Gramatica limbii engleze.

Scurta prezentare generala

(English grammar)
1. 2. 3. 4. 5. . Alfabetul si Pronuntia Substantivul (genuri, plural si forma posesiva) Articolul (hotarat "the" si nehotarat "a / an") Adjectivul Gradele de comparatie (comparativ, superlativ) !ilele saptamanii" lunile si anotimpurile (Denumirile zilelor saptamanii, lunile anului si anotimpurile) #. $umeralul % $umere (cardinal, ordinal, fractionar, colectiv, multiplicativ si distributiv) &. 'ata si (ra (Exprimarea datei si a orei [timpului cronoloic]) ). Adverbul (Partea 1 !unctii, formare, grade de comparatie) 1*. Adverbul 2 (Partea " #lasificarea adverbelor) 11. Pronumele (#lasificare dupa functii, numar si cazuri pronume) 12. +erbul ($otiuni introductive) 13. Pre,entul simplu si continuu (!orma, functii, con%ugari) 14. -recutul simplu si continuu (!orma, functii, con%ugari) 15. +iitorul simplu si continuu 1 . Pre,entul perfect si Pre,entul perfect continuu 1#. -recutul perfect si -recutul perfect continuu 1&. +iitorul perfect si +iitorul perfect continuu 1). +erbe modale (#aracteristici, can, could, ma&, might, must) 2*. +erbe modale 2 ('erbele( shall, should, ought to, )ill, )ould, used to, be to, dare) 21. Prepo,itii (#lasificare, exemple si expresii cu prepozitii)

Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si Pronuntie

Alfabetul englez (the alphabet) contine 2 de litere" dintre care 5 vocale (a" e" i" o" u)" 2 semivocale (." /) si 1) consoane. 0iterele alfabetului" luate sin1ure" se citesc in felul urmator2 a 3ei4 b 3bi4 c 3si4 d 3di4 e 3i4 f 3ef4 1 3dji4 5 3eit64 i 3ai4 j 3djei4 8 38ei4 l 3el4 m 3em4 n 3en4 o 3ou4 p 3pi4 7 38ju4 r 3a:4 s 3es4 t 3ti4 u 3iu4 v 3vi4 . 3dblj4 9 3e8s4 / 3uai4 , 3,ed4

;n limba en1le,a" cuvintele se pronunta diferit de cum se scriu. <onsoanele se protunta toate aproape ca in romaneste" dar vocalele se pronunta foarte diferit" dupa cum puteti vedea in e9emplele pentru fiecare vocala de mai jos2 A - se pronunta: 1. ei in cuvinte precum2 o name 3neim4 = nume o paper 3peip*4 = 5artie 2. e in cuvinte precum2 o and 3end4 = si o And/ 3endi4 = Andi (nume propriu) 3. ce repre,inta un sunet intre >a> si >e>" desc5i,and 1ura pentru >a> si pronuntand >e>? ca in cuvintele2 o fla1 3flg4 = stea1 o map 3mp4 = 5arta 4. un o lun1 (marcat o()" ca in2 o all 3o(l4 = tot" toti" toate o small 3smo(l4 = mic" mica 5. i in cuvinte precum2 o climate 3+laimit4 = clima o villa1e 3vilid%4 = sat . * (marcat *()" ca in2 o after 3aft*(4 = dupa o be11ar 3beg*(4 = cersetor E - se pronunta 1. , accentuat in cuvinte ca2

meter 3mit*4 = contea,a serious 3siri*4 = serios 2. e in cuvinte ca2 o bed 3bed4 = pat o red 3red4 = rosu 3. i scurt in cuvinte precum2 o be1in 3bigin4 = a incepe o repeat 3ripit4 = a repeta
o o

I - se pronunta 1. i in cuvinte precum2 o bi1 3big4 = mare o mil8 3milc4 = lapte 2. ai in cuvinte ca2 o @rida/ 3fraidi4 = vineri o time 3taim4 = timp 3. * lun1 (marcat *()" ca in2 o bird 3b*(d4 = pasare o first 3f*(st4 = primul O - se pronunta 1. o scurt" in cuvinte precum2 o do1 3dog4 = caine o loc8 3lo+4 = a incuia 2. o lun1 (marcat o()" ca in2 o 5orse 3ho(s4 = cal o storm 3sto(m4 = furtuna 3. ou ca in2 o alone 3*loun4 = sin1ur o open 3oupn4 = desc5is 4. a scurt" inc5is (marcat ). Se pronunta un >a> scurt in asa fel incat varful limbii sa atin1a cerul 1urii. A9emplu cuvinte2 o done 3dn4 = facut o 1love 3glv4 = manusa 5. u lun1 (marcat u()" ca in2 o t.o 3tu(4 = doi o prove 3pru(v4 = a dovedi . )a (ua) in cuvinte precum2 o one 3)an4 = unu o once 3)ans4 = odata #. * in cuvinte ca2 o lemmon 3lem*n4 = lamaie o tailor 3teil*4 = croitor &. nu se pronunta in cuvinte ca2 3

o o

lesson 3lesn4 = lectie season 3sizn4 = anotimp

U - se pronunta 1. u lun1 (marcat u() in cuvinte precum2 o true 3tru(4 = adevar o rule 3ru(l4 = re1ula 2. iu in cuvinte ca2 o dut/ 3diuti4 = datorie o pupil 3piupl4 = elev" eleva 3. a* >a> inc5is spre un >:> slab" ca in2 o dust 3da*st4 = praf o umbrella 3a*mbrela4 = umbrela 4. * lun1 (marcat *()" in cuvinte ca2 o fur 3f*(4 = blana o nurse 3n*(s4 = sora medicala 5. i ca in2 o business 3bisnis4 = afacere o minute 3minit4 = minut . e scurt in cuvinte precum2 o nature 3neit*(4 = natura o Saturda/ 3st*(dei4 = sambata - se pronunta 1. i in cuvinte ca2 o cit/ 3siti4 = oras o merr/ 3meri4 = vesel 2. ai in cuvinte precum2 o fl/ 3flai4 = a ,bura o s8/ 3s+ai4 = cer % -oate vocalele marcate fonetic cu doua puncte .(/ reprezinta sunete lungi.

!he "oun - Substanti#ul

4

1. Felul substantivelor
Substanti#ele $n limba engleza (-he $oun) pot fi Bmpartite Bn patru cate1orii principale2

substantive comune % dog .caine/, cat .pisica/, bo& .baiat/, girl .fata/, table .masa/ substantive proprii % England .0nglia/, 1ondon .1ondra/, 2arius .nume proprii/ substantive abstracte % love .iubire/, courage .cura%/, %o& .bucurie/ substantive colecti#e % team .echipa/, cro)d .multime/, group .grup/

2. Genul substantivelor
;n limba en1le,a sunt 4 1enuri de substantive2 masculin" feminin" neutru si comun. 1. Substantive de 1enul masculin sunt fiintele si animalele de se9 masculin2 % A9.2 man, .barbat/, bo&, horse .cal/, lion .leu/ 2. Substantivele de 1enul feminin sunt fiintele si animalele de se9 feminin2 % A9.2 )oman .femeie/, girl, cat .pisica/ 3. Substantive de 1enul neutru sunt lucrurile" plantele" animale sau fiinte al caror se9 nu este cunoscut (folosesc pronumele2 it Ct5e/)2 % .orld (lumea)" peace (pace)" 5ouse (casa)" mouse (soarece) 4. Substantivele de 1enul comun sunt o particularitate a limbii en1le,e" acestea au aceeasi forma pentru ambele se9e2 % A9.2 child .copil, copila/, coo+ .bucatar, bucatareasa/, teacher .profesor, profesoara/ Dnele substantive au forme diferite pentru 1enul masculin si cel feminin2 % A9.2 bo& girl .baiat, fata/, husband )ife .sot, sotoie/, brother sister .frate, sora/, father mother .tata, mama/, son daughter .fiu, fica/, uncle aunt .unchi, matusa/, dog bitch .caine, catea/, bull co) .taur, vaca/, +ing 3ueen .rege, regina/

3. Numarul substantivelor
$umarul substantivelor repre,inta forma pe care o ia un substantiv pentru a arata ca ne referim la unul sau mai multe obiecte sau fiinte.

Sin1ularul este forma de ba,a a unui substantiv2 dog, girl, )ife, )orld, storm .furtuna/ Pluralul re1ulat al substantivelor se formea,a prin adau1area unui s la forma de sin1ular2 % A9.2 cat4s 5 cats .pisici/, da&4s 5 da&s .zile/, )orld4s 5 )orlds .lumi/ Pluralul substantivelor teminate Bn2 ch% o% sh% s% &? se formea,a adau1End es la sin1ular2 5

% A9.2 church4es 5 churches .biserici/, bush4es 5 bushes .tufisuri/, class4es 5 classes .clase/, potato4es 5 potatoes .cartofi/,box4es 5 boxes .cutii/

- Pluralul neregulat
Sunt unele substantive care formea,a forma de plural nere1ulata. % Substantive terminate Bn consoana'( formea,a pluralul cu ies2 A9.2 compan& companies .companii/, factor& factories .fabrici/, bab& babies .bebelusi/ % Dnele substantive terminate Bn o fac plural prin adau1area unui s2 A9.2 soprano sopranos .soprane/, piano pianos .piane/, photo photos .fotografii/ % Dnele substantive terminate Bn f sau fe vor avea la plural sc5imbarea Bn #es2 A9.2 leaf leaves .frunze/, half halves .%umatati/, )ife )ives, life lives .vieti/, self selves .insine/, )olf )olves .lupi/ E&ceptii: roof roofs .acoperisuri/, hand+erchief hand+erchiefs .batiste/, gulf gulfs .golfuri, prapastii/, )harf )harfs/ )harves .debarcadere/ % <Eteva substantive formea,a pluralul prin sc5imbarea unei vocale interne2 A9.2 foot feet .picioare [talpa]/, man men .barbati/, tooth teeth .dinti/ % Pluralul substantivului child (copil) este children6 (copii). % Dnele substantive ramEn la fel si pentru plural2 A9.2 aircraft .avion, avioane/, deer .caprioara, caprioare/, series .serie, serii/, sheep .oaie, oi/, species .specie, specii/, fish .peste, pesti/

-Pluralul substanti#elor compuse

% Fn ca,ul substantivelor compuse numai ultimul cuvEnt va trece la plural. A9.2 bo& friends .iubiti/, brea+ ins .spargeri/, travel agents .agentii de turism/ E&ceptii: substantivele compuse al caror prim element este man sau )oman vor forma pluralul pentru ambele substantive componente. A9.2 men drivers .soferi/, )omen teachers .profesoare/, men servants .servitori/ % Fn ca,ul substantivelor compuse formate din constructii de 1enul substanti# ' prepozitie C ad#erb ' substanti#" doar substantivul de ba,a va primi semnul pluralului. A9.2 sisters in la), passers b&, men of )ar, hangers on, loo+ers on, runners up % Abrevierile sau initialele vor forma pluralul prin adau1area unui s2 A9.2 2Ps .2embers of Parliament/, ',Ps .ver& important persons/

4. Substantivele unice (uncountable nouns)

Substantivele unice sunt cele care in en1le,a nu se numara (uncountable) deoarece repre,inta unicate sau obiecte puternic individuali,ate" ori notiuni abstracte.

"ume de substante % bread (paine)" coffee (cafea)" 1old (aur)" paper (piper)" 1lass (sticla)" oil (ulei" petrol)" stone (piatra)" .ood (lemn). Abstractiuni % eart5 (pamant)" paradise (paradis)" nature (natura)" t5e present (pre,entul)" advice (sfat)" deat5 (moarte)" 5elp (ajutor)" information (informatie)" ne.s (stire)" beaut/ (frumusete)" e9perience (e9perienta)" 8no.led1e (cunoastere)" friends5ip (prietenie)" t5eor/ (teorie)" literature (literatura). Alte substanti#e % ba11a1e (ba1aj)" dama1e (dauna)" s5oppin1 (cumparaturi)" readin1 (citire)" lu11a1e (ba1aje)" par8in1 (parcare)" .eat5er (vreme).

1. *EGU+A GE"E*A+, % adau1Gm - s la forma de sin1ular a boo8 H t5e boo8s a name H t5e names a test H t5e tests a face H t5e faces 2. dac. sub. se termin. $n #ocal. ' % ad.ug.m - s a da/ H t5e da/s a 8e/ H t5e 8e/s a bo/ H t5e bo/s a .a/ H t5e .a/s 3. dac. sub. se termin. $n consoan. ' % trece $n i ' es a lad/ H t5e ladies a bod/ H t5e bodies a bab/ H t5e babies a famil/ H t5e families 4. sub. care se termin. $n O% primesc - s / dac. sunt precedate de o #ocal. a radio H t5e radios a studio H t5e studios / abre#ierile 8illos H 8illo1rames p5otos H p5oto1rap5 autos H automobile 5. sub. care se termin. $n O primesc -es I dac. sunt precedate de o consoan. an esc5o H t5e ec5oes a potato H t5e potatoes a 5ero H t5e 5eroes a mos7uito H mos7uitoes . sub. care se termin. $n - f sau - fe trec $n - # % sau - #e 's a life H t5e lives a .ife H t5e .ives a 8nife H t5e 8nives a 5alf H t5e 5alves A9cepJie2 a roof H t5e roofs? a proof H t5e proofs" 6.a. #. sub. care se termin. $n - &% - ss% - s% - ch% -sh% - tch% primesc - es 0iz1 a bo9 H t5e bo9es a dis5 H t5e dis5es a class H t5e classes a matc5 H t5e matc5es a benc5 H t5e benc5es a circus H t5e circuses &. sub. care au forma neregulat. la plural: a 1oose H t5e 1eese an o9 H t5e o9en a foot H t5e feet a c5ild H t5e c5ildren

a toot5 H t5e teet5 a man H t5e men a .oman H t5e .omen

a louse H t5e lice a mouse H t5e mice

1. 2. Sub. care au aceea3i form. pentru plural 3i singular: a deer H t5e deer a s5eep H t5e s5eep a fis5 H t5e fis5 a s.ine H t5e s.ine a fruit H t5e fruit

5. Forma posesiva
Pentru a e9prima posesiunea unui substantiv" se foloseste !orma posesiva a substantivului" care se formea,a in diferite moduri. % 0a forma de sin1ular a substantivelor care nu se termina Bn s se adau1a 4s 2 A9.2 a child7s voice .vocea unui copil/, the people7s choice .alegerea oamenilor/, a dog7s mouth .gura unui caine/, )omen7s clothes .haine de /pt6 femei/ % <u formele de plural ale substantivelor care se termina Bn s se foloseste doar apostroful (4 ) 2 A9.2 a bo&s7 school .o scoala de baieti/, the sisters7 house .casa surorilor/ % $umele proprii terminate Bn s vor primi fie doar apostrof (K)" fie 4s 2 A9.2 2r 8ones7s / 2r 8ones7 car .masina domnului 8ohn/, 9eats7s / 9eats7 poems .poeziile lui 9eats/ % Fn ca,ul substantivelor compuse si a titlurilor" ultimul cuvEnt va primi 4s 2 A9.2 2& father in la)7s guitar .chithara socrului meu/, :enr& the Eighth7s )ife .a opta sotie a lui :enr&/ % 4s se foloseste si dupa initiale sau abrevieri2 A9.2 -he #E;7s assistant .asistentii #E;/, the P27s speech .discursul de /a lui P2/ @orma posesiva se foloseste Bn 1eneral cEnd vorbim de oameni" animale" tari. Se foloseste si Bn urmatoarele ca,uri2 a5 Fn e9presii temporale2 A9.2 &esterda&7s ne)spaper .ziarul de ieri/, in five &ears7 time .in timp de < ani/, ten minutes7 brea+ .pauza de zece minute/ b5 Fn e9presii construite dupa modelul bani L .ort5 of (bani L in valoare de)2 A9.2 ten dollars7 )orth of bananas .banane de zece dolari/, a shilling7s )orth of stamps .timbre in valoare de un siling/ c5 Fn alte e9presii u,uale" cum ar fi2 &

A9.2 for heaven7s sa+e .pentru Dumnezeu/, a )inter7s da& .o zi de iarna/, the )ater7s edge .marginea apei/, the plane7s )ings .aripi de avion/, the train7s departure .statia de tren/ Fn ca,ul anumitor substantive folosite la posesiv" este u,uala omisiunea substantivului urmator atunci cEnd sensul comunicarii este clar (ma1a,ine" birouri" oficii" casa" locuinta). Mou can bu/ t5is at t5e ba8erKs (s5op). % Poti cumpara asta la brutarie6 Nar/ bou15t 5er tic8ets at t5e travel a1entKs (office). % 2aria a cump=rat bilete ei la agen>iei de turism6 -5e 8ids .ent to Oobb/Ks (5ouse). % #opii au plecat la ?obb& .acasa/6 % ;deea de posesie se poate e9prima si cu ajutorul constructiei of ' substanti#. Aceasta constructie se foloseste mai ales pentru lucruri sau fiinte umane sau animale atunci cand acestea sunt urmate de o propo,itie subordonata. A9.2 the )alls of the to)n .zidurile orasului/, the roof of the church .acoperisul bisericii/, the +e&s of the house .cheia casei/ ; too8 t5e advice of t5e 1irl and ; .ent to bu/ t5e boo8. % 0m urmat sfatul fetei si am mers sa cumpar cartea6 <a si in limba romana" acelasi substantiv poate avea intelesuri diferite" in functie de conte9tul propo,itiei. 'e e9emplu2 Per 5air is blac8. % Parul ei este negru6 S5e found a 5air in t5e brus5. % 0 gasit un fir de par @n perie6 -5eir 5ouse .as made of .ood. % #asa lor este din lemn6 Qe picnic8ed in t5e .oods. % 0m mers la picnic @n padure6

Substanti#e - E&ercitii si teste engleza incepatori

% Scrieti pluralul urmatoarelor substanti#e.

1. boo8 (carte) 2. s5elf (raft) 3. to/ (jucarie) 4. man (barbat) 5. tourist (turist) . c5ild (copil)
?

? ? ? ? ? ? ? ?

#. stor/ (poveste) &. flo.er (floare)

). sc5oolbo/ (elev" scolar) 1*. brot5er%in%lo. (cumnat) 11. mil8man (laptar)

?

12. 5orse race (cal de cursa) 14. .oman dentist (dentista) 15. bedroom (domitor

? ? ?

13. footstep (pas" urma de pas)

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%substantiveRincepatori%e

!he article - Articolul

Pentru ca un substantiv sa capete Bnteles Bntr%o propo,itie" acesta trebuie sa fie Bnsotit de un determinant substantival. <el mai des folosit determinant substantival este articolul (the article). ;n limba en1le,a articolele se pot clasifica astfel2

Articol hotarat % the Articol nehotarat % a sau an Articol zero % forma implicita .fara articol/ sau neexprimata

1. Articolul hotart (the)

Articolul 5otarEt (the) se scrie inaintea cuvantului pe care%l determina si se foloseste astfel2

1*

% Fnaintea unui substantiv care a mai fost mentionat Bn conte9tul respectiv. A bird sa. a mouse. -5e mouse loved t5e bird. % ; pasare a vazut un soarece6 Aoarecele a iubit pasarea6 % Atunci cEnd atEt vorbitorul cEt si ascultatorul cunosc notiunea e9primata de substantiv" c5iar daca nu a mai fost mentionat Bn conte9t. % Q5ereKs t5e bat5roomS % ;tKs on t5e first floor. = Bnde este baiaC Este la primul eta%6 % Fn propo,itii sau fra,e Bn care definim sau identificam anumite persoane sau obiecte. -5e 1irl in blue is m/ cousin. % !ata in albastru e verisoara mea6 % Teferitor la obiecte pe care le consideram unice. t5e eart5" t5e sun" t5e moon" t5e stars % pamantul, soarele, luna, stelele Nar/ is in t5e 1arden (t5e 1arden of t5is 5ouse). % 2aria este in gradina .gradina acestei case/6 % Fnaintea superlativului sau numeralelor ordinale2 first" second" t5irds" etc (primul" al doilea" al treilea) si onl/ (unic Ca" sin1ur Ca" numai). t5e best da/ (cea mai buna zi)" t5e first .ee8 (prima saptamana)" t5e last c5apter (ultimul capitol)" t5e onl/ .a/ (singura cale). % Fnaintea unor adjective pentru a te referi Bn 1eneral la un 1rup de oameni care au Bn comun o anumita Bnsusire (sunt frumosi" tineri" batrEni" japone,i" etc) t5e /oun1 (tanarul)" t5e beautiful (frumosul)" t5e old (batranul)" t5e best (cel mai bun)" t5e Uapanese (%aponezul). % $ume de locuri 1eo1rafice" oceane" rEuri" mari" deserturi" munti" re1iuni t5e <aribbean (#araibe)" t5e Sa5ara (Aahara)" t5e Atlantic (0tlantic) % Se foloseste Bnaintea unor nume proprii (mu,ee" institutii" 5oteluri" ,iare" orc5estre" 1rupuri mu,icale" vapoare" nume de famili la plural"etc). t5e $ational Galler/" t5e To/al S5a8espeare" t5e Savo/" t5e Oeatles" t5e Spice Girls" t5e Guardian" t5e -ele1rap5" t5e 'ail/" t5e -itanic" t5e -o.er of 0ondon (-urnul 1ondrei)" t5e Pouse of Parliament (#asa parlamentului)" t5e Smit5s (familia Amith) % 'ecade" secole" 1rupe de ani. N/ parents .ent to Dniversit/ in t5e seventies. % Parintii mei au mers la facultate in anii saptezeci6

2. Articolul nehotart (a / an)

Articolul ne5otarat in limba en1le,a este >a> sau >an>. % A se foloseste Bnaintea substantivelor care Bncep cu o consoana. a bo/ (un baiat)" a car (o masina)" a 5ouse (o casa) % An se foloseste Bnaintea substantivelor care Bncep cu o vocala (a" e" i" o" u). an apple (un mar)" an oran1e (o portocala, un portocaliu)" an opera (o opera) A9ceptii2 An Bnainte de un >5> mut2 % an 5our (o ora)" an 5onor (o onoare). A Bnainte de >u> sau >eu> atunci cEnd se pronunta ca >&ou>2 % a Auropean" a universit/" a unit (o unitate)

11

Articolul nehotar6t se foloseste in urmatoarele ca,uri2 % Pentru a te referi la ceva pentru prima data2 Qould /ou li8e a drin8S % -i ar place o bauturaC ;Kve finall/ 1ot a 1ood job. % ,n sfarsit am obtinut o slu%ba buna. % Pentru a te referi la un anume membru al unui 1rup sau clase2 A9emple2 cu nume de profesii2 Uo5n is an en1ineer. (,on este un inginer6) cu nationalitati si reli1ii2 Uo5n is an An1lis5man. (8ohn este un englez) cu instrumente mu,icale2 Narius .as pla/in1 a violin .5en t5e visitor arrived. (2arius canta la vioara cand a sosit vizitatorul6) cu numele ,ilelor2 ; .as born on a -5ursda/. (0m fost nascut intr o 8oi) pentru a desemna >un fel de>" sau >un e9emplu de>2 -5e mouse 5as a tin/ nose. (Aoarecele are un nas micut). ;t is a ver/ stran1e car. (A o masina foarte ciudata.) cu substantive la sin1ular" dupa cuvinte cum ar fi .5at si suc52 Q5at a 5oa9V Pe is suc5 a prodi1ious /oun1 man. (#e pacalealaD E un tanar atat de extraordinar6) atunci cEnd te referi la un sin1ur obiect sau persoana" ec5ivalea,a cu >one>2 ;Kd li8e an oran1e and t.o lemons" please. (0si dori o portocala si doua lamai, va rog6) % Tetineti ca se spune a 5undred (o suta)" a t5ousand (o mie)" a million (un milion).

3. Articolul ero
Se spune ca e vorba de Articolul zero (sau fara articol) atunci cand nu se foloseste nici un articol. Articolul nu se foloseste Bn urmatoarele ca,uri2 % <u nume de tari (la sin1ular). German/ is an important economic po.er. % Eermania e o importanta putere economica6 PeKs just returned from Ar1entina. % El tocmai s a intors din 0rgentina (A9ceptie2 ;Km visitin1 t5e Dnited States ne9t .ee8. % +i,ite, Statele Dnite saptamana viitoare.) % <u numele limbilor. @renc5 is spo8en in -a5iti. % !ranceza este vorbita in -ahiti6 An1lis5 uses man/ .ords of 0atin ori1in. % Engleza foloseste multe cuvinte de origine latina6 % <u numele meselor. 0unc5 is at midda/. % 2asa de prFnz este la prFnz .amiaza/6 'inner is in t5e evenin1. % #ina este seara Orea8fast is t5e first meal of t5e da/. % 2icul de%un e prima masa a zilei6 % <u numele persoanelor (doar cele la sin1ular). Uo5nKs comin1 to sc5ool. % ,on vine la scoala6 Geor1e Win1 is m/ uncle. % Gegele Eeorge este unchiul meu6 % <u titluri si nume proprii2

12

Prince <5arles is Xueen Ali,abet5Ks son. % Printul #harles este fiul reginei Elisabeta 'r. Qatson .as S5erloc8 PolmesK friend. % Dr6 Hatson a fost prietenul lui Aherloc+ :olmes6 (Fnsa titlurile 1enerice" luate sin1ure" au articol2 the Iueen of England, the Pope) % 'upa ca,ul posesiv format cu 4s. Pis sisterKs car. % 2asina surorii lui6 0auraKs bas8et. % #osul 1aurei6 % <u numele profesiilor. An1ineerin1 is a useful career. % ,ngineria e o cariera folositoare6 PeKll probabl/ 1o into medicine. % El probabil va merge la medicina6 % <u nume de ma1a,ine2 ;Kll 1et t5e card at Smit5Ks. % 0m sa obtin cardul la magazinul lui Amith6 .smith 5 fierar/ % <u ani. 1)#& .as a .onderful /ear. % 1JKL a fost un an minunat6 'o /ou remember 1))5S % ,ti amintesti de 1JJ<C % <u substantive unice (uncountable nouns). Nil8 is often added to tea in An1land. % 1aptele este adesea adaugat la ceai in 0nglia6 Peace is 1ood. % Pacea e buna6 % <u numele unor munti" lacuri si insule2 Nount NcWinle/ is t5e 5i15est mountain in Alas8a. % 2untele 2cMinle& e cel mai inalt munte din 0las+a S5e lives near Salt/ 0a8e. % Ea locuieste .traieste/ langa 1acu Aarat6 Pave /ou visited 0on1 ;slandS % 0i vizitat 1ong ,slandC % <u majoritatea numelor de stra,i " orase" statii pentru mijloacele de transport si aeroporturi. +ictoria Station is in t5e centre of 0ondon. % Atatia 'ictoria e in centrul 1ondrei6 <an /ou direct me to Oond StreetS % Poti sa ma directionezi spre strada ?ondC -5e/Kre fl/in1 from Peat5ro.. % Ei zboara de la :eathro)6 % Fn unele e9presii invariabile. b/ car (cu masina)" at sc5ool (la scoala)" at .or8 (la munca)" at Dniversit/ (la universitate)" in c5urc5 (la biserica)" in bed (in pat)" b/ train (cu trenul)" on foot (pe %os)" on 5olida/ (in vacanta)" on air (in broadcastin1) (in direct).

4. A ! An si "ne
Atunci cEnd se numara sau se masoara timpul" distanta" 1reutatea" etc. se poate folosi fie a 7an" fie one pentru sin1ular. A9emple2 A C (ne pound (o livra [sau lira])" A C (ne million pounds (un milion de lire) Mou can ta8e anC one 5our for lunc5. % Pute>i s= lua>i o ora pentru masa de prFnz6 'ar aCan si one nu Bnseamna Bntotdeauna acelasi lucru2 A bo9 is no 1ood. (Qe need somet5in1 else" not a bo9). % ; cutie nu e buna6 .$e trebuie altceva, nu o cutie/6

13

(ne bo9 is not enou15" .e need t.o bo9es. % ; .singura/ nu e suficient, ne trebuie doua cutii6

Articole - E&ercitii si teste engleza incepatori

% *ecunoasteti si scrieti 8cu litere mici5 articolul hotarat sau nehotarat din fiecare propozitie.

1. -5e mil8 is .5ite. 2. -5at is a bird.

?

3. Q5ere is t5e carS

? ?

4. 'id /ou fl/ .it5 an airplaneS 5. Pe 5as a nice do11/. #. -5e co.s 1ive us mil8. &. Pe sa. an elep5ant.
? ? ?

. ; li8e t5e flo.ers in t5eir nature.

?

). -5at is a personal noteboo8. 1*. 'o /ou li8e t5e fruitsS 12. ; just ate a pear.
? ?

11. 0ets .rite an en1lis5 poem.

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%articoleRincepatori%e

!he ad9ecti#e - Ad9ecti#ul

'e cele mai multe ori adjectivele sunt folosite pentru a descrie un substantiv" de e9emplu" un adjectiv poate descrie culoarea unui obiect. (mar rosu, carte frumoasa).

14

1. Forma a#$ectivului
;n limba en1le,a ad9ecti#ele (the ad%ective) sunt invariabile. Ale nu Bsi sc5imba forma Bn functie de 1en sau numar. % A hot potato (un cartof fierbinte)" some hot potatoes (niste cartofi fierbinti). Pentru a sublinia sau accentua sensul unui adjectiv se pot adau1a cuvintele2 ver/ (foarte)" reall/ (intr%adevar" realmente" cu adevarat)2 % A ver/ 5ot potato (un cartof foarte fierbinte)" some reall/ 5ot potatoes (niste cartofi cu adevarat fierbinti).

2. %o itia a#$ectivului
'e obicei adjectivul se asea,a Bn fata substantivului determinat2 A good movie (un film bun). 'ar sunt si destule ca,uri cand se asea,a dupa cuvantul determinat. A9emple cu diferite ca,urui de po,itionare a adjectivului2 % 'upa verbe au9iliare ca2 to be" to become" to seem" to loo8" to taste" to appear" to feel" to 8eep" to ma8e" to smell" to sound" to turn" etc2 -5e movie is good. % !ilmul e bun6 Mou seem upset. % Pari suparat6 -5is c5eese tastes different. % ?ranza asta are un gust diferit6 % 'upa substantiv Bn e9presii fi9e2 t5e Princess To/al (Printesa regala)" t5e President elect (presedintele ales)" t5e court martial (curtea martiala) % <Eteva adjective" ca de e9emplu c5ief" main" poor (=unfortunate 3sarman, biet4) stau numai Bn fata substantivului determinat2 -5is is t5e main purpose of t5e meetin1. % 0cesta este scopul principal al intalnirii6 -5at poor .oman .as livin1 in a 1ara1e. % 0cea femeie sarmana traia intr un gara%6 % Altele pot sta numai dupa un verb au9iliar2 asleep" upset" a.a8e" afraid" ali8e" alive" alone" anno/ed" ill" .ell" sorr/ PeKs asleep. % 0 adormit .este adormit/6 ;Km alone. % Aunt singur6 % Dnele adjective Bsi sc5imba sensul Bn functie de po,itia pe care o ocupa. Adjectivele involved" present" concerned au sens diferit daca sunt plasate Bn fata substantivului sau dupa acesta. -5ese are t5e people in#ol#ed 7 concerned. % 0cestia sunt oamenii implicati / in cauza6 -5e/ 5ad an in#ol#ed discussion. % 0u avut o discutie dificila6 ; am a concerned mot5er. % Aunt o mama ingri%orata .gri%ulie/6 -5e list of t5e students present is outside. % 1ista de prezenta a elevilor este afara6 -5e present status of t5e matter re7uires ur1ent attention. % Atarea actual= .prezenta/ a problemei necesit= o aten>ie urgent=6

15

3. Functiile a#$ectivului
Adjectivul arata si descrie mai multe lucruri despre calitatile substantivul determinat. Adjectivele pot e9prima2 % Sentimente sau calitati2 -5e/ ma8e an original couple. % Ei formeaza un cuplu original6 S5e is a single mot5er. % Ea este o mama singura6 % $ationalitatea sau ori1inea2 Ticardo is Spanish. % Gicardo e spaniol6 ; bou15t 5im a S)iss .atc5 for <5ristmas. % , am cumparat un ceas de mana elvetian de #raciun6 % 'iferite caracteristici ale unui obiect2 -5e table is long. % 2asa e mare .lunga/6 -5e )hite tra/ .as a 1ift. % Platoul .tava/ alba a fost un cadou6 % +Ersta2 N/ 5at is too old. ; .ill bu/ anot5er one. % Palaria mea e prea veche .batrana/6 0m sa cumpar alta6 Pe is still ver/ (oung" almost a bo/. % Este inca foarte tanar, aproape un baiat6 % 'imensiuni" marime si masuri2 ;t is a ver/ long movie. % E un film foarte lung6 -5at bo/ is tall. % 0cel baiat e inalt6 % <uloarea2 ; 5ave a blue boo8. % 0m o carte albastra6 % Naterie C material2 Pe .ore a cotton s5irt. % El poarta o camasa de bumbac6 ;t .as a sil#er tra/. % Era o tava de argint6 % @orma2 A rectangular envelope. % Bn plic dreptunghiular66 A round table. % ; masa rotunda6 % Uudecati" pareri sau opinii2 Grammar is fascinating. % Eramatica e fascinanta6 -5e da/ is )onderful. % Niua e minunata6

4. "r#inea a#$ectivelor
<End se folosesc doua sau mai multe adjective pentru a descrie acelasi substantiv" ordinea lor depinde de functiile acestora. A9ista mai multe variante" dar cea mai obisnuita ordine este2

1. :alue7opinion 8valoare/opinie5 % delicious .delicios/, lovel& .minunat/, charming .incantator/ 2. Size 8marime5 % small .mic/, huge .urias/, tin& .minuscul/ 3. Age7!emperature 8marime, varsta/temperatura5 % old .batran/, little .putin/, &oung .tanar/, cold .rece/, hot .cald, fierbinte/ 4. Shape 8forma5 % round .rotund/, s3uare .patrat/, rectangular .dreptunghiular/

5. ;olour 8culoare5 % red .rosu/, blonde .blond/, blac+ .negru/ . Origin 8origine5 % A)edish .suedez/, Gomanian .roman, romanesc/, #hinese .chinez, chinezesc/ #. <aterial 8material5 % plastic .plastic, de plastic/, )ooden .lemnos, de lemn/, silver .de argint/

A9emple2 a green round plastic buc8et % o g=leat= de plastic verde rotunda an elegant little =rench cloc8 % un elegant ceas mic francez a small round )ooden table % o masa rotunda mica de lemn

Ad9ecti#e - E&ercitii si teste engleza incepatori

% Identificati cu#intele ce reprezinta ad9ecti#e in urmatoarele propozitii:
?

1. -5is is an eas/ test. 2. Pe .as fat.

?

3. Mou are a 1ood bo/.

? ? ?

4. -5is ia a .onderful da/. 5. S5e li8es /ello. apples. . -5e tomatoes are red. &. Mou seem 5app/. 1*. S5e is asleep.
? ? ?

#. -5e/ sa. a ver/ bi1 elep5ant

). -5is is t5e main purpose of t5e meetin1. 11. Pis fat5er is <anadian. 13. Per 5air is blac8.
? ? ? ?

12. N/ brot5er is a /oun1 man. 14. -5e teac5er 5as a round des8.

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%adjectiveRincepatori%e

1#

;omparison degrees 8comparati#e% superlati#e5 - Grade de comparatie 8comparati#% superlati#5

Gradele de comparatie e9prima in 1eneral raportul unui adjectiv fata de ceva sau starea ma9ima a acestuia. 'e e9emplu2 mai cald, mai rapid, cel mai bun6 A9ista trei 1rade de comparatie ale adjectivelor2

poziti# 8sau simplu5 % frumos, senin comparati# % mai frumos, mai senin superlati# % cel mai frumos, cel mai senin

1. Formarea comparativului
Fn limba en1le,a" comparati#ul (comparative) se poate forma in doua moduri" in functie de cate silabe are adjectivul.

a5 Ad9ecti#e cu o silaba
Adjectivele formate dintr%o silaba formea,a comparativul adau1and -er la forma simpla" 3ad9ecti#>simplu ' -er4. tall % taller (mai inalt)" blue % bluer (mai albastru) % Adjectivele simple" formate din 3consoana 4 o vocala 4 consoana4 vor dubla consoana finala. fat % fatter (mai gras)" bi1 % bi11er (mai mare)" 5ot % 5otter (mai fierbinte)

b5 Ad9ecti#e cu doua silabe

Adjectivele formate din doua silabe formea,a comparativul adau1and -er la forma simpla" 3ad9ecti#>simplu ' -er4 sau cuvantul more in fata" 3more ' ad9ecti#>simplu4. % er se adau1a doar la adjectivele care se termina in2 -(% -l(% -o)% -le% -er% -ure sau la adjectivele2 handsome% polite% pleasant% common% ?uiet. ;n rest" pentru celelalte" dar si pentru acestea" se poate adau1a more in fata. A9emple2 /ello. % /ello.er Cmore /ello. (mai galben) simple % simpler Cmore simple (mai simplu) tender % tenderer Cmore tender (mai tandru) % Adjectivele terminate in -( vor inlocui >/> cu >i> inainte de >-er>. 5app/ % 5appier Cmore 5app/ (mai fericit) prett/ % prettier Cmore prett/ (mai dragut)

1&

c5 Ad9ecti#e cu trei sau mai multe silabe

Adjectivele formate din trei sau mai multe silabe formea,a comparativul adau1and cuvantul more in fata" 3more ' ad9ecti#>simplu4. important % more important (mai important) e9pensive % more e9pensive (mai scump)

2. Formarea superlativului
<a si comparativul" superlati#ul (superlative) in limba en1le,a se poate forma diferit" in functie de cate silabe are adjectivul.

a5 Ad9ecti#e cu o silaba
Adjectivele formate dintr%o silaba formea,a superlativul adau1and -est la forma simpla" 3ad9ecti#>simplu ' -est4. tall % tallest (cel mai inalt)" blue % bluest (cel mai albastru) % Adjectivele simple" formate din 3consoana 4 o vocala 4 consoana4 vor dubla consoana finala. fat % fattest (cel mai gras)" bi1 % bi11est (cel mai mare)" 5ot % 5ottest (cel mai fierbinte)

b5 Ad9ecti#e cu doua silabe

Adjectivele formate din doua silabe formea,a superlativul adau1and -est la forma simpla" 3ad9ecti#>simplu ' -est4 sau cuvantul most in fata" 3most ' ad9ecti#>simplu4. % est se adau1a doar la adjectivele care se termina in2 -(% -l(% -o)% -le% -er% -ure sau la adjectivele2 handsome% polite% pleasant% common% ?uiet. ;n rest" pentru celelalte" dar si pentru acestea" se poate adau1a most in fata. A9emple2 /ello. % /ello.est Cmost /ello. (cel mai galben) simple % simplest Cmost simple (cel mai simplu) tender % tenderest Cmost tender (cel mai tandru) % Adjectivele terminate in -( vor inlocui >/> cu >i> inainte de >-est>. 5app/ % 5appiest Cmost 5app/ (cel mai fericit) prett/ % prettiest Cmost prett/ (cel mai dragut)

c5 Ad9ecti#e cu trei sau mai multe silabe

Adjectivele formate din trei sau mai multe silabe formea,a superlativul adau1and cuvantul most in fata" 3most ' ad9ecti#>simplu4. important % most important (cel mai important) e9pensive % most e9pensive (cel mai scump)

3. Forme nere&ulate
Drmatoarele adjective au forme de comparativ si superlativ total nere1ulate (trebuie memorate asa cum sunt)2

1)

Poziti# 1ood (bun) bad (rau) little (mic, putin) old (batran, in varsta) far (departe)

;omparati# better (mai bun) .orse (mai rau) less (mai mic, mai putin) older Celder (mai batran)

Superlati# best (cel mai bun) .orst (cel mai rau) least (cel mai putin) oldest Celdest (cel mai batran) most (cel mai mult /multe)

muc5 Cman/ (mult /multe) more (mai mult /multe)

furt5er Cfart5er (mai departe) furt5est Cfart5est (cel mai departe)

4. 'omparatia a#$ectivelor
<omparatia adjectivelor fata de altceva (lucru" obiect" fiinta" eveniment" loc" etc) se poate forma in mai multe feluri. % the ' superlati#e -5is is the oldest t5eater in 0ondon. % 0cesta este cel mai vechi .batran/ teatru din 1ondra6 % comparati#e ' than % Pentru a compara diferentele dintre doua obiecte" evenimente sau fiinte2 Pe ma8es fe)er mista@es than /ou do. % El face mai putine greseli decat faci tu6 -5ailand is sunnier than $or.a/. % -ailanda e mai insorita decat $orvegia6 Albert is more humbl( t5an Art5ur. % 0lbert e mai smerit decat 0rthur6 % as ' ad9ecti#e ' as % <omparative de e1alitate. <onstructie folosita pentru a compara oameni" locuri" fiinte" evenimete sau obiecte" Bntre care nu e9ista diferente2 Peter is 2& /ears old. Uo5n is 2& /ears old. Peter is as old as Uo5n. % Peter are "L de ani6 8ohn are "L de ani6 Peter e la fel de in varsta ca 8ohn6 Tamona is as happ( as Tap5ael. % Gamona e la fel de fericita ca Gafael6 A ti1er is as dangerous as a lion. % Bn tigru e la fel de periculos ca un leu6 % not as ' ad9ecti#e ' as % Se poate arata diferentele dintre doua substantive folosind contructia not so7as ...as2 Nont Olanc is not as high as Nount Averest. % 2untele ?lanc nu e la fel de inalt ca muntele Everest $or.a/ is not as sunn( as -5ailand. % $orvegia nu e la fel de insorita ca -ailanda6

Ad9ecti#e - E&ercitii si teste engleza mediu

% !receti ad9ecti#ele de mai 9os la gradul de comparatie specifcat la fiecare% intre paranteze. De exemplu: "big (comparativ)" - bigger

2*

1. bi1 (comparativ) 2. small (superlativ) 3. tall (superlativ) 4. blue (comparativ)

?

? ?

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

5. 5app/ (comparativ) . prett/ (superlativ) #. 1ood (comparativ) &. 1ood (superlativ) ). little (superlativ) 11. muc5 (superlativ) 12. man/ (comparativ) 13. fe. (comparativ) 14. fat (comparativ) 15. old (superlativ) 1*. little (comparativ)

Ailele saptamanii% +unile si Anotimpurile

1. (ilele saptamanii ()a*s o+ the ,ee-)
Ailele saptamanii (Da&s of the )ee+) in limba en1le,a se scriu Bntotdeauna cu literG mare (sunt substantive proprii @n limba englez=). Anumerarea ,ilelor sGptGmEnii" calendarele" etc. Bncep cu duminicG (Sunda/).

Sunda( % duminica <onda( % luni !uesda( % marti Bednesda( % miercuri !hursda( % joi =rida( % vineri Saturda( % sambata

% A9emple cu propo,itii2

21

Aver/ Sunda/ s5e 1oes to c5urc5. % ,n fiecare duminica ea merge la biserica6 Qe 5ave An1lis5 classes on -uesda/ and on -5ursda/. % 0vem ore de englez= martea si %oia6 (n @rida/ ; visit m/ parents. % 'inerea imi vizitez parintii6

2. .unile anului (/onths o+ the *ear)

<a si ,ilele saptamanii" lunile anului (2onths of the &ear) in limba en1le,a se scriu Bntotdeauna cu literG mare (sunt substantive proprii @n limba englez=).

Canuar( % ianuarie =ebruar( % februarie <arch % martie April % aprilie <a( % mai Cune % iunie Cul( % iulie August % au1ust September % septembrie October % octombrie "o#ember % noiembrie December % decembrie

% A9emple cu propo,itii2 Na/ is a .onderful mont5. % 2ai este o luna minunata6 Pis birt5da/ is in (ctober. % Niua lui de nastere este in octombrie6 (n Uul/ ; 1o to t5e mountain. % ,n iulie merg la munte6

3. Anotimpuri (Seasons)
Anotimpurile (-he seasons) in limba en1le,a sunt urmatoarele2

spring % primavara summer % vara autumn % toamna )inter % iarna

% A9emple cu propo,itii2 -5e sprin1 mont5s are Narc5" April and Na/ % 1unile de prim=var= sunt martie, aprilie si mai6 ; li8e all seasons2 sprin1" summer" autumn and .inter. % ,mi plac toate anotimpurile( primavara, vara, toamna si iarna6

22

Ailele saptamanii% +unile si Anotimpuri E&ercitii incepatori

% *ecunoasteti si scrieti la fiecare proppozitie cu#antul din ea ce reprezinta o zi a saptamanii% luna din an sau anotimp. 1. @or An1lis5 peoples" Sunda/ is t5e 1st da/ of t5e .ee8. (Pentru popoarele engleze, duminica este prima zi din saptamana6)
? ? ? ?

2. -5e #t5 da/ is Saturda/. (0 saptea zi e sambata6)

3. Qe start t5e sc5ool on Nonda/. (,ncepem scoala luni6)

4. -5e 5olida/ ends in September. ('acanta se termina in septembrie6)

?

5. -5e summer is a .arm season. ('ara este un anotimp calduros6) . Q5ere 5ave /ou spent t5e time in $ovemberS (Bnde ai petrecut timpul in noiembrieC)
?

#. Q5ere 5ave /ou been in Na/S (Bnde ai fost in luna maiC) &. All sprin1 ; sta/ed at m/ 1randparents. (-oata primavara am stat la bunici6)
?

). Pe came 5ome @rida/. (El a venit vineri acasa6)

? ?

1*. Pe 5as an e9am Qednesda/. (El are miercuri un examen6) 11. Q5en is a leap /ear" @ebruar/ 5as 2) da/s. (#and e an bisect, februarie are "J zile6)
?

12. Autumn ripen man/ fruit" ve1etables and 1rains. (-oamna se coc multe fructe, legume si cereale6)
? ? ? ?

13. N/ brot5er cames -5ursda/. (!ratele meu vine %oi6)

14. Pis birt5da/ is in Au1ust. (Niua lui de nastere e in august6) 15. Uanuar/ is a cold mont5. (,anuarie este o luna friguroasa6)

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%,ileRsaptamanaRluniRanotimpuriRincepatori%e

!he "umeral - "umeralulul

"umeralul (-he $umeral) repre,intG partea de vorbire care e9primG o cifrG" numGrul sau ordinea obiectelor" tot ce e le1at de numere. 'eseori determinG un substantiv si apare Bnaintea aceluia. 23

A9istG mai multe tipuri de numeral" dintre care cele mai frecvent ulili,ate sunt2 "umeralul cardinal si "umeralul ordinal. ;n afara de acestea doua" mai sunt numeralele2 fractionar, colectiv, multiplicativ si distributiv.

1. Numeralul car#inal
"umeralul cardinal (-he #ardinal $umeral) e9primG o cifrG sau numGrul obiectclor. $umerele cardinale de la 1 la 12 Bn limba en1le,a sunt urmatoarele2 * H ,ero (zero, null) 1 H one (unu) 2 H t.o (doi) 3 H t5ree (trei) 4 H four (patru) 5 H five (cinci) H si9 (sase) # H seven (sapte) & H ei15t (opt) ) H nine (noua) 1* H ten (zece) 11 H eleven (unsprezece) 12 H t.elve (doisprezece) % ;ntre 13 si 1) numerele se compun prin adau1area terminatiei >-teen> la numerele 3%). ($umeralele 1O si 1< prezinta deosebiri ortografice si de pronuntie fata de numeralele O si < de la care sau format) 13 H t5irteen (treisprezece) 14 H fourteen (patrusprezece) 15 H fifteen (cincisprezece) 1 H si9teen (saisprezece) 1# H seventeen (saptesprezece) 1& H ei15teen (optsprezece) 1) H nineteen (nouasprezece) % !ecile (2*%)*) se formea,a de la numerele 2%) la care se adau1a terminatia >-t(> (cu deosebiri ortografice la numerele "P, OP, QP si <P). 2* H t.ent/ (douazeci) 3* H t5irt/ (treizeci) 4* H fort/ (patruzeci) 5* H fift/ (cincizeci) * H si9t/ (saizeci) #* H sevent/ (saptezeci) &* H ei15t/ (optzeci) )* H ninet/ (nouazeci) $umele ,ecilor la plural2 t.enties" t5irties" forties" fifties etc." precedate de articolul >t5e> sau alt determinant" sunt folosite pentru a e9prima o perioada sau vErsta2 -5e literature of t5e t5irties. % 0iteratura anilor Y3*.

24

S5e .as a 1ood%loo8in1 .oman in 5er forties. % Ara o femeie frumoasa Bntre 4* si 5* de ani. % $umele ,ecilor se lea1a de unitati direct" cu ajutorul unei liniute de unire2 21 H t.ent/%one (douazeci si unu) 35 H t5irt/%five (treizeci si cinci) & % si9t/%ei15t (saizeci si opt) #) H sevent/%nine (saptezeci si noua) &) % ei15t/%nine (optzeci si noua) % Sutele se formea,a adau1and dupa numar cuvantul >hundred>" iar miile se formea,a adau1and cuvantul >thousand>. 1** H one 5undred (o suta) #** H seven 5undred (sapte sute) 1*** % one t5ousand (o mie) 3*** H t5ree t5ousand (trei mii) % $umeralele care denumesc sute" mii sau milioane sunt le1ate prin >and> de cele care denumesc ,eci si unitati. 115 % aCone 5undred and fifteen #35 % seven 5undred and t5irt/%five 3**& % t5ree t5ousand and ei15t % Atunci cEnd numerele denumind ,ecile" sutele" miile" milioanele sunt necunoscute" acestea apar la formG de plural2 tens (zeci)" 5undreds (sute)" t5ousands (mii)" millions (milioane). ;n limba en1le,G" cuvEntul care defineste miliardul este >billion>. % Spre deosebire de limba romEnG (unde pentru unitatiu se foloseste vir1ula (") iar pentru separarea miilor se foloseste punctul (.))" in limba en1le,a este invers? unitatile se separa prin punct si miile se separG prin vir1ul2 *.&? 2.35? 1"#&)? 3"35&.#& etc" % <ifra ,ero se poate citi 2 zero% oh% nil% nothing sau lo#e. zero % Bn matematicG si indicarea temperaturii oh % la numerele de telefon nil si nothing % pentru e9primarea scorului la fotbal lo#e % Bn tenis A9emple2 ;t is four de1rees belo. ,ero. % Aunt minus patru grade6 'ial *#*... % !ormeaza six oh seven oh666 0eeds Dnited .on 3%* (four nil sau four to not5in1). % 1eeds a cFstigat cu O(P6 $astase leads b/ 3*2* (t5irt/%love). % $astase conduce cu OP(P6

25

2. Numeralul or#inal
"umeralul ordinal (-he ;rdinal $umeral)" numerele ordinale" e9primG ordinea obiectelor sau locul unui obiect Bntr%o seris. Fn 1eneral" se formea,G prin adGu1area terminatiei -th" la numeralul cardinal" cu e9ceptia primelor trei2 first (primul, prima)" second (al doilea, a doua) si third (al treilea, a treia). % <ateva numerale isi sc5imba orto1rafia inaintea adau1arii terminatiei >%t5>. A9.2 fifth (al cincilea, a cincea)" eighth (al optulea, a opta)" ninth (al noulea, a noua)" si altele la fel. % 0a numeralele compuse" numai ultimul numar primeste terminatia >%t5>. A9.2 t)ent(-se#enth (al dou=zeci Ri Raptelea, a dou=zeci Ri Raptea)" t)o hundred and thirt(-si&th (dou= sute treizeci Ri Raselea) % $umeralele ordinale cuprin,End cuvintele >5undred>" >t5ousand>" >million> pot fi precedate numai de one" nu si de a" iar articolul 5otarEt (t5e) poate fi omis2 one hundred and thirt(-second (al o suta treizeci si doilea). % Abrevierea numeralelor ordinale (forma lor prescurtata) se face prin adau1area ultimelor doua litere la cifra. A9.2 Est (first)" Fnd (second)" Grd (t5ird)" Hth (ei15t5)" FEst (t.ent/%first). % 0a ,eci" terminatia >%t/> devine -tieth. A9.2 t)entieth% thirtieth% fortieth% fiftieth% si&tieth% se#entieth% eightieth% ninetieth. % ;n 1eneral" numeralul ordinal este Bnsotit de arilcolul the.

+ista numerale ordinale

1 % t5e first (t5e 1st) 2 % t5e second (t5e 2t5) 3 % t5e t5ird (t5e 3rd) 4 % t5e fourt5 (t5e 4t5) 5 % t5e fift5 (t5e 5t5) % t5e si9t5 (t5e t5) # % t5e sevent5 (t5e #t5) & % t5e ei1t5 (t5e &t5) ) % t5e nint5 (t5e )t5) 1* % t5e tent5 (t5e 1*t5) 11 % t5e elevent5 (t5e 11t5) 12 % t5e t.elft5 (t5e 12t5) 13 % t5e t5irteent5 (t5e 13t5) 14 % t5e fourteent5 (t5e 14t5) 15 % t5e fifteent5 (t5e 15t5) 1 % t5e si9teent5 (t5e 1 t5) 1# % t5e seventeent5 (t5e 1#t5) 1& % t5e ei5teent5 (t5e 1&t5) 2

1) % t5e nineteent5 (t5e 1)t5) 2* % t5e t.entiet5 (t5e 2*t5) 21 % t5e t.ent/%first (t5e 21st) 3* % t5e t5irtiet5 (t5e 3*t5) 32 % t5e t5irt/%second (t5e 32nd) 4* % t5e fortiet5 (t5e 4*t5) 43 % t5e fort/%t5ird (t5e 43rd) 5* % t5e fiftiet5 (t5e 5*t5) 54 % t5e fift/%fourt5 (t5e 54t5) * % t5e si9tiet5 (t5e *t5) 5 % t5e si9t/%fift5 (t5e 5t5) #* % t5e seventiet5 (t5e #*t5) &* % t5e ei15tiet5 (t5e &*t5) )* % t5e ninetiet5 (t5e )*t5) 1** % t5e 5undret5 (t5e 1**t5) 1*1 % t5e 5undred and first (t5e 1*1st) 1*** % t5e one t5ousandt5 (t5e 1***t5)

3. Numeralul +ractionar
"umeralul fractionar (-he !ractional $umeral)" numerele fractionare" arata una sau mai multe parti ale Bntre1ului. Aste redat sub forma unor fractii (1/O, Q/<)" iar cu litere se e9prima cu numaratorul numeral cardinal" iar numitorul" printr%un numeral ordinal" ca in urmatoarele e9emple2 1C3 % one-third (o treime) 2C5 % t)o-fifths (doua cincimi) 3C4 % three-fourths (trei patrimi) % #and numaratorul exprima o unitate mai mare de 1, numitorul se scrie si se pronunta la plural ."/O t)o thirds/.

4. Numeralul colectiv
"umeralul colecti# (-he #ollective $umeral) arata ca obiectele sunt considerate Bn 1rup si nu i,olat (couple = doi" doua? pair = perec5e? team = ec5ipa 3peec5e" 1rupa4? (o@e = perec5e? dozen = du,ini? score I douazeci). % a pair of s5oes % o perec5e de pantofi % t.o team of cattle % doua perec5i de vite % four (o@e of o9en % patru perec5i de boi % t.o dozen of e11s % doua du,ini de oua

5. Numeralul multiplicativ
"umeralul multiplicati# (-he 2ultiplicative $umeral) arata masura Bn care creste o cantitate sau o actiune (Ex6( double the amount dublu sumei [sau "dubleaza cantitatea"]). 2#

$umeralul multiplicativ are forme diferite" Bn functie de stilul familiar" te5nic" oficial etc. Bn care el este folosit. % Fn vorbirea curenta" numeralele multiplicative de la 1 la 3 au urmatoarele forme2 once (odata)" t)ice (de doua ori)" thrice (de trei ori) 3@orma t5rice este Bnvec5ita4. % 'e la numarul 4 Bn continuare" numeralele multiplicative se formea,a cu numeralul cardinal urmat de substantivul times (ori" dati). A9.2 four times (de patru ori)" eight times (de opt ori). @orma cu >times> este folosita si Bn locul lui >t5rice>2 three times. % Fn stilul literar" te5nic sau oficial" se foloseste numeralul multiplicativ format din numeralul cardinal si sufi9ul -fold. A9.2 t)ofold (dublu)" threefold (triplu)" a hundredfold (de o suta de ori) % Pentru unitatea 1" forma numeralului multiplicativ este si single" iar pentru 2 se foloseste" pe lEn1a forma double si t)ofold.

0. Numeralul #istributiv
"umeralul distributi# (-he Distributive $umeral) e9prima 1ruparea numerica a obiectelor. Se formea,G cu ajulorul lui b( sau and. one b/ one % unul cFte unul t5ree b/ t5ree % trei cFte trei b/ t.os % cFte doi b/ t5rees % cFte trei t.o and t.o % doi si cu doi t5ree and t5ree % trei si cu trei "ota: Apro9imarea numericG se e9primG prin2 about (circa)" nearl( (aproximativ)" almost (aproape) 'epGsirea unei cifre se e9primG prin2 o#er (peste)" morethan (mai mult decat /de)" abo#e (peste).

"umeralul - E&ercitii incepatori

% Identificati si scrieti la fiecare propozitie cu#intele ce reprezinta numerale 8cardinal, ordinal, fractionar, colectiv, multiplicativ sau distributiv5.

1. ; sa. t5ree pets. (0m vazut trei animale de casa6) 2. -5e/ 5ave t.o c5ildren. (Ei au doi copii6)
?

3. -5e /ear 5as t.elve mont5s. (0nul are douasprezece luni6) 4. -5ere are t5irt/ da/s in Uune. (Aunt treizeci de zile in iunie6)

? ?

2&

5. Uane is t5e second in our class. (8ane e a doua din clasa noastra6) . -5e tent5 mont5 is (ctober. (0 zecea luna este octombrie6) #. Q5ere is /our t5ird boo8S (Bnde este a treia carte a taC) &. Pe finis5ed t5e t.elft5. (El a terminat al doisprezecelea6)
? ? ? ?

). ; eat one%t5ird of t5e ca8e. (2ananc o treime din pra%itura6) 1*. Pe 5ave read t5ree%fourt5s of t5e lesson. (El a citit trei patrimi din lectie6)
?

11. -5e/ feed a /o8e of o9en. (Ei hranesc o pereche de boi6)

? ?

12. Pe bou15t a do,en of e11s. (El a cumparat o duzina de oua6) 13. Paul 1ot a double amount of cereals. (Paul a obtinut o cantitate dubla de cereale6)
?

14. Qe sa. 5im t5ree times toda/. ($oi l am vazut de trei ori astazi6) 15. -5e/ come in one b/ one. (Ei intra unul cate unul6)
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%numeraleRincepatori%e

Date and !ime - E&primarea datei si orei

1. 12primarea #atei
0a e9primarea datei se foloseste numeralul ordinal" acesta poate fi ase,at inaintea sau dupa numele lunii. 'aca numeralul ordinal precede denumirea lunii" acesta este urmat de >of>. A9.2 ; .as born on t5e #t5 of Uul/ 1)) . % 2 am nascut pe K ,ulie 1JKS6 'aca numeralul ordinal este ase,at dupa denumirea lunii" >of> este omis. A9.2 ; .as born on April (t5e) #t5. % 2 am nascut pe K ,ulie6 Fn en1le,a americana ordinea obisnuita este luna% ziua% anul. A9.2 *5.*2.1)&1 % Na/ t5e 2nd 1)&1. ;n en1le,a britanica ordinea este ziua% luna% anul. A9.2 15.*5.1)&1 % 15t5 of Na/ 1)&1. % Anii se citesc cu ajutorul miilor sau a sutelor (stil oficial)" ori a ,ecilor (in limba vorbita). 'e e9emplu" 1)) se poate citi2

2)

1. one thousand nine hundread and ninet(-si& (o mie noua sute nouaazeci si sase) sau 2. nineteen hundread and ninet(-si& (nouasprezece sute nouazeci si sase) ori 3. nineteen ninet(-si& (nouasprezece nouazeci si sase)

0nul "PPP se citeste "t)o thousand"6 Atentie <ifra ,ero se poate citi 2 zero% oh% nil% nothing sau lo#e. zero % Bn matematicG si indicarea temperaturii oh % la numerele de telefon nil si nothing % pentru e9primarea scorului la fotbal lo#e % Bn tenis A9emple2 ;t is four de1rees belo. ,ero. = Aunt minus patru grade6 'ial *#*... = !ormeaz= six oh seven oh666 0eeds Dnited .on 4%* (four nil sau four to not5in1). = 1eeds a cFstigat cu Q(P6 $astase leads b/ 3*2* (t5irt/%love). = $astase conduce cu OP(P6

2. 12primarea orei (timpului cronolo&ic)

;n e9primarea timpului cronolo1ic se foloseste forma >o4cloc@>" iar propo,itia incepe de obicei cu pronumele >It>. ;t is ten oKcloc8. = E ora zece6 ;t is five o Kcloc8 s5arp. = Este cinci fix6 % (Kcloc8 se foloseste numai cu ora fi9a. % UumGtatea de orG se e9primG prin >half>" iar sfertul de orG prin >8a5 ?uarter>. % Pentru a indica fractiunile de ore pEna la >si jumatate> se mentionea,a numarul minutelor urmat de prepo,itia >past> si de ora respectiva. A9.2 ;t is ten (minutes) past nine. = Este .ora/ J si 1P .minute/6 % @ractiunile Bntre jumatate si ora urmatoare se redau Bn limba en1le,a spunEnEnd numarul minutelor" prepo,itia >to> si apoi ora. A9.2 ;t is t.ent/ (minutes) to si9. = Este sase fara "P .de minute/6 % Fn en1le,a americana se folosesc si prepo,itiile >after> si >before> Bn loc de >past> si >to>. &21* % ;t is ten (minutes) after &. &24* % ;t is t.ent/ (minutes) before ). % ;n en1le,a americana" pentru jumatate de ora se foloseste e9presia cu >thirt(> dupa ora. A9.2 &23* % ;tKs ei15t t5irt/. Se practicG e9primarea orei si Bn felul urmGtor2 A9.2 2215 H t.o fifteen (doi si un sfert)

3*

Alte e9emple2 ;t is ten (minutes) past ei15t. = Este opt si zece6 ;t is a 7uarter past nine. = Este nou= si un sfert6 ;t is 5alf past nine. = Este nou= si %um=tate6 ;t is t.ent/ (minutes) to ten. = Este zece f=r= dou=zeci6 ;t is 7uarter to ten. = Este zece f=r= un sfert6

Data si ora - E&ercitii incepatori

% Scrieti pentru fiecare propozitie unul din cu#ntele urmatoare% din paranteza% in acord cu traducerea. 8of, to, o'clock, past, sharp, it, uarter, half, and5

1. -oda/ is &t5 RRR Uune 2*1*. (0stazi este L iunie "P1P6)

? ?

2. ; .as born on t5e #t5 RRR Uul/ 1)) . (2 am nascut pe K ,ulie 1JKS6) 3. one t5ousand nine 5undread RRR ninet/%si9 (o mie noua sute nouaazeci si sase)
?

4. RRR is t.o oKcloc8. (Este ora doua6)

? ? ? ?

5. Pe came at t5ree oKcloc8 RRR. (El a venit la trei fix6)

. 0etKs meet at & RRR in t5e 1arden. (0i sa ne intalnim la ora L in gradina6) #. Q5at time is itS RRR is 5alf past seven. (#at e oraC E sapte si %umatate6) &. S5eKll leave at 7uarter RRR ei15t. (Ea va pleca la L si un sfert6) ). ;t is a RRR to 5. (Este cinci fara un sfert6)
? ? ?

1*. -5e train arrives at ten RRR eleven. (-renul soseste la 11 fara zece6) 11. Qe pla/ till RRR past t.o. ($e %ucam pana la doua %umate6)
? ?

12. Geor1e sa/s it .a, 4 RRR s5arp. (Eeorge spune ca era ora Q fix6) 13. <an .e pla/ till RRR past t5reeS (Putem sa ne %ucam pana la trei si un sfertC)
?

14. Aminescu .as born on 15t5 RRR Uanuar/ 1&5*.(Eminescu s a nascut pe 1< ,anuarie 1L<P6) 15. ;t is t.ent/ minutes RRR t5ree p.m.. (Este ora trei fara douazeci, dupamiaza6)
? ?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%dataRoraRincepatori%e

31

Ad#erbs - Ad#erbe 8E5

Ad#erbele (0dverbs) sunt cuvinte care ne spun mai multe despre cum" unde" cEnd" cEt de frecvent sau Bn ce mGsura are loc o actiune. Adverbele sunt in le1atura cu un verb.

1. Functia a#verbelor
@iind in le1atura cu un verb" adverbele determina in 1eneral verbe. -5e bus moved slo)l(. (5o.S) % 0utobuzul s a miscat incet6 .cumC/ ; am 1oin1 5ome tomorro). (.5enS) % Plec acasa maine6 .candC/

2. Formarea a#verbelor
Adverbele se formea,a de cele mai multe ori prin adau1area unui -l( la forma de sin1ular a adjectivului.

Ad9ecti# careful (atent, gri%uliu) 7uic8 (repede, rapid) slo. (incet)

Ad#erb carefull/ (cu atentie, cu gri%a) 7uic8l/ (repede, cu rapiditate) slo.l/ (incet)

E&emplu Pe carefull/ pic8ed up a tie. (El a luat cu gri%a o cravata6) -ime 1oes 7uic8l/. (-impul trece repede6) Pe .al8ed slo.l/ to t5e door. (El a mers incet la usa6)

a5 <odificari ortografice
% 'aca adjectivul se termina in -(" acesta se va inlocui cu -i ' -l(. eas/ % easil/ (cu usurinta)" an1r/ % an1ril/ (furios, cu furie)" luc8/ % luc8il/ (norocos) % <End avem un -le la sfarsit (%able" %ible" %le)" dispare -e si este inlocuit cu -(. probable % probabl/ (probabil, cu probabilitate)" terrible % terribl/ (teribil)" 1entle % 1entl/ (delicat, cu delicatete) % Adjectivele terminate in -ic adau1a -all(. basic % basicall/ (fundamental, bazic)" economic % economicall/ (economic)" tra1ic % tra1icall/ (tragic) A9ceptie2 public % publicl/ (public, in public) % @orme nere1ulate true % trul/ (intradevar, cu adevarat)" due % dul/ (cum trebuie, cum se cuvine)" % .5oll/ (in intregime) 1ood 3adj.4 (bun) % .ell 3adverb4 (bine, cum trebuie) .5ole

32

b5 Unele ad#erbe au aceeasi forma ca si ad9ecti#ele

earl/" fast" 5ard" 5i15" late" near" strai15t" .ron1 <omparati2 -5is is a hard e9ercise. (adjectiv) % 0cesta e un exercitiu greu Pe .or8s hard. (adverb) % El munceste din greu Qe sa. man/ high buildin1s. (adjectiv) % 0m vazut multe cladiri inalte -5e bird fle. high in t5e s8/. (adverb) % Pas=re a zburat inalt .sus/ spre cer

c5 Unor ad9ecti#e le corespund doua forme de ad#erb% cu sensuri diferite

Ad9ecti# deep (adanc) Ad#erbe 1. deep (adanc) 2. deepl/ (profund, pana peste cap) 1. direct (in mod direct) direct (direct) E&emplu % Pe loo8ed deep into 5er e/es. (El a privit adanc in ochii ei6) % S5e is deepl/ in love. (Ea e profund indragostita6)

% Mou can dial $e. Mor8 direct. (Poti suna la $e) 9or+ in mod direct6) % Pe .ent t5ere directl/. 2. directl/ (direct, fara intarziere) (El a plecat direct .fara intarziere/ acolo6) 1. first (intai, primul) % N/ mot5er came in first. (2ama a intrat intai .prima/6) % @irstl/" ; .ould li8e to .elcome /ou 5ere. (,n primul rand, asi dori sa va urez bun venit aici6)

first (primul, prima)

2. firstl/ (in primul rand, mai intai)

Alte adjective cu adverbe asemanatoare2 5ard" li15t" just" last" late" most" near" ri15t" round" s5ort" .ron1.

3. Gra#ele #e comparatie ale a#verbelor

Adverbele formea,a comparativul si superlativul la fel ca si adjectivele (vedeti lectia precedenta). % Adau1a -er pentru comparativ si -est pentru superlativ la adverbele dintr%o sin1ura silaba2 5ard % 5arder % 5ardest (greu mai greu cel mai greu) % Adau1a more pentru comparativ si most pentru superlativ la adverbele formate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in -l(2 seriousl/ % more seriousl/ % most seriousl/ (serios mai serios cel mai serios) % Dnele adverbe au forme nere1ulate la comparativ si superlativ2 badl/ % .orse % .orst (rau mai rau cel mai rau) little % less % least (putin mai putin cel mai putin) .ell % better % best (bine mai bine cel mai bine) muc5 % more % most (mult mai mult cel mai mult) 'e retinutV Dneori most poate avea sensul de #er( (foarte)2

33

Qe are most 1rateful for /our 5elp. % Auntem foarte recunosc=tori pentru a%utorul t=u ; am most impressed b/ t5is application. % Aunt foarte impresionat de aceast= cerere6

Ard#erbe - E&ercitii si teste engleza incepatori

% *ecunoasteti si scrieti ad#erbele din fiecare propozitie.
?

1. S5e .or8s efficientl/. (Ea lucreaza eficient6) 2. S5e sin1s .ell. (Ea canta bine6)
?

3. Peter .al8s slo.l/ to sc5ool. (Petru merge incet la scoala6) 4. (ur teac5er spea8s An1lis5 fluentl/. (Profesorul nostru vorbeRte fluent limba engleza6)
?

5. N/ fat5er drives careful/. (-atal meu conduce cu gri%a6) . Paul listens attentivel/. (Paul ascult= cu aten>ie6)
?

#. 'iana prepares 7uic8l/ t5e food. (Diana preg=teRte rapid mancarea6) &. S5e sa/s t5at /ou .or8 5ard. (Ea spune c= muncesti din greu6) 1*. Mour fat5er came in first. (-at=l t=u a intrat primul6)
? ? ? ? ?

). -5e bird fle. 5i15 in t5e s8/. (Pas=re a zburat sus .inalt/ spre cer) 11. Pe learns better t5is /ear. (El @nva>= mai bine anul acesta6)

12. ; all.a/s spea8 optimisticall/. (Eu mereu vorbesc cu optimism6) 5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%adverbeRincepatori%e

Ad#erbs classification - ;lasificarea ad#erbelor 8F5

Ad#erbele (-he adverbs) pot fi clasificate in urmatoarele 5 cate1orii2

1. Adverbe de mod 2. Adverbe de loc si directie 3. Adverbe de timp" durata si frecventa 34

4. Adverbe de si1uranta si probabilitate 5. Adverbe de 1rad

1. A#verbe #e mo#
Adverbele de mod ne arata cum" in ce mod" are loc o actiune. Ale se asea,a in propo,itie dupa verb sau dupa complementul acestuia. A9emple2 Pe s.ims )ell. (dupa verb) % El inoata bine Pe ran rapidl(. (slo.l/" 7uic8l/) % El a fugit repede6 .@ncet, indata/ S5e spo8e softl(. (loudl/" a11ressivel/) % Ea a vorbit @ncet6 .cu voce tare, agresiv/ Uo5n cou15ed loudl( to attract 5er attention. % 8ohn a tuRit tare pentru a atrage aten>ia ei6 Pe pla/s t5e piano beautifull(. (dupa complement) % El canta frumos la pian6 Pe ate t5e c5ocolate ca8e greedil(. % El a mancat pra%itura de ciocolata cu l=comie6 'e retinut2 a5Adverbul de mod nu se asea,a Bntre verb si complement2 ,ncorect( :e ate greedil! the chocolate ca+e6 <orect2 Pe ate t5e c5ocolate ca8e greedil(. b5 Po,itia adverbului Bn propo,itie este foarte importanta mai ales atunci cEnd e9ista mai multe verbe Bn propo,itie. 'aca adverbul este ase,at dupa o propo,itie" atunci acesta modifica Bntre1ul sens e9primat Bn propo,itie. (bservati diferentele de sens Bn functie de locul adverbului Bn propo,itie2 Pe ?uietl( as8ed me to leave t5e 5ouse. % El mi a cerut linistit sa ies din casa6 3cererea lui a fost facuta Bn liniste4 Pe as8ed me to leave t5e 5ouse ?uietl(. % El mi a cerut sa ies din casa in liniste6 3plecarea a fost facuta Bn liniste4

2. A#verbe #e loc si #irectie

Arata unde are loc actiunea verbului. Se asea,a in 1eneral dupa verbul principal sau complementul lui. A9emple2 % 'upa verb2 ; loo8ed e#er()here. % 2 am uitat peste tot Nar/ loo8ed a)a(. (up" do.n" around) % 2aria s a uitat departe6 .sus, %os, impre%ur/ ;Km 1oin1 home. (out" bac8) % Plec acasa6 .afara, inapoi/ % 'upa complement2 -5e/ built a 5ouse nearb(. % Ei au construit o casa in apropiere6 S5e too8 t5e c5ild outside. % Ea a luat copilul afara A. Jere 7 there. <u verbe de miscare" here e9prima ideea de @nspre/ cu / @mpreuna cu vorbitorul" iar there contrariul" departe, fara participarea vorbitorului2 A9emple2

35

<ome 5ere. % 'ino aici .spre mine/ ;tKs in 5ere. % Este aici6 (vino impreuna cu mine sa ve,i) ;tKs in t5ere. % Este acolo (du%te sin1ur sa ve,i) Put it t5ere. % Pune o acolo6 (departe de mine) % A9presii cu here7 there2 do.n 5ere (aici %os)" do.n t5ere (acolo %os) over 5ere (aici, chiar aici)" over t5ere (acolo, chiar acolo) under 5ere (aici dedesubt)" under t5ere (acolo dedesubt) up 5ere (aici sus)" up t5ere (acolo sus) K. Adverbele de loc terminate Bn -)ards. % A9prima ideea de miscare Bntr%o anumita directie2 bac8.ards (inapoi)" for.ards (inainte)" do.n.ards (in %os)" up.ards (in sus)" in.ards (spre interior)" out.ards (spre exterior)" nort5.ards (spre nord)" sout5.ards (spre sud)" east.ards (spre est)" .est.ards (spre vest)" 5ome.ards (spre casa)" on.ards (incepand cu). <ats donKt usuall/ .al8 bac8.ards. % Pisicile de obicei nu merg cu spatele6 -5e s5ip sailed .est.ards. % $ava a navigat spre vest6 'e retinutV !o)ards este prepo,itie" nu adverb" astfel BncEt va fi Bntotdeauna urmat de un substantiv sau pronume2 Pe .al8ed to)ards the car. % 0 mers spre masina6 S5e ran to)ards me. % Ea a alergat spre mine6 ;. Adverbe care e9prima atEt locul cEt si directia2 a5ead (inainte)" abroad (in strainatate)" overseas (peste ocean)" up5ill (la deal)" do.n5ill (la vale)" side.a/s (in lateral)" indoors (in interior)" outdoors (in exterior).

3. A#verbe #e timp3 #urata si +recventa

Arata cand a avut loc o actiune dar si durata sau frecventa actiunii. % <End2 toda/ (azi)" /esterda/ (ieri)" later (mai tarziu)" no. (acum)" last /ear (anul trecut) % 'urata" pentru cEt timp2 all da/ (toata ziua)" not lon1 (nu mult)" for a .5ile (pentru un timp)" since last /ear (de anul trecut) % <Et de frecvent2 sometimes (cateodata)" fre7uentl/ (frecvent, adesea)" never (niciodata)" often (des, adesea)" /earl/ (anual) 'e obicei" adverbele de timp se asea,a la sfErsitul propo,itiei sau emfatic" la Bnceputul ei2 (ne of m/ c5ildren .rote to me (esterda(. % Bnul dintre copiii mei mi a scris ieri6 +ater t5e bo/ understood t5e stor/. % 2ai tFrziu, b=iatul a @n>eles povestea6 Adverbele care indica durata se asea,a la sfarsitul propo,itiei2 S5e sta/ed in t5e 5ouse all da(. % Ea a stat in casa toata ziua6 N/ mot5er lived in @rance for a (ear. % 2ama mea a tr=it @n !ran>a un an .timp de un an/6

'e retinutV % =or este intotdeauna urmat de o e9presie de durata2 for t5ree da/s (pentru [timp de] trei zile)" for a .ee8 (pentru [timp de] o saptamana)" for several /ears (pentru mai multi ani)" for t.o centuries (pentru doua secole). % Since este intotdeauna urmat e9presia unui moment punctual Bn timp2 since Nonda/ (de luni, incepand cu luni)" since 1)) (din 1JJS)" since t5e last /ear (incepand cu anul trecut, de anul trecut). Adverbele de frecventa e9prima frecventa unei actiuni si se asea,a de obicei in fata verbului principal" dar dupa verbele au9iliare (cum ar fi2 be" 5ave" ma/" must)2 ; often eat ve1etarian food. (in fata verbului principal) % 0desea mananc mancare vegetariana6 Mou must al)a(s fasten /our seat belt. (dupa verbul au9iliar >must>) % -rebuie s= fixati @ntotdeauna centura de siguran>=6 ; 5ave ne#er for1otten m/ first 8iss. (dupa verbul au9iliar >5ave> si in fata verbului principal >for1otten>) % $iciodat= nu am uitat primul meu sarut6 Dnele adverbe de frecventa e9prima re1ularitatea incidentei unei actiuni si se plasea,a la sfarsitul prepo,itiei2 -5is ma1a,ine is publis5ed monthl(. % 0ceast= revist= este publicat= lunar6 Pe visits 5is mot5er once a )ee@. % El isi viziteaz= mama o dat= pe s=pt=mFn=6 Adverbe de fecventa2 fre7uentl/ (frecvent)" 1enerall/ (in general)" normall/ (in mod normal)" occasionall/ (ocazional)" often (adesea)" re1ularl/ (in mod regulat)" sometimes (cateodata)" usuall/ (de obicei). 'e retinutV % et se foloseste in propo,itii intero1ative sau ne1ative2 Pave /ou finis5ed /our .or8 /etS $o" not /et. % 0i terminat de%a muncaC $u, nu @nc=6 -5e/ 5avenKt met 5im /et. % Ei inca nu l au intalnit6 % Still e9prima ideea de continuitate. Se foloseste in propo,itii po,itive sau intero1ative. ; am still 5un1r/. % ,nca mi e foame6 'o /ou still .or8 for t5e mone/S % ,nca mai lucrezi pentru baniC Ordinea ad#erbelor de timp2 'aca este nevoie de mai multe adverbe de timp in aceeasi propo,itie ordinea lor va fi2 1 % adverbe de durata 2 % adverbe de frecventa 3 % adverbe de timp A9emple2 E ' F : ; .or8 (1) for five 5ours (2) ever/ da/. % 2uncesc cinci ore in fiecare zi6 F ' G : -5e ma1a,ine .as publis5ed (2) .ee8l/ (3) last /ear. % Gevista a fost publicata saptamanal anul trecut6 E ' G : ; .as abroad (1) for t.o mont5s (3) last /ear. % 0m fost in strainatate pentru [timp de] doua luni anul trecut6 E ' F ' G : S5e .or8ed in a 5ospital (1) for t.o da/s (2) ever/ .ee8" (3) last /ear. % Ea a lucrat intr un spital [timp de] doua zile in fiecare saptamana, anul trecut6

3#

4. A#verbe #e si&uranta si probabilitate

Acestea e9prima cat de si1ur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul pe care il relatea,a2 certainl/ (desigur)" definitel/ (cu siguranta)" probabl/ (probabil)" undoubtedl/ (fara indoiala)" surel/ (cu siguranta)" ma/be (poate)" obviousl/ (evident)" per5aps (poate, probabil)" possibl/ (posibil, in mod posibil)" reall/ (intr adevar). Se asea,a in propo,itie intre verbul au9iliar si verbul principal. Pe 5as certainl/ for1otten t5e meetin1. % El a uitat cu siguranta intalnirea6 Pentru o formulare emfatica sau o reliefare a afirmatiilor" se asea,a Bn debutul fra,ei2 Dndoubtedl/" Stefan cel Nare .as a 1reat leader. % !=r= @ndoial=, Ttefan cel 2are a fost un mare conducator6 'e retinutV Surel( ase,at la inceputul propo,itiei inseamna ca vorbitorul este convins de adevarul unei afirmatii" dar incearca sa obtina o confirmare2 Surel/ /ouKve 1ot a bic/cleS % #u siguranta le a>i luat o biciclet=C

5. A#verbe #e &ra#
Aceastea e9prima intensitatea sau 1radul de indeplinire a actiunii unui verb" adjectiv sau adverb2 almost (aproape)" nearl/ (aproape, in apropiere)" 7uite (destul)" just (doar)" too (prea, de asemenea)" enou15 (destul, suficient)" 5ardl/ (din greu, cu greu)" scarcel/ (abia)" completel/ (complet)" ver/ (foarte)" e9tremel/ (extrem de, in mod extrem). 0ocul lor in propo,itie este fie in fata adjectivului sau adverbului pe care il determina" fie in fata verbului principal2 -5e .ater .as e9tremel/ cold. % 0pa a fost extrem de [foarte] rece6 Pe .as just leavin1. % El tocmai a plecat6 S5e 5as almost finis5ed. % Ea aproape a terminat6 Enough% too% #er( % Anou15 inseamna >destul de 666, suficient de 666> (pana la o limita) si se plasea,a dupa adjectiv sau adverb2 ;s /our coffee 5ot enou15S (adjectiv) % E cafeaua ta destul de fierbinte Pe didnKt .or8 muc5 enou15. (adverb) % El nu a lucrat suficient de mult6 % -oo inseamna >prea, mai mult decat este necesar pentru666> si se asea,a in fata adjectivului sau adverbului2 -5is coffee is too 5ot. (adjectiv) % #afeaua e prea fierbinte6 Pe .or8s too muc5. (adverb) % El munceste prea mult6 % +er/ intareste sensul unui adjectiv sau adverb si se asea,a in fata acestora2 -5e 1irl is ver/ beautiful. (adjectiv) % !ata e foarte frumoasa6 Pe .or8ed ver/ 7uic8l/. (adverb) % El a lucrat foarte repede6

3&

'e retinutV A9ista o diferenta importanta intre >too> si >ver/>2 % :er( e9prima un fapt2 Pe spea8s ver/ 7uic8l/. % El vorbeste foarte repede6 % !oo su1erea,a e9istenta unei probleme2 Pe spea8s too 7uic8l/. % El vorbeste prea repede6 Alte adverbe asemanatoare lui >ver/>2 e9tremel/ (extrem de, in mod extrem)" especiall/ (mai ales, in special)" particularl/ (in particular, indeosebi)" prett/ (destul de)" rat5er (mai degraba)" 7uite (destul de)" fairl/ (drept, in mod corect)" not especiall/ (nu in mod special)" not particularl/ (nu in mod particular, nu deosebit de).

Ad#erbe - !este si e&ercitii mediu

% Scrieti la fiecare propozitie ad#erbul corespunzator ad9ecti#ului din paranteze.
? ?

1. S5e s.ims RRR. (1ood) 3. Pe .or8ed RRR. (5ard) 4. -5e/ ran RRR. (7uic8)
?

2. -5e car moved RRR. (slo.)

?

5. S5e RRR leaved t5e 5ouse. (7uiet) . ;t is RRR midni15t. (near) &. -a8e it RRRV (eas/)
? ? ?

#. Qe are RRR out on Sunda/s. (most) ). Pe is RRR related to me. (close) 11. Qe RRR sa. an an1el. (true) 12. 'avid is RRR in love. (deep)
? ?

1*. Some people t5in8s all RRR. (economic)

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%adverbeRmediu%e

Pronouns - Pronumele
3)

Pronumele (pronouns) sunt cuvinte care in 1eneral desemnea,a o persoana sau inlocuesc un substantiv" facand astfel referire la o idee" fiinta" obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor. Uo5n did all t5e .or8. % 8ohn a facut toata treaba6 Je did all t5e .or8. % El a facut toata treaba6 Q5o did all t5e .or8S (he) % #ine a facut toata treabaC .el/

1. Functia3 +orma si clasi+icarea pronumelui

% Pronumele au forme specifice in functie de numar" 1en si ca,2

"umar: sin1ular % t5is (acesta, aceasta)? plural % t5ese (acestia, acestea) Gen: masculin % 5e (el)? @eminin % s5e (ea)? neutru % it ;az: $ominativ % s5e? Genitiv % 5ers? 'ativ % to 5er? Acu,ativ % 5er

Pronumele pot fi simple (/ou" .5ic5" man/) (tu, care, multi)" sau compuse (ever/bod/" .5atever" no one) (toata lumea, oricare, nici unul). % 'upa continut si functie pronumele pot fi2 1. Personale 2. Tefle9ive 3. $e5otarate 4. 'emonstrative 5. Telative . 'e intarire #. ;ntero1ative &. Teciproce

2. %ronumele personale
;ata un tabel cu pronumele personale la ca,urile $ominativ" Genitiv" 'ativ si Acu,ativ2

"ominati# I (eu) (ou (tu, dumneata) he (el) she (ea) it (el /ea, neutru) )e (noi) (ou (voi, dumneavoastra)

Geniti# mine (al meu, a mea) /ours (al tau, a ta) 5is (a lui) 5ers (a ei) its (a lui, a ei [neutru]) ours (al nostru, a noastra) /ours (a vostru, a voastra)

Dati# (to) me (mie) (to) /ou (tie) (to) 5im (lui) (to) 5er (ei) (to) it (lui, ei) (to) us (noua) (to) /ou (voua)

Acuzati# me /ou 5im 5er it us /ou

4*

the( (ei, ele)

t5eirs (a lor)

(to) t5em (lor)

t5em

% 'e retinut2 I (eu) se scrie intodeauna cu litera mare. Its (pronume genitiv) nu are apostrof. 'eosebire fata de >it7s> care provine de la >it is> sau >it has>. It se foloseste pentru obiecte" lucruri si fenomene. A9emple2 I 1ave him t5e boo8. % , am dat lui cartea6 Je ran t5e 0ondon Narat5on. % El a alergat la 2aratonul 1ondrei6 ;tKs a pleasure to him. % E o placere pentru el6 I onl/ pla/ed a1ainst her once. % 0m %ucat impootriva ei o singura data6 -5ese boo8s are ours. % 0ceste carti sunt ale noastre ;s t5is pen (ours or mineS % 0cest stilou este al dumneavoastra sau al meuC ou 7 !he( impersonal % putem folosi aceste doua pronume pentru a vorbi despre oameni in 1eneral. Mou 5ave to drive on t5e ot5er side of t5e road. % -rebuie sa conduci pe partea cealalta a drumului6 -5e/ sa/ s5eKs ver/ clever. % Ei spun ca ea este foarte desteapta6 It % poate indeplini o serie de functii de mare importanta2 - It impersonal (in e9presii impersonale temporale" e9primand starea vremii" distante sau in contructii pasive). ;tKs & oKcloc8. % E ora L6 ;t .as sprin1. % 0 fost primavara6 ;s it Nonda/S % E luniC6 Po. 5ot it isV % #e fierbinte eD Po. far is it to t5e stationS % #at e pana la statieC - It demostrati# Q5o is itS ;tKs t5e postman. % #ine eC Este postasul6 ;tKs t5e c5ildren. % Aunt copiii6

3. %ronumele re+le2ive
Pronumele refle9ive insotesc un verb si se refera la subiect. Se folosesc atunci cand subiectul si complementul direct se refera la aceeasi persoana. @orme2 % Singular2 m/self" /ourself" 5imself" 5erself" itself % Plural2 ourselves" /ourselves" t5emselves A9emple2 ; .anted to do it m/self. % 0m vrut sa o fac singur6 S5e fell off t5e ladder and injured 5erself. % Ea a cazut de pe scara Ri s a r=nit .ea insasi/6 Mou can do t5ese tas8s b/ /ourself. % Pute>i face aceste sarcini de unul singur6 After five minutes" it .ill automaticall/ turn itself do.n. % Dup= cinci minute, se va opri automat singur6 41

0etKs bu/ ourselves a c5air for t5e 1arden. % A= ne cumpara .noi insine/ un scaun de gr=din=6 -5e/ built t5e 5ouse t5emselves. % Ei au construit casa singuri6

4. %ronumele nehotarate
Aome, an&, ever& se pot combina cu -one% -bod(% -thing pentru a obtine pronumele ne5otarate. Acestea sunt2 an/one (oricare)" an/bod/ (oricine)" an/t5in1 (orice)" someone (cineva)" somebod/ (cineva)" somet5in1 (ceva)" ever/one (oricare, toata lumea)" ever/bod/ (toata lumea)" ever/t5in1 (totul). % "o poate forma impreuna cu >%bod/> sau >%one> pronumele2 nobod&, no one. 'e retinut % Atat in en1le,a britanica cat si in cea americana" pronumele ne5otarate2 an&one, an&bod&, someone, somebod&, ever&one, ever&bod&, no one sunt din punct de vedere 1ramatical la sin1ular si trebuie folosite cu un verb la sin1ular. Alte pronume nehotarate: enou15" fe." fe.er" less" little" man/" muc5" several" more" most" all" bot5" ever/" eac5" an/" eit5er" neit5er" none" some. 'e retinutV 'aca acestea forme preceda un substantiv nu mai sunt pronume" ci determinanti substantivali. A9emplu2 @e. .ill be c5osen? fe.er .ill finis5. % Pu>ini vor fi alesiU mai pu>ini vor termina6 @e. boo8s. % #ateva carti6

5. %ronumele #emonstrativ
Pronumele demostrative2 this% these% that% those% such (acesta, acestea, acela, acelea, acest) pot functiona atat ca pronume" cat si ca determinanti substantivali. -5at is incredibleV (e9presie" referitor la ceva tocmai va,ut) % 0sta e incredibilD ; .ill never for1et t5is. (referitor la o e9perienta recenta) % $u voi uita niciodata asta6 Suc5 is m/ belief. (referitor la o e9plicatie tocmai facuta) % 0sta e ce cred eu6 !his si these su1erea,a ceva apropiat temporal sau spatial" pe cand that si those face referire la ceva de departare. -5ese panca8es are delicious. % 0ceste clatite sunt delicioase6 -5ose panca8es seem delicious. % 0cele clatite par delicioase -5is boo8 (in m/ 5and) is .ell .ritten. % 0ceasta carte .din mana mea/ e scrisa bine6 -5at boo8 (on t5e table) is blue. % 0cea carte .de pe masa/ e albastra6 Aceasta idee de departare se poate transforma c5iar in dispret sau instrainare afectiva2

42

Are /ou 1oin1 to .ear t5eseS (; do not li8e t5em.) % 0i de gFnd s= porti asteaC .$u imi plac6/ <an /ou belive ; .ould 5ave bou15t t5atS % Po>i s= crezi ca asi fi cump=rat aiaC

0. %ronumele relativ
Pronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte9tul aterior si lea1a propo,itia sau 1rupul de cuvinte care e9plica" sau da mai multe detalii despre substantivul antecedent" din propo,itia ce contine substantivul determinat. Pronumele relative sunt 2 .5o (cine, care)" .5oever (oricine, oricare)" .5ic5 (care, pe care)" t5at (care, acel). -5e student )ho studies 5ardest usuall/ does t5e best. % Atudentul care studiaz= cel mai din greu de obicei face cel mai bine6 Ale1erea corecta dintre )hich si that se inscrie printre lucrurile care necesita practica si e9perienta. % ;n 1eneral" )hich se foloseste pentru a introduce propo,itii care au natura de parante,e" e9plicatii suplimentare dar care pot fi inlaturate sau omise fara a sc5imba intelesul fra,ei. 'in acest motiv propo,itiile introduse prin >.5ic5> sunt in 1eneral intre vir1ule. % Propo,itiile introduse de that sunt considerate indispensabile sensului fra,ei si nu se vor pune intre vir1ule. % Bho si formele sale se refera la persoane" )hich se refera la lucruri" iar that poate face referire la ambele. A9emple2 -5e bo/ )ho read t5e boo8 is m/ brot5er. % ?aiatul care citeste cartea e fratele meu6 -5e couple )ho live ne9t 5ouse 5ave t5e radio on all ni15t. % Perechea care locuieste la urmatoarea casa are radioul pornit toata noaptea6 -5e team that .on t5e c5ampions5ip received a 1reat 5onour. % Echipa care a castigat campionatul a primit o mare onoare6 -5is is t5e pro1ram )hich .on t5e pri,e. % 0cesta este programul care a cFRtigat premiul6 QeKll plant ne. trees to replace t5ose )hich fell. % 'om planta copaci noi care s= @nlocuiasc= pe cei care au c=zut6

4. %ronumele #e intarire
Pronumele de intarire insoteste substantive sau pronume personale pentru a le sublinia" a le scoate in evidenta. <a forma sunt identice cu pronumele refle9ive2 Singular: m/self" /ourself" 5imself" 5erself" itself Plural: ourselves" /ourselves" t5emselves ; m/self donKt 8no. t5e ans.er. % Eu @nsumi nu Rtiu r=spunsul6 Nar/ did all t5is 5erself. % 2aria a f=cut toate astea ea @ns=Ri6 .ea singura/ Nar/ 5erself did all t5is. % 2aria @ns=Ri a f=cut toate astea6 A9presie2 b/ m/self = sin1ur" de unul sin1ur

43

; .or8ed b/ m/self. % 0m muncit de unul singur6 0ittle Uane read t5e stor/ b/ 5erself. % 2icuta 8ane a citit povestea ea singura6

5. %ronumele intero&ativ
Pronumele intero1ative introduc intrebari" propo,itii intero1ative directe sau indirecte. - =orme2 .5oS (cineC)" .5atS (ceC)" .5ic5S (careC)" .5oseS (a cuiC, ale cuiC)" (to) .5omS (cui, pe cine). Q5o said t5atS % #ine a spus astaC Q5ose are t5ose boo8sS % 0le cui sunt acele cartiC ; do not remember to .5om ; 1ave m/ s.eater. % $u mi amintesc cui i am dat puloverul meu6 Q5at 5appenedS % #e s a intamplatC Q5atKs t5e .eat5er li8eS % #are /#um e vremeaC

6. %ronumele reciproce
Pronumele reciproce au urmatoarele forme2 each other (unul altuia, reciproc) si one another (unul pe altul, unul pe celalalt). Se folosesc pentru a e9prima relatii de reciprocitate intre fiinte" idei" lucruri. -5e/ 1ave eac5 ot5er boo8s. % Ei si au dat unul altuia .reciproc/ carti N/ mot5er and ; 1ive eac5 ot5er a 1ood time. % Eu si mama mea ne dam unul altuia un timp bun6 .ne intelegem bine/ -5e/ borro.ed eac5 ot5erKs ideas. % Ei si au @mprumutat ideile unul altuia6 'e retinutV % Each other se refera la doua obiecte" pe cand one another face referire la mai mult de doua obiecte sau fiinte. -5e scientists in t5is lab often use one anot5erKs e7uipment. % #ercetatorii din acest laborator folosesc adesea echipamentele unul altuia6 Poc8e/ pla/ers 5it one anot5er 7uite fre7uentl/. % 8ucatorii de hochei se lovesc unul pe altul destul de des6

Pronume - E&ercitii si teste engleza incepatori

% Identificati si scrieti pronumele 8personale, reflexive, nehotarate, demonstrative, relative, interogative5 din urmatoarele propozitii.

44

1. ; learn en1lis5. (Eu invat limba engleza6) 3. S5e is 8ind. (Ea este draguta .buna/) 4. Qe love nature. ($e place natura6)
? ?

? ?

2. Pe learns spanis5. (El invata limba spaniola6)

5. 0ife .ill teac5 /ou. ('iata va va invata6)

? ? ?

. ;tYs a beautiful flo.er. (E o floare frumoasa6)

#. -5is is an en1lis5 e9ercise. (0cesta este un exercitiu de engleza6) &. Someone spea8s slo.l/. (#ineva vorbeste incet6)
? ?

). -5ese panca8es are delicious. (0ceste clatite sunt delicioase6) 1*. Narc is t5e bo/ .5o .on t5e pri,e. (2arc e baiatul care a castigat premiul6)
?

11. Q5ose are t5e boo8sS (0le cui sunt cartileC) 13. <ome .it5 us. ('ino cu noi6)
?

? ?

12. Mesterda/" t5e/ pla/ed tennis. (,eri, au %ucat tenis6)

14. -5e eart5 is for ever/one. (P=mFntul este pentru toat= lumea6) 15. 'oes /our bo/friend spea8 An1lis5S (Prietenul tau vorbeste limba englezaC)
?

1 . Naria can s.im b/ 5erself. (2aria poate inota singura6) 1#. ;t is sprin1. (E primavara6)
? ? ?

1&. ; eat fruits. (Eu mananc fructe6)

1). -5e fool lau15 at 5imself. (Prostul rFde de el @nsuRi6) 2*. Mou are a 1ood friend. (Esti un prieten bun6)
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%pronumeRincepatori%e

:erbs - :erbe 8notiuni introducti#e5

:erbele ('erbs) e9prima ideea e9istentei sau o actiune intr%o propo,itie. ; am a student. % Eu sunt un student Students learned ne. t5in1s. % Elevii au invatat lucruri noi6

45

1. 'ele 4 +orme verbale

A9ista 4 forme verbale de ba,a. 0imba en1le,a formea,a timpurile verbale cu ajutorul verbelor au9iliare" spre deosebire de limba romana" unde timpurile verbale se formea,a cu ajutorul desinentelor. 'e preci,at ca in limba en1le,a nu e9ista o forma verbala speciala pentru viitor. <ele 4 forme verbale sunt importante deoarece cu aceste forme si cu ajutorul verbelor au9iliare se formea,a timpurile in limba en1le,a. ;n tabelul urmator sunt pre,entate cele patru forme de ba,a2

:erb to #ork .a lucra, a munci/ to #rite .a scrie/

=orma de baza 8prezent5 ; )or@ (Eu lucrez) ; )rite (Eu scriu)

=orma de trecut 8"ast tense5

Participiu prezent 8"resent participle5

Participiu trecut 8"ast participle5 ; ha#e )or@ed (Eu am lucrat) 3terminat deja4 ; ha#e )ritten (Eu am scris) 3terminat deja4

; )or@ed (Eu ; am )or@ing (Eu am lucrat) lucrez) 3c5iar acum4 ; )rote (Eu am scris) ; am )riting (Eu scriu) 3c5iar acum4

Nulte verbe au aceste forme nere1ulate" care" pentru formarea lor de la forma de ba,a nu respecta o re1ula standard. 'e e9emplu2 to do (a face) % are -impul trecut (Past tense)2 did" iar Participiul trecut (Past participle)2 done to read (a citi) % are -impul trecut (Past tense)2 read" iar Participiul trecut (Past participle) la fel2 read % ( lista cu verbe nere1ulate si formele lor de Past -ense si Past Participle 1asiti la pa1ina2 +erbe nere1ulate.

2. 7erbele au2iliare 8 be3 have3 #o

+erbele au9iliare be% ha#e% do (a fi, a avea, a face) se utili,ea,a in formarea timpurilor verbale" a formelor ne1ative si intero1ative" folosindu%se formele lor de pre,ent" trecut si participiu impreuna cu alte verbe.

to be % Prezent2 am 7are 7is? -recut2 )as 7 )ere? Participiu trecut2 been o % @ormea,G aspectul continuu" BmpreunG cu participiul pre,ent -ing. % @ormea,G diate,G pasivG BmpreunG cu participiul trecut (-ed" la verbe re1ulate? a treia formG" la verbe nere1ulate). to ha#e % Prezent2 ha#e? -recut2 had? Participiu trecut2 had o % @ormea,G timpurile perfecte" BmpreunG cu participiul trecut (-ed sau forma a%;;;%a a verbului). to do % Prezent2 does? -recut2 did? Participiu trecut2 done 4

% @ormea,G ne1ativul si intero1ativul timpurilor pre,ent si trecut.

A9emple2 Pe is plannin1 to 1et married soon. % El planueste sa se casatoreasca curand6 ; ha#en4t seen Peter since last ni15t. % $u l am vazut pe Peter de seara trecuta6 Do /ou li8e fruitsS % ,ti plac fructeleC6 % Ke" ca au9iliar" este folosit pentru a forma aspectul continuu" in combinatie cu participiul prezent. Pe is li#ing in Tomania. % El traieste in Gomania6 % Ke" Bmpreuna cu participiul trecut formea,a diateza pasi#a. -5ese cars are made in Uapan. % 0ceste masini sunt facute in 8aponia6 % Ja#e in combinatie cu participiul trecut formea,a timpurile perfecte. ; ha#e changed m/ mind. % 2 am razgandit6 ; .is5 /ou had met Peter. % ,mi doresc ca tu .dv6/ sa l fi intalnit pe Petru6 % Prezentul perfect continuu% !recutul perfect continuu sunt formate cu ambele au9iliare be si ha#e. Pe has been )or@ing ver/ 5ard recentl/. % El munceste foarte mult recent6 S5e did not 8no. 5o. lon1 s5e had been li#ing t5ere. % Ea nu a stiut cat de mult locuise acolo6 % Ke si ha#e se folosesc de asemenea ca au9iliare pentru a forma propo,itii ne1ative si intero1ative cu timpurile continue si perfecte. Pe isn4t 1oin1. % El nu merge Jasn4t s5e seen it /etS % $u la vazut ea de%aC % Au9iliarul do se foloseste pentru a forma ne1ativul si intero1ativul pre,entului sau trecutului simplu. Pe doesn4t t5in8 5e can come to t5e part/. % El nu se gandeste ca poate veni la petrecere6 Do /ou li8e 5er ne. boo8S % ,ti place noua ei carteC % Au9iliarul do se poate folosi cu verbe principale2 do% ha#e. Pe didn4t do 5is 5ome.or8. % El nu si a facut tema6 Pe doesn4t ha#e an/ mone/. % El nu are nici un ban6 % ;n propo,itii afirmative" do se foloseste doar pentru evidentiere sau contrast. ; do li8e 5im. % #hiar imi place de el6 'e retinut2 Au9iliarul do impreuna cu verbul to be se folosesc doar la imperativ. Don4t be nau15t/V % $u fi obraznicD Do be a 1od bo/ and sit stillV % !ii un baiat bun si stai linistit

3. /o#ul verbal
<odul #erbal se refera la una dintre cele trei atitudini pe care le poate avea un vorbitor fata de continutul mesajului e9primat. E. <odul indicati#" care poate fi afirmati# sau interogati#" se foloseste pentru a face o afirmatie sau a pune o intrebare. ; ma8e 1ood t5in1s. % Eu fac lucruri bune6 'o /ou learn 1ood t5in1sS % ,nveti lucruri buneC

4#

F. <odul imperati# se foloseste pentru a da instructiuni" ordine" directive" su1estii cu caracter pronuntat. Get /our 5ome.or8 done before /ou .atc5 television toni15t. % !a ti tema inainte de a privi la televizor in seara asta6 Get do.n of treeV % Da te %os din pomD % Se observa ca nu e9ista nici un subiect in aceste propo,itii. Pronumele !ou (sin1ular sau plural) este subiectul implicit al propo,itiilor imperative. Najoritatea propo,itiilor imperative vor avea deci subiectul la persoana ;;. A9ceptie2 constructie imperativa care include un subiect la persoana ;. 0etKs (or 0et us) .or8 to1et5er. % :ai sa lucram impreuna6 G. <odul sub9oncti# se foloseste in propo,itiile subordonate in urmatoarele scopuri2 A9presia unei dorinte. @ra,e conditionale care incep cu if si e9prima o conditie ireala. @ra,e introduse prin as if sau as though si descriu speculatii sau conditii ireale. @ra,e introduse prin that si care e9prima cereri" su1estii" solicitari. A9emple2 S5e .is5es 5er bo/friend .ere 5ere. % Ea doreste ca prietenul ei sa fi fost aici6 ;f Uuan .ere more trained" 5eKd be a better 5oc8e/ pla/er. % Daca ,on era mai antrenat, ar fi fost un %ucator mai bun de hochei6 Qe .ould 5ave passed if .e 5ad studied 5arder. % 0m fi trecut daca am fi studiat mai mult .din greu/6 Pe acted as if 5e .ere 1uilt/. % El s a purtat ca si cum era vinovat ; re7uested t5at 5e be present at t5e 5earin1. % 0m cerut ca el s= fie prezent la audiere6 Aub%onctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi, de exemplu in franceza sau spaniola6 ,n multe situatii care in alte limbi cer sub%onctivul, in limba engleza sunt folosite formele verbelor auxiliare6

4. 7erbele +ra ale

( alta particularitate a limbii en1le,e o repre,inta verbele fra,ale. :erbele frazale sunt formate dintr%un verb si un alt cuvant" de obicei o prepo,itie. Ale au luat nastere in vorbirea de ,i cu ,i. +erbele fra,ale au sensuri mai 1reu de 15icit la prima vedere si pot avea mai multe intelesuri" de multe ori diferite. 'e e9emplu" to come out poate avea 1& intelesuri diferite. +erbele pot fi combinate cu propo,itii sau alte cuvinte pentru a obtine noi entitati. stand out (a iesi in evidenta)" stand up (a se ridica)" stand in (a se intelege)" stand off (a sta deoparte)" stand b/ (a fi de fata)" stand do.n (a sta %os)" stand a1ainst (a fi impotriva, a opune rezistenta)" stand for (a fi pentru). 'e multe ori" verbul si prepo,itia sa par a nu avea nici o le1atura in conte9tul respectiv. @ill t5is outV @ill out t5is form. % 0 completa un formular -5ree mas8ed men held up t5e Oan8. % -rei barbati mascati au %efuit banca6 Mou left out t5e part about t5e c5ase. % 0i omis partea despre urmarire6 -5e la./ers loo@ed o#er t5e papers. % 0vocatii au examinat hartiile .actele/6

4&

% ( lista cu unele din cele mai folosite verbe fra,ale poate fi 1asita la pa1ina2 +erbe fra,ale

5. 'lasi+icarea timpurilor verbale

-impurile verbale din limba en1le,a sunt diferite de cele din lmba romana. Nulte dintre aceste forme verbale nu au corespondent in limba romana. Nai mult" sensul e9primat de formele verbale in limba en1le,a nu corespunde intotdeauna cu cel utili,at in limba romana. -impurile verbale din limba en1le,a" clasificate in functie de timp" sunt urmatoarele2

Prezent o 1. Pre,entul simplu o 2. Pre,entul continuu o 3. Pre,entul perfect o 4. Pre,entul perfect continuu :iitor o 1. +iitorul simplu o 2. +iitorul continuu o 3. +iitorul perfect o 4. +iitorul perfect continuu !recut o 1. -recutul simplu o 2. -recutul continuu o 3. -recutul perfect o 4. -recutul perfect continuu ;n lectiile urmatoare sunt pre,entate detaliat.

:erbe - E&ercitii si teste engleza incepatori

% Identificati si scrieti #erbul din fiecare propozitie de mai 9os.
?

1. -5e bo/s pla/ 5idden%see8. (?aietii se %oaca ascunselea6) 2. S5e reads en1lis5 boo8s. (Ea citeste carti de engleza6) 3. ; 5ave a nice 1arden. (0m o gradina placuta6) 4. Mou are m/ brot5er. (-u esti fratele meu6) 5. ; 1o 5ome. (Eu ma duc acasa6)
? ? ? ?

4)

. Q5o told t5e stor/ to t5e c5ildrenS (#ine a spus povestea copiilorC) #. -5e teac5er is 5ere. (Profesorul este aici6)
? ? ? ?

&. Narcu .rote a letter. (2arcu a scris o scrisoare6)

). Grandfat5er tells a stor/. (?unicul spune o poveste6) 11. ;Yll .al8 in t5e par8. (2a voi plimba in par+6) 12. Mou did /our 5ome.or8. (-i ai facut temele6)
? ?

1*. ; dran8 a c5amomile tea. (0m baut un ceai de muRe>el6)

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%verbeRincepatori%e

Present !ense Simple and continuous Prezentul simplu si continuu

1. %re entul simplu
Prezentul simplu (Present -ense Aimple) are forma de ba,a a verbului. ()rite, )or+, read) Pentru persoana a ;;;%a s1. se formea,a cu baza ' -s. (he )rites, she )or+s, he reads) ; pla/ % Eu ma %oc6 Pe pla/s % El se %oaca6 @orma ne1ativa se formea,a cu au9iliarul do (does la pers. ;;;%a s1.) si not. @orma prescurtata este don4t si doesn4t. ; do not drin8 .ine. % Eu nu beau vin6 S5e C5e does not pla/ football. % Ea /el nu %oaca fotbal6 Qe don4t applaud. $oi nu aplaudam6 @orma intero1ativa se formea,a cu do (does la pers. ;;;%a s1.) inaintea subiectului. Do (ou .or8 5ereS % 2uncesti aiciC Does she 7he sin1 beautifull/S % Ea /el canta frumosC

;on9ugare
; pla/ % Eu ma %oc /ou pla/ % -u te %oci Pe pla/s % El se %oaca s5e pla/s % Ea se %oaca it pla/s % Ae %oaca .e pla/ % $oi ne %ucam /ou pla/ % 'oi va %ucati t5e/ pla/ % Ei se %oaca A9emple2 5*

; .al8 to sc5ool ever/ da/. % Eu merg pe %os la scoala in fiecare zi6 -5e sc5ool team sometimes practice in t5is stadium. % Echipa Rcoalii uneori practic= in acest stadion6 'r. Aspino,a .or8s accordin1 to 5er o.n sc5edule. % Dr6 Espinoza lucreaza @n conformitate cu programul ei6 -5e/ come and 5elp m/ parrents. % Ei vin Ri a%uta pe p=rin>ii mei6

=unctii
Pre,entul simplu se foloseste pentru2 % Actiuni obisnuite" care se intampla in pre,ent sau in mod re1ulat" dar nu neaparat in momentul e9act al vorbirii. Nina pla/s tennis ever/ .ee8end. % 2ina %oaca tenis in fiecare sfarsit de saptamana6 -5e Post office opens at &245. % Posta se deschide la L(Q<6 % Adevaruri sau realitati 1eneral acceptate. +e1etarians eat mils" but t5e/ do not eat meat. % 'egetarieni mananca lapte, dar ei nu mananca carne6 Qinds carr/ .eat5er balloons around t5e eart5 at t5e 5ei15t of 24 8ilometers. % 'antul poarta baloanele meteorologice in %urul pamantului la inaltimea de "Q +ilometri6 % A9presia opiniilor. ; t5in8 ;ndia is beautiful. % #red ca ,ndia e frumoasa6 Some believe ever/t5in1 t5e/ read. % Bnii cred tot ce citesc6 % A9presie a preferintelor. Peter li8es cats and do1s. % 1ui petru ii plac pisicile si cainii6 Uim prefers mat5s. % 8im prefera matematica % Se foloseste pentru a e9prima asa numitul pre,ent istoric" facand astfel referire la actiuni care s%au intamplat de fapt in trecut. Qe .ere .atc5in1 t5e bac8 door .5en" all of a sudden" comes 'ierdre. % $e uitam la usa din spate cFnd, dintr o dat=, vine Dierdre6 'ierdre tells me t5at s5e too8 5er brot5er to t5e dentist. % Dierdre @mi spune c= ea a luat pe fratele ei la dentist6 % Pre,entul simplu poate avea valenta de viitor mai ales cu verbe ca2 arrive (soseste)" come (vine)" leave (pleaca)? care su1erea,a evenimente planuite sau pro1ramate. -5e train from Ooston arrives t5is afternoon at t5ree oKcloc8. % -renul din ?oston soseste in dupamiaza aceasta la ora trei6 -5e lesson starts at &215. % 1ectia incepe la L(1<6 A9presii care semnalea,a frecvent actiuni obisnuite e9primate prin pre,entul simplu2 ll t5e time (tot timpul)" al.a/s (mereu)" ever/ da/ (in fiecare zi)" ever/ 5olida/ (in fiecare vacanta)" ever/ 5our (in fiecare ora)" ever/ mont5 (in fiecare luna)" ever/ semester (in fiecare semestru)" ever/ .ee8 (in fiecare saptamana)" ever/ /ear (in fiecare an)" most of t5e time (in ma%oritatea timpului)" never (niciodata)" often (adesea)" rarel/ (rar, rareori)" sometimes (cateodata)" usuall/ (de obicei). Pre,entul simplu % e9ercitii

51

2. %re entul continuu

Prezentul continuu (Present #ontinuous) e9primG in 1eneral o actiune Bn desGsurare Bn momentul vorbirii sau o actiune care nu a fost terminatG la momentul vorbirii. Acest timp se formea,a cu ajutorul verbului au9iliar to be la pre,ent L forma de ba,a a verbului L -ing (participiu pre,ent). ; am reading an en1lis5 boo8. % #itesc .acum/ o carte de engleza6 S5e is )or@ing t5rou15 t5e 5olida/ brea8. % Ea lucreaza in pauza de vacanta6 @orma ne1ativa % se adau1a not dupa forma de pre,ent simplu a au9iliarului to be. ;t is not raining. % $u ploua6 .acum/ @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului to be cu subiectul. Are the( pla/in1S % Ei se %oaca .acum/C Is he eatin1S % El manancaC % 'e asemenea" pre,entul continuu se foloseste pentru a descrie o tendinta sau actiune care a debutat recent. Nore and more people are 1oin1 to c5urc5. % Din ce in ce mai multi oameni merg la biserica6 % Sau pentru a desemna o actiune care este planificata pentru viitor. -o meet t5e demand for ve1etable food" t5e/ are plannin1 to e9pand. % Pentru a satisface cererea de alimente vegetale, ei inten>ioneaz= s= se extind=6 Uo5n is leavin1 for 0ondon ne9t .ee8. % ,on pleaca la 1ondra saptamana viitoare6

;on9ugare
; am .al8in1 % Eu ma plimb /ou are .al8in1 % -u te plimbi Pe is .al8in1 % El se plimba s5e is .al8in1 % Ea se plimba it is .al8in1 % Ae plimba .e are .al8in1 % $oi ne plimbam /ou are .al8in1 % 'oi va plimbati t5e/ are .al8in1 % Ei se plimba A9emple2 -5e summer is passing too 7uic8l/. % 'ara trece prea repede6 Taoul is acting li8e 5is fat5er. % Gaoul se poarta ca si tatal lui6 Some football pla/ers are not being 1ood role model. % Bnii %uc=tori de fotbal nu sunt un bun model6 Is he being 1ood to /ouS. % Este el bun cu tineC

3. 7erbe #inamice si statice

;n 1eneral" numai anumite verbe pot fi folosite la aspectul continuu si acestea se numesc #erbe dinamice. Aspectul continuu al unui verb arata ca o actiune este" era sau va fi in desfasurare. @ormele verbale pro1resive (aspectul continuu) se folosesc numai in ca,ul verbelor

52

dinamice" de miscare" care e9prima calitati capabile de sc5imbare. $u se spune2 ":e is being tall" sau ":e is resembling his mother" sau ", am )anting spaghetti for dinner"6 <orect se spune2 >Pe is tall> (El e inalt)" >Pe resembles 5is mot5er> (El seamana cu mama lui)" >; .ant spa15etti> ('reau spaghete). % :erbele dinamice sunt verbele care e9prima2 o acti#itate % as+, beg, call, drin+, eat, help, learn, listen, etc6 o ; am be11in1 /ou. % -e rog6 .-e implor6/ procese % change, deteriorate, gro)mature, slo) do)n, )iden6 o -5e corn is 1ro.in1 rapidl/. % Porumbul este @n creRtere rapid=6 perceptii senzoriale % ache, feel, hurt, itch o ; am feelin1 .ell. % 2a simt bine actiuni tranziti#e % arrive, die, fall, land, leave, lose o S5e is leavin1 tomorro.. % Ea pleaca maine6 actiuni momentane % hit, %ump, +ic+, +noc+, nod, tap o Pe is jumpin1 around t5e 5ouse % El sare .acum/ in %urul caasei6 % :erbele statice folosesc forma simpla (nu cea continuu). Acestea sunt verbele2 de perceptie% senzatie% acti#itate mentala % abhor, adore, astonish, believe, desire, detest, disli+e, doubt, feel, forgive, guess, hate, hear, imagine, impress, intend, +no), li+e, love, etc6 o ; love fruits. % ,ubesc .ador/ fructele6 de relatie si posesie % be, belong to, concern, consist of, contain, cost, depend on, deserve, e3ual, o)e, etc6 o N/ brot5er o.es me a boo8. % !ratele meu imi datoreaa o carte6 'e retinut2 % ;ma1inati%va diferenta de inteles dintre verbele statice si cele dinamice prin prisma intentiei" cele statice e9prima calitati neintentionate" pe cand cele dinamice calitati intentionate. -.o plus t.o e?uals four. % Doi plus doi este egal cu patru6 Uane is lea#ing for Ouc5arest. % 8ane pleaca spre ?ucuresti6 E?uals este un verb static si nu poate lua o forma continua? nu e9ista optiune sau intentie in acest ca,. Is lea#ing e9prima optiunea si intentia subiectului de a efectua actiunea respectiva. % +erbul to ha#e nu se foloseste niciodata in aspectul continuu atunci cand are sensul de >a suferi de>. ; ha#e flu. Pe has a fever. % Aufar de .am/ gripa6 El are .sufera de/ febra6 Se foloseste la aspectul continuu atunci cand are intelesul de >a anga%a pe cineva pentru o actiune>.

53

;Km ha#ing m/ 5ome.or8 done on Qednesda/. % ,mi termin tema miercuri6 Sau ha#e se mai foloseste la aspectul continuu atunci cand are sensul de >experienta>. Mou are 5avin1 a lot of jo/ .it5 t5is tas8. % 0i multa bucurie cu treaba asta

Prezentul continuu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la Prezentul continuu% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to speak)" - am speaking

1. ; RRR (to )rite) 3. Qe RRR (to )al+) 4. Pe RRR (to )al+)

? ? ? ? ? ? ? ?

2. Mou RRR (to s)im)

5. -5e/ RRR (to read) . S5e RRR (to sing) #. ; RRR 5ere (to pla&)

&. N/ fat5er RRR 5ere. (to come) ). -5e birds RRR fast. (to fl&)
?

1*. -5e ea1le RR ver/ 5i15. (to fl&) 11. Mou RRR to t5e t5eater. (to go) 12. Pe RRR t.o boo8s. (to have) 13. S5e RRR 1ood to /ou. (to be) 14. ; RRR a student. (to see)
? ? ? ?

15. Mou RRR a blue s5irt. (to )ear) 1 . ; RRR to live peacefull/. (to choose ) 5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%pre,entulRcontinuuRincepatori%e

54

Past tense Simple and continuous !recutul simplu si continuu

1. 9recutul simplu
!recutul simplu (Past Aimple sau Past -ense) e9primG o actiune sGvErsitG si Bnc5eiatG Bn trecut. +erbele re1ulate formea,a trecutul simplu prin adau1area terminatiei >-ed> la forma de ba,a a verbului. A9emplu2 scream (a tipa) %Z screamed (tipat)? .or8 %Z .or8ed ; #isited 5im /esterda/. % 1 am vizitat ieri6 +erbele nere1ulate au forme proprii de trecut. A9emplu2 sleep (a dormi) %Z slept (dormit)? .rite (a scrie) %Z )rote (scris) ? 1o %Z .ent ; )ent to t5e opera last ni15t. % 0m fost la opera aseara6 @orma ne1ativa se formea,a cu ajutorul au9iliarului to do" conju1at la trecut (did) L not in fata verbului principal la pre,ent. Did ' not se folosesc des in forma prescurtata didn't. ; did not drin8 .ine. % Eu nu am baut vin6 S5e C5e didn4t pla/ football. % Ea /el nu a %ucat fotbal6 @orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul did si subiect" iar verbul fiind la forma de ba,a pre,ent. Did (ou .or8 5ereS % 0i lucrat aiciC Did she sin1 beautifull/S % 0 cantat ea frumosC

;on9ugare
; .al8ed % Eu m am plimbat /ou .al8ed % -u te ai plimbat Pe .al8ed % El s a plimbat s5e .al8ed % Ea s a plimbat it .al8ed % A a plimbat .e .al8ed % $oi ne am plimbat /ou .al8ed % 'oi v ati plimbat t5e/ .al8ed % Ei s au plimbat A9emple2 0ast /ear" ; )al@ed four miles to sc5ool ever/ da/. % 0nul trecut, am mers patru mile pe %os la scoala, in fiecare zi6 All of as )or@ed reall/ 5ard to ma8e t5is societ/ % $oi toti am muncit din greu pentru a face aceast= societate6 % +erbele nere1ulate au propria forma de Past -ense" o lista cu aceste verbe 1asiti la pa1ina2 +erbe nere1ulate. A9emple2

55

Pe said 1oodb/e and left. % El a spus la revedere si a plecat6 -ar,an do#e into t5e s.amp and s)am to.ard t5e alli1ator. % -arzan a plon%at @n mlaRtin= Ri a @notat spre aligator6 -5e/ came and read a beaut/full stor/. % Ei au venit si au citit o poveste frumoasa6

=unctii
% -recutul simplu se foloseste pentru a e9prima fapte si realitati din trecut. ;n t5e past people belie#ed t5at t5e eart5 .as flat. % Vn trecut, oamenii au crezut c= p=mFntul era plat6 % 'escrie un eveniment sau actiune inc5eiata" petrecuta in trecut. Uo5n 0oud in#ented t5e ballpoint pen in 1&&&. % 8ohn 1oud a inventat pixul @n 1LLL6 % Pentru a descrie starea" conditia sau obiceiuri din trecut. ; )ent to sc5ool b/ bus .5en ; )as a c5ild. % 2 am dus la Rcoal= cu autobuzul, cFnd am fost copil6 -recutul simplu % e9ercitii

2. 9recutul continuu
!recutul continuu (Past #ontinuous) e9primG in 1eneral actiuni Bn desfGsurare la un moment din trecut. -recutul continuu se formea,a cu ajutorul formei de trecut simplu a au9iliarului to be" adica )as7)ere L forma participiului pre,ent (-ing) a verbului principal. ; )as reading a boo8. % #iteam o carte6 Mou )ere tal@ing. % -u vorbeai6 .Dv6 vorbeati6/ @orma ne1ativa % se adau1a not dupa forma de trecut simplu a au9iliarului to be ()as 7)ere). <onstructiile re,ultate2 )as not si )ere not au formele prescurtate >)asn4t> respectiv >)eren4t>. Mou )ere not 7)eren4t reading. % -u nu citeai6 ;t )as not 7)asn4t raining. % $u ploua6 .candva, in trecut/ @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului to be" forma de trecut simplu ()as 7)ere)" cu subiectul. Bere the( pla/in1S % Ei se %ucauC Bas he eatin1S % El mancaC % -recutul continuu ca si pre,entul continuu sunt forme verbale apartinand mai mult limbii vorbite si sunt rar folosite in re1istrul scris. 'eoarece indica o limita a duratei actiunii" trecutul continu este foarte folosit si pentru a indica actiuni care au avut loc (trecut simplu) in timp ce o alta actiune era in desfasurare" sau pentru a indica o actiune in desfasurare care este intrerupta de o alta. <arlos lost 5is .atc5 .5ile 5e )as running. % #arlos si a pierdut ceasul in timp ce alerga6 ; .as eatin1 an apple .5en Uo5n came in smilin1. % 2ancam un mar cand ,on a intrat zambind6

% Pentru a vorbi despre obiceiuri din trecut. -recutul continuu este adesea insotit de >al)a&s>. Grace .as al.a/s eatin1 .it5 t5e left 5and. % Erace manca mereu cu mana stanga6 Mou .ere al.a/s pla/in1 .it5 /our brot5er. % -u mereu te %ucai cu fratele tau6 % ;n 1eneral" numai anumite verbe pot fi folosite la aspectul continuu si acestea se numesc #erbe dinamice" vedeti subtitlul 3 de la lectia Pre,entul simplu si continuu.

;on9ugare
; .as .al8in1 % Eu ma plimbam /ou .ere .al8in1 % -u te plimbai Pe .as .al8in1 % El se plimba s5e .as .al8in1 % Ea se plimba it .as .al8in1 % Ae plimba .e .ere .al8in1 % $oi ne plimbam /ou .ere .al8in1 % 'oi va plimbati t5e/ .ere .al8in1 % Ei se plimbau A9emple2 'ad )as )or@ing in 5is 1arden all mornin1. % -ata lucra in gradina lui toata dimineata6 Taoul )ere acting li8e 5is fat5er. % Gaoul se purta ca si tatal lui6 -5e/ )ere not being a 1ood model. % Ei nu erau un bun model6 Bas he being 1ood to /ouS % Era el bun cu tineC

!recutul continuu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la !recutul continuu% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to #alk)" - #as #alking

1. ; RRR (to )rite) 3. Qe RRR (to )al+) 4. Pe RRR (to )al+)

? ? ? ? ? ? ? ? ?

2. Mou RRR (to s)im)

5. -5e/ RRR (to read) . S5e RRR (to sing)

#. ; RRR over t5ere (to pla&)

&. N/ cousin RRR 5ere. (to come) ). -5e s.allo.s RRR fast. (to fl&)

5#

1*. -5e ea1le RR ver/ 5i15. (to fl&) 11. Mou RRR to t5e t5eater. (to go) 12. Pe RRR t.o 1lasses. (to have) 13. S5e RRR 1ood to /ou. (to be) 14. ; RRR an orc5id. (to see)
? ? ? ?

15. Mou RRR a nice s5irt. (to )ear) 1 . ; RRR t.o apples. (to choose )

? ?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%trecutulRcontinuuRincepatori%e

=uture !ense Simple and continuous :iitor simplu si continuu

1. 7iitorul
!impul #iitor (!uture -ense)" ca definitie e9primG un eveniment" o actiune care are loc Bntr%un moment viitor" apropiat de momentul vorbirii. 'ar limba en1le,a nu are o forma speciala a viitorului" ideea de viitor se poate e9prima in mai multe moduri.

Bill7 shall ' infiniti# o Pe .ill be 5ere at # oKcloc8. % El va fi aici la ora K6 Ke going to ' infiniti# o S5eKs 1oin1 to bu/ a ne. computer. % Ea are de gand sa cumpere un nou computer6 Prezentul simplu o -5e train leaves at #23*. % -renul pleaca la K(OP6 Prezentul continuu o N/ friend is movin1 to a ne. 5ouse ne9t /ear. % Prietenul meu se mut= @ntr o casa noua anul viitor6

-otusi" cea mai frecvent folosita modalitate de a e9prima o actiune viitoare este cu ajutorul lui )ill7 shall ' infiniti# 8forma de ba(a, pre(ent5" sau forma prescurtata a acestora2 4ll ' infiniti#. A9emplu2

5&

; )ill #isit 5im tomorro.. % ; sa l vizitez maine6 .,l voi vizita maine6/ Qe shall o#ercome. % 'om invinge6 ;n en1le,a moderna forma shall este foarte putin utili,ata. <ea mai des folosita in An1le,a vorbita si scrisa este forma prescurtata 4ll. I4ll 1o to t5e seaside ne9t .ee8. % Aaptamana viitoare voi pleca la mare6 Mou4ll spend t5e 5olida/ in t5e mountains. % 'oi ve>i petrece vacanta la munte6 @orma ne1ativa se formea,a cu )ill not sau forma )on4t in fata verbului principal la pre,ent. ; )ill not (.onKt) drin8 .ine. % $u voi bea vin6 S5e )ill not (.onKt) pla/ football. % Ea nu va %uca fotbal6 @orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul )ill si subiect. Bill (ou .or8 5ereS % 'ei lucrat aiciC Bill she sin1 beautifull/S % 'a cantat ea frumosC

;on9ugare
; .ill .al8 % Eu ma voi plimba /ou .ill .al8 % -u te vei plimba Pe .ill .al8 % El se va plimba s5e .ill .al8 % Ea se va plimba it .ill .al8 % Ae va plimba .e .ill .al8 % $oi ne vom plimba /ou .ill .al8 % 'oi va veti plimba t5e/ .ill .al8 % Ei se vor plimba A9emple2 ;Kll (; .ill) read a boo8 ever/ .ee8. % 'oi citi o carte in fiecare saptamana6 Mou )ill .in t5is race. % 'e>i cFRtiga aceast= curs=6 Bill /ou be a 1ood bo/S % 'ei fi un baiat bunC

=unctii
+iitorul se foloseste pentru2 % Pre,iceri ale actiunilor viitoare sau intero1atii despre viitor. <omputer tec5nolo1/ )ill influence our future. % -ehnologia computerelor ne va influen>a viitorul6 Bill 5e come ne9t .ee8S % 'a veni el saptamana viitoareC % 'eci,ii care tocmai s%au luat si care urmea,a a fi reali,ate. ;4ll finis5 t5is report tomorro.. % 'oi termina acest raport mFine6 % A face promisiuni. ;4ll teac5 /ou tomorro.. % -e voi invata maine6 % A invita pe cineva la un eveniment" actiune. Bill /ou come to m/ 5ouse on Sunda/S. % 'oi veni la mine acasa DuminicaC A9presii cu idee de viitor2 !o be about to ... % A fi pe punctul sa ... o Pe is about to jump. % El e pe punctul sa sara6 !o be going to ' infiniti# % A avea de 1and sa ...

5)

Mou are 1oin1 to jump. % 0i de gand sa sari6 !o be ' infiniti# % e9prima ideea unor planuri pentru viitor" ordine sau conditii. o -5ere is to be an investi1ation into t5e sc5ool team. % ; sa fie o ancheta in echipa scolii6 o Mou are to be bac8 b/ midda/. % ; sa te intorci la pranz6
o

:iitor simplu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul #iitor simplu% cu L)illL 8=uture !ense5% in acord cu subiectul.

1. ; RRR (to stud&) 2. Mou RRR (to start)

? ? ? ? ? ? ? ?

3. Qe RRR (to dance) 4. Pe RRR (to sing) . S5e RRR (to coo+) #. ;t RRR 5ere (to be) 5. -5e/ RRR (to )rite)

&. N/ brot5er RRR tomorro.. (to leave) ). -5e airplanes RRR fast. (to fl&) 1*. -5e painter RR a brus5. (to get) 11. Mou RRR in t5e par8. (to run)
? ? ? ? ?

12. ;t RRR t5ree .indo.s. (to have) 13. S5e RRR m/ 5ome.or8. (to do) 14. ; RRR some nuts. (to eat) 1 . ; RRR 2 5ours. (to )ait )
?

15. Mou RRR a 1reen s5irt. (to )ear)

?

http:!!,,,.marplo.net!en&le a!e2ercitii8+uture;tense;incepatori8e

2. 7iitorul continuu
:iitorul continuu (!uture #ontinuous) e9primG o actiune continua" care va avea loc si se va desfasura la un moment dat din viitor" dupa momentul vorbirii.

+iitorul continuu se formea,a cu ajutorul formei2 )ill ' be ' participiu prezent 8-ing5 al #erbului. ; )ill be reading a boo8 tomorro.. % Eu voi citi o carte mFine6 $e9t fall" .e )ill be en9o(ing all t5e ve1etables .e planted last sprin1. % -oamna viitoare, vom fi bucurosi de toate legumele pe care le am plantat primavara trecuta6 @orma ne1ativa % se adau1a not dupa au9iliarul )ill si inainte de be ()ill not be ...). S5e )ill not be )riting until Nonda/. % Ea nu va fi scris .nu va scrie/ pana luni6 @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului )ill cu subiectul. Bill the( be pla(ing at /our 5ouseS % Ae vor %uca ei la casa taC .'or fi ei %ucandu se la casa taC/ % @orma ne1ativa si cea intero1ativa a viitorului continuu sunt mai rar folosite.

;on9ugare
; .ill be .al8in1 % Eu ma voi plimba / .Eu voi fi plimbandu ma/ /ou .ill be .al8in1 % -u te vei plimba / .-u vei fi plimbandu te/ Pe .ill be .al8in1 % El se va plimba / .El va fi plimbandu se/ s5e .ill be .al8in1 % Ea se va plimba / .Ea va fi plimbandu se/ it .ill be .al8in1 % Ae va plimba / .'a fi plimbandu se/ .e .ill be .al8in1 % $oi ne vom plimba / .$oi vom fi plimbandu ne/ /ou .ill be .al8in1 % 'oi va veti plimba / .'oi veti fi plimbandu va/ t5e/ .ill be .al8in1 % Ei se vor plimba / .Ei vor fi plimbandu se/ A9emplu2 ; )ill be sleeping .5en 5e comes % Eu voi fi dormind .voi dormi/ cand vine el6

:iitoru continuu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la :iitorul continuu% forma L)illL% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to learn)" - #ill be learning

1. ; RRR (to )rite) 2. Mou RRR (to sit) 3. Qe RRR (to dra)) 4. Pe RRR (to )al+)

? ? ? ? ? ?

5. -5e/ RRR (to read) . S5e RRR (to plant)

#. ; RRR over t5ere (to go)

? ? ? ? ?

&. N/ fat5er RRR 5ere. (to come) ). -5e .5ale RRR a lot. (to eat) 1*. -5e cro. RR ver/ 5i15. (to fl&)

11. Mou RRR at t5e sc5ool. (to learn) 12. Pe RRR t.o cups. (to have) 13. S5e RRR tomorro.. (to train) 14. ; RRR rose. (to see)
? ? ?

15. Mou RRR a blue t%s5irt. (to )ear) 1 . ; RRR ne9t .ee8. (to teach )
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%viitorulRcontinuuRincepatori%e

Present perfect and continuous - Prezent perfect si continuu

1. %re ent per+ect
Prezentul perfect (Present perfect)" este una dintre particularitatile limbii en1le,e" acest timp nu are corespondent in limba romana. <a definitie" pre,entul perfect e9prima o actiune terminata in trecut sau o actiune din trecut ce continua si in momentul pre,ent. Acesta se formea,a cu prezentul au&iliarului ha#e 8ha#e7 has5 ' participiul trecut al #erbului (re1ulat sau nere1ulat). Adesea" au9iliarul ha#e este folosit alaturi de subiect cu forma prescurtata 4#e. A9emplu2 ;4#e seen /our picture. % -i am vazut poza6 .am vazut o de%a/ Mou ha#e )or@ed 5ard. % 0i muncit din greu6 .si inca muncesti/ S5e has painted a picture. % Ea a pictat un tablou6 .a pictat de%a un tablou/ @orma ne1ativa se formea,a cu not intre au9iliarul ha#e 7has si participiul trecut al #erbului. Au9iliarul ha#e 7 has impreuna cu not se folosesc adesea cu forma prescurtata ha#en4t 7 hasn4t. ; ha#en4t (5ave not) been to Spain. % $u am fost in Apania6 S5e has not (5asnKt) pla/ed football. % Ea nu a %ucat fotbal6 @orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul ha#e 7 has si subiect. Ja#e (ou .or8ed 5ereS % 0ti lucrat aiciC Jas she .ritten t5e letterS % 0 scris ea scrisoareaC

;on9ugare
; 5ave .al8ed % Eu m am plimbat /ou 5ave .al8ed % -u te ai plimbat Pe 5as .al8ed % El se a plimbat s5e 5as .al8ed % Ea s a plimbat it 5as .al8ed % A a plimbat .e 5ave .al8ed % $oi ne am plimbat /ou 5ave .al8ed % 'oi v ati plimbat t5e/ 5ave .al8ed % Ei s au plimbat A9emple2 ; ha#e read a boo8 ever/ .ee8. % 0m citit o carte in fiecare saptamana6 .si continui sa citesc/ Mou ha#e )on t5is race. % 0>i cFRtigat aceast= curs=6 .ati castigat o de%a/ Po. lon1 has it been since t5e last time .e metS % #at a trecut de cand ne am intalnit ultima dataC

=unctii
'e retinut2 % Pre,entul perfect este un timp apartinand pre,entului. Al face le1atura dintre trecut si pre,ent. 'ar accentul se pune pe momentul vorbirii" pe acum. Pre,entul perfect e9prima2 % ( actiune inc5eiata la un moment nedefinit in trecut" sau o actiune din trecut care se e9tinde si in momentul pre,ent. ; ha#e )al@ed t5ree miles alread/ % 0m mers de%a O mile6 .dar continui sa merg/6 S5e has #isited t5e botanical 1arden. % Ea a vizitat gradina botanica6 .ea a vazut o de%a, demult/6 -5e/ ha#e )etted t5e flo.ers since 5 oKcloc8. % Ei au udat florile incepand cu .de la/ ora <6 .si continua sa le ude/6 % Actiuni sau evenimente din trecut care conduc pana in momentul pre,ent. ;n acest ca," folosirea timpului pre,ent perfect arata ca re,ultatul evenimetului sau actiunii care apartine momentului pre,ent este cel care contea,a si nu momentul in care a avut loc actiunea. Pe has bought a ne. flo.er. % El a cumparat o noua floare6 .si acum are o noua floare/ -5e/ ha#e been to Ne9ico but t5e/ ha#e not been to Uapan. % Ei au fost in 2exic, dar ei nu au fost si in 8aponia6 .in consecinta, au cunostinte despre 2exic dar nu stiu prea multe despre 8aponia/ % (biceiuri sau evenimente si actiuni frecvente in decursul unei perioade de timp care conduc la momentul pre,entului. S5e has studied An1lis5 for four /ears. % Ea a studiat limba englez= timp de patru ani6 .si inca mai studiaza engleza/

Influenta ad#erbelor
Ale1erea intre pre,entul perfect si trecutul simplu este de multe ori influentata si de adverbele care insotesc verbul. 'aca adverbele respective se refera la o perioada trecuta" trebuie folosit trecutul simplu. ; studied all ni15t. C/esterda/ Con Qednesda/ % 0m studiat toata noaptea6 /ieri /miercuri <u adverbe care marc5ea,a un inceput in trecut si conduc pana la momentul pre,entului" se foloseste pre,entul perfect. ; ha#e studied up to no.. Clatel/ Calread/ % 0m invatat pana acum6 /de curand /de%a A9presii adverbiale cum ar fi2 toda( (azi)" this month (luna aceasta)" for an hour (timp de o ora)" etc.? se pot folosi atat cu pre,entul perfect cat si cu trecutul simplu. ; )or@ed 7ha#e )or@ed 5ard toda/. % 0m muncit mult azi6 A9ista tendinta de a folosi pre,entul perfect pentru a anunta un eveniment din trecutul recent. -5e teac5er has encouraged often 5is students % Profesorul a @ncura%at adesea pe elevii s=i6 'ar vom folosi trecutul simplu pentru a relata sau anunta evenimente care au luat sfarsit si apartin trecutului indepartat. $e.ton disco#ered t5e 1ravit/ la.. % $e)ton a descoperit legea gravitatiei6

Prezent perfect - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul Prezent perfect 8Present perfect5% in acord cu subiectul.

1. ; RRR (to learn)

? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

2. Mou RRR (to )al+) 3. Qe RRR (to travel) 4. Pe RRR (to learn) 5. -5e/ RRR (to eat) . S5e RRR (to sing) #. ;t RRR 5ere (to be)

&. N/ aunt RRR a bus. (to drive)

). -5e 5elicopters RRR 5i15. (to fl&) 1*. Mour uncle RR a tree. (to paint) 11. Mou RRR 5ere. (to )or+)
?

12. ;t RRR t.o plates. (to )ash) 13. ; RRR m/ 5ome.or8. (to do) 14. -5e/ RRR some fruits. (to get) 15. Mou RRR t5e room. (to clean) 1 . ; RRR 2 stories. (to read )
?

? ? ? ?

http:!!,,,.marplo.net!en&le a!e2ercitii8present;per+ect;incepatori8e

2. %re ent per+ect continuu

Si aceasta forma verbala apartine timpului pre,ent si se raportea,a la momentul pre,ent. Prezentul perfect continuu (Present perfect continuous) se foloseste pentru actiuni" stari" sentimente Bncepute Bn trecut si care se desfasoara si Bn pre,ent" poate si Bn viitor. Aste adesea folosit cu e9presii adverbiale ca2 for ages (de mult= vreme)" for three hours (de trei ore)" since E2... (din anul 1J666)" since last (ear (de anul trecut)" recentl( (recent)" latel( (in ultimul timp) Pre,ent perfect continuu se formea,a cu ajutorul formei2 Ja#e7has ' been ' participiul prezent 8-ing5. ;t has been raining for t.o da/s (and itKs still rainin1). % Ploua de doua zile .si inca mai ploua/6 ; ha#e been reading since t5is mornin1. % #itesc de azi dimineata6 .si inca mai citesc/ 'e retinut2 % 'iferenta dintre forma pre,entului perfect simplu si cea a pre,entului perfect continuu este aceea ca forma continua pune accentul mai mult pe durata actiunii sau a starii ce se desfasoara de ceva timp" pe cand la perfectul simplu accentul e pus pe actiunea desfasurata. @orma ne1ativa % se adau1a not intre au9iliarul ha#e 7 has si been. Adesea" in locul constuctiei ha#e not 7 has not se foloseste forma prescurtata ha#en4t 7 hasn4t. ;t has not 7 hasn4t been rainin1 for 2 .ee8s. % $u mai ploua de " saptamani6 @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului ha#e 7has cu subiectul. Ja#e /ou been reading since t5is mornin1S % #ititi de azi dimineataC

;on9ugare
; 5ave been .al8in1 % Eu ma plimb /ou 5ave been .al8in1 % -u te plimbi Pe 5as been .al8in1 % El se plimba s5e 5as been .al8in1 % Ea se plimba it 5as been .al8in1 % Ae plimba .e 5ave been .al8in1 % $oi ne plimbam

/ou 5ave been .al8in1 % 'oi va plimbati t5e/ 5ave been .al8in1 % Ei se plimba A9emplu2 -5e/ ha#e been pla(ing tennis for 5alf an 5our. % Ei %oac= tenis de o %um=tate de or=6 'e retinut2 =or % poate fi folosit atat cu trecutul simplu cat si cu formele perfecte (pre,ent" trecut" viitor perfect). % are sensul de2 in timpul, pe durata, timp de. Since % se foloseste doar cu formele perfecte. % are sensul de >incepand de la un moment dat>.

Prezent perfect continuu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la Prezent perfect continuu% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to learn)" - have been learning

1. ; RRR (to teach) 3. Qe RRR (to sit) 4. Pe RRR (to )rite)

? ?

2. Mou RRR (to stand up)

? ? ? ?

5. -5e/ RRR (to read) . S5e RRR (to plant)

#. ; RRR over t5ere (to go)

? ? ? ? ?

&. N/ aunt RRR 5ere. (to sleep)

). -5e elep5ant RRR a lot. (to eat)

1*. -5e balloon RR ver/ 5i15. (to fl&) 11. Mou RRR in t5e classroom. (to read) 12. Pe RRR a boo8. (to dra))
? ?

13. S5e RRR for 3 5ours. (to train)

14. ; RRR it since t5is mornin1. (to see)

15. Mou latel/ RRR ever/ evenin1. (to run) 1 . ; RRR for a1es. (to travel)
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%pre,entRperfectRcontinuuRincepatori%e

Past perfect and continuous - !recutul perfect si continuu

1. 9recutul per+ect
!recutul perfect (Past perfect)" e9prima o actiune care a avut loc si s%a terminat in trecut" inaintea altei actiuni tot din trecut. Acesta se formea,a cu had ' participiu trecut al #erbului. % Aste un timp utili,at mai des Bn limba en1le,G decEt Bn limba romEnG pentru e9primarea anterioritGtii. A9emple2 Pe had li#ed in 0ondon before 5e moved to Tomania. % El locuise in 1ondra inainte de a se muta in Gomania6 Mou had finished t5e boo8 before ; came. % -u terminasesi cartea @nainte s= vin eu6 Not5er had coo@ed t5e dinner b/ t5e time fat5er arrived 5ome. % 2ama g=tise de%a cina cFnd a a%uns tata acas=6 @orma ne1ativa se formea,a cu had not (sau hadn4t) si participiul trecut al #erbului. Pe hadn4t li#ed in Paris before 5e moved to Tomania. % El nu locuise in Paris inainte de a se muta in Gomania6 Pe had not finished t5e boo8 before ; came. % El nu terminase cartea @nainte s= vin eu6 @orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul had si subiect. Po. lon1 had it been since /ou sa. eac5 ot5erS % #at timp fusese de cand v ati vazutC A9ista cateva conjunctii si adverbe ce se folosesc adesea in trecutul perfect pentru a marca succesiunea evenimentelor (actiunilor). Acestea sunt2 b( the time that (in .din/ momentul @n care)" )hen (cand)" after (dupa)" as soon as (de indata ce)" e#er (vreodat=)" ne#er (niciodata)" 9ust (tocmai)" before (inainte)" alread( (de%a)" for 0time period1 (timp de [o perioada de timp])" since 0point of time1 (incepand cu /de la [un punct in timp])" ne#er ... before (niciodat= 666 @nainte sa). A9emple2 Q5en ; arrived Susan had alread( left. % #and am sosit Ausan plecase de%a6 Pe had 9ust come into t5e room .5en t5e telep5one ran1. % El tocmai intrase in camera cand a sunat telefonul6

;on9ugare
; 5ad .al8ed % Eu ma plimbasem /ou 5ad .al8ed % -u te plimbasesi Pe 5ad .al8ed % El se plimbase

s5e 5ad .al8ed % Ea se plimbase it 5ad .al8ed % Ae plimbase .e 5ad .al8ed % $oi ne plimbasem /ou 5ad .al8ed % 'oi va plimbasesi t5e/ 5ad .al8ed % Ei se plimbase

!recut perfect - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul !recut perfect 8Past Perfect5% in acord cu subiectul.

1. ; RRR (to live)

? ? ? ? ?

2. Mou RRR (to )or+) 3. Qe RRR (to learn) 4. Pe RRR (to guide) . S5e RRR (to see) #. ;t RRR 5ere (to be)
?

5. -5e/ RRR (to loo+ for)

?

&. N/ uncle RRR t5e meal before ; came. (to finish) ). -5e clo.n RRR t.ice. (to fall)
? ? ?

1*. Mour cousin RR a boo8. (to )rite) 11. Mou RRR .5en 5e .or8ed. (to read) 12. ;t RRR t5ree 1lasses. (to )ash) 14. -5e/ RRR some 1reens. (to get)
?

13. ; RRR m/ 5ome.or8 before t5e/ came. (to do)

? ? ?

15. Mou alread/ RRR t5e cart. (to stop)

1 . -5e/ never RRR before brea8fast. (to run )

&

http:!!,,,.marplo.net!en&le a!e2ercitii8past;per+ect;incepatori8e 2. 9recutul per+ect continuu

!recutul perfect continuu (Past perfect continuous /progressive) se foloseste pentru a accentua faptul ca o actiune a fost in curs de desfasurare pe o anumita perioada de timp inaintea altei actiuni din trecut. -recutul perfect continuu se formea,a cu2 Jad ' been ' participiu prezent 8-ing5. A9emple2 ; had been )aiting for m/ friend since seven o[cloc8 .5en 5e finall/ arrived. % Vl asteptam pe prietenul meu de la ora sapte, cFnd @n sfFrsit a sosit6 Pe had been )riting poems for t.o /ears .5en ; met 5im. % Acria poezii de doi ani cFnd l am cunoscut6 @orma ne1ativa % se adau1a not intre au9iliarul had si been. ;t had not been raining .5en /ou came. % $u ploua cand ai venit6 @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului had cu subiectul. Jad /ou been s)iming before s5e left t5e piscineS % ,notai inainte sa plece ea de la piscina

;on9ugare
; 5ad been .al8in1 % Eu ma plimbam /ou 5ad been .al8in1 % -u te plimbai Pe 5ad been .al8in1 % El se plimba s5e 5ad been .al8in1 % Ea se plimba it 5ad been .al8in1 % Ae plimba .e 5ad been .al8in1 % $oi ne plimbam /ou 5ad been .al8in1 % 'oi va plimbati t5e/ 5ad been .al8in1 % Ei se plimbau A9emplu2 -5e/ had been pla(ing tennis .5en /ou .rote /our 5ome.or8. % Ei se %ucau tenis cand tu ti ai scris tema6

!recut perfect continuu - E&ercitii si teste incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul !recut perfect continuu% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to learn)" - had been learning

1. ; RRR (to )al+)

? ?

2. Mou RRR (to loo+ for) 3. Qe RRR (to )or+) 4. Pe RRR (to )rite) 5. -5e/ RRR (to read) . S5e RRR (to crochet)
? ? ?

? ? ? ? ? ?

#. ; RRR over t5ere (to go)

&. Mour sisters RRR 5ere. (to pla&) ). -5e .5ale RRR a lot. (to eat)

1*. -5e c5eeta5 RR ver/ fast. (to run) 11. Mou RRR in t5e street. (to laugh) 12. Pe RRR a boo8. (to bu&)
? ? ? ?

13. S5e RRR for 3 5ours. (to )ait) 14. ; RRR t5is mornin1. (to %og) 1 . Qe RRR all .ee8. (to travel)

15. Mou RRR ever/ evenin1. (to run)

?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%trecutRperfectRcontinuuRincepatori%e

=uture perfect and continuous - :iitor perfect si continuu

1. 7iitorul per+ect
:iitorul perfect (!uture perfect simple)" e9primG o actiune" un eveniment viitor care va fi fost terminata Bnaintea unui alt moment din viitor sau ajun1End pEnG la acesta. Acesta se formea,a cu )ill ' ha#e ' participiul trecut al #erbului. Pe )ill ha#e finished t5e boo8 b/ t5e time /ou come bac8 5ome. % El va fi terminat cartea pFn= cFnd te @ntorci tu acas=6 Mou )ill ha#e )or@ed in t5is factor/ for fort/ /ears .5en /ou retires. % 'ei fi lucrat @n aceast= fabric= timp de QP de ani cFnd o sa te pensionezi6 A 1ood sportsman )ill ha#e been in t5e top c5ampions5ips for nearl/ t.ent/ /ears. % Bn sportiv bun va fi fost in campionatele de top timp de aproape "P de ani6

#*

+iitorul perfect este folosit pentru2 % ( actiune viitoare care va avea loc Bnaintea unui moment viitor. Pe .ill 5ave done t5e 5ome.or8 b/ Nonda/. % El va fi facut lectiile pFna luni6 % ( actiune viitoare care va avea loc Bnaintea unei alte actiuni viitoare. S5e .ill 5ave eaten t5e ca8e before ; 1o 5ome. % Ea va fi mancat pra%itura inainte sa plec acasa6 @orma ne1ativa se formea,a cu )ill ha#e not (sau )ill ha#en4t) si participiul trecut al #erbului. S5e )ill ha#e not finished t5e boo8 b/ t5e time ; come bac8 5ome. % Ea nu va fi terminat cartea pFn= cFnd ma intorc acas=6 @orma intero1ativa se formea,a prin inversiunea dintre au9iliarul )ill si subiect. Po. lon1 )ill it ha#e been .5en .e 5ave a bab/S % #at timp va fi fost cand o sa avem un copilC

;on9ugare
; .ill 5ave .al8ed % Eu ma voi fi plimbat /ou .ill 5ave .al8ed % -u te vei fi plimbat Pe .ill 5ave .al8ed % El se va fi plimbat s5e .ill 5ave .al8ed % Ea se va fi plimbat it .ill 5ave .al8ed % Ae va fi plimbat .e .ill 5ave .al8ed % $oi ne vom fi plimbat /ou .ill 5ave .al8ed % 'oi va veti fi plimbat t5e/ .ill 5ave .al8ed % Ei se vor fi plimbat

:iitorul perfect - E&ercitii incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul :iitorul Perfect 8=uture Perfect5% in acord cu subiectul.

1. ; RRR (to )atch) 2. Mou RRR (to )or+) 3. Qe RRR (to learn)

? ? ? ? ? ? ? ?

4. Pe RRR (to promise) 5. -5e/ RRR (to get in) . S5e RRR (to +no)) #. ;t RRR t5ere (to be)

&. N/ teac5er RRR t5e lesson .5en ; come. (to finish) ). -5e c5ild RRR . (to pla&)
? ?

1*. Mour mot5er RR ve1etables. (to bu&)

#1

11. Mou RRR b/ Sunda/. (to )rite) 12. ;t RRR t5e room. (to clean)
?

13. ; RRR a boo8 till t5e/ arrive. (to read) 14. -5e/ RRR some 1reens. (to plant) 15. Mou RRR a 1arden. (to dra))
? ? ?

1 . -5e/ RRR before dinner. (to )al+)

http:!!,,,.marplo.net!en&le a!e2ercitii8+uture;per+ect;incepatori8e

2. 7iitorul per+ect continuu

:iitorul perfect continuu (!uture perfect continuous) e9prima faptul ca o actiune se va afla inca in desfasurare la un anumit moment in viitor. +iitorul perfect continuu se formea,a cu2 Bill ' ha#e ' been ' participiul prezent 8-ing5 al #erbului. A9emple2 -5e/ )ill ha#e been building t5at 5ouse for 2 /ears ne9t <5ristmas. % Ei vor fi construit ./ construind/ acea casa de " ani #raciunul viitor6 O/ five o[cloc8 she )ill ha#e been selling blouses for t5ree 5ours. % PFna la ora < ea va fi vFndut ./ vanzand/ bluze timp de trei ore6 @orma ne1ativa % se obtine cu )ill not he#e been (sau )on4t ha#e been inainte de participiul prezent 8-ing5. Pe )on4t ha#e been reading .5en /ou come. % El nu va fi citind cand vei veni6 @orma intero1ativa se obtine prin inversiunea au9iliarului had cu subiectul. Bill t5e/ ha#e been testing t5ese materials before .e 1et t5ereS % 'or fi ei testand aceste materiale pana ce o sa a%ungem noi acolo6

;on9ugare
; .ill 5ave been .al8in1 % Eu voi fi mergand /ou .ill 5ave been .al8in1 % -u vei fi mergand Pe .ill 5ave been .al8in1 % El va fi mergand s5e .ill 5ave been .al8in1 % Ea va fi mergand it .ill 5ave been .al8in1 % 'a fi mergand .e .ill 5ave been .al8in1 % $oi vom fi mergand /ou .ill 5ave been .al8in1 % 'oi veti fi mergand t5e/ .ill 5ave been .al8in1 % Ei vor fi mergand A9emplu2 -5e/ )ill ha#e been pla(ing tennis .5en /ou .rite /our 5ome.or8. % Ei vor fi %ucand tenis cand tu i ti scrii tema6

#2

:iitor perfect continuu - E&ercitii incepatori

% Scrieti #erbul din paranteze la timpul :iitor perfect continuu% in acord cu subiectul. $x%: "& ''' (to #alk)" - #ill have been #alking

1. ; RRR (to learn) 3. Qe RRR (to )or+) 4. Pe RRR (to read) 5. -5e/ RRR (to run)

? ?

2. Mou RRR (to ta+e on)

? ? ? ? ?

. S5e RRR (to put in) #. ; RRR 5ere (to sit)

&. Mour sisters RRR t5ere. (to go) ). -5e 1orillas RRR a lot. (to eat)

? ? ? ?

1*. -5e bo/s RR ever/ da/. (to pla&) 11. Mou RRR at our sc5ool. (to teach) 12. Pe RRR a to/. (to bu&)
? ? ?

13. S5e RRR for 2 5ours. (to )ait) 14. ; RRR t5is mornin1. (to pra&) 1 . Qe RRR all .ee8. (to travel)

15. Mou RRR ever/ evenin1. (to dra))

?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%viitorRperfectRcontinuuRincepatori%e

<odal #erbs - :erbe modale

:erbele modale (2odal verbs) e9prima atitudinea vorbitorului fata de ceva" actiunea din cadrul acestuia fiind va,uta ca posibila" probabila" necesara" obli1atorie" de dorit etc. #3

A9.2 It might rain later. % A a putea sa ploua mai tarziu6 +erbele modale en1le,esti se pot imparti in2

+erbe notionale e9primannd modalitatea. Acestea se comporta ca verbele obisnuite ()ant, )ish, order, oblige, advise, intend, mean, prefer, etc6). o A9.2 Pe .ants to see t5e pla/. % El vrea sa vada piesa6 +erbe modale defective (Defective 2odal 'erbs). Acestea e9prima de asemenea modalitatea" dar din punct de vedere formal" pre,inta anumite caracteristici (can / could, ma& / might, must, have to, shall/should, )ill / )ould, ought to, be to, used to, need, dare).

1. 'aracteristicile verbelor mo#ale

<aracteristicile verbelor modale sunt2 E5 Sunt defective. % Adica le lipsesc anumite forme verbale si de aceea nu pot fi conju1ate la toate modurile si timpurile. 'ar ele pot fi folosite pentru redarea mai multor timpuri. ; can 5elp /ou ne9t .ee8. % 0m sa te pot a%uta saptamana viitoare6 ; could s8ate .5en ; .as a c5ild. Atiam sa patinez cand eram copil6 F5 $u primesc >-s> la persoana a ;;;%a sin1ular (cu e9ceptia lui >be to> si >5ave to>). Pe must see t5is pla/. % -rebuie sa vada aceasta piesa6 G5 @ormea,a sin1ure intero1ativul si ne1ativul fara ajutorul au9iliarului >do Cdid> (cu e9ceptia lui >5ave to>). Nust /ou do t5isS % -rebuie sa faci astaC 'o /ou 5ave to t/pe t5at reportS % -rebuie sa dactilografiezi raportulsC M5 Sunt urmate de verbe cu infinitiv fara >to> (cu e9ceptia lui >be to>" >5ave to>" >ou15t to>). S5e can coo8. % Ea stie sa gateasca6 Pe 5as to 1et up earl/ ever/ da/. % El trebuie sa se scoale devreme in fiecare zi6

2. 'AN ! '"<.) (a putea3 a sti)

;an este folosit pentru toate persoanele la indicativ pre,ent. ;ould este folosit ca trecut al lui ><an>" si subjonctiv%conditional. <anCcould poate e9prima2 E5 <apacitatea (fi,ica sau intelectuala) de efectuare a unei actiuni. -om can spea8 t5ree forei1n lan1ua1es. % -om stie sa vorbeasca trei limbi straine6 ; could run faster t5an /ou. % Puteam sa alerg mai repede decat tine6 % <and ><an> e9prima abilitatea" putinta de a face ceva" este adesea inlocuit de2 >be able to>" >be capable of>" sau >8no. 5o. to>. ; can s8i no.. (Atiu sa schiez acum) ; am able to s8i no.. (Pot sa schiez acum6)

#4

; could s8ate .5en ; .as a c5ild. (Atiam sa patinez cand eram copil6) Alt5ou15 it .as ver/ cold /esterda/" .e .ere able to s8ate. (Desi a fost foarte frig ieri, am reusit sa patinam6) F5 <an este folosit pentru a e9prima permisiunea" ca o alternativa a lui >ma/> in e9primarea familiara. <ould este folosit pentru a e9prima permisiunea in trecut. <an ; borro. /our umbrellaS % Pot .imi permiti/ sa iau umbrela taC (n Sunda/s .e could sta/ in bed until & oKcloc8. % Duminica aveam voie sa stam in pat pana la ora L6 G5 Posibilitatea" presupunerea. -5e/ can be t5ere no.. % E posibil ca ei sa fie acolo, acum6 S5e could read t5e boo8. % Ea ar fi putut .e posibil/ sa citeasca cartea6 M5 Pentru a e9prima2 o cerere" ru1aminte politicoasa (<ould este mai politicos decat <an). <an /ou .ait a fe. momentsS % Poti sa astepti cateva momenteC N5 ;ould ' infiniti#ul perfect este folosit pentru a e9prima capacitatea nereali,ata de efectuare a unei actiuni din trecut. S5e could 5ave 5elped me. (Out s5e didnKt.) % Ea ar fi putut sa ma a%ute6 .Dar nu a facut o6/

3. /A= ! />G?9 (a putea3 a avea voie)

<a( este folosit pentru a cere sau a acorda permisiunea in limbaj formal" politicos (mai oficial decat can). Na/ ; 1oS % Pot .imi permiteti/ sa plecC Mou ma/ 1o. % Puteti sa plecati6 <ight e9prima la fel permisiunea" cu valoare de conditional si subjonctiv" precum si posibilitatea va1a. Ni15t ; 1o 5omeS % 0s putea pleca acasaC Mou mi15t not come in. % $u ai putea .nu ai avea voie/ sa intri6 -5e/ mi15t be t5ere no.. A ar putea sa fie acolo acum6 % <a( 7 <ight ' #erbul la prezent e9prima o posibilitate pre,enta sau viitoare (in sau dupa momentul vorbirii). Pe ma/ come toda/. % Ae poate sa vina azi6 Pe mi15t come tomorro.. % A ar putea sa vina maine6 % 0a forma intero1ativa si ne1ativa" >Na/> e9primand posibilitatea este inlocuit de constructiile >do (ou thin@ ' prezent 7 #iitor> sau >be li@el( ' infiniti#>. 'o /ou t5in8 5eKll come toda/S % #rezi ca o sa vina astaziC ;s 5e li8el/ to come toda/S % #rezi ca o sa vina astaziC

3. /<S9 (a trebui)
Adesea" <ust este inlocuit cu >to 5ave to> (a trebui neaparat, a avea obligatia). % Nust e9prima2 E5 obli1atie" datorie. #5

Mou must .rite to t5em. % -rebuie sa le scrii6 ; must leave soon. % -rebuie sa plec curand6 F5 posibilitate" presupunere. Mou must be tired. % -rebuie sa fii obosit6 .Probabil ca esti obosit6/ S5e must be at 5ome no.. -rebuie sa fie acasa acum6 $ota2 % 0a solicitarea permisiunii" raspunsul se formea,a cu >ma/>" >can> sau >must not>. Na/ ; sta/ 5ereS % Pot sa stau aiciC Mes" /ou ma/ % Da, aveti voie6 .vi se permite/ $o" /ou musnKt. % $u, este interzis6 % 'aca se pune la indoiala obli1atia" raspunsul se formea,a cu >must> (impunere) sau >need not> (lipsa necesitatii). Nust ; reall/ 1o t5ereS % #hiar trebuie sa ma duc acoloC Mes" /ou must. % Da, trebuie6 .este obligatoriu/ $o" /ou neednKt. % $u, nu este necesar .nevoie/6

:erbe modale - E&ercitii incepatori

% *ecunoasteti si scrieti la fiecare proppozitie :erbul modal ce-l contine.
?

1. <an /ou be m/ friendS (Poti sa fii prietenul meuC) 2. ; could run ten miles in m/ t.enties. (Puteam sa alerg zece mile cand eram de douazeci de ani6)
? ? ?

3. Na/ ; come inS (,mi permiteti [Pot] sa intruC)

4. Pe mi51t be t5ere ri15t no.. (El s ar putea sa fie acolo chiar acum6) 5. Mou must pra/ to t5e God.(-rebuie sa te rogi la Dumnezeu6) #. Mou ma/ sit no.. (Poti sa stai %os acum6)
? ? ? ?

. Ni15t ; borro. t5e staplerS (0si putea imprumuta capsatorulC)

&. S5e must 1o to t5e sc5ool. (Ea trebuie sa mearga la scoala6) ). ;t .as late" but .e could plant t5e flo.ers. (Era tarziu, dar am reusit sa plantam florile6) 1*. Pe can spea8 t.o forei1n lan1ua1es. (El stie sa vorbeasca doua limbi straine6)
? ?

11. -5e c5ildren must eat man/ fruits. (#opii trebuie sa manance multe fructe6)
?

12. <an /ou read t5isS (Poti [Atii] sa citesti asta6)

? ?

13. -5e teac5er mi15t be late. (Profesorul ar putea intarzia6)

14. Mou ma/ cop/ t5e lesson. (0i voie sa copii lectia6)

? ?

15. -om can 5elp all 5is brot5ers. (-om poate sa si a%ute toti fratii6) 1 . S5e could run one 8ilometer more. (Ea ar fi putut alerga inca un +ilometru6)
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%verbeRmodaleRincepatori%e

:erbe modale F
;n aceasta a doua lectie cu verbe modale sunt pre,entate verbele2 shall, should, ought to, )ill, )ould, used to, be to, dare.

1. S?A.. ! S?"<.)
Shall este folosit 2 E5 Pentru a e9prima obli1atie" ordin" Bn stil oficial % acte" re1ulamente" etc. la persoana a ;;%a si a ;;;%a. -5e seller s5all suppl/ t5e spare parts in time. % 'Fnztorul va furniza .are obligatia/ piesele de schimb la timp6 F5 Pentru a e9prima o promisiune asupra ceva ce trebuie neaparat. ; s5all .rite t5e letter. % Promit c= voi scrie scrisoarea6 G5 S5all este folosit Bn propo,itii intero1ative" la persoana ; sin1ular sau plural2 a5 Pentru a cere un sfat" o su1estie. Q5ere s5all .e put t5e flo.ersS % Bnde sa punem florileC Q5at s5all ; doS % #e trebuie sa facC b5 Pentru a face o oferta. S5all ; 5elp /ouS % Aa te a%utC Should (ar trebui, ar fi cazul) este folosit pentru 2 E5 A da un sfat. -5e boo8 is ver/ interestin1. Mou s5ould read it. % #artea e foarte interesanta6 0r trebui s o citesti6 F5 ( presupunere (indicEnd un 1rad de nesi1uranta mai mare decEt >Qill>). Pe s5ould be t5ere b/ no.. % 0r trebui sa fi a%uns acolo de%a6 Pe s5ould 5ave left b/ no.. % 0r trebui sa fi plecat de%a6

2. "<G?9 9" (ar trebui3 s8ar cuveni)

Ought to indica obli1tia sau datoria" de obicei sub forma de sfat" sau presupunere (la fel ca >S5ould>" dar cu o formG mai protocolarG).

##

Mou ou15t to finis5 t5e boo8 before 1oin1 on 5olida/. % 0r trebui sa termini cartea @nainte sa pleci @n vacanta6 Pe ou15t be still at 5ome. % A ar cuveni s= fie @nc= acas=6 A9primarea unui sfat" a unei recomandari" su1estii" prin >(u15t to> sau >S5ould> este mai putin puternica decEt prin >Nust>.

3. @>.. ! @"<.)
Bill" ca modal apare la toate persoanele si e9primG2 E5 ( comanda impersonala (similar cu >Nust>" >Oe to>). Mou .ill come 5ere at once. 'ino aici imediat6 F5 ;nsistenta" 5otarErea de a efectua o actiune. Pe .ill stud/ c5emistr/ .5atever 5is fat5er sa/s. % 'a studia .este decis sa studieze/ chimia, indiferent ce spune tatal lui6 G5 Actiune repetata" un obicei al unei persoane (>Qill> 3frecventativ4). Pe .ill sit on t5e benc5 for 5ours and 1a,e at t5e stars. ;bisnuieste sa stea ore n sir pe banca si sa se uite la stele6 M5 ( ;nvitatie" Bn propo,itii intero1ative" la persoana a ;;%a. Qill /ou 5ave anot5er appleS % 2ai vrei .,a, te rog/ inca un marC N5 ( cerere sau ru1aminte (pe un ton politicos" dar mai autoritar decEt >Qould>). Qill /ou si1n t5e re1isterS % 'reti .va rog/ sa semnati @n registruC O5 ( intentie spontana" nepremeditata" Bn momentul vorbirii la persoana ; (de obicei contras Bn 3 Kll 4). ;Km t5irst/. ;Kll ta8e a 1lass of .ater. % 2i e sete6 ; sa iau un pahar cu apa6 Bould este folosit2 E5 Pentru a e9prima o cerere" o ru1aminte politicoasa. Qould /ou do me a favourS % 'reti .va rog/ sa mi faceti o favoareC >Qould li8e> este de obicei folosit Bn locul lui >Qant>" fiind o forma de e9primare mai politicoasa. A9.2 ; .ould li8e to tal8 to t5e mana1er. % 0s dori sa vorbesc cu directorul6 Qould /ou li8e to tal8 to 5im no.S % Doriti sa vorbiti cu el acumC F5 <a forma de -recut a lui >Qill>. Pe .ill 5elp meS % ; sa ma a%ute6 .vrea/ Pe said 5e .ould 5elp me. % El a spus ca .vrea sa/ ma a%uta6 G5 Qould este folosit si pentru a e9prima probabilitatea. -5at .ould be t5eir car. % Probabil ca aceea este masina lor6 .0ceea trebuie sa fie masina lor6/ Atentie2 % >Bould ' rather 7sooner ' infiniti#ul scurt> este folosit pentru a e9prima preferinta.

#&

; .ould rat5er listen to t5e concert t5an see t5e film. ; .ould sooner listen to t5e concert t5an see t5e film. 0s prefera sa .mai degraba/ ascult concertul decFt sa vad filmul6

4. <S1) 9"
Used to este folosit doar la -recut" pentru a e9prima2 E5 ( actiune repetata" un obicei trecut" care nu mai este practicat Bn pre,ent. ; used to s.im in t5e (lt river .5en ; .as a c5ild" but ; donKt do t5is an/ lon1er. % ;bisnuiam sa @not @n ;lt cFnd eram copil, dar acum nu mai fac asta .@not/6 F5 ( actiune repetata" un obicei trecut" care promabil mai este practicat. -5e/ used to spend t5eir 5olida/s in t5e mountains. (;tKs ver/ li8el/ t5e/ still do it.) Ei obisnuiau sa si petreaca vacantele la munte6 .E destul de probabil ca inca sa petreaca vacantele la munte6/ % $ota2 Aici >Dsed to> poate fi Bnlocuit de >Qould>. -5e/ .ould spend t5eir 5olida/s in t5e mountains. % ,si petreceau vacantele la munte6 .probabil si in prezent/ % AtentieV "Bsed to" se foloseste doar pentru actiuni din -recut6

5. A1 9"
Ke to este folosit pentru a e9prima2 E5 ( comanda sau instructiuni Bntr%un mod impersonal. Pe is to sta/ 5ere till .e return. % -rebuie sa stea .El sta/ aici pFna ne @ntoarcem6 ; am to .ait 5ere till 5e comes. % -rebuie sa .o sa/ stau aici pana vine el6 F5 ( actiune planificata (constructie des folosita Bn limbajul jurnalistic). -5e competition is to start in a .ee8[s time. % #ampionatul o sa .e gata sa/ inceapa intr o saptamana6

0. )AB1 (a cute a3 a avea cura$ul)

<a modal" Dare apare Bn propo,itii ne1ative si intero1ative cu sensul2 a @ndr=zni, a se @ncumeta, a se aventura, a avea @ndr=zneala /neobr=zarea. Po. dare /ouS #um @ndr=znestiC Pe darenKt sa/ a .ord. % El nu a @ndr=znit s= spun= o vorb=6 % 0a ne1ativ si intero1ativ" >'are> poate fi conju1at ca un verb obisnuit sau ca un verb modal. 'are 5e spea8S 'oes 5e dare (to) spea8. Vndrazneste sa vorbeasca6 % AtentiV +erbul >'are> este urmat de infiniti#ul cu LtoL cEnd este folosit ca verb principal. Pe dared me to compete .it5 5im. % 2 a provocat .a cutezat/ la @ntrecere6

#)

:erbe modale F - !este incepatori

% *ecunoasteti si scrieti pentru fiecare proppozitie :erbul modal ce-l contine.
?

1. -5e/ s5all come on time. (-rebuie sa vina la timp6) 2. Mou s5ould .rite to 5im. (0r trebui s= i scrii6) 4. Qill /ou come .it5 meS ('rei sa vii cu mineC) 5. ; .ould li8e to rest. (0si vrea sa ma odihnesc6)
?

3. Pe ou15t be still at 5ome. (A ar cuveni s= fie @nc= acas=6)

? ?

. Pe used to s.im in t5e 'anube. (El obisnuia sa inoate in Dunare6) #. N/ brot5er is to come in a .ee8Ks time. (!ratele meu e gata sa vina intr o saptamana6)
?

&. Qe dare to as8. ($oi am indraznit sa intrebam6)

? ?

). Q5ere s5all .e put t5e flo.erS (Bnde sa punem floareaC) 1*. -5e/ s5ould be in t5e classroom b/ no.. (Ei ar trebui sa fie in clasa de%a6)
?

11. Qould /ou 5elp meS (0i vrea sa ma a%utiC)

? ?

12. 'an ou15t to e9ercise more. (Dan s ar cuveni sa exerseze mai mult6)
?

13. ; used to .al8 a lot. (;bisnuiam sa ma plimb mult6) 14. ; s5all ta8e care of ever/t5in1 for /ou. (-rebuie sa ma ocup de toate pentru tine6)
?

15. Pe .ill sit on t5e bed for 5ours. (;bisnueste [Ata] in pat ore n sir6) 5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCverbeRmodale2%1

Prepositions - Prepozitii
Prepozitia (Preposition) este o parte de vorbire nefle9ibila (fi9a) care descrie le1atura dintre doua cuvinte din aceeasi propo,itie. Prepo,itiile nu au un inteles de sine statator" ele capata diferie sensuri puse in le1atura cu alte cuvinte. <ateva e9emple de observare a prepo,itiilor (cuvintele evidentiate)2 Mou can sit before t5e des8. % Puteti s= stati @n fa>a biroului6 Pe can bump into t5e table. % El se poate lovi in masa6

&*

-5e bird flies to)ard t5e tree. % Pasarea zboara spre pom6 ; sit on t5e armc5air. % Eu stau pe fotoliu6 % +erbe precedate de prepo,itii iau forma Bn > ing>. PeKs 1ood at rememberin1 people[s names. % El isi aminteste cu usurinta numele oamenilor6 $xceptii: but si e&cept sunt urmate de infinitivul scurt. -5e/ did not5in1 but lau15. % $ au facut nimic .altceva/ decFt sa rFda6 'e retinut2 ;n limba en1le,a nu se va termina niciodata o propo,itie cu o prepo,itie.

1. %repo itii #e loc: at, on, in

At se foloseste cu adrese e9acte. Uames lives at #& An1lis5 Street in 0ondon. % 8ames locueste la nr6 KL, Atrada English in 1ondra6 On desemnea,a numele de stra,i" sosele" bulevarde" alei" etc. Per 5ouse is on <amp Street. % #asa ei e pe strada #amp6 In se foloseste cu numele re1iunilor (orase" judete" tari" state" continente). S5e lives in Oraila. % Ea locuieste in ?raila6 Oraila is in Tomania % ?raila e in romania6

2. %repo itii #e timp: at, on, in

At se foloseste pentru a desemna ora e9acta. -5e teac5er is leavin1 at 5215 p.m. % Profesorul pleaca la <(1< p6m6 On indica ,ilele si datele calendaristice. N/ brot5er is comin1 on Nonda/. % !ratele meu vine luni6 QeKre 5avin1 a trainin1 on t5e @ourt5 of (ctober. % 0vem un antrenament pe patru octombrie6 In se foloseste pentru a desemna ore imprecise din timpul ,ilei" cat si luna" anotimpul" anul. S5e li8es to jo1 in t5e mornin1. % Ei ii place sa alerge .sa faca %ogging/ dimineata6 ;tKs too cold in .inter to run outside. % E prea frig iarna ca sa alergi afara6 Pe started t5e en1lis5 course in 2*1*. % El a inceput cursul de engleza in anul "P1P6 PeKs 1oin1 to come in Au1ust. % El are de gand sa vina in august6

3. %repo itii #e timp: for si since

=or se foloseste atunci cand se masoara timpul (secunde" minute" ore" ,ile" luni" ani). Pe 5eld 5is breat5 for seven minutes. % El si a >inut respira>ia timp de Rapte minute6 S5eKs lived t5ere for seven /ears. % Ea a trait acolo sapte ani6 Since se foloseste cu data sau ora e9acta.

&1

PeKs .or8ed 5ere since 1)# . % El a lucrat aici din anul 1JKS6 S5eKs been sittin1 in t5e .aitin1 room since si9%t5irt/. % Ea statea in camera de asteptare de la sase treizeci6

4. %repo itii #e miscare: to si lipsa prepo itiei

!o se foloseste pentru a e9prima deplasarea" miscarea catre un loc. -5e/ .ere .al8in1 to .or8 to1et5er. % Ei mergeau la .spre/ munca impreuna6 S5eKs 1oin1 to t5e dentistKs office t5is mornin1. % Ea se duce la dentist .cabinetul dentistului/ in dimineata asta6 !o)ard si to)ards e9prima de asemenea miscarea spre ceva. Acestea doua prepo,itii sunt doar variantele orto1rafice ale aceluiasi cuvant si se pot folosi indiferent. QeKre movin1 to)ard t5e li15t. % $e miscam spre lumina6 -5is is a bi1 step to)ards t5e projectKs completion. % 0cesta este un mare pas spre finalizarea proiectului6 <u urmatoarele cuvinte2 home% do)nto)n% upto)n% inside% outside% do)nstairs% upstairs" nu se folosesc prepo,itii. Grandma .ent upstairs Grandpa .ent home. % ?unica sa dus la eta% bunicul a plecat acasa6 -5e/ bot5 )ent outside. % 0mandoi au iesit afara6

5. %repo itii cu substantive3 a#$ective si verbe

$umeroase substantive" adjective si mai ales verbe se folosesc corect numai insotite de prepo,itiile care le intre1esc sensul.

Prepozitii si:
Substanti#e approval of % aprobarea a.areness of % gradul de conRtientizare a belief in % credinta in concern for % preocuparea pentru confusion about % confuzie cu privire la desire for % dorin>a de fondness for % toleran>= pentru 1rasp of % stapanire de 5atred of % ura fata de 5ope for % speranta pentru interest in % interes in love of % dragostea de Ad9ecti#e afraid of % frica de an1r/ at % furios la a.are of % constient de capable of % capabil sa careless about % neatent la /cu familiar .it5 % familiarizat cu 5app/ about % fericit in legatura cu interested in % interesat jealous of % gelos made of % facut /fabricat in .din/ married to % casatorit /a cu proud of % mandru de similar to % asemanator cu sorr/ for % imi pare rau pentru 666 :erbe apolo1i,e for % a cere scuze .iertare/ pentru as8 about % a intreba despre as8 for % a cere [ceva] belon1 to % a apartine [cuiva] brin1 up % a aduce care for % a avea gri%a de find out % a afla 1ive up % a renunta 1ro. up % a creste loo8 for % a cauta [ceva] loo8 for.ard to % a astepta cu nerabdare sa loo8 up % a privi in sus

&2

need for % necesitatea /nevoia de a participation in % participarea la reason for % motiv pentru respect for % respectul pentru success in % succes in understandin1 of % intelegerea

sure of % sigur de tired of % obosit de .satul de/ .orried about % ingri%orat de / in legatura cu

ma8e up % a alcatui, a nascoci, a prepara pa/ for % a plati pentru prepare for % a se pregati pentru stud/ for % a invata pentru tal8 about % a vorbi despre t5in8 about % a .se/ gandi la trust in % a avea incredere in .or8 for % a lucra pentru .orr/ about % a fi ingri%orat de, a si face gri%i pentru

% <ombinatia dintre verbe si prepo,itii se numeste #erb frazal.

0. 12presii i#iomatice cu prepo itii

Fntre folosirea prepo,itiilor Bn limba en1le,a si limba romEna e9ista numeroase diferente. Aceeasi prepo,itie poate implica fra,elor din care face parte un inteles diferit de cel obisnuit" formand e&presii idiomatice. Dnele dintre acestea sunt2 in t5e street (An1l. americ. % on t5e stret) % pe strada in t5e pla/1round % pe terenul de sport in t5e s8/ % pe cer in t5e sun % la soare in t5e open air % la aer curat on t5e .a/ to % @n drum spre on t5e 1st floor % la eta%ul 1 round t5e corner % dupa colt at present % @n prezent at t5e some time % @n acelasi timp at t5is moment % @n acest moment at last % @n sfFrsit in a /earYs time % peste un an in m/ opinion % dupa parerea mea be/ond control % independent de vointa 666 in all probabilit/ % dupa toate probabilitatile b/ m/ .atc5 % dupa ceasul meu b/ 5eart % pe de rost, pe dinafara b/ mista8e % din greseala to 1o on a trip C on 5olida/ % a merge @n calatorie / @n vacanta to 1o (out) for a .al8 % a merge la plimare lo loo8 out of t5e .indo. % a privi pe fereastra to 1et in t5rou15 t5e .indo. % a intra pe fereastr 5eYs t5e tallest in t5e class % e cel mai @nalt din clas outside t5e 1arden % @n fata gradinii

&3

4. %repo itii inutile

;n vorbirea de ,i cu ,i se folosesc incorect prepo,itii acolo unde ele nu isi au rostul. (bservati urmatoarele e9emple2 S5e met up .it5 t5e ne. coac5 in t5e 5all.a/. % Ea sa @ntFlnit cu noul antrenor pe hol6 -5e boo8 fell off of t5e des8. % #artea a cazut de pe birou6 Pe t5re. t5e boo8 out of t5e .indo.. % El a aruncat cartea pe fereastr=6 S5e .ouldnKt let t5e cat inside of t5e 5ouse. (sau folositi >in>) % Ea nu ar lasa pisica in casa6 Q5ere did t5e/ 1o toS % Bnde s au dus eiC Put t5e lamp in bac8 of t5e couc5. (se va folosi >be5ind>) % Pune lampa @n spatele canapelei6 Q5ere is /our colle1e atS % Bnde este colegiul dumneavoastraC

Prepozitii - E&ercitii si teste engleza incepatori

% *ecunoasteti si scrieti prepozitiile din urmatoaarele propozitii.
?

1. Q5at p5otos are t5e/ loo8in1 atS (1a ce fotografii se uitaC) 2. -5is is a 1ood firm to .or8 .it5. (0ceasta este o firma buna cu care sa lucrezi6)
?

3. Nan/ documents are 8ept .it5in t5e dra.er. (2ulte documente sunt pastrate in sertar6)
?

4. Pe is in sc5ool. (E in scoala6) 5. ; am at 5ome. (Aunt acasa6)

?

. -5ere is a boo8 beside t5e bed. (E o carte langa pat6)

? ?

#. Nar/ is standin1 b/ t5e .indo.. (2aria este in picioare la fereastra6) &. -5e boo8case is a1ainst t5e .all. (?iblioteca este rezemata [lipita] de perete6)
?

). -5e do1 is under t5e c5air. (#ainele este sub pat6)

? ?

1*. -5e cat is over t5e roof. (Pisica este pe acoperiR6) 11. -5e boo8 /ou need is underneat5 t5ose papers. (#artea de care aveti nevoie este sub acele hartii6)
? ?

12. -5ere is a tree in front of our 5ouse. (E un copac in fata casei noastre6) 13. -5ere .as a dictionar/ amoun1 t5ese boo8s. (Era un dictionar printre aceste carti6) &4

14. -5e/ .ent into t5e 5ouse. (Ei au mers in casa6)

? ?

15. -5e/ sailed across t5e ocean. (0u navigat peste ocean6) 1 . S5e came out of t5e room. (Ea a venit din camera6)
?

5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCe9ercitii%prepo,itiiRincepatori%e

alte materiale2 5ttp2CC....marplo.netCen1le,aCdo.nloadRcarti%pro1rame%audio

&5