tema. <e doesn*t have an0 mone0. - .l nu are nici un ban. - In propozitii afirmative, do se foloseste doar pentru evidentiere sau contrast. I do li5e him. - Chiar imi place de el. :e retinut! Au"iliarul do impreuna cu verbul to be se folosesc doar la imperativ. :on*t be nau ht0? - 7u fi obraznic? :o be a od bo0 and sit still? - 1ii un baiat bun si stai linistit @. 3odul verbal

3odul verbal se refera la una dintre cele trei atitudini pe care le poate avea un vorbitor fata de continutul mesa/ului e"primat. #. 3odul indicativ, care poate fi afirmativ sau intero ativ, se foloseste pentru a face o afirmatie sau a pune o intrebare. I ma5e ood thin s. - .u fac lucruri bune. :o 0ou learn ood thin s+ - Inveti lucruri bune+ =. 3odul imperativ se foloseste pentru a da instructiuni, ordine, directive, su estii cu caracter pronuntat. 8et 0our home&or5 done before 0ou &atch television toni ht. - 1a-ti tema inainte de a privi la televizor in seara asta.

8et do&n of tree? - :a-te /os din pom? - (e observa ca nu e"ista nici un subiect in aceste propozitii. Pronumele 0ou (sin ular sau plural) este subiectul implicit al propozitiilor imperative. 3a/oritatea propozitiilor imperative vor avea deci subiectul la persoana II. ."ceptie! constructie imperativa care include un subiect la persoana I. ;et*s (or ;et us) &or5 to ether. - <ai sa lucram impreuna. @. 3odul sub/onctiv se foloseste in propozitiile subordonate in urmatoarele scopuri!

."presia unei dorinte. 1raze conditionale care incep cu if si e"prima o conditie ireala. 1raze introduse prin as if sau as thou h si descriu speculatii sau conditii ireale. 1raze introduse prin that si care e"prima cereri, su estii, solicitari.

."emple! (he &ishes her bo0friend &ere here. - .a doreste ca prietenul ei sa fi fost aici. If 6uan &ere more trained, he*d be a better hoc5e0 pla0er. - :aca Ion era mai antrenat, ar fi fost un /ucator mai bun de hochei. )e &ould have passed if &e had studied harder. - Am fi trecut daca am fi studiat mai mult (din reu). <e acted as if he &ere uilt0. - .l s-a purtat ca si cum era vinovat I rePuested that he be present at the hearin . - Am cerut ca el sM fie prezent la audiere. - (ub/onctivul nu este un mod important in limba en leza cum este in alte limbi, de e"emplu in franceza sau spaniola. In multe situatii care in alte limbi cer sub/onctivul, in limba en leza sunt folosite formele verbelor au"iliare. H. Aerbele frazale

' alta particularitate a limbii en leze o reprezinta verbele frazale. Aerbele frazale sunt formate dintr-un verb si un alt cuvant, de obicei o prepozitie. .le au luat nastere in vorbirea de zi cu zi.

Aerbele frazale au sensuri mai reu de hicit la prima vedere si pot avea mai multe intelesuri, de multe ori diferite. :e e"emplu, to come out poate avea #F intelesuri diferite. Aerbele pot fi combinate cu propozitii sau alte cuvinte pentru a obtine noi entitati. stand out (a iesi in evidenta), stand up (a se ridica), stand in (a se intele e), stand off (a sta deoparte), stand b0 (a fi de fata), stand do&n (a sta /os), stand a ainst (a fi impotriva, a opune rezistenta), stand for (a fi pentru). :e multe ori, verbul si prepozitia sa par a nu avea nici o le atura in conte"tul respectiv. 1ill this out? 1ill out this form. - A completa un formular Three mas5ed men held up the 9an5. - Trei barbati mascati au /efuit banca. Kou left out the part about the chase. - Ai omis partea despre urmarire. The la&0ers loo5ed over the papers. - Avocatii au e"aminat hartiile (actele). - ' lista cu unele din cele mai folosite verbe frazale poate fi asita la pa ina! Aerbe frazale G. Clasificarea timpurilor verbale

Timpurile verbale din limba en leza sunt diferite de cele din lmba romana. 3ulte dintre aceste forme verbale nu au corespondent in limba romana. 3ai mult, sensul e"primat de formele verbale in limba en leza nu corespunde intotdeauna cu cel utilizat in limba romana. Timpurile verbale din limba en leza, clasificate in functie de timp, sunt urmatoarele!

Prezent #. Prezentul simplu =. Prezentul continuu @. Prezentul perfect H. Prezentul perfect continuu Aiitor #. Aiitorul simplu =. Aiitorul continuu

@. Aiitorul perfect H. Aiitorul perfect continuu Trecut #. Trecutul simplu =. Trecutul continuu @. Trecutul perfect H. Trecutul perfect continuu

- In lectiile urmatoare sunt prezentate detaliat. Aerbe - ."ercitii si teste en leza incepatori

- Identificati si scrieti verbul din fiecare propozitie de mai /os. #. The bo0s pla0 hidden-see5. (9aietii se /oaca ascunselea.) =. (he reads en lish boo5s. (.a citeste carti de en leza.) @. I have a nice arden. (Am o radina placuta.) H. Kou are m0 brother. (Tu esti fratele meu.) G. I o home. (.u ma duc acasa.) N. )ho told the stor0 to the children+ (Cine a spus povestea copiilor+) E. The teacher is here. (Profesorul este aici.) F. 3arcu &rote a letter. (3arcu a scris o scrisoare.) D. 8randfather tells a stor0. (9unicul spune o poveste.) #O. I dran5 a chamomile tea. (Am baut un ceai de muWeLel.) ##. IUll &al5 in the par5. (3a voi plimba in par5.) #=. Kou did 0our home&or5. (Ti-ai facut temele.) Teste en leza, ramatica! e"ercitii verbe incepatori. Present Tense (imple and continuous - Prezentul simplu si continuu #. Prezentul simplu

Prezentul simplu (Present Tense (imple) are forma de baza a verbului. (&rite, &or5, read) Pentru persoana a III-a s . se formeaza cu baza S -s. (he &rites, she &or5s, he reads) I pla0 - .u ma /oc. <e pla0s - .l se /oaca. 1orma ne ativa se formeaza cu au"iliarul do (does la pers. III-a s .) si not. 1orma prescurtata este don*t si doesn*t. I do not drin5 &ine. - .u nu beau vin. (he 4he does not pla0 football. - .a 4el nu /oaca fotbal. )e don*t applaud. 7oi nu aplaudam. 1orma intero ativa se formeaza cu do (does la pers. III-a s .) inaintea subiectului. :o 0ou &or5 here+ - 3uncesti aici+ :oes she 4he sin beautifull0+ - .a 4el canta frumos+ Con/u are I pla0 - .u ma /oc 0ou pla0 - Tu te /oci <e pla0s - .l se /oaca she pla0s - .a se /oaca it pla0s - (e /oaca &e pla0 - 7oi ne /ucam 0ou pla0 - Aoi va /ucati the0 pla0 - .i se /oaca ."emple! I &al5 to school ever0 da0. - .u mer pe /os la scoala in fiecare zi. The school team sometimes practice in this stadium. - .chipa Wcoalii uneori practicM in acest stadion. :r. .spinoza &or5s accordin to her o&n schedule. - :r. .spinoza lucreaza n conformitate cu pro ramul ei. The0 come and help m0 parrents. - .i vin Wi a/uta pe pMrinLii mei.

1unctii

Prezentul simplu se foloseste pentru! - Actiuni obisnuite, care se intampla in prezent sau in mod re ulat, dar nu neaparat in momentul e"act al vorbirii. 3ina pla0s tennis ever0 &ee5end. - 3ina /oaca tenis in fiecare sfarsit de saptamana. The Post office opens at F!HG. - Posta se deschide la F!HG. - Adevaruri sau realitati eneral acceptate. Ae etarians eat mils, but the0 do not eat meat. - Ae etarieni mananca lapte, dar ei nu mananca carne. )inds carr0 &eather balloons around the earth at the hei ht of =H 5ilometers. Aantul poarta baloanele meteorolo ice in /urul pamantului la inaltimea de =H 5ilometri. - ."presia opiniilor. I thin5 India is beautiful. - Cred ca India e frumoasa. (ome believe ever0thin the0 read. - -nii cred tot ce citesc. - ."presie a preferintelor. Peter li5es cats and do s. - ;ui petru ii plac pisicile si cainii. 6im prefers maths. - 6im prefera matematica - (e foloseste pentru a e"prima asa numitul prezent istoric, facand astfel referire la actiuni care s-au intamplat de fapt in trecut. )e &ere &atchin the bac5 door &hen, all of a sudden, comes :ierdre. - 7e uitam la usa din spate c$nd, dintr-o datM, vine :ierdre. :ierdre tells me that she too5 her brother to the dentist. - :ierdre mi spune cM ea a luat pe fratele ei la dentist. - Prezentul simplu poate avea valenta de viitor mai ales cu verbe ca! arrive (soseste), come (vine), leave (pleaca)V care su ereaza evenimente planuite sau pro ramate. The train from 9oston arrives this afternoon at three o*cloc5. - Trenul din 9oston soseste in dupamiaza aceasta la ora trei. The lesson starts at F!#G. - ;ectia incepe la F!#G.

."presii care semnaleaza frecvent actiuni obisnuite e"primate prin prezentul simplu! ll the time (tot timpul), al&a0s (mereu), ever0 da0 (in fiecare zi), ever0 holida0 (in fiecare vacanta), ever0 hour (in fiecare ora), ever0 month (in fiecare luna), ever0 semester (in fiecare semestru), ever0 &ee5 (in fiecare saptamana), ever0 0ear (in fiecare an), most of the time (in ma/oritatea timpului), never (niciodata), often (adesea), rarel0 (rar, rareori), sometimes (cateodata), usuall0 (de obicei). Prezentul simplu - e"ercitii =. Prezentul continuu

Prezentul continuu (Present Continuous) e"primM in eneral o actiune n desMsurare n momentul vorbirii sau o actiune care nu a fost terminatM la momentul vorbirii. Acest timp se formeaza cu a/utorul verbului au"iliar to be la prezent S forma de baza a verbului S -in (participiu prezent). I am readin an en lish boo5. - Citesc (acum) o carte de en leza. (he is &or5in throu h the holida0 brea5. - .a lucreaza in pauza de vacanta. 1orma ne ativa - se adau a not dupa forma de prezent simplu a au"iliarului to be. It is not rainin . - 7u ploua. (acum) 1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului to be cu subiectul. Are the0 pla0in + - .i se /oaca (acum)+ Is he eatin + - .l mananca+ - :e asemenea, prezentul continuu se foloseste pentru a descrie o tendinta sau actiune care a debutat recent. 3ore and more people are oin to church. - :in ce in ce mai multi oameni mer la biserica. - (au pentru a desemna o actiune care este planificata pentru viitor. To meet the demand for ve etable food, the0 are plannin to e"pand. - Pentru a satisface cererea de alimente ve etale, ei intenLioneazM sM se e"tindM. 6ohn is leavin for ;ondon ne"t &ee5. - Ion pleaca la ;ondra saptamana viitoare. Con/u are I am &al5in - .u ma plimb

0ou are &al5in - Tu te plimbi <e is &al5in - .l se plimba she is &al5in - .a se plimba it is &al5in - (e plimba &e are &al5in - 7oi ne plimbam 0ou are &al5in - Aoi va plimbati the0 are &al5in - .i se plimba ."emple! The summer is passin too Puic5l0. - Aara trece prea repede. 2aoul is actin li5e his father. - 2aoul se poarta ca si tatal lui. (ome football pla0ers are not bein sunt un bun model. Is he bein ood role model. - -nii /ucMtori de fotbal nu

ood to 0ou+. - .ste el bun cu tine+

@. Aerbe dinamice si statice

In eneral, numai anumite verbe pot fi folosite la aspectul continuu si acestea se numesc verbe dinamice. Aspectul continuu al unui verb arata ca o actiune este, era sau va fi in desfasurare. 1ormele verbale pro resive (aspectul continuu) se folosesc numai in cazul verbelor dinamice, de miscare, care e"prima calitati capabile de schimbare. 7u se spune! ><e is bein tall> sau ><e is resemblin his mother> sau >I am &antin spa hetti for dinner>. Corect se spune! ><e is tall> (.l e inalt), ><e resembles his mother> (.l seamana cu mama lui), >I &ant spa hetti> (Areau spa hete). - Aerbele dinamice sunt verbele care e"prima!

o activitate - as5, be , call, drin5, eat, help, learn, listen, etc. I am be in 0ou. - Te ro . (Te implor.)

procese - chan e, deteriorate, ro&mature, slo& do&n, &iden.

The corn is ro&in rapidl0. - Porumbul este n creWtere rapidM. perceptii senzoriale - ache, feel, hurt, itch I am feelin &ell. - 3a simt bine actiuni tranzitive - arrive, die, fall, land, leave, lose (he is leavin tomorro&. - .a pleaca maine. actiuni momentane - hit, /ump, 5ic5, 5noc5, nod, tap <e is /umpin around the house - .l sare (acum) in /urul caasei.

- Aerbele statice folosesc forma simpla (nu cea continuu). Acestea sunt verbele!

de perceptie, senzatie, activitate mentala - abhor, adore, astonish, believe, desire, detest, disli5e, doubt, feel, for ive, uess, hate, hear, ima ine, impress, intend, 5no&, li5e, love, etc. I love fruits. - Iubesc (ador) fructele. de relatie si posesie - be, belon to, concern, consist of, contain, cost, depend on, deserve, ePual, o&e, etc. 30 brother o&es me a boo5. - 1ratele meu imi datoreaa o carte.

:e retinut! - Ima inati-va diferenta de inteles dintre verbele statice si cele dinamice prin prisma intentiei, cele statice e"prima calitati neintentionate, pe cand cele dinamice calitati intentionate. T&o plus t&o ePuals four. - :oi plus doi este e al cu patru. 6ane is leavin for 9ucharest. - 6ane pleaca spre 9ucuresti. .Puals este un verb static si nu poate lua o forma continuaV nu e"ista optiune sau intentie in acest caz. Is leavin e"prima optiunea si intentia subiectului de a efectua actiunea respectiva.

- Aerbul to have nu se foloseste niciodata in aspectul continuu atunci cand are sensul de >a suferi de>. I have flu. <e has a fever. - (ufar de (am) ripa. .l are (sufera de) febra. (e foloseste la aspectul continuu atunci cand are intelesul de >a an a/a pe cineva pentru o actiune>. I*m havin m0 home&or5 done on )ednesda0. - Imi termin tema miercuri. (au have se mai foloseste la aspectul continuu atunci cand are sensul de >e"perienta>. Kou are havin a lot of /o0 &ith this tas5. - Ai multa bucurie cu treaba asta Prezentul continuu - ."ercitii si teste incepatori

- (crieti verbul din paranteze la Prezentul continuu, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to spea5)> - am spea5in #. I RRR (to &rite) =. Kou RRR (to s&im) @. )e RRR (to &al5) H. <e RRR (to &al5) G. The0 RRR (to read) N. (he RRR (to sin ) E. I RRR here (to pla0) F. 30 father RRR here. (to come) D. The birds RRR fast. (to fl0) #O. The ea le RR ver0 hi h. (to fl0) ##. Kou RRR to the theater. (to o) #=. <e RRR t&o boo5s. (to have) #@. (he RRR ood to 0ou. (to be) #H. I RRR a student. (to see) #G. Kou RRR a blue shirt. (to &ear) #N. I RRR to live peacefull0. (to choose ) Past tense (imple and continuous - Trecutul simplu si continuu

#. Trecutul simplu

Trecutul simplu (Past (imple sau Past Tense) e"primM o actiune sMv$rsitM si ncheiatM n trecut. Aerbele re ulate formeaza trecutul simplu prin adau area terminatiei >-ed> la forma de baza a verbului. ."emplu! scream (a tipa) -Y screamed (tipat)V &or5 -Y &or5ed

I visited him 0esterda0. - ;-am vizitat ieri. Aerbele nere ulate au forme proprii de trecut. ."emplu! sleep (a dormi) -Y slept (dormit)V &rite (a scrie) -Y &rote (scris) V o -Y &ent

I &ent to the opera last ni ht. - Am fost la opera aseara. 1orma ne ativa se formeaza cu a/utorul au"iliarului to do, con/u at la trecut (did) S not in fata verbului principal la prezent. :id S not se folosesc des in forma prescurtata didn*t. I did not drin5 &ine. - .u nu am baut vin. (he 4he didn*t pla0 football. - .a 4el nu a /ucat fotbal. 1orma intero ativa se formeaza prin inversiunea dintre au"iliarul did si subiect, iar verbul fiind la forma de baza prezent. :id 0ou &or5 here+ - Ai lucrat aici+ :id she sin beautifull0+ - A cantat ea frumos+ Con/u are I &al5ed - .u m-am plimbat 0ou &al5ed - Tu te-ai plimbat <e &al5ed - .l s-a plimbat she &al5ed - .a s-a plimbat it &al5ed - (-a plimbat &e &al5ed - 7oi ne-am plimbat 0ou &al5ed - Aoi v-ati plimbat

the0 &al5ed - .i s-au plimbat ."emple! ;ast 0ear, I &al5ed four miles to school ever0 da0. - Anul trecut, am mers patru mile pe /os la scoala, in fiecare zi. All of as &or5ed reall0 hard to ma5e this societ0 - 7oi toti am muncit din reu pentru a face aceastM societate. - Aerbele nere ulate au propria forma de Past Tense, o lista cu aceste verbe asiti la pa ina! Aerbe nere ulate. ."emple! <e said oodb0e and left. - .l a spus la revedere si a plecat. Tarzan dove into the s&amp and s&am to&ard the alli ator. - Tarzan a plon/at n mlaWtinM Wi a notat spre ali ator. The0 came and read a beaut0full stor0. - .i au venit si au citit o poveste frumoasa. 1unctii

- Trecutul simplu se foloseste pentru a e"prima fapte si realitati din trecut. In the past people believed that the earth &as flat. - %n trecut, oamenii au crezut cM pMm$ntul era plat. - :escrie un eveniment sau actiune incheiata, petrecuta in trecut. 6ohn ;oud invented the ballpoint pen in #FFF. - 6ohn ;oud a inventat pi"ul n #FFF. - Pentru a descrie starea, conditia sau obiceiuri din trecut. I &ent to school b0 bus &hen I &as a child. - 3-am dus la WcoalM cu autobuzul, c$nd am fost copil. Trecutul simplu - e"ercitii =. Trecutul continuu

Trecutul continuu (Past Continuous) e"primM in eneral actiuni n desfMsurare la un moment din trecut. Trecutul continuu se formeaza cu a/utorul formei de trecut simplu a au"iliarului to be, adica &as4&ere S forma participiului prezent (-in ) a verbului principal.

I &as readin a boo5. - Citeam o carte. Kou &ere tal5in . - Tu vorbeai. (:v. vorbeati.) 1orma ne ativa - se adau a not dupa forma de trecut simplu a au"iliarului to be (&as 4&ere). Constructiile rezultate! &as not si &ere not au formele prescurtate >&asn*t> respectiv >&eren*t>. Kou &ere not 4&eren*t readin . - Tu nu citeai. It &as not 4&asn*t rainin . - 7u ploua. (candva, in trecut) 1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului to be, forma de trecut simplu (&as 4&ere), cu subiectul. )ere the0 pla0in + - .i se /ucau+ )as he eatin + - .l manca+ - Trecutul continuu ca si prezentul continuu sunt forme verbale apartinand mai mult limbii vorbite si sunt rar folosite in re istrul scris. :eoarece indica o limita a duratei actiunii, trecutul continu este foarte folosit si pentru a indica actiuni care au avut loc (trecut simplu) in timp ce o alta actiune era in desfasurare, sau pentru a indica o actiune in desfasurare care este intrerupta de o alta. Carlos lost his &atch &hile he &as runnin . - Carlos si-a pierdut ceasul in timp ce aler a. I &as eatin an apple &hen 6ohn came in smilin . - 3ancam un mar cand Ion a intrat zambind. - Pentru a vorbi despre obiceiuri din trecut. Trecutul continuu este adesea insotit de >al&a0s>. 8race &as al&a0s eatin &ith the left hand. - 8race manca mereu cu mana stan a. Kou &ere al&a0s pla0in &ith 0our brother. - Tu mereu te /ucai cu fratele tau. - In eneral, numai anumite verbe pot fi folosite la aspectul continuu si acestea se numesc verbe dinamice, vedeti subtitlul @ de la lectia Prezentul simplu si continuu. Con/u are I &as &al5in - .u ma plimbam 0ou &ere &al5in - Tu te plimbai <e &as &al5in - .l se plimba

she &as &al5in - .a se plimba it &as &al5in - (e plimba &e &ere &al5in - 7oi ne plimbam 0ou &ere &al5in - Aoi va plimbati the0 &ere &al5in - .i se plimbau ."emple! :ad &as &or5in in his arden all mornin . - Tata lucra in radina lui toata dimineata. 2aoul &ere actin li5e his father. - 2aoul se purta ca si tatal lui. The0 &ere not bein a ood model. - .i nu erau un bun model. )as he bein ood to 0ou+ - .ra el bun cu tine+

Trecutul continuu - ."ercitii si teste incepatori

- (crieti verbul din paranteze la Trecutul continuu, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to &al5)> - &as &al5in #. I RRR (to &rite) =. Kou RRR (to s&im) @. )e RRR (to &al5) H. <e RRR (to &al5) G. The0 RRR (to read) N. (he RRR (to sin ) E. I RRR over there (to pla0) F. 30 cousin RRR here. (to come) D. The s&allo&s RRR fast. (to fl0) #O. The ea le RR ver0 hi h. (to fl0) ##. Kou RRR to the theater. (to o) #=. <e RRR t&o lasses. (to have) #@. (he RRR ood to 0ou. (to be) #H. I RRR an orchid. (to see)

#G. Kou RRR a nice shirt. (to &ear) #N. I RRR t&o apples. (to choose ) Teste en leza, ramatica! e"ercitii trecutul continuu incepatori. 1uture Tense (imple and continuous - Aiitor simplu si continuu #. Aiitorul

Timpul viitor (1uture Tense), ca definitie e"primM un eveniment, o actiune care are loc ntr-un moment viitor, apropiat de momentul vorbirii. :ar limba en leza nu are o forma speciala a viitorului, ideea de viitor se poate e"prima in mai multe moduri.

)ill4 shall S infinitiv <e &ill be here at E o*cloc5. - .l va fi aici la ora E. 9e oin to S infinitiv (he*s oin to bu0 a ne& computer. - .a are de and sa cumpere un nou computer. Prezentul simplu The train leaves at E!@O. - Trenul pleaca la E!@O. Prezentul continuu 30 friend is movin to a ne& house ne"t 0ear. - Prietenul meu se mutM ntr-o casa noua anul viitor.

Totusi, cea mai frecvent folosita modalitate de a e"prima o actiune viitoare este cu a/utorul lui &ill4 shall S infinitiv (forma de baza, prezent), sau forma prescurtata a acestora! *ll S infinitiv. ."emplu! I &ill visit him tomorro&. - ' sa-l vizitez maine. (Il voi vizita maine.) )e shall overcome. - Aom invin e. In en leza moderna forma shall este foarte putin utilizata. Cea mai des folosita in .n leza vorbita si scrisa este forma prescurtata *ll.

I*ll o to the seaside ne"t &ee5. - (aptamana viitoare voi pleca la mare. Kou*ll spend the holida0 in the mountains. - Aoi veLi petrece vacanta la munte. 1orma ne ativa se formeaza cu &ill not sau forma &on*t in fata verbului principal la prezent. I &ill not (&on*t) drin5 &ine. - 7u voi bea vin. (he &ill not (&on*t) pla0 football. - .a nu va /uca fotbal. 1orma intero ativa se formeaza prin inversiunea dintre au"iliarul &ill si subiect. )ill 0ou &or5 here+ - Aei lucrat aici+ )ill she sin beautifull0+ - Aa cantat ea frumos+ Con/u are I &ill &al5 - .u ma voi plimba 0ou &ill &al5 - Tu te vei plimba <e &ill &al5 - .l se va plimba she &ill &al5 - .a se va plimba it &ill &al5 - (e va plimba &e &ill &al5 - 7oi ne vom plimba 0ou &ill &al5 - Aoi va veti plimba the0 &ill &al5 - .i se vor plimba ."emple! I*ll (I &ill) read a boo5 ever0 &ee5. - Aoi citi o carte in fiecare saptamana. Kou &ill &in this race. - AeLi c$Wti a aceastM cursM. )ill 0ou be a ood bo0+ - Aei fi un baiat bun+ 1unctii

Aiitorul se foloseste pentru! - Preziceri ale actiunilor viitoare sau intero atii despre viitor. Computer technolo 0 &ill influence our future. - Tehnolo ia computerelor ne-va influenLa viitorul. )ill he come ne"t &ee5+ - Aa veni el saptamana viitoare+

- :ecizii care tocmai s-au luat si care urmeaza a fi realizate. I*ll finish this report tomorro&. - Aoi termina acest raport m$ine. - A face promisiuni. I*ll teach 0ou tomorro&. - Te voi invata maine. - A invita pe cineva la un eveniment, actiune. )ill 0ou come to m0 house on (unda0+. - Aoi veni la mine acasa :uminica+ ."presii cu idee de viitor!

To be about to ... - A fi pe punctul sa ... <e is about to /ump. - .l e pe punctul sa sara. To be oin to S infinitiv - A avea de and sa ... Kou are oin to /ump. - Ai de and sa sari. To be S infinitiv - e"prima ideea unor planuri pentru viitor, ordine sau conditii. There is to be an investi ation into the school team. - ' sa fie o ancheta in echipa scolii. Kou are to be bac5 b0 midda0. - ' sa te intorci la pranz.

Aiitorul simplu - e"ercitii =. Aiitorul continuu

Aiitorul continuu (1uture Continuous) e"primM o actiune continua, care va avea loc si se va desfasura la un moment dat din viitor, dupa momentul vorbirii. Aiitorul continuu se formeaza cu a/utorul formei! &ill S be S participiu prezent (in ) al verbului. I &ill be readin a boo5 tomorro&. - .u voi citi o carte m$ine. 7e"t fall, &e &ill be en/o0in all the ve etables &e planted last sprin . - Toamna viitoare, vom fi bucurosi de toate le umele pe care le-am plantat primavara trecuta. 1orma ne ativa - se adau a not dupa au"iliarul &ill si inainte de be (&ill not be ...). (he &ill not be &ritin until 3onda0. - .a nu va fi scris (nu va scrie) pana luni.

1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului &ill cu subiectul. )ill the0 be pla0in at 0our house+ - (e vor /uca ei la casa ta+ (Aor fi ei /ucanduse la casa ta+) - 1orma ne ativa si cea intero ativa a viitorului continuu sunt mai rar folosite. Con/u are I &ill be &al5in - .u ma voi plimba 4 (.u voi fi plimbandu-ma) 0ou &ill be &al5in - Tu te vei plimba 4 (Tu vei fi plimbandu-te) <e &ill be &al5in - .l se va plimba 4 (.l va fi plimbandu-se) she &ill be &al5in - .a se va plimba 4 (.a va fi plimbandu-se) it &ill be &al5in - (e va plimba 4 (Aa fi plimbandu-se) &e &ill be &al5in - 7oi ne vom plimba 4 (7oi vom fi plimbandu-ne) 0ou &ill be &al5in - Aoi va veti plimba 4 (Aoi veti fi plimbandu-va) the0 &ill be &al5in - .i se vor plimba 4 (.i vor fi plimbandu-se) ."emplu! I &ill be sleepin &hen he comes - .u voi fi dormind (voi dormi) cand vine el. Aiitoru continuu - ."ercitii si teste incepatori

- (crieti verbul din paranteze la Aiitorul continuu, forma >&ill>, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to learn)> - &ill be learnin #. I RRR (to &rite) =. Kou RRR (to sit) @. )e RRR (to dra&) H. <e RRR (to &al5) G. The0 RRR (to read) N. (he RRR (to plant) E. I RRR over there (to o) F. 30 father RRR here. (to come) D. The &hale RRR a lot. (to eat)

#O. The cro& RR ver0 hi h. (to fl0) ##. Kou RRR at the school. (to learn) #=. <e RRR t&o cups. (to have) #@. (he RRR tomorro&. (to train) #H. I RRR rose. (to see) #G. Kou RRR a blue t-shirt. (to &ear) #N. I RRR ne"t &ee5. (to teach ) Teste en leza, ramatica! e"ercitii viitorul continuu incepatori. Present perfect and continuous - Prezent perfect si continuu #. Prezent perfect

Prezentul perfect (Present perfect), este una dintre particularitatile limbii en leze, acest timp nu are corespondent in limba romana. Ca definitie, prezentul perfect e"prima o actiune terminata in trecut sau o actiune din trecut ce continua si in momentul prezent. Acesta se formeaza cu prezentul au"iliarului have (have4 has) S participiul trecut al verbului (re ulat sau nere ulat). Adesea, au"iliarul have este folosit alaturi de subiect cu forma prescurtata *ve. ."emplu! I*ve seen 0our picture. - Ti-am vazut poza. (am vazut-o de/a) Kou have &or5ed hard. - Ai muncit din reu. (si inca muncesti) (he has painted a picture. - .a a pictat un tablou. (a pictat de/a un tablou) 1orma ne ativa se formeaza cu not intre au"iliarul have 4has si participiul trecut al verbului. Au"iliarul have 4 has impreuna cu not se folosesc adesea cu forma prescurtata haven*t 4 hasn*t. I haven*t (have not) been to (pain. - 7u am fost in (pania. (he has not (hasn*t) pla0ed football. - .a nu a /ucat fotbal. 1orma intero ativa se formeaza prin inversiunea dintre au"iliarul have 4 has si subiect. <ave 0ou &or5ed here+ - Ati lucrat aici+ <as she &ritten the letter+ - A scris ea scrisoarea+

Con/u are I have &al5ed - .u m-am plimbat 0ou have &al5ed - Tu te-ai plimbat <e has &al5ed - .l se-a plimbat she has &al5ed - .a s-a plimbat it has &al5ed - (-a plimbat &e have &al5ed - 7oi ne-am plimbat 0ou have &al5ed - Aoi v-ati plimbat the0 have &al5ed - .i s-au plimbat ."emple! I have read a boo5 ever0 &ee5. - Am citit o carte in fiecare saptamana. (si continui sa citesc) Kou have &on this race. - ALi c$Wti at aceastM cursM. (ati casti at-o de/a) <o& lon has it been since the last time &e met+ - Cat a trecut de cand ne-am intalnit ultima data+ 1unctii

:e retinut! - Prezentul perfect este un timp apartinand prezentului. .l face le atura dintre trecut si prezent. :ar accentul se pune pe momentul vorbirii, pe acum.

Prezentul perfect e"prima! - ' actiune incheiata la un moment nedefinit in trecut, sau o actiune din trecut care se e"tinde si in momentul prezent. I have &al5ed three miles alread0 - Am mers de/a @ mile. (dar continui sa mer ). (he has visited the botanical arden. - .a a vizitat radina botanica. (ea a vazuto de/a, demult). The0 have &etted the flo&ers since G o*cloc5. - .i au udat florile incepand cu (de la) ora G. (si continua sa le ude). - Actiuni sau evenimente din trecut care conduc pana in momentul prezent. In acest caz, folosirea timpului prezent perfect arata ca rezultatul evenimetului sau

actiunii care apartine momentului prezent este cel care conteaza si nu momentul in care a avut loc actiunea. <e has bou ht a ne& flo&er. - .l a cumparat o noua floare. (si acum are o noua floare) The0 have been to 3e"ico but the0 have not been to 6apan. - .i au fost in 3e"ic, dar ei nu au fost si in 6aponia. (in consecinta, au cunostinte despre 3e"ic dar nu stiu prea multe despre 6aponia) - 'biceiuri sau evenimente si actiuni frecvente in decursul unei perioade de timp care conduc la momentul prezentului. (he has studied .n lish for four 0ears. - .a a studiat limba en lezM timp de patru ani. (si inca mai studiaza en leza) Influenta adverbelor

Ale erea intre prezentul perfect si trecutul simplu este de multe ori influentata si de adverbele care insotesc verbul. :aca adverbele respective se refera la o perioada trecuta, trebuie folosit trecutul simplu. I studied all ni ht. 40esterda0 4on )ednesda0 - Am studiat toata noaptea. 4ieri 4miercuri Cu adverbe care marcheaza un inceput in trecut si conduc pana la momentul prezentului, se foloseste prezentul perfect. I have studied up to no&. 4latel0 4alread0 - Am invatat pana acum. 4de curand 4de/a ."presii adverbiale cum ar fi! toda0 (azi), this month (luna aceasta), for an hour (timp de o ora), etc.V se pot folosi atat cu prezentul perfect cat si cu trecutul simplu. I &or5ed 4have &or5ed hard toda0. - Am muncit mult azi. ."ista tendinta de a folosi prezentul perfect pentru a anunta un eveniment din trecutul recent. The teacher has encoura ed often his students - Profesorul a ncura/at adesea pe elevii sMi. :ar vom folosi trecutul simplu pentru a relata sau anunta evenimente care au luat sfarsit si apartin trecutului indepartat. 7e&ton discovered the ravit0 la&. - 7e&ton a descoperit le ea ravitatiei. Prezentul perfect - e"ercitii =. Prezent perfect continuu

(i aceasta forma verbala apartine timpului prezent si se raporteaza la momentul prezent. Prezentul perfect continuu (Present perfect continuous) se foloseste pentru actiuni, stari, sentimente ncepute n trecut si care se desfasoara si n prezent, poate si n viitor. .ste adesea folosit cu e"presii adverbiale ca! for a es (de multM vreme), for three hours (de trei ore), since #D... (din anul #D...), since last 0ear (de anul trecut), recentl0 (recent), latel0 (in ultimul timp) Prezent perfect continuu se formeaza cu a/utorul formei! <ave4has S been S participiul prezent (-in ). It has been rainin for t&o da0s (and it*s still rainin ). - Ploua de doua zile (si inca mai ploua). I have been readin since this mornin . - Citesc de azi dimineata. (si inca mai citesc) :e retinut! - :iferenta dintre forma prezentului perfect simplu si cea a prezentului perfect continuu este aceea ca forma continua pune accentul mai mult pe durata actiunii sau a starii ce se desfasoara de ceva timp, pe cand la perfectul simplu accentul e pus pe actiunea desfasurata.

1orma ne ativa - se adau a not intre au"iliarul have 4 has si been. Adesea, in locul constuctiei have not 4 has not se foloseste forma prescurtata haven*t 4 hasn*t. It has not 4 hasn*t been rainin for = &ee5s. - 7u mai ploua de = saptamani. 1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului have 4has cu subiectul. <ave 0ou been readin since this mornin + - Cititi de azi dimineata+ Con/u are I have been &al5in - .u ma plimb 0ou have been &al5in - Tu te plimbi <e has been &al5in - .l se plimba she has been &al5in - .a se plimba it has been &al5in - (e plimba &e have been &al5in - 7oi ne plimbam

0ou have been &al5in - Aoi va plimbati the0 have been &al5in - .i se plimba ."emplu! The0 have been pla0in tennis for half an hour. - .i /oacM tenis de o /umMtate de orM. :e retinut! 1or - poate fi folosit atat cu trecutul simplu cat si cu formele perfecte (prezent, trecut, viitor perfect). - are sensul de! in timpul, pe durata, timp de. (ince - se foloseste doar cu formele perfecte. - are sensul de >incepand de la un moment dat>. Prezent perfect continuu - ."ercitii si teste incepatori

- (crieti verbul din paranteze la Prezent perfect continuu, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to learn)> - have been learnin #. I RRR (to teach) =. Kou RRR (to stand up) @. )e RRR (to sit) H. <e RRR (to &rite) G. The0 RRR (to read) N. (he RRR (to plant) E. I RRR over there (to o) F. 30 aunt RRR here. (to sleep) D. The elephant RRR a lot. (to eat) #O. The balloon RR ver0 hi h. (to fl0) ##. Kou RRR in the classroom. (to read) #=. <e RRR a boo5. (to dra&)

#@. (he RRR for @ hours. (to train) #H. I RRR it since this mornin . (to see) #G. Kou latel0 RRR ever0 evenin . (to run) #N. I RRR for a es. (to travel) Past perfect and continuous - Trecutul perfect si continuu #. Trecutul perfect

Trecutul perfect (Past perfect), e"prima o actiune care a avut loc si s-a terminat in trecut, inaintea altei actiuni tot din trecut. Acesta se formeaza cu had S participiu trecut al verbului. - .ste un timp utilizat mai des n limba en lezM dec$t n limba rom$nM pentru e"primarea anterioritMtii. ."emple! <e had lived in ;ondon before he moved to 2omania. - .l locuise in ;ondra inainte de a se muta in 2omania. Kou had finished the boo5 before I came. - Tu terminasesi cartea nainte sM vin eu. 3other had coo5ed the dinner b0 the time father arrived home. - 3ama Mtise de/a cina c$nd a a/uns tata acasM. 1orma ne ativa se formeaza cu had not (sau hadn*t) si participiul trecut al verbului. <e hadn*t lived in Paris before he moved to 2omania. - .l nu locuise in Paris inainte de a se muta in 2omania. <e had not finished the boo5 before I came. - .l nu terminase cartea nainte sM vin eu. 1orma intero ativa se formeaza prin inversiunea dintre au"iliarul had si subiect. <o& lon had it been since 0ou sa& each other+ - Cat timp fusese de cand v-ati vazut+ ."ista cateva con/unctii si adverbe ce se folosesc adesea in trecutul perfect pentru a marca succesiunea evenimentelor (actiunilor). Acestea sunt! b0 the time that (in (din) momentul n care), &hen (cand), after (dupa), as soon as (de indata ce), ever (vreodatM), never (niciodata), /ust (tocmai), before (inainte), alread0 (de/a), for Itime periodJ (timp de Io perioada de timpJ), since

Ipoint of timeJ (incepand cu 4de la Iun punct in timpJ), never ... before (niciodatM ... nainte sa). ."emple! )hen I arrived (usan had alread0 left. - Cand am sosit (usan plecase de/a. <e had /ust come into the room &hen the telephone ran . - .l tocmai intrase in camera cand a sunat telefonul. Con/u are I had &al5ed - .u ma plimbasem 0ou had &al5ed - Tu te plimbasesi <e had &al5ed - .l se plimbase she had &al5ed - .a se plimbase it had &al5ed - (e plimbase &e had &al5ed - 7oi ne plimbasem 0ou had &al5ed - Aoi va plimbasesi the0 had &al5ed - .i se plimbase Trecutul perfect - e"ercitii =. Trecutul perfect continuu

Trecutul perfect continuu (Past perfect continuous 4pro ressive) se foloseste pentru a accentua faptul ca o actiune a fost in curs de desfasurare pe o anumita perioada de timp inaintea altei actiuni din trecut. Trecutul perfect continuu se formeaza cu! <ad S been S participiu prezent (-in ). ."emple! I had been &aitin for m0 friend since seven oZcloc5 &hen he finall0 arrived. - %l asteptam pe prietenul meu de la ora sapte, c$nd n sf$rsit a sosit. <e had been &ritin poems for t&o 0ears &hen I met him. - (cria poezii de doi ani c$nd l-am cunoscut. 1orma ne ativa - se adau a not intre au"iliarul had si been. It had not been rainin &hen 0ou came. - 7u ploua cand ai venit.

1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului had cu subiectul.

<ad 0ou been s&imin before she left the piscine+ - Inotai inainte sa plece ea de la piscina Con/u are I had been &al5in - .u ma plimbam 0ou had been &al5in - Tu te plimbai <e had been &al5in - .l se plimba she had been &al5in - .a se plimba it had been &al5in - (e plimba &e had been &al5in - 7oi ne plimbam 0ou had been &al5in - Aoi va plimbati the0 had been &al5in - .i se plimbau ."emplu! The0 had been pla0in tennis &hen 0ou &rote 0our home&or5. - .i se /ucau tenis cand tu ti-ai scris tema. Trecut perfect continuu - ."ercitii si teste incepatori

- (crieti verbul din paranteze la timpul Trecut perfect continuu, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to learn)> - had been learnin #. I RRR (to &al5) =. Kou RRR (to loo5 for) @. )e RRR (to &or5) H. <e RRR (to &rite) G. The0 RRR (to read) N. (he RRR (to crochet) E. I RRR over there (to o) F. Kour sisters RRR here. (to pla0) D. The &hale RRR a lot. (to eat) #O. The cheetah RR ver0 fast. (to run) ##. Kou RRR in the street. (to lau h)

#=. <e RRR a boo5. (to bu0) #@. (he RRR for @ hours. (to &ait) #H. I RRR this mornin . (to /o ) #G. Kou RRR ever0 evenin . (to run) #N. )e RRR all &ee5. (to travel) 1uture perfect and continuous - Aiitor perfect si continuu #. Aiitorul perfect

Aiitorul perfect (1uture perfect simple), e"primM o actiune, un eveniment viitor care va fi fost terminata naintea unui alt moment din viitor sau a/un $nd p$nM la acesta. Acesta se formeaza cu &ill S have S participiul trecut al verbului. <e &ill have finished the boo5 b0 the time 0ou come bac5 home. - .l va fi terminat cartea p$nM c$nd te ntorci tu acasM. Kou &ill have &or5ed in this factor0 for fort0 0ears &hen 0ou retires. - Aei fi lucrat n aceastM fabricM timp de HO de ani c$nd o sa te pensionezi. A ood sportsman &ill have been in the top championships for nearl0 t&ent0 0ears. - -n sportiv bun va fi fost in campionatele de top timp de aproape =O de ani. Aiitorul perfect este folosit pentru! - ' actiune viitoare care va avea loc naintea unui moment viitor. <e &ill have done the home&or5 b0 3onda0. - .l va fi facut lectiile p$na luni. - ' actiune viitoare care va avea loc naintea unei alte actiuni viitoare. (he &ill have eaten the ca5e before I o home. - .a va fi mancat pra/itura inainte sa plec acasa. 1orma ne ativa se formeaza cu &ill have not (sau &ill haven*t) si participiul trecut al verbului. (he &ill have not finished the boo5 b0 the time I come bac5 home. - .a nu va fi terminat cartea p$nM c$nd ma intorc acasM. 1orma intero ativa se formeaza prin inversiunea dintre au"iliarul &ill si subiect. <o& lon &ill it have been &hen &e have a bab0+ - Cat timp va fi fost cand o sa avem un copil+

Con/u are I &ill have &al5ed - .u ma voi fi plimbat 0ou &ill have &al5ed - Tu te vei fi plimbat <e &ill have &al5ed - .l se va fi plimbat she &ill have &al5ed - .a se va fi plimbat it &ill have &al5ed - (e va fi plimbat &e &ill have &al5ed - 7oi ne vom fi plimbat 0ou &ill have &al5ed - Aoi va veti fi plimbat the0 &ill have &al5ed - .i se vor fi plimbat Aiitorul perfect - e"ercitii =. Aiitorul perfect continuu

Aiitorul perfect continuu (1uture perfect continuous) e"prima faptul ca o actiune se va afla inca in desfasurare la un anumit moment in viitor. Aiitorul perfect continuu se formeaza cu! )ill S have S been S participiul prezent (-in ) al verbului. ."emple! The0 &ill have been buildin that house for = 0ears ne"t Christmas. - .i vor fi construit (4 construind) acea casa de = ani Craciunul viitor. 90 five oZcloc5 she &ill have been sellin blouses for three hours. - P$na la ora G ea va fi v$ndut (4 vanzand) bluze timp de trei ore. 1orma ne ativa - se obtine cu &ill not heve been (sau &on*t have been inainte de participiul prezent (-in ). <e &on*t have been readin &hen 0ou come. - .l nu va fi citind cand vei veni. 1orma intero ativa se obtine prin inversiunea au"iliarului had cu subiectul. )ill the0 have been testin these materials before &e et there+ - Aor fi ei testand aceste materiale pana ce o sa a/un em noi acolo. Con/u are I &ill have been &al5in - .u voi fi mer and 0ou &ill have been &al5in - Tu vei fi mer and <e &ill have been &al5in - .l va fi mer and

she &ill have been &al5in - .a va fi mer and it &ill have been &al5in - Aa fi mer and &e &ill have been &al5in - 7oi vom fi mer and 0ou &ill have been &al5in - Aoi veti fi mer and the0 &ill have been &al5in - .i vor fi mer and ."emplu! The0 &ill have been pla0in tennis &hen 0ou &rite 0our home&or5. - .i vor fi /ucand tenis cand tu i-ti scrii tema. Aiitor perfect continuu - ."ercitii incepatori

- (crieti verbul din paranteze la timpul Aiitor perfect continuu, in acord cu subiectul. .".! >I RRR (to &al5)> - &ill have been &al5in #. I RRR (to learn) =. Kou RRR (to ta5e on) @. )e RRR (to &or5) H. <e RRR (to read) G. The0 RRR (to run) N. (he RRR (to put in) E. I RRR here (to sit) F. Kour sisters RRR there. (to o) D. The orillas RRR a lot. (to eat) #O. The bo0s RR ever0 da0. (to pla0) ##. Kou RRR at our school. (to teach) #=. <e RRR a to0. (to bu0) #@. (he RRR for = hours. (to &ait) #H. I RRR this mornin . (to pra0) #G. Kou RRR ever0 evenin . (to dra&) #N. )e RRR all &ee5. (to travel)

Teste en leza, ramatica! e"ercitii viitor perfect continuu inc 3odal verbs - Aerbe modale

Aerbele modale (3odal verbs) e"prima atitudinea vorbitorului fata de ceva, actiunea din cadrul acestuia fiind vazuta ca posibila, probabila, necesara, obli atorie, de dorit etc. .".! It mi ht rain later. - (-a putea sa ploua mai tarziu.

Aerbele modale en lezesti se pot imparti in!

Aerbe notionale e"primannd modalitatea. Acestea se comporta ca verbele obisnuite (&ant, &ish, order, obli e, advise, intend, mean, prefer, etc.). .".! <e &ants to see the pla0. - .l vrea sa vada piesa. Aerbe modale defective (:efective 3odal Aerbs). Acestea e"prima de asemenea modalitatea, dar din punct de vedere formal, prezinta anumite caracteristici (can 4 could, ma0 4 mi ht, must, have to, shall4should, &ill 4 &ould, ou ht to, be to, used to, need, dare).

#. Caracteristicile verbelor modale

Caracteristicile verbelor modale sunt!

#) (unt defective. - Adica le lipsesc anumite forme verbale si de aceea nu pot fi con/u ate la toate modurile si timpurile. :ar ele pot fi folosite pentru redarea mai multor timpuri. I can help 0ou ne"t &ee5. - Am sa te pot a/uta saptamana viitoare. I could s5ate &hen I &as a child. (tiam sa patinez cand eram copil. =) 7u primesc >-s> la persoana a III-a sin ular (cu e"ceptia lui >be to> si >have to>). <e must see this pla0. - Trebuie sa vada aceasta piesa. @) 1ormeaza sin ure intero ativul si ne ativul fara a/utorul au"iliarului >do 4did> (cu e"ceptia lui >have to>).

3ust 0ou do this+ - Trebuie sa faci asta+ :o 0ou have to t0pe that report+ - Trebuie sa dactilo rafiezi raportuls+ H) (unt urmate de verbe cu infinitiv fara >to> (cu e"ceptia lui >be to>, >have to>, >ou ht to>). (he can coo5. - .a stie sa ateasca. <e has to et up earl0 ever0 da0. - .l trebuie sa se scoale devreme in fiecare zi. =. CA7 4 C'-;: (a putea, a sti)

Can este folosit pentru toate persoanele la indicativ prezent. Could este folosit ca trecut al lui >Can>, si sub/onctiv-conditional. Can4could poate e"prima!

#) Capacitatea (fizica sau intelectuala) de efectuare a unei actiuni. Tom can spea5 three forei n lan ua es. - Tom stie sa vorbeasca trei limbi straine. I could run faster than 0ou. - Puteam sa aler mai repede decat tine. - Cand >Can> e"prima abilitatea, putinta de a face ceva, este adesea inlocuit de! >be able to>, >be capable of>, sau >5no& ho& to>. I can s5i no&. ((tiu sa schiez acum) I am able to s5i no&. (Pot sa schiez acum.)

I could s5ate &hen I &as a child. ((tiam sa patinez cand eram copil.) Althou h it &as ver0 cold 0esterda0, &e &ere able to s5ate. (:esi a fost foarte fri ieri, am reusit sa patinam.) =) Can este folosit pentru a e"prima permisiunea, ca o alternativa a lui >ma0> in e"primarea familiara. Could este folosit pentru a e"prima permisiunea in trecut. Can I borro& 0our umbrella+ - Pot (imi permiti) sa iau umbrela ta+ 'n (unda0s &e could sta0 in bed until F o*cloc5. - :uminica aveam voie sa stam in pat pana la ora F. @) Posibilitatea, presupunerea. The0 can be there no&. - . posibil ca ei sa fie acolo, acum.

(he could read the boo5. - .a ar fi putut (e posibil) sa citeasca cartea. H) Pentru a e"prima! o cerere, ru aminte politicoasa (Could este mai politicos decat Can). Can 0ou &ait a fe& moments+ - Poti sa astepti cateva momente+ G) Could S infinitivul perfect este folosit pentru a e"prima capacitatea nerealizata de efectuare a unei actiuni din trecut. (he could have helped me. (9ut she didn*t.) - .a ar fi putut sa ma a/ute. (:ar nu a facut-o.) @. 3AK 4 3I8<T (a putea, a avea voie)

3a0 este folosit pentru a cere sau a acorda permisiunea in limba/ formal, politicos (mai oficial decat can). 3a0 I o+ - Pot (imi permiteti) sa plec+ Kou ma0 o. - Puteti sa plecati. 3i ht e"prima la fel permisiunea, cu valoare de conditional si sub/onctiv, precum si posibilitatea va a. 3i ht I o home+ - As putea pleca acasa+ Kou mi ht not come in. - 7u ai putea (nu ai avea voie) sa intri.

The0 mi ht be there no&. (-ar putea sa fie acolo acum. - 3a0 4 3i ht S verbul la prezent e"prima o posibilitate prezenta sau viitoare (in sau dupa momentul vorbirii). <e ma0 come toda0. - (e poate sa vina azi. <e mi ht come tomorro&. - (-ar putea sa vina maine. - ;a forma intero ativa si ne ativa, >3a0> e"primand posibilitatea este inlocuit de constructiile >do 0ou thin5 S prezent 4 viitor> sau >be li5el0 S infinitiv>. :o 0ou thin5 he*ll come toda0+ - Crezi ca o sa vina astazi+ Is he li5el0 to come toda0+ - Crezi ca o sa vina astazi+ @. 3-(T (a trebui)

Adesea, 3ust este inlocuit cu >to have to> (a trebui neaparat, a avea obli atia).

- 3ust e"prima!

#) obli atie, datorie. Kou must &rite to them. - Trebuie sa le scrii. I must leave soon. - Trebuie sa plec curand. =) posibilitate, presupunere. Kou must be tired. - Trebuie sa fii obosit. (Probabil ca esti obosit.) (he must be at home no&. Trebuie sa fie acasa acum. 7ota! - ;a solicitarea permisiunii, raspunsul se formeaza cu >ma0>, >can> sau >must not>. 3a0 I sta0 here+ - Pot sa stau aici+ Kes, 0ou ma0 - :a, aveti voie. (vi se permite) 7o, 0ou musn*t. - 7u, este interzis. - :aca se pune la indoiala obli atia, raspunsul se formeaza cu >must> (impunere) sau >need not> (lipsa necesitatii). 3ust I reall0 o there+ - Chiar trebuie sa ma duc acolo+ Kes, 0ou must. - :a, trebuie. (este obli atoriu) 7o, 0ou needn*t. - 7u, nu este necesar (nevoie). Aerbe modale - ."ercitii incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti la fiecare proppozitie Aerbul modal ce-l contine. #. Can 0ou be m0 friend+ (Poti sa fii prietenul meu+) =. I could run ten miles in m0 t&enties. (Puteam sa aler zece mile cand eram de douazeci de ani.) @. 3a0 I come in+ (Imi permiteti IPotJ sa intru+) H. <e mih t be there ri ht no&. (.l s-ar putea sa fie acolo chiar acum.) G. Kou must pra0 to the 8od.(Trebuie sa te ro i la :umnezeu.) N. 3i ht I borro& the stapler+ (Asi putea imprumuta capsatorul+) E. Kou ma0 sit no&. (Poti sa stai /os acum.)

F. (he must o to the school. (.a trebuie sa mear a la scoala.) D. It &as late, but &e could plant the flo&ers. (.ra tarziu, dar am reusit sa plantam florile.) #O. <e can spea5 t&o forei n lan ua es. (.l stie sa vorbeasca doua limbi straine.) ##. The children must eat man0 fruits. (Copii trebuie sa manance multe fructe.) #=. Can 0ou read this+ (Poti I(tiiJ sa citesti asta.) #@. The teacher mi ht be late. (Profesorul ar putea intarzia.) #H. Kou ma0 cop0 the lesson. (Ai voie sa copii lectia.) #G. Tom can help all his brothers. (Tom poate sa-si a/ute toti fratii.) #N. (he could run one 5ilometer more. (.a ar fi putut aler a inca un 5ilometru. Aerbe modale =

In aceasta a doua lectie cu verbe modale sunt prezentate verbele! shall, should, ou ht to, &ill, &ould, used to, be to, dare. #. (<A;; 4 (<'-;:

(hall este folosit ! #) Pentru a e"prima obli atie, ordin, n stil oficial - acte, re ulamente, etc. la persoana a II-a si a III-a. The seller shall suppl0 the spare parts in time. - A$nztorul va furniza (are obli atia) piesele de schimb la timp. =) Pentru a e"prima o promisiune asupra ceva ce trebuie neaparat. I shall &rite the letter. - Promit cM voi scrie scrisoarea. @) (hall este folosit n propozitii intero ative, la persoana I sin ular sau plural! a) Pentru a cere un sfat, o su estie. )here shall &e put the flo&ers+ - -nde sa punem florile+ )hat shall I do+ - Ce trebuie sa fac+ b) Pentru a face o oferta. (hall I help 0ou+ - (a te a/ut+ (hould (ar trebui, ar fi cazul) este folosit pentru !

#) A da un sfat. The boo5 is ver0 interestin . Kou should read it. - Cartea e foarte interesanta. Ar trebui s-o citesti. =) ' presupunere (indic$nd un rad de nesi uranta mai mare dec$t >)ill>). <e should be there b0 no&. - Ar trebui sa fi a/uns acolo de/a. <e should have left b0 no&. - Ar trebui sa fi plecat de/a. =. '-8<T T' (ar trebui, s-ar cuveni)

'u ht to indica obli tia sau datoria, de obicei sub forma de sfat, sau presupunere (la fel ca >(hould>, dar cu o formM mai protocolarM). Kou ou ht to finish the boo5 before oin on holida0. - Ar trebui sa termini cartea nainte sa pleci n vacanta. <e ou ht be still at home. - (-ar cuveni sM fie ncM acasM.

."primarea unui sfat, a unei recomandari, su estii, prin >'u ht to> sau >(hould> este mai putin puternica dec$t prin >3ust>. @. )I;; 4 )'-;:

)ill, ca modal apare la toate persoanele si e"primM! #) ' comanda impersonala (similar cu >3ust>, >9e to>). Kou &ill come here at once. Aino aici imediat. =) Insistenta, hotar$rea de a efectua o actiune. <e &ill stud0 chemistr0 &hatever his father sa0s. - Aa studia (este decis sa studieze) chimia, indiferent ce spune tatal lui. @) Actiune repetata, un obicei al unei persoane (>)ill> IfrecventativJ). <e &ill sit on the bench for hours and aze at the stars. 'bisnuieste sa stea ore-n sir pe banca si sa se uite la stele. H) ' Invitatie, n propozitii intero ative, la persoana a II-a. )ill 0ou have another apple+ - 3ai vrei (Ia, te ro ) inca un mar+ G) ' cerere sau ru aminte (pe un ton politicos, dar mai autoritar dec$t >)ould>). )ill 0ou si n the re ister+ - Areti (va ro ) sa semnati n re istru+

N) ' intentie spontana, nepremeditata, n momentul vorbirii la persoana I (de obicei contras n I *ll J). I*m thirst0. I*ll ta5e a lass of &ater. - 3i-e sete. ' sa iau un pahar cu apa. )ould este folosit! #) Pentru a e"prima o cerere, o ru aminte politicoasa. )ould 0ou do me a favour+ - Areti (va ro ) sa-mi faceti o favoare+

>)ould li5e> este de obicei folosit n locul lui >)ant>, fiind o forma de e"primare mai politicoasa. .".! I &ould li5e to tal5 to the mana er. - As dori sa vorbesc cu directorul. )ould 0ou li5e to tal5 to him no&+ - :oriti sa vorbiti cu el acum+ =) Ca forma de Trecut a lui >)ill>. <e &ill help me+ - ' sa ma a/ute. (vrea) <e said he &ould help me. - .l a spus ca (vrea sa) ma a/uta. @) )ould este folosit si pentru a e"prima probabilitatea. That &ould be their car. - Probabil ca aceea este masina lor. (Aceea trebuie sa fie masina lor.) Atentie! - >)ould S rather 4sooner S infinitivul scurt> este folosit pentru a e"prima preferinta. I &ould rather listen to the concert than see the film. I &ould sooner listen to the concert than see the film. As prefera sa (mai de raba) ascult concertul dec$t sa vad filmul. H. -(.: T'

-sed to este folosit doar la Trecut, pentru a e"prima! #) ' actiune repetata, un obicei trecut, care nu mai este practicat n prezent. I used to s&im in the 'lt river &hen I &as a child, but I don*t do this an0 lon er. 'bisnuiam sa not n 'lt c$nd eram copil, dar acum nu mai fac asta (not). =) ' actiune repetata, un obicei trecut, care promabil mai este practicat.

The0 used to spend their holida0s in the mountains. (It*s ver0 li5el0 the0 still do it.) .i obisnuiau sa-si petreaca vacantele la munte. (. destul de probabil ca inca sa petreaca vacantele la munte.) - 7ota! Aici >-sed to> poate fi nlocuit de >)ould>. The0 &ould spend their holida0s in the mountains. - Isi petreceau vacantele la munte. (probabil si in prezent) - Atentie? >-sed to> se foloseste doar pentru actiuni din Trecut. G. 9. T'

9e to este folosit pentru a e"prima! #) ' comanda sau instructiuni ntr-un mod impersonal. <e is to sta0 here till &e return. - Trebuie sa stea (.l sta) aici p$na ne ntoarcem. I am to &ait here till he comes. - Trebuie sa (o sa) stau aici pana vine el. =) ' actiune planificata (constructie des folosita n limba/ul /urnalistic). The competition is to start in a &ee5Zs time. - Campionatul o sa (e ata sa) inceapa intr-o saptamana. N. :A2. (a cuteza, a avea cura/ul)

Ca modal, :are apare n propozitii ne ative si intero ative cu sensul! a ndrMzni, a se ncumeta, a se aventura, a avea ndrMzneala 4neobrMzarea. <o& dare 0ou+ Cum ndrMznesti+ <e daren*t sa0 a &ord. - .l nu a ndrMznit sM spunM o vorbM. - ;a ne ativ si intero ativ, >:are> poate fi con/u at ca un verb obisnuit sau ca un verb modal. :are he spea5+ :oes he dare (to) spea5. %ndrazneste sa vorbeasca. - Atenti? Aerbul >:are> este urmat de infinitivul cu >to> c$nd este folosit ca verb principal. <e dared me to compete &ith him. - 3-a provocat (a cutezat) la ntrecere.

Aerbe modale = - Teste incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti pentru fiecare proppozitie Aerbul modal ce-l contine. #. The0 shall come on time. (Trebuie sa vina la timp.) =. Kou should &rite to him. (Ar trebui sM-i scrii.) @. <e ou ht be still at home. ((-ar cuveni sM fie ncM acasM.) H. )ill 0ou come &ith me+ (Arei sa vii cu mine+) G. I &ould li5e to rest. (Asi vrea sa ma odihnesc.) N. <e used to s&im in the :anube. (.l obisnuia sa inoate in :unare.) E. 30 brother is to come in a &ee5*s time. (1ratele meu e ata sa vina intr-o saptamana.) F. )e dare to as5. (7oi am indraznit sa intrebam.) D. )here shall &e put the flo&er+ (-nde sa punem floarea+) #O. The0 should be in the classroom b0 no&. (.i ar trebui sa fie in clasa de/a.) ##. )ould 0ou help me+ (Ai vrea sa ma a/uti+) #=. :an ou ht to e"ercise more. (:an s-ar cuveni sa e"erseze mai mult.) #@. I used to &al5 a lot. ('bisnuiam sa ma plimb mult.) #H. I shall ta5e care of ever0thin for 0ou. (Trebuie sa ma ocup de toate pentru tine.) #G. <e &ill sit on the bed for hours. ('bisnueste I(taJ in pat ore-n sir.) Prepositions - Prepozitii

Prepozitia (Preposition) este o parte de vorbire nefle"ibila (fi"a) care descrie le atura dintre doua cuvinte din aceeasi propozitie. Prepozitiile nu au un inteles de sine statator, ele capata diferie sensuri puse in le atura cu alte cuvinte. Cateva e"emple de observare a prepozitiilor (cuvintele evidentiate)! Kou can sit before the des5. - Puteti sM stati n faLa biroului. <e can bump into the table. - .l se poate lovi in masa. The bird flies to&ard the tree. - Pasarea zboara spre pom. I sit on the armchair. - .u stau pe fotoliu.

- Aerbe precedate de prepozitii iau forma n >-in >. <e*s ood at rememberin peopleZs names. - .l isi aminteste cu usurinta numele oamenilor. ."ceptii! but si e"cept sunt urmate de infinitivul scurt. The0 did nothin but lau h. - 7-au facut nimic (altceva) dec$t sa r$da. :e retinut! In limba en leza nu se va termina niciodata o propozitie cu o prepozitie. #. Prepozitii de loc! at, on, in

At se foloseste cu adrese e"acte. 6ames lives at EF .n lish (treet in ;ondon. - 6ames locueste la nr. EF, (trada .n lish in ;ondra. 'n desemneaza numele de strazi, sosele, bulevarde, alei, etc. <er house is on Camp (treet. - Casa ei e pe strada Camp. In se foloseste cu numele re iunilor (orase, /udete, tari, state, continente). (he lives in 9raila. - .a locuieste in 9raila. 9raila is in 2omania - 9raila e in romania. =. Prepozitii de timp! at, on, in

At se foloseste pentru a desemna ora e"acta. The teacher is leavin at G!#G p.m. - Profesorul pleaca la G!#G p.m. 'n indica zilele si datele calendaristice. 30 brother is comin on 3onda0. - 1ratele meu vine luni. )e*re havin a trainin on the 1ourth of 'ctober. - Avem un antrenament pe patru octombrie. In se foloseste pentru a desemna ore imprecise din timpul zilei, cat si luna, anotimpul, anul. (he li5es to /o in the mornin . - .i ii place sa aler e (sa faca /o in ) dimineata.

It*s too cold in &inter to run outside. - . prea fri iarna ca sa aler i afara.

<e started the en lish course in =O#O. - .l a inceput cursul de en leza in anul =O#O. <e*s oin to come in Au ust. - .l are de and sa vina in au ust. @. Prepozitii de timp! for si since

1or se foloseste atunci cand se masoara timpul (secunde, minute, ore, zile, luni, ani). <e held his breath for seven minutes. - .l si-a Linut respiraLia timp de Wapte minute. (he*s lived there for seven 0ears. - .a a trait acolo sapte ani. (ince se foloseste cu data sau ora e"acta. <e*s &or5ed here since #DEN. - .l a lucrat aici din anul #DEN. (he*s been sittin in the &aitin room since si"-thirt0. - .a statea in camera de asteptare de la sase-treizeci. H. Prepozitii de miscare! to si lipsa prepozitiei

To se foloseste pentru a e"prima deplasarea, miscarea catre un loc. The0 &ere &al5in to &or5 to ether. - .i mer eau la (spre) munca impreuna. (he*s oin to the dentist*s office this mornin . - .a se duce la dentist (cabinetul dentistului) in dimineata asta. To&ard si to&ards e"prima de asemenea miscarea spre ceva. Acestea doua prepozitii sunt doar variantele orto rafice ale aceluiasi cuvant si se pot folosi indiferent. )e*re movin to&ard the li ht. - 7e miscam spre lumina. This is a bi step to&ards the pro/ect*s completion. - Acesta este un mare pas spre finalizarea proiectului. Cu urmatoarele cuvinte! home, do&nto&n, upto&n, inside, outside, do&nstairs, upstairs, nu se folosesc prepozitii. 8randma &ent upstairs 8randpa &ent home. - 9unica sa dus la eta/ bunicul a plecat acasa. The0 both &ent outside. - Amandoi au iesit afara. G. Prepozitii cu substantive, ad/ective si verbe

7umeroase substantive, ad/ective si mai ales verbe se folosesc corect numai insotite de prepozitiile care le intre esc sensul.

Prepozitii si! (ubstantive Ad/ective approval of - aprobarea a&areness of - radul de conWtientizare a belief in - credinta in concern for - preocuparea pentru confusion about - confuzie cu privire la desire for - dorinLa de fondness for - toleranLM pentru rasp of - stapanire de hatred of - ura fata de hope for - speranta pentru interest in - interes in love of - dra ostea de need for - necesitatea 4nevoia de a participation in - participarea la reason for - motiv pentru respect for - respectul pentru success in - succes in understandin of - intele erea an r0 at - furios la a&are of - constient de capable of - capabil sa careless about - neatent la 4cu familiar &ith - familiarizat cu afraid of - frica de Aerbe

happ0 about - fericit in le atura cu interested in - interesat /ealous of - elos made of - facut 4fabricat in (din) married to - casatorit 4a cu proud of - mandru de similar to - asemanator cu sorr0 for - imi pare rau pentru ... sure of - si ur de tired of - obosit de (satul de) &orried about - in ri/orat de 4 in le atura cu (iertare) pentru as5 about - a intreba despre as5 for - a cere IcevaJ belon to - a apartine IcuivaJ brin up - a aduce care for - a avea ri/a de find out - a afla ive up - a renunta ro& up - a creste loo5 for - a cauta IcevaJ loo5 for&ard to - a astepta cu nerabdare sa loo5 up - a privi in sus ma5e up - a alcatui, a nascoci, a prepara pa0 for - a plati pentru prepare for - a se pre ati pentru stud0 for - a invata pentru tal5 about - a vorbi despre thin5 about - a (se) andi la apolo ize for - a cere scuze

trust in - a avea incredere in &or5 for - a lucra pentru &orr0 about - a fi in ri/orat de, a-si face ri/i pentru - Combinatia dintre verbe si prepozitii se numeste verb frazal. N. ."presii idiomatice cu prepozitii

%ntre folosirea prepozitiilor n limba en leza si limba rom$na e"ista numeroase diferente. Aceeasi prepozitie poate implica frazelor din care face parte un inteles diferit de cel obisnuit, formand e"presii idiomatice. -nele dintre acestea sunt! in the street (.n l. americ. - on the stret) - pe strada in the pla0 round - pe terenul de sport in the s50 - pe cer in the sun - la soare in the open air - la aer curat on the &a0 to - n drum spre on the #st floor - la eta/ul # round the corner - dupa colt at present - n prezent at the some time - n acelasi timp at this moment - n acest moment at last - n sf$rsit in a 0earUs time - peste un an in m0 opinion - dupa parerea mea be0ond control - independent de vointa ... in all probabilit0 - dupa toate probabilitatile b0 m0 &atch - dupa ceasul meu b0 heart - pe de rost, pe dinafara b0 mista5e - din reseala to o on a trip 4 on holida0 - a mer e n calatorie 4 n vacanta

to o (out) for a &al5 - a mer e la plimare lo loo5 out of the &indo& - a privi pe fereastra to et in throu h the &indo& - a intra pe fereastr heUs the tallest in the class - e cel mai nalt din clas outside the arden - n fata radinii E. Prepozitii inutile

In vorbirea de zi cu zi se folosesc incorect prepozitii acolo unde ele nu isi au rostul. 'bservati urmatoarele e"emple! (he met up &ith the ne& coach in the hall&a0. - .a sa nt$lnit cu noul antrenor pe hol. The boo5 fell off of the des5. - Cartea a cazut de pe birou. <e thre& the boo5 out of the &indo&. - .l a aruncat cartea pe fereastrM. (he &ouldn*t let the cat inside of the house. (sau folositi >in>) - .a nu ar lasa pisica in casa. )here did the0 o to+ - -nde s-au dus ei+ Put the lamp in bac5 of the couch. (se va folosi >behind>) - Pune lampa n spatele canapelei. )here is 0our colle e at+ - -nde este cole iul dumneavoastra+ Prepozitii - ."ercitii si teste en leza incepatori

- 2ecunoasteti si scrieti prepozitiile din urmatoaarele propozitii. #. )hat photos are the0 loo5in at+ (;a ce foto rafii se uita+) =. This is a ood firm to &or5 &ith. (Aceasta este o firma buna cu care sa lucrezi.) @. 3an0 documents are 5ept &ithin the dra&er. (3ulte documente sunt pastrate in sertar.) H. <e is in school. (. in scoala.) G. I am at home. ((unt acasa.) N. There is a boo5 beside the bed. (. o carte lan a pat.) E. 3ar0 is standin b0 the &indo&. (3aria este in picioare la fereastra.)

F. The boo5case is a ainst the &all. (9iblioteca este rezemata IlipitaJ de perete.) D. The do is under the chair. (Cainele este sub pat.) #O. The cat is over the roof. (Pisica este pe acoperiW.) ##. The boo5 0ou need is underneath those papers. (Cartea de care aveti nevoie este sub acele hartii.) #=. There is a tree in front of our house. (. un copac in fata casei noastre.) #@. There &as a dictionar0 amoun these boo5s. (.ra un dictionar printre aceste carti.) #H. The0 &ent into the house. (.i au mers in casa.) #G. The0 sailed across the ocean. (Au navi at peste ocean.) #N. (he came out of the room. (.a a venit din camera.)