Alfabetul Francez

Alfabetul francez are 26 de litere dar la sapte dintre acestea se pot adauga diferite accente
considerate diacritice ( acut, grav, circumflex, umlaut, cedilla ) precum si doua uniri de litere numite
ligaturi intre literele oe si ae. La fel ca si in limba romana in franceza literele pot fi scrise atat cu
majuscula "B" cat si cu litera mica "b". In aceasta lectie veti invata toate literele din limba franceza
inclusiv diacriticele impreuna cu pronuntia acestora. Alfabetul in franceza = L'alphabet en
Franais {lalfabe an fransee}
Alfabetul Limbii Franceza

A a {a} F f {ef} {o} X x {ics}

{a} G g {ge} P p {p} Y y {igrec}

{a} H h {a} Q q {chiu} {igrec triema}

B b {be} I i {i} R r {er} Z z {zet}

C c {se} {i} S s {es}

{se} {i} T t {te} Ligaturile :

D d {de} J j {gi} U u {iu}

E e {eu} K k {ca} {uu} {ii}

{e} L l {el} {iu} {eo}

1
{ee - e lung} M m {em} {iu}

{ee - e lung} N n {en} V v {ve}

{e / ee} O o {o} W w {dublu ve}

Diacritice in limba franceza - Descriere si exemple de cuvinte

In limba franceza se pun accente pe literele a, e, i, o, u, c, y, in plus se formeaza
ligaturile ae si oe. In acesta lectie veti invata mai multe despre fiecare tip de accent in franceza
impreuna cu exemple de cuvinte care contin aceste diacritice.

1. Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula inclinata inspre
dreapta "". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din limba romana, in franceza moderna
este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost precedata de o consoana.
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent acut:
couter {echiute} = a asculta caf {cafe} = cafea
tudiant {etudian} = student prvenir {prevnir} = a avertiza
cinma {sinema} = cinema

2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}

Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula inclinata inspre partea
stanga , , . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea dintre
omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: {a} = la -> a {a} = are
; ou {u} = sau -> o {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent grav:
{sa} = aici dj {deja} = deja
del {de.la} = dincolo de l {la} = acolo

Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este o
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent grav:
fivre {fievr} = febra arne {aren} = arena
thme {tem} = tema collge {colej} = colegiu

3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircomflex}

Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta intr-o gamalie precum a
literei "" din limba romana , , , , . Accentul circumflex are de obicei rolul de a indica ca dupa
el obisnuia inainte sa fie litera s ori o vocala. De mentionat faptul ca accentul circumflex dupa
literele i si u nu mai este obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea pronuntiei sau pentru a
face diferenta intre omonime.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent circumflex:
btir {batir} = a construi me {amh} = suflet
ple {pa.l} = pal, palid cre {acr} = acru

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent circumflex:

flure {feliur} = crapatura fort {foree} = padure
conqute {conchet} = cucerire extrme {estremm} = extrema 2
Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent circumflex:
une le {iun il} = o insula
Cuvinte in franceza care contin litera "o" cu accent circumflex:
cte {cott} = coasta (referire la mare) bientt {bianto} = curand
htel {otel} = hotel ter {oti} = a indeparta, a sterge

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent circumflex:

sr {siur} = sigur
mr {miur} = matur
fler {fliur} = floare

4. Accent trem = accent trma {acsan trema}

Accentul trem in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i, u, y si consta in doua
puncte deasupra literei , , , . Acest accent este folosit atunci cand intr-un cuvant se afla doua
vocale una langa alta si ambele trebuiesc pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita doar in
unele nume proprii sau in cuvinte franceze moderne.
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent trema (umlaut):
ambigu {abighiu} = ambigu Isral {Izrael} = Israel
cano {canoe} = canoe Nol {Noel} = Craciun

Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent trema (umlaut):

har {air} = ur
hrone {eroinn} = eroin
archaque {arca.ic} = arhaic ambigut {ambiguite} = ambiguitate
mas {meis} = porumb

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent trema (umlaut):

exige {egzighiue} = inghesuit
arger {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cdille {sedile}

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula atasate literei in partea
de jos . Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori acest accent
la inceputul cuvintelor dar niciodata la final.
Cuvinte in franceza care contin litera "c" cu cedila:
garon {garson} = baiat a {sa} = acesta, aceasta
leon {leson} = lectie franais {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile si in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt folosite deseori in
cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o regula anume pentru cand se folosesc.
Cuvinte in franceza care contin ligaturile sau :
uvre {ovr} = munca quo {ecu} = cravata
il {oil} = ochi curriculum vit {curiculum vitee} =
sur {soor} = sora curiculum vite (CV)
3
 Alfabetul i pronunia englez
Alfabetul englez se aseamn cu alfabetul romnesc, deoarece, amndou au la origine un
alfabet latin format din 26 de litere dintre care 5 vocale i restul consoane, diferenele notabile se vd
atunci cnd vine vorba de literele cu diacritice care n limba englez nu exist (excepiile se gsesc n
cuvintele mprumutate din alte limbi). Cele mai folosite litere din limba englez sunt vocala e i
consoana t, la polul opus literele z i q. Dac dorii s studiai cum se citete alfabetul englez v
recomandm urmtorul tabel:

A ei G gi L el R ar W dabl
B bi H ei-gi M em S es iu
C si I ai N en T ti X ecs
D di J gei Oo U iu Y ai
Ei K chei P pi V vi Z zet
F ef Q chiu

Caracterul ampersand & reprezint n limba englez cuvntul and tradus n romn
nseamn i, spre exemplu: Bill & Rose Bill and Rose Bill i Rose (n romn). Caracterul
ampersand & nu este considerat a fi o litera din alfabetul limbii engleze.
Pronunia cuvintelor n limba englez
Din cauza literelor care au mai multe pronunii, cuvintele n limba englez nu sunt citite cum
sunt scrise, fapt ce ngreuneaz pronunia acestora pentru vorbitori nativi de limba romn.
Diacriticile (, , , , ) ntlnite n limba romn ne sunt de ajutor n multe situaii, deoarece, ele pot
imita aproape la perfecie multe dintre sunetele ntlnite n alte limbi, precum engleza. n limba 4
englez exist litere care se citesc la fel ca n limba romn, iar pentru literele cu o pronunie diferit
engleza.xyz a creat urmtorul tabel:
litera se citete la fel ca exemplu
A a din cuvntul acum what (uat)
din cuvntul acas ago (go)
e din cuvntul carne today (tu-dei)
o din cuvntul om all (ol)
ei din cuvntul trei name (neim)
nainte sau dup litera b la fel ca eadin cuvntul geam back (beac)
C c din cuvntul cadou car (car)
s din cuvntul sare cent (sent)
E din cuvntul cas later (leitr)
e din cuvntul unde egg (eg)
i din cuvntul inel even (ivn)
I i din cuvntul inel if (if)
ai din cuvntul ceai idea (ai-dia)
nainte de litera r la fel ca din cuvntul acas bird (brd)
J gi din cuvntulginere joy (gioi)
K c din cuvntul cadou lake (leic)
ch din cuvntul chiar keep (chip)
O a din cuvntul acum how (hau)
din cuvntul acas upon (pn)
o din cuvntul om no (no)
ua din cuvntul suav one (uan)
Q c din cuvntul cadou quite (cuait)
S s din cuvntul sare save (seiv)
 z din cuvntul zebr is (iz)
U a din cuvntul acum up (ap)
din cuvntul acas upon (pn)
iu din cuvntul iubit use (ius)
W u din cuvntul unde we (ui)
Y i din cuvntul inel yes (ies)
ai din cuvntul nai my (mai)
Grupurile formate din dou litere identice sunt citite ca i cum ar fi o singur litera, de
exemplu: ll l, nn n, ss s, tt t etc. Unele grupuri de litere au o pronunie special n limba
englez, dac dorii s studiai acest aspect v recomandm urmtorul tabel:
literele se citesc la fel ca exemplu
AW o din cuvntul om law (lo)
CH ci din cuvntul cine each (ici)
EA i din cuvntul inel each (ici)
EE i din cuvntul inel bee (bi)
OO u din cuvntul unde room (rum)
SH din cuvntul arpe sheep (ip)
TH f din cuvntul fier thanks (fencs)
nainte de litera e la fel ca d din cuvntuldar the (d)
Sunt un nceptor. Vreau s nv rapid pronunia englez, se poate? Deoarece, n limba
englez pentru toate regulile de pronunie exista la fel de multe excepii, trebuie s realizai c nu
exist scurtturi cnd vine vorba de o pronunie ct mai corect. Pronunia cuvintelor nu poate fi
mecanic, ea trebuie exprimat ntr-un mod ct mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar
n timp prin exemple i exerciii. Filmele, muzica i dialogul pot fi un factor important dac dorii s
obinei o pronunie rapid, dar fr un vocabular dezvoltat n limba Englez exist posibilitatea s 5
fie o pierdere de timp. Cu engleza.xyz avei posibilitatea s v formai o pronunie englez destul de
bun, deoarece, toate leciile noastre de vocabular conin i pronunia cuvintelor n mod individual,
astfel n timpul n care v formai un vocabular de baz, vei nva i cum se pronuna cuvintele
uzuale n limba englez.

nva s spui corect un nume pe litere n englez

n continuare, vom studia alfabetul fonetic englez (tabelul de mai jos) i pe baza acestuia vom
nva s spunem corect un nume pe litere n limba englez. Am adugat o pronunie scris n
paranteze pentru denumirile cu un oarecare grad de dificultate.
Alfa/Alpha November (novembr)
Bravo Oscar
Charlie (ciarli) Papa
Delta Quebec (cubec)
Echo Romeo (romio)
Foxtrot Sierra (siera)
Golf Tango
Hotel Uniform (iuniform)
India Victor (victr)
Juliet (giuliet) Whiskey (uischi)
Kilo (chilo) X-Ray (ecs-rei)
Lima Yankee (ianchi)
Mike (maic) Zulu
Modul recomandat de a spune un nume pe litere n limba englez:
Una din variantele cel mai des ntlnite n limba romn, atunci cnd vrem s spune un nume
pe litere (vom folosi, de exemplu numele Marius), este: M de la Maria, A de la Ana, R de la Radu, I
de la Ion, U de la Udrea, S de la Sandu. n limba englez este aproximativ aceeai formul,
schimbrile fiind:
n loc de de la vom utiliza for
iar n locul numelor Maria, Ana, Radu, Ion, Udrea i Sandu vom folosi varianta
englez, i anume: Mike, Alfa, Romeo, India, Uniform i Sierra
Dac dorii s spunei la fel ca prima liter din putei folosi exprimarea like the first letter
of.
Marius n limba englez, pe litere, se spune: M for Mike, A for Anton, R for Romeo, I for
India, U for Uniform, S for Sierra.
n finalul acestei lecii v vom oferi un ultim tabel ce conine cteva propoziii de baz utile
atunci cnd dorii s spunei un nume pe litere n limba englez.
Romn Englez Pronunie
Care este numele dvs.? What is your name? uat iz ior neim?
Care este numele dvs. de familie? What is your last name? uat iz ior last neim?
Numele meu este My name is mai neim iz
Putei spune numele dvs. pe litere, v Can you spell your name,
rog? please? chen iu spel ior neim, pliz?
Da, pot. Yes, I can. ies, ai chen

6
 Alfabetul i pronunia german

Alfabetul german este asemntor cu alfabetul romn, singura diferen major dintre cele dou
este faptul c n alfabetul german diacriticile sunt nlocuite cu patru litere speciale: trei litere cu
umlaut (, , ) i simbolul numit eszett sau scharfes S.
Simbolul n limba german este o ligatur ce nlocuiete literele ss, el aparine exclusiv
literelor mici i nu se va afla niciodat la nceputul unui cuvnt, n Elveia i Liechtenstein nu mai
este folosit deoarece a fost nlocuit definitiv cu literele ss.
Dac dorii s studiai cum se citete alfabetul german v recomandm urmtorul tabel:
Aa e B be
C e D de Ee
F ef G ghe H ha
Ii J iot K ca
L el M em N en
Oo io P pe
Q chiu R er S es
es-et T te Uu
iu V fau W ve
X ics Y iupsilon Z et
Literele luate individual sunt de genul masculin, feminin sau neutru? Literele din alfabetul
german sunt de genul neutru: das A, das B, das C
Care sunt cele mai folosite litere n limba german? Cele mai des folosite litere din limba
german sunt vocala e i consoana n, la polul opus litera q.
Nu gsesc literele cu umlaut pe tastatura mea? Cele patru litere extra din alfabetul german pot 7
fi nlocuite n mod oficial, dup cum urmeaz: litera cu ae, litera cu oe, litera cu ue iar cu ss.
Ce reguli importante trebuie s tiu? Una dintre cele mai importante reguli din limba german
este c substantivele se scriu cu liter mare.

Pronunia cuvintelor n limba german

n limba german exist litere care se citesc la fel ca n limba romn, iar pentru literele cu o
pronunie diferit am creat urmtorul tabel:
litera se citete la fel ca exemplu
e din cuvntul unde abhngen (ab-hen-gn)
C c din cuvntul cadou cousine (cuzine)
din cuvntul ar Celsius (elsius)
E din cuvntul cas ihre (ihr)
e din cuvntul unde dem (dem)
J i din cuvntul inel jemand (iemand)
K c din cuvntul cadou kann (can)
nainte de literele esau i la fel ca ch din cuvntul chiar Kette (chet)
io din cuvntul creion das l (das oil)
Q c din cuvntul cadou Qualitt (cualitet)
S z din cuvntul zebra sagen (zagn)
s din cuvntul sare aus (aus)
s din cuvntul sare gro (gros)
iu din cuvntuliubire fr (fiur)
V f din cuvntul familie Verpacken (fepacn)
W v din cuvntul vineri was (vas)
Z din cuvntul ara zurck (uriuc)
 Grupurile formate din dou litere identice sunt citite ca i cum ar fi o singur litera, de
exemplu: ll l, nn n, ss s, tt t etc. Unele grupuri de litere au o pronunie special, dac dorii s
studiai acest aspect v recomandm urmtorul tabel:
literele se citesc la fel ca exemplu
U oi din cuvntul doi hufig (hoifih)
CH h din cuvntul haine ich (ih)
EI ai din cuvntul ceai sein (zain)
EU oi din cuvntul doi neun (noin)
GE ghe din cuvntulghea genau (ghenau)
IE i din cuvntul inel wieder (vida)
ST t din cuvntultiin Stadt (tat)
SCH din cuvntul arpe schnell (nel)
Sunt un nceptor. Vreau s nv rapid pronunia german, se poate? Pronunia cuvintelor nu
poate fi mecanic, ea trebuie exprimat ntr-un mod ct mai natural posibil, iar acest lucru este
realizabil doar n timp prin exemple i exerciii. Filmele, muzica i dialogul pot fi un factor important
dac dorii s obinei o pronunie rapid, dar fr un vocabular dezvoltat exist posibilitatea s fie o
pierdere de timp.
nva s spui corect un nume pe litere n german
Sunt cteva metode des ntlnite de a spune un nume pe litere n orice limb, spre exemplu
putei folosi: nume de orae, nume de ri sau denumirile ntlnite n alfabetul fonetic al limbii
respective. Atenie! Dac dorii s folosii nume de ri sau orae n limba german, trebuie s fii
siguri pe scrierea i pronunia acestora, de exemplu: Austria n limba german se scrie sterreich i
se pronun iostr-raih. n continuare, vom studia alfabetul fonetic german (tabelul de mai jos) i pe
baza acestuia vom nva s spunem corect un nume pe litere n limba german. Am adugat o 8
pronunie scris n paranteze pentru denumirile cu un oarecare grad de dificultate.
Anton rger (erga) Berta
Csar (eza) Dora Emil
Friedrich (frid-rih) Gustav (gustaf) Heinrich (hain-rih)
Ida Julius (iulius) Kaufmann
Ludwig (lud-vih) Martha Nordpol
Otto konom (econom) Paula
Quelle (cvele) Richard (rih-art) Siegfried (zig-frid)
Eszett Theodor Ulrich (ul-rih)
bermut (iubrmut) Viktor Wilhelm (vil-helm)
Xanthippe (csan-tipe) Ypsilon (ip-silon) Zeppelin (epelin)
Alfabetul fonetic german n Austria i Elveia
Alfabetul fonetic n Austria este un pic diferit de cel ntlnit n Germania, diferenele fiind
fcute de cuvintele: Kaufmann, konom, bermut, Xanthippe i Zeppelin. Cuvintele precizate
anterior sunt nlocuite cu: Konrad, sterreich, bel, Xaver i Zrich.
Alfabetul fonetic din Elveia are i el unele modificri n comparaie cu cel din Germania,
diferenele fiind fcute de cuvintele: Dora, Kaufmann, konom, Paula, Xanthippe i Zeppelin.
Aceste cuvinte sunt nlocuite cu: Daniel, Kaiser, rlikon, Peter, Xaver i Zrich.
Modul recomandat de a spune un nume pe litere n limba german:
Una din variantele cel mai des ntlnite n limba romn, atunci cnd vrem s spune un nume
pe litere (vom folosi, de exemplu numele Alin), este: A de la Ana, L de la Lazr, I de la Ion, N de la
Nicolae. n limba german este aproximativ aceeai formul, schimbrile fiind:
n loc de de la vom utiliza wie
 iar n locul numelor Ana, Lazr, Ion i Nicolae vom folosi varianta german, i anume:
Anton, Ludwig, Ida i Nordpol
Dac dorii s spunei la fel ca prima liter din putei folosi exprimarea wie der erste Buchstabe
in.
Alin n limba german, pe litere, se spune: A wie Anton, L wie Ludwig, I wie Ida, N wie
Nordpol.
n finalul acestei lecii v vom oferi un ultim tabel ce conine cteva propoziii de baz utile
atunci cnd dorii s spunei un nume pe litere n limba german.
Romn German Pronunie
Care este numele dvs.? Wie heien Sie? vi haisn zi?
Care este numele tu? Wie heit du? vi haist du?
Care este numele dvs. de
familie? Was ist Ihren Nachname? vas ist irn nah-name?
Numele meu este Ich heie ih haise
Putei spune numele pe litere, Knnen Sie den Namen bitte chionn zi den namen bite
v rog? buchstabieren? buhtabirn?
Putei spune numele dvs. pe Knnen Sie bitte Ihren Namen chionn zi bite irn namen
litere, v rog? buchstabieren? buhtabirn?
Da, pot. Ja, Ich kann. ia, ih can

9
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am
realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba
germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- u se pronunta [oi] - ie se pronunta lung [i] - eu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai] - sch se pronunta []
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele
proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si.
Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex: ab [ap]
, Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....
Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
vorba de o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....
La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex:Chor,
Charakter,
Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim
foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],
[r] Ex: Mittel, fragen
Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
 Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar
un 'r' foarte scurt Ex: Mutter, Kinder, ....
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc.

Salut si La revedere in Franceza - Formule de salut in franceza

Fie ca vrei sa vizitezi Franta sau poate planuiesti sa te muti definitiv in aceasta tara este esential
sa inveti toate formele de salut in francez pentru a te putea integra mai usor in diverse situatii. In
aceasta lectie vei invata toate saluturile in francez, atat formule de salut formale cat si cele
informale impreuna cu traducerea si pronuntia acestora.
Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour!{bonjur}
insemnand 'salut', 'bun dimineata', 'bun ziua' asadar poate fi folosit pentru toate perioadele din
zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti spuneBonsoir! {bon.suar} care practic inseamna 'bun
seara'.
Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera informala, potrivita
doar pentru prieteni sau cunostinte apropiate folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana
inseamna 'bun', 'salut', 'hi'.
Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie
folosestiBienvenue! {Bien.veniu} care inseamna 'bine ai venit'.
Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu care tocmai te-ai
intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a spune la revedere in francez:
bonne journe {bon jurnee} = o zi bun
bonne soire {bon soaree} = o sear / dupa-amiaz bun 10
bonne nuit {bone nuii} = noapte bun
au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere in franceza)
bientt {a biantoo} = pe curnd

Expresii i formule de salut n englez

Salutri sau mai bine zis Greetings. n aceast lecie vei nva saluturi i expresii de baz
folosite uzual n limba Englez. tii cum s spui Bun ziua, La revedere, Mulumesc sau Cu
plcere! n limba Englez? n tabelul urmtor gsii traducerea unora dintre cele mai comune
expresii i cuvinte folosite n limba Englez, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de
pronunie pentru majoritatea frazelor i cuvintelor.

Cum spun Bun ziua n limba Englez?

n Romn n Englez Pronunie / Se citete:

Bun ziua Good Day (formal) gud dei
Bun ziua ; Bun ; Hello ; Hi helo ; hai
Salut
Bun dimineaa Good morning gud morning
Bun seara Good evening gud ivning
Noapte bun Good night gud nait
Bine ai venit! Welcome! uelcom
 Cum spun La revedere n limba Englez?

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

La revedere Goodbye ; Bye gud bai ; bai
Pa Bye bai
Ne vedem mai trziu See you later si iu leitr
Ne vedem curnd See you soon si iu sun
Cu bine! So long! so long
Cu bine! Farewell! fe-uel
Cu bine! Take care teic chea
Mult noroc! Good Luck! gud lac
Mult noroc! Cheerio! cirio

Cum spun Mulumesc n limba Englez?

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

Mulumesc Thanks! fencs
Mulumesc! Thank you! fenc iu
V mulumesc mult! Many thanks! meni fencs
V mulumesc mult! Best of thanks! best of fencs

11
Cum spun Cu plcere! n limba Englez?

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

V rog! Please! pliz
Cu plcere! Welcome! uelcom
Cu plcere! With pleasure! uit plejr
Cu plcere! Happy to help! hapi tu help
Cu plcere! Youre welcome! iur uelcom
Cu plcere! It was my pleasure! it uz mai plejr
Scuzai-m Excuse me! ecs-chiuz me
mi pare ru I am sorry ai em sori
mi pare ru Sorry sori
Nu-i nimic Its nothing i nafing
Nu-i nimic Thats fine dea fain
Nu-i nimic No problem no problm
Da / Nu Yes / No ies / no

Fraze i expresii folosite n socializarea dintre dou persoane, n limba Englez:

Care este numele dvs.? ; Cum te numeti? What is your name? (pronunia : uat iz ior neim?)
Eu m numesc ; Numele meu este My name is (pronunia : mai neim iz)
ncntat de cunotin Glad to meet you! (pronunia : glead tu mit iu) (formal)
ncntat de cunotin Nice to have met you. (pronunia : nais tu heav met iu) (formal)
Cum i merge? How are you? (pronunia : hau ar iu?) (formal)
Cum i merge? What up? / Whats up? (pronunia : uat up? / ua up?)
Cum i merge? Hows it going? / Hows it goin? (pronunia : hau iz it goin? / hau iz it goin?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? Very well, thank you. How are you? (pronunia : veri uel,
fenc iu. hau ar iu)(formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? Fine, thanks. How are you? (pronunia : fain, fencs. hau ar iu?)
mi pare ru. Nu neleg. Im sorry. I do not understand. (pronunia : ai em sori. i du nat andrstend)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? Really? (pronunia : ruili?)
Nu vorbesc aa bine Engleza I do not speak so well English (pronunia : ai du nat spic so uel ingli)
Da. Nici o problema Yes. No problem (pronunia : ies. no problm)

Formule de salut informale in engleza:

Hi = Hey / Hi ( hei / hai )
Salutare / Salve = Howdy ( haudi )
Care-i treaba? = What's up? ( ua ap )
Cum merge? = How's it going? ( hau i going )
Cum ti-e viata? = How's life? ( haus laif )
Cum sunt treburile? = How are things ? ( hau ar tings )

Obs! La nici una din saluturile sub forma de intrebari nu se asteapta un raspuns concret, ci raspunsuri
simple si concise de genul :
bine = good / ok ( gud / ochei )
nu asa bine = not so good ( nat so gud )
rau = bad ( bead )
foarte rau = very bad ( veri bead )

Expresii n german: Formule de Salut

12
Salutri sau mai bine spus Gre. n aceast lecie vei nva formule de salut i expresii n
German cu fraze i pronunie. Aceast lecie este compus din cinci categorii principale, n fiecare
categorie vei nva:
1. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei Bun ziua n German.
2. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei La revedere n German.
3. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei Mulumesc n German.
4. expresii folosite atunci cnd dorii s spunei Cu plcere! n German.
5. fraze i expresii n German folosite n socializarea dintre dou persoane.
n tabelul urmtor gsii traducerea unora dintre cele mai comune expresii i cuvinte folosite n
limba German, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunie pentru majoritatea
frazelor i cuvintelor.

Cum spun Bun ziua n limba German?

n Romn n German Pronunia / Se citete:

Bun ziua Guten Tag / Hallo gutn tag / halo
Bun ziua Gr Gott (Sud Germania i Austria) grius got
Bun ; Salut Hallo ; Hi halo ; hai
Bun / Salut Servus (ntre persoane de gen masculin) servus
Bun dimineaa Guten Morgen gutn morgn
Bun seara Guten Abend gutn abnd
Noapte bun Gute Nacht gute naht
Bine ai venit! Willkommen vilcomn
Cum spun La revedere n limba German?

n Romn n German Pronunia / Se citete:

La revedere Auf Wiedersehen auf vidr-zen
La revedere! Auf Wiederhren! (dup o conversaie telefonic) auf vidr-hiorn
Pa Tschss cius
Ne vedem mai trziu Bis spter bis peta
Ne vedem curnd Bis bald bis bald
Ne vedem mine Bis morgen bis morgn
Cu bine! Machs gut mahs gut
Cu bine! Alles Gute ales gu-t
Mult noroc! Viel Glck fil gliuc

Cum spun Mulumesc n limba German?

n Romn n German Pronunia / Se citete:

Mulumesc Danke danche
Mulumesc! Danke schn! danche iun
Mulumesc! Danke sehr danche zea
Mulumesc! Besten Dank (formal) bestn danc
Mulumesc! Ich danke Ihnen (formal) ih danche inn
Mulumesc! Herzlichen Dank (formal) herlih danc
Mulumesc mult!
V mulumesc mult!
Tausend Dank
Vielen Dank (poate fi folosit si formal)
tauznd danc
filn danc
13
V mulumesc mult! Danke vielmals (poate fi folosit si formal) danche fil-mal
V mulumesc mult! Schnen Dank (formal) iunn danc
V mulumesc mult! Haben Sie vielen Dank! (formal)
V mulumesc mult! Ich danke Ihnen vielmals (formal)
V mulumesc mult! Ein herzliches Dankeschn (formal)

Cum spun Cu plcere! n limba German?

n Romn n German Pronunia / Se citete:

V rog! Bitte! bite
Cu plcere! Nichts zu danken! nih u dan-cn
Cu plcere! Gern geschehen (prescurtatGern) ghern ghein
Cu plcere! Bitte schn! (formal) bite iun
Cu plcere! Bitte sehr (formal) bite zea
Cu plcere! Mit Vergngen (formal) mit faghenugn
Scuzai-m Entschuldigung enuldigung
mi pare ru Es Tut mir Leid es tut mia laid
Nu-i nimic Schon gut on gut
Nu-i nimic Kein Problem cain problem
Da / Nu Ja / Nein ia / nain
n continuare v oferim posibilitatea s studiai fraze i expresii n German folosite n
socializarea dintre dou persoane:
Care este numele dvs.? Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc Ich heie (pronunia : ih haise) (formal)
Eu m numesc Ich bin (pronunia : ih bin)
ncntat de cunotin Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?)(formal)
Cum i merge? Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? Wie gehts? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia ghet es gut
und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? Mir gehts gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia)
mi pare ru. Nu neleg. Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht.(pronunia : es tut mia laid. ih farte-e
niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? Wirklich? (pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can niht so gut
doici u redn)
Da. Nici o problema Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)
De reinut! La ntrebarea Wie gehts? nu este indicat s rspundei cu Ich bin gut,
deoarece acest rspuns nu reflect o stare de spirit, ci mai degrab o capabilitate a dvs. de
exemplu: Sunt bun la matematic Ich bin gut in Mathematik

Notite
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________ 14
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
 Numerele in Franceza de la 1 la 100
Cu ajutorul acestui articol veti invata numerele in franceza 1-100 impreuna cu pronuntia
acestora, astfel iti va fi mult mai usor sa te integrezi intr-o tara vorbitoare de limba franceza deoarece
la fel ca si in limba romana numerele in franceza sunt foarte importante pentru dezvoltarea
vocabularului, acestea fiind folosite in tot felul de situatii.
Mai intai invata numerele pana la 20 si cu ajutorul acestora vei invata toate numerele pana la 100.
Numerele in franceza 1-10
Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe litera "e"si se pronunta
usor diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta total diferit.

0 - zro {zeroo} 6 - six {sis}

1 - un {an} 7 - sept {set}
2 - deux {dio} 8 - huit {u.it}
3 - trois {troa} 9 - neuf {neof}
4 - quatre {catr} 10 - dix {diz}
5 - cinq {sanc}

Numerele in franceza 11-20

Numerele franceze 17, 18, 19 sunt formate foarte simplu zece + cifrele 7, 8, 9 => dix+ sept, huit,
neuf

11 - onze {onz} 16 - seize {sez}

12 - douze {duz} 17 - dix-sept {di-set} 15
13 - treize {treez} 18 - dix-huit {diz.uit}
14 - quatorze {catorz} 19 - dix-neuf {diz-neof}
15 - quinze {chenz} 20 - vingt {va}

Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie sa te
sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20, 30, 40, 50 si 60, numerele dintre se
formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum:numerele mari (20, 30, 40, 50, 60) + cifrele 1,
2, 3 ... 9
46 - quarante-six {carant-sis}
21 - vingt et un {va e an}
22 - vingt-deux {van-dio}
23 - vingt-trois {van-troa} 30 - trente {trant}
24 - vingt-quatre {van-catr} 31 - trente et un {trant e an}
25 - vingt-cinq {van-sanc} 32 - trente-deux {trant-dio}
26 - vingt-six {van-sis} 33 - trente-trois {trant-troa}
27 - vingt-sept {van-set} 34 - trente-quatre {trant-catr}
28 - vingt-huit {van-uit} 35 - trente-cinq {trant-sanc}
29 - vingt-neuf {van-neof} 36 - trente-six {trant-siz}
37 - trente-sept {trant-set}
40 - quarante {carant} 38 - trente-huit {trant-uit}
41 - quarante et un {carant e an} 39 - trente-neuf {trant-neof}
42 - quarante-deux {carant-dio}
43 - quarante-trois {carant-troa} 50 - cinquante {sacant}
44 - quarante-quatre {carant-catr} 51 - cinquante et un {sacant e an}
45 - quarante-cinq {carant-sanc} 52 - cinquante-deux {sacant-dio}
53 - cinquante-trois {sacant-troa}
54 - cinquante-quatre {sacant-catr}
55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}
47 - quarante-sept {carant-set}
48 - quarante-huit {carant-uit}
49 - quarante-neuf {carant-neof}
60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}
63 - soixante-trois {soasant-troa}
56 - cinquante-six {sacant-sis}
57 - cinquante-sept {sacant-set}
58 - cinquante-huit {sacant-uit}
59 - cinquante-neuf {sacant-neof}
64 - soixante-quatre {soasant-catr}
65 - soixante-cinq {soasant-sanc}
66 - soixante-six {soasant-sis}
67 - soixante-sept {soasant-set}
68 - soixante-huit {soasant-uit}
69 - soixante-neuf {soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de memorat.
Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf

70 - soixante-dix {soasant dis} 75 - soixante-quinze {soasant-chenz}

71 - soixante et onze {soasant e onz} 76 - soixante-seize {soasant-sez}
72 - soixante-douze {soasant-duz} 77 - soixante-dix-sept {soasant-diz-set}
73 - soixante-treize {soasant-trez} 78 - soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}
74 - soixante-quatorze {soasant-catorz} 79 - soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea numarului
16
80 in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se adauga si cifrele
de la 1 .... 9

80 - quatre-vingt {catr-van} 85 - quatre-vingt-cinq {catr-van-sanc}

81 - quatre-vingt-un {catr-va-a} 86 - quatre-vingt-six {catr-van-siz}
82 - quatre-vingt-deux {catr-van-deo} 87 - quatre-vingt-sept {catr-van-set}
83 - quatre-vingt-trois {catr-van-troa} 88 - quatre-vingt-huit {catr-van-uit}
84 - quatre-vingt-quatre {catr-van-catr} 89 - quatre-vingt-neuf {catr-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar inlocuiesti
soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19

90 - quatre-vingt-dix {catr-van-dis} 97 - quatre-vingt-dix-sept {catr-van-di-set}

91 - quatre-vingt-onze {catr-van-onz} 98 - quatre-vingt-dix-huit {catr-van-diz-
92 - quatre-vingt-douze {catr-van-duz} uit}
93 - quatre-vingt-treize {catr-van-trez} 99 - quatre-vingt-dix-neuf {catr-van-diz-
94 - quatre-vingt-quatorze {catr-van- neof}
catorz}
95 - quatre-vingt-quinze {catr-van-chenz} 100 - cent {san}
96 - quatre-vingt-seize {catr-van-sez}

Invata sa numeri in franceza 100+

 In lectia Numerele in franceza ai invatat sa numeri pana la 100 acum e timpul sa inveti sa scrii
si sa citesti corect numerele de la 100 la un miliard.
Numerele in franceza 100 - 10 000+ Daca ai invatat sa numeri corect pana la 100 iti va fi foarte
simplu sa numeri pana la o mie deoarece nu trebuie sa inveti decat structura cu ajutorul careia vei
forma restul numerelor. Iti reamintesc ca 100 se scrie in limba franceza 'cent' {san}, restul
numerelor din suta in suta pana la 1000 se formeaza adaugand denumirea cifrelor 1-9 in fata
cuvantului'cent' + 's'

100 - cent {san} 600 - six cents {sis san}

200 - deux cents {dio san} 700 - sept cents {set san}
300 - trois cents {troa san} 800 - huit cents {uit san}
400 - quatre cents {catr san} 900 - neuf cents {neof san}
500 - cinq cents {sanc san}

In limba franceza numerele de genul 101-999 se formeaza la fel ca si in limba romana, mai
intai spui cuvantul pentru sute si dupa adaugi restul numarului. De retinut faptul ca atunci cand
cuvantul 'cent' se afla la sfarsitul numarului primeste un's' dar atunci cand se afla in interiorul
numarului 's'-ul dispare.

101 - cent un 399 - trois cent quatre-vingt-dix-neuf

102 - cent deux .......................
103 - cent trois 416 - quatre cent seize
.......................
125 - cent vingt-cinq
417 - quatre cent dix-sept
.......................
17
....................... 545 - cinq cent quarante-cinq
182 - cent quatre-vingt-deux 546 - cinq cent quarante-six
....................... .......................
206 - deux cent six 608 - six cent huit
207 - deux cent sept .......................
....................... 732 - sept cent trente-deux
211 - deux cent onze 733 - sept cent trente-trois
....................... .......................
267 - deux cent soixante-sept 820 - huit cent vingt
....................... 821 - huit cent vingt et un
305 - trois cent cinq .......................
306 - trois cent six 998 - neuf cent quatre-vingt-dix-huit
....................... 999 - neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
1000 - mille

Numerele in franceza peste 1000 se formeaza la fel ca si in limba romana, spui mai intai miile,
sutele si dupa zecile. Spre deosebire de sute la cuvantul 'mille' nu se mai adauga un 's'.

2000 - deux mille 3231 - trois mille deux cent trente et un

....................... .......................
2500 - deux mille cinq cents 9998 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-huit
2501 - deux mille cinq cent un 9999 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-
....................... neuf
3000 - trois mille 10 000 - dix mille
.......................
In limba franceza atunci cand scrii numere peste 1000 folosesti fie punctul fie un mic spatiu intre
cifre precum in exemplul: 9.998 / 9 998
Numerele peste 10.000 se formeaza la fel ca cele peste o mie, zecile de mii, sutele si zecile.

10 578 - dix mille cinq cent soixante-dix-huit .......................

....................... 2 000 000 - deux millions
13 045 - treize mille quarante-cinq .......................
....................... 2 800 107 - deux million huit cent mille cent sept
100 000 - cent mille un miliard - un milliard
....................... doua miliarde - deux milliards
1 000 000 - un million

Observati ca denumirea pentru milion si miliard preia acel 's' atunci cand se afla la capatul
numarului.
O mica recapitulara pentru numerele 100, 1000, 10 000+ in limba franceza

100 - cent 100 000 - cent mille

1000 - mille 1 000 000 - un million
10 000 - dix mille 1 000 000 000 - un milliard

Numerele i numeralul ordinal n englez

Cu ajutorul numerelor vei fi capabili s nelegei conversaii simple n englez, legate de:
preuri, bani, or, msurtori i multe altele. 18
Numerele de la 1 la 10
Numerele de la 1 la 10 n englez ajut la formarea numerelor compuse, de aceea, este
important s le acordai o atenie sporit atunci cnd le vei studia i nva. Numerele de la 1 la 10 n
englez trebuiesc memorate aa cum sunt deoarece ele nu se formeaz conform nici unui tipar simplu
de memorare. n tabelul urmtor vei gsi numerele de la 1 la 10 n englez cu sfaturi de pronunie pe
ultima coloan:
Romn Englez Pronunie
zero zero zi-ro
unu one uan
doi two tu
trei three fri
patru four for
cinci five faiv
ase six six
apte seven sevn
opt eight eit
nou nine nain
zece ten ten
Numerele de la 10 la 20
Numerele de la 10 la 20 n limba englez se termina n -teen (cu excepia numerelor: eleven i
twelve),de aceea, dac dorii s reinei mai uor numerele de la 10 la 20 n limba englez va trebui s
acordai o atenie sporit numerelor 1-10 atunci cnd le vei studia. Atenie! Numrul fifteen, se
termin n -teen dar nu ncepe n five- ci n fif-.
Romn Englez Pronunie
unsprezece eleven ilevn
doisprezece twelve tu-elf
treisprezece thirteen tr-tin
paisprezece fourteen fo-tin
cincisprezece fifteen fif-tin
aisprezece sixteen six-tin
aptesprezece seventeen sevn-tin
optsprezece eighteen eit-tin
nousprezece nineteen nain-tin
douzeci twenty tuenti

Numerele de la 21 la 99
Numerele n englez de la 21 la 99 se formeaz conform urmtorului model: zeci + + uniti /
de exemplu: forty-two (patruzeci i doi). Numerele n englez de la 21 la 99 sunt asemntoare ca
structur de formare cu numerele de la 21 la 99 din limba romn, zecile sunt urmate de numrul
unitilor att n citire ct i n scris, singura excepie o face linia de minus care nlocuiete
cuvntul i. Atenie! Linia de minus este folosit doar pentru separarea zecilor de uniti, nu i
pentru separarea sutelor de zeci sau miilor de sute. Din urmtorul tabel este important s reinei
denumirea zecilor exacte n limba englez, iar cu ajutorul modelului precizat anterior, putei forma
numerele de la 21 la 99, fr nici un fel de probleme. Pentru o reninere mai uuar: zecile exacte n
limba englez cuprinse ntre 20 i 90 se termin n -ty. n tabelul anterior, ai invat denumirile
numerelor de la 1 la 20 n englez, de aceea, urmtorul tabel va incepe cu numrul 21.
Romn
douzeci i unu
Englez
twenty-one
Pronunie
tuenti-uan
19
douzeci i doi twenty-two tuenti-tu
douzeci i trei twenty-three tuenti-fri
treizeci thirty trti
patruzeci forty forti
cincizeci fifty fifti
aizeci sixty sixti
aptezeci seventy sevnti
optzeci eighty eit-ti
nouzeci ninety nainti

Numerele in engleza 30 - 39 Numerele in engleza 40 - 49

30 thirty ( se pronunta trti ) 40 forty ( se pronunta forti )

31 thirty-one ( se pronunta trti-uan )
32 thirty-two ( se pronunta trti-tu )
33 thirty-three ( se pronunta trti-tri )
34 thirty-four ( se pronunta trti-for )
35 thirty-five ( se pronunta trti-faiv )
36 thirty-six ( se pronunta trti-sics )
37 thirty-seven ( se pronunta trti-sevn )
38 thirty-eight ( se pronunta trti-eit )
39 thirty-nine ( se pronunta trti-nain )
41 forty-one ( se pronunta forti-uan )
42 forty-two ( se pronunta forti-tu )
43 forty-three ( se pronunta forti-tri )
44 forty-four ( se pronunta forti-for )
45 forty-five ( se pronunta forti-faiv )
46 forty-six ( se pronunta forti-sics )
47 forty-seven ( se pronunta forti-sevn )
48 forty-eight ( se pronunta forti-eit )
49 forty-nine ( se pronunta forti-nain )

Numerele in engleza 50 - 59 54 fifty-four ( se pronunta fifti-for )

50 fifty ( se pronunta fifti )
51 fifty-one ( se pronunta fifti-uan )
52 fifty-two ( se pronunta fifti-tu )
53 fifty-three ( se pronunta fifti-tri )
55 fifty-five ( se pronunta fifti-faiv )
56 fifty-six ( se pronunta fifti-sics )
57 fifty-seven ( se pronunta fifti-sevn )
58 fifty-eight ( se pronunta fifti-eit )
59 fifty-nine ( se pronunta fifti-nain )

Numerele in engleza 60 - 69
60 sixty ( se pronunta sicsti )
61 sixty-one ( se pronunta sicsti-uan )
62 sixty-two ( se pronunta sicsti-tu )
63 sixty-three ( se pronunta sicsti-tri )
64 sixty-four ( se pronunta sicsti-for )
65 sixty-five ( se pronunta sicsti-faiv )
66 sixty-six ( se pronunta sicsti-sics )
67 sixty-seven ( se pronunta sicsti-sevn )
68 sixty-eight ( se pronunta sicsti-eit )
69 sixty-nine ( se pronunta sicsti-nain )

Numerele in engleza 70 - 79 Numerele in engleza 80 - 89

70 seventy ( se pronunta sevnti ) 80 eighty ( se pronunta eiti )

71 seventy-one ( se pronunta sevnti-uan )
72 seventy-two ( se pronunta sevnti-tu )
73 seventy-three ( se pronunta sevnti-tri )
74 seventy-four ( se pronunta sevnti-for )
75 seventy-five ( se pronunta sevnti-faiv )
76 seventy-six ( se pronunta sevnti-sics )
77 seventy-seven ( se pronunta sevnti-sevn )
78 seventy-eight ( se pronunta sevnti-eit )
79 seventy-nine ( se pronunta sevnti-nain )
81 eighty-one ( se pronunta eiti-uan )
82 eighty-two ( se pronunta eiti-tu )
83 eighty-three ( se pronunta eiti-tri )
84 eighty-four ( se pronunta eiti-for )
85 eighty-five ( se pronunta eiti-faiv )
86 eighty-six ( se pronunta eiti-sics )
87 eighty-seven ( se pronunta eiti-sevn )
88 eighty-eight ( se pronunta eiti-eit )
89 eighty-nine ( se pronunta eiti-nain )

Numerele in engleza 90 - 99 96 ninety-six ( se pronunta nainti-sics )

97 ninety-seven ( se pronunta nainti-sevn )
90 ninety ( se pronunta nainti ) 98 ninety-eight ( se pronunta nainti-eit )
91 ninety-one ( se pronunta nainti-uan ) 99 ninety-nine ( se pronunta nainti-nain )
92 ninety-two ( se pronunta nainti-tu )
93 ninety-three ( se pronunta nainti-tri ) Numarul 100 in egleza
94 ninety-four ( se pronunta nainti-for )
95 ninety-five ( se pronunta nainti-faiv )
100 one hundred ( se pronunta uan handred )
20
Numerele complexe
Toate sutele exacte de la 100 la 900 n limba englez, se sfresc prin adugarea
cuvntului hundred. Dac dorii s formai sute n englez, tot ce trebuie s facei este s adugai
cuvntul hundred la numrul unitilor, s spunem de exemplu c vrem s formm numrul 300, vom
lua numrul three (trei) pe care l vom altura cuvntului hundred, rezultatul final va fi three hundred.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfresc prin adugarea cuvntului thousand, dac
dorii s formai mii n englez, putei aplica aceeai metod nvat n cazul sutelor.
Romn Englez Pronunie
o sut one hundred uan handrt
dou sute two hundred tu handrt
trei sute three hundred fri handrt
o mie one thousand uan tau-znt
dou mii two thousand tu tau-znt
o mie dou sute patruzeci i one thousand two hundred forty- uan tau-znt tu handrt forti-nine
nou nine

Numerele in engleza de la 100 la 1000

Pentru inceput este important sa inveti numerele din suta in suta :
100 one hundred ( se pronunta uan handred ) 700 seven hundred ( se pronunta sevn handred )
200 two hundred ( se pronunta tu handred ) 800 eight hundred ( se pronunta eit handred )
300 three hundred ( se pronunta tri handred ) 900 nine hundred ( se pronunta nain handred )
400 four hundred ( se pronunta for handred )
500 five hundred ( se pronunta faiv handred ) 1000 one thousand ( se pronunta uan tauznd )
600 six hundred ( se pronunta sics handred )
Obs! Ca sa numeri din suta in suta pana la 1000 trebuie sa inveti doar doua numere noi 100 si 1000 pentru ca
restul numerelor se formeaza numerele mici (2 ....9) + o suta (100)
Obs! In loc de one hundred este acceptata si varianta a hundred doar pentru lucruri neoficiale precum numarul
unui autobuz. Daca spre exemplu trebuie sa scrieti un cecone hundred ramane varianta corecta.

Numerele in engleza de la 101 - 199 Numerele in engleza de la 201 - 299

101 one hundred one ( se pronunta uan handred
uan )
102 one hundred two ( se pronunta uan handred
two )
................................
116 one hundred sixteen ( se pronunta uan handred
sicstin )
................................
123 one hundred twenty-three ( se pronunta uan
handred tuenti-tri )
................................
199 one hundred ninety-nine ( se pronunta uan
handred nainti-nain )
201 two hundred one ( se pronunta tu handred
uan )
202 two hundred two ( se pronunta tu handred tu )
................................
218 two hundred eighteen ( se pronunta tu handred
eitin )
................................
235 two hundred thirty-five ( se pronunta tu
handred trti-faiv )
................................
299 two hundred ninety-nine ( se pronunta tu
handred nainti-nain )

Obs! Toate numerele pana la 999 se formeaza in genul acesta, practic odata ce ai invatat sa numeri pana la 100
restul numerelor pana la 1000 sunt o combinatie de numere mai mici.
Obs! In tarile vorbitoare de limba engleza se mai folosesc si alte forme de pronuntie a numerelor dar varianta
pe care o gasiti in acest articol este cea oficiala.
21
Va voi dai cateva exemple de cum mai puteti spune numerele 101, 123, 218 si 299; formarea acestora este
valabila si pentru celelalte numere.

101 => one hundred and one / a hundred and one / one-oh-one ("oh" inlocuieste cifra 0 )
123 => one hundred and twenty-three / a hundred and twenty three / one-twenty-three / one-two-three
218 => two hundred and eighteen / two-eighteen / two-one-eight
299 => two hundred and ninety-nine / two- ninety-nine / two-nine-nine

Numeralul ordinal
n continuare, vei nva numeralele ordinale de la 1 la 100 n limba englez. Numeralul
ordinal n limba englez se formeaz conform urmtorului model: numeralul cardinal + terminaia -
th (excepie fac zecile fixe unde -y final se transform n -ie, i urmtoarele 7 numerale ordinale: first
(1st), second (2nd), third (3rd), fifth (5th), eighth (8th), ninth (9th), twelfth (12th). Numeralul ordinal
n limba englez are o singur form pentru ambele genuri (mas. sau fem.). n tabelul urmtor gsii
numeralele ordinale n englez de la 1 la 100, forma I este varianta prescurtat iar forma II este
varianta complet, sfaturile de pronunie sunt valabile pentru ambele forme.
I II Pronunie
the 1st the first d frst
the 2nd the second d secnd
the 3rd the third d trd
the 4th the fourth d forft
the 5th the fifth d fift
the 6th the sixth d sixt
the 7th the seventh d sevnt
the 8th the eighth d eitf
the 9th the ninth d naint
the 10th the tenth d tent
the 11th the eleventh d ilevnt
the 12th the twelfth d tuelft
the 13th the thirteenth d trd-tint
the 14th the fourteenth d for-tint
the 15th the fifteenth d fif-tint
the 16th the sixteenth d six-tint
the 17th the seventeenth d sevn-tint
the 18th the eighteenth d ei-tint
the 19th the nineteenth d nain-tint
the 20th the twentieth d tuen-tiet
the 21st the twenty-first d tuenti-frst
the 22nd the twenty-second d tuenti-secnd
the 23rd the twenty-third d tuenti-trd
the 30th the thirtieth d fr-tiet
the 40th the fortieth d for-tiet
the 50th the fiftieth d fif-tiet
the 60th the sixtieth d six-tiet
the 70th the seventieth d sevn-tiet
the 80th the eightieth d ei-tiet
the 90th the ninetieth d nain-tiet
the 100th the one hundredth d uan handrt
Cea mai uzual ntrebuinare gsit numeralelor ordinale n limba englez, este n exprimarea
datei, ele pot fi aezate nainte sau dup lunile anului, de exemplu: the 17th of August 1995 sau
August (the) 15th, 1995 (dac numeralul ordinal este aezat dup lunile anului atunci cuvntul of nu
mai este folosit). n nume de regi sau regine, numeralele ordinale sunt scrise n cifre romane. de
exemplu: Edward III Edward the Third. Cnd avem numerale ordinale compuse, doar ultima parte
22
primete termiaia -th, de exemplu: the 84th the eighty-fourth.
Matematic n englez
n urmtorul tabel vei gsi termeni folositi n matematic, sfaturile de pronunie se gsesc pe
ultima coloan:
Romn Englez Pronunie
adunarea addition adin
plus plus plas
scderea subtraction sub-trac-n
minus minus mains
nmulirea multiplication mul-ti-pli-chei-n
nmulit cu / ori multiplied by mul-ti-plaid bai
mprirea division di-vi-jn
mprit la divided by di-vai-ded bai
este egal cu equals iculs
n finalul acestei lecii v vom oferi un ultim tabel ce conine cteva propoziii de baz utile
atunci cnd vei purta conversaii cu sau despre numere n limba englez.
Romn Englez Pronunie
Cnd este ziua ta de natere? When is your birthday? uen iz ior brtdei?
Cnd e ziua ta? When is your birthday? uen iz ior brtdei?
I was born on August
M-am nscut pe nti August first ai uz born on august frst
M-am nscut pe 12 I was born on 12 ai uz born on tu-elf februari uan tau-znt nain
(doisprezece) Februarie 1990 (twelve) February 1990 handrt nainti / nain-tin nainti
 ai em born in uan tau-znt nain handrt nainti-for /
Eu sunt nscut n 1994 Im born in 1994 nain-tin nainti-for

Invata sa citesti anii in engleza

Este foarte important sa stii sa citesti anii in engleza, astfel vei putea spune in ce an ne aflam, in
ce an esti nascut sau in ce an planuiesti sa faci ceva anume.
Pentru ca stii deja sa numeri pana la 1000 te voi invata acum cum sa numeri pana la 2100.

Numerele in engleza 1000 - 2100

1000 one thousand ( se pronunta uan
tauznd )
1001 one thousand one
...................................
1012 one thousand twelve
...................................
1045 one thousand forty-five
...................................
1162 one thousand one hundred sixty-two
...................................
1655 one thousand six hundred fifty-five
...................................
1987 one thousand nine hundred eighty-seven
...................................
1998 one thousand nine hundred ninety-eight
1999 one thousand nine hundred ninety-nine
2000 two thousand ( se
pronunta tu tauznd )
2001 two thousand one
2007 two thousand seven
...................................
2011 two thousand eleven
2012 two thousand twelve
2013 two thousand thirteen
...................................
2024 two thousand twenty-four
...................................
2056 two thousand fifty-six
................................... 23
2087 two thousand eighty-seven
...................................
2099 two thousand ninety-nine
2100 two thousand one hundred

Obs! Este ceva foarte comun in tarile vorbitoare de limba engleza sa se pronunte numerele
formate din 4 cifre ca doua perechi de numere de doua cifre ( se evita sa se foloseasca acest gen de
exprimare pentru numerele mai mici de 2500 daca acestea pot fi confundate cu o data din calendar
sau ora ). Mai jos veti vedea 3 exemple pentru a putea intelege mai bine:
1045 => ten forty-five ( poate fi usor confundat ca fiind ora 10 si 45 de minute; daca contextul nu
permite o astfel de confuzie puteti folosi aceasta exprimare)
1987 => nineteen eighty-seven
2109 => twenty-one oh nine => "oh" inlocuieste cifra 0

Numerele n german
n aceast lecie vei nva numerele n limba German de la 1 la 100+. tii cum se
spune zero n German? Dac rspunsul este Nu, atunci, eti n locul potrivit, deoarece, pe
aceast pagin, vei nva numerele i expresii de baz cu numere, folosite n limba German. Fr
numere, nu putei purta conversaii eseniale (despre: timp, vrst, bani, preuri, distane, etc.), de
aceea, cnd studiai o limb strin, este recomandat, s nvai printre primele lecii, denumirile
numerelor i cum sunt acestea folosite n viata de zi cu zi, n limba respectiv. nainte s trecem la
urmtorul punct al leciei noastre, i anume Numerele de la 1 la 1000+ n German, trebuie s
rspundem la ntrebarea iniial, i anume Cum se spune zero n German?, zero n limba
German, este null, i se pronun: nul.

Numerele de la 1 la 1000+ n German:

n doar trei pai, cu ajutorul sfaturilor i tabelelor noastre, vei nva s numrai n limba
German, de la 1 la 1000+. Primul pas, este s studiai i s reinei numerele de la 1 la 20, exact aa
cum sunt, deoarece, aceste numere nu se formeaz conform nici unui model de memorare, trebuie s
le acordai o atenie sporit. Numerele de la 13 la 19 se sfresc n -zehn. n urmtorul tabel se afl
numerele de la 1 la 20, traduse n limba German, pe ultima coloan gsii sfaturile de pronunie.
Numrul n Romn n German Pronunia / Se citete:
1 unu eins ain
2 doi zwei vai
3 trei drei drai
4 patru vier fir
5 cinci fnf fiunf
6 ase sechs zecs
7 apte sieben zibn
8 opt acht aht
9 nou neun noin
10 zece zehn en
11 unsprezece elf elf
12 doisprezece zwlf violf
13 treisprezece dreizehn drai-en
14 paisprezece vierzehn fir-en
15
16
cincisprezece
aisprezece
fnfzehn
sechzehn
fiunf-en
zecs-en
24
17 aptesprezece siebzehn zib-en
18 optsprezece achtzehn aht-en
19 nousprezece neunzehn noin-en
20 douzeci zwanzig van-ig

Nimic mai simplu mai ales ca poezia germana 1-10 mult

urmatoare te va ajuta sa retii numerele in
mai usor si mai repede decat te asteptai.
Vocabular: die Polizei = politist ;
der Grenadier = grenadier; alte
Poezie despre numere in germana: Hex = vrajitoare batrana;
Gute nacht = noapte buna! ;
Eins, zwei, Polizei, schlafen = a dormi; gehen = a
Drei, vier, Grenadier merge;
Fnf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .

Al doilea pas, este s nvai cum s numrai de la 21 la 99 n limba German. Numerele de

la 21 la 99 se formeaz conform urmatorului model: uniti + und + zeci. de
exemplu: fnfundsiebzig (aptezeci i cinci), achtundneunzig (nouzeci i opt). und este folosit
doar pentru separarea unitilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din
urmtorul tabel este important s reinei denumirea zecilor exacte n limba German, iar cu
ajutorului modelului precizat anterior, putei forma numerele de la 21 la 99, fr nici un fel de
probleme. n tabelul anterior, ai invat denumirile numerelor de la 1 la 20 n German, de aceea,
urmtorul tabel va incepe cu numrul 21.
Numrul n Romn n German Pronunia / Se citete:
21 douzeci i unu einundzwanzig ain-und-van-ig
22 douzeci i doi zweiundzwanzig vai-und-van-ig
23 douzeci i trei dreiundzwanzig drai-und-van-ig
30 treizeci dreiig drai-sig
40 patruzeci vierzig fir-ig
50 cincizeci fnfzig fiunf-ig
60 aizeci sechzig zecs-ig
70 aptezeci siebzig zib-ig
80 optzeci achtzig aht-ig
90 nouzeci neunzig noin-ig

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau
miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si
banii.

20 - zwanzig 52 - zweiundfnfzig 102 - hundertzwei

21 - einundzwanzig 53 - dreiundfnfzig 110 - hundertzehn
22 - zweiundzwanzig ................................ 131 - hunderteinunddreiig
23 - dreiundzwanzig 60 - sechzig
............................... 61 - einundsechzig .................................
30 - dreiig ................................ 1000 - tausend
31 - einunddreiig
32 - zweiunddreiig
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
25
33 - dreiunddreiig ................................ .................................
............................... 80 - achtzig
40 - vierzig 81 - einundachtzig 1.000.000 - eine Million
41 - einundvierzig ................................. 1.500.000 - anderthalb
42 - zweiundvierzig 90 - neunzig Millionen
43 - dreiundvierzig 91 - einundneunzig 2.000.000 - zwei Millionen
................................ ................................. 1.000.000.000 -eine Milliarde
50 - fnfzig 100 - hundert
51 - einundfnfzig 101 - hunderteins

Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc de la
sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein(1) + und (si) + neunzig (90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig.
Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.

Observaie!
Numerele de la 21 la 99 n German, traduse literal, pot prea total inversate pentru un vorbitor nativ
de limba Romn, deoarece, zecile sunt puse n locul unitilor iar unitile n locul zecilor. de
exemplu:einundzwanzig tradus literal nseamn unu i douzeci.
 n al treilea pas i ultimul vei nva s numrai de la 100 la +1000 n German. Toate sutele
exacte de la 100 la 900 n limba German, se sfresc n -hundert. Dac dorii s formai sute n
German, tot ce trebuie s facei este s lipii numrul unitilor de cuvntul -hundert, s spunem
de exemplu c vrem s formm numrul 300, vom lua numrul drei (trei) pe care l vom altura
cuvntului -hundert, rezultatul final va fi dreihundert.
Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfresc n -tausend, dac dorii s formai mii n
German, putei aplica aceeai metod nvat n cazul sutelor.
Atentie!
Cnd formai numere complexe n German, o mare parte din numr se scrie legat, milioanele, zecile
i unittile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fnftausendachthundert dreiundfnfzig.
Numrul n Romn n German Pronunia / Se citete:
100 o sut (ein)hundert (ain)hun-drt
200 dou sute zweihundert vai hun-drt
300 trei sute dreihundert drai hun-drt
1000 o mie (ein)tausend (ain)tau-znd
2000 dou mii zweitausend vai tau-znd

Matematic n German:
soluia (die) Lsung (pronunia : di liozung)
este egal cu ist gleich (pronunia : ist glaih)
adunarea Addition (pronunia : adiion):
plus plus (pronunia : plus) 26
scderea Subtraktion (pronunia : zubtracion):
minus minus (pronunia : minus)
nmulirea Multiplikation (pronunia : multi-plicaion):
nmulit cu / ori mal (pronunia : mal)
doi ori trei este egal cu ase zwei mal drei ist gleich sechs
mprirea Division (pronunia : divizion):
mprit la geteilt durch (pronunia : ghetail duih)
mprit la dividieren durch / durch (pronunia : dividirn duih / duih)
opt mprit la patru este egal cu doi acht geteilt durch vier ist gleich zwei
Fraze i expresii cu numere n limba German:
Cnd este ziua dumneavoastr de natere? Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)
Cnd este ziua ta de natere? Wann ist dein Geburtstag?
Cnd suntei nscut? Wann sind Sie geboren?
M-am nscut pe nti Septembrie Ich bin am erste September geboren
M-am nscut pe 4 (patru) Februarie Ich bin am 4 (vier) Februar geboren
M-am nscut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nou sute optzeci) Ich bin am 4 (vier) Februar
1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren
Eu sunt nscut n 1984 (o mie nou sute optzeci i patru) Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert
vierundachtzig) geboren
 Vocabular despre bani. Invata sa numeri banii in engleza
In aceasta lectie vei invata cuvinte utile despre bani in engleza, cum se spune la bancnota,
moneda si alte cuvinte legate de bani. De asemenea vei invata si sa numeri pana la un miliard astfel
putand sa intelegi sumele pe care le auzi la televizor.

bani = money ( se pronunta mani )

bancnota = bill / bank-note ( se pronunta bil / banc-not )
moneda = coin -> se foloseste pentru monezile de metal ( se pronunta coin )
valuta / moneda = currency ( se pronunta curensi )

In lectiile precedente ai invatat sa numeri pana la 1000 acum vei invata sa numeri pana la un miliard.

Numerele in engleza 1000 - 1.000.000.000

1000 one thousand 4000 four thousand 7000 seven thousand

2000 two thousand 5000 five thousand 8000 eight thousand
3000 three thousand 6000 six thousand 9000 nine thousand

Obs! Sa numeri pana la 9000 este foarte simplu urmezi aceleasi reguli invatate in lectia Invata sa
citesti anii in engleza.

10.000 ten thousand ....................................

20.000 twenty thousand
30.000 thirty thousand
1.000.000 one million ( se pronunta uan milin )
....................................
27
..................................... 10.000.000 ten million
80.000 eighty thousand ....................................
90.000 ninety thousand 100.000.000 o suta de milioane = one hundred
100.000 one hundred thousand million
200.000 two hundred thousand ....................................
.................................... 1.000.000.000 un miliard = one billion ( se
600.000 six hundred thousand pronunta uan bilin )

Exemple de numere intre 10.000 si 99.999:

41.560 forty-one thousand, five hundred sixty
41.000 forty-one thousand 41.572 forty-one thousand, five hundred seventy-
41.011 forty-one thousand eleven two
41.500 forty-one thousand, five hundred

Exemple de numere intre 100.000 - 999.999

200.001 two hundred thousand one
200.012 two hundred thousand twelve
200.400 two hundred thousand, four hundred
200.425 two hundred thousand, four hundred
twenty-five
201.520 two hundred one thousand, five hundred
twenty
230.000 two hundred thirty thousand
232.452 two hundred thirty-two thousand, four
hundred fifty-two
 Exemple de numere peste un milion 1.000.000 :
1.000.012 one million twelve
1.100.000 one million and one hundred
thousand
Obs! In loc de virgule puteti scrie "and" = si

Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite la banca

Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu
siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in
germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.
Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia,
Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia,
Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De
aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile
simboluri.
Moneda = Die Mnze {di miune}
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze {di ain oiro ent miune}
Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze {di vai oiro ent miune}
Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze {di fiunf oiro ent miune}
Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze {di en oiro ent miune}
Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze {di vanig oiro ent miune}
Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze {di fiunfih oiro ent miune}
28
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze {di ain oiro miune}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze {di vai oiro miune}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro ain}
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der en oiro ain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der vanig oiro ain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfih oiro ain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro ain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der vei hundart oiro ain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro ain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani.
Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in
germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe
care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari.
Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?
 - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe
panoul de acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?
- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto erffnen)
pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate
aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen
Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage
ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs
trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea
dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. 29
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:
wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taun} = a schimba
die Whrung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Mnze {di miune} = moneda
die Umtauschgebhr {di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de ain / gheld.ain} = bancnota
erffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
berweisen, berwiesen {iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untr.raibn} = a semna
ausfllen {ausfiuln} = a completa
 Zilele saptamanii in Franceza
Denumirea zilelor in franceza nu ar trebui sa-ti lipseasca din vocabular deoarece sunt deseori
intalnite in conversatii zilnice uzuale.In limba franceza zilele saptamanii se numesc 'les jours de la
semaine' {le jur de la semen}.
Zilele saptamanii in franceza:
zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie} vineri = vendredi {vandrdi}
luni = lundi {landii} sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de
marti = mardi {mardii} semen}
miercuri = mercredi {mercrdi} sambata = samedi {samdii}
joi = jeudi {jodii} duminica = dimanche {diman}
In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul
propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in ' -di ' cu exceptia zilei de
duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu
ziua de duminica.
Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:
o zi = un jour {an jur} saptamana aceasta = cette semaine {set
o saptamana = une semaine {iun semen} semen}
ieri = hier {ier} saptamana viitoare = la semaine
azi = aujourd'hui {ojurdui} prochaine {la seman proen}
maine = demain {dema} saptamana trecuta = la semaine
dernire {la seman dernier}

Partile zilei in Franceza 30

Daca ai invatat deja denumirea zilelor saptamanii in limba franceza a sosit momentul sa inveti
si cum se numesc toate partile unei zile in franceza, incepand cu dimineata pana la miezul noptii.
Toate aceste cuvinte te vor ajuta sa exprimi mai bine ora sau sa povestesti o intamplare.
Partile zilei in Franceza:
zori de zi = l'aube {lob} apus de soare = le coucher de soleil {le cue
rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil} de soleil}
dimineata = le matin {le matan} noapte = la nuit {la nuii}
amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di} miezul noptii = minuit {mi.nuii}
seara = le soir {le suar}

Zilele sptmnii n englez nva limba englez

nva zilele sptmnii n englez cu pronunie audio i expresii uzuale. Toate leciile oferite
de engleza.xyz sunt gratuite i conin sfaturi generale i de pronunie ce v vor ajuta n conversaiile
viitoare pe care le vei purta n limba englez. n continuare, putei vizualiza un filmule creat de noi
pentru aceast lecie n care vei nva zilele sptmnii i expresii de baz cu pronunie audio n
limba englez.
Tabelul urmtor conine traducerea din limba romn n limba englez, prescurtarea (se afl n
paranteze) i pronunia pentru fiecare zi din sptmn.
Romn Englez Pronunie
duminic Sunday (Sun. / Su.) san-dei
luni Monday (Mon. / Mo.) man-dei
mari Tuesday (Tue. / Tu.) tiuz-dei
miercuri Wednesday (Wed. / We.) uenz-dei
joi Thursday (Thu. / Th.) trz-dei
vineri Friday (Fri. / Fr.) frai-dei
smbt Saturday (Sat. / Sa.) sat-dei
De reinut! Cnd scriei zilele sptmnii n limba englez, prima liter este ntotdeauna o
majuscul.
Important! De reinut! Prima zi din calendarul englez este duminic, iar ultima este
smbt, n comparaie cu calendarul romnesc, aceast diferenta este una notabil, extrem de
important de reinut.
Important! Ambele prescurtri oferite, pentru fiecare zi din sptmn, sunt corecte. n Marea
Britanie prescurtrile sunt scrise, de obicei, fr punct (Mon), cu toate acestea, varianta corect n
Statele Unite, este cea cu punct (Mon.)
Pentru a purta conversaii n limba englez, avei nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat pe
diferite subiecte, de aceea, n aceast lecie, nu vei nva doar zilele sptmnii, ci i cuvinte
nrudite cu acest subiect. n tabelul de mai jos, gsii cuvinte uzuale, ce v pot fi de folos n viitoarele
conversaii, purtate n limba englez:
Romn Englez Pronunie
acum now neau
astzi / azi today tu-dei
mine tomorrow tu-morou
poimine the day after tomorrow d dei aftr tu-morou
ieri yesterday ies-tr-dei
n zilele noastre nowadays nau-deiz
zilnic daily / day-to-day / everyday deili / dei-tu-dei / evri-dei
n continuare vom nva cteva fraze, propoziii i ntrebri de baz n limba englez, toate n
strns legtur cu subiectul principal al acestei lecii:
Romn Englez Pronunie 31
Cte zile sunt ntr-o sptmn? How many days are in a week? hau meni deiz ar in uic?
ntr-o sptmn, sunt apte zile in a week, there are seven days in uic, der ar sevn deiz
Ce zi este astzi? What day is today? uat dei iz tu-dei?
Astzi / Azi este Today is tu-dei iz

Astzi / Azi este miercuri Today is Wednesday tu-dei iz uenz-dei

miercuri vine dup ziua de mari Wednesday comes after Tuesday uenz-dei comz aftr tiuz-dei
miercuri este a treia zi a Wednesday its the third day of the uenz-dei i d frd dei of d
sptmnii de lucru work week urc uic
Ce ai de gnd s faci n acest What are you going to do this uat ar iu going tu du dis uic-
weekend? weekend? end?
Ce ai fcut weekend-ul trecut? What did you do last weekend? uat did iu du last uic-end?
Ce ai de gnd s faci weekend-ul What are you going to do next uat ar iu going tu du next uic-
viitor? weekend? end?
Vocabular referitor la zilele saptamanii in engleza:
zi / ziua = day ( dei ) zi lucratoare = workday / workingday
zile = days ( deiz ) ( orc.dei / orching.dei )
saptamana = week ( uic ) zile lucratoare = workdays / weekdays
zilele saptamanii = days of the week ( deis of ( orc.deiz / uic.deiz )
d uic ) in timpul saptamanii = weekdays ( uic.deiz )
sfarsitul saptamanii = weekend ( uic.end )

Zilele sptmnii n german

 n aceast lecie vei nva zilele sptmnii n limba german, mpreun cu unele fraze i
cuvinte de baz ce sunt n strns legtur cu acest subiect.
Tabelul urmtor conine traducerea din limba romn n limba german, prescurtarea i
pronunia pentru fiecare zi din sptmn.
Romn German Pronunie
luni Montag (Mo) mon-tag
mari Dienstag (Di) dins-tag
miercuri Mittwoch (Mi) mit-voh
joi Donnerstag (Do) doners-tag
vineri Freitag (Fr) frai-tag
smbt Samstag (Sa) zams-tag
duminic Sonntag (So) zon-tag
Important! De reinut! Cnd scriei zilele sptmnii n limba german, prima liter este
ntotdeauna o majuscul.
Important! n nordul Germanie putei ntlni persoane care n loc deSonntag s
spun Sonnabend, aceasta este varianta local, folosit pentru ziua de duminic.
Toate cele apte zile ale sptmnii, n limba german sunt de genul masculin (der),
exemplu: der Freitag. Prima zi din calendarul german este luni (Montag), iar ultima este duminic
(Sonntag), la fel ca n calendarul romnesc.
Pentru a purta conversaii n limba german, avei nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat
pe diferite subiecte, de aceea, n aceast lecie, nu vei nva doar zilele sptmnii, ci i cuvinte
nrudite cu acest subiect. n tabelul de mai jos, gsii cuvinte uzuale, ce v pot fi de folos n viitoarele
conversaii, purtate n limba german:
Romn German Pronunie 32
acum jetzt ie
cndva irgendwann irgn-van
astzi / azi heute hoite
mine morgen morgn
poimine bermorgen iubr-morgn
ieri gestern ghes-trn
alaltieri vorgestern foa-ghes-trn
zilnic tglich teg-lih
zi tag tag
zi lucratoare arbeitstag {arbait.tag}
saptamana woche {vohe}
n continuare vom nva cteva fraze, propoziii i ntrebri de baz n limba german, toate n
strns legtur cu subiectul principal al acestei lecii:
Romn German Pronunie
Cte zile sunt ntr-o Wie viele Tage hat eine vi file taghe hat aine vohe?
sptmn? Woche?
ntr-o sptmn, sunt apte eine Woche hat sieben Tage aine vohe hat zibn taghe
zile
Ce zi este astzi? Welcher Tag ist heute? velhe tag ist hoite?
Astzi / Azi este Heute ist hoite ist

Astzi / Azi este joi Heute ist Donnerstag hoite ist doners-tag
Ce ai de gnd s faci n acest Was willst du am Wochenende vas vilst du am wohn-ende
weekend? machen? mahn?
Cnd / Unde ne putem Wann / Wo wollen wir uns van / vo voln via un trefn?
ntlni? treffen?
Cnd este cel mai bine pentru Wann passt es Ihnen am van past es inn am bestn?
dvs.? besten?
Cnd este cel mai bine pentru Wann passt es dir am besten? van past es dia am bestn?
tine?
Lunile anului in franceza
In aceasta lectie vei invata lunile anului in franceza impreuna cu pronuntia acestora. Denumirea lunilor
anului in franceza sunt de genul masculin si nu se scriu cu majuscula decat daca se afla la inceputul
propozitiei. In limba franceza lunile anului se numesc 'Les mois de lanne' {le moa del anee}
Lunile anului in franceza cu pronuntie:
ianuarie = janvier {janvie} iulie = juillet {juile}
februarie = fvrier {fevrie} august = aot {ut}
martie = mars {mars} septembrie = septembre {septambr}
aprilie = avril {avril} octombrie = octobre {octob}
mai = mai {me} noiembrie = novembre {novebr}
iunie = juin {jun} decembrie = dcembre {desambr}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse
prepozitii sau structuri:
'en' + numele unei luni = ' n ' + numele unei luni
Ex: en mars {an mars} = in martie
O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ...
' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie
Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti
prepozitia'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octob} = dupa octombrie (din octombrie incoace)
33
un mois {an moa} = o luna
ce mois {se moa} = luna aceasta
le mois prochain {le moa proan} = luna viitoare
ce janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)
en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)
en janvier prochain {an javie proan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)
de janvier avril {de javie a avril} = din ianuarie in aprilie
le 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuarie
le mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuarie
du vendredi 10 janvier {du vandrdi 10 javie} = din data de 10 ianuarie
In exemplele de mai sus puteti inlocui luna ianuarie, aprilie si ziua de marti cu ce alte luni sau zile
doriti.

Lunile anului n englez

n aceast lecie vei nva lunile anului n Englez cu sfaturi de pronunie i cuvinte uzuale.
Ianuarie January (pronunia : gianuri) August August (pronunia : august)
Februarie February (pronunia : februri) Septembrie September (pronunia
Martie March (pronunia : marci) : septembr)
Aprilie April (pronunia : eipril) Octombrie October (pronunia : octobr)
Mai May (pronunia : mei) Noiembrie November (pronunia
Iunie June (pronunia : giun) : novembr)
Iulie July (pronunia : giu-lai) Decembrie December (pronunia : desembr)
 Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
lun(luni) month(s) (pronunia : mant(mant- an(i) year(s) (pronunia : ir(irz)
) anul viitor next year (se pronunta next ir)
Lunile in engleza nu sunt foarte greu de invatat pentru ca se scriu asemanator cu cele in limba
romana, doar pronuntia fiind un pic diferita.

Lunile anului n german

n aceast lecie vei nva lunile anului n German cu pronunie i cuvinte uzuale.
Ianuarie Januar (pronunia : Ianuar) Septembrie September (pronunia
Februarie Februar (pronunia : Februar) : Zeptembr)
Martie Mrz (pronunia : Mer) Octombrie Oktober (pronunia : Octobr)
Aprilie April (pronunia : April) Noiembrie November (pronunia
Mai Mai (pronunia : Mai) : Novembr)
Iunie Juni (pronunia : Iuni) Decembrie Dezember (pronunia
Iulie Juli (pronunia : Iuli) : Deembr)
August August (pronunia : August)
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna"der" in fata.

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) an(i) jahr(e) (pronunia : iar(iare)
lun(luni) monat(e) (pronunia : anul viitor nchstes Jahr (se pronunta neh-
monat(monate) stes iar)
34
 Anotimpurile in Franceza
In aceasta lectie vei invata anotimpurile in franceza impreuna cu pronuntia acestora.
Denumirea anotimpurilor in franceza nu se scriu cu majuscula decat daca se afla la inceputul
propozitiei.
In limba franceza anotimpurile se numesc 'les saisons' {le sezon}
Anotimpurile in franceza cu pronuntie:
primavara = printemps {prantam} toamna = automne {oton}
vara = t {etee} iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse
prepozitii sau structuri:
in timpul primaverii = au printemps {o in aceasta primavara = ce printemps {se
pranta} pranta}
in timpul verii = en t {an ete} in aceasta vara = cet t {set ete}
in timpul toamnei = en automne {an oton} in aceasta toamna = cet automne {set oton}
in timpul iarnii = en hiver {an iver} in aceasta iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l't dernier, en t dernier {lete dernie, an ete dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l't prochain, en t prochain {lete proan, an ete proan}
in timpul verii = pendant l't {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l't de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d't {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un t pluvieux {iun ete pliuvio} 35
Anotimpurile / Vremea n englez
Anotimpurile Seasons:
Primvar Spring (pronunia : spring) Toamn Autumn (pronunia : otum)
n Primvar in Spring (pronunia : in n Toamn in Autumn (pronunia : in otum)
spring) Iarn Winter (pronunia : uintr)
Var Summer (pronunia : sa-m) n Iarn in Winter (pronunia : in uintr)
n Var in Summer (pronunia : in sa-m)

n aceast lecie vei nva fraze i cuvinte uzuale folositoare atunci cnd dorii s purtai conversaii
despre vreme n limba Englez.
Vremea (Vocabular) Weather (Vocabulary):
aer air (pronunia : er) dezghe thaw (pronunia : tou)
apusul Soarelui sunset (pronunia : san-set) foarte cald very hot (pronunia : veri hat)
atmosfer atmosphere (pronunia : atmo- frig cold (pronunia : cold)
sfea) frumos nice (pronunia : nais)
cald warm (pronunia : urm) fulger lightning (pronunia : lait-ning)
canicul hot weather (pronunia : hat uedr) furtun storm (pronunia : storm)
cea fog (pronunia : fag) ghea ice (pronunia : ais)
cer sky (pronunia : skai) grindin hail (pronunia : heil)
cer nstelat starry sky (pronunia : stari skai) nori clouds (pronunia : claud)
curcubeu rainbow (pronunia : reinbou) ploaie rain (pronunia : rein)
cutremur earthquake (pronunia : eart-cu-eik) polei glazed frost (pronunia : gleizd frost)
Prognoza Meteo Weather
Forecast (pronunia : uedr for-cast)
rsritul Soarelui Sunrise (pronunia : san-
raiz)
rou dew (pronunia : diu)
Soare Sun (pronunia : san)
Stea Star (pronunia : star)
temperatura la umbr temperature in the
shade (pronunia : tem-pe-ciu-r in d eid)
vizibilitate visibility (pronunia : vizbi-li-ti)
zpad snow (pronunia : snou)

Cuvinte si expresii despre anotimpuri in engleza:

anotimp / sezon = season
ex: Imi place anotimpul / sezonul de vara = I like the summer season.

anotimpuri(le) / sezoane(le) = (the) seasons

ex: In Romania sunt patru anotimpuri = In Romania there are four seasons.

pe timpul verii = during summer / in summer

ex: Pe timpul verii imi place sa inot = During summer I like to swim.

iarna trecuta / ultima iarna = last winter

ex: Iarna trecuta parinti mei au fost la ski = Last winter my parents were skiing.

primavara urmatoare = next spring / following

ex: In primavara urmatoare este nunta mea = In the following / next spring is my wedding.
36
Anotimpurile / Vremea n german
Vremea (Vocabular) Wetter (Wortschatz):
Aer die Luft (pronunia : di luft) Wolkenbildung (pronunia : di volcn-bildung)
Apusul Soarelui der Frig Kalt (pronunia : calt)
Sonnenuntergang (pronunia : dea Frumos Schn (pronunia : iun)
sonenuntergank) Fulger der Blitz (pronunia : dea bli)
Atmosfer Atmosphre (pronunia : Atmo- Furtun das Gewitter (pronunia : das
sfere) ghevitr)
Cald Warm (pronunia : varm) Ghea das Eis (pronunia : das ais)
Canicul die Hitze (pronunia : di hite) Grindin der Hagel (pronunia : dea hagl)
Cea der Nebel (pronunia : dea nebl) Nori die Wolken (pronunia : di volkn)
Cer Himmel (pronunia : himl) Ploaie der Regen (pronunia : dea regn)
Cer nstelat der Sternenhimmel (pronunia Polei das Glatteis (pronunia : das glat-ais)
: dea ternen-himl) Prognoza Meteo die Vorschau (pronunia : di
Curcubeu Regenbogen (pronunia : Reghen- forau)
bogn) Rsritul Soarelui der
Cutremur das Erdbeben (pronunia : das Sonnenaufgang (pronunia : dea zonen-auf-
erdbebn) gang)
Dezghe das Tauwetter (pronunia : das Rou der Tau (pronunia : der tau)
tauvetr) Soare die Sonne (pronunia : di zone)
Foarte Cald Hei (pronunia : hais) Stea der Stern (pronunia : dea tern)
Formare de nori die Temperatura la umbr die Temperatur im
Schatten (pronunia : di temperatur im atn) vait)
Vizibilitate Sichtweite (pronunia : Ziht- Zpad Schnee (pronunia : ne)

Cum este vremea, astzi? Wie ist das Wetter heute?

Rspuns 1 : Es + verb Este frumos Es ist schn (pronunia : Es ist
Plou Es regnet (pronunia : Es regnet) un
Rspuns 2 : Es ist + adjectiv

De Reinut:
Dup cum putei observa n exemplele de mai sus, atunci cnd vine vorba despre
vreme, Es simplu se folosete n frazele de rspuns mpreun cu un verb iar Es ist se folosete
mpreun cu un adjectiv.
Anotimpurile die Jahreszeiten(iares.ait):
Primvar der Frhling (pronunia : dea Var der Sommer (pronunia : dea Zomr)
Friuling) das FRHJAHR (Friuiar) = n Var im Sommer (pronunia : im Zomr)
Primavara / Inceputul anului (!!! folosit tot cu Toamn der Herbst (pronunia : dea Herbst)
sensul de Primavara ) n Toamn im Herbst (pronunia : im Herbst)
n Primvar im Frhling (pronunia Iarn der Winter (pronunia : dea Vintr)
: im Friuling) n Iarn im Winter (pronunia : im Vintr)

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi"der" in fata,
exceptie facand doar das Frhjahr.
37
Notite____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
 Cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza
In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu ajutorul unor reguli si
expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectia Numerele 1-100pentru a te putea concentra
doar pe regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi cuvintele'du
matin' pentru a.m. si 'de l'aprs-midi' pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti
folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de
mentionat faptul ca de obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.
In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte
folosesti litera 'h' precum : 15h23
Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai des
expresia 'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile pentru
a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.
1:00
- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu
- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua
Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'
Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in limba
romana 'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct
ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de laprs-midi
1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece 38
- Une-heure dix de laprs-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata
3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute
4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canz} = Este ora 5 fara 15 minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catr oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plat ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?
C'est quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a se
intampla)
Le concert est quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?
Il arrive dans trois quarts dheure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute
Il est cinq heures pile / cinq heures prcises {Il et sanc oor pil / sanc oor presis} = Esta ora 5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Citeva cuvinte/expresii legate de timp

acum = maintenant {man.te.na} cu putin timp in urma = il y peu de temps {il
mai tarziu = plus tard {pliu tar} i a peo de tamp}
inainte = avant {avan} imediat = tout de suite {tut de suit}
la timp = l'heure {a loor} saptamana trecuta = la semaine
mai devreme = en avance {an avans} passe/dernire {la semen pasee / dernier}
mai tarziu = en retard {an retaar} saptamana viitoare = la semaine prochaine {la
minut(e) = minute(s) {miniut} semen proen}
ora / ore = heure(s) {oor} o data pe saptamana = une fois par
ieri = hier {ier} semaine {iun foa par semen}
azi = aujourd'hui {ojurduii} in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut
maine = demain {demaa} le semen}
zilnic = quotidien {cotidiaan} lunar = mensuel {mansuel}
in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur} anual = annuel {anuel}

Ct este ora / ceasul n englez

Cum s ntreb i cum s rspund la ntrebarea Ct este ora / ceasul? n Englez.
Dac suntei ntr-o ara n care se vorbete limba Englez i dorii s ntrebai Ct este
ora? vei spune What time is it?, se pronunuat taim iz it?, dac dorii s folosii forma
politicoas de a ntreba ora, vei spune What time is it, please?, se pronun uat taim iz it, pliz?.
Dup cum putei observa n forma politicoas de a ntreba ora, am mai adugat la finalul ntrebarii
cuvntul please, tradus n Romn nseamn v rog, n concluzie, ntrebarea What time is it,
please? tradus n limba Romn ar fi Ct este ora, v rog?.
Este ora unu It is one oclock (pronunia : it iz uan cloc)
Este ora dou It is two oclock (pronunia : it iz tu cloc)
Este ora trei It is three oclock (pronunia : it iz fri cloc)
Este ora patru It is four oclock (pronunia : it is fo cloc) 39
Este ora cinci It is five oclock (pronunia : it is faiv cloc)
Este ora ase It is six oclock (pronunia : it is sics cloc)
Este ora apte It is seven oclock (pronunia : it iz sevn cloc)
Este ora opt It is eight oclock (pronunia : it iz eit cloc)
Este ora nou It is nine oclock (pronunia : it iz nain cloc)
Este ora zece It is ten oclock (pronunia : it iz ten cloc)
Este ora unsprezece It is eleven oclock (pronunia : it iz ilevn cloc)
Este ora doisprezece It is twelve oclock (pronunia : it iz tu-elf cloc)
Este ora cinci si un sfert It is five fifteen (pronunia : it iz faiv fif-tin)
Este ora cinci si jumate It is half past five (pronunia : it iz half past faiv)
Este ora cinci i patruzeci si cinci It is five forty-five (pronunia : it iz faiv forti-faiv)

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:

diminea morning (pronunia : morning) noapte night (pronunia : nait)
dup-amiaz afternoon (pronunia : aftr- minut(e) minute(s) (pronunia : mint(min)
nun) or(ore) hour(s) (pronunia : aur(aurz)
seara evening (pronunia : ivning) Cum citesti ceasul in engleza | Ora in engleza
Este foarte important sa inveti sa citesti ceasul in engleza pentru a putea comunica mai eficient atunci cand doresti
sa faci o programare sau cand esti intrebat cat este ora. In limba engleza poti spune cat este ceasul in doua variante pe
care ti le voi prezenta pe larg in acest articol impreuna cu alte fraze utile legate de aceasta tema.

1. Varianta cea mai simpla de a spune ceasul in engleza este sa spui mai intai ora si dupa
minutele precum in exemplele de mai jos:
7:25 - seven twenty-five
4:11 - four eleven
10:34 - ten thirty-four
9:05 - nine O'five (cand minutele sunt cifre intre 1-9 folosesti litera 'O' inaintea cifrei care se
pronunta ca litera 'O' din romana - nain o faiv )
Atunci cand este ora fixa folosim termenul o'clock {o clac} dupa ce precizam ora exacta:
10:00 - ten o'clock
4:00 - four o'clock
7:00 - seven o'clock
2. Variant a doua dar si cea mai complicata de a citi ceasul in limba engleza este sa spui mai
intai minutele si dupa ora insa intre cele doua apar termenii PAST / TO {past / tu} = dupa / pana la
pentru minutele intre 1-30 folosim PAST
5:22 - twenty-two past five / twenty-two minutes past five
3:18 - eighteen past three
9:07 - o'seven past nine
daca este trecut de 30 minute folosim TO + minutele care au mai ramas pana la urmatoarea
ora
12:45 - fifteen to one / fifteen minutes to one
8:57 - three to nine
5:59 - one to six
Obs!!! Ca sa fii mai precis poti adauga si cuvantul 'minutes' {mine} = minute
Cand este exact si 15 minute folosim termenul 'a quarter' { cortr} care inseamna'un
sfert' + past
6:15 - a quarter past six 40
8:15 - a quarter past eight
Cand este exact fara 15 minute folosim 'a quarter' + to + ora urmatoare
6:45 - a quarter to seven
9:45 - a quarter to ten
Cand este fix si 30 minute folosim 'half past' {half past} adica jumatate peste ora exacta
2:30 - half past two
8:30 - half past eight

Atunci cand vrei sa citesti ora 12 ai patru variante :

- twelve o'clock - noon {nuun} = amiaza
- midday {mid.dei} = miezul zilei - midnight {mid.nait} = miezul noptii

Cum sa intrebi cat este ceasul in limba engleza:

Daca doresti sa intrebi cat este ceasul exact atunci folosesti una din propozitiile de mai jos:
Excuse me. What time is it, please? {Ecschiuz mi. Uat taim iz it, pliz?} = Scuzati-ma. Cat este
ceasul, va rog?
Excuse me. Do you have the time, please? {Ecschiuz mi. Du iu heav d taim, pliz?} =
Scuzati-ma. Aveti ora, va rog?
Excuse me. Could you tell me the time, please? {Ecschiuz mi. Culd iu tel d taim, pliz?} =
Scuzati-ma. Ati putea sa-mi spuneti ora, va rog?
Do you happen to have the time? {Du iu heapn tu hev d taim?} = Aveti cumva ora?
Do you know what time it is? {Du iu nou uat taim it iz?} = Stii cat este ora / ceasul?
 Daca doresti sa afli la ce ora se va intampla un anumit eveniment folosesti 'What time ...
?' sau 'When ... ?' precum in exemplele de mai jos :
What time does the flight to New York leave? {Uat taim daz d flait tu Niu Iorc liv} = La ce
ora pleaca zborul catre New York?
When does the bus arrive from London? {Uen daz d bas raiv from Landn?} = Cand
ajunge autobuzul din Londra?
When does the concert begin? {Uen daz d consert bighin?} = Cand incepe concertul?

Cum raspunzi la intrebari despre ora in engleza :

Pentru ora exacta din momentul intrebarii incepi raspunsul cu 'It is' sau ' It's ' + ora, pentru un
raspuns mai informal poti sa folosesti si cuvintele de mai jos care indica aproximari.
It's ...
- exactly {eczactli} = exact It's exactly twelve o'clock = Este exact ora
- about {baut} = aproximativ 12:00
- almost {olmost} = aproape It's about half past seven = Este aproximativ
- just gone {jast gan} = abia trecut de ... 7:30
It's almost one o'clock = Este aproape 1:00
It's just gone six o'clock = Abia trecut de 6:00
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la cand o sa se intample un eveniment anume
raspunsul trebuie sa contina prepozitia 'at' precum in exemplu urmator:
Q: When does the bus arrive? = Cand ajunge autobuzul?
A: The bus arrives at 10 o'clock. = Autobuzul ajunge la ora 10. 41
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la durata de timp pana se intampla un eveniment
raspunsul trebuie sa contina prepozitia 'in' precum in exemplu urmator:
Q: When will you be ready? = Cand o sa fii gata?
A: I will be ready in an hour. = O sa fiu gata intr-o ora.
Este bine de stiut faptul ca in tarile vorbitoare de limba engleza se folosesc in mod obisnuit 12
ore insotite de a.m. (Ante Meridiem) si p.m. (Post Meridian), 24 de ore se folosesc doar in armata,
politie, indicarea programelor de zbor si pentru programe de calculator.
morning {mornin} = dimineata ( intre orele 00:01 - 11:59 perioada in care daca vrei sa fii mai precis
folosesti a.m)
It's seven a.m. = Este 07:00 a.m.
It's seven o'clock in the morning = Este ora sapte dimineata.
noon / midday {nuun / mid.dei} = amiaza / miezul zilei ( se foloseste doar pentru ora 12:00)
- intre ora 12:01 - 24:00 folosesti p.m.

Ct este ora / ceasul? n german

Aici vei nva cum s rspundei la ntrebarea Ct este ora / ceasul? n limba German.
Ct este ora, v rog? Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?)
Este ora unu Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur)
Este ora dou Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur)
Este ora trei Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur)
Este ora patru Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur)
Este ora cinci Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur)
Este ora ase Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur)
Este ora apte Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur)
Este ora opt Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur)
Este ora nou Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur)
Este ora zece Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur)
Este ora unsprezece Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur)
Este ora doisprezece Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur)
Este ora opt si un sfert Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht)
Este ora opt si jumate Es ist acht Uhr dreiig (pronunia : es ist aht ur drai-sig)
Este ora opt si jumate Es ist halb neun (pronunia : es ist halb noin)
Este ora opt i patruzeci si cinci Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-
firig)
Este ora opt far un sfert Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht)

Durata (Laufzeit):
minut(e) minute(n) (pronunia sptmn(sptmni) woche(n) (pronunia
: minute(minutn) : vohe(vohn)
or(ore) stunde(n) (pronunia lun(luni) monat(e) (pronunia
: tunde(tundn) : monat(monate)
zi(le) tag(e) (pronunia : tag(taghe) an(i) jahr(e) (pronunia : iar(iare)

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:

diminea morgen (pronunia : morghn) noapte nacht (pronunia : naht) 42
dup-amiaz nachmittag (pronunia : nah- nainte vor (pronunia : for)
mitag) mai trziu spter (pronunia : petr
seara abend (pronunia : abnd)
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare:
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist
viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de
minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und
zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de
minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es
ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este
noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu
are corespondent in limba romana)
 08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist
kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este
putin pana la ora noua.

Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora
noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua
mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora
noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreiig minuten/
16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza 43
de pranz la ora 12:00
4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im
stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) =
Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi
pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen =
catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Notite
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
 Vremea in engleza | Invata sa vorbesti despre fenomenele naturii
In aceasta lectie vei invata totul despre vreme, denumirea in engleza a principalelor fenomene
ale naturii cat si cuvinte, fraze utile despre prognoza meteo care te vor ajuta intr-o conversatie.

Vremea in engleza. Fenomenele naturii

vremea = the weather ( d uedr ) nor = cloud ( clau )curcubeu = rainbow (

prognoza meteo = weather forecast(uedr reinbou )
forcast) zapada = snow ( snou )
temperatura = temperature ( tempecior ) fulgi de zapada = snowflakes ( snoufleics )
termometru = thermometer ( timormetr) rece, frig = cold ( cold )
grade = degree ( digri ) foarte rece = freezing ( frizing )
gheata = ice ( ais )
ploaie = rain ( rein ) inghetat = icy ( aisi )
ploios = rainy ( reini ) inghet = frost ( frost )
picaturi de ploaie = raindrops ( rein.drops ) sub punctul de inghet = below freezing ( bilou
balti de apa = puddles ( padls ) frizing )
inundatie = flood ( flad ) avalansa = avalanche ( avalan )
vant = wind ( uind )
fulger = lightning ( laitning ) soare = sun ( san )
tunet = thunder ( tandr ) insorit = sunny ( sani )
furtuna = storm ( storm ) raze de soare = sunshine ( sanain )
ceata = fog ( fog ) cald = warm ( uorm ) 44
Conversatie despre vreme. Cuvinte si expresii despre vreme in engleza:

Cum este vremea astazi? = What's the weather like today? ( Ua d uedr laic tudei ? )
Cum este afara? = Whats it like outside? ( Ua it laic tudei? )
Este o vreme frumoasa = Its beautiful weather ( I biutifol uedr )
Este o vreme oribila astazi = Its horrible weather today ( I horibl uedr tudei )
Este o zi calduroasa / friguroasa = It's a warm / cold day ( I a uorm / cold dei )
Este o zi ploioasa / insorita / cu ninsoare / intunecata = It's a rainy / sunny / snowy / cloudy day ( I a
reini / sani / snoii / claudi dei )
Afara ploua = Outside it's raining ( Autsaid i reining )
Ploaia curge = The rain is pouring down ( D rein iz poring daun )
Afara ploua cu galeata = It's pouring outside. ( I poring autsaid )
Cum o sa fie vremea maine = What will the weather be like tomorrow? ( Uat uil d uedr bi laic
tumorou? )
O sa ploua / ninga = It's going to rain / snow ( I goin tu rein / snou )
Maine o sa fie ploios / insorit / cu ninsoare / cu vant = Tomorrow it will be rainy / sunny / snowy /
cloudy ( Tumorou it uil bi reini / sani / snoii / claudi )

Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei
invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzi la meteo precum si
toate fenomenele naturii in limba germana.
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetr) sonne (sone) = soare

der regen (der regn) = ploaia sonnig (soonic) = insorit
der donner (der doonr) = tunetul wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
der blitz (der bli) = fulger bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
der hagel (der haghel) = grindina regen (regn) = ploaie
der schnee (der nee) = ninsoarea regnet (recnet) = a ploua
der frost (der frost) = inghet klte (chelte) = racoare
der taifun (der taifun) = taifun kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
windig (vindic) = furtuna hei (hais) = fierbinte
wind (vind) = vant heiter (haitr) =
senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern
Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.
Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ? 45
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la
voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen
ninge.
Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este
frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

Wichtig = important
Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =
ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Esist sonnig = este insorit; Es ist hei
= este cald; Es ist windig = este vant
 Culorile in Franceza
Nu este foarte greu sa inveti culorile in franceza indiferent daca te pregatesti sa te muti intr-o
tara vorbitoare de limba franceza si ai vrea sa-ti imbogatesti vocabularul sau poate ai in plan o
excursie de cumparaturi la Paris atunci fiind obligatoriu sa stii denumirile culorilor in franceza pentru
ati lua pantofii negri favoriti!

Culorile principale in franceza:

culorile = les couleurs {le culioor}
Culori Masculin sing Feminin sing Masculin plural Feminin plural
alb blanc {blaa} blanche {blan} blancs blanches
negru noir {nuar} noire {nuar} noirs noires
gri gris {gri} grise {griz} gris grises
maro marron {maruu} marron {maruu} marron marron
rosu rouge {ruuj} rouge {ruuj} rouges rouges
roz rose {rooz} rose {rooz} roses roses
portocaliu orange {oranj} orange {oranj} orange orange
galben jaune {jun} jaune {jun} jaunes jaunes
verde vert {veer} verte {vert} verts vertes
albastru bleu {bleo} bleue {bleo} bleus bleues

46
violet violet {viole} violette {violet} violets violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut faptul ca la forma
de plural culorile se pronunta ca la singular.
In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul
substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de masculin
singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele de plural
trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel
precum 'orange'.
Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga
un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'
Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai
deschise si 'fonc' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se
modifica in functie de gen si numar.
albastru deschis = bleu clair {bleo cler}
albastru inchis = bleu fonc {bleo fonse}

Culorile n englez
Culorile sunt unele dintre cele mai importante adjective folosite ntr-o limb, deoarece cu
ajutorul lor, putei descrie nenumarate lucruri: obiecte, fiine, fenomene ale naturii, etc.
n continuare, vei nva cum s ntrebai Care este culoare ta / dvs. favorit? i cum s
rspundei la aceast ntrebare n limba Englez. Dac dorii s ntrebai Care este culoare ta / dvs.
favorit? n limba Englez vei spune What is your favorite color?(pronunia: uat iz ior fei-vrit
ca-lr); your este utilizat att n mod formal ct i n mod informal. Acum s analizm cum putem
rspunde la ntrebarea studiat mai sus. Dac dorii s spuneiCuloarea mea preferat este n
limba Englez vei spune My favorite color is (pronunia: mai fei-vrit ca-lr iz); n spaiul
punctat putei utiliza culoarea dvs. preferat. n tabelul urmtor se afl culorile uzuale traduse din
limba Romn n limba Englez.

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

alb white uait
negru black bleac
gri gray grei
rou red red
albastru blue blu
verde green grin
galben yellow ielou
portocaliu orange orngi
roz pink pinc
violet purple pr-pl
maro brown braun
argintiu silver silvr
auriu gold gold

Obs! Poti pune "light" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai deschisa
Ex: albastru deschis = light blue
Obs! Poti pune "dark" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai inchisa
Ex: verde inchis = dark green
Obs! Daca nu stii exact cum sa descrii o culoare adaugi sufixul "-ish" culorii cu care crezi ca seamana 47
Ex: Your face is yellowish => Fata ta este galbena ( nu este un galben definit, o nuanta asemanatoare )
Obs! Pentru cuvantul culoare sunt acceptate doua variante colour and color
culori = colors / colours

Cum poti sa folosesti o culoare in engleza intr-o propozitie:

1. Verbul "a fi" + numele culorii => My purse is yellow = Geanta mea este galbena.
2. Numele culorii + un substantiv => The white pillow is mine = Perna alba este a mea.
3. Numele culorii este substantivul => Green is the colour of my eyes.

Culorile n german
n continuare, vei nva cum s ntrebai Care este culoare ta / dvs. favorit? i cum s
rspundei la aceast ntrebare n limba German. Dac dorii s ntrebai n mod formal Care este
culoare dvs. favorit? n limba German vei spune Was ist Ihre Lieblingsfarbe? (pronunia:
vas ist ir liblings-farbe) sau Welche ist Ihre Lieblingsfarbe? (pronunia: velhe ist ir liblings-
farbe); ambele variante sunt corecte, putei alege varianta care o reinei mai uor. Dac dorii s
ntrebai n mod informal Care este culoare ta favorit? n limba German vei spune Was ist
Deine Lieblingsfarbe? (pronunia: vas ist taine liblings-farbe) sau Welche ist Deine
Lieblingsfarbe? (pronunia: velhe ist taine liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, putei alege
varianta care o reinei mai uor. Acum s analizm cum putem rspunde la ntrebarea studiat mai
sus. Dac dorii s spunei Culoarea mea preferat este n limba German vei spune Meine
Lieblingsfarbe ist (pronunia: mai-ne liblings-farbe ist); n spaiul punctat putei utiliza culoarea
dvs. preferat. n tabelul urmtor se afl culorile uzuale traduse din limba Romn n limba German.
n Romn n German Pronunia / Se citete:
alb wei vais
negru schwarz var
gri grau grau
rou rot rot
albastru blau blau
verde grn griun
galben gelb ghelb
portocaliu orange oranje
roz rosa roza
maro braun braun
argintiu silber zilbr
auriu gold gold

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata
culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata
culorii dorite -> dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis
=deschis la culoare = hellfarben =// =de culoare nchis=____dunkelfarbig//
verde deschis____________hellgrn// ___verde inchis_____dunkelgrn//
rosu deschis_____________hellrot// ___rosu inchis______dunkelrot//
albastru deschis__________hellblau// ___albastru inchis___dunkelblau//

48
 Animale domestice si salbatice in Franceza
Numele de animale in franceza este un alt exercitiu bun de ati imbogati vocabularul. In
aceasta lectie vei invata denumirea in franceza a animalelor domestice (crescute la ferma), animale
de companie, animale salbatice si chiar pasari si insecte.

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la va} soarece = la souris {la sori}
porc = le cochon {le coon} gaina, pui = le poulet {le pulee}
oaie = le mouton {le moton} rata = le canard {le canaar}
capra = la chvre {la evr} gasca = l'oie {loie
cal = le cheval {le eval}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}
catel = le chien {le ian}
hamster = le hamster {le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}
porc spinos = le porc-pic {le porc epic}
lup = le loup {le lu}
elefant = l'lphant {elefan}
girafa = la girafe {la jiraf}
leopard = le lopard {le leopaar}
leu = le lion {le lio}
urs panda = le panda {le pandaa}
pantera = le panthre {le panteer}
tigru = le tigre {le tigr}
zebra = le zbre {le zebr}
antilopa = l'antilope {antilop}
castor = le castor {le castoor}
caprioara, cerb = le cerf {le ceer}
vulpe = le renard {le renaar}
vidra = la loutre {la lutr}
iepure = le lapin {la lapan}
raton = le raton-laveur {le raton laver} 49
veverita = l'cureuil {echiureil}
maimuta = le singe {le saanj}
bivol = le buffle {le bufl}
camila = le chameau {le amo}
ghepard = le gupard {le ghepaar}
gorila = la gorille {la goriie}
cangur = le kangourou {le cangaruu}
rinocer = le rhinocros {le rinoceros}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason} rechin = le requin {le rechian}
delfin = le dauphin {le dofaan} balena = la baleine {la belen}

Reptile in franceza :
crocodil = le crocodile {le crocodil} sarpe = le serpent {le serpo}
broasca = la grenouille {la gronuil} broasca testoasa = la tortue {la tortiu}
soparla = le lzard {le lezaar}

Insecte in franceza :
furnica = la fourmi {la furmi} gandac = le cafard {le cafaar}
albina = l'abeille {labee} melc = l'escargot {lescargo}
fluture = le papillon {le papi-ion} paianjan = l'araigne {larainee}
 Animale i insecte n englez
Deoarece animalele de companie fac parte din viaa multora dintre noi, aceast lecie de
Englez v va fi folositoare att n viaa de zi cu zi ct i n momentul n care purtai o conversaie
legat de animale n general. Tabelul urmtor conine cele mai comune nume de animale n limba
Englez, el este ordonat alfabetic i mprit pe trei coloane, primele doua coloane conin traducerea
din limba Romn n limba Englez iar a treia coloan conine pronunia:
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
albina the bee d bi
balena the whale d uel
broasca the frog d frog
broasca estoas the turtle d trtl
calul the horse d hors
capra the goat d got
cprioara the deer d di
celu doggy doghi
cinele the dog d dog
cimpanzeul the chimpanzee d cimp-an-zi
crocodilul the crocodile d croco-dail
curcanul the turkey d trchi
fluturele the butterfly d batr-flai
furnica the ant di ent
gina the chicken d cicn
girafa the giraffe d giraf
gorila the gorilla di gorila
iepurele
leul
the rabbit
the lion
d rabit
d laion
50
liliacul the bat d beat
lupul the wolf d ulf
mgarul the donkey d donchi
maimua the monkey d manchi
oaia the sheep d ip
paianjenul the spider d spaidr
papagalul the parrot d part
pasrea the bird d brd
pinguinul the penguin d penguin
pisica the cat d cheat
pisicua the kitten d chitn
porcul the pig d pig
raa the duck d dac
arpele the snake d sneic
scorpionul the scorpion d scorpion
oricelul the mouse d maus
narul the mosquito d moschito
taurul the bull d bul
tigrul the tiger d taig
ursul the bear d be-a
vaca the cow d cau
veveria the squirrel d scuirl
vielul the calf d calf
vulpea the fox d fox
vulturul the eagle d igl
zebra the zebra d zebra
 Animalele domestice in engleza:
caine = dog ( dog )
pisica / pisicuta = cat / kitten ( cheat / chitn )
porc de guinea = guinea pig ( ghini pig )
papagal = parrot ( perot )
iepure = rabbit ( reabit )
pestisor de aur = goldfish ( goldfi )
broasca testoasa = turtle ( trtl )
vaca = cow ( cau )
oaie = sheep ( ip )
Animale salbatice in engleza:
soarece = mouse ( maus )
veverita = squirrel ( scuoirl )
caprioara = deer ( dir )
broasca = frog ( frog )
elefant = elephant ( elefnt )
girafa = giraffe ( giraf )
pinguin = penguin ( penguin)
hipopotam = hippopotamus ( hipopotomos )
rinocer = rhino / rhinoceros ( raino / rainoceros )
cangur = kangaroo ( cheangru )
Animale acvatice in engleza:
delfin = dolphin ( dolfin )
rechin = shark ( arc )
balena = whale ( uel )
foca = seal ( sil )
vidra = otter ( otr )
Animale n german
Animalele (Vocabular) Tiere (Wortschatz):
albina die Biene (pronunia : di Bine)
balena der Wal (pronunia : dea Val)
broasca der Frosch (pronunia : dea Fro)
broasca estoas die Schildkrte (pronunia
: di ild-kreote)
calul das Pferd (pronunia : das Pferd)
capra die Ziege (pronunia : di ighe)
cprioara der Hirsch (pronunia : dea Hir)
ctelul der Hund (pronunia : dea Hund)
cimpanzeul der Schimpanse (pronunia
: dea impane)
crocodilul das Krokodil (pronunia : das
crocodil)
curcanul der Truthahn (pronunia : dea Trut-
han)
fluturele der Schmetterling (pronunia
: dea metr-ling)
furnica die Ameise (pronunia : di Amize)
gina das Huhn (pronunia : das Huhn)
girafa die Giraffe (pronunia : di girafe)
porc = pig ( pig )
capra = goat ( gout )
cal = horse ( hors )
magar = donkey ( donchi )
curca / curcan = turkey ( trchi )
rata = duck ( dac )
gasca = goose ( gus )
gaina = chicken ( cicn )
vulpe = fox ( fox )
leu = lion ( lain )
tigru = tiger ( taigr )
pantera = panther ( peanthr )
urs brun = brown bear ( braun ber )
urs polar = polar bear / white bear ( polr ber )
urs panda = panda bear ( panda ber )
lup = wolf ( ulf )
vultur = eagle ( egl
caracatita = octopus ( octopus )
pisica de mare = stingray / catfish (stingrei /
cheat.fi)
stea de mare = starfish ( star.fi )
51
gorila der Gorilla (pronunia : dea Gorila)
iepurele der Hase (pronunia : dea Haze)
leul der Lwe (pronunia : dea Leove)
liliacul die Fledermaus (pronunia : di
Fledr-maus)
lupul der Wolf (pronunia : dea Volf)
mgarul der Esel (pronunia : dea aizl)
maimua der Affe (pronunia : dea afe)
oaia das Schaf (pronunia : das af)
paianjenul die Spinne (pronunia : di pine)
papagalul der Papagei (pronunia : dea
Papagai)
pasrea der Vogel (pronunia : dea fogl)
pinguinul der Pinguin (pronunia : dea
Pinguin)
pisica die Katze (pronunia : di Kae)
pisicua das Ktzchen (pronunia : das
Keen)
porcul das Schwein (pronunia : das vain)
raa die Ente (pronunia : di Ente)
arpele die Schlange (pronunia : di langhe)
scorpionul der Skorpion (pronunia : dea
Skorpion)
oricelul die Maus (pronunia : di Maus)
narul die Mcke (pronunia : di Miuke)
taurul der Stier (pronunia : dea tir)
tigrul der Tiger (pronunia : dea Tigr)
ursul der Br (pronunia : dea Bea)
vaca die Kuh (pronunia : di cu)
veveria das Eichhrnchen (pronunia : das
aih-heorn-hn)
vielul das Kalb (pronunia : das Kalb)
vulpea der Fuchs (pronunia : dea Fucs)
vulturul der Adler (pronunia : dea Adlr)
zebra das Zebra (pronunia : das ibra)

Tier (tiir) = animal Ente (ente) = rata Schlange (langhe) = sarpe

Katze (cae) = pisica Fisch (fi) = peste Pferd (ferd) = cal
Hund (hund) = caine Kuh (cu) = vaca Wolf (volf) = lup
Br (ber) = urs Rind (rind) = vita Elefant (elefant) = elefant
Vogel (foghel) = pasare Schwein (vain) = porc Lwe (liove) = leu

52
 Legumele si fructele in franceza
In aceasta lectie vei invata denumiri de legume si fructe in franceza, astfel iti va fi mult mai
usor sa comanzi mancarea preferata la restaurant sau sa intelegi o reteta pe care vrei sa o incerci de
ceva timp. Atunci cand vrei sa spui 'o leguma' in franceza vei spune 'un lgume', iti va fi foarte
simplu sa retii acest cuvant deoarece este asemanatoare cu limba romana.

Legumele in franceza: fructe = les fruits {lez fruii}

o legum = un lgume {a leghium}
legume = les lgumes {le legium}
ardei gras = le poivron {le poavroo}
cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}
castravete = le concombre {le concombr}
ceap = un oignon {a oni-o}
ciuperc = le champignon {le ampinion}
conopid = le chou-fleur {le o-flior}
dovlecel = une courgette {iun curjet}
dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}
mazre = les petits pois {le petit poa}
morcov = la carotte {la carot}
porumb = le mas {le mais}
praz = le poireau {le puaro}
ridiche = le radis {le radi}
roie = la tomate {la tomat}
spanac = les pinards {lez epinaar}
elin = le cleri {le seleri}
usturoi = lail {lail}
varz = le chou {le o}
vnt = l'aubergine {l'oberjin}
Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}
ananas = l'ananas {lananas}
banana = la banane {la banan}
caisa = l'abricot {labrico}
capsuna = la fraise {la frez}
cireasa = la cerise {la seriz}
coacaze = la myrtille {la mirtiie}
grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}
lamaie = le citron {le sitron}
lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}
mar = la pomme {la pom}
mure = la mre {la miur}
nuca de cocos = le noix de coco {le nua du
coco}
para = la poire {la puar}
pepene galben = le melon {le meloon}
pepene verde = la pastque {la pastec} 53
piersica = la pche {la pe}
portocala = l'orange {loranj}
prune = la prune {la priuun}
stafide = le raisin sec {le rezan sec}
strugure = le raisin {le rezan}
zmeura = la framboise {la frambuaz}

Fructe i legume n englez

Aceast lecie de Englez este format din dou tabele, cu ajutorul crora v vei mbunti
vocabularul Englez atunci cnd vine vorba de: fructe i legume. Fiecare tabel pe coloana a treia
conine pronunia cuvintelor n limba Englez.
Fructe n Englez Fruits in English:
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
ananasul the pineapple d pain-apl
banana the banana d bnana
cpunele the strawberries d stro-beriz
cireele the cherries d ceriz
dovleacul the pumpkin d pamp-chin
lamia the lemon d lemn
lamia verde the lime d laim
mrul the apple di apl
mslina the olive di oliv
para the pear d pea
piersica the peach d pici
portocala the orange di orngi
strugurii the grapes d greips
zmeura the raspberry d razberi

Legume n Englez Vegetables in English:

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

cartoful the potato d poteito
castravetele the cucumber d chiu-cambr
ceapa the onion di anin
conopida the cauliflower d col-flau
fasolea the beans d binz
fasolea verde the green beans d grin binz
mlai corn flour corn flaua
morcovul the carrot di carot
ridichea the radish d radi
roia the tomato d tomato
varza the cabbage d cabigi
Legumele in engleza : dovleac, bostan = pumpkin ( pampchin )
legume = vegetables ( vedgibls ) dovlecel = zucchini, squash ( zuchini, scua )
fasole = beans ( binz )

54
fasole verde = green beans ( grin binz ) Fructele in engleza :
mazare = peas ( piz ) fruct(e) = fruit(s) ( friut / friu )
cartofi = potatoes ( poteitos ) mar / mere = apple(s) ( eipl / eiplz )
morcovi = carrots ( chearo ) para / pere = pear(s) ( peer / peerz )
varza = cabbage ( cabigi ) pruna(e) = plum(s) ( plam / plamz)
conopida = cauliflower ( coliflaur ) caisa(e) = apricot(s) ( eipricot / eiprico )
vinete = eggplants ( eg.plean ) piersica(i) = peach / peaches ( pici / piciz )
porumb = corn ( corn ) capsuna(i) = strawberry / strawberries (
ciuperci = mushrooms ( marums ) strouberi / strouberiz )
ceapa = onion ( anions ) cires(e) = cherry / cherries ( ceri / ceriz )
ceapa verde = green onion ( grin anion ) visine = sour cherry / cherries ( saua ceri / ceriz )
usturoi = garlic ( garlic ) banana(e) = banana(s) ( bnena / bnenz )
salata = salad ( seld ) portocala(e) = orange(s) ( orengi )
spanac = spinach ( spinci ) grefa(e) = grapefruit(s) ( greip.friut )
rosii = tomatoes ( tomatoz ) lamaie = lemon ( lemn )
castraveti = cucumbers ( chiucambrz ) struguri = grapes ( greips )
ardei = peppers ( peprz ) ananas = pineapple ( pain.eipl )
ardei iuti = chili peppers ( cili peprz ) pepene rosu = watermelon ( uotr.meln )
ardei verzi = green peppers ( grin peprz ) pepene galben = melon ( meln
rdichi = radishes ( radiez )

Obs! Pluralul fructelor in engleza se formeaza aproape intodeauna adaugand un "s"la finalul cuvantului la
singular => apple + s = apples ; lemon + s = lemons

Fructe i legume n german

n aceast lecie vei nva denumirile fructelor si legumelor n limba German.
Cu ajutorul tabelelor noastre v vei mbunti vocabularul German atunci cnd vine vorba de
cele mai comune: fructe i legume. Fiecare tabel pe coloana a treia conine pronunia cuvintelor n
limba German.
Fructe (Obst) n German:
 tii cum se spune piersic n limba German? Tabelul de mai jos te va ajuta s nvei
denumirile n limba German a celor mai comune fructe.
n Romn n German Pronunia / Se citete:
ananasul die Ananas di ananas
banana die Banane di banane
capuna die Erdbeere di erdbea
cireaa die Kirsche di chire
dovleacul der Krbis dea chiur-bis
lamia die Zitrone di itrone
lamia verde die Limone di limone
mrul der Apfel dea apfl
mslina die Olive di olive
para die Birne di birne
piersica der Pfirsisch dea pfir-zi
portocala die Orange di oranje
strugurii die Traube di traube
zmeura die Himbeere di himbea

Legume (Gemse) n German:

Cum spunei legume proaspete n German? adjectivul proasptn limba German este
cuvntul frisches (pronunia : frie), dac vrem s spunem legume proaspete n German vom
altura adjectivul frisches de substantivul Gemse (pronunia : ghemiuse) i vom obine
propoziia: frischese Gemse.
tii cum se spune morcov n limba German? Tabelul de mai jos te va ajuta s nvei
denumirile n limba German a celor mai comune legume.
n Romn
cartoful
n German
die Kartoffel
Pronunia / Se citete:
di cartofl
55
castravetele die Gurke di ghiurke
ceapa die Zwiebel di vi-bl
conopida der Blumenkohl dea bliumn-col
fasolea die Bohne di bone
fasolea verde die grnen Bohnen di griunn Bone
mlai der Mais dea maiz
mazrea die Erbse di erbze
morcovul die Karotte di carote
ridichea der Rettich dea ret-tih
roia die Tomate di tomate
salata verde der Salat dea zalat
varza der Kohl dea col
 Alimente in franceza (mancare, dulciuri si bauturi)
Indiferent daca doriti sa va mutati in Franta sau doar vreti sa faceti o excursie in aceasta tara
este obligatoriu sa stiti denumiri de alimente si bauturi in franceza pentru a va descurca mai usor la
supermarket sau in alte circumstante.

Alimente in franceza: Tipuri de carne in franceza :

alimente, mancare = la nourriture {la
nurituur}
branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}
carnat = la saucisse {la sosis}
friptura = le bifteck {le bif.tec}
galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}
iaurt = le yaourt {le iaurt}
orez = le riz {le rii}
ou = l'oeuf {leof}
peste = le poisson {le puason}
paine = le pain {le pa}
salam = la salami {la sa.la.mi}
salata = la salade {la salad}
sunca = le jambon {le jamboo}
unt = le beurre {le beer}
piper = le poivre {le puavr}
sare = le sel {le sel}
zahar = le sucre {le sucr}
sos = le sauce {le sos}
ulei = l'huile {luil}
otet = le vinaigre {le vinegr}
carne = la viande {la viand}
carne de curcan = de la dinde {deo la dand}
carne de gaina = de la poule {deo la pul}
carne de iepure = du lapin {diu lapan}
carne de miel = de l'agneau {de lagneo}
carne de porc = du porc {diu porh}
carne de pui = du poulet {diu pu.lee}
carne de rata = du canard {diu canaar}
carne de cerb = du chevreuil {diu evroil}
carne de vita = du boeuf {diu boof}
carne de vitel = du veau {diu vo}
picioare de broasca = des cuisses de
grenouille {de chius de gronuile}
Tipuri de peste in franceza :
hering = du hareng {diu haran}
macrou = du maquereau {diu macro}
pastrav = de la truite {deo la triit}
sardine = des sardines {dez sardin}
somon = du saumon {diu so.mo}
ton = du thon {diu to}
56

Deserturi in franceza : apa minerala / carbogazoasa = eau minrale /

desert = le dessert {le desert} ptillante {o mineral / petiant}
biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii} bere = la bire {la bier}
bomboane = les bonbons {le bon.bon} cafea = le caf {le cafee}
ciocolata = le chocolat {le ocola} cafea cu lapte = caf au lait {cafe o le}
inghetata, gheata = la glace {la glas} ceai = le th {le te}
placinta = la tarte {la tart} ciocolata fierbinte = chocolat chaud {ocola
tort = le gteau {le gato} o}
vanilie = la vanille {la vani.ie} cola = Coca {co.ca}
lapte = le lait {leo le}
Bauturi in franceza : limonada = la citronnade (limonade) {la
bauturi = les boissons {le boason} sitronad / limonad}
apa = l'eau {lo} suc = le jus {le ju}
apa plata = eau plate {o plaat} vin = le vin {la van}

Alimente n englez
Aici gsii liste de cuvinte cu: alimente, buturi i tacmuri traduse n Englez.
Aceast lecie de Englez este format din patru tabele, cu ajutorul crora v vei mbunti
vocabularul Englez atunci cnd vine vorba de: mncruri, cuvinte folosite n prepararea
mncrurilor, buturi i tacmuri. Fiecare tabel pe coloana a treia conine pronunia cuvintelor n
limba Englez.
Mncare Vocabular / Food Vocabulary
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
carnea the meat d mit
carnea de miel lamb lam
carnea de pasre poultry meat poultri mit
carnea de porc pork porc
carnea de vac beef bif
carnea de vit veal vil
cacavalul the cheese d ciz
crnatul the sausage d sos-igi
ciocolata the chocolate d cioclt
crabul the crab d creab
curcanul the turkey d trchi
friptura steak steic
fructele de mare seafood si-fud
gina the chicken d cichen
glute dumplings dam-plings
gemul the jam d geam
ngheata the ice cream di ais crim
mierea the honey d hani
orezul the rice d rais
oul the egg di eg
pinea the bread d bred
petele the fish d fi
salata the salad d saled
supa the soup d sup
unca the ham d ham
tortul
untul
the cake
the butter
d cheic
d batr 57
zahrul the sugar d ugr
Buturi Vocabular / Drinks Vocabulary
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
ap water utr
ap mineral mineral water minerl utr
buturi rcoritoare soft drink soft drinc
bere beer bir
cafea coffee cofi
ceai tea ti
ciocolata cald hot chocolate hat cioclt
lapte milk milc
suc soda soda
vin wine uain
vin alb white wine uait uain
vin rou red wine red uain
cuvinte folosite n prepararea mncrurilor
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
afumat smoked smocd
cald warm urm
coapt baked beicd
fcut n cas homemade hom-meid
fiart boiled boield
gustos tasty testi
mutarul the mustard d mastd
oetul the vinegar d vineg
picant spicy spaisi
piperul the pepper d pepr
prajit fried fraid
rece cold cold
sarea the salt d solt
uleiul the oil di oil
Tacmurile / Tableware
n Romn n Englez Pronunia / Se citete:
cuitul the knife d naif
farfuria the plate d pleit
furculia the fork d forc
linguria the spoon d spun
paharul the glass d glas
sticla the bottle d batl
vasele the dishes d diez
Alimente in engleza:

alimente / produs alimentar = food / foodstuff ( Dulciuri in engleza:

fud / fud.staf )
fel de mancare = dish ( di )
paine = bread ( bred )
paine alba = white bread ( uait bred )
paine neagra = black bread ( bleac bred )
paine prajita = toast ( toust )
paine feliata = sliced bread ( slaist bred )
zahar = sugar ( ugr )
dulciuri = sweets ( siut )
ciocolata = chocolate ( cioclet )
ciocolata alba = white chocolate ( uait cioclet )
biscuiti = biscuits, crackers ( bischi , cracrz )
frusec(uri) = cookie(s) ( cuchi / cuchiz )
prajitura(i) / tort(uri) = cake(s) ( cheic / cheics)
tarta de fructe = fruit tart ( friut tart)

58
sare = salt ( solt ) inghetata = ice cream ( ais crim )
carne = meat ( mit ) budinca = pudding ( puding )
carne de porc = pork ( porc ) bomboane = candy ( chendi )
carne de vita = beef / beef meat ( bif / bif mit )
carne de pui = chicken / chicken meat ( cicn )
carne de curcan = turkey ( trchi )
Bauturi in engleza:
ficat = liver ( livr )
sunca = ham ( heam )
bautura = beverage / drink ( bevregi / drinc )
sunca de pui = chicken ham ( cicn heam )
bautura alcoolica = alcoholic beverage / alcoholic
sunca de porc = pork ham ( porc heam )
drink ( alcholic bevregi / drinc )
ou(a) = egg(s) ( eg / egz )
apa = water ( utr )
omleta = scrambled eggs ( scrambld egz )
apa minerala / apa carbogazoaza = mineral water
paste = pasta ( pasta )
/ sparkling water ( minrl / sparcling utr )
orez = rice ( rais )
suc = juice ( gius )
piure de cartofi = mashed potatoes ( meat
suc de fructe = fruit juice ( friut gius )
poteitos )
suc acidulat = soda ( soda )
branza / cascaval = cheese ( ciz )
lapte = milk ( milc )
iaurt = yogurt ( iogurt )
bere = beer ( bir )
vin = wine ( uain )
tuica = plum brandy ( plam brendi )
coniac = brandy, cognac ( brendi, coniac )
Alimente n german

Mncare (Vocabular) Essen (Wortschatz):

bacon der Speck (pronunia : dea peih)
crnatul die Wurst (pronunia : di vurst)
carnea das Fleisch (pronunia : das flai)
carnea de miel das Lammfleisch (pronunia : das Lam-flai)
carnea de pasre das Geflgel (pronunia : das Ghefliugl)
carnea de porc das Schweinefleisch (pronunia : das vaine-flai)
carnea de vac das Rindfleisch (pronunia : das Rind-flai)
carnea de vit das Kalbfleisch (pronunia : das Kalb-flai)
cacavalul der Kse (pronunia : dea cheze)
ciocolata die Schokolade / die Praline (pronunia : di ocolade / di Praline)
crabul der Krebs (pronunia : dea crebs)
curcanul der Truthahn (pronunia : dea Trut-han)
friptura der Braten / das Steak (pronunia : dea Bratn / das teac) 59
fructele de mare die Meeresfrchte (pronunia : di Meres-friute)
gina das Huhn (pronunia : das Huhn)
glute Nudeln (pronunia : niu-dl)
gemul die Marmelade (pronunia : di Marmelade)
grtarul der Grill (pronunia : dea Gril)
ngheata das Eis (pronunia : das ais)
mierea der Honig (pronunia : dea Honig)
orezul der Reis (pronunia : dea Rais)
ou Eier (pronunia : a-ia)
oul das Ei (pronunia : das Ai)
pinea das Brot (pronunia : das Brot)
petele der Fisch (pronunia : dea Fi)
raa die Ente (pronunia : di Ente)
unca der Schinken (pronunia : dea incn)
tortul die Torte (pronunia : di Torte)
untul die Butter (pronunia : di Butr)
salata der Salat (pronunia : dea Zalat)
supa die Suppe (pronunia : di Zupe)
zahrul der Zucker (pronunia : dea ucr)
Preparare mncrii Speisenzubereitung:
afumat geruchert (pronunia : gheroihrt)
cald hei (pronunia : hais)
coapt gebacken (pronunia : ghebacn)
fcut n cas hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht)
fiart gekocht (pronunia : gacoht)
n aburi gedmpft (pronunia : ghedempft)
picant scharf (pronunia : arf)
prajit frittiert (pronunia : fri-tirt)
rece kalt (pronunia : calt)
Tacmurile das Besteck (pronunia : das Betec) 60
linguria der Lffel (pronunia : dea Leofl)
furculia die Gabel (pronunia : di Gabl)
cuitul das Messer (pronunia : das Mesr)
farfuria der Teller (pronunia : dea Tela)
vasele das Geschirr (pronunia : das Geir)
paharul das Glas (pronunia : das Glas)
sticla die Flasche (pronunia : di Flae)
Buturi (Vocabular) Getrnke (Wortschatz):
ap das Wasser (pronunia : das Vasr)
ap mineral Mineralwasser (pronunia : mineral-vasr)
alcoolul der Alkohol (pronunia : dea alcool)
butur nonalcoolic alkoholfrei (pronunia : alcool-frai)
berea das Bier (pronunia : das bir)
cafea fr cofein koffeinfreien Kaffee (pronunia : cofain-frai cafe)
cafeaua der Kaffee (pronunia : dea cafe)
ceaiul der Tee (pronunia : dea Ti)
ciocolata cald hei Schokolade (pronunia : hais ocolade)
laptele die Milch (pronunia : di milh)
sucul der Saft (pronunia : dea zaft)
vin rou Rotwein (pronunia : Rot-vain)
vin alb Weiwein (pronunia : vais-vain)
vinul der Wein (pronunia : dea vain)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
serveelul die Serviette (pronunia : di Zerviete)
sarea das Salz (pronunia : das Zal)
piperul der Pfeffer (pronunia : dea Pfefr)
masa der Tisch (pronunia : dea Ti)
gustul der Geschmack (pronunia : dea Gemac)
gustos lecker (pronunia : lecr)
uleiul das l (pronunia : das oil)
oetul der Essig (pronunia : dea Esig) 61
mutarul der Senf (pronunia : dea Zenf)
gheaa das Eis (pronunia : das ais)
osptarul der Kellner (pronunia : dea Kelnr)
osptria die Kellnerin (pronunia : di Kelne-rin)
meniul die Speisekarte (pronunia : di paize-carte)
comanda die Bestellung (pronunia : di Betelung)
a plti zahlen / bezahlen (pronunia : aln / bialn)
Nota, V rog! Zahlen bitte! (pronunia : aln bite!)
gustarea der Imbiss (pronunia : dea imbis)
masa de prnz das Mittagessen (pronunia : das Mit-tag-esn)
cina das Abendessen (pronunia : das Abnd-esn)
micul dejun das Frhstck (pronunia : das Friu-tiuc)
Alimente si feluri de mancare in germana
Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri de
alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata
din aceasta lectie este die Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana
pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua
cuvinte, verbul'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru
oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu
ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc
doar in anumite situatii.

das Essen {das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare' cat si
procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si
plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate,
pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} = mancare
sanatoasa

die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise{forpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia'Animalele' atunci
62
iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori
din numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)

die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc

die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita

die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan

die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui

der Schinken {der inchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan

der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face referire
la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai}
sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Kse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Leber {di leber} = ficat

die Wurst {di vurst} = carnat

das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

63
das Brot {das brot} = paine

das Brtchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor
feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de
!
mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - atentie acest cuvant are

sensul si de tribunal !

das Sandwich {das send.vici} = senvi

die Pizza {di pia} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das niel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Kndel / Klo {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are
doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )

das Steak {das tec} = friptura

Partile corpului in Franceza (corpul omenesc)

In aceasta lectie vei invata totul despre corpul omenesc si anume toate denumirile pentru partile
corpului in limba franceza. Sunt cuvinte importante pentru vocabularul tau deoarece le poti auzi zilnic
in conversatii uzuale.

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}

corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza: 64

cap = la tte {la tet}
pr = les cheveux {lez ovoo}
fa = le visage {le visaj}
ureche = une oreille {iun oreii}
urechile = les oreilles {lez oreii}
frunte = le front {le fron}
ochii = les yeux {le io}
un ochi = un il {an oie}
nas = le nez {le ne}
obraz = la joue {la ju}
obraji = les joues {le ju}
gur = la bouche {la bu}
buz = la lvre {la levr}
buze = les lvres {le levr}
dinte = la dent {la dahn}
dini = les dents {le dahn}
limb = la langue {la lang}
brbie = le menton {le manto}
gt = le cou {le cu}
ceaf = la nuque {la nuc}
interiorul gtului = la gorge {la gorj}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}

umeri = les paules {lez epol}
umr = une paule {iun epol}
piept = la poitrine {la poatrin}
sni = les seins {lez san}
sfrc = le mamelon {le mamelon}
abdomen = l'abdomen {labdomen}
buric = le nombril {le nombril}
stomac = un estomac {an estoma}
old = la hanche {la an}
brae = les bras {le bra}
bra = le bras {le bra}
subra = aisselle {esel}
coate = les coudes {le cud}
cot = le coude {le cud}
incheietura minii = le poignet {le poa.ne}
mini = les mains {le mahn}
degete = les doigts {le dua}
degetul mare = le pouce {le pus}
arttorul = l'index {landex}
degetul mijlociu = le majeur {le majoor}
inelarul = l'annulaire {lanuleir}
degetul mic = le petit doigt {le petit dua}
unghii = les ongles {lez ongl}

Partea de jos a corpului in franceza:

65
fese = les fesses {le fes}
picior = la jambe {la jamb}
picioare = les jambes {le jamb}
coapse = les cuisses {le chiuis}
genunchi = le genou {le jenu}
genunchii = les genoux {le jenu}
glezn = la cheville {la evi.ie}
glezne = les chevilles {le evi.ie}
clcie = les talons {le taloon}
clci = le talon {le taloon}
talp = le pied {le pie}
tlpi = les pieds {le pie}
degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

Partile corpului in engleza - Corpul uman

Este foarte important sa invatati partile corpului in engleza ca sa stiti sa indicati unde aveti dureri
atunci cand va duceti la doctor. In aceasta lectie veti gasi denumirea partilor corpului si cele mai
importante organe interne impreuna cu pronuntia acestora.

Partile corpului in engleza:

cap = head ( hed )

ureche(i) = ear(s) ( ir / irz )
ochi = eye(s) ( ai / aiz)
nas = nose ( noz )
gura = mouth ( maut )
buze = lips ( lips )
limba = tongue ( tang )
dinte / dantura = tooth / teeth ( tut / tiit )
gat = neck ( nec )
umer(i) = shoulder(s) ( old / oldz )
piept = chest ( cest )
san(i) = breast(s) ( brest / brest )
bra(e) = arm(s) ( arm / armz)
cot / coate = elbow(s) ( elbou / elbouz )
mana / maini = hand(s) ( hend / hendz )
incheietura(le) mainii = wrist(s) ( rist / rist)
deget(e) = finger(s) ( fing / fingz )
unghie(i) = nail(s) ( neil / neilz)
unghia(le) de la mana = finger nail(s) ( fing neil )
spate = back ( beac )
fund = bottom ( batom )
coapsa(e) = thigh(s) ( tai / teiz)
picior / picioare = leg(s) ( leg / legz)
genunchi = knee(s) ( cni )
incheietura(i) piciorului = ankle(s) ( encl / enclz )
laba piciorului = foot (feet) ( fout / fit )
deget(e) de la picior = toe(s) ( tou / touz)
unghie(i) de la picior = toe nail(s) ( tou neil )
calcai(e) = heel(s) ( hil / hilz )
66
Organele interne in engleza:

creier = brain ( brein )

inima = heart ( hart )
plaman(i) = lung(s) ( lang / langs )
ficat = liver ( livr )
rinichi - kidney ( chidni )
vezica urinara = bladder ( bleadr )
stomac = stomach ( stomic )
sistemul digestiv = digestive system ( daigestiv sistm )
schelet = skeleton ( scheletn )
os / oase = bone(s) ( bon / bonz )

Parile corpului uman n german

Corpul uman (Vocabular) Menschlicher Krper (Wortschatz):

brbia Kinn (pronunia : chin)
burta Bauch (pronunia : bau)
cap Kopf (pronunia : cof)
cot Ellbogen (pronunia : elbogn)
deget de la mn Finger (pronunia : fingr)
deget de la picior Zeh (pronunia : e)
dini Zhne (pronunia : ene)
faa Gesicht (pronunia : gheziht)
ficat Leber (pronunia : libr)
frunte Stirn (pronunia : tirn)
gt Nacken (pronunia : nachen)
gur Mund (pronunia : mund)
genunchi Knie (pronunia : cni)

glezn Knchel (pronunia : cniohl)

inim Herz (pronunia : her)
mn Hand (pronunia : hand)
muchi Muskeln (pronunia : muschel)
nas Nase (pronunia : naze)
ochi Auge (pronunia : aughe)
obraji Wange (pronunia : vange) 67
os Knochen (pronunia : cneohn)

pr Haar (pronunia : har)

picior Fu (pronunia : fus)
piele Haut (pronunia : haut)
piept Brust (pronunia : brust)
plmn Lunge (pronunia : lunghe)
snge Blut (pronunia : blut)
spate Rcken (pronunia : riuche)
sprncene Augenbrauen (pronunia : aughen-braun)
umr Schulter (pronunia : ultr)
unghie Fingernagel (pronunia : fingr-naghel)
ureche Ohr (pronunia : or)
Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci
cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.
Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schdel (der edl) = craniu

der Stirn (der tirn) = fruntea

das Haar (das haar) = parul

das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

die Schlfen (di lefn) = tamplele

die Nacken (di nachen) = ceafa

der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

der Kiefer (der chifer) = maxilar

der Kinn (der chin) = barbie

die Bart (di bart) = barba

der Schnurrbart (nur.bart) = mustata

die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di

68
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;

die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) =
nara;

das Ohr (das or) = urechea

die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

Partile corpului (Krperteile)

der Hals (der hals) = gat

der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat

die Niere (di nire) = rinichi

die Lunge (di lunghe) = plaman

das Herz (das her) = inima

69
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas

die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

die Galle (di gale) = fiere

das Gehirn (ghehirn) = creier

der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Familia in franceza | Membrii familiei in limba franceza
In aceasta lectie vei invata cuvinte si fraze uzuale despre familia ta in limba franceza, de la rude foarte
apropiate precum mama, tata pana la rude indepartate precum unchi, verisor sau cumnat. Am
considerat de asemenea ca este foarte important sa stii sa pui intrebari referitoare la familia altcuiva
precum 'Cati frati ai?'. O metoda foarte eficienta de a retine toate denumirile si expresiile este sa creezi
un arbore geanologic in franceza cu toti membri familiei tale, poti face acest exercitiu singur sau
impreuna cu un prieten.

Obs!!! Toate cuvintele in franceza sunt impreuna cu articol si pronuntie.

Obs!!! Membri familiei sunt trecuti in ordinea importantei, nu alfabetic.

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}

parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
70
mama = la mre {la meer}
mama vitrega = la belle-mre {la bel meer}
tata = le pre {le peer}
tata vitreg = le beau-pre {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bb {le be.be}
frate = le frre {le freer}
sora = la sur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-pre {le gran peer}
bunica = la grand-mre {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {loncl}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nice {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sur {la bel soor}

cumnat = le beau-frre {le boo freer}
soacra = la belle-mre {la bel meer}
socru = le beau-pre {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}

iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este'mon' pentru masculin
(mon frre), 'ma' pentru feminin (ma mre) si pentru plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}

Ai frati? = Avez-vous des frres ? {Ave-vu de freer?}

Da, am un frate = Oui, jai un frre. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}

Da, am copii. = Oui, jai des enfants. {Ui, je dez anfaa}
71
Esti casatorit(a) = tes-vous mari ? {Ete vu ma.ri.e?}
Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis mari {Ui, je suii ma.ri.e}
Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas mari {No, je ne suii pa ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis clibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcs. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mre et mon grand-pre{Ilz son ma grand-
meer e mon grand-peer}

Membrii familiei / Familia n englez nva limba englez

n aceast lecie vei nva cuvinte i expresii de baz folosite n momentul n care dorii s v
prezentai membrii familiei n limba Englez.

n tabelul urmtor gsii traducerea i pronunia n limba Englez a celor mai

comune grade de rudenie. Atenie! Traducerea din Romn n Englez poate
conine mai multe variante corecte, acestea sunt desprite de o linie oblic.

Membrii familiei Vocabular Family members Vocabulary

n Romn n Englez Pronunia / Se citete:

prini parents pern

tat father fadr

mam mother madr

frate brother bradr

frate vitreg step brother / half brother step bradr / half bradr

sor sister sistr

sor vitreg stepsister / half-sister stepsistr / half-sistr

bunicul grandfather / grandpa grendfadr / grenpa

bunica grandmother / grandma grendmadr / grenma

bunicu granny greni

strbunic great-grandfather greit-grendfadr

72
strbunic great-grandmother greit-grendmadr

unchi uncle ancl

mtu aunt ant

vr cousin / coz cazn / cz

verioar cousin cazn

soul husband hazbnd

soia wife uaif

copii children cildrn

gemenii twins tuinz

fiul son san

biatul boy boi

fiica daughter doutr

fata girl grl

nepotul grandson / nephew grendsan / nefiu

nepoata granddaughter / niece grend-doutr / nis

naul godfather gadfadr

naa godmother gadmadr

socru father-in-law fadr-in-lo

soacr mother-in-law madr-in-lo

cumnat brother-in-law bradr-in-lo

cumnat sister-in-law sistr-in-lo

Cuvntul rude nu se afl n tabelul de mai sus dar este un cuvnt important ce
73
poate fi folosit n numeroase circumstane: rude relatives (se pronun: relativs).
Cuvintele Domnul (Dl.) i Doamna (D-na.) sunt extrem de folosite atunci
cnd dorii s fii politicoi, spre exemplu: Domnul (Dl.) Marius a sosit alturi de
Doamna (D-na.) Georgiana Mister (Mr.) Marius arrived with Misses (Mrs.)
Georgiana ; sau o interjecie des ntlnit la televizor: Doamnelor i Domnilor!
Bine ai venit Ladies and Gentlemen! Welcome.

n continuare vom nva cteva fraze, propoziii i ntrebri de baz n limba Englez, toate n strns
legtur cu subiectul principal al acestei lecii:

Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea This is my father | This is my
mother (pronunia : dis iz mai fadr / dis iz mai madr)
Observaie! this is my se folosete la fel indiferent de genul substantivului.
Fratele meu este un profesor de matematic My brother is a math
teacher (pronunia : mai bradr iz mat ticir)
Am doi frai i dou surori I have two brothers and two sisters(pronunia : ai
heav tu bradrz end tu sistrz)
Soia mea este avocat My wife is a lawyer (pronunia : mai uaif iz loir)
Suntei castorit()? Are you married? (pronunia : ar iu merid?)
Sunt divorat() I am divorced (pronunia : ai em divorst)
Fiul meu locuiete n Spania My son lives in Spain (pronunia : mai san livs in
spein)
Familia in engleza | Despre Membri familiei in engleza
Aceasta lectie se numeste Familia pentru ca aici vei invata cele mai importante cuvinte
in engleza despre membri familiei tale impreuna cu pronuntia acestora.

Membri Familiei in engleza :

parinti = parents ( pern )

copii = children / kids ( childrn / chidz )
bunici = grandparents ( greand.pern)
rude = relatives ( reltivz )
mama = mother / mom / mommy ( madr / mam / mamy )
sotie = wife ( uaif )
tata = father / dad / daddy ( fadr / ded / deadi )
sot = husband ( hazbnd )
copil = child / kid ( ciaild / chid ) 74
fiu = son ( san )
fiica = daughter ( dotr )
sora = sister ( sistr )
frate = brother ( bradr )
bunica = grandmother / grandma / granny ( grend.madr / grendma / greni )
strabunica = great grandmother ( greit grend.madr )
bunic = grandfather / granddad / grandpa ( grend.fadr / grend.ded / grendpa )
strabunic = great grandfather ( greit grend.fadr )
nepoti = grandchildren ( grend.cildrn)
nepot = nephew / grandson ( nefiu / grend.son )
nepoata = niece / granddaughter ( nis / grend.dotr )
unchi = uncle ( ancl )
matusa = aunt ( ant )
verisor = cousin ( cazn )
socri = parents-in-law ( pern-in-lou )
soacra = mother-in-law ( madr-in-lou )
nora = daughter-in-law ( dotr-in-lou )
ginere = son-in-law ( san-in-lou)
socru = father-in-law ( fadr-in-lou )
cumnata = sister-in-law ( sistr-in-lou )
nasa = godmother ( gad.madr )
nas = godfather ( gad.fadr )

Membrii familiei / Familia n german

n aceast lecie vei nva cuvinte i expresii de baz folosite n momentul n care dorii s v
prezentai membrii familiei n limba German.

n tabelul urmtor gsii traducerea n limba German a celor mai comune grade de
rudenie:

Membrii familiei Vocabular Familienangehrige Wortschatz

n Romn n German Pronunia / Se citete:

prini die Eltern di eltrn

tat der Vater dea fatr

mam die Mutter di mutr

frate der Bruder dea brudr

frate vitreg Stiefbruder tif-brudr

sor die Schwester di vestr

75
sor vitreg Stiefschwester tif-vestr

bunicul der Grovater dea gros-fatr

bunica die Gromutter di gros-mutr

bunicu Oma oma

strbunic der Urgrovater dea ugros-fatr

strbunic die Urgromutter di ugros-mutr

unchi der Onkel dea oncl

mtu die Tante di tante

vr der Cousin dea cuzin

verioar die Kusine di cuzine

soul der Ehemann dea ehe-man

soia die Ehefrau di ehe-frau

copii die Kinder di chindr

gemenii der Zwillinge dea ivling

fiul der Sohn dea son

biatul der Junge dea iunghe

fiica die Tochter di tohtr

fata das Mdchen das med-hen

nepotul der Neffe dea nefe

nepoata die Nichte di nihte

naul der Pate dea pate

naa die Patin di patin

76
socru Schwiegervater viga-fata

soacr Schwiegermutter viga-muta

cumnat der Schwager dea vagr

cumnat die Schwgerin di vegrin

De reinut! Cnd dorii s v referii la o persoan de genul masculin singular

atunci folosii der (pronunia : dea) iar cnd dorii s v referii la o persoan de
genul feminin singular atunci folosii die(pronunia : di). Aceeai regul se aplic i
n cazul n care vrei s spunei: al meu mein (pronunia : main) sau a mea
meine(pronunia : maine).

n continuare vom nva cteva fraze, propoziii i ntrebri de baz n limba German, toate n
strns legtur cu subiectul principal al acestei lecii:

Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea Das ist mein Vater | Das ist
meine Mutter (pronunia : das ist main fatr / das ist maine mutr)
Domnul / Doamna der Herr / die Frau (pronunia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin mnnlich / weiblich (pronunia : menlih / vaiblih)
Am doi frai / Am dou surori Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei
Schwestern (pronunia : ih habe vai brud / ih habe vai vestn)
Suntei castorit()? Sind Sie verheiratet? (pronunia : sind zi ferhairatet)
Starea civil der Familienstand (pronunia : dea Familien-tand)
Singur / Cstorit / Divorat ledig / verheiratet / geschieden(pronunia : ledig /
ferhairatet / geidn)
Fritz este tatl lui Aida i a lui Erica Fritz ist der Vater von Aida und von
Erica (pronunia : Fritz ist dea fatr fon Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz Aida ist die Tochter von Fritz (pronunia : Aida ist di
Tohtr von Fritz)
Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le
invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.
77
die Mutter (di mutr) = mama
der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr
) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia /
nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du
ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am
frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu
sunt.

78

Engleza n jurul casei nva limba englez

n aceast lecie vei nva cuvinte de baz n limba Englez, folosite n cas i n
jurul casei. Dup ce vei studia aceast lecie, vei deosebi cuvintele din limba
Englez care fac referire la: zonele casei, mobilier, decoraiuni i aparate electrice
de uz casnic.

Zonele casei n Englez

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmtor vei putea s descriei apartamentul / casa
n care locuii, de asemenea, vei putea s deosebii ntr-o conversaie, cuvintele
care fac referire la subiectele legate de: numrul de camere, zonele casei etc

Romn Englez Pronunie

acoperiul the roof d ruf

baia the bathroom d batrum

balconul the balcony d balconi

buctria the kitchen d chicin

camera the room d rum

dormitorul the bedroom d bedrum

grdina the garden d gardn

garajul the garage d ghea-raj

gazonul the grass d gras

holul the hallway d hol--uei

79
parter ground floor graund flor

peretele the wall d ual

podeaua the floor d flor

primul etaj first floor frst flor

scrile the stairs d sters

subsol the basement d beisment

sufrageria the living room d living rum

tavanul the ceiling d siling

toaleta the toilet d toilet

Mobilier i decoraiuni n Englez

tii cum se spune scaun n limba Englez? Tabelul de mai jos te va ajuta s nvei
denumirile mobilierului i decoraiunilor ntlnite n majoritatea locuinelor.

Romn Englez Pronunie

biblioteca the bookcase d buk-cheis

biroul writing desk / writing table ruaiting desc / ruaiting teibl

cada the bathtub d bat-tab

canapeaua the couch / the sofa d kauci / d sofa

chiuveta the sink d sinc

chiuveta din baie the bathroom sink d batrum sinc

80
chiuveta din buctrie the kitchen sink d chicin sinc

co de gunoi trash can trea chean

covorul the carpet / the rug d carpet / d r-ag

dulapul the closet d cla-zet

duul the shower d aua

fereastra the window d uind-ou

fotoliul the armchair d arm-cer

mnerul de la ua the door handle d dor heandl

masa the table d teibl

mobila the furniture d frni-cir

oglinda the mirror d mirr

patul the bed d bed

ptura the blanket d blanchet

perdeaua the curtain d crtin

perna the pillow d pilou

poza the photo / the picture d foto / d pic-cir

prosopul the towel d taul

robinetul the faucet d foset

scaunul the seat / the chair d sit / d cer

sertarul the drawer d dror

81
ua the door d dor

vesela the dishes d diez

vaza the vase d vaz

Aparate electrice n Englez

tii cum se spune frigider n limba Englez? Tabelul de mai jos te va ajuta s
nvei denumirile celor mai utilizate aparate electrice de uz casnic.

Romn Englez Pronunie

aerul condiionat the air conditioning d er condining

aparatele the appliances d plainsiz

aspiratorul the vacuum cleaner d veacum clinr

ceasul the watch / the clock d uaci / d clac

ceasul detepttor the alarm clock d larm clac

congelatorul the freezer d frizr

cratia the pan d pean

cuptorul the oven d avn

cuptorul cu microunde the microwave d maicro-ueiv

deschiztorul de conserve the can opener d chean opnr

fierul de clcat the iron d aion

fierul de clcat cu aburi the steam iron d stim aion

82
frigiderul the fridge / the refrigerator d frigi / d refrigereitor

lampa the lamp d leamp

maina de splat rufe the washing machine d uaing main

maina de splat vase the dishwasher d di-uar

mixerul the mixer d mixr

radioul the radio d redio

telecomanda the remote control d rimot control

telefonul the phone d fon

televizorul the TV d ti-vi

usctorul de pr the hair dryer d her drair

Germana n jurul casei

n aceast lecie vei nva cuvinte de baz n limba German, folosite n cas i n
jurul casei. Aceast lecie este compus din trei categorii principale, n fiecare
categorie vei nva cuvinte de baz traduse n limba German, ce fac referire la:
zonele casei, aparatura electric i mobilier.
Zonele casei n German
Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmtor vei putea s descriei apartamentul / casa
n care locuii, de asemenea, vei putea s deosebii ntr-o conversaie, cuvintele
care fac referire la subiectele legate de: numrul de camere, zonele casei etc

n Romn n German Pronunia / Se citete:

baia das Badezimmer das bade-ima

balconul der Balkon dea balcon

buctria die Kche di chiuhe

camera das Zimmer das imr

83
dormitorul das Schlafzimmer das laf-imr

grdina der Garten dea gartn

garajul die Garage di garaje

gazonul der Rasen dea razn

holul der Flur dea flur

parter das Erdgeschoss das erd-ghe-os

peretele die Wand di vand

podeaua der Boden dea bodn

primul etaj der erste Stock dea erste toc

scrile die Treppen di trepn

subsol der Keller / das Untergeschoss dea kelr / das untr-gheos

sufrageria das Wohnzimmer das von-imr

tavanul das Dach das dah

toaleta die Toilette di toilete

Mobilier i Decoraiuni n German:

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmtor vei putea purta conversaii despre
mobilier i decoraiuni, de asemenea, vei putea s deosebii ntr-o conversaie,
cuvintele care fac referire la aceste subiecte.

n Romn n German Pronunia / Se citete:

biblioteca das Bcherregal das biuhe-regal

biroul der Schreibtisch dea raib-ti

cada die Badewanne di bade-vane

canapeaua das Sofa das sofa

chiuveta din baie das Waschbecken das va-becn

chiuveta din buctrie das Splbecken das piul-becn

coul de gunoi der Papierkorb dea papir-corb

covorul der Teppich dea tepih

dulapul der Schrank dea ranc

duul die Dusche di due

fereastra das Fenster das fenstr

fotoliul der Sessel dea zesl

mnerul de la ua der Trknauf / der Trgriff dea tiur-knauf / dea tiur-grif 84

masa der Tisch dea ti

mobila die Mbel di miobl

oglinda der Spiegel dea pigl

patul das Bett das bet

ptura die Decke di deche

perdeaua der Vorhang dea for-hang

perna das Kopfkissen das cof-chisn

poza das Bild das bild

prosopul das Handtuch das hand-tuh

robinetul der Wasserhahn dea vasr-han

scaunul der Stuhl dea tul

sertarul das Regal / die Schublade das regal / di ub-lade

ua die Tr di tiur

vesela das Geschirr das gheir

vaza die Vase di vaze

Aparate n German Aparatur electric n German:

Tabelul urmtor conine traducerea din Romn n German, a unora dintre cele
mai des ntlnite aparate electrice de uz casnic:

n Romn n German Pronunia / Se citete:

aerul condiionat die Klimaanlage di clima-anlaghe

aparatele die Gerte di gherete

aspiratorul der Staubsauger dea taub-zaugr

ceasul die Uhr di ur

ceasul detepttor der Wecker dea vecr

congelatorul der Gefrierschrank dea ghefrir-ranc

cratia der Topf dea tof

cuptorul der Backofen dea bac-ofn

cuptorul cu microunde die Mikrowelle di micro-vele

deschiztorul de conserve der Dosenffner dea dozn-eofnr

fierul de clcat das Bgeleisen / das Eisen das biugl-aizan / das aizan

fierul de clcat cu aburi das Dampfbgeleisen das damf-biugl-aizan

85
frigiderul der Khlschrank dea chiul-ranc

lampa die Lampe di lampe

maina de splat rufe die Waschmaschine di va-maine

maina de splat vase die Geschirrsplmaschine di gheir-piul-maine

mixerul der Standmixer dea tand-mixr

radioul das Radio das radio

telecomanda die Fernbedienung di fern-bedinung

telefonul das Telefon das telefon

televizorul der Fernseher dea fen-e

usctorul de pr der Haartrockner dea har-trocnr

Engleza n natur nva limba englez

Natura (Vocabular) Nature (Vocabulary):

aerul the air (pronunia : d er)
apa the water (pronunia : d uatr)
apusul soarelui the sunset (pronunia : d san-set)
cascada the waterfall (pronunia : d uatr-fol)
cerul the sky (pronunia : d scai)
coasta the coast (pronunia : d cost)
curcubeul the rainbow (pronunia : d reinbou)
dealul the hill (pronunia : d hil)
deertul the desert (pronunia : d dezrt)
ferma the farm (pronunia : d farm)
floarea the flower (pronunia : d flaur)
floarea soarelui the sunflower (pronunia : d san-flaur)
frunza the leaf (pronunia : d lif)
iarba the grass (pronunia : d gras)
insula the island (pronunia : d island)
jungla the jungle (pronunia : d giangl)
lacul the lake (pronunia : d leic) 86
luna the moon (pronunia : d mun)
luna plin the full moon (pronunia : d ful mun)
muntele the mountain (pronunia : d mauntn)
nisipul the sand (pronunia : d sand)
norul the cloud (pronunia : d claud)
oceanul the ocean (pronunia : d on)
oraul the city (pronunia : d siti)
pdurea the forest (pronunia : d forest)
petera the cave (pronunia : d cheiv)
piatra the stone (pronunia : d ston)
plaja the beach (pronunia : d bici)
planta the plant (pronunia : d plant)
podul the bridge (pronunia : d brigi)
pomul the tree (pronunia : d tri)
rdcina the root (pronunia : d rut)
rsritul soarelui the sunrise (pronunia : d san-raiz)
rul the river (pronunia : d rivr)
soarele the sun (pronunia : d san)
strada the street (pronunia : d strit)
ara the country (pronunia : d cauntri)
terenul the field (pronunia : d fild)
trandafirul the rose (pronunia : d roz)
tufiul the bush (pronunia : d bu)
tunetul the lightning (pronunia : d lait-ning)
valea the valley (pronunia : d valei)
valul the wave (pronunia : d ueiv)
vntul the wind (pronunia : d uind)
vremea the weather (pronunia : d uedr)
zpada the snow (pronunia : d snou)
Germana n natur

Natura (Vocabular) Natur (Wortschatz): 87

aerul die Luft (pronunia : di luft)
apa das Wasser (pronunia : das Vasr)
apusul soarelui der Sonnenuntergang (pronunia : dear Zonen-untr-gang)
cascada der Wasserfall (pronunia : dea Vasr-fal)
cerul der Himmel (pronunia : dea Himmel)
coasta die Kste (pronunia : di quste)
curcubeul der Regenbogen (pronunia : dea Reghenbogn)
dealul der Hgel (pronunia : dea Hiugl)
deertul die Wste (pronunia : di Viuste)
ferma der Bauernhof (pronunia : dea Bauernhof)
floarea die Blume (pronunia : di Blume)
floarea soarelui die Sonnenblume (pronunia : di Zonen-blume)
frunza das Blatt (pronunia : das Blat)
iarba das Gras (pronunia : das Gras)
insula der Insel (pronunia : dea Inzl)
jungla der Dschungel (pronunia : dea Junghel)
lacul der See (pronunia : dea Zi)
luna der Mond (pronunia : dea Mund)
luna plin der Vollmond (pronunia : dea Folmund)
marea die See / das Meer (pronunia : di zi / das Me-a)
muntele der Berg (pronunia : dea Berg)
nisipul der Sand (pronunia : dea Sand)
norul die Wolke (pronunia : di Volche)
oceanul der Ozean (pronunia : dea Oian)
oraul die Stadt (pronunia : di tat)
pdurea der Wald (pronunia : dea Vald)
petera die Hhle (pronunia : di Hiole)
piatra der Stein (pronunia : dea tain)
plaja der Strand (pronunia : dea trand)
planta die Pflanze (pronunia : di Pflane) 88
podul die Brcke (pronunia : di Briuche)
pomul der Baum (pronunia : dea Baum)
rdcina die Wurzel (pronunia : di vurel)
rsritul soarelui der Sonnenaufgang (pronunia : dea Zonen-auf-gang)
rul die Fluss (pronunia : di Flus)
soarele die Sonne (pronunia : di Zone)
strada die Strae (pronunia : di trase)
ara das Land (pronunia : das Land)
terenul das Feld (pronunia : das Feld)
trandafirul die Rose (pronunia : di Roze)
tufiul der Busch (pronunia : dea Bu)
tunetul der Blitz (pronunia : dea Bli)
valea das Tal (pronunia : das Tal)
valul die Welle (pronunia : di vele)
vntul der Wind (pronunia : dea vind)
vremea das Wetter (pronunia : das vetr)
zpada der Schnee (pronunia : dea ne)

Direcii i forme geometrice n englez nva limba englez

Puncte Cardinale Cardinal points:

Nord North (pronunia : nort)
Sud South (pronunia : saut)
Vest West (pronunia : uest)
Est East (pronunia : ist)
n Nord in the North (pronunia : in d nort)
spre Nord to the North (pronunia : tu d nort)
din Nord from the North (pronunia : from d nort)
89
Direcii Directions:
de-a lungul along the (pronunia : long d)
stnga left (pronunia : left)
n apropiere near (pronunia : ni)
lng next to (pronunia : next tu)
peste over the (pronunia : ovr d)
dreapta right (pronunia : ruait)
drept nainte straight ahead (pronunia : streit hed)
Forme Shapes:
Ptrat Square (pronunia : scuer)
Cerc Circle (pronunia : sercl)
Triunghi Triangle (pronunia : truai-engl)
Dreptunghi Rectangle (pronunia : rect-engl)
Oval Oval (pronunia : ovl)
Octogon Octagon (pronunia : octgon)
Cub Cube (pronunia : qiub)
Sfer Sphere (pronunia : sfea)
Con Cone (pronunia : qon)
Cilindru Cylinder (pronunia : silindr)
Direcii i forme geometrice n german

Puncte Cardinale die Kardinalpunkte:

Nord der Norden (pronunia : dea Nordn)
Sud der Sden (pronunia : dea Siudn)
Vest der Westen (pronunia : dea Vestn)
Est der Osten (pronunia : dea Ostn)
n Nord im Norden (pronunia : im Nordn)
spre Nord nach Norden (pronunia : nah Nordn)
din Nord aus dem Norden (pronunia : aus dem Nordn)
Direcii Richtungen:
de-a lungul entlang (pronunia : entlang) 90
Stnga links (pronunia : linx)
n apropiere bei (pronunia : bai)
Lng neben (pronunia : nebn)
Peste ber (pronunia : iubr)
Dreapta rechts (pronunia : reh)
Drept nainte Geradeaus (pronunia : gheradeaus)
Forme Formen:
Ptrat Quadrat / Viereck (pronunia : cvadrat / firec)
Cerc Kreis (pronunia : crais)
Triunghi Dreieck (pronunia : draiec)
Dreptunghi Rechteck (pronunia : rehtec)
Oval Oval (pronunia : Oval)
Octogon Achteck (pronunia : Ahtec)
Cub Wrfel (pronunia : viurfl)
Sfer Kugel (pronunia : cugl)
Con Kegel (pronunia : chegl)
Cilindru Zylinder (pronunia : ilindr)

Engleza n cltorie nva limba englez

Vocabular de Cltorie Romn-Englez ce conine cuvinte de baz folositoare n vacane i cltorii
externe.

Limba Englez la ora actual este cea mai vorbit limb din lume n mediile de
afaceri, coli i turism, prin urmare, indiferent de ce destinaii turistice vei alege n
viitor, este esenial s avei n bagajul dumneavoastr de cunotine generale i un
mic vocabular de cltorie n Englez. Pe aceast pagin vei gsi cuvinte i fraze
de baz n limba Englez ce v pot fi de ajutor n viitoarele vacane i cltorii 91
externe. n tabelul urmtor gsii cuvinte, precum: aeroport, avion, bagaj i multe
altele toate cuvintele vor fi traduse din Romn n Englez (pe coloana a treia se
afl pronunia Englez.Atenie! pronunia este informativ)

Romn Englez Pronunia / Se citete:

aeroport airport eaport

agenia de turism travel agency treavl eigensi

autobuz bus bas

automobil car car

avion airplane eaplein

avion plane plein

a ateriza to land tu leand

a cltori to travel tu treavl

a zbura to fly tu flai

bagaj luggage laggi

bagaj de mn hand luggage heand laggi

barca boat bout

bicicleta bike baic

bilet ticket tichet

bilet de avion plane ticket plein tichet

biroul de informaii Information Office informein ofis

biroul vamal Customs Office castms ofis

cltoria the journey d giorni

92
companie aerian airline ealain

decolare take-off teic-of

destinaia the destination d destinein

excursia the trip d trip

gar station stein

geant bag beag

maina the car d car

mergem pe jos we walk ui ulc

mergem pe jos we go on foot ui go on fout

metroul metro metro

metroul the underground di andrgraund

motocicleta motorcycle moto-saicl

nava ship ip

pasagerul the passenger d pas-sn-ger

paaportul the passport d pas-port

plecri departure deparcir

poart gate gheit

poet purse prs

pregtii de decolare ready for takeoff ruedi for teic-of

ruta the route d rut

scopul the purpose d prpas

sosiri arrivals raivls

93
staia de tren the train station d trein stein

strada the street d strit

strada principal the main street d mein strit

ara the country d cantri

trenul the train d trein

valiza the suitcase d sut-cheis

n urmtoarele rnduri gsii fraze de cltorie n limba Englez, dac dorii s

nvai saluturi i expresii uzuale n limba Englez v recomandm Englez Lecia
3: Formule de Salut n Englez Expresii n Englez

Fraze de Cltorie n limba Englez:

Ct cost ? How much is ? (pronunia : hau maci iz ?)

Ct cost biletul? How much is the ticket? (pronunia : hau maci iz d tichet?)
Unde pot ? Where can I ? (pronunia : uer chen ai ?)
Unde pot nchiria o main? Where can I rent a car? (pronunia : uer chen ai
rent car?)
A dori s I would like to (pronunia : i uld laic tu )
A dori s nchiriez o main pentru zile / sptmni I would like to rent a
car for days / weeks (pronunia : i uld laic tu rent car for deiz / uics)
La ce or decoleaz / aterizeaz avionul? What time does the plane take off /
land? (pronunia : uat taim daz d plein teic of / leand?)
Unde este ? Where is the ? (pronunia : uer iz d ?)
Unde este toaleta? Where is the toilet / restroom? (pronunia : uer iz d toilet /
rest-rum?)
Germana n cltorie
aeroportul der Flughafen (pronunia : dea Flug-hafn)
agenia de turism das Reisebro (pronunia : das Raize-biuro)
autobuzul der Bus (pronunia : dea Bus)
automobilul das Auto (pronunia : das Auto) 94
avionul das Flugzeug (pronunia : das Flug-oig)
a ateriza landen / zu landen (pronunia : landn / u landn)
a cltori reisen (pronunia : raizn)
a merge cu bicicleta radfahren (pronunia : rad-farn)
a zbura fliegen / zu fliegen (pronunia : flign / u flign)
bagajul das Gepck (pronunia : das Gepec)
barca das Boot (pronunia : das Bot)
bicicleta das Fahrrad (pronunia : das Farad)
biletele de avion die Flugkarten (pronunia : di Flug-kartn)
biroul informaii das Auskunftsbro (pronunia : das Aus-cunf-biuro)
cltoria die Reise (pronunia : di Raize)
check-in der Check-in / Abfertigung (pronunia : dea Check-in / Abfertigung)
decolare der Abflug / start (pronunia : dare Abflug / tart)
destinaia die Destination / das Reiseziel (pronunia : di Deztinaion / das Raizeil)
excursia die Reise (pronunia : di Raize)
gara Bahnhof (pronunia : Banhof)
geanta die Tasche (pronunia : di Tae)
hotelul das Hotel / der Gasthof (pronunia : das Hotel / dea Gasthof)
maina der Wagen / PKW (pronunia : dea vagn / Pkv)
mergem pe jos zu Fuss (pronunia : u Fus)
metroul die U-Bahn (pronunia : di u-Ban)
motocicleta das Motorrad (pronunia : das Motorad)
nava das Schiff (pronunia : das if)
oficiul vamal das Zollamt (pronunia : das ol-amt)
pasagerul der Passagier / der Fahrgast (pronunia : dea Pasajer / dea Fargast)
paaportul der Pass (pronunia : dea Pas)
plecri die Abfahrt (pronunia : di Abfart)
pregtii de decolare startbereit (pronunia : tart-berait)
ruta die Route (pronunia : di Rute)
scopul Ziel (pronunia : il)
sosiri die Ankunft (pronunia : di Ancunft)
staia de tren der Bahnhof (pronunia : dea Ban-hof)
strada die Strae (pronunia : di trase)
strada principal Hauptstrae (pronunia : Haupt-trase)
ara das Land (pronunia : das Land)
traficul auto der Verkehr (pronunia : dea fachea)
trenul der Zug (pronunia : dea ug)
valiza der Koffer (pronunia : dea Kofr)

Haine / mbrcminte n englez nva limba englez 95

Pe aceast pagin vei gsi cuvinte uzuale n Englez folosite atunci cnd purtai
conversaii despre articole vestimentare, accesorii i bijuterii. tii cum se spune la
cravat n limba Englez? Dac rspunsul este nu, atunci v aflai n locul
potrivit, deoarece, n aceast lecie vei studia cuvinte uzuale n limba Englez ce
pot fi folosite atunci cnd purtai conversaii despre haine, accesorii i bijuterii. n
tabelul urmtor putei nva cum se numesc cele mai comune articole vestimentare
n limba Englez, de asemenea, pe coloana a trei se afl sfaturile de pronunie
aferente fiecarui cuvnt n parte.
mbrcminte (Vocabular) Clothing (Vocabulary):

Romn Englez Pronunia / Se citete:

blugi the jeans d gins

bluza the blouse d blauz

cmaa the shirt d rt

cizmele the boots d bu

costumul de baie the swimsuit d suim-sut

cravat the tie d tai

fusta the skirt d scrt

geaca the jacket d giachet

haina the coat d cout

lenjerie intim underwear andr-uer

paltonul the coat d cout

pantaloni the trousers d trauzrs

pantaloni scuri the shorts d or

pantofi the shoes d uz

pelerina de ploaie the raincoat d rein-cot

pijamalele the pajamas d pigiams

pijamalele the jammies d giamiz

puloverul the sweater d suetr

rochia the dress d dres

sandalele the sandals d sandls

sutienul the bra d bra

osetele the socks d socs

tricoul the shirt d rt 96

Acum, dup ce ai studiat denumirile articolelor vestimentare n limba Englez,
haidei s vedem cteva expresii traduse n Englez care v pot fi de folos n viaa
de zi cu zi.

Nu-mi gasesc? traducerea n Englez ar fi I cant find my? spaiul punctat

poate fi completat cu oricare din cuvintele nvate n tabelul de mai sus, de
exemplu vom folosi cuvntul pantofi: Nu-mi gasesc pantofii? n Englez I
cant find my shoes?, pronunia ai cant faind mai uz.

i place/plac meu/mea/mei? traducerea n Englez ar fi Do you like my ?

spaiul punctat poate fi completat cu oricare din cuvintele nvate n tabelul de mai
sus, pentru a exemplifica mai bine expresia principal vom folosi trei cuvinte
diferite, tricou, geac i pantaloni: i place tricoul meu? n Englez Do
you like my shirt? se citete du iu laic mai rt, i place geaca mea? n
Englez Do you like my jacket? se citete du iu laic mai giachet, i plac
pantalonii mei? n Englez Do you like my trousers? se citete du iu laic mai
trauzrs.

n tabelul urmtor vei gsi denumirile accesoriilor i a bijuteriilor comune traduse

n limba Englez, iar pe coloana a treia se afl sfaturile de pronunie aferente
fiecarui cuvnt n parte.

Accesorii (Vocabular) Accessories (Vocabulary):

Romn Englez Pronunia / Se citete:

ceasul the watch d uaci

cureaua the belt d belt

earfa the scarf d scarf

geanta the bag d beag

mnuile the gloves d glovs

ochelarii the glasses d glasez

d san-glasez
97
ochelarii de soare the sunglasses

plria the hat d hat

poeta the purse d prs

umbrela the umbrella d ambrela

Bijuterii (Vocabular) Jewelry (Vocabulary):

brara the bracelet d breislet

cercei the earrings d irings

inelul the ring d ring

lanul the chain d cein

n urmtoarele rnduri vom nva cteva expresii i cuvinte comune n limba

Englez ce v pot fi de folos atunci cnd mergei la cumprturi.

A vrea s cumpr traducerea n Englez ar fi I want to buy spaiul

punctat poate fi completat cu oricare din cuvintele nvate n tabelele de mai sus,
de exemplu vom folosi cuvntul cmaa: A vrea s cumpr cmaa n Englez
I want to buy the shirt, pronunia ai uant tu bai d rt. Dac dorii s spunei
A vrea s cumpr aceast/acest traducerea n Englez ar fi I want to buy
this, vei folosi adjectivul this pentru ambele variante din limba Romn,
pentru a v exemplifica mai bine vom folosi cuvintele cma i inel: A vrea
s cumpr aceast cma n Englez I want to buy this shirt se pronun ai
uant tu bai dis rt, A vrea s cumpr aceast inel n Englez I want to buy this
ring se pronun ai uant tu bai dis ring.
Este prea scump/ieftin/frumos traducerea n Englez ar fi Its too expensive /
cheap / nice se pronun i tu expensiv/cip/nais.

Haine / mbrcminte n german

mbrcminte (Vocabular) Kleidung (Wortschatz):

blugi die Jeans (pronunia : di gins)
bluza die Bluse (pronunia : di Bluze)
cmaa das Hemd (pronunia : das Hemd)
cmas cu mneci scurte Kurzarmhemd (pronunia : cur-arm-hemd)

cmas cu mneci lungi Langarmhemd (pronunia : lang-arm-hemd)

ciorapi die Socke / der Strumpf (pronunia : di zokay / dea trumf) 98

cizma der Stiefel (pronunia : dea tifl)
costumul brbtesc der Anzug (pronunia : dea Anug)
costumul de baie der Badeanzug (pronunia : dea Bade-anug)
cravata die Krawatte (pronunia : di cravate)
fusta der Rock (pronunia : dea roc)
geaca die Jacke (pronunia : di iache)
geaca sport das Sakko (pronunia : das zaco)
geanta die Tasche (pronunia : di tae)
haina der Mantel (pronunia : dea mantl)
lenjeria intima die Unterwsche (pronunia : di untr-vee)
pantaloni die Hose (pronunia : di hoze)
pantaloni scurti kurze Hosen (pronunia : cure Hozn)
pantofi die Schuhe (pronunia : di ue)
pantoful der Schuh (pronunia : dea u)
pelerina de ploaie der Regenmantel (pronunia : dea regen-mantl)
pijamalele der Schlafanzug (pronunia : dea laf-anug)
puloverul der Pulli / der Pullover (pronunia : dea puli / dea pulovr)
rochia das Kleid (pronunia : das claid)
sandala die Sandale (pronunia : di zandale)
sutienul der BH / der Bstenhalter (pronunia : dea BeHa / dea Biustn-haltr)
tricoul das T-Shirt (pronunia : das ti-rt)
Accesorii (Vocabular) Zubehr (Wortschatz):
ceasul die Armbanduhr (pronunia : di Arm-band-ur)
cureaua der Grtel (pronunia : dea ghiur-tl)
earfa der Schal (pronunia : dea al)
earfa pentru cap das Kopftuch (pronunia : das cof-tuh)
mnua der Handschuh (pronunia : dea Hand-u)
ochelarii die Brille (pronunia : di Brile)
ochelarii de soare die Sonnenbrille (pronunia : di Zonen-brile)
plria der Hut (pronunia : dea Hut) 99
poeta die Handtasche (pronunia : di Hand-tae)
umbrela der Regenschirm (pronunia : dea reghen-irm)
Bijuterii (Vocabular) Schmuck (Wortschatz):
brara das Armband (pronunia : das Arm-band)
cercelul der Ohrring (pronunia : dea Oring)
inelul der Ring (pronunia : dea Ring)
lanul die Halskette (pronunia : di Halskettare)

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:

scump teuer (pronunia : toia)

ieftin billig (pronunia : bilig)

e prea scump das ist zu teuer (pronunia : das ist u toia)

nu vreau ich will es nicht (pronunia : ih vil es niht)

o iau ich nehme es (pronunia : ih neme es)

o pung, v rog eine Tte bitte (pronunia : aine tiute bite)

Expresii si cuvinte uzuale in engleza folosite la supermarket
Ca sa eviti orice moment de neintelegere ar fi de ajutor sa inveti cateva expresii si cuvinte uzuale in
engleza folosite intr-un supermarket sau orice alt magazin alimentar pentru ca indiferent in ce tara te-ai
afla, vorbitoare de limba engleza sau nu, inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva dintr-un astfel de
magazin.

Ti-ar fi de folos sa inveti mai intai lectiile:

Alimente, dulciuri si bauturi

Fructele

Legumele

"Supermarket" a devenit un cuvant cunoscut in tara noastra si nu cred ca mai are nevoie de nici o
100
traducere dar in tarile vorbitoare de limba engleza este deseori inlocuit cu "grocery store" care inseamna
magazin alimentar.

Cum ceri informatii / Intrabari uzuale intr-un supermarket in engleza:

Could you help me, please? ( Culd iu help mi, pliz? ) = M-ati putea ajuta, va rog?

Could you tell me where the milk is, please?! ( Culd iu tel mi uer d milc iz pliz?! )= Imi poti / puteti
spune unde este laptele te rog?!

Sorry! Do you know where are / can I find the potatoes ? ( Sorii! Du iu nou uer ar / can ai faind d
poteitoz? ) = Stii unde sunt / pot gasi cartofii ?

How much are the tomatoes? ( Hau maci ar d tomeitoz? ) = Cat costa rosiile? / Cat sunt rosiile?

Until what hour is the supermarket / store open? ( ntil uat aur iz d supermarchet / stor opn? ) =
Pana la ce ora este supermarket-ul / magazinul deschis?

Can I pay with my credit card / visa card? ( Chen ai pei uit mai credit card / viza card? ) = Pot sa
platesc cu cardul meu de credit / cardul visa?

Can I pay by cheque? ( Chen ai pei bai cec? ) = Pot sa platesc printr-un cec?

Is this on sale? ( Iz dis on seil? ) = Este la reducere? / Este acest produs la reducere?
Can you do a price check for this item, please? ( Chen iu du prais cec for dis aitm, pliz? ) = Poti sa
faci / Puteti sa faceti o verificare de pret pentru acest articol, va rog?

Can you tell me where the dairy section is? (Chen iu tel mi uer d deiri secon iz? ) = Imi poti / Imi
puteti spune unde este raionul pentru lactate?

Do you have more rice in the back? ( Du iu heav mor rais in d beac? ) = Aveti mai mult orez in spate?
(cu sensul de magazie) ( puteti folosi aceasta expresie pentru orice produs daca raftul este gol )

Do you have prepackaged fruits? ( Du iu heav pripeacheigid friut? ) = Aveti fructe preambalate?

Raioanele cele mai cunoscute dintr-un supermarket:

produce ( prodius ) = contine fructe si legume proaspete

frozen food ( frozn fud ) = alimente congelate
bulk food ( bulc fud ) = alimente vrac (le cantaresti si ambalezi singur)
baking ( beiching ) = produse pentru prajituri
dry goods ( drai gudz )= produse uscate (cafea, ceai etc.)
breads ( bredz ) = paine impachetata, covrigi
meat and seafood ( mit end si.fud ) = carne si peste
deli / delicatessen ( deli / delicatesn ) = delicatese / preparate ( salam, cascaval etc. )
bakery ( beicri ) = brutarie, patiserie
dairy (deiri ) = produse lactate
pasta and rice ( peasta end rais ) = paste si orez
ethnic foods ( etnic fudz ) = produse internationale
101
canned foods ( chend fudz) = conserve
condiments (condimen ) = condimente
snacks ( snecs ) = gustari ( chipsuri, dulciuri etc. )
cereal ( siril ) = cereale
beverages ( bevregiz ) = bauturi
household items ( haushold aitmz ) = produse pentru casa
health and beauty ( helt end biuti ) = sanatate si frumusete

Cuvinte uzuale pe care le-ai putea auzi sau vedea scrise intr-un supermarket:

aisle ( ail ) = culoar, raion

shopper / customer ( opr / castmr ) = cumparator / client

shopping cart ( oping cart ) = carucior pentru cumparaturi

shopping basket ( oping baschet ) = cos de cumparaturi
plastic bag ( pleastic beag ) = punga / sacosa de plastic
paper bag ( peipr beag ) = punga / sacosa de hartie
reusable bag ( reuzbl beag ) = punga / sacosa refolosibila

checkout area ( cecaut eria ) = zona pentru plata ( iesirea din supermarket )
checkout line ( cecaut lain ) = coada pentru iesirea din supermarket
express checkout ( expres cecaut ) = iesire rapida 1-12 articole
automatic checkout ( outomatic cecaut ) = casa de plata automata ( scanezi si platesti singur cu cardul
)
scanner ( schenr ) = aparat de scanat produsele
barcode ( barcod ) = cod de bare
checkout counter ( cecaut cauntr ) = ghiseul pentru plati
cash register ( che registr ) = casa de marcat
cashier ( cair ) = casier
clerk / employee ( clarc / emploii ) = functionar / angajat
manager ( meneger ) = director / administrator / sef

can-return machine ( chen-ritrn main ) = aparat pentru returnatul dozelor de metal

bottle-return machine ( botl-ritrn main ) = aparat pentru returnatul sticlelor
shelf ( elf ) = raft
scale ( scheil ) = cantar

closed ( clouzd ) = inchis

opened ( opnd ) = deschis

Modalitati de plata in engleza:

credit card ( credit card ) = card de credit

debit card (debit card ) = card de debit
cash ( che ) = numerar
coupons ( cupons ) = cuponuri ( in strainatate poti gasi in reviste cuponuri pentru reduceri in
supermarket )
discount card ( dicaunt card ) = card de reduceri

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in Germana

In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent care
102
este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa cumperi
ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarket
invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le puteti
auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul
magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergescho {das obergheos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

103
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi

die Tte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bealen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

La Multi Ani in engleza | Urari de 'La multi ani' in engleza
Cu ajutorul acestei lectii vei invata cum sa spui la multi ani in engleza cat si alte urari specifice pe care
le poti spune personal , le poti scrie intr-un sms, email sau pe Facebook.

Cel mai simplu si comun mod de a spune La Multi Ani in engleza este Happy Birthday {Hepi brtdei}
cu aceasta urare nu veti da niciodata gres. Desi este folosita ca si corespondent in engleza pentru 'La
Multi Ani' traducerea reala ar fi 'O zi de nastere fericita'.

Urari pentru zi de nastere = Birthday wishes {Brdei uiiz}

Happy Birthday ! = La multi ani !

I hope all your birthday dreams and wishes come true. {Ai hop ol ior brtdei drimz end uiiz com tru}
104
= Sper ca toate visele si dorintele tale de ziua ta de nastere sa se indeplineasca (sa devina realitate)

May this year be your best ever. {Mei dis ir bi ior best evr} = Fie ca acest an sa fie cel mai bun
vreodata.

Not just a year older, but a year better. {Nat jast ir oldr, bt ir betr} = Nu doar un an mai in
varsta, cat un an mai bun.

A birthday is just the first day of another 365-day journey around the sun. Enjoy the trip. { brdei
iz jast d frst dei of nadr 365 dei girni raund d san. Enjoi d trip} = O zi de nastere este prima zi
din o alta calatorie de 365 de zile in jurul soarelui. Bucurati-va de excursie.

Happy birthday, may this day always be a special one to remember. {Hepi brt.dei, mei dis dei
oluiez bi specil uan tu rimembr} = La multi ani, fie ca aceasta zi sa fie intodeauna una speciala de
reamintit.

May the best of your past be the worst of your future. {Mei d best of ior pest bi d uorst of ior fiucior}
= Fie ca ce a fost mai bun in trecut tau sa fie cel mai rau in viitor.
I hope that for every candle on your cake you get a wonderful surprise. {Ai hop deat for evri chendl
on ior cheic iu ghet uandrfol surprais} = Sper ca pentru fiecare lumanare dupa tortul tau sa primesti o
surpriza minunata.

May your birthday be filled with sunshine and smiles, laughter, love and cheer.{Mei ior brt.dei bi
fild uit san.ain end smails, laftr, lov end cir} = Fie ca ziua ta de nastere sa fie plina cu raze de soare si
zambete, rasete, iubire si veselie.

Urari comice in engleza pentru zi de nastere:

Happy birthday, you're not getting older you're just a little closer to death.{Hepi brt.dei, iur nat
gheting oldr iur jast litl closr to det} = La multi ani, tu nu imbatranesti doar esti putin mai aproape de
moarte.

Birthdays are good for you. Statistics show that people who have the most live the
longest! {Brt.deiz ar gud for iu. Statistics ou deat pipl hu hev d most liv d longst} = Zilele de
nastere sunt bune pentru tine. Statisticile arata ca oamenii care au cele mai multe traiesc cel mai mult!

Growing old is mandatory; growing up is optional. {Groing old iz mendatori, groing ap iz opionl} =
105
A creste este obligatoriu, a te maturiza este optional.

So many candles... so little cake. {So meni chendls ... so litl cheic} = Asa multe lumanari ... asa
putin tort.

Happy birthday to a person who is smart, good looking, funny and reminds me a lot of
myself. {Hepi brt.dei tu prsn hu iz smart, gud luching, fani end rimainds mi lat of maiself} = La
multi ani pentru o persoana care este desteapta, aratoasa, comica si care imi aminteste foarte mult de
mine.

Urri i mesaje de Crciun n englez nva limba englez

Urari, mesaje si cuvinte uzuale folosite de Craciun in limba Engleza.

n mod normal, mesajele sau urrile de Crciun trebuie s vin din inim, prin
urmare, cu ajutorul nostru vei nva s formulai singuri un mesaj sau o urare de
Crciun n Englez, aici vei gsi resursele necesare pentru a v inspira n
formularea mesajului dvs.: exemple de mesaje i urri n Englez, cuvinte uzuale
folosite de Crciun n Englez, traduceri, sfaturi de pronunie, cnd i cum trebuie
s folosii anumite cuvinte, etc.
Vom ncepe cu elementele eseniale, i anume, vom nva cum se traduce, se scrie
i se pronun cuvntul Crciun i cuvinteleUrri de Crciun n limba
Englez. Cuvntul Crciun n limba Englez se traduce Christmas i se
pronun cris-ms, uneori se mai scrie Xmas n loc de Christmas, aceast
variant de scriere este mai popular pe reelele de socializare dar mai rar folosit n
general, Xmas se scrie diferit dar se citete i pronun la fel ca iChristmas.
Acum s vedem cum se spune Urri de Crciun n Englez,
cuvntul urri are dou varinate de traducere wishes igreetings, n
textul Urri de Crciun se poate folosi doar varianta greetings, deoarece,
cuvntul Urri n textul Urri de Crciun are sensul de salut i nu de dorin
(ceea ce ar fi reprezentat cuvntul wishes), n concluzie, Urri de Crciun n
Englez se traduce Christmas greetings i se pronun cris-ms gri-tings.
n continuare, vom nva cum s spunem Crciun fericit! i cum s folosim
cuvntul wishes n diferite fraze i expresii folosite de Crciun n limba
Englez. Crciun fericit! se traduce n EnglezMerry Christmas! i se 106
pronun meri cris-ms, dac dorii s spunei v doresc sau v urez,
atunci vei spune I wish you, spre exemplu vrem s spunem V doresc un
Crciun fericit, vom spune I wish you a Merry Christmas (se pronun ai
ui iu meri cris-ms), dac transmitei urri din partea mai multor persoane (de
exemplu din partea familiei dvs.) i dorii s spunei v dorim sau v
urm, atunci vei spune We wish you, spre exemplu dac vrei s
spunei V urm un Crciun fericit, vei spune We wish you a Merry
Christmas (se pronunta ui ui iu meri cris-ms).
Mai jos vei gsi un tabel ce conine cuvinte uzuale folosite de Crciun, aceste
cuvinte v pot fi de ajutor atunci cnd dorii s purtai conversaii n limba Englez
despre Crciun sau cnd vei crea un mesaj personalizat de Crciun n limba
Englez.

Vocabular de Crciun Romn-Englez:

Romn Englez Pronunia / Se citete:

Ajunul Crciunului Christmas Eve cris-ms iv

a cnta to sing tu sing

Biblie Bible bai-bl

bomboane candy candi

bradul de Crciun Christmas tree cris-ms tri

bulgre de zpad snowball snou-bol

cadou gift ghift

cadouri gifts ghif

Cei Trei Magi The Three Magi d tri maghi

Cei Trei Magi The Three Wise Men d tri uaiz men

colind(e) carol(s) carol(z)

107
colind(e) de Craciun Christmas carol(s) cris-ms carol(z)

Crciun Christmas cris-ms

fulg de nea snowflake snou-fleic

fulg de zpad snowflake snou-fleic

fursecuri cookies cuchiz

horn chimney cimni

Isus Jesus gizs

nger(i) angel(s) eingel(s)

jucrie toy toi

jucrii toys toiz

lumnare candle cheandl

lumini lights lai

Lumini de Crciun Christmas Lights cris-ms lai

Mo Crciun Father Christmas fadr cris-ms

Mo Crciun Santa Claus santa clouz

om de zpad snowman snou-man

ornamente ornaments ornamen

pomul de Crciun Christmas tree cris-ms tri

rege king ching

sfnt holy holi

Sfntul Nicolae Saint Nicholas seint nicls

emineu fireplace faia-pleis

108
Un An Nou Fericit! Happy New Year! hapi niu ir

zpad snow snou

Ziua Sfntului Nicolae St. Nikolaus Day seint nicolaus dei

n urmtoarele rnduri gasii texte n limba Englez ce pot fi folosite ca urri sau
mesaje de Crciun. Sperm c urmtoarele exemple de texte s fie o surs de
inspiraie n mesajele viitoare pe care le vei compune pentru cei dragi.

Englez:
I wish you health and happiness in the coming year! Merry Christmas!
Pronunia / Se citete:
ai ui iu helt end hapines in d coming ir! meri cris-ms!

Romn:
V doresc sntate i fericire n anul care vine! Crciun Fericit!
Englez:
Wish you lots of love, joy and happiness. Merry Christmas!
Pronunia / Se citete:
ui iu la of lov, gi-oi end hapines. meri cris-ms!

Romn:
V doresc mult dragoste, bucurie i fericire. Crciun Fericit!

Englez:
I wish you a merry christmas, many gifts from Santa Claus and a Happy New
Year.
Pronunia / Se citete: 109
ai ui iu meri cris-ms, meni ghif from santa clouz end hapi niu ir.

Romn:
V doresc un Crciun Fericit, multe daruri de la Mo Crciun i un An Nou
Fericit.

La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si

onomastica
Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns pe
pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica in
germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.

Urari pentru zi de nastere = Wnsche zum Geburtstag {Viune um gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti
face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani

 varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa
traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag! {Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} = Felicitari pentru

ziua ta de nastere!

Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea
si binele pentru tine!

Alle guten Wnsche zum Geburtstag! {Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile de bine
pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din inima / sincer /
foarte mult!

Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih dia ales gute} = Pentru ziua
de nastere va urez toate cele bune!

Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune in efiulung ghe.en} = Fie ca
toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" : 110

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche. {Ih zende inen u irem
gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {u irem gheburstag gratulirn wiie inen herlih} =
De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestn
viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem gheburstag ales gute} =
Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente bringen! {Mioghe
dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti
aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glck {gliuc} = noroc

Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante

Urri i mesaje de Crciun n German

Urri, mesaje i cuvinte uzuale folosite de Crciun n limba German.

Urrile sau mesajele de Crciun trebuie s vin din inim, prin urmare, cu ajutorul
nostru vei nva s formulai singuri un mesaj sau o urare de Crciun n limba
German. Pe aceast pagin vei gsi: exemple de mesaje i urri n German,
cuvinte uzuale folosite de Crciun n German, traduceri, sfaturi de pronunie, etc.

Vom ncepe cu elementele eseniale, i anume, vom nva cum se traduce, se scrie 111
i se pronun cuvntul Crciun i expresia Crciun fericit! n limba German.
Cuvntul Crciun n limba German se traduce Weihnachten i se pronun vai-
nah-tn. Acum s vedem cum se spune Crciun fericit! n German. Dup cum
am nvat mai devreme la Crciun germanii spun Weihnachten, problemele ncep
atunci cnd vrem s spunem fericit, deoarece, la fericit germanii spun n multe
feluri (glcklich, zufrieden, froh i frhlich), din cele patru variante doar dou
sunt exact ceea ce cutm noi, i anume:froh i frhlich; toate cele patru variante
fiind adjective pot reprezenta mai multe nsuiri, spre exemplu: glcklich mai
reprezint i norocos iar zufrieden mai reprezinta i mulumit; de aceea variantele
corecte sunt froh (fericit; bucuros) i frhlich(fericit; vesel), n concluzie, dac
vrem s spunem Crciun fericit! n limba German vom avea dou variante
corecte din care s alegem, si anume: Frohe Weihnachten! (pronunia: fro vai-nah-
tn) i varianta a doua Frhliche Weihnachten! (pronunia: froi-li-he vai-nah-tn).

n continuare, vei nva cum s folosii cuvntul doresc n diferite expresii

folosite de Crciun n limba German. Dac dorii s spunei n mod formal v
doresc sau v urez n limba German vei spune Ich wnsche
Ihnen (pronunia: ih viune inn), dac dorii s spunei v doresc sau v
urez n German unei persoane apropiate n mod informal vei spune Ich
wnsche dir (pronunia: ih viune dia); acum s vedem cum putem folosi Ich
wnsche Ihnen i Ich wnsche dir n expresii de Crciun, spre exemplu:
dac vrei s spunei V doresc (urez) un Crciun fericit! (formal) n limba
German vei spune Ich wnsche Ihnen frohe Weihnachten! (pronunia: ih viune
inn fro vai-nah-tn), daca vreti sa spuneti V doresc (urez) un Crciun
fericit! (informal) n limba German vei spune Ich wnsche dir frohe
Weihnachten!(pronunia: ih viune dia fro vai-nah-tn). Dac transmitei urri din
partea mai multor persoane (de exemplu din partea familiei dvs.) i dorii s
spunei v dorim sau v urm, atunci vei spuneWir wnschen
Ihnen (pronunia: via viune inn), spre exemplu: dac vrei s spunei V
urm (dorim) un Crciun fericit!, vei spune Wir wnschen Ihnen frohe
Weihnachten!(pronunia: via viune inn fro vai-nah-tn). 112
Mai jos vei gsi un tabel ce conine cuvinte uzuale folosite de Crciun, aceste
cuvinte v pot fi de ajutor atunci cnd dorii s purtai conversaii n limba German
despre Crciun sau cnd vei crea un mesaj personalizat de Crciun n limba
German.
Vocabular de Crciun Romn-Englez:

Romn German Pronunia / Se citete:

Ajunul Crciunului Heiligabend hai-lih-abnt

Ajunul Crciunului Weihnachtsabend vainah-abnt

a cnta singen zin-gn

Biblie Bibel bi-bl

bomboane Sigkeiten ziu-zih-cai-tn

bradul (pomul) de Crciun Tannenbaum tanen-baum

bradul (pomul) de Crciun Weihnachtsbaum vainah-baum

bulgre de zpad Schneeball ne-bal

cadou Geschenk ghi-enc

Cei Trei Magi Die Heiligen Drei Knige di hai-li-gn drai chio-ni-gn

colind(e) lied(e) lid()

colind de Crciun Weihnachtslied vainah-lid

Crciun Weihnachten vai-nah-tn

fulg de nea (de zpad) Schneeflocke ne-floche

fursecuri Kekse chec-se

fursecuri Pltzchen ple-ien

horn Schornstein orn-tain

113
nger Engel engl

jucrie Spielzeug pil-oig

lumnare Kerze chere

lumini Lichter lih-tr

Lumini de Crciun Weihnachtsbeleuchtung vainah-be-loitung

Lumini de Crciun Weihnachtslichter vainah-lih-tr

Mo Crciun Weihnachtsmann vainah-man

om de zpad Schneemann ne-man

rege Knig chio-nih

sfnt heilig hai-lih

Sfntul Nicolae Nikolaus nico-laus

emineu Kamin camin

Un An Nou Fericit! Ein frohes neues Jahr! ain froes noes iar

zpad Schnee ne

Ziua Sfntului Nicolae Nikolaustag nicolaus-tag

n urmtoarele rnduri gasii texte n limba German ce pot fi folosite ca urri sau
mesaje de Crciun. Sperm c urmtoarele exemple de texte s fie o surs de
inspiraie n mesajele viitoare pe care le vei compune pentru cei dragi.

German:
Ein frohes Weihnachtsfest und alles Gute zum neuen Jahr!
Pronunia / Se citete:
ain froes vainah-fest und ales gute um noien iar!

Romn:
114
Srbtori fericite (de Crciun) i toate cele bune pentru noul an!

German:
Herzliche Weihnachtsgre und alle guten Wnsche fr ein erfolgreiches
neues Jahr!
Pronunia / Se citete:
her-li-he vainah-gruse und ale gutn viune fiur aine efol-craihe noies iar!

Romn:
V salut cu drag de Crciun i v doresc toate cele bune ntr-un an nou
prosper!
German:
Wir wnschen frohe Weihnachtsfeiertage, Gesundheit und Glck fr das
kommende Jahr.
Pronunia / Se citete:
ai ui iu meri cris-ms, meni ghif from santa clouz end hapi niu ir.

Romn:
V dorim srbtori fericite (de Crciun), sntate i noroc pentru anul
urmtor.

GERMANA.XYZ A

CV in Engleza | Model CV in engleza

Daca doresti sa te angajezi sau esti student si vrei sa aplici pentru un schimb de experienta intr-o tara

115
vorbitoare de limba engleza atunci cu siguranta ai nevoie de unCV in engleza. Din acest articol vei
invata cum sa redactezi un curriculum vitae in engleza care sa atraga atentia angajatorului intr-un sens
pozitiv in timp ce iti vei dezvolta vocabularul cu expresii si cuvinte noi in engleza.

Ce trebuie sa contina un CV in engleza de succes:

1. Nu trebuie sa fie mai lung de o pagina maxim doua

2. Datele personale (nume, prenume, date de contact, adresa)
3. O fotografie profesionala
4. Locul de munca pentru care aplici
5. Experienta profesionala
6. Pregatirea profesionala
7. Competente
8. Limbi straine cunoscute

Este bine sa fii scurt si la obiect, nimeni nu are timp sa citeasca romane, scrie doar experienta
profesionala relevanta pentru locul de munca la care aplici iar la competente personale si profesionale
nu fabula, foloseste doar termeni simpli ce reflecta informatii corecte.

Mai jos vei gasi un model de cv in engleza completat impreuna cu instructiuni de redactare cat si
traducerea acestuia in limba romana.

- Toate titlurile din cv-ul dvs in engleza trebuie sa fie aliniate in partea stanga.

PERSONAL INFORMATION (Informatii Personale)

- sub acest titlu este preferabil (dar nu obligatoriu) sa va puneti o poza profesionala, aceasta poate fi
pusa si in dreptul titlului in partea dreapta

First Name (Nume) - Damin

Surname (Prenume) - Alexandra

Address (Adresa) - Tecuci Street 22, M2, Apartment number 67, Bucharest, Romania
- street = strada / apartment = apartament / number = numar

Telephone Number (Numar de telefon) - +40 12345678

Mobile Number (Numar de telefon mobil) - +40 87654321

- alege numarul de telefon la care poti fi contactat cel mai usor

e-mail address (Adresa de e-mail) - damin.alexandra@y.com

Personal website (pagina de internet personala) - invata-rapid.blogspot.com

-introduceti aceasta categorie doar daca este relevanta postului la care doriti sa aplicati

IM Service / Instant Messaging Service (Serviciu instant de mesagerie) - Google talk: damin.alexandra

Sex (sex) - feminine | Date of Birth (Ziua de nastere) 27.10.1989 | Nationality(Nationalitate) Romanian
- este indicat ca toate aceste date sa fie scrise intr-un singur rand

116
JOB APPLIED FOR (locul de munca pentru care aplicati) - Team manager
- 'manager de echipa'

STUDIES APPLIED FOR (programul de studii pentru care aplicati) - Postgraduate internship

- 'Stagiu de practica postuniversitar'

- sectiune valabila pentru elevi si studenti

PERSONAL STATEMENT (declaratie, motto personal) - I am a graduate in Economics with strong

communication and organisational skills gained in my internship as personal assistant for my
Mathematics teacher during college

- 'Sunt o absolventa in Economie cu puternice abilitati in comunicare si organizare dobandite in urma

stagiului meu de practica ca si asistenta a profesorului de matematica in timpul facultatii'

- o fraza scurta care sa reflecte realizarile si calitatile dumneavoastra in legatura cu locul de munca
pentru care aplicati

WORK EXPERIENCE (Experienta profesionala)

December 2009 - Present Accountant for Kalam s.r.l.

Dormin Street Number 11, Bucharest, Romania
- 'accountant' = contabil

- concentreaza-te pe locurile de munca anterioare care au relevanta pentru postul pentru care realizezi
cv-ul

- incepe cu ultimul loc de munca

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,

voluntariatele

- prezinta posturile in care ai lucrat anterior, datele de contact al fostilor angajatori, atributiunile dvs si
domeniul de activitate

EDUCATION AND TRAINING (Educatie si Instruire)

January 2004 - June 2008 The Faculty of Economics, Bucharest

- incepe cu ultima scoala absolvita

- mentioneaza perioada in care ai urmat scoala respectiva, denumirea institutiei si nivelul de pregatire

PERSONAL SKILLS (Abilitati personale)

117
Mother Tongue (limba materna) - Romanian

Other Language(s) (Alte limbi straine)

- mentioneaza fiecare limba straina pe care o cunosti si nivelul acesteia
- nu exagera, fii sincer si evalueaza-te corect
- poti mentiona daca este cazul metoda prin care ai dobandit aceste abilitati lingvistice

Spanish (Spaniola)

Understanding (intelegere) - B2 | Speaking (vorbire) - A2 | Writing (scriere) - B1

- conform 'Common European Framework of Reference for Languages' = Cadrul european de referinta
pentru limbi straine

Communication skills (abilitati de comunicare) - good communication skills gained through my

experience as accountant chief

Organisational / managerial skills (Competene organizaionale / manageriale) -good organisational

skills gained during my internship as teacher assistant

Job-related skills (abilitati ce au legatura cu locul de munca pentru care aplici) - I taught for a class of
50 students so I can easily manage a team of 10 professionals.

- 'Am predat pentru o clasa de 50 de elevi asa ca pot cu usurinta sa coordonez o echipa de 10
profesionisti'

Computer skills (Competente informatice) - good command of office suite

Other skills (Alte abilitati) - passionate reader

-'pasionat de citit'

- calitatile pe care le treci trebuie sa fie reale si sa mentionezi cum anume le-ai dobandit, de preferat ar fi
sa eviti sa scrii doar niste simple fraze copiate fara sa le atribui un caracter personal

- daca nu ai sa treci abilitati relevante la toate categoriile de mai sus nu este obligatoriu ca acestea sa fie
introduse in cv

Driving licence (Permis de conducere) - B

- mentioneaza toate categoriile

ADDITIONAL INFORMATION (Informatii suplimentare)

Publications (Publicatii)

Projects (Proiecte)

Conferences (Conferinte) 118

Seminars (Seminarii)

Honours and awards (Onoruri si Premii)

Memberships (Locurile in care esti membru)

References (Referinte) - References can be supplied on demand

- alege doar categoriile relevante activitatii tale profesionale de pana acum, daca nu ai nimic de
mentionat nu le mai introduce in cv

Annexes (Anexe)

- Copy of my degree in Economics (copie dupa diploma mea de Economie)

- Europass Language Passport (Certificatul Europass pentru limbi straine)

- introdu aceasta categorie doar daca ti se cere sau doresti sa anexezi cv-ului copii dupa unele
documente, diplome sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol a fost de folos pentru a va crea cel mai de succes si corect CV in engleza, pentru
mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in engleza puteti vizita site-
ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele europene.

CV in Germana | Model de CV in germana

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana (Curriculum Vitae) in
timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de munca.
Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici, daca este
vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie
decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un
loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-i acordati mai
multa atentie cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini

- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar
trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.
119

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana

- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume

Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Strae {trase} = Strada

Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.al} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {tat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.

Ex: Kalstrae , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon

Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil
E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persnliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog

- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburt.datum} = Data nasterii

|Nationalitt {Naionalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin

Mnnlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalitt: rumnisch

ANGESTREBTE STELLE {anghetrebte tele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul dorit)

BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut
pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

120
- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,

voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {ul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-ai
calificat

PERSNLICHE FHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaitn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutr.prahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere prahe(n)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.prahn} = Limbi straine

Verstehen {feteen} = Intelegere | Sprechen {prehn} = Vorbire | Schreiben{raibn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europischer Referenzrahmen fr Sprachen' =

Cadrul european de referinta pentru limbi straine
Kommunikative Fhigkeiten {comunicative feihgaitn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Fhrungstalent {organizaions und fiurungs.talent} = Competente organizationale

si manageriale

Berufliche Fhigkeiten {beruflihe feihgaitn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fhigkeiten {zonstige feihgaitn} = Alte abilitati

Fhrerschein {fiuraain} = Permis de conducere

ZUSTZLICHE INFORMATIONEN {uzelihe informaionen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaionn} = Publicatii

Prsentationen {prezentaionn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferenn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.aihnungn und praiz} = Premii si distinctii

121
Mitgliedschaften {mit.glid.aftn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referenn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referenn auf anfrage} = Referintele pot fi
date la cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante locului de
munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii
dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba
germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca
pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana
puteti vizita site-ul Europasscare contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv
Germania si Austria.
Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul'Denumiri de meserii in
limba germana'

Denumiri de meserii in Germana (profesii)

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii in CV-
ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in limba germana
toate meseriile au atat o forma de masculin'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe despre Genul
substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si uneori vocalele a, o, u se
transforma in umlaute (diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o continuare pentruCum sa
redactezi un CV .

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di anghetelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent() medical()
crancn.vesta}
= der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancn.flega,
122
di

ajutor in productie (fabric) = der Produktionshelfer {de producions.helfa}

brutar(ia) = der Bcker, die Bckerin {de beca, di becherin}

buctar(eas) = der Koch, die Kchin {de coh, di cohin}

casier = der Kassierer {de casiera}

chelner(i) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}

coafez = die Friseurin {di frizurin}

croitor(eas) = der Schneider, die Schneiderin {de naida, di naidarin}

electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}

femeie de servici = die Putzfrau {di pu.frau}

frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}

grdinar = der Grtner, die Grtnerin {de ghertna, di ghertnerin}

instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}

mcelar() = der Metzger, die Metzgerin {de mega, di megarin}

mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}

muncitor in construcii = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}

pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}

sofer(i) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}

sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}

sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}

sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}

tamplar = der Schreiner {de raina}

vanztor(oare) = der Verkufer, die Verkuferin {de fercoifa, di fercoiferin}

zidar = der Maurer {de maura}

zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat() la banc = der, die Bankangestellte {de, di banc.anghetelte}

avocat = der Rechtsanwalt {de reh.anvalt}

arhitect() = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}

123
bibliotecar() = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}

contabil() = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}

dentist() = der Zahnarzt, die Zahnrztin {de an.art, di an.ertin}

doctor(i) = der Arzt, die rztin {de art, di ertin}

inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}

judecator = der Richter {de rihta}

jurnalist() = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}

poliist() = der Polizist {de poliist}

profesor, profesoar = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerrin}

programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di programirin}

secretar = die Sekretrin {di zecreterin}

traducator = der bersetzer, die bersetzerin {de uba.zea, di uba.zeerin}

veterinar = der Tierarzt {de tir.art}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de au.pila}

antrenor = der Trainer {de treina}

artist = der Knstler, die Knstlerin {de cunstla, di cunstlarin}

fotograf() = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}

scriitor = der Schriftsteller {de rift.tela}

Meserii pentru tineri :)

elev() = der Schler, die Schlerin {de ula, di ularin}

student() = der Student, die Studentin {de tudent, di tudentn}

124

Engleza pentru incepatori

Aceasta lectie este numita Engleza pentru incepatori pentru ca in ea veti gasi cele mai uzuale cuvinte
si fraze in limba engleza. Vei invata cum se te prezinti si expresii folositoare daca calatoresti intr-o tara
vorbitoare de limba engleza.

Ghid de conversatie in engleza :

Cum te numesti ? / Cum te cheama ? = What is your name ? / What's your name ?( Uat iz ior neim ? /
Uat ior neim ?)

Numele meu este Lucas = My name is Lucas ( Mai neim iz Lucs )

Eu sunt Lucas = I am Lucas / I'm Lucas ( Ai em Lucs / Aim Lucs )

Ce nationalitate esti ? = What nationality are you? ( Uat naionaliti ar iu ? )

Din ce tara esti ? = What country are you from ? ( Uat cantri ar iu from ? )

Eu sunt roman(ca) = I am romanian ( Ai em romenin )

Unde muncesti ? = Where do you work? / Where are you working at ? ( Uer du iu orc ? / Uer ar iu
orching t ?)

Muncesc intr-o scoala = I am working in a school ( Ai em orching in scul )

Cu ce te ocupi ? = What do you do ? / What do you do for a living ? ( Uat du iu du? / Uat du iu du for
living? )

Sunt profesor = I am a teacher ( Ai em ticer )

Muncesc ca si profesor = I work as a teacher ( Ai orc z ticer )

Unde locuiesti ? = Where do you live ? / Where are you living ? ( Uer du iu liv? / Uer ar iu living? )

Locuiesc in Bucuresti = I am living in Bucharest ( Ai em living in Bucarest )

Locuiesc intr-un apartament in apropiere de centru orasului = I live in an apartment near the town
center ( I liv in n apartment nir d taun sentr )

Cuvinte si Fraza utile in engleza pentru calatorii :

Vorbiti / Vorbesti engleza ? = Do you speak english ? ( Du iu spic inghli ? )

Nu vorbesc engleza = I don't speak english ( Ai dont spic ingli )

125
Vorbesc engleza doar foarte putin = I speak english just a little bit ( Ai spic ingli jast litl bit )

Ma puteti ajuta ? = Can you help me ? ( Chen iu help mi ? )

Da = Yes ( Ies )

Nu = No ( Nou )

Stiti unde este acest restaurant / hotel? = Do you know where is this restaurant / hotel ? ( Du iu cnou
uer iz dis restront / hotel )

Unde este toaleta ? = Where is the toilet / restroom / bathroom ? ( Uer iz d toilet / restrum / beatrum
?)

Cum ajung la acest muzeu = How do I get to this museum ( Hau du ai ghet tu dis miuzium ? )

Vreau sa inchiriez o masina pentru o saptamana = I want to rent a car for one week ( Ai uant tu rent
car for uan uec )

Cat costa ? = How much it costs ? ( Hau maci it cost ? )

Vreau sa inchiriez o camera = I want to rent a room ( Ai uant tu rent rum )

Vreau sa rezerv o camera = I want to reserve a room ( Ai uant to rizarv rum )

Sunteti in vacanta aici ? = Are you on vacation here ? ( Ar iu on vcheision hir ? )

Da! Vin din Romania = Yes! I am coming from Romania ( Ies! Ai em coming from Romenia )

Iti / Va place vacanta dumneavoastra / ta = Are you enjoying your vacation ? ( Ar iu engioing ior
vcheision ? )

Ma simt foarte bine. Dar dumneavoastra / tu ? = I'm having a great time. How about you ? ( Aim
heving greit taim. Hau baut iu ? )

Cuvinte n englez nva limba englez

Engleza.xyz v ofer o list ordonat alfabetic a celor mai uzuale cuvinte din limba
englez i traducerea acestora n limba romn. Dac dorii s studiai mai
aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul
nostru romn englez unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de 126
pronunie. Deoarece, lista noastr complet de cuvinte traduse din englez n
romn conine peste o mie de cuvinte, ceea ce ar face ncrcarea paginii mult mai
lent, pentru a aprofunda o anumita seciune vei fi direcionat ctre paginile
principale de dicionar din cadrul fiecarei seciuni. Dac dorii s studiai cuvinte n
german v recomandm urmtorul articol Cuvinte n german ce conine, de
asemenea, o list cu peste 1000 de cuvinte traduse.
Englez Romn
able capabil
about despre
above (mai) sus / deasupra
(to) accept (a) accepta
accident accident
(to) accuse (a) acuza
act act / fapt
(to) activate (a) activa
action aciune
actor actor
(to) add (a) aduga
advance avans
adversary adversar
advice sfat
afraid speriat
after dup
again din nou
against mpotriva
age vrst
ago n urm
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera A v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu A
Englez Romn
baby copil
back napoi / spate
bad ru
bag sac / pung
balance echilibru / echilibra
balcony
ball
balcon
minge / bil
127
band band
bandage bandaj
bank banc
bar bar / bar
basic de baz
bat liliac / bt
bathroom baie
(to) be (a) fi
bear urs / a suporta
beat a bate
beauty frumusee
because deoarece / pentru c
become a deveni
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera B v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu B
Englez Romn
cage cuc
cake tort
(to) call apel / (a) suna
came a venit
camp tabr
can can / poate
(to) cancel (a) anula / terge
candle lumnare
candy bomboane
car automobil / main
card card / cartel
care ngrijire / grij
carrot morcov
carry transporta
case caz
cat pisic
(to) catch captur / (a) prinde
caught prins
cause cauz / a cauza
cell celul
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera C v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
128
cu C
Englez Romn
damage prejudiciu / (a) defecta
dance dans(a)
danger pericol
dark ntuneric / ntunecat
daughter fiic
day zi
(to) dazzle (a) uimi / orbi
dead mort
deal afacere
dear drag()
death moarte / deces
December decembrie
(to) decide (a) decide
deed fapt
deep adnc / adncime
(to) defend (a) apra
degree grad
delay ntrziere / (a) ntrzia
(to) delete (a) terge
(to) deliver (a) livra
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera D v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu D
Englez Romn
each fiecare
eagle vultur
ear ureche
early devreme / timpuriu
earth pmnt
ease uurin
east est
easy uor
(to) eat (a) mnca
economy economie
(to) edit (a) edita
edge margine
effect efect
egg
eight
ou
opt
129
eighteen optsprezece
either oricare
electric electric
element element
elephant elefant
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera E v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu E
Englez Romn
face fa
fact fapt
failure eec
fair echitabil / corect / trg
fall cdere / (a) cdea
family familie
famous celebru / faimos
far departe
farm ferm
farmer agricultor / fermier
fast rapid
fat grsime
father tat
favor favoare / (a) favoriza
fear fric / team
(to) feel (a) simi
feeling sentiment / senzaie
feet picioare
few puini
field cmp
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera F v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu F
Englez Romn
game joc
garden grdin
garlic usturoi
gate poart
(to) gather
(to) get
(a) aduna
(a) obine
130
girl fat
giant gigant / uria
(to) give (a) da / oferi
glad bucuros
glass sticl / pahar
glasses ochelari
(to) go (a) merge
god dumnezeu / zeu
godfather na
gold aur
good bun / bine
got (a) avea
grape strugure
grass iarb
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera G v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu G
Englez Romn
had a avut
hair pr
half jumtate
hand mn
happy fericit
hard greu
(to) have (a) avea / trebui
he el
head cap / fa
health sntate
(to) hear (a) auzi
heart inim
heat cldur
heavy greu
helicopter elicopter
help ajutor / (a) ajuta
her ei / su / pe ea / al ei
here aici
high mare / nalt
hill deal
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera H v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep 131
cu H
Englez Romn
I eu
ice ghea
idea idee
if dac
(to) imagine (a) imagina
in n / din / la
(to) include (a) include / cuprinde
increase cretere / (a) crete
(to) indicate (a) indica
industry industrie
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera I v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu I
Englez Romn
jail nchisoare / temni
janitor ngrijitor
January ianuarie
jaw falc
jealous gelos
jewel bijuterie
job munc / lucru / serviciu
(to) join (a) altura
joke glum / (a) glumi
journal jurnal / ziar
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera J v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu J
Englez Romn
(to) keep (a) pstra
key cheie
keyboard tastatur
kick lovitur
kid copil
kidney rinichi
king
kingdom
rege
regat
132
kiss srut
kitchen buctrie
knee genunchi
knife cuit
knight cavaler
(to) know (a) ti
knowledge cunoatere
label etichet
lady doamn
lake lac
lamp lamp
land teren / ar
language limb / limbaj
large mare
last ultimul
late trziu
laugh rs / (a) rde
law drept / lege
(to) lay (a) pune
lead conducere / (a) conduce
leaf frunz
(to) learn (a) nva / afla
leave (a) prsi / lsa / pleca
left stnga
leg picior
legend legend
lemon lmie
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera L v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu L
Englez Romn
machine main
made fcut
main principal
(to) make (a) face
man om / brbat
many multe / muli
map hart
March martie
mark
market
marc / not
pia
133
match meci / (a) potrivi
material material
matter chestiune / materie
may (a) putea / avea voie
me eu / mine
mean ru / (a) nsemna
meant (a) nsemnat
measure msur / (a) msura
meat carne
(to) meet (a) ntlni / satisface
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera M v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu M
Englez Romn
name nume / (a) numi
nation naiune
natural natural
nature natur
near aproape
necessary necesar
neck gt
need nevoie
needle ac
neighbor vecin
nervous nervos
never niciodat
new nou
news tiri
next urmtorul
nice frumos
night noapte
nine nou
nineteen nousprezece
no nu
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera N v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu N
Englez Romn
object obiect
134
(to) observe (a) observa
obsessed obsedat
(to) occur (a) avea loc
ocean ocean
October octombrie
of de / a / ale / din
off de pe / nchis
offer ofert
office birou
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera O v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu O
Englez Romn
package pachet
page pagin
paint vopsea /(a) picta
pair pereche
pan tigaie
paper hrtie
paragraph paragraf / alineat
park parc / (a) parca
parent printe / mam
parliament parlament
part parte
particular special
party petrecere / partid / parte
pass pas / trecere / (a) pasa
past trecut
path cale
pattern model
pay plat / (a) plti
pedal pedal / (a) pedala
people oameni / persoane
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera P v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu P
Englez Romn
qualification
qualify
calificare
califica
135
quality calitate
quantity cantitate
quarter sfert
queen regin
quest cutare
question ntrebare
question mark semnul ntrebrii
quick rapid
quiet linite
quit renuna
quite cu totul / chiar / destul de
quiz chestionar / test
quote citat
rabbit iepure
race curs
radio radio
rain ploaie
(to) raise (a) ridica
range gam
rate rat / (a) evalua
rather mai curnd
(to) reach (a) ajunge / atinge
(to) read (a) citi
ready gata / pregtit
real real
reason motiv
(to) receive (a) primi
(to) record (a) nregistra
red rou
region regiune
(to) relax (a) relaxa
(to) remember (a) memora / reine
remote ndeprtat / deprtat
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera R v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu R
Englez Romn
safe sigur / n siguran
sad trist
(to) sail
salt
(a) naviga
sare
136
same aceleai / acelai la fel
sand nisip
sandals sandale
Saturday smbt
sauna saun
(to) save (a) salva / economisi
saw ferstru
(to) say (a) spune
scale scar
school coal
science tiin
scissors foarfece
score scor
scratch zgrietur / (a) zgria
screen ecran
sea mare
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera S v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu S
Englez Romn
table tabel / mas
(to) take (a) lua
talent talent
(to) talk (a) vorbi
tall nalt
taste gust / (a) gusta / degusta
(to) teach (a) preda / nva
teacher profesor
team echip
tear lacrim / (a) rupe
television televizor / televiziune
(to) tell (a) spune
temperature temperatur
ten zece
term termen
test test / ncercare
than dect
thank mulumire / (a) mulumi
that aa de / c / acel
theater teatru 137
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera T v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu T
Englez Romn
umbrella umbrel
unbearable insuportabil / de nesuportat
unbeaten nenvins
unbelievable de necrezut
uncertain incert / nesigur
uncle unchi
under sub / n / dedesubt
undercover sub acoperire
underground subteran
(to) undo (a) anula
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera U v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu U
Englez Romn
vacuum vid
valid valabil
valley vale
value valoare
(to) vanish (a) disprea
variety soi / varietate
(to) vary (a) varia
vase vaz
vast vast / mare
vault bolt / seif
(to) wait (a) atepta
waiter / waitress chelner / chelneri
walk mers / a merge pe jos
wall perete
wallpaper tapet
(to) want (a) vrea
war rzboi
wardrobe garderob
warehouse depozit
warm cald
warning avertizare 138
(to) wash (a) spla
watch ceas
water ap
watermark filigran
wave val
we noi
weak slab
wealth avere
weapon arm
weather vreme
web internet / estur
wedding nunt
Wednesday miercuri
week sptmn
weekend sfrit de sptmn
weight greutate
well bine
west vest
whale balen
what ce
wheel roat
when cnd
where unde
which care
white alb
who care
why de ce
wide larg
width lime
wife soie
wild slbatic
(to) win (a) ctiga
wind vnt
window fereastr
wine vin
wing arip
winter iarn
wire srm
(to) wish (a) dori
(to) withdraw (a) retrage
witness martor
wolf lup
139
woman femeie
wonder mirare
wood lemn
wool ln
word cuvnt
work munc
worker muncitor
workout antrenament
world lume
worm vierme
worry ngrijorare
worth n valoare de / demn
(to) write (a) scrie
wrong greit
year an
yell strigt
yellow galben
yes da
yesterday ieri
yogurt iaurt
you tu
young tineri
youth tineret
zoo grdin zoologic / zoo
(to) zoom (a) mri
zone zon
zipper fermoar
zero zero
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte n limba englez care ncep cu litera V v
recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte care ncep
cu V
A vrea s studiez liste mai detaliate ce conin cuvinte care ncep cu una din literele
K, Q, W, X, Y, Z, dar nu gsesc link-urile ctre paginile respective, de ce? Listele
de cuvinte n limba englez care ncep cu una din literele K, Q, W, X, Y, Z, ce se
gsesc pe aceast pagin, sunt complete din punctul nostru de vedere, de aceea, nu
mai oferim extra direcionri pentru cuvintele din categoriile mai sus mentionate.

140
Cuvinte traduse din romn n englez nva limba englez

Engleza.xyz v ofer o list ordonat alfabetic a celor mai uzuale cuvinte din limba
romn i traducerea acestora n limba englez. Dac dorii s studiai mai
aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul
nostru romn englez unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de
pronunie. Deoarece, lista noastr complet de cuvinte traduse din romn n
englez conine peste o mie de cuvinte, ceea ce ar face ncrcarea paginii mult mai
lent, pentru a aprofunda o anumita seciune vei fi direcionat ctre paginile
principale de dicionar din cadrul fiecarei seciuni. Dac dorii s studiai cuvinte
din romn n german v recomandm urmtorul articol Cuvinte traduse din
romn n german ce conine, de asemenea, o list cu peste 1000 de cuvinte
traduse.
Romn Englez
abonament / abonat subscription / subscriber
abur steam
ac needle
acas (at) home
accent accent / emphasis
(a) accepta (to) accept
accident accident
acolo there
acoperi roof
aciune action
(a) activa (to) activate
actor actor
acum now
(a) acuza (to) charge / accuse
adnc deep
(a) aduga (to) add
adecvat appropriate
adevr truth
(a) aduce (to) bring
(a) aduna (to) gather / collect
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera A v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu A 141
Romn Englez
bagaj luggage
biat boy
baie bathroom
balan balance
balcon balcony
balen whale
bani money
banc bank
bancher banker
bancnot bill
bancomat ATM / cash machine
band band
bandaj bandage
barb beard
brbat man
barc boat
brf gossip
barz stork
baston stick
batist handkerchief
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera B v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu B
Romn Englez
cad bathtub / tub
cadou gift
caiet notebook
cine dog
cal horse
clci heel
cald hot
calm calm
cma shirt
camer room
camion truck
cmp(ie) field
can cup
canapea sofa
(a) cnta / cntec (to) sing / song
cntar scale 142
cap head
capabil able
capac lid
capt end
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera C v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu C
Romn Englez
da / (a) da yes / (to) give
dac if
dans(a) dance
dar but
darnic generous
datorie debt
daun damage
de of
deal hill
deasupra above
decembrie December
decizie decision
(a) deconecta (to) disconnect
defect broken
deget finger
delfin dolphin
delicat delicate
demisie resignation
demn dignified
demodat unfashionable
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera D v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu D
Romn Englez
ea she / it
echilibru balance
echip team
echipament equipment
economie economy / savings
ecran
ecuaie
screen
equation
143
(a) edita (to) edit
educaie education
efect effect
eficient efficient
egalitate equality / tie / draw
egoist selfish / egoistic
ei they
el he / it
elastic elastic / resilient
elefant elephant
elegant elegant / stylish
element element
elementar elementary
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera E v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu E
Romn Englez
fabric / fabricat factory / manufactured
fabulos fabulous
(a) face (to) do / make
factor factor
factur invoice / bill
facultate graduate school
fin flour / meal
faliment bankruptcy
fals false / counterfeit / fake
familie family
fntn fountain / well
fantom ghost
fapt fact / deed
far lighthouse / headlight
fr without
fra dustpan
farfurie plate
farmacie pharmacy
farmacist pharmacist
farmec charm
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu

144
litera F v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu F
Romn Englez
(a) gdila (to) tickle
(a) gfi (to) pant
gin hen / chicken
glgie noise / clamor
galben yellow
gleat bucket
galerie gallery
gam range
gamb calf
gnd / (a) gndi thought / (to) think
gndac beetle / bug
gar (train) station
garaj garage
garantat guaranteed
garanie guarantee
gard fence
gardian guardsman / warder
garoaf carnation
(a) gsi (to) find
gt neck
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera G v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu G
Romn Englez
hain coat
haios funny
hal hall
halat robe
halb mug / tankard
hambar barn
haos chaos
harnic diligent / hard-working
hart map
hrtie paper
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera H v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu H 145
Romn Englez
ianuarie January
iar and / again
iarb grass
iarn winter
iaurt yogurt
ibric kettle
icoan icon
icre caviar / roe
ideal ideal
idee idea
identitate identity
ieftin cheap / inexpensive
iepure rabbit
ieri yesterday
iertare / (a) ierta forgiveness / (to) forgive
igien hygiene
ilegal illegal / unlawful
imaginaie imagination
imagine image / picture
imatur immature
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera I v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu I
Romn Englez
jachet jacket
jalnic pathetic
jaluzea window blind
jant rim
(a) jefui (to) rob / mug
jeleu jelly
(a) jena embarrass
jenant embarrassing
jet jet
jeton token
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera J v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu J
Romn Englez 146
la at / to
labirint labyrinth / maze
laborator laboratory
lac lake
lact padlock / lock
lacom greedy
lacrimi tears
lad crate / box
lagr camp
lam blade
lmie lemon
lamp lamp
lantern flashlight
(a) lmuri (to) clarify
lmurire explanation
ln wool
lng next / near
lan chain
lapte milk
larg large / wide
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera L v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu L
Romn Englez
machiaj makeup
magazin shop / store
magie magic
magnet magnet
mai May / more
maimu monkey
maiou undershirt / undervest
major major
majorat full age
majoritate majority
majuscul uppercase / capital letter
mal shore
mlai cornmeal / hominy
malet long sleeve T-shirt
mam mother / parent
mn hand 147
(a) mnca (to) eat
mandarin tangerine
mandat warrant / mandate
mandibul mandible / jaw
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera M v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu M
Romn Englez
naiv naive
nmol mud
napolitan wafer
nas / na nose / godfather
nasture button
naional national
nativ native
natur nature
natural natural
nav ship / vessel
neatent thoughtless / careless
neatins untouched
nebun crazy / insane
necalificat unqualified / unskilled
necesar required / needed
necesitate necessity
neclar hazy
neclintit firm
necunoscut stranger / unknown
nedorit unwanted
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera N v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu N
Romn Englez
oaie sheep
oal pot / saucepan
oameni people
oaspete guest
obez obese
obiect
obiectiv
object
objective
148
obinuit usual
obligat forced
obligaie obligation
obosit tired
obositor tiring
obraz cheek
obraznic naughty
observaie observation / remark
obsesie obsession
obstacol obstacle
(a) obine (to) obtain
ocazie occasion
ocazional occasionally
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera O v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu O
Romn Englez
pace peace
pachet package
pacient patient
pact pact
pdure forest / wood
pagin page
pahar glass
pai straw
pianjen spider
pine bread
paisprezece fourteen
palat palace
palet palette / pallet
palm palm / slap
palton coat / overcoat
pmnt earth / ground
pan / pn feather / until
pane breaded
panglic ribbon / tape
panic panic
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu

149
litera P v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu P
Romn Englez
rbdare patience
rbdtor patient
rceal coldness
rachet rocket / missile
rcire cool down / cooling
rcoare coolness / cool / cold
rcoritor refreshing
rdcin root
radar radar
(a) rde (to) laugh
radier eraser
radio radio
radiografie X-ray / radiography
raft shelf
rai heaven
raion department / section
ram frame
(a) rmne (to) remain / stay
ramp ramp
ramur branch / twig
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera R v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu R
Romn Englez
sabie sword
sac bag
saco bag
sacou jacket
sacru sacred
sgeat arrow
Sgettor Sagittarius
ah chess
aisprezece sixteen
sal room / hall
salam salami
salariu salary / wage
salat salad
salt / (a) sri
salut / (a) saluta
jump / (to) jump / skip
greeting / (to) greet
150
(a) salva (to) save / rescue
salvare rescue
smbt Saturday
ampon shampoo
sntate health
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera S v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu S
Romn Englez
tabel table
tabl sheet / blackboard
tablou painting
tcut silent / quiet
(a) tia (to) cut
talent / talentat talent / talented / gifted
talp sole / base
tnr young
tanc tank
nar mosquito
ap goat
tapet wallpaper
ar country / land
ran peasant
rm shore
tast key
tat father / pop
taur bull
tav tray
tavan ceiling
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera T v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu T
Romn Englez
ud / (a) uda wet / (to) wet
uimit astonished / surprised
uimire / (a) uimi amazement / (to) amaze
(a) uita / uitat (to) forget / forgotten
ulei
uleios
oil
oily
151
uliu pigeon hawk
ultimul last / the last
umr shoulder
umbr shadow / shade
umbrel umbrella
umed wet / moist
umera hanger / clothes hanger
(a) umfla (to) swell / inflate
umor humor
(a) umple (to) fill (up)
un a / an
unchi uncle
unde where
undeva somewhere
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera U v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu U
Romn Englez
vac cow
val wave
valabil valid
valabilitate validity
vale valley
valiz suitcase
valoare value / worth
vam customs
vame custom officer
vnt eggplant
vntaie bruise
vntor hunter
vnt wind
vnztor seller
vapor ship
vapori vapor / steam
var / vr lime / whitewash / cousin
var summer / cousin
vrf peak
vrst age
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera V v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte 152
care ncep cu V
Romn Englez
zahr sugar
zmbet / (a) zmbi smile / (to) smile
zn fairy
zpad snow
zaruri dice
zarzavat vegetables
zvor latch
zbor / (a) zbura flight / (to) fly
(a) zdrobi (to) crush
zebr zebra
Dac dorii s studiai mai multe cuvinte traduse n limba englez care ncep cu
litera Z v recomandm s accesai aceast pagin de pe site-ul nostru -> Cuvinte
care ncep cu Z
A vrea s studiez liste mai detaliate ce conin cuvinte care ncep cu una din literele
K, Q, W, X, Y, dar nu gsesc link-urile ctre paginile respective, de ce? n limba
romn nu sunt foarte multe cuvinte care s nceap cu una din literele K, Q, W, X
sau Y, iar multe din cuvintele care ncep cu aceste litere nu sunt foarte uzuale, prin
urmare, nu oferim traduceri n limba englez pentru cuvintele care ncep cu una din
literele K, Q, W, X sau Y, de asemenea, nu avem o pagin special cu aceste litere.

Cuvinte n german
germana.xyz v ofer o list ordonat alfabetic a celor mai uzuale cuvinte din
limba german i traducerea acestora n limba romn. Dac dorii s studiai mai
aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul
nostru Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de
pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba german traduse n limba
romn este structurat pe trei pagini:
Cuvinte n german
Cuvinte n german pag.2
Cuvinte n german pag.3
Dac dorii s studiai cuvinte n englez v recomandm urmtorul articol Cuvinte
n englez ce conine, de asemenea, o list cu peste 1000 de cuvinte traduse. 153
German Romn
ab de / de la
(der) Abend sear
(das) Abendessen cin
aber dar
(der) Abfall deeuri
(der) Abfrage / abfragen ntrebare / (a) ntreba
abhngen (a) depinde
(der) Absatz paragraf
(der) Abschnitt seciune
(der) Abstand distan
acht opt
achtzehn optsprezece
achtzig optzeci
(der) Adler vultur
(der) Affe maimu
(die) Aktion aciunea / promoia
aktivieren (a) activa
akzeptieren (a) accepta
alle tot / toate
als ca
alt vechi / btrn
(das) Alter vrsta
(die) Ambition ambiia
(das) Amt oficiu / birou
amsieren (a) amuza
analysieren (a) analiza
andere alte / altele
ndern schimbare
(das) Angebot ofert 154
(die) Angelegenheit chestiune
angemessen adecvat
(der) Angriff atac
(die) Angst fric
ngstlich nelinitit / fricos
ankommen (a) ajunge / (a) sosi
(die) Anlage plant / instalaie
(die) Anmerkung not / observaie
(die) Ansicht vedere / vizualizare
(der) Anstieg cretere / sporire
(die) Antwort / antworten rspuns / (a) rspunde
anziehen (a) atrage / (a) mbrca
(der) Anzug costum
(der) Apfel mr
(die) Apotheke farmacie
(der) April aprilie
(die) Arbeit / arbeiten (locul de) munc / (a) munci
(der) Arm / arm bra / srac
(das) Armband brar
(die) Armut srcie
arrangieren (a) aranja
(die) Art tip / fel
(der) Arzt doctor
auch (de) asemenea
auf pe / n
auftreten (a) avea loc / se petrece
(der) Aufzug ascensor / lift
(das) Auge ochi
(der) Augenblick moment / clip 155
(der) August august
aus de / de la / din
(der) Ausdruck expresie
(der) Ausfall eec
(die) Auslosung rezultat / extragere
(die) Ausrstung echipament
aussehen a arta (ca)
auen afar
(der) Auswahl selecie
(der) Auswanderer emigrant
ausweichen (a) eschiva
(der) Ausweis carte de identitate
(das) Auto main / auto
(das) Baby copil
(der) Backofen cuptor
(das) Badezimmer baie
(der) Balkon balcon
(der) Ball minge / bil
(die) Band band / panglic
(die) Bandage bandaj
(die) Bank banc
(die) Bar bar / bar
(der) Br urs
bauen (a) construi
(der) Bauernhof ferm
(der) Bauer fermier / agricultor / ran
(der) Baum copac / arbore
bearbeiten (a) edita
beachten (a) nota 156
beginnen (a) ncepe
(der) Begriff termen / concept
begren (a) saluta / ntmpina
begnstigen (a) favoriza
behalten (a) pstra / reine
bei cu / de / la
(das) Bein picior
(das) Beispiel exemplu
(die) Bekanntmachung aviz / anun
bekommen (a) obine
beleuchten (a) lumina
(die) Belohnung / belohnen rsplat / (a) rsplti
bemerken (a) observa / remarca
beobachten (a) viziona / urmri
(der) Bereich zon / regiune
bereit gata
(der) Berg munte
(das) Bergwerk min
(der) Beruf profesie
beschuldigen (a) acuza
besessen obsedat
besondere special
besser mai bine
beste cel mai bun
(die) Bestellung / bestellen comand / (a) comanda
(der) Besuch / besuchen vizit / (a) vizita
betreiben (a) opera
(das) Bett pat
beurteilen (a) evalua / aprecia 157
(die) Bewegung / bewegen micare / (a) mica
(die) Biene albin
bieten (a) oferi / furniza
(das) Bild imagine / poz
(der) Bildschirm ecran
billig ieftin
(die) Biologie biologie
(das) Bit bucic / frm
(das) Blatt foaie / frunz
blau albastru
(der) Blick vedere / vizualizare
(der) Block bloc
(die) Blume floare
(das) Blut snge
(der) Boden podea / pmnt
(der) Bsewicht ticlos / bandit
(das) Boot barc
(der) Braten / braten friptur / (a) prji / frige
brauchen (a) trebui / necesita
(die) Bremse frn
brennen (a) arde
(der) Brief scrisoare
(die) Brille ochelari
bringen (a) aduce
(das) Brot pine
(die) Brcke pod
(der) Bruder frate
(der) Buchstabe liter
(das) Bro birou 158
(die) Butter unt
(der) Cent cent
(die) Chance ans
(der) Charakter caracter
(die) Dame doamn
danken (a) mulumi
dass acea / asta
(das) Datum dat
(die) Dauer durat
(das) Design proiect
deutsch german
(das) Deutschland Germania
(der) Dezember decembrie
(der) Dieb ho
(der) Dienst serviciu / servicii
(der) Dienstag mari
direkt direct
diskutieren (a) discuta
(die) Distanz distan
(der) Donnerstag joi
(das) Dorf sat
dort acolo
(die) Dose doz
(der) Draht srm
drei trei
dreiig treizeci
dreizehn treisprezece
(der) Dschungel jungl
dunkel ntunecat 159
(die) Ecke col
(die) Ehe cstorie
(die) Ehefrau soie
(der) Ehemann so
(die) Ehescheidung divor
(das) Ei ou
eiferschtig gelos
(der) Eigentmer proprietar / posesor
(die) Eile grab
einfrieren (a) congela / nghea
eingeben (a) introduce
einige unele / unii / un
eins unu
(die) Einwanderung imigrare
(die) Einwilligung consimmnt
(der) Einwohner populaie
einzigartig unic
einzige singur / unic
(das) Eis ghea
(das) Eisen fier
(die) Eisenbahn cale ferat
elektrisch electric
(das) Element element
(der) Elefant elefant
elf unsprezece
(das) Elternteil printe (mam / tat)
(die) Eltern prini (mama / tata)
(das) Ende sfrit / final
(die) Energie energie 160
(der) Engel nger
(der) Enkel nepot
entfernt ndeprtat
entscheiden (a) decide / (a) hotr
entspannen (a) relaxa
entweder oricare
entwickeln (a) dezvolta
(die) Emotion emoie
empfindlich sensibil
er el
(die) Erde pmnt
(das) Ereignis eveniment / caz
(die) Erfahrung experien
(die) Erfindung / erfinden invenie / (a) inventa
(das) Ergebnis rezultat / urmare
erhalten (a) primi
(die) Erhhung / erhhen cretere / (a) crete
erkennen (a) recunoate
erklren (a) explica
erklrt declarat
(die) Erlaubnis / erlauben permisiune / (a) permite
erledigt terminat / fcut
erleichtern (a) facilita
erreichen (a) ajunge / (a) atinge
erscheinen (a) aprea
erschpft epuizat / extenuat
erzhlen (a) spune
es aceasta / ea / el
essen (a) mnca 161
(die) Essenz esen
(der) Essig oet
(das) Etikett etichet
(die) Evolution evoluie
etwas ceva
(der) Fabrikant productor
fhig capabil
(der) Fahrer / fahren ofer / (a) conduce
(das) Fahrrad biciclet
fair echitabil / corect
(der) Fall caz
(die) Falle capcan
fallen (a) cdea
falsch greit / fals
fangen (a) prinde
(die) Farbe culoare
(die) Faust pumn
(der) Februar februarie
(der) Fehler eroare / greeal
fein fin
(das) Feld cmp
(das) Fenster fereastr
(der) Festtag vacan
(das) Fett grsime
(das) Feuer / feuern foc / incendiu / (a) incendia
(der) Feuerwehrmann pompier
(das) Feuerzeug brichet
(die) Figur figur
(das) Finale final 162
(der) Finger deget
finden (a) gsi
(der) Fisch pete
(die) Flamme flacr
(das) Fleisch carne
fliegen (a) zbura
(der) Fluch blestem
(der) Flgel arip
(der) Flughafen aeroport
(das) Flugzeug avion
(die) Flssigkeit / flssig fluid / lichid
folgen (a) urma
(das) Foto fotografie / poz
(die) Frage / fragen ntrebare / (a) ntreba
(die) Frau femeie / nevast
(der) Freitag vineri
(die) Freude bucurie / plcere
(der) Freund prieten
freundlich prietenos
frisch proaspt
froh bucuros
frhlich vesel
(der) Frosch broasc
(der) Frost nghe / ger
frh devreme
(der) Frhling primvar
(der) Fuchs vulpe
fhlen (a) simi
fhren (a) conduce 163
fllen (a) umple
fnf cinci
fnfzehn cincisprezece
fnfzig cincizeci
(der) Funk radio
(die) Funktion / funktionieren funcie / (a) funciona
fr pentru
(der) Fu picior
(die) Gabel furculi
ganz tot / totul / complet
(der) Garten grdin
(das) Gebude cldire
geben (a) da / (a) oferi
(das) Gebiet zon / regiune
geboren nscut
(der) Geburtsort locul naterii
(die) Gedanken minte
(die) Gefahr danger / risk
(der) Gefangene prizonier / deinut
(das) Gefngnis nchisoare
(das) Gefhl sentiment / emoie
gegen mpotriva / contra
gegenber opus / invers
(die) Gegenwart prezen
(der) Gegner adversar
(das) Geheimnis secret
gehen (a) pleca
gelb galben
(das) Geld bani 164
(die) Geldstrafe amend
(die) Gemeinschaft comunitate
genug suficient / destul
(das) Gericht tribunal
(das) Geschft afacere
(das) Geschenk cadou / dar
(die) Geschichte istorie / poveste
(der) Geschmack gust / arom
(die) Geschwindigkeit vitez
(die) Gesellschaft societate / companie
(das) Gesetz lege
gesetzlich legal
(das) Gesicht fa
(das) Gesprch conversaie / discuie
gestern ieri
(die) Gesundheit sntate
(das) Getrnk butur
(die) Gewerkschaft uniune
(das) Gewicht / gewichten greutate
gewinnen ctiga
(das) Gewlbe bolt
(das) Glas sticl / pahar
glauben (a) crede
(der) Glanz / glnzen strlucire / (a) strluci
gleich egal / acelai
(das) Gleichgewicht echilibru / balan
(die) Gleichung ecuaie
(die) Glocke clopot
glcklich norocos 165
(das) Gold aur
(der) Gott zeu / dumnezeu
(der) Grad grad
(das) Gras iarb
grau gri
(die) Grenze limit / frontier / grani
(die) Grippe grip
gro mare
groartig mare
(die) Groeltern bunici
(die) Gromutter bunic
(der) Grovater bunic
grn verde
(der) Grund / Grund- motiv / de baz
(die) Grundlage baz / fundaie
(die) Gruppe grup
(die) Gurke castravete
(der) Grtel curea / centur
gut bine / bun
(die) Haare pr
haben (a) avea
(der) Hftling prizonier / deinut
(die) Hlfte jumtate
(der) Hals gt
halten (a) pstra / (a) ine
(die) Hand mn
(die) Handlung aciune / act
(das) Handtuch prosop
hart greu 166
(der) Hase iepure
(das) Haus cas
(der) Hausmeister administrator
(die) Haut piele
hei fierbinte / cald
(das) Herz inim
heute astzi / azi
hier aici
(die) Hilfe / helfen ajutor / (a) ajuta
hinter n spate
hinzufgen (a) aduga
(die) Hitze cldur
hoch ridicat / nalt
(die) Hochzeit nunt
(der) Hof ferm
(die) Hoffnung / hoffen speran / (a) spera
(das) Holz lemn
hren (a) auzi / (a) asculta
(die) Hose pantaloni
(der) Hubschrauber elicopter
(der) Hgel deal
(der) Hund cine

Cuvinte n german pag.2

Aici se afl continuarea listei oferite de germana.xyz a celor mai uzuale cuvinte
din limba german i traducerea acestora n limba romn. Dac dorii s studiai
mai aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm
dicionarul nostru Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i
sfaturi de pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba german traduse
n limba romn este structurat pe trei pagini:
Cuvinte n german
167
Cuvinte n german pag.2
Cuvinte n german pag.3
Dac dorii s studiai cuvinte n englez v recomandm urmtorul articol Cuvinte
n englez ce conine, de asemenea, o list cu peste 1000 de cuvinte traduse.
German Romn
ich eu
(die) Idee idee
ihm lui / dumnealui
Ihr tu / dumneavoastr
immer mereu / totdeauna
in n
(die) Industrie industrie
(der) Inhalt coninut
(das) Insekt insect
(die) Insel insul
(das) Instrument instrument / unealt
(das) Interesse interes
interessieren (a) interesa
(die) Intervention intervenie
ist este
ja da
(das) Jagd / jagen vntoare / (a) vna
(der) Jger vntor
(das) Jahr an
(das) Jahrhundert secol
jhrlich anual
(der) Januar ianuarie
jeder fiecare
jetzt acum
(das) Journal jurnal
(der) Joghurt iaurt 168
(die) Jugend tineret / tineri
(der) Juli iulie
jung tnr
(der) Junge biat
(der) Juni iunie
Junior- junior
(das) Juwel bijuterie
(der) Kfig cuc
kalt rece
(das) Kaninchen iepure
(die) Karotte morcov
(die) Karte card / hart
(das) Ktzchen pisoi
(die) Katze pisic
kaufen (a) cumpra
(der) Kaufmann comerciant / negustor
kein nici o / un
(der) Keks biscuit / fursec
(der) Keller subsol / pivni / beci
(der) Kellner chelner / osptar
(die) Kerze lumnare
(die) Kette lan
(der) Kiefer falc / mandibul
(das) Kind copil
(die) Kirche biseric
(das) Kitzeln / kitzeln gdiltur / (a) gdila
(das) Klavier pian
(das) Kleid rochie
(die) Kleidung mbrcminte / haine 169
klein mic
klopfen (a) bate
(der) Knauf mner
(das) Knie / knien genunchi / (a) ngenunchea
(der) Knoblauch usturoi
kochen (a) gti
(der) Koffer valiz / geamantan
(der) Kollege coleg
kommen (a) veni
konfrontieren (a) confrunta
(der) Knig / (die) Knigin rege / regin
(das) Knigreich regat / mprie
konkurrieren (a) concura
knnen (a) putea
(der) Kopf cap
(die) Kraft for / putere
(der) Kragen guler
(das) Krankenhaus spital
(die) Krankheit boal
(der) Krapfen gogoa
(der) Kratzer / kratzen zgrietur / (a) zgria
(der) Krebs cancer
(der) Kreis cerc / circuit
(die) Kreuzung ncruciare / intersecie
(der) Krieg rzboi
(die) Kche buctrie
(der) Kuchen tort
(die) Kuh vac
(die) Kunst art 170
(der) Kunststoff plastic
(der) Kuss / kssen srut / (a) sruta
(das) Lachen / lachen rs / (a) rde
(das) Lcheln / lcheln zmbet / (a) zmbi
(das) Lager depozit / lagr
(die) Lampe lamp
(das) Land ar / pmnt / teren
lange lung
(die) Lnge lungime
(der) Lrm zgomot
lassen (a) lsa
laut zgomotos / tare
(das) Leben / leben via / (a) tri
ledig singur
legen (a) pune / (a) plasa
(die) Legende legend
(der) Lehrer / lehren profesor / (a) preda / (a) nva
leicht uor / puin
(der) Leitfaden / leiten ghid / (a) ghida
(die) Leitung linie / conducere
lernen (a) nva / (a) afla
lesen (a) citi
letzte ultimul
(die) Liebe / lieben dragoste / iubire / (a) iubi
liefern (a) livra / (a) furniza
(die) Linie linie
(die) Linke / links stnga
(die) Lippe buz
(die) Liste list 171
(das) Loch gaur
lschen (a) terge
(die) Lsung / lsen soluie / (a) rezolva
(der) Lwe leu
(die) Luft aer
(die) Lge / lgen minciun / (a) mini
(die) Lunge plmn
machen (a) face
(das) Mdchen fat
(der) Mai mai
(der) Maler pictor / zugrav
(der) Mann om / brbat
mnnlich masculin
(die) Mannschaft echip
(der) Mantel palton / hain
(die) Marke marc
(der) Markt pia
(der) Mrz martie
(die) Maschine main
(das) Manahme / messen msur / (a) msura
(der) Mastab cntar / scal
(das) Material material
(die) Materie materie / substan
(die) Maus oarece
(das) Meer mare / ocean
mehr mai mult
mein / meine meu / mea
(die) Meinung opinie / prere
(die) Melone pepene 172
(die) Menge cantitate
(die) Menschen oameni / persoane
merken a(-i) aminti
(das) Messer cuit
(das) Metall metal
(die) Methode metod / procedeu
(der) Metzger mcelar
mich mie / m
(die) Miete chirie
(die) Milch lapte
(die) Minute minut
mit cu
(der) Mittag amiaz
(die) Mitte mijloc / centru
(der) Mittwoch miercuri
mgen (a) plcea / (a) dori / (a) vrea
(der) Moment moment / clip
(der) Monat lun
(der) Mond lun / satelit natural al Pmntului
(der) Montag luni
(der) Morgen diminea / mine
(der) Motor motor
(die) Mcke nar
(der) Mll gunoi / deeuri
(der) Mund gur
mssen (a) trebui
(das) Muster model / mostr / exemplu
(der) Mut curaj
(die) Mutter mam 173
nach dup
(der) Nachbar vecin
(die) Nachfrage cerere
(die) Nachrichten tiri
nchste urmtorul
(die) Nacht noapte
(die) Nadel ac
(der) Name / nennen nume / (a) numi
(die) Nase nas
nass umed/ ud
(die) Nation naiune
(die) Natur natur
natrlich natural
neben lng
nehmen (a) lua
nein nu
(der) Neffe nepot
nervs nervos
nett frumos / drgu
neu nou
neun nou
neunzehn nousprezece
nicht / nichts nu / nimic
nie / niemals niciodat
niedrig sczut
(die) Niere rinichi
(das) Niveau nivel
noch nc
(der) Nord / (der) Norden nord 174
notwendig necesar
(der) November noiembrie
nur numai / doar
ob dac
oben mai sus / sus
(das) Objekt obiect
(das) Obst fruct
oder sau
(der) Ofen cuptor
ffnen / offen deschis
oft deseori
ohne fr
(das) Ohr ureche
(der) Oktober octombrie
(das) l ulei
(der) Onkel unchi
(das) Opfer victim
(die) Option opiune
(die) Orange portocaliu / portocal
(das) Organ organ
(das) Original original / iniial
(das) Ornament ornament
(der) Ort loc
(der) Ost / (der) Osten est
(das) sterreich Austria
(der) Ozean ocean
(das) Paar pereche / cuplu
(das) Paket pachet
(das) Papier hrtie 175
(das) Parfm parfum
(der) Park / parken parc / (a) parca
(das) Parlament parlament
(die) Party petrecere
(der) Pass / passieren paaport / trecere / (a) trece
(das) Pedal pedal
(die) Pfanne tigaie
(der) Pfeffer piper
(die) Pfeife / pfeifen fluier / (a) fluiera
(der) Pfeil sgeat
(das) Pferd cal
(die) Pflanze / pflanzen plant / (a) planta
pflcken alege
(die) Physik / (der) Physiker fizic / fizician
(das) Piano pian
(die) Platte plac
(der) Platz loc
(die) Polizei poliia
(der) Post pot
(die) Przision precizie
(der) Preis pre
(der) Prinz prin
(das) Problem problem
(die) Provinz provincie
(der) Prozess proces
(die) Prfung / prfen examinare / (a) examina
(der) Punkt punct
(die) Puppe ppu
176
Cuvinte n german pag.3
Cuvinte n german pag.3 Cele mai uzuale cuvinte din limba german i
traducerea acestora n limba romn. Dac dorii s studiai mai aprofundat
traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul nostru
Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de
pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba german traduse n limba
romn este structurat pe trei pagini:

Cuvinte n german
Cuvinte n german pag.2
Cuvinte n german pag.3
Dac dorii s studiai cuvinte n englez v recomandm urmtorul articol Cuvinte
n englez ce conine, de asemenea, o list cu peste 1000 de cuvinte traduse.
German Romn
(das) Rad roat / biciclet
(das) Radio radio
(der) Rand margine / frontier / grani
(der) Rat sfat
(die) Rate rat
(das) Regal raft
(der) Regen / regnen ploaie / (a) ploua
(der) Regenschirm umbrel
(die) Region regiune
reichen (a) ajunge / (a) atinge
(die) Reise cltorie / excursie
(der) Rekord record
(das) Rennen / rennen alergare / fug / (a) alerga / (a) fugi
(die) Reparatur / reparieren reparaie / (a) repara
(der) Respekt / respektieren respect / (a) respecta
(das) Resultat rezultat
(der) Richter judector
(der) Riese / riesig gigant / uria
riesengro enorm 177
(der) Ring inel
(das) Risiko / riskieren risc / (a) risca
(der) Ritter cavaler
(der) Rivale rival
(der) Rock fust
(die) Rose trandafir
(der) Rost / rosten rugin / (a) rugini
rot rou
rufen (a) suna
(die) Runde / rund rund / rotund
(der) Saft suc
sagen (a) spune
(das) Salz / salzen sare / (a) sra
(der) Samstag smbt
(der) Sand nisip
(die) Sandalen sandale
sauber curat
(der) Sauerstoff oxigen
(die) Sauna saun
(der) Schaden (a) deteriora / defecta
(das) Schaf oaie
(der) Schatten umbr
schauen (a) privi
(die) Schaufel lopat
(der) Schauspieler actor
disc / bucat /
(die) Scheibe panou / geam
(die) Schere foarfece
schicken (a) trimite 178
schieen (a) trage / mpuca
(das) Schiff nav
(das) Schild semn / scut
(die) Schlange arpe
schlagen (a) lovi
(der) Schlger bt
schlecht ru / prost
schlieen (a) nchide
schlucken (a) nghii
(der) Schlssel cheie
Schlussfolgerung concluzie
schmecken (a) gusta / degusta
schneiden (a) tia
schnell rapid
schreiben (a) scrie
schreien (a) ipa / striga
(der) Schritt pas
(der) Schuh pantof
(die) Schulter umr
schwach slbit
schwarz negru
(das) Schwein porc
schwer dificil / greu
(die) Schwester sor
schwierig dificil / greu
schwitzen (a) transpira
sechs ase
sechzehn aisprezece
(der) See lac / mare
(die) Seife spun 179
seine al lui
(die) Seite pagin / lateral
selbst de sine / nsumi
senden (a) trimite
(der) September septembrie
sicher cu siguran / sigur
sie / Sie ei / ele / dumneavoastr
siegreich victorios
(die) Situation situaia
(der) Sitz / setzen loc / (a) aeza
(der) Sonnabend smbt
(die) Sonne soare
(der) Sonntag duminic
sonst altfel
(die) Sorgfalt ngrijire / grij
spt trziu
(der) Spaziergang plimbare / mers pe jos
(der) Spiegel oglind
(das) Spiel joc
(der) Spielstand scor
(das) Spielzeug jucrie
(die) Spinne pianjen
(die) Sprache limba
springen (a) sri
(die) Spritze sering / injecie
(der) Stahl oel
(der) Start / starten start / (a) ncepe
(die) Statue statuie
(der) Stein piatr 180
(der) Stempel timbru / tampil
(der) Stolz mndrie
stornieren (a) anula
(der) Stuhl scaun
(die) Stufe nivel
(die) Stunde or
(die) Suche cutare
(der) Sden sud
(die) Sigkeiten dulciuri
(die) Tabelle tabel
(der) Tag zi
(das) Tal vale
(das) Talent talent
tanzen (a) dansa
(die) Tasche geant / buzunar
(die) Tasse ceac
(die) Tat act
(die) Tatsache fapt
(die) Taube porumbel
tauchen (a) scufunda
(der) Taucher scafandru
(der) Teil parte
(das) Telefon telefon
(die) Temperatur temperatur
(das) Theater teatru
tief adnc
(das) Tier animal
(die) Tinte cerneal
(der) Tisch mas 181
(die) Tochter fiic
(das) Tor poart
tot mort
(die) Tradition tradiie
(die) Traube strugure
trumen (a) visa
traurig trist
treffen (a) ntlni
(der) Tritt / treten lovitur / pas / (a) lovi / clca
trocken (a) usca
tun (a) face
(die) Tr u
U-Bahn metrou
ber despre / deasupra
berprfen (a) verifica
berraschung / berraschen surpriz / (a) surprinde
berqueren (a) traversa / trece
blich obinuit / uzual
(die) Uhr ceas
(das) Umarmung mbriare
umfassen include / cuprinde
und i
(das) Unentschieden remiz / egalitate
unertrglich insuportabil
(der) Unfall accident
unfreundlich neprietenos
ungeschlagen nenvins
ungewiss nesigur / incert
unglaublich incredibil 182
uns nou
unsicher nesigur / incert
unter sub
unterschiedlich diferit
Untersttzung / untersttzen sprijin / suport / (a) sprijini
unvergesslich de neuitat
(die) Ursache motiv
(das) Urteil verdict / sentin
(das) Vakuum vid
variieren (a) varia
(der) Vater tat
(die) Vase vaz
(die) Veranstaltung eveniment / caz
(das) Verfahren metod
(die) Vergangenheit trecut
verlassen (a) lsa / prsi
verloren pierdut
vermeiden (a) evita
(die) Vermutung prezumie
versammeln (a) aduna / colecta
verschwinden (a) disprea
(die) Version versiune
(die) Versorgung / versorgen furnizare / (a) furniza
(die) Versprechung / versprechen promisiune / (a) promite
verteidigen (a) apra
(das) Verwendung / verwenden utilizare / (a) utiliza
verwirren (a) confunda
(die) Verzgerung ntrziere
viele multe 183
(die) Vielfalt diversitate
vielleicht poate
vier patru
vierzehn fourteen
visionr vizionar
vor nainte
voranbringen (a) avansa
vorbereiten (a) pregti
vorstellen (a) prezenta
zahlen (a) plti
(der) Zahn dinte
zeigen (a) arta
(die) Zeit timp
(die) Zeitschrift revist
(das) Zimmer camer
(das) Zitat citat
zitieren (a) cita
(die) Zitrone lmie
(der) Zucker zahr
zurck napoi
zustimmen (a) accepta / conveni
(der) Zweck scop
(der) Zweifel ndoial
zwischen ntre / dintre

Cuvinte traduse din romn n german

germana.xyz v ofer o list ordonat alfabetic a celor mai uzuale cuvinte din
limba romn i traducerea acestora n limba german. Dac dorii s studiai mai
aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul
184
nostru Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de
pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba romn traduse n limba
german este structurat pe trei pagini:
Cuvinte traduse din romn n german
Cuvinte traduse din romn n german pag.2
Cuvinte traduse din romn n german pag.3
Dac dorii s studiai cuvinte din romn n englez v recomandm urmtorul
articol Cuvinte traduse din romn n englez ce conine, de asemenea, o list cu
peste 1000 de cuvinte traduse.
Romn German
abonament / abonat (das) Abonnement / (der) Teilnehmer
abur (der) Dampf
ac (die) Nadel
acas zu Hause / daheim
accent (der) Akzent
(a) accepta akzeptieren
accident (der) Unfall
acolo da
acoperi (das) Dach
aciune (die) Aktion
(a) activa aktivieren
actor (der) Schauspieler
acum jetzt
(a) acuza beschuldigen
adnc tief
(a) aduga hinzufgen
adecvat angemessen
adevr (die) Wahrheit
(a) aduce bringen
(a) aduna sammeln
adversar (der) Gegner
aer (die) Luft
aeroport (der) Flughafen 185
afacere (das) Geschft
afar aus / auen / drauen
afirmaie (die) Aussage
(a) aga hngen
agitat unruhig
aglomerat berfllt
aici hier
ajutor / (a) ajuta (die) Hilfe / helfen
alb wei
albastru blau
albin (die) Biene
(a) alerga rennen
alergic allergisch
alimentaie (die) Ernhrung
(a) alinta / alintat() verwhnen / verwhnt
altitudine (die) Hhe
(a) aluneca rutschen
ambiie Ambition / Ehrgeiz
amend (die) Strafe
amintire (die) Erinnerung
(a) amuza amsieren
(a) analiza analysieren
(a) antrena trainieren
(a) anula stornieren
ap (das) Wasser
(a) apra verteidigen
aparat (das) Gert
apartament (die) Wohnung
(a) aprinde znden 186
(a) arde brennen
ardei (der) Paprika
argint (das) Silber
arip (der) Flgel
arm (die) Waffe
armat (die) Armee
(a) arunca werfen
(a) ascunde verstecken
aspirator (der) Staubsauger
astzi / azi heute
(a) atepta warten
atac / (a) ataca (der) Angriff / angreifen
atelier (die) Werkstatt
atenie (die) Aufmerksamkeit
(a) atinge berhren
atitudine (die) Gesinnung
august (der) August
aur (das) Gold
auz / (a) auzi (das) Hren / hren
avans (der) Fortschritt
(a) avea haben
avere (der) Reichtum
avion (das) Flugzeug
avocat Anwalt / Rechtsanwalt
bagaj (das) Gepck
biat (der) Junge
baie (das) Badezimmer
balan (das) Gleichgewicht
balcon (der) Balkon 187
balen (der) Wal
bani (das) Geld
banc (die) Bank
bancher Banker / Bankangestellte
bancnot (die) Banknote / (der) Schein
bancomat (der) Geldautomat
band (das) Band
bandaj (die) Bandage / (der) Verband
barb (der) Bart
brbat (der) Mann
barc (das) Schiff / (das) Boot
brf / (a) brfi (der) Klatsch / klatschen
barz (der) Storch
baston (der) Stock
batist (das) Taschentuch
btrn alt
butur (das) Getrnk
baz Grund- / (die) Basis
(a) bea trinken
bec (die) Glhbirne
benzin (das) Benzin
benzinrie (die) Tankstelle
biberon (die) Babyflasche
Biblie (die) Bibel
biciclet (das) Fahrrad
bijuterie (der) Schmuck / (das) Juwel
bine gut
biologie (die) Biologie
birou (das) Bro 188
biscuit (der) Keks
biseric (die) Kirche
blan (das) Fell / (der) Pelz
blnd sanft / schonend
blestem (der) Fluch
bloc (der) Block
bogat reich
borcan (das) Glas
botez (die) Taufe
brad (die) Tanne / (der) Tannenbaum
brar (das) Armband
brichet (das) Feuerzeug
broasc (der) Frosch
buctar (der) Koch
buctrie (die) Kche
bucuros froh
bumbac (die) Baumwolle
bunic (der) Grovater / (der) Opa
burt (der) Bauch
buton (die) Taste
buz (die) Lippe
buzunar (die) Tasche
cad (die) Badewanne / (die) Wanne
cadou (das) Geschenk
caiet (das) Notizbuch
cine (der) Hund
cal (das) Pferd
clci (die) Ferse
cald hei 189
calm ruhig
cma (das) Hemd
camer (das) Zimmer
camion (der) Lastkraftwagen / LKW
cmp(ie) (das) Feld
can (die) Tasse
canapea (das) Sofa
(a) cnta / cntec singen / (das) Lied
cntar (die) Waage
cap (der) Kopf
capabil fhig
capac (der) Deckel
capt (das) Ende
capcan (die) Falle
capital (die) Hauptstadt
capot (die) Motorhaube
crmid (der) Ziegel
care welche
carne (das) Fleisch
caroserie (die) Karosserie
cartof (die) Kartoffel
carton (der) Karton
cru (der) Wagen
cas (das) Haus
casc / (a) csca (der) Helm / ghnen
cascad (der) Wasserfall / (die) Kaskade
(a) ctiga gewinnen
castravete (die) Gurke
(a) cuta suchen 190
ceai (der) Tee
ceap (die) Zwiebel
ceart (der) Streit
ceas (die) Uhr
cea (der) Nebel
centur (der) Grtel
cer (der) Himmel
cercel (der) Ohrring
(a) cere fragen
(a) cheltui ausgeben
chiria (der) Mieter
chirie (die) Miete
chitar (die) Gitarre
chiuvet (das) Waschbecken
cimitir (der) Friedhof
cinci fnf
ciuperc (der) Pilz
cizme (der) Stiefel
colaborare (die) Zusammenarbeit
coleg (der) Kollege
col (die) Ecke
comoar (der) Schatz
competent kompetent
compliment (das) Kompliment
comportament (das) Verhalten
compoziie (die) Zusammensetzung
(a) comunica kommunizieren
concept (das) Konzept
concluzie conclusion 191
(a) concura (der) Abschluss
condiment (das) Gewrz
(a) conduce fhren
(a) confrunta konfrontieren
(a) confunda verwirren
(a) congela gefrieren
congelator (der) Gefrierschrank
coninut (der) Inhalt
copil (das) Kind
co (der) Korb
costum (der) Anzug
covor (der) Teppich
crati (die) Pfanne / (der) Topf
cravat (die) Krawatte
creativitate (die) Kreativitt
creion (der) Stift / (der) Bleistift
cruce (das) Kreuz
cui (der) Nagel / dessen
cuib (das) Nest
(a) cunoate wissen
cuptor (der) Ofen / (der) Backofen
curaj (der) Mut
curat sauber
curenie (die) Reinigung
curcubeu (der) Regenbogen
cutie (der) Kasten / (die) Schachtel
cutremur (das) Erdbeben
cuit (das) Messer
cuvnt (das) Wort 192
da / (a) da ja / geben
dac wenn
dans / (a) dansa (der) Tanz / tanzen
dar aber
darnic grozgig
datorie (die) Schuld
daun (der) Schaden
de von
deal (der) Hgel
deasupra oben
decembrie (der) Dezember
decizie (die) Entscheidung
(a) deconecta trennen / offline
defect defekt
deget (der) Finger
delfin (der) Delphin
delicat zart
demisie (der) Rcktritt / (die) Kndigung
demn wrdig
demodat unmodisch
(a) demonstra zeigen
dentist (der) Zahnarzt
deoarece weil
departe weg
(a) depi berschreiten
(a) deranja stren
(a) derula abwickeln
(a) descoperi entdecken
descriere (die) Beschreibung 193
(a) descuraja entmutigen
desen / (a) desena (die) Zeichnung / zeichnen
desert / deert (das) Dessert / (die) Wste
(a) despri trennen
destinatar (der) Empfnger
(a) deveni werden
devreme frh
(a) dezlipi losmachen
(a) dezmembra zerstckeln
(a) dezvolta entwickeln
diferen (der) Unterschied
diferit anders / unterschiedlich
dinte (der) Zahn
direct direkt
director (der) Direktor
distan (der) Abstand / die Entfernung
doar nur
doctor (der) Arzt
document (das) Dokument
doi zwei
doisprezece zwlf
dormitor (das) Schlafzimmer
dreapta (das) Recht / (die) Rechte
drept recht / gerade
dulap (der) Schrank
duminic (der) Sonntag
dumnezeu (der) Gott
durere (der) Schmerz
du (die) Dusche 194
duman (der) Feind
ea sie
echilibru (die) Balance / (das) Gleichgewicht
echip (die) Mannschaft / (das) Team
echipament (die) Ausrstung
economie (die) Wirtschaft / (die) Ersparnisse
ecran (der) Bildschirm
ecuaie (die) Gleichung
(a) edita bearbeiten
educaie (die) Bildung / (die) Ausbildung
efect (die) Wirkung / (der) Effekt
eficient effizient
egalitate (die) Gleichberechtigung / (das) Unentschieden
egoist egoistisch / selbstschtig
ei sie
el er
elastic (der) Gummi / elastisch
elefant (der) Elefant
elegant elegant
element (das) Element
elementar elementar
elev (der) Schler / (der) Student
(a) elibera befreien / loslassen
elice (der) Propeller
elicopter (der) Hubschrauber / (der) Helikopter
eligibil whlbar
elit (die) Elite
(a) emigra auswandern / emigrieren
emigrant (der) Auswanderer / (der) Emigrant 195
emoie (die) Emotion / (das) Gefhl
energie (die) Energie
(a) enerva rgern / reizen
(a) epuiza erschpfen
er (die) ra
erou (der) Held
eec (der) Ausfall
esen (die) Essenz / (das) Wesen
est (der) Osten / (der) Ost
(a) estima schtzen
etaj (die) Etage
etichet (das) Etikett
eu ich
(a) evalua beurteilen / bewerten
(a) evita vermeiden
(a) evolua entwickeln
excursie (die) Reise
experien (die) Erfahrung / (das) Erlebnis
experiment (das) Experiment / (der) Versuch
(a) expira verfallen
(a) explica erklren / erlutern
explozie (die) Explosion
(a) ezita zgern
fabric / fabricat (die) Fabrik / (das) Werk / hergestellt
fabulos fabelhaft
(a) face tun / machen
factor (der) Faktor
factur (die) Rechnung
facultate (die) Universitt / (das) College 196
fin (das) Mehl
faliment (der) Bankrott / (der) Konkurs
fals falsch
familie (die) Familie
fntn (der) Brunnen
fantom (der) Geist
fapt (die) Tatsache
far (der) Leuchtturm / (der) Scheinwerfer
fr ohne
fra (die) Schaufel / (die) Mllschaufel
farfurie (die) Platte / (der) Teller
farmacie (die) Apotheke
farmacist (der) Apotheker
farmec (der) Charme
fars (der) Scherz / (der) Streich
fasole (die) Bohnen
fat / fa (das) Mdchen / (das) Gesicht
favoare (die) Gunst
favorit (der) Favorit / Lieblings-
felie (die) Schnitte
femeie (die) Frau / (das) Weib
fereastr (das) Fenster
ferm (der) Bauernhof
fermier (der) Bauer
ficat (die) Leber
fier (das) Eisen
(a) fierbe kochen
film (der) Film
filtru (der) Filter 197
fizic (die) Physik
fizician (der) Physiker
flacr (die) Flamme
floare (die) Blume
(a) fluiera pfeifen
fluture (der) Schmetterling
foaie (das) Blatt
foarfece (die) Schere
form / (a) forma (die) Form / bilden / gestalten
for / (a) fora (die) Kraft / zwingen
fotografie (das) Foto / (das) Photo / (das) Bild
fotoliu (der) Sessel
fragment (das) Fragment
frn / (a) frna (die) Bremse / bremsen
frate (der) Bruder
frig kalt
(a) frige grillen / braten
frigider (der) Khlschrank
fruct (das) Obst / (die) Frucht
frumos schn
frunte (die) Stirn
frunz (das) Blatt
(a) fugi rennen
fulger (der) Blitz
funcie (die) Funktion
fundaie (die) Grndung / (das) Fundament
furculi (die) Gabel
furnic (die) Ameise
furtun (das) Gewitter 198
fust (der) Rock
(a) gdila kitzeln
(a) gfi keuchen
gin (das) Huhn / (das) Hhnchen
glgie (der) Lrm
galben gelb
gleat (der) Eimer
galerie (die) Galerie
gam (die) Auswahl
gamb (die) Wade
gnd / (a) gndi (der) Gedanke / denken
gndac (der) Kfer
gar (die) Station / (der) Bahnhof
garaj (die) Garage
garantat garantiert
garanie (die) Garantie
gard (der) Zaun
gardian (der) Gardist / (der) Wrter / (der) Aufseher
garoaf (die) Nelke
(a) gsi finden
gt (der) Hals / (der) Nacken
gata bereit
(a) gti kochen
gaur (das) Loch
gaz (das) Gas
gazd (der) Gastgeber
gazon (der) Rasen
geac (die) Jacke / (der) Mantel
geant (die) Tasche 199
gem (die) Marmelade / (die) Konfitre
genunchi (das) Knie
geografie (die) Geographie
ghem (das) Knuel
ghiozdan (die) Schultasche / (der) Rucksack
gigant / gigantic (der) Riese / Riesen-
ginere (der) Schwiegersohn
glas (die) Stimme
glazur (die) Glasur
glob (der) Globus / (die) Kugel
glorie (die) Herrlichkeit
gogoa (der) Krapfen
grdin (der) Garten
grafic (die) Grafik
greu schwer
greutate (das) Gewicht
grev (der) Streik
grip (die) Grippe
grup (die) Gruppe
guler (der) Kragen
gunoi (der) Mll / (der) Abfall
gur (der) Mund
gust / (a) gusta (der) Geschmack / schmecken
guvern (die) Regierung

Cuvinte traduse din romn n german pag.2

Aici se afl continuarea listei oferite de germana.xyz a celor mai uzuale cuvinte
din limba romn i traducerea acestora n limba german. Dac dorii s studiai 200
mai aprofundat traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm
dicionarul nostru Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i
sfaturi de pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba romn traduse
n limba german este structurat pe trei pagini:
Cuvinte traduse din romn n german
Cuvinte traduse din romn n german pag.2
Cuvinte traduse din romn n german pag.3
Dac dorii s studiai cuvinte din romn n englez v recomandm urmtorul
articol Cuvinte traduse din romn n englez ce conine, de asemenea, o list cu
peste 1000 de cuvinte traduse.
Romn German
hain (der) Mantel
haios komisch / lustig
hal (die) Halle / (der) Saal
halat (der) Bademantel
halb (der) Krug / (der) Bierkrug
hambar (die) Scheune
haos (das) Chaos
harnic fleiig
hart (die) Karte
hrtie (das) Papier
hibernare (der) Winterschlaf
(a) hidrata befeuchten
hien (die) Hyne
hingher (der) Hundefnger
(a) hipnotiza hypnotisieren
hoinar (der) Wanderer
hol (der) Flur
horn (der) Kamin / (der) Schornstein
horoscop (das) Horoskop
ho (der) Dieb
hot (die) Dunstabzugshaube
hotrt entschieden 201
hotel (das) Hotel
hran / (a) hrni (das) Essen / (die) Lebensmittel / ernhren
hrnitor nahrhaft
hrean (der) Meerrettich
hus (die) Abdeckung / (die) Hlle
ianuarie (der) Januar
iar und / wieder
iarb (das) Gras
iarn (der) Winter
iaurt (der) Joghurt
ibric (der) Kessel
icoan (das) Symbol / (die) Ikone
icre (der) Kaviar
ideal (das) Ideal / ideal
idee (die) Idee / (die) Vorstellung
identitate (die) Identitt
ieftin billig / preiswert
iepure (der) Hase / (das) Kaninchen
ieri gestern
iertare / (a) ierta (die) Vergebung / (die) Verzeihung / vergeben / verzeihen
igien (die) Hygiene
ilegal illegal / ungesetzlich
imaginaie (die) Phantasie / (die) Imagination
imagine (das) Image / (das) Bild
imatur unreif
imbatabil unbesiegbar
mbtat betrunken
(a) mbrca anziehen
mbrcminte (die) Kleidung 202
(a) mbria umarmen
imediat sofort
imens riesig / immens
(a) imigra einwandern
imigrant (der) Immigrant / (der) Einwanderer
(a) mpacheta packen / verpacken
mpachetat verpackt
(a) mpuca schieen
n in
inamic (der) Feind / (der) Gegner
(a) ncla beschuhen / anziehen
nclminte (das) Schuhwerk / (die) Fubekleidung
(a) ncepe starten / beginnen / anfangen
(a) nchide schlieen / verschlieen
(a) nchiria mieten / vermieten
incorect falsch
inel (der) Ring
nger (der) Engel
nghe (der) Frost
(a) nghea einfrieren / gefrieren / vereisen
ngheat (das) Eis / (das) Speiseeis
(a) nghii schlucken
(a) ngrijora beunruhigen
ngrijorat besorgt
(a) ngropa begraben
inim (das) Herz
injecie (die) Injektion / (die) Spritze
(a) nmuli multiplizieren / vermehren
(a) ntrzia verzgern / spt sein 203
intersecie (die) Kreuzung / (der) Schnittpunkt
intervenie (die) Intervention / (der) Eingriff
iubire (die) Liebe
(a) nva lernen / lehren / unterrichten
izvor (die) Quelle
jachet (die) Jacke / (der) Mantel
jalnic armselig
jaluzea (der) Rollo / (die) Jalousie
jant (die) Felge
(a) jefui rauben
jeleu (das) Gelee
(a) jena beschmen
jenant peinlich
jet (der) Jet / (der) Strahl
jeton (das) Zeichen
(a) jigni beleidigen
jignire (das) Vergehen / (die) Beleidigung
joc (das) Spiel
joi (der) Donnerstag
jos (nach) unten
(a) juca spielen
jucrie (das) Spielzeug
juctor (der) Spieler
judecat (der) Prozess / (das) Urteil / (das) Gericht
judector (der) Richter
jumtate (die) Hlfte / (die) Halbe
jungl (der) Dschungel / (der) Urwald
(a) jura schwren
juridic juristisch / Rechts- 204
juriu (die) Jury
jurnal (die) Zeitschrift / (das) Journal
jurnalist (der) Reporter
justiie (die) Gerechtigkeit / (die) Justiz
la zu
labirint (das) Labyrinth
laborator (das) Labor
lac (der) See
lact (das) Vorhngeschloss
lacom gierig
lacrimi (die) Trnen
lad (der) Kasten
lagr (das) Lager
lam (die) Klinge
lmie (die) Zitrone
lamp (die) Lampe / (die) Leuchte
lantern (die) Taschenlampe
(a) lmuri klren
lmurire (die) Erluterung / (die) Erklrung
ln (die) Wolle
lng neben
lan (die) Kette
lapte (die) Milch
larg breit / gro
lateral seitlich
lime (die) Breite
ltrat / (a) ltra (das) Bellen / bellen
laud / (a) luda (das) Lob / loben
leagn (die) Schaukel 205
legend (die) Legende
legum (das) Gemse
lemn (das) Holz
leu (der) Lwe
lichid (die) Flssigkeit
liliac (die) Fledermaus
limb (die) Sprache / (die) Zunge
limit (die) Grenze / (der) Grenzwert
linie (die) Linie
lingur / linguri (der) Lffel
(a) lipi kleben
lipicios klebrig
liter (der) Buchstabe
localnic (der) Einwohner
locomotiv (die) Lokomotive
lopat (die) Schaufel
lucru / (a) lucra (die) Arbeit / (die) Sache / (das) Ding / arbeiten
lumnare (die) Kerze
lumin (das) Licht
lun (der) Monat / (der) Mond
lungime (die) Lnge
luni (der) Montag
lup (der) Wolf
lupt / (a) lupta (der) Kampf / kmpfen
machiaj (die) Schminke / (das) Make-up
magazin (das) Geschft
magie (die) Magie / (der) Zauber
magnet (der) Magnet
mai (der) Mai / mehr 206
maimu (der) Affe
maiou (das) Unterhemd
major kapital / Dur- / (die) Volljhrige
majorat (die) Volljhrige / 18 Geburtstag
majoritate (die) Mehrheit / (die) Mehrzahl
majuscul (der) Grobuchstabe
mal (das) Ufer
mlai (das) Maismehl
malet Langarm T-Shirt
mam (die) Mutter
mn (die) Hand
(a) mnca essen
mandarin (die) Mandarine
mandat (der) Haftbefehl / (der) Durchsuchungsbefehl
mandibul (der) Unterkiefer
mndrie (der) Stolz
mnec (der) rmel
manechin (das) Mannequin / (die) Gliederpuppe
mner (der) Griff
manet (der) Hebel
manifestant (der) Manifestant
manifestare (die) Manifestation
mare gro / (das) Meer
mari (der) Dienstag
martie (der) Mrz
matematic (die) Mathematik
main (das) Auto / (das) Fahrzeug / (die) Maschine
(a) msura messen
mtur / (a) mtura (der) Besen / fegen / kehren 207
mtu (die) Tante
mazre (die) Erbse
mecanic (der) Mechaniker / mechanisch
medalie (die) Medaille / (der) Orden
medic (der) Arzt / (der) Doktor
melodie (das) Lied / (die) Melodie
memorie (das) Gedchtnis / (der) Speicher
(a) merge gehen
metal (das) Metall
miercuri (der) Mittwoch
miere (der) Honig
minciun (die) Lge
(a) mini lgen
morcov (die) Karotte / (die) Mhre
munte (der) Berg
muzeu (das) Museum
muzic (die) Musik
naiv naiv
nmol (der) Schlamm
napolitan (die) Waffel
nas / na (die) Nase / (der) Pate
nasture (der) Knopf
naional national
nativ (der) Ureinwohner / Heimat- / heimisch
natur (die) Natur / (die) Art
natural natrlich
nav (das) Schiff
neatent nachlssig
neatins unberhrt 208
nebun verrckt
necalificat unqualifiziert
necesar erforderlich
necesitate (die) Notwendigkeit
neclar diesig / verschwommen
neclintit fest
necunoscut unbekannt
nedorit unerwnscht
nedreptate (die) Ungerechtigkeit / (das) Unrecht
nefericit unglcklich
negociabil verkuflich
negru schwarz
nepot (der) Neffe / (der) Enkel
nervos nervs
nevast (die) Frau / (die) Ehefrau
nimeni niemand
nimic nichts
nisip (der) Sand
nivel (das) Niveau
noapte (die) Nacht / Nacht-
noi wir
noiembrie (der) November
nor (die) Wolke
nord (der) Norden / (der) Nord / nrdlich
normal normal
noroi (der) Schlamm
nou neu
nou neun / neu
nousprezece neunzehn 209
nu nein / nicht
nuc (die) Walnuss / (der) Nussbaum
(a) numi nennen
oaie (das) Schaf
oal (der) Topf / (der) Kochtopf
oameni (die) Menschen / (die) Leute
oaspete (der) Gast
obez fettleibig
obiect (das) Objekt / (der) Gegenstand
obiectiv (das) Ziel / (die) Zielsetzung
obinuit blich
obligat gezwungen / gentigt
obligaie (die) Verpflichtung / (die) Pflicht
obosit mde
obositor ermdend / anstrengend
obraz (die) Wange
obraznic ungezogen
observaie (die) Beobachtung / (die) Bemerkung / (die) Anmerkung
obsesie (die) Besessenheit
obstacol (das) Hindernis
(a) obine erhalten
ocazie (die) Gelegenheit / (der) Anlass
ocazional gelegentlich
ocean (der) Ozean
ochelari (die) Brille
ochi (das) Auge
(a) ocoli vermeiden
octombrie (der) Oktober
ofert (das) Angebot 210
oglind (der) Spiegel
om (der) Mann / (der) Mensch
oper (die) Oper / (die) Arbeit
opinie (die) Meinung / (die) Stellungnahme
(a) opri stoppen
opt acht
opiune (die) Option / (die) Mglichkeit
optsprezece achtzehn
ora (die) Stadt
orez (der) Reis
ornament (das) Ornament / (die) Verzierung
os (der) Knochen
osptar (der) Kellner
oel (der) Stahl
oet (der) Essig
ou (das) Ei
oxigen (der) Sauerstoff

Cuvinte traduse din romn n german pag.3

Cuvinte din romn n german pag.3 Cele mai uzuale cuvinte din limba romn
i traducerea acestora n limba german. Dac dorii s studiai mai aprofundat
traducerea unui cuvnt din urmtorul tabel v recomandm dicionarul nostru
Romn German unde vei gsi traduceri corecte cu fraze uzuale i sfaturi de
pronunie. Tabelul complet ce conine cuvinte din limba romn traduse n limba
german este structurat pe trei pagini:

Cuvinte traduse din romn n german

Cuvinte traduse din romn n german pag.2
Cuvinte traduse din romn n german pag.3 211
Dac dorii s studiai cuvinte din romn n englez v recomandm urmtorul
articol Cuvinte traduse din romn n englez ce conine, de asemenea, o list cu
peste 1000 de cuvinte traduse.
Romn German
pace (der) Frieden / (die) Ruhe
pachet (das) Paket
pacient (der) Patient
pact (der) Pakt
pdure (der) Wald
pagin (die) Seite
pahar (das) Glas
pai (das) Stroh
pianjen (die) Spinne
pine (das) Brot
paisprezece vierzehn
palat (das) Schloss
palet (die) Palette
palm (die) Handflche
palton (der) Mantel
pmnt (die) Erde / (der) Erdboden
pan / pn (die) Feder / bis
pane gebraten
panglic (das) Band
panic (die) Panik
panou (die) Tafel / (die) Schalttafel
pansament (die) Binde / (der) Verband
pant (der) Hang / (die) Neigung
pantalon (die) Hose
pantof (der) Schuh
papagal (der) Papagei 212
papion (die) Schleife
papuc (der) Slipper / (der) Hausschuh
ppu (die) Puppe / (die) Marionette
pr (das) Haar / (die) Haare
par (die) Birne
parcare / (a) parca (der) Parkplatz / parken
parfum (das) Parfm / (der) Duft
parlament (das) Parlament
paaport (der) Pass / (der) Reisepass
pasre (der) Vogel
past (die) Paste
pastil (die) Tablette
pat (das) Bett
pat (der) Fleck
(a) patina Schlittschuh laufen
patron (der) Inhaber / (der) Besitzer / (der) Eigentmer
patru vier
pedal (das) Pedal
peisaj (die) Landschaft
pensie (die) Rente
pensionar (der) Rentner
pepene (die) Melone
perie (die) Brste / (der) Pinsel
(a) permite erlauben
pete (der) Fisch
peter (die) Hhle
pian (das) Klavier
piatr (der) Stein
pictur (der) Tropfen 213
picior (das) Bein / (der) Schenkel / (der) Fu
(a) picta malen
piele (die) Haut / (das) Leder
piept (die) Brust
pieptene (der) Kamm
piersic (der) Pfirsich
pijamale (der) Pyjama / (der) Schlafanzug
piper (der) Pfeffer
pisic (die) Katze
(a) plcea mgen
plaj (der) Strand
plmn (die) Lunge
plant / (a) planta (die) Pflanze / pflanzen
plastic (der) Kunststoff
(a) pleca gehen
ploaie (der) Regen
poart (das) Tor
pod (die) Brcke
poliie (die) Polizei
pom (der) Baum
pompier (der) Feuerwehrmann
porc (das) Schwein
portocal (die) Orange
portocaliu orange
portofel (das) Portemonnaie / (die) Brieftasche
porumbel (die) Taube
poveste (die) Geschichte
praf (der) Staub
(a) prji braten / rsten 214
precizie (die) Przision / (die) Genauigkeit
(a) pregti vorbereiten / bereiten
prenume (der) Vorname
pre (der) Preis
prezent (die) Gegenwart / (das) Prsens
prieten (der) Freund
primar (der) Brgermeister
primrie (das) Rathaus
primvra (der) Frhling
prin durch
privire / (a) privi (der) Blick / schauen
prizonier (der) Gefangene / (der) Hftling
proaspt frisch
problem (das) Problem
proces (der) Prozess / (das) Verfahren
profesie (der) Beruf
profesor (der) Professor / (der) Dozent / (der) Lehrer
(a) promite versprechen
proprietar (der) Eigentmer / (der) Besitzer / (der) Inhaber
prosop (das) Handtuch
prostie (die) Dummheit
pudr (das) Pulver
pulover (der) Pullover
pumn (die) Faust
punct (der) Punkt
(a) pune legen / stellen
(a) purta tragen / anziehen
(a) putea knnen / drfen
rbdare (die) Geduld 215
rbdtor geduldig
rceal (die) Grippe / (die) Khle
rachet (die) Rakete
rcire abkhlen
rcoare (die) Khle / (die) Klte
rcoritor erfrischend
rdcin (die) Wurzel
radar (das) Radar
(a) rde lachen
radier (der) Radiergummi
radio (das) Radio / (der) Funk
radiografie (der) Rntgenstrahl
raft (das) Regal
rai (der) Himmel
raion (die) Abteilung
ram (der) Rahmen
(a) rmne bleiben
ramp (die) Rampe
ramur (der) Zweig
ran (die) Wunde / (die) Verletzung
rapid schnell
rar selten
rsrit (der) Sonnenaufgang
rspuns (die) Antwort
(a) rsturna strzen / umstrzen
rat / ra (die) Rate / (die) Ente
ru (der) Fluss
raz (der) Strahl
rzboi (der) Krieg 216
real real / aktuell
rechin (der) Hai / (der) Haifisch
reclam (die) Werbung
recompens (die) Belohnung
(a) reface wiederherstellen
relax / (a) relaxa (die) Entspannung / entspannen
(a) repara reparieren
(a) repeta wiederholen
(a) respecta respektieren
restaurant (das) Restaurant / (die) Gaststtte
(a) reine behalten / merken
(a) reuni versammeln / sammeln
(a) rezerva reservieren / buchen
(a) rezolva lsen
rezultat (das) Ergebnis
(a) ridica abholen / anheben / erhhen
ridiche (der) Rettich / (das) Radieschen
rinichi (die) Niere
(a) risca riskieren
rival (der) Rivale
roat (das) Rad
rochie (das) Kleid
romn (das) Rumnisch / (der) Rumne
Romnia (das) Rumnien
rou rot
rotund rund
roz rosa
rugin (der) Rost
ruj (der) Lippenstift 217
(a) rupe brechen
ruine (die) Schande
sabie (das) Schwert
sac (der) Sack
saco (die) Tte
sacou (das) Sakko
sacru heilig
sgeat (der) Pfeil
Sgettor (der) Schtze
ah (das) Schach
aisprezece sechzehn
sal (der) Saal
salam (die) Salami
salariu (das) Gehalt / (der) Lohn
salat (der) Salat
salt / (a) sri (der) Sprung / springen
salut / (a) saluta (der) Gru / gren
(a) salva speichern / retten
salvare (die) Rettung
smbt (der) Samstag / Sonnabend
ampon (das) Shampoo
sntate (die) Gesundheit
sandal (die) Sandale
snge (das) Blut
sanie (der) Schlitten
ans (die) Chance / (der) Zufall
an (der) Graben
antaj (die) Erpressung
sap / (a) spa (die) Schaufel / schaufeln 218
sptmn (die) Woche
apte sieben
aptesprezece siebzehn
spun (die) Seife
sracie / srac (die) Armut / arm
srbtoare (das) Fest / (der) Feiertag
sare (das) Salz
srm (der) Draht
arpe (die) Schlange
ase sechs
sat (das) Dorf
satelit (der) Satellit
sau oder
saun (die) Sauna
savant (der) Gelehrte / (der) Wissenschaftler
scar (der) Mastab / (die) Treppe
scaun (der) Stuhl
(a) schia Ski fahren
(a) schimba wechseln / verndern / austauschen
coal (die) Schule
scop (der) Zweck / (das) Ziel
scor (das) Ergebnis
scorpion (der) Skorpion
scrisoare (der) Brief / (das) Schreiben
secret (das) Geheimnis
secund (die) Sekunde
ef (der) Chef / (der) Leiter
semn (das) Zeichen / (das) Symbol
sensibil empfindlich 219
sentiment (das) Gefhl
(a) separa trennen
septembrie (der) September
sering (die) Spritze
sertar (die) Schublade
sfat (die) Beratung / (der) Rat / (der) Hinweis
sfer (die) Sphre
i und
siguran (die) Sicherheit
singur allein / ledig
situaie (die) Situation
slab / (a) slbi schwach / dnn / schwchen / abnehmen
soare (die) Sonne
oarece / oricel (die) Maus
socru / soacr (der) Schwiegervater / (die) Schwiegermutter
soluie (die) Lsung
oprl (die) Eidechse
sor (die) Schwester
sos (die) Soe
(a) sosi ankommen
so / soie (der) Mann / (der) Ehemann / (die) Frau / (die) Ehefrau
spate (der) Rcken / (die) Rckseite
special besondere
spital (das) Krankenhaus
sprncean (die) Augenbraue
sprijin / (a) sprijini (die) Untersttzung / untersttzen
spum (der) Schaum
(a) spune sagen / erzhlen
(a) sta bleiben / stehen / sitzen 220
stlp (die) Stange
stnga links
staie (die) Station / (der) Bahnhof
statuie (die) Statue
stea (der) Stern
steag (die) Flagge / (die) Fahne
(a) ti wissen / kennen
sticl (das) Glas
strad (die) Strae
(a) strluci glnzen / leuchten
stres (der) Stress
strugure (die) Traube
(a) sublinia unterstreichen / betonen
suc (der) Saft
sud Sden / Sd(-) / sdlich
suferin (das) Leiden / (der) Schmerz
sufragerie (das) Wohnzimmer
unc (der) Schinken
sup (die) Suppe
surpriz (die) berraschung
sus oben
sutien (der) BH / (der) Bstenhalter
tabel (die) Tabelle
tabl (das) Blatt / (das) Blech / (die) Tafel
tablou (das) Gemlde / (die) Malerei
tcut ruhig
(a) tia schneiden
talent / talentat (das) Talent / talentiert / begabt
talp (die) Sohle 221
tnr jung
tanc (der) Tank
nar (die) Mcke
ap (die) Ziege
tapet (die) Tapete
ar (das) Land
ran (der) Bauer
rm (das) Ufer
tast (die) Taste
tat (der) Vater
taur (der) Stier
tav (das) Tablett
tavan (die) Decke
tax (die) Steuer / Gebhr
teafr sicher
team (die) Angst
teatru (das) Theater / (die) Bhne
tehnic (die) Technik
tehnologie (die) Technologie
telecomand (die) Fernbedienung
telefon (das) Telefon
telespectator (der) Zuschauer
televizor (das) Fernsehen
temperatur (die) Temperatur
teren (das) Gelnde
(a) termina beenden / enden
tigaie (die) Pfanne
tigru (der) Tiger
timbru (die) Briefmarke 222
timp (die) Zeit
toalet (die) Toilette
tot alles
tractor (der) Traktor
tradiie (die) Tradition
(a) trage ziehen / schieen
trandafir (die) Rose
(a) transpira schwitzen
(a) transporta transportieren
treapt (die) Stufe / Treppe
(a) trebui mssen / brauchen
trei drei
treisprezece dreizehn
tren (der) Zug
tricou (das) T-Shirt
(a) trimite senden / schicken
trist / tristee traurig / (die) Traurigkeit
triunghi (das) Dreieck
tufi (das) Gebsch
tunel (der) Tunnel
tunet (der) Donner
ud / (a) uda nass / befeuchten
uimit erstaunt / berrascht
uimire / (a) uimi (das) Staunen / Erstaunen / erstaunen
(a) uita vergessen
ulei (das) l
uleios lig
uliu (das) Merlin
ultimul zuletzt 223
umr (die) Schulter
umbr (der) Schatten
umbrel (der) Regenschirm
umed feucht
umera (der) Kleiderbgel / Aufhnger
(a) umfla aufpumpen
umor (der) Humor
(a) umple fllen
un ein / eine
unchi (der) Onkel
unde wo
undeva irgendwo
unealt (das) Werkzeug
uneori manchmal
(a) unge schmieren
unghi (der) Winkel / (die) Ecke
unghie (der) Nagel
unghier (der) Nagelknipser
unic / unicat einzig / einzigartig
uniform gleichmig
unsprezece elf
unt (die) Butter
unu / unul / una ein / eine
ur (der) Hass
urt hsslich
(a) urca steigen / ansteigen / aufsteigen
ureche (das) Ohr
(a) urma folgen
urma (der) Nachfolger 224
urs (der) Br
u (die) Tr
(a) usca trocknen
uor leicht
usturoi (der) Knoblauch
utilaj (die) Apparatur
(a) utiliza verwenden / benutzen / nutzen
vac (die) Kuh / (das) Rind
val (die) Welle
valabil gltig
valabilitate (die) Gltigkeit
vale (das) Tal
valiz (der) Koffer
valoare (der) Wert
vam (der) Zoll
vame (die) Zollbeamte
vnt (die) Aubergine
vntaie (die) Prellung / (die) Quetschung
vntor (der) Jger
vnt (der) Wind
vnztor (der) Verkufer
vapor (das) Schiff
vapori (der) Dampf
var / vr (der) Lack / Vetter / Cousin
var (der) Sommer
vrf (die) Spitze / (der) Hhepunkt
vrst (das) Alter
(a) vrui tnchen
varz (der) Kohl / (das) Kraut 225
vas (das) Gef / (das) Schiff
vsl (das) Paddel / (das) Ruder
vast riesig
vat (die) Watte
vaz (die) Vase
vechi alt
vecin (der) Nachbar
vedere / (a) vedea (der) Blick / sehen
veioz (die) Tischlampe
ven (die) Vene / Ader
(a) veni kommen
verde grn
(a) verifica prfen / berprfen / kontrollieren
vesel frhlich
vest (die) Weste
veveri (das) Eichhrnchen
via (das) Leben
vin (der) Wein
vin (die) Schuld
(a) vinde verkaufen
vineri (der) Freitag
(a) viziona ansehen / sehen
(a) vizita besuchen
(a) vizualiza visualisieren
vopsea / (a) vopsi (die) Farbe / (der) Lack / malen
(a) vorbi sprechen / reden
vot / (a) vota (die) Abstimmung / abstimmen
(a) vrea wollen / wnschen
vreme (das) Wetter 226
vulpe (der) Fuchs
vultur (der) Adler
zahr (der) Zucker
zmbet / (a) zmbi (das) Lcheln / lcheln
zn (die) Fee
zpad (der) Schnee
zaruri (der) Wrfel
zarzavat (das) grnes Gemse
zvor (der) Riegel
zbor / (a) zbura (der) Flug / fliegen
(a) zdrobi zerquetschen
zebr (das) Zebra
zece zehn
zgard (das) Hundehalsband
(a) zgria kratzen
zgomot (der) Lrm
zi (der) Tag
ziar (die) Zeitung
zid (die) Wand
zidar (der) Maurer
zori (die) Frhe
zugrav (der) Maler
zvon (das) Gercht
n limba romn nu se gsesc foarte multe cuvinte uzuale care s nceap cu una din
literele: K, Q, W, X, Y; din acest motiv n lista noastr complet de cuvinte traduse
din limba romn n limba german nu se gsesc cuvinte care s ncep cu una din
literele menionate anterior.

227

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.),
cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa
raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'

ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (reht / nah reht)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurck (uruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis um, ua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....

sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
228
Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?

Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord
de Mnchen.

Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti

Nrnberg ?

Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih
fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

Produse cosmetice n german

n aceast lecie oferit de waialo.com v putei dezvolta vocabularul German cu
termeni folosii atunci cnd vine vorba de produse cosmetice i ngrijire personal.
Cosmetice (Vocabular) Kosmetik (Wortschatz):
aparat de ras das Rasiermesser (pronunia : das Razir-mesr)
ap de cologne das Klnisch Wasser (pronunia : das coloni vasr)
a dentar die Zahnseide (pronunia : di an-zaide)
crem de ras die Rasiercreme (pronunia : di Razir-creme)
fard die Schamrte (pronunia : di am-reote)
fixativ der Haarfestiger (pronunia : dea Har-festigr)
gel de du das Duschgel (pronunia : das Du-gel)
lac de unghii der Nagellack (pronunia : dea Nagl-lac)
machiaj die Schminke (pronunia : di minche)
ondulator der Lockenstab (pronunia : dea Lochen-tab)
parfum das Parfm (pronunia : das Parfium)
past de dini die Zahnpasta (pronunia : di an-pasta) 229
periua de dini die Zahnbrste (pronunia : di an-biurste)
pieptene der Kamm (pronunia : dea kam)
pudr der Puder (pronunia : dea Pudr)
rimel die Wimperntusche (pronunia : di vimpern-tue)
ruj der Lippenstift (pronunia : dea Lipen-tift)
ampon das Shampoo (pronunia : das ampu)
spun die Seife (pronunia : di saife)
spum der Schaum (pronunia : dea aum)
usctor de pr der Fn (pronunia : dea Feon)

Termeni uzuali din sport n german

Aici putei studia traducerea Romn German a termenilor uzuali folosii n sport,
tot aici, putei nva denumirile n German a celor mai comune sporturi din lume.

Alergare Rennen (pronunia : Renn)

Alpinism Klettern (pronunia : Kletn)
Balet Ballett (pronunia : Balet)
Baschet Basketball (pronunia : Baschetbal)
Baseball Baseball (pronunia : Beisbal)
Biliard Billard (pronunia : Biliard)
Bowling Kegeln (pronunia : chegl)
Box Boxen (pronunia : Boxn)
Ciclism Radfahren (pronunia : Rad-farn)
Curse Auto Autorennen (pronunia : Auto-renn)
Fotbal Fuball (pronunia : Fus-bal)
Gimnastic Turnen (pronunia : Turnn)
230
Golf Golf (pronunia : Golf)
Handbal Handball (pronunia : Handbal)
Hiking Wandern (pronunia : vandrn)
Hochei Eishockey (pronunia : ais-hochei)
not Schwimmen (pronunia : vimn)
Jogging Joggen (pronunia : joggn)
Lacrosse Lacrosse (pronunia : Lacrosse)
Lupte Ringen (pronunia : Ringn)
Patinaj Eislaufen (pronunia : ais-laufn)
Pescuit Angeln (pronunia : Angln)
Role Rollschuhlaufen (pronunia : Rol-u-laufn)
Rugbi Rugby (pronunia : Rugbi)
ah Schach (pronunia : ah)
Schi Ski fahren (pronunia : Schi farn)
Schi nautic Wasserski (pronunia : vasr-schi)
Scufundare Tauchen (pronunia : Tau-hn)
Snowboard Snowboarden (pronunia : znou-boardn)
Surfing Surfen (pronunia : zurfn)
Tenis Tennis (pronunia : Tenis)
Tenis de mas Tischtennis (pronunia : Ti-tenis)
Volei Volleyball (pronunia : Volei-bal)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
a juca Spielen (pronunia : piln)
juctor Spieler (pronunia : pilr)
arbitru Schiedsrichter (pronunia : ids-rihtr)

231
Lectii de Gramatica - Engleza

Gramatica limbii engleze are un rol foarte important in demersul invatarii deoarece reprezinta una din
partile cele mai importante fara de care nu putem intelege si comunica eficient in limba engleza. Chiar
daca aproape pentru nimeni engleza nu este total necunoscuta aproape toti, de la cei mai incepatori
pana la cei mai avansati fac greseli de gramatica.

Indiferent daca va aflati intr-o tara vorbitoare de limba engleza si aplicati pentru diverse joburi sau ati
realizat ca limba engleza este tot mai ceruta de angajatori si doriti sa fiti la inaltimea asteptarilor, este
absolut necesar sa aveti o gramatica impecabila pentru a avea sanse mai mari de reusita.

Pe Invata-Rapid.com/p/engleza.html puteti invata rapid dar si corect gramatica limbii engleze cu ajutorul
lectiilor explicative impartite pe diverse categorii de gramatica.
Pentru a vizualiza lectia dorita de Limba Engleza Online dati click pe titlul acesteia.
Pentru a reveni cu usurinta la Cuprinsul lectiilor de gramatica lectia aleasa o puteti deschide
intr-o fereastra noua.

Lectia nr.1: Substantivul in engleza 232

Lectia nr.1.1.: Clasificarea substantivelor

Lectia nr.1.1.2: Substantive comune - Utilizare si exemple

Lectia nr.1.1.3: Substantive proprii - Utilizare si exemple
Lectia nr.1.1.4: Substantive abstracte - Utilizare si exemple
Lectia nr.1.1.5: Substantive colective - Utilizare si exemple
Lectia nr.1.1.6: Substantive compuse - Utilizare si exemple

Lectia nr.1.2.: Substantive uzuale in engleza - Traducere si pronuntie

Lectia nr.2: Verbul in engleza

Lectia nr.2.1.: Cele mai uzuale verbe in engleza - Traducere si pronuntie

Lectia nr.2.2.: Infinitivul (to+verb) - Explicatii si exemple
Lectia nr.2.3.: Verbele modale - Explicatii si exemple de propozitii

Lectia nr.3: Pronumele in engleza

Substantivul in engleza
Substantivul este una din cele mai cunoscute si intalnite parti de vorbire in engleza, adesea fiind printre
primele cuvinte invatate de catre copii. Substantivul in engleza poate fi definit in termenii simpli ca fiind
cuvantul care prezinta diferite lucruri cum ar fi:
 persoane (persons) Marie, neighbor, woman (vecin, femeie)
animale (animals) dog, horse, cat (caine, cal, pisica)
locuri (places) store, Italy, home (magazin, Italia, acasa)
lucruri (things) chair, car, shoe (scaun, masina, pantof)
sentimente sau calitati (feelings, qualities) love, intelligence, imagination (iubire, inteligenta,
imaginatie)

Poti recunoaste un substantiv in engleza si dupa alte caracteristici:

1. Unele substantive pot avea anumite terminatii:

-ity charity ( filantropie, act de caritate)

-ment management ( conducere )
-er soccer (fotbal)
-ship relationship (relatie)
-hood childhood (copilarie)
-ness loneliness (singuratate)

2. Substantivele in engleza se afla deseori dupa:

un determinat (a, an, the, this, my, such)

- a car ( o masina )

233
- an explanation ( o explicatie )
- the store ( magazinul)
- this purse ( aceasta geanta )
- my office ( biroul meu )
- such relief ( o asa usurare )

unul sau mai multe adjective

- a great story ( o poveste grozava )
- a quiet day ( o zi linistita )
- my pink and white pants ( pantaloni mei roz si alb )

3. Majoritatea substantivelor in engleza au atat singular cat si plural, exceptie fac substantivele
proprii (nume de persoane sau tari) cat si substantivele abstracte (idei, sentimente, calitati):

- one car, two cars ( o masina, doua masini )

- one chair, two chairs ( un scaun, doua scaune )

Ti-ar fi util sa inveti si lectiile:

Clasificarea substantivelor in engleza

Clasificarea substantivelor in engleza | Tipuri de substantive
in engleza
In lectia precedenta Substantivul in engleza v-am prezentat pe larg ce inseamna un substantiv si cum il
poti determina. Acum este timpul sa inveti clasificarea substantivele in engleza in functie de fel,
gen si numar.

1. In limba engleza substantivele pot fi de cinci feluri:

- substantive comune: book (buc) = carte; car (car) = masina; pencil (pensl) = creion

- substantive proprii: Julia; Romania; Microsoft

- substantive abstracte: freedom (fridm) = libertate; love (lv) = iubire;happiness (hepins) = fericire

- substantive colective: family (famili) = familie; team (tim) = echipa; army (armi) = armata

- substantive compuse: mother-in-law (madr-in-lou) = soacra; toothpaste(thut.peist) = pasta de

dinti; bedroom (bedrum) = dormitor

2. Spre deosebire de limba romana in limba engleza 234

substantivele au patru genuri:

- Genul feminin: toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de sex feminin
Ex: girl (grl) = fata; niece (nis) = nepoata; woman (umn) = femeie

- Genul masculin: toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de sex masculin
Ex: brother (bradr) = frate; actor (actr) = actor, artist; king (ching) = rege

- Genul neutru: toate substantivele care reprezinta lucruri neinsufletite (obiecte, plante) sau animale si
fiinte ale caror sex nu este cunoscut
Ex: tree (tri) = copac; star (star) = stea; pillow (pilou) = perna

- Genul comun: toate substantivele care au aceasi forma atat pentru masculin cat si pentru feminin
Ex: friend (frend) = prieten; member (membr) = membru; student (stiudnt) = student, elev;

3. Substantivele in engleza pot fi la singular sau plural.

Forma de plural a unui substantiv se formeaza deseori prin adaugarea unui "s" sau"es" la final dar asta
nu se intampla intodeauna.

In lectiile urmatoare va voi explica mai detaliat fiecare tip de substantiv in limba engleza.
Substantivul comun in engleza - Utilizare si exemple
Substantivele comune din limba engleza definesc obiecte, fiinte, oameni, locuri sau idei care fac parte
din aceeasi clasa. Un substantiv comun poate fi precedat de un articol nedefinit si reprezinta orice
membru sau toti membrii apartinind unei clase ( categorii ), el nu va fi niciodata numele unei singure
persoane, obiect sau loc.

Din punct de vedere al ortografiei putem spune despre substantivele comune in engleza ca se scriu
intodeauna cu initiala minuscula exceptie fiind doar cand acestea se afla la inceputul unei propozitii.

In limba engleza traducerea pentru "substantiv comun" este "common noun" {camn naun} iar pentru
plural, "substantive comune" "common nouns" {camn nauns}

Exemple de substantive comune care reprezinta oameni:

- mother {madr} Lucia is her mother. {Lucia iz hr madr} = Lucia este mama ei.

- brother{bradr} He works with his brother. {Hi orcs uit hiz bradr} = El lucreaza cu fratele lui.

- girl {grl} She is a beautiful girl. {i iz biutfl grl} = Ea este o fata frumoasa.

- student {studnt} I am a good student. {Ai em gud studnt} = Eu sunt un elev bun. 235
- teacher {ticer} The school has a new teacher. {D scul hez niu ticer} = Scoala are un profesor
nou.

Exemple de substantive comune care reprezinta fiinte, animale:

- birds {brdz} Birds migrate every year. {Brdz migreit evri ir} = Pasarile migreaza in fiecare an.

- lion {lain} Alexader has a lion heart. {Alexandr hez lain hart} = Alexander are o inima de leu.

- fish {fi} I don't eat fish. {Ai dont it fi} = Eu nu mananc peste.

- cow {cau} At our farm we have ten cows. {t aor farm ui hev ten cauz} = La ferma noastra avem
zece vaci.

- snake {sneic} My aunt is really afraid of snakes. {Mai ant iz rili freid of sneics} = Matusii mele ii
este frica cu adevarat de serpi.

Exemple de substantive comune care reprezinta obiecte:

- book {buc} Alina should read my new book. {Alina uld rid mai niu buc} = Alina ar trebui sa
citeasca noua mea carte.

- computer {compiutr} My sister knows to use the computer. {Mai sistr nouz tu iuz d compiutr}
= Sora mea stie sa foloseasca calculatorul.
- phone {fon} My colleague has a new phone. {Mai caleg hez niu fon} = Colegul meu are un
telefon nou.

- car {car} My wife doesn't have a car. {Mai uaif daznt hev car} = Sotia mea nu are masina.

- hat {het} My grandfather wore a hat every Sunday. {Mai grendfadr uor het evri sandei} =
Bunicul meu a purtat o palarie in fiecare duminica.

Exemple de substantive comune care reprezinta locuri:

- school {scul} Her daughter goes to school daily. {Hr dotr gouz tu scul deili} = Fata ei se duce la
scoala zilnic.

- city {siti} The next city is 100 km away. {D next citi iz 100 km uei} = Urmatorul oras este la 100
km departare.

- restaurant {restorant} My family doesn't have a favorite restaurant. {Mai femili daznt hev
fevorit restorant} = Familia mea nu are un restaurant favorit.

- park {parc} Luis runs in the park every Monday morning. {Luis ranz in d parc evri mandei
morning} = Luis alearga in parc in fiecare luni dimineata.

- country {cauntri} We live in the most beautiful country of the world. {Ui liv in d most biutfl
cauntri of d uorld} = Noi traim in cea mai frumoasa tara din lume.
236
Exemple de substantive comune care reprezinta idei, sentimente:

- anger {engr} His anger is very strong. {Hiz engr iz veri strong} = Furia lui este foarte puternica.

- love {lv} Our love is unlimited. {Aor lv iz anlimitid} = Iubirea noastra este nelimitata.

- envy {envi} This envy can't be good. {Dis envi chent bi gud} = Aceasta invidie nu poate fi buna.

- pride {praid} Don't let pride get in your way. {Dont let praid ghet in ior uei} = Nu lasa mandria sa-ti
stea in cale.

- respect {rispect} Your parents deserve respect. {Ior pernt dizrv rispect} = Parintii tai merita
respect.

Substantivul propriu in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele proprii se refera la o entitate unica, bine precizata, precum nume de persoane, locuri sau
organizatii si sunt scrise intodeauna cu initiala majuscula chiar daca se afla in interiorul unei propozitii.

In general substantivele proprii se gasesc sub forma unui singur cuvant dar exista cazuri cand acestea
sunt alcatuite din mai multe cuvinte "Buckingham Palace". Substantivul propriu nu este precedat de
articolul "the" decat atunci cand acesta contine cuvinte precum :

- "states" "kingdom" "republic" etc.

Ex: the United States of America, the United Kingdom, the French Republic

- nume de rauri, lacuri, mari, oceane

Ex: the Nile, the Mediterranean Sea, the Pacific Ocean,

- nume de locatii, institutii, cladiri, organizatii, reviste, ziare, carti

Ex: the Ritz Hotel, the French Museum, the White House, the European Union, the Sunday Post

- cand are in componenta "of"

Ex: the Bucharest School of Law, the Statue of Liberty

- pluralul numelor de persoane sau locuri

Ex: the Johnes, the Virgin Islands, the Himalayas

Pluralul substantivului propriu apare ca referire la un grup considerat a fi unic, precum atunci cand te
referi la membri unei familii care poarta numele de Clinton the Clintons. Desi exista mai multe
persoane care au acelasi nume, in exprimarea scrisa sau verbala ne referim intodeauna la o anumita
persoana, asadar numele acelei persoane devine substantiv propriu.

Substantive proprii sunt considerate si anotimpurile, lunile anului, zilele saptamanii, numele de
sarbatori.

237
In tabelul de mai jos vei gasi cate un substantiv propriu si comun din fiecare categorie pentru a intelege
mai bine diferante dintre substantivele proprii si cele comune:

Substantiv comun Substantiv propriu

boy Luca

woman Alexia

town Bucharest

company Microsoft

restaurant McDonalds

store Zara

month January
book Fifty Shades of Grey

movie Titanic

substantiv propriu = proper noun {propr naun}

substantive proprii = proper nouns {propr nauns}

Substantivul abstract in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele abstracte nu pot fi identificate cu ajutorul celor cinci simturi ale omului (simt, auz, vaz,
gust, miros ), ele sunt de neatins si pot descrie doar concepte, idei, experiente, sentimente, calitati.

In limba engleza multe substantive abstracte sunt formate prin adauagarea sufixelor (-ness, -ion, -ity )
adjectivelor sau verbelor.

Ex: happy {hepi} = fericit (adjectiv) happiness {hepines} = fericire (substantiv abstract)

Uneori este destul de dificil sa recunosti un substantiv abstract deaorece multe din ele pot fi si verbe.

Ex.: I fear the night might end bad. {Ai fir d nait mait end bead} = Ma tem ca noaptea s-ar putea sfarsi
rau.
aici "fear" are rol de verb
238

My biggest fear is to die. {Mai bigst fir iz to dai} = Cea mai mare frica a mea este sa mor.

aici "fear" are rol de substantiv abstract deoarece frica este un sentiment si nu poate fi vazut, simtit,
mirosit, auzit sau gustat.

Substantivele abstracte pot fi numarabile sau nenumarabile insa cele care fac referire la un eveniment
sunt aproape intodeauna numarabile:

a noise { noiz} = un zgomot two noises {tu noiziz} = doua zgomote

a meeting { miting} = o sedinta two meetings {tu mitingz} = doua sedinte

abstract noun {abstract naun} = substantiv abstract

abstract nouns {abstract nauns} = substantive abstracte

Substantivul colectiv in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele colective sunt nume care fac referire la un grup de oameni, fiinte sau lucruri. In limba
engleza sunt foarte multe cuvinte care inseamna "grup" dar sunt specifice unui anumit tip de grup
precum:

herd of antelope / elephants / cows {hrd ov antilop /elefn /cauz} = turma de antilope, elefanti, vaci
- substantivul colectiv "herd" poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de animale
crowd of people / kids / customers {craud ov pipol / chidz / castmrs} = multime de oameni, copii,
clienti
- substantivul colectiv "crowd" poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de oameni

Substantivul colectiv "group" poate fi folosit pentru descrierea oricarui tip de grup: group of students /
cats / ideas {grup ov studnt / che / aidiaz} = grup de studenti / pisici / idei

Atunci cand vorbim de animale aproape fiecare tip de animal are propriul lui substantiv colectiv, mai jos
veti gasi o lista cu cele mai importante substantive colective care descriu un anumit grup de animale
(fiinte):

colony / swarm of ants {coloni / suorm ov ent} = colonie / roi de furnici

culture of bacteria {colciur ov bactiria} = cultura de bacterii

sloth of bears {slot ov beerz} = cuvantul "sloth" nu are traducere exacta in limba romana dar face
referire la lene, puturosenie deci s-ar traduce: ursi lenesi

hive / swarm of bees {haiv / suorm ov biiz} = stup / roi de albine

flock of birds {floc ov brdz} = stol de pasari

rabble of butterflies {rabl ov batrflaiz} = multime / gloat de fluturi

clutter / clowder of cats {clatr / claudr ov cheat} = aglomerare / grup de pisici 239
kindle of cats (kittens) {chindl ov cheat, chitns} = grup de pisicute

corps of giraffes {cor ov girafs} = corp de girafe

pack of dogs {pec ov dogz} = haita de caini

harras of horses {haras ov horsez} = grup de cai (armasari)

clan of hyenas {clean ov hienaz} = clan de hiene

pride of lions {praid od lains} = grup de lei (mandrie de lei)

horde / nest of mice {hord / nest ov mais} = hoarda / droaie de soareci

tribe of monkeys {traib ov mancheiz} = trib de maimute

huddle of penguins {hadl ov penguinz} = ingramadeala de pinguini

colony of rabbits {coloni of rebit} = colonie de iepuri

Exemple de substantive colective folosite pentru grupuri de oameni:

a class of students { cleas ov studnt} = o clasa de elevi

an army of soldiers {n armi of soldgerz} = o armata de soldati
a choir of singers { coaier ov singrs} = un cor de cantareti
a crew of workers { criu ov uorcrs} = o echipa de muncitori
a band of musicians { bend ov muzicins} = o formatie de muzicieni
a bunch of thieves { banci ov tifs} = o adunatura de hoti
a crowd of spectators { craud ov spectaitorz} = o multime de spectatori
a team of players { tim ov pleierz} = o echipa de jucatori
a staff of employees { staf ov emploiz} = o echipa / personal de angajati

Exemple de substantive colective folosite pentru grupuri de lucruri:

a galaxy of stars { ghelxi ov starz} = o galaxie de stele

a stack of paper { steac ov peipr} = un teanc de hartie
a forest of trees { forst ov triz} = o padure de copaci
a string of pearls { string ov prls} = un sir de perle
an album of photos {n elbum ov fotos} = un album de poze
a pack of cards { pec ov cardz} = un pachet de carti (de joc)
a pair of shoes { per ov uz} = o pereche de pantofi (incaltaminte)
a bouquet of flowers { bucheii ov flauors} = un buchet de flori
a cloud of dust { claud ov dast} = un nor de praf

Substantivul compus in engleza - Utilizare si exemple

Substantivul compus in engleza este un substantiv format din doua sau mai multe cuvinte, acestea pot
fi scrise separat, unite printr-o cratima sau scrise unite formand un singur cuvant.

240
Substantive compuse formate din cuvinte scrise separat:

tennis shoes {tenis uz} = pantofi de tenis

real estate {ril esteit} = imobiliare
post office {post ofis} = oficiu postal, posta
half sister {half sistr} = sora vitrega
orange juice {orengi gius} = suc de portocale

Substantive compuse formate din cuvinte separate prin cratima:

mother-in-law {madr-in-loo} = soacra

six-year-old {six-ir-old} = in varsta de 6 ani
dining-table {daining-teibl} = masa la care mananci
check-in {cec-in} = inregistrare (cuvant folosit la aeroport sau hotel)

Substantive compuse formate din cuvinte care se unesc:

policeman {polis.men} = politist

boyfriend {boi.frend} = iubit, prieten
toothpaste {tut.peist} = pasta de dinti
notebook {not.buc} = caiet de notite, agenda
schoolteacher {scul.ticer} = profesoara
In mod normal substantivele compuse in engleza sunt formate din doua parti, prima parte ne spune
despre ce tip de persoana sau obiect este vorba sau care este scopul lui si cea de a doua parte identifica
obiectul sau persoana despre care se vorbeste.

Substantivele compuse sunt formate de obicei

din [substantiv] + [substantiv] sau[adjectiv] + [substantiv] insa exista si alte tipuri de combinatii.

Substantive compuse formate din [substantiv] + [substantiv]:

bedroom {bed.rum} = dormitor

football {fut.bol} = fotbal
motorcycle {moto.saicl} = motociclet
bus stop {bas stop} = statie de autobuz

Substantive compuse formate din [adjectiv] + [substantiv]:

blackboard {blec.bord} = tabl

full moon {ful mun} = luna plin
greenhouse {grin.haus} = ser
software {soft.uer} = program

241
Substantive compuse formate din [substantiv] + [verb]:

haircut {her.cat} = tunsoare

sunrise {san.raiz} = rasarit
rainfall {rein.fol} = precipitatii

Substantive compuse formate din [verb] + [substantiv]:

washing machine {uaing main} = masina de spalat

swimming pool {suiming pul} = piscina
driving licence {draiving laisns} = permis de conducere

Substantive compuse formate din [adjectiv] + [verb]:

dry-cleaning {drai.clining} = curatare chimica

public speaking {pablic spiching} = a vorbi in public, discurs
16 noiembrie 2013

Cele mai uzuale substantive in engleza - Traducere si

pronuntie
In tabelul de mai jos veti gasi o selectie de 50 substantive in engleza din diverse domenii impreuna cu
pronuntia si traducerea acestora. Aceasta lectie este foarte utila pentru incepatori deoarece va poate
ajuta in extinderea vocabularului dumneavoastra, practica pronuntia si scrierea cuvintelor in engleza.

Substantiv Pronuntie Traducere

1. age {eigi} vrst

2. animal {enimal} animal

3. apple {eipl} mr

4. baby {beibi} copila

5. ball {bol} minge

6. bank {benc} banc

7. body {badi} corp (omenesc)

242
8. book {buc} carte

9. boy {boi} biat

10. bread {bred} pine

11. car {car} main

12. chair {cer} scaun

13. child {ceaild} copil

14. color {calr} culoare

15. country {cantri} ar

16. dance {dens} dans

17. day {dei} zi

18. degree {digrii} diplom

19. door {dor} u

20. earth {rt} pmnt

21. egg {eg} ou

22. family {femili} familie

23. friend {frend} prieten

24. father {fadr} tat

25. face {feis} fa

26. girl {grl} fat

27. game {gheim} joc

28. garden {gardn} grdin

29. God {Gad} Dumnezeu

30. hand {hend} mn

31. hair {her} pr

32. help {help} ajutor

33. holiday {holidei} srbtoare

243
34. hospital {hospitl} spital

35. house {haus} cas

36. ice {ais} ghea

37. idea {aidia} idee

38. job {giob} munc, meserie

39. juice {gius} suc

40. key {chii} cheie

41. kitchen {chitchn} buctarie

42. life {laif} via

43. man {men} brbat, om

44. milk {milc} lapte

45. money {mani} bani

46. people {pipol} oameni

47. room {rum} camer

48. sentence {sentns} propozitie

49. table {teibl} mas

50. woman {umn} femeie

Verbul in engleza
Verbul in limba engleza este foarte important pentru ca fara el nu poti forma o propozitie si este de
asemenea singura parte de vorbire care poate consitui de unul singur o propozitie, ca de
exemplu: Wait! ( Asteapta! ) Stop! ( Stop! / Opreste-te! ).

Putem defini verbele in engleza ca fiind o categorie de cuvinte care arata ce face cineva sau ceva,
deseori sunt considerate a fi cuvinte de actiune "action words"deoarece multe dintre ele descriu o
actiune ( run = alearga; do = a face; write = a scrie ) dar sunt si verbe importante care descriu o stare
de spirit, de existenta ( love = a iubi; know = a sti; be = a fi; have = a avea; ).

244
In limba engleza, precum si in alte limbi, verbele sunt conjugate la diferite timpuri si persoane; toate
conjugarile incep de la infinitivul verbului care este de forma to run =a alerga; to play = a te juca;

Spre deosebire de alte limbi straine in limba engleza atunci cand un verb este cojugat la diferite
persoane nu apar modificari majore, exceptie facand verbul to be.

In lectiile ce vor urma veti invata despre tipurile de verbe in engleza, cum se conjuga acestea si cum sa
le folositi intr-o propozitie.

Verbe n englez nva limba englez

n limba Englez verbul reprezint orice aciune (walk), apariie (happen) sau stare
de existena (be). Verbele n limba Englez sunt conjugate la prezent, trecut i
viitor, fiecare timp de baz este compus din alte 4 timpuri verbale: simplu, continuu
(continuous), perfect i perfect continuu (perfect continuous). Formarea timpurilor
compuse se face cu ajutorul verbelor auxiliare to be (a fi) i to have (a avea),
verbele auxiliare n limba Englez sunt folosite diferit fa de modul n care sunt
folosite n limba Romn iar multe dintre timpurile verbelor din limba Englez nu
corespund cu timpurile verbelor din limba Romn, deci n concluzie ncercai s v
separai de gramatica limbii Romne dac dorii s nvai verbele din limba
Englez n cel mai scurt timp posibil. n funcie de modul n care sunt formate
verbele din limba Englez, acestea se mpart n doua categorii: verbe regulate i
verbe neregulate. Verbele regulate sunt uor de reinut deoarece mpart aceleai 4
caracteristici de formare:
1. au o forma de baz, care
2. n timpurile continuous i perfect continuous primete terminaia -ing
3. n timpul Past tense al verbului primete terminaia -ed
4. n timpul Past participle al verbului primete terminaia -ed.
Verbele neregulate au forme diferite n timpurile: Prezent (Present), Trecut (Past
tense) i Participiu trecut (Past participle), pentru a putea nva conjugarea unui
verb neregulat trebuie s reinei forma verbului n toate timpurile anterior
precizate. Verbele auxiliare si verbele neregulate vor fi analizate mai detaliat n
leciile viitoare. 245
Pentru a nelege mai bine felul n care sunt conjugate verbele regulate, am ales
verbul to work (a lucra / a munci) pe care l vom conjuga n toate timpurile, avnd
forma de baz ngroat cu albastru nchis iar terminaiile ngroate cu rou:
Present
Present (Prezent) Present continuous
I work (Eu lucrez) I am working
you work (Tu lucrezi) you are working
he/she/it works (El/Ea lucreaz) he/she/it is working
we work (Noi lucrm) we are working
you work (Voi lucrai) you are working
they work (Ei/Ele lucreaz) they are working

Present perfect Present perfect continuous

I have worked I have been working
you have worked you have been working
he/she/it has worked he/she/it has been working
we have worked we have been working
you have worked you have been working
they have worked
Past
Past tense/Preterite (Trecut)
I worked (Eu am lucrat)
you worked (Tu ai lucrat)
he/she/it worked (El/Ea a lucrat)
we worked (Noi am lucrat)
you worked (Voi ai lucrat)
they worked (Ei/Ele au lucrat)
Past perfect
I had worked
you had worked
he/she/it had worked
we had worked
you had worked
they had worked
Future
Future (Viitor)
I will work (Eu voi lucra)
you will work (Tu vei lucra)
he/she/it will work (El/Ea va lucra)
we will work (Noi vom lucra)
you will work (Voi vei lucra)
they will work (Ei/Ele vor lucra)
Future perfect
I will have worked
you will have worked
he/she/it will have worked
we will have worked
you will have worked
they will have worked
they have been working
Past continuous
I was working
you were working
he/she/it was working
we were working
you were working
they were working
Past perfect continuous
I had been working
you had been working
he/she/it had been working
we had been working
you had been working
they had been working
246
Future continuous
I will be working
you will be working
he/she/it will be working
we will be working
you will be working
they will be working
Future perfect continuous
I will have been working
you will have been working
he/she/it will have been working
we will have been working
you will have been working
they will have been working
Cele mai uzuale verbe in engleza
Acest articol contine 40 dintre cele mai uzuale verbe in limba engleza impreuna cu traducerea si
pronuntia acestora. Este important sa inveti aceste verbe de baza din engleza pentru ati fi mai usor sa
intelegi si sa construiesti propozitii noi. Toate verbele din lista sunt trecute in ordine alfabetica.

40 de verbe uzuale (comune) in engleza:

answer {ansr} = a raspunde

ask {asc} = a intreba, a cere
be {bi} = a fi
buy {bai} = a cumpara
call {col} = a suna
change {ceingi} = a schimba
close {clooz} = a inchide
do {du} = a face
eat {it} = a manca
feel {fil} = a simti
find {faind} = a gasi
give {ghiv} = a da, a oferi
go {gu} = a merge, a pleca
have {heav} = a avea
hear {hir} = a auzi
know {nou} = a sti
leave {liv} = a lasa, a parasi, a pleca
learn {lrn} = a invata
247
like {laic} = a placea, a dori
listen {lisn} = a asculta
love {lov} = a iubi
make {meic} = a face
need {nid} = a avea nevoie, a trebui
open {opn} = a deschide
pay {pei} = a plati, a achita
play {plei} = a te juca
read {rid} = a citi
run {ran} = a alerga, a fugi, a conduce
say {sei} = a spune
see {sii} = a vedea
sell {sel} = a vinde
send {send} = a trimite, a expedia
spend {spend} = a cheltui
take {teic} = a lua
talk {tolc} = a discuta, a vorbi
wait {ueit} = a astepta
want {uant} = a vrea
watch {uatci} = a te uita (la ceva), a urmari
work {uorc} = a lucra, a munci
write {ruait} = a scrie
Pentru a retine mai usor aceste verbe in engleza incercati sa creati cate o propozitie simpla cu fiecare
verb in parte sau macar cu verbele care le considerati cele mai utile. Daca aveti placerea puteti lasa un
comentariu la acest articol cu o propozitie care sa contina un verb din lista de mai sus.

Infinitivul in engleza
Forma de infinitiv a unui verb in engleza este cea care apare in dictionar si se formeaza aproape
intodeauna prin 'to' + forma de baza a verbului si nu poate fi folosit ca un verb principal intr-o
propozitie. Infinitivul in engleza poate fi folosit ca sisubstantiv, adjectiv sau adverb. Mai jos vei gasi
cate un exemplu pentru fiecare caz in parte pentru a intelege mai bine de cum poti folosi in mod corect
verbul la infinitiv intr-o propozitie

Infinitivul in engleza sub forma de substantiv:

- To dance was his passion {Tu dens uaz hiz peion} = A dansa era pasiunea lui.

Infinitivul in engleza sub forma de adjectiv:

- Give me a chair to polish {Ghiv mi cer tu poli} = Da-mi un scaun sa-l lustruiesc.

Infinitivul in engleza sub forma de adverb:

- The teacher returned to help {D ticer ritrnd tu help} = Profesorul s-a intors ca sa ajute.

Cuvantul 'to' nu este considerat o prepozitie ci mai degraba un semn specific al infinitivului. Majoritatea
248
verbelor la infinitiv sunt precedate de acest cuvant insa la unele verbe acest 'to' dispare in special atunci
cand infinitivul apare in propozitie dupa
verbele 'can', 'could', 'may', 'might', 'must', 'shall', 'should', 'will', or 'would'(verbe modale)

He must to go home {Hi mast gou hom} = El trebuie sa plece acasa.

De asemenea dupa verbele 'feel', 'hear', 'help', 'let', 'make', 'see', and 'watch' nu se mai foloseste
cuvantul 'to' in formarea infinitivului. De data aceasta insa apare si un motiv pentru care se face sau nu
se face ceva, numit in engleza 'direct object'.

The teacher helped (verbul special) the student (direct object) finish (verbul fara 'to') his homework.
{D ticer helpt d studnt fini hiz hom.uork} = Profesorul a ajutat elevul sa-si termine tema.

3 februarie 2014

Verbele modale in Engleza

In aceasta lectie vei invata care sunt verbele modale in engleza, ce reprezinta acestea si ce importanta
au. Desi initial aceste verbe modale pot parea greu de inteles ele sunt defapt foarte simple
caracteristicele lor de baza fiind faptul ca la conjugare nu li se schimba forma, nu preiau terminati de -
(e)s la a treia persoana singular si nu pot actiona ca si verb principal intr-o propozitie. Aceste verbe
modale cunoscute in limba engleza si drept verbe modale auxiliare exprima in principal necesitatea,
nesiguranta, posibilitatea sau permisiunea.
Cele mai importante verbe modale in engleza sunt 'can', 'could', 'may', 'might', 'must', 'shall',
'should', 'will' and 'would'. Mai jos va voi explica rolul fiecarui verb modal in parte si de asemenea veti
gasi exemple de propozitii pentru a intelege mai bine de cum sunt aceste verbe folosite intr-o propozitie.

Verbul modal auxiliar 'CAN' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a vorbi despre posibilitatea sau imposibilitatea de a face ceva

Ex: We can play soccer {Uii chen plei socr} = Noi putem sa jucam fotbal.
You can't / cannot play tennis {Iu chent / chen.not plei tenis} = Tu nu poti juca tenis.

- pentru a face o cerinta, o rugaminte

Ex: Can you help me, please? {Chen iu help mi, pliz} = Ma poti ajuta, te rog?

- pentru a cere sau a da permisiunea de a face ceva

Ex: Can I smoke in your room? {Chen ai smoc in ior rum?} = Pot sa fumez in camera ta?
You can smoke in the balcony {Iu chen smoc in d balconi} = Poti fuma in balcon.

Verbul modal auxiliar 'COULD' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a cere permisiunea

Ex: Could I go to sleep? {Culd Ai gou tu slip?} = As putea merge la culcare?

- pentru a exprima o dorinta, rugaminte

Ex: Could you bring me the coat? {Culd iu bring mi d coot?} = Poti sa-mi aduci haina? 249
- pentru a face o sugestie
Ex: We could start again {Uii culd start ghen} = Am putea incepe din nou.

- pentru a vorbi despre o posibilitate din trecut

Ex: I could speak two foreign languages when I was 10 years old. {Ai culd spik tu forein lengugiz
uen Ai uoz 10 irz long} = Puteam vorbi 2 limbi straine cand aveam 10 ani.

Verbul modal auxiliar 'MAY' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a cere permisiunea

Ex: May I go home? {Mei Ai gou hom} = Pot sa ma duc acasa?

- pentru a exprima o posibilitate in viitor

Ex: John may become the best teacher {Gion mei bicom d best ticer} = John ar putea deveni cel mai
bun profesor.

Verbul modal auxiliar 'MIGHT' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a exprima o posibilitate din prezent sau viitor

Ex: He might be at work. {Hi mait bi t orc} = El ar putea fi la munca.
She might give you her purse {i mait ghiv iu hr prs} = Ea ti-ar putea da geanta ei.

Verbul modal auxiliar 'MUST' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a exprima o obligatie, necesitate
Ex: You must go home {Iu mast gou hom} = Tu trebuie sa pleci acasa.

- pentru a exprima o interdictie

Ex: I mustn't forget my books {Ai masnt forghet mai bucs} = Eu nu trebuie sa-mi uit cartile.

Verbul modal auxiliar 'SHALL' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- de mentionat faptul ca acest verb este mai des folosit in UK si foarte rar in US
- pentru a exprima o oferta
Ex: Shall I help you with your homework? {al Ai help iu uit ior hom.orc?} = Sa te ajut cu temele?

- pentru a face o sugestie

Ex: Shall I say tomorrow morning? {al Ai sei tumorou morning?} = Sa spun, maine dimineata?
(sugestie pentru o intalnire)

- pentru a intreba ce trebuie facut

Ex: Shall I go now? {al Ai gou neau?} = Pot pleca acum? / Ar trebui sa plec acum?

Verbul modal auxiliar 'SHOULD' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a da un sfat sau o recomandare

Ex: You should see the new movie. {Iu uld sii d niu muvi} = Ar trebui sa vezi noul film.
250
- pentru a exprima o obligatie
Ex: You should be at school at this hour. {Iu uld bi t scul t this aor} = Ar trebui sa fii la scoala la ora
asta.

Verbul modal auxiliar 'WILL' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a face o oferta

Ex: I'll / I will make dinner for you if you want {Ail / Ai uil meic dinr for iu if iu uant} = O sa pregatesc
cina pentru tine daca vrei.

- pentru a face o promisiune

Ex: I'll / I will do what I can to help your brother {Ail / Ai uil du uat ai chen tu help ior bradr} = O sa fac
tot ce pot ca sa-ti ajut fratele.

- pentru a spune cu precizie ce se va intampla in viitor

Ex: I'll / I will move next month {Ail / Ai uil muv next month} = O sa ma mut luna viitoare.

Verbul modal auxiliar 'WOULD' poate fi folosit in urmatoarele situatii:

- pentru a cere permisiunea

Ex: Would you mind if I borrow your t-shirt? {Uld iu maind if Ai borou ior ti-rt} = Te-ai supara daca iti
imprumut tricoul?

- pentru a exprima o cerinta

Ex: Would you give me your telephone number, please? {Uld iu ghiv mi ior telefon nambr, pliz?} =
Vrei sa-mi dai numarul tau de telefon, te rog?

- pentru a exprima o preferinta, dorinta

Ex: Would you like a cup of tea? {Uld iu laic cap of ti?} = Vrei o ceasca de ceai?

Verbe neregulate n englez nva limba englez

n aceast lecie de Englez se afl lista celor mai frecvente verbe neregulate alturi
de conjugarea verbului neregulat to do (a face), n toate timpurile verbale. Deoarece
n limba Englez verbele neregulate sunt mult mai frecvente dect verbele regulate
am creat aceast lecie dedicat n totalitate verbelor neregulate. Acum s vorbim
despre cum se conjug un verb neregulat n limba Englez. Verbele neregulate nu
se conjug cu mult diferit de verbele regulate. Important de reinut este faptul c
verbele neregulate nu au o form de baz stabil iar pentru a putea conjuga un verb
neregulat trebuie s reinei forma verbului la Infinitiv (Infinitive), Trecut (Past
tense) i Participiu trecut (Past participle). n continuare urmeaz conjugare
verbului to do (a face):
Present
251
Present (Prezent) Present continuous

I do (Eu fac) I am doing

you do (Tu faci) you are doing

he/she/it does (El/Ea face) he/she/it is doing

we do (Noi facem) we are doing

you do (Voi facei) you are doing

they do (Ei/Ele fac) they are doing

Present perfect Present perfect continuous

I have done I have been doing

you have done you have been doing

he/she/it has done he/she/it has been doing

we have done we have been doing

you have done you have been doing

they have done they have been doing

Past
Past tense/Preterite (Trecut) Past continuous

I did (Eu am fcut) I was doing

you did (Tu ai fcut) you were doing

he/she/it did (El/Ea a fcut) he/she/it was doing

we did (Noi am fcut) we were doing

you did (Voi ai fcut) you were doing

they did (Ei/Ele au fcut) they were doing

Past perfect Past perfect continuous

I had done I had been doing

you had done you had been doing

he/she/it had done he/she/it had been doing

we had done we had been doing

you had done you had been doing

they had done they had been doing

Future
Future (Viitor) Future continuous 252
I will do (Eu voi face) I will be doing

you will do (Tu vei face) you will be doing

he/she/it will do (El/Ea va face) he/she/it will be doing

we will do (Noi vom face) we will be doing

you will do (Voi vei face) you will be doing

they will do (Ei/Ele vor face) they will be doing

Future perfect Future perfect continuous

I will have done I will have been doing

you will have done you will have been doing

he/she/it will have done he/she/it will have been doing

we will have done we will have been doing

you will have done you will have been doing

they will have done they will have been doing

Concluziile importante pe care le putem extrage din conjugare verbului to do (a

face) ar fi:
1. verbul to do (a face) i schimb forma de baz n timpurile: Past
tense/Preterite (Trecut), Present perfect, Past perfect i Future perfect.
2. n toate celelalte timpuri se conjug la fel ca i un verb regulat.
n continuare urmeaz lista creata de noi cu cele mai frecvente verbe neregulate din
limba Englez. n aceast list ordonat alfabetic vei gsi un numr total de 60 de
verbe neregulate mparite n trei categorii Infinitive, Past tense i Past participle:
Infinitive Past tense Past participle

to be (a fi) was/were been

to become (a deveni) became become

to begin (a ncepe) began begun

to break (a sparge) broke broken

to bring (a aduce) brought brought

to build (a construi) built built

to buy (a cumpra) bought bought

to catch (a prinde) caught caught

to choose (a alege) chose chosen 253

to come (a veni) came come

to cut (a tia) cut cut

to do (a face) did done

to draw (a desena) drew drawn

to drink (a bea) drank drunk

to drive (a conduce) drove driven

to eat (a mnca) ate eaten

to feel (a simi) felt felt

to fight (a lupta) fought fought

to find (a gsi) found found

to fly (a zbura) flew flown

to forget (a uita) forgot forgotten

to forgive (a ierta) forgave forgiven

to get (a obine) got got/gotten

to give (a da) gave given

to go (a merge) went gone

to have (a avea) had had

to hear (a auzi) heard heard

to hold (a ine) held held

to keep (a ine) kept kept

to know (a ti) knew known

to learn (a nva) learnt learnt/learned

to leave (a pleca) left left

to let (a lsa) let let

to lie (a mini) lay lain

to lose (a pierde) lost lost

to make (a face) made made

to mean (a nsemna) meant meant

to meet (a ntlni) met met

to pay (a plti) paid paid

to put (a pune) put put 254

to read (a citi) read read

to run (a alerga) ran run

to say (a spune) said said

to see (a vedea) saw seen

to sell (a vinde) sold sold

to send (a trimite) sent sent

to set (a pune) set set

to sit (a sta) sat sat

to sleep (a dormi) slept slept

to speak (a vorbi) spoke spoken

to spend (a cheltui) spent spent

to stand (a sta) stood stood

to take (a lua) took taken

to teach (a preda) taught taught

to tell (a spune) told told

to think (a gndi) thought thought

 to understand (a nelege) understood understood

to wear (a purta) wore worn

to win (a ctiga) won won

to write (a scrie) wrote written

Verbe auxiliare n englez nva limba englez

Verbele Auxiliare din limba Englez to be (a fi), to do (a face) i to have (a avea)

ajut alte verbe n formarea timpurilor verbale, a formelor negative i a ntrebrilor.
Toate verbele auxiliare precizate anterior fac parte din categoria verbelor
neregulate, prin urmare pentru a conjuga verbele auxiliare din limba Englez
trebuie s reinei toate cele trei forme importante a verbelor neregulate:
to be (a fi): Infinitive->be, Past tense->was/were, Past participle->been
to do (a face): Infinitive->do, Past tense->did, Past participle->done
to have (a avea): Infinitive->have, Past tense->had, Past participle->had
Acum vom analiza fiecare verb auxiliar n parte, pentru a nelege mai bine cnd i
255
cum ne pot fi de ajutor verbele auxiliare din limba Englez:

to be (a fi) ajut la formarea timpurilor verbale continuous

to do (a face) ajut la formarea ntrebarilor i negaiilor
to have (a avea) ajut la formarea timpurilor verbale perfect
Exemple de verbe auxiliare n propoziii:

to be (a fi)
I am eating a lot of fruits Eu mnnc o mulime de fructe
I was reading the newspaper Citeam ziarul
I was watching football M uitam la fotbal
to do (a face)
do you know where can i find? tii unde pot gsi ?
do you like this song? i place melodia asta?
do you write the homework now? scrii temele acum?
to have (a avea)
I have become more stronger Am devenit mai puternic
I have eaten something delicious Am mncat ceva delicios
we have seen the game up close Am vazut jocul de aproape

Pronumele in engleza
Pronumele in engleza sunt cuvinte scurte de genul: you (tu), he (el), yours (al tau),ours (al nostru), care
fac referire de obicei la ceva sau cineva mentionat anterior intr-o propozitie sau o parte a textului si au
rolul de a inlocui substantivul ( subiectul ) pentru a evita repetitia substantivului pe care il inlocuiesc.
Daca pronumele nu ar exista am fi nevoiti sa ne repetam foarte mult atunci cand purtam o conversatie si
am spune lucruri precum:

- Do you like your neighbor? ( Du iu laic ior neibor? ) = Iti place vecinul tau ?
- I don't like my neighbor. My neighbor is ugly! ( Ai dont laic mai neibor. Mai neibor is agli ! ) = Nu imi
place vecinul meu. Vecinul meu este urat!

Aceasi conversatie dar de data aceasta vom folosi pronumele:

- Do you like your neighbor?

- I don't like him. He is ugly! ( Ai dont laic him. Hi iz agli ! ) = Nu imi place de el. El este urat!
256

Tipuri de pronume in engleza:

Personale
Demonstrative
Interogative
Nehotarate
Posesive
Reciproce
Relative
Reflexive
De intarire / intensificare

Toate tipurile de pronume au forme specifice in functie de:

- Numar: singular sau plural

- Gen: masculin, feminin sau neutru

- Caz: Nominativ, Genitiv, Dativ, Acuzativ

In lectiile urmatoare vei invata mai multe despre fiecare tip de pronume in engleza cat si despre
modificarile acestora in functie de numar, gen sau caz.

Adverbe n englez nva limba englez

Cum se formeaz i se folosesc n propoziii adverbele din limba Englez

n aceast lecie vei studia adverbele n Englez cu definiie i exemple, de

asemenea, n finalul leciei, waialo.com v ofer o lista de 20 de adverbe uzuale (cu
sfaturi de pronunie) pe care o putei folosi n viitoarele conversaii.

Definiie: Adverbele sunt o partea important de vorbire care modific sau ofer
mai multe informaii despre un alt cuvnt, de obicei cuvntul este un: verb, adjectiv
sau alt adverb. Adverbele rspund n general la urmatoarele 5
ntrebri: cum? (how?), unde?(where?), cnd? (when?), ct de des? (how
often?) i ct de mult?(how much?). 257
Cum se formeaz adverbele n limba Englez: n general adverbele din limba
Englez se formeaz adugnd -ly la finalul adjectivelor din care deriv, de
exemplu: cuvntul ncet are dou forme n limba Englez slow (adjectiv)
i slowly (adverb). n continuare, v vom oferim dou exemple diferite de
propoziii prin care vei nelege mai bine cum s folosii un adverb n limba
Englez (vom folosi cuvntulncet ca i exemplu).
Adjectiv Un tren ncet A slow train

Adverb Trenul se deplaseaz ncet The train moves slowly

Observaie! Dup cum putei observa, n exemplele de mai sus, adverbele n limba
Englez sunt folosite de cele mai multe ori atunci cnd se spune ceva despre o
aciune iar cnd se descrie o persoan sau un lucru sunt folosite adjectivele.

n continuare, vom analiza i nva adverbele ale cror construcie nu este

complet doar prin adugarea terminaiei -ly la finalul adjectivelor din care deriv.
n aceast categorie exist trei tipuri de adverbe, dup cum urmeaz: adverbe care
se termin n -ly dar care sufer extra modificri pentru a obine forma final,
adverbe similare cu adjectivele i ultima categorie adverbul well.

Adverbele care se termin n -ly dar care sufer extra modificri pentru a obine
forma final sunt create conform urmtoarele trei reguli:
1. Dac adjectivul se termin n -y, trebuie s nlocuii litera final -ycu -i i apoi s
adugai terminaia -ly, spre exemplu: happy happily(fericit).
2. Dac adjectivul se termin n -able, -ible, sau -le, trebuie s nlocuii litera
final -e cu -y, spre exemplu: probable probably(probabil).
3. Dac adjectivul se termin n -ic trebuie s adugai terminaia -ally, spre
exemplu: basic basically (de baz; fundamental). Adverbul publicly care deriv
din adjectivul public este o excepie de la aceast regul.
Adverbele cu aceeai form ca i adjectivele,
sunt: early (devreme),fast (rapid), hard (cu
greu), high (mare), late (trziu), near (aproape),straight (drept; 258
imediat), wrong (greit). Adverbele din aceast categorie au forme similare cu
adjectivele din care provin, dar de cele mai multe ori sensuri (nelesuri) diferite.

Adverbul well (bine) provine din adjectivul good (bun) i este folosit atunci
cnd se spune ceva despre o aciune, de exemplu: He plays well (el joac
bine). Atenie! well poate fi folosit i ca adjectiv, de exemplu: I am well (sunt
bine).

Adverbele din limba Englez n propoziii: Atunci cnd un adverb modific un

verb, exist, de obicei, trei poziii posibile n propoziie pentru adverbul respectiv
(la nceput nainte de subiect, n mijloc ntre subiect i verb sau la finalul
propoziiei dup verb/obiect).Atenie! n limba Englez nu se pune niciodat un
adverb ntre verb i obiect. Dac un adverb modific un adjectiv sau un alt adverb,
de obicei, se va afla poziionat n faa cuvntului pe care l modific.

Mai jos vei gsi un tabel ce conine o lista de 20 de adverbe uzuale (cu sfaturi de
pronunie) pe care o putei folosi n viitoarele conversaii purtate n limba Englez.
Romn Englez Pronunia Romn Englez Pronunia

anual yearly irli n siguran safely seifli

clar clearly clirli lunar monthly mantli

cu adevrat truly truli nebunete madly madli

cu grij carefully cherfli prea too tu

din pcate sadly sadli profund deeply dipli

frumos nicely naisli scurt timp briefly brifli

grav badly badli uor easily izli

greit wrongly rongli util usefully iusfli

ncet slowly slouli uzual usually iujli

ndeaproape closely closli zilnic daily deili

259

Gramatica Limbii Germane

Limba germana nu este foarte grea daca o invatati cu logica, iar eu am incercat sa impart gramatica
limbii germane in lectii utile si explicite pe intelesul tuturor.

Capitolul 1 - Substantivul. Descriere generala

Lectia 1 - Genul substantivului si reguli de determinare

Lectia 2 - Cazurile substantivului. Caracteristici
Lectia 3 - Declinarea Substantivului
Lectia 4 - Numarul substantivelor. Cand folosim singular si cand plural

Capitolul 2 - Declinarea articolului pe langa substantiv

Capitolul 3 - Pronumele personal.

Capitolul 4 - Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor " haben = a avea " si " sein = a fi "

Lectia 1 - Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

 Lectia 2 - Indicativul. Formarea prezentului la verbele regulate
Lectia 3 - Formarea prezentului la verbele neregulate. Verbe mixte - slabe, tari
Lectia 4 - Conjugarea verbelor cu particula separabila
Lectia 5 - Verbele modale
Lectia 6 - Timpul imperfect
Lectia 7 - Participiul I
Lectia 8 - Participiul II
Lectia 9 - Perfect compus
Lectia 10 - Mai mult ca perfectul
Lectia 11 - Viitorul prezent si viitorul anterior
Lectia 12 - Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect)

Capitolul 5 - Adverbul. Clasificare

Capitolul 6 - Prepozitii. Clasificare

Capitolul 7 - Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale.

Substantivul in Germana - Descriere generala

Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte(oameni sau animale),
lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul
ca apare insotit aproape intodeauna dearticolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter =
mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama,
ein Mdchen = o fata). 260
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind
foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice
dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. (
daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este
considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )

Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care
denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau
categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti indoua categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:

substantive care au forma de plural si singular;

substantive care au numai forma de singular;
substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata
substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in limba

germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati 261
substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student =
studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul,
baietelul etc.

Categorii de substantive:

anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;

denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frhe = la
inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel =
grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=> exceptie
face: die Kreide = creta;
denumirea muntilor ( nu toti ) ;
denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=> exceptie
face: die Lira = lira
toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
denumirea mobilierului;
denumirea instrumentelor de scris
marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel =
mijlocul; die Tafel = panoul; etc.

-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das
Zimmer = camera; etc.

-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua; 262

-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;

-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;

-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece
sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);

-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;

-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das
Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;

-n : der Kapitn = capitanul;

-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;

-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;

-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;

-end : der Dividend = dividentul;

-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie;
cuvintele ce au terminatia "-ment";

-et : der Planet = planeta;

-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;

-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;

-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;

-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;

-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;

-mom : der Agronom = agronomul;

-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;

-soph : der Philosoph = filozoful;

- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

263
Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica;
die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das
Mdchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:

90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
denumiri pentru avioane;
denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das
Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das
Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;

-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;

-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;

-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;

-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;

-ei : die Bcherei = biblioteca;

-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana: 264

-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;

-age : die Garage = garajul;

-aille : die Medaille = medalia;

-ne : die Migrne = migrena;

-enz : die Differenz = diferenta;

-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;

-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;

-ille : die Kamille = musetelul;

-ine : die Kabine = cabina;

-isse : die Kulisse = culise;

-ive : die Alternative = alternativa;

-iz : die Notiz = nota;

-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul,
navigatorul;

-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;

-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;

-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;

-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;

-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.
Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd = calul;
das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul;
das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der
Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;
Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat; 265
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide =
cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:
Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Frulein = fetita;

-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis = conceptie;
die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;

-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die
Mhsal = dificultate, greutate; etc.

-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul;

-tel : das Viertel = cartierul;

-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;

-id : das Oxid = oxidul;

-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;

-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;

-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;

-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;

-ol : das Karbol = acid carbolic;

-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;

-ut : das Institut = institutul;

In loc de Shnchen cred ca ai vrut sa spui Shnchen, nu? Eu nu am gasit in nici un dictionar "Shnchen".

Substantivul: Genul Feminin

Die nsoete ntotdeauna substantivul de genul feminin.

Substantivul feminin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru:

avioane , vapoare , ruri i mrci de motociclete.

Substantivul feminin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): heit , keit ,

, ung , ei , ie , r , e , enz , ik , ion , tt , in.

266
schaft

Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaiei

in. exemplu: Der Student Die Studentin.

Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die rztin, die Lehrerin

Substantivul: Genul Neutru

Das nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru.

Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni.

Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-

Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): chen , lein ,

tum , ium , um , ment.

Formarea pluralului

Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de

genul pe care l are la singular.

Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: e , n , en , er , nen , s , se.

exemplu: Der Tag Die Tage

Sustativele masculine i neutre care se termin in: er , en , el , chen , lein nu au form de

plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care au n
componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.

Substativele care se termin n nis i in i dubleaz consoana la forma de plural. exemplu:Die

Lehrerin Die Lehrerinnen

Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular.

Substative care au forme numai la singular:

das Alter , der rger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glck , die Hitze , die Klte , der Lrm , die

Zeit.

Substantive care au forme numai la plural:

die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder , die Geschwister , die Kosten, die

Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca
isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru
cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

267
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in
dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?)!!! Atentie nu face
confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe
elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la

intrebarea WEM? (Cui?)

El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner
Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii
dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si
are functia de atribut.

Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -
ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocalasau in -h

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata in
timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un
exemplu.
268
Declinarea I ( substantive feminine)
In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie.
Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -
s, -e

Singular Plural

N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor

D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul
masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der
Hasse = iepure;
substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student
un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk
singular.

Singular Plural

N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii

G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor

D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si

neutre) 269
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va primi
terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular Plural

N. das Kind = copil N. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si

neutre)
La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile
primeste terminatia -en
Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor

D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si

cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc
membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume
de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald,
Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand
putem sa le deosebim unele de altele.

Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente (Milch =
270
lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz =
lemn, Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura,Ruhe = liniste, etc.
Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu
persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot =
rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das
Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben =
scrierile, operele unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,Kilometer =
kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o
ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern =
parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten =
Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die Alpen =
Alpii, die Karpaten = Carpatii;

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana |

Intrebuintare sau caderea articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);

Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -(plural);

Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural);

Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural);

Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

271
In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau
uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke
Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este
capitala Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex:Feuer machen = a face
focul.

Pronumele n german

Pronumele Interogativ

cnd? wann? (se pronun van?)

pn cnd? bis wann? (se pronun bis van?)

de cnd? seit wann? (se pronun zait van?)

ce? was? (se pronun vas?)

de ce? warum? (se pronun varum?)

de ce? wieso? (se pronun vizo?)

de ce? weswegen? (se pronun vezvighen?)

de ce? weshalb? (se pronun vezhalb?)

cine? wer? (se pronun vi?)

pe cine? wen? (se pronun vin?)

cui? wem? (se pronun viem?)

care? welche? (se pronun velhe?)

la ce?pentru ce? wozu? (se pronun vou?)

ct de mult timp? wie lange? (se pronun vi langhe?)

ct de des? wie oft? (se pronun vi oft?)

cum? wie? (se pronun vi?)

ct? wieviel? (se pronun vifil?)

unde? wo? (se pronun vo?)

la care?pe lng care? wobei? (se pronun vobai?)

prin ce?pe unde? wodurch? (se pronun vodoih?)

pentru ce?pentru care? wofr? (se pronun vofiur?) 272

mpotriva cui? wogegen? (se pronun voghign?)

dincotro? woher? (se pronun vohea?)

ncotro? wohin? (se pronun voin?)

cu ce? womit? (se pronun vo-mit?)

spre unde? wonach? (se pronun vo-nah?)

la ce? woran? (se pronun vo-ran?)

pe ce? worauf? (se pronun vo-rauf?)

de unde?din ce? woraus? (se pronun vo-raus?)

n ce/care?unde? worin? (se pronun vo-rin?)

peste ce?despre ce? worber? (se pronun vo-riubr?)

despre ce? worum? (se pronun vo-rum?)

sub ce?sub care? worunter? (se pronun vo-runtr?)

despre ce/care? wovon? (se pronun vo-fon?)

n faa cui? wovor? (se pronun vo-for?)

Pronumele Personal:

I sg. eu ich (se pronun ih)

II-a sg. tu du (se pronun du)

III-a sg. Masculin el er (se pronun ea)

III-a sg. Feminin ea es (se pronun ea)

III-a sg. Neutru ea sie (se pronun zi)

I pl. noi wir (se pronun via)

II-a pl. voi ihr (se pronun ir)

III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele sie (se pronun zi)

Pronumele Posesiv:

I sg. al meu mein (se pronun main)

II-a sg. al tu dein (se pronun dain)

III-a sg. Masculin al su sein (se pronun zain)

III-a sg. Feminin al ei ihr (se pronun ir)

III-a sg. Neutru al ei sein (se pronun zain)

I pl. al nostru unser (se pronun unzr)

II-a pl. al vostru euer (se pronun oir) 273

III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru ihr (se pronun ir)

II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr ihr (se pronun ir)

cine? wer? ; pe cine? wen? ; cui? wem? ; al cui? wessen?

Pronumele Reflexiv:

Acuzativ

I sg. pe mine mich (se pronun mih)

II-a sg. pe tine dich (se pronun dih)

III-a sg. pe el/ea sich (se pronun zih)

I pl. pe noi uns (se pronun unz)

II-a pl. pe voi euch (se pronun oih)

III-a pl. pe ei sich (se pronun zih)

Dativ

I sg. mie mir (se pronun mia)

II-a sg. ie dir (se pronun dia)

III-a sg. lui/ei sich (se pronun zih)

I pl. nou uns (se pronun unz)

II-a pl. vou euch (se pronun oih)

III-a pl. lor sich (se pronun zih)

Pronumele personal in Germana

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme atat
la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau
oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana,
oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

274
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este
albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de
genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta trebuie
folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata incat sa
nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti
vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune'tu' / 'dvs' in limba
germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care
are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un
politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa
trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'

275
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la
cazul Nominativ.

Verbe n german
Infinitivul verbului este forma acestuia n dicionar.
Exemplu : gehen a merge (rdcina verbului = geh)
ich rdcina verbului + e gehe
du rdcina verbului + st gehst
er/sie/es rdcina verbului + t geht
wir infinitivul verbului gehen
ihr rdcina verbului + t geht
sie infinitivul verbului gehen
Verbele ale cror rdcina se termin n : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a
singular si plural si a 3-a singular se va aduga un e ntre verb si terminaiile anterioare.
Exemplu : arbeiten a munci (rdcina verbului = arbeit)
ich rdcina verbului + e arbeite
du rdcina verbului + e + st arbeitest
er/sie/es rdcina verbului + e + t arbeitet
wir infinitivul verbului arbeiten
ihr rdcina verbului + e + t arbeitet
sie infinitivul verbului arbeiten
Verbele ale cror rdcina se termina n : s , ss , , x sau z , la persoana a 2-a singular se va
nlocui terminaia st cu t.
Exemplu : tanzen a dansa (rdcina verbului = tanz)
ich rdcina verbului + e tanze
du rdcina verbului + t tanzt
er/sie/es rdcina verbului + t tanzt
wir infinitivul verbului tanzen
ihr rdcina verbului + t tanzt
sie infinitivul verbului tanzen
Verbe a cror form trebuie nvaat pe de rost:
bringen a aduce (rdcina verbului = bring)
ich bringe
du bringst
er/sie/es bringt
wir bringen
ihr bringt
sie bringen

finden a gsi (rdcina verbului = find)

ich finde
du findest
er/sie/es findet
wir finden
ihr findet
sie finden

hren a auzi (rdcina verbului = hr)

ich hre
du hrst
er/sie/es hrt
wir hren 276
ihr hrt
sie hren

lesen a citi
ich lese
du liest
er/sie/es liest
wir lesen
ihr lest
sie lesen

sagen a spune (rdcina verbului = sag)

ich sage
du sagst
er/sie/es sagt
wir sagen
ihr sagt
sie sagen

Lista verbelor importante

sprechen a vorbi
arbeiten a munci
bekommen a obine
bleiben a rmne
brauchen a avea nevoie
bringen a aduce
denken a gndi
essen a mnca
fahren a conduce
finden a gsi
fragen a ntreba
geben a da
gehen a merge
gehren a aparine
glauben a crede
haben a avea
halten a opri
heien a se numi
helfen a ajuta
hren a auzi
kaufen a cumpara
kennen a cunoate
kommen a veni
knnen a putea
lassen a lsa
laufen a funciona
leben a tri
legen a se aeza
liegen a sta aezat
sagen a spune
schlafen a dormi
schlagen a lovi
schreiben a scrie
sehen a vedea
277
sein a fi
sitzen a sta
sollen a trebui s
spielen a se juca
stehen a sta
stellen a pune
machen a face
mgen a plcea
mssen a trebui
nehmen a lua
tragen a purta
treffen a ntlni
tun a face
warten a atepta
werden a deveni
werfen a arunca
wissen a tii
wohnen a locui
wollen a vrea
ziehen a trage
tragen a purta
Verbe auxiliare i modale n german

Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse i a condiionalului.

haben a avea
Prezent

ich habe eu am

du hast tu ai

er hat el are

wir haben noi avem

ihr habt voi avei

sie haben ei au

Viitor simplu

ich werde haben eu voi avea

du wirst haben tu vei avea

er wird haben el va avea

wir werden haben noi vom avea

ihr werdet haben voi vei avea

sie werden haben ei vor avea

sein a fi 278
Prezent

ich bin eu sunt

du bist tu eti

er ist el este

wir sind noi suntem

ihr seid voi suntei

sie sind ei sunt

Viitor simplu

ich werde sein eu voi fi

du wirst sein tu vei fi

er wird sein el va fi

wir werden sein noi vom fi

ihr werdet sein voi vei fi

sie werden sein ei vor fi

werden a deveni

Prezent
ich werde eu voi

du wirst tu vei

er wird el va

wir werden noi vom

ihr werdet voi vei

sie werden ei vor

Viitor simplu

ich werde werden eu voi deveni

du wirst werden tu vei deveni

er wird werden el va deveni

wir werden werden noi vom deveni

ihr werdet werden voi vei deveni

sie werden werden ei vor deveni

Verbele modale n limba german se pun dup subiect in propoziie iar verbul principal se

duce automat la sfritul propoziiei. 279

drfen a avea voie s
Prezent

ich darf eu am voie s

du darfst tu ai voie s

er darf el are voie s

wir drfen noi avem voie s

ihr drft voi avei voie s

sie drfen ei au voie s

Perfect compus

ich habe gedurft eu am avut voie s

du hast gedurft tu ai avut voie s

er hat gedurft el a avut voie s

wir haben gedurft noi am avut voie s

ihr habt gedurft voi ai avut voie s

sie haben gedurft ei au avut voie s

Viitor simplu
ich werde durfen eu voi avea voie s

du wirst durfen tu vei avea voie s

er wird durfen el va avea voie s

wir werden durfen noi vom avea voie s

ihr werdet durfen voi vei avea voie s

sie werden durfen ei vor avea voie s

knnen a putea
Prezent

ich kann eu pot

du kannst tu poi

er kann el pot

wir knnen noi putem

ihr knnt voi putei

sie knnen ei pot

Perfect compus 280

ich habe gekonnt eu am putut

du hast gekonnt tu ai putut

er hat gekonnt el a putut

wir haben gekonnt noi am putut

ihr habt gekonnt voi ai putut

sie haben gekonnt ei au putut

Viitor simplu

ich werde knnen eu voi putea

du wirst knnen tu vei putea

er wird knnen el va putea

wir werden knnen noi vom putea

ihr werdet knnen voi vei putea

sie werden knnen ei vor putea

mgen a-i plcea
Prezent
ich mag mi place

du magst i place

er mag lui/ei i place

wir mgen nou ne place

ihr mgt vou v place

sie mgen le place

Perfect compus

ich habe gemocht mi-a plcut

du hast gemocht ti-a plcut

er hat gemocht lui/ei i-a placut

wir haben gemocht nou ne-a plcut

ihr habt gemocht vou v-a placut

sie haben gemocht le-a plcut

Viitor simplu

ich werde mgen mi va plcea 281

du wirst mgen i va plcea

er wird mgen i va plcea

wir werden mgen ne va plcea

ihr werdet mgen v va plcea

sie werden mgen le va plcea

mssen a trebui neaparat
Prezent

ich muss eu trebuie (neaparat) s

du musst tu trebuie (neaparat) s

er muss el trebuie (neaparat) s

wir mssen noi trebuie (neaparat) s

ihr msst voi trebui (neaparat) s

sie mssen ei trebuie (neaparat) s

Perfect compus

ich habe gemusst eu a trebuit (neaparat) s

du hast gemusst tu a trebuit (neaparat) s

er hat gemusst a trebuit (neaparat) s

wir haben gemusst noi a trebuit (neaparat) s

ihr habt gemusst voi a trebuit (neaparat) s

sie haben gemusst a trebuit (neaparat) s

Viitor simplu

ich werde mssen eu va trebui (neaparat) s

du wirst mssen tu va trebui (neaparat) s

er wird mssen va trebui (neaparat) s

wir werden mssen noi va trebui (neaparat) s

ihr werdet mssen voi va trebui (neaparat) s

sie werden mssen va trebui (neaparat) s

sollen a trebui s
Prezent

ich soll eu ar trebuie s

du sollst tu ar trebuie s 282

er soll el ar trebuie s

wir sollen noi ar trebuie s

ihr sollt voi ar trebui s

sie sollen ei ar trebuie s

Perfect compus

ich habe gesollt eu ar fi trebuit s

du hast gesollt tu ar fi trebuit s

er hat gesollt ar fi trebuit s

wir haben gesollt noi ar fi trebuit s

ihr habt gesollt voi ar fi trebuit s

sie haben gesollt ar fi trebuit s

Viitor simplu

ich werde sollen eu va trebui s

du wirst sollen tu va trebui s

er wird sollen va trebui s

wir werden sollen noi va trebui s

ihr werdet sollen voi va trebui s

sie werden sollen va trebui s

wollen a vrea
Prezent

ich will eu vreau

du willst tu vrei

er will el vrea

wir wollen noi vrem

ihr wollt voi vrei

sie wollen ei vor

Perfect compus

ich habe gewollt eu am vrut

du hast gewollt tu ai vrut

er hat gewollt el a vrut

wir haben gewollt noi am vrut 283

ihr habt gewollt voi ai vrut

sie haben gewollt ei au vrut

Viitor simplu

ich werde wollen eu voi vrea

du wirst wollen tu vei vrea

er wird wollen el va vrea

wir werden wollen noi vom vrea

ihr werdet wollen voi vei vrea

sie werden wollen ei vor vrea

Verbul in Germana | Conjugarea la prezent

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este
flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.

Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii sineregulate, verbe care
isi modifica radacina in timpul conjugarii.

Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta
modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe
parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein)sunt foarte des
intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si
pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (wir haben) = noi avem

ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt

du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

284
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea
verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba
radacina pe parcursul conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu formele
pronumelui personal.

In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele
neregulate.

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia
acestora.

1. anrufen (an.rufn) = a telefona

2. arbeiten (arbaitn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuen) = a folosi
5. bleiben (blaibn) = a ramane
6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
 9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farn) = a conduce
11. finden (findn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighn) = a zbura
13. fragen (fragn) = a intreba
14. geben (ghebn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habn) = a avea
17. heien (haisen) = a se numi
18. helfen (helfn) = a ajuta
19. hren (hoorn) = a auzi
20. kaufen (caufn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comn) = a veni
23. knnen (chionn) = a putea
24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libn) = a iubi
30. machen (mahn) = a face
31. mchten (miohtn) = a dori
32.
33.
nehmen (nemn) = a lua
schreiben (raibn) = a scrie
285
34. schlagen (laghen) = a lovi
35. schneiden (naiden) = a taia
36. schlafen (lafn) = a dormi
37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
41. spielen (pilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesn) = a uita
44. versprechen (ferprehen) = a promite
45. verstehen (ferteen) = a intelege
46. waschen (van) = a spala
47. werden (verdn) = a deveni
48. wissen (vizn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele

regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru
fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul
in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de
numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben.
Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice
prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac

du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facem

ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;

286
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce,fragen = a
intreba, gehen = a merge, heien = a se numi, kaufen = a cumpara,kommen = a veni, leben = a
trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea
terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;

du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

wir arbeit+en = noi muncim;

ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

a =>
au => u

e => ie, i

o =>

=> a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu dau

du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da

wir geben = noi dam

ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati
287
Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

backen = a coace (a => )

bergen = a salva (e => i)
blasen = a sufla (a => )
braten = a praji (a => )
brechen = a rupe (e => i)
dreschen = a strica, distruge (e => i)
drfen = a fi permis ( => a)
empfehlen = a recomanda (e => ie)

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind
formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Verbele neregulate in germana

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden siwissen.

SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt

du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem

ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (vir haben) = noi avem

ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin

du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenim

ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
288

wissen (vizen) = a sti

ich wei (ih vais) = eu stiu

du weit (du vaist) = tu stii
er / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir wissen (vir wissen) = noi stim

ihr wit (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta
anumite schimbari vocalice:

nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!
Alte verbe asemanatoare sunt :
bringen => brachte => gebracht = a aduce;
denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;

stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu
forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :

Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen =>
machte => gemacht ;

Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;

Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un
verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur
cuvant.

In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a

289
limbii germane.

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;

anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.

Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;

abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen
mit meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele,
farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se
adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia
nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.

Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

abwaschen (ab.van) = a spala

ich wasche ab (ih vae ab) = eu spal

du wschst ab (du vest ab) = tu speli
er / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala

wir waschen ab (wir van ab) = noi spalam

ihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalati

sie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Verbele modale in germana

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci
insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de
singular prezinta aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: knnen, mssen, sollen, drfen, mchten, wollen.
+ wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal knnen (a putea) poate exprima: 290

faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca
germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la
Viena in vara.
presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal mssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

necesitatea; => Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si
exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu
obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal drfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen werden.
= Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modal mchten (a place ceva, a dori) poate exprima:

dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati
luni pe D-na Keller?
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se
construiasca aici o casa.
adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un
moment?

Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si
desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul
exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)

Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea

wir machten = noi faceam 291

ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de
persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;

brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu
sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.

brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe

Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :

fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;
geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

wir sahen fern = noi ne uitam la televizor

ihr saht fern = voi va uitati la televizor

292
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend
= care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang

(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu
actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o
exprima si verbul predicativ:

Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le
aud)
Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.
Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul
sau terminatia acestuia.

a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in
radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.

Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara
prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:

Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen(infinitiv)
=> besuch + t = besucht (participiul II)

Perfectul compus in germana

Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein"conjugate la timpul
prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si
participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
293

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. =>
Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.

- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette
genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te
imbraca;

- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a
vedea;

- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea
unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen= a dormi; leben = a trai;

- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen,
fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari :einschlafen = a
adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;

- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;

- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;

du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;

ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
294
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;

du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;

ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;

du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat;

ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la
perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben"insa in acest caz
indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stundengeschwommen = El a inotat trei ore.

=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul
compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata
cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Mai mult ca perfectul in Germana

Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect la
care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-
am prezentat in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca
perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste
in general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors,
deoarece isi uitase paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem; 295

du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

wir hatten gearbeitet = noi munciseram;

ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Publicat de IGR la 02:17

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei ctre Pinterest

Etichete: Invata Germana Online

2 comentarii:
1.

Anonymous19 aprilie 2012, 16:07

Care este traducerea pt: "ich hatte gehabt" si "ich war gewessen"? Multumesc!
Rspundei

Rspunsuri

1.

Invata Limba Germana20 aprilie 2012, 15:47

In limba germana mai mult ca perfectul este un timp folosit mai rar, de obicei in literatura sau
in povestiri !
 Ich hatte gehabt = eu avusem;

Ich war gewesen = eu fusesem;

Ich bin in London gewesen, nachdem ich in Mailand gewesen war = Am fost in Londra dupa
ce fusesem in Milano (Perfect + mai mult ca perfect - acesta este un exemplu mai corect, mai
folosit a mai mult ca perfectului)

Nici una din aceste exprimari nu o sa o auzi prea des in viata de zi cu zi ci mai degraba forma
de perfect compus sau prteritum:

Ich habe eine Frage gehabt = am avut o intrebare (perfect);

Ich hatte eine Frage = am avut o intrebare (prteritum = trecut)

Ich bin heute sehr beschftigt gewesen = Am fost foarte ocupat azi (perfect)

Ich war ein Jahr in Paris = am fost un an in Paris (prteritum - aceasta forma o folosesti de
obicei cand ai fost fizic undeva - este forma cea mai folosita pt "am fost" )

Sper ca explicatia mea v-a fost de ajutor ! O zi buna !

Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in germana

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"conjugat la timpul 296
prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca
perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se
schimba

Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face;

du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;

wir werden machen = noi vom face;

ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor
de timp ca : morgen = maine, bermorgen = poimaine,nchste = urmatorul etc.

Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al
verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l
stiti.

Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de

conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;

du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;

ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi

Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in

Germana 297
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei "-
en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1
singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate
de a recunoaste vorbirea indirecta.

Ex.: Er hat mir gesagt, da er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe

wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe

wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se
intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se
formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar.
Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffte = eu as spera

du hofftest = tu ai spera

er / sie / es hoffte = el / ea ar spera

298
wir hofften = noi am spera

ihr hofftet = voi ati spera

sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi

du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormi

ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de
forma de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi

ich wrde schlafen = eu as dormi;

du wrdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;

wir wrden schlafen = noi am dormi;

ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

Adverbul in Germana. Clasificare.

Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o
actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :

simple
derivate
compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
de loc
de timp

299
de mod

Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata
directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

Adverbele care ne indica pozitia in

spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo),oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in
spate), rechts (la dreapta), links(la stanga), drinnen (inauntru), drauen (afara) etc.

Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos),heraus (in
afara), drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.

Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann? (Cand?)

: jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern(ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa
aceea), vorher (mai inainte),inzwischen (intre timp).

Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana
acum), weiterhin (mai departe);

Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),zweimal (de doua
ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori,
deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la

intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so(asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings(orbeste).

Adverbele derivate:

Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea: erstens, morgens, sonntags.

- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts(inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o
vocala primesc un "r" de legatura.

300
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;

Adverbe n german

Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile:

de ce? warum? (se pronun varum?)

de ce? wieso? (se pronun vizo?)

de ce? weshalb? (se pronun vezhalb?)

de ce? weswegen? (se pronun vezvighen?)

la ce?pentru ce? wozu? (se pronun vou?)

Adverbul de Cauz:

de aceea darum (se pronun da-rum)

aadar/prin urmare demnach (se pronun dem-nah)

aadar/prin urmare somit (se pronun zomit)

n caz de nevoie notfalls (se pronun not-fals)

deloc/n nici un caz keinefalls (se pronun kaine-fals)

totui/cu toate acestea dessen ungeachtet (se pronun desen ungheahtet)

prin/drept urmare infolgedessen (se pronun in-fol-ghidesen)

i anume/adic nmlich (se pronun nemlih)

n caz de nevoie ntigenfalls (se pronun notinghen-fals)

n cel mai ru caz schlimmstenfalls (se pronun limsten-fals)

totui/cu toate acestea dennoch (se pronun den-noh)

n alt caz ansonsten (se pronun anzonsten)

de aceea/din aceast cauz deswegen (se pronun dezvighen)

Adverbul de mod rspunde la ntrebrile:

cum? wie? (se pronun vi?)

Adverbul de Mod:

altfel anders (se pronun andrs)

n zadar vergebens (se pronun ferghebens)

astfel/aa so (se pronun so)

n felul urmtor folgendermaen (se pronun folghendermasen)

ntmpltor zufllig (se pronun ufelih) 301

aa de/att de derart (se pronun derart)

cu grmada haufenweise (se pronun hofenvaize)

firete allerdings (se pronun alrdinghs)

mult sehr (se pronun zer)

abia kaum (se pronun caum)

excesiv de/extrem de beraus (se pronun iubraus)

de altfel sonst (se pronun zonst)

numai/doar nur (se pronun nur)

cel putin/macr zumindest (se pronun umindest)

n afar de aceasta/pe lng aceasta auerdem (se pronun auserdem)

n plus/pe deasuprea zudem (se pronun udem)

Adverbul de timp rspunde la ntrebrile:

cnd? wann? (se pronun van?)

ct timp? wie lange? (se pronun vi langhe?)

ct de des? wie oft? (se pronun vi oft?)

Adverbul de Timp:

la nceput anfangs (se pronun anfanghs)

curnd bald (se pronun bald)

atunci/pe atunci damals (se pronun damalz)

apoi/atunci dann (se pronun dan)

acum jetzt (se pronun ie)

chiar acum/tocmai acum eben (se pronun ibn)

mai intai/inainte de toate vorerst (se pronun fo-est)

mai inainte vorhin (se pronun fo-hin)

azi heute (se pronun hoite)

maine morgen (se pronun morghen)

de atunci seither (se pronun zait-ea)

uneori/din cand in cand bisweilen (se pronun biswailen)

poimaine bermorgen (se pronun iubermorghen)

multa vreme lange (se pronun langhe) 302

inca o data nochmal (se pronun nohmal)

rareori selten (se pronun zeltn)

in zilele noastre heutezutage (se pronun hoiteutaghe)

rareori selten (se pronun zeltn)

intre timp inzwischen (se pronun invien)

intre timp mittlerweile (se pronun mit-lavaile)

de curand/recent neulich (se pronun noi-lih)

de acum inainte nunmehr (se pronun nun-mea)

in fine schlielich (se pronun lislih)

in acelasi timp/totodata zugleich (se pronun uglaih)

la urma sfarsit/pentru ultima data zuletzt (se pronun ulet)

in sfarsit endlich (se pronun endlih)

mai devreme/mai curand eher (se pronun i-a)

ieri gestern (se pronun ghestrn)

de atunci seitdem (se pronun zait-dem)

intotdeauna immer (se pronun ima)

frecvent hufig (se pronun hoifih)

permanent/neincetat stets (se pronun te)

Adverbul de loc rspunde la ntrebrile:

unde? wo? (se pronun vo?)

de unde? woher? (se pronun vo-hea?)

incotro?unde? wohin? (se pronun vo-hin?)

Adverbul de Loc:

aici hier (se pronun hia)

acolo da (se pronun da!)

acolo dort (se pronun dort)

inauntru drinnen (se pronun drinen)

sus oben (se pronun obn)

dedesubt unten (se pronun untn)

in exterior auen (se pronun ausn)

inapoi rckwrts (se pronun riucwer) 303

de alaturi nebenan (se pronun nibn-an)

in alta parte andreswo (se pronun andres-vo)

de aici/de acolo daher (se pronun dahea)

aici incoace hierher (se pronun hia-hia)

la vale bergab abwrts (se pronun biergab abwer)

la deal bergauf (se pronun berg-auf)

inainte vorwrts (se pronun for-wer)

in fata vorn (se pronun forn)

in spate hinten (se pronun hintn)

la dreapta rechts (se pronun reh)

peste tot/oriunde berall (se pronun iuberal)

la stanga links (se pronun links)

undeva irgendwo (se pronun irgnd-vo)

de aici/de acolo daher (se pronun da-hea)

in afara/extern auswrts (se pronun aus-wer)

nicaieri nirgendwo (se pronun nirghen-vo)

pe aici in sus hierhinauf (se pronun hia-hinauf)

pe aici afara hierhinaus (se pronun hia-hinaus)

in sus aufwrts (se pronun auf-wer)

intr-o parte seitwrts (se pronun zait-wer)

incolo/intr-acolo dahin (se pronun da-hin)

Clasificarea prepozitiilor in Germana

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
304
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul
Genitiv.

Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care
arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind;
pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia
- Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina
prin oras.

fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen

gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat
catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.

um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.

bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
305
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.

bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.

mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.

von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.

zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe
perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea atarnata pe
perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe
scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe
podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr
pe podea.

stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. =
Pun raftul pe perete.

stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv
sau adverb).

Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau
dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.

Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal. 306
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;

an+das = ans; an+dem = am;

zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs;

Prepoziii n german

Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea:

incotro? wohin? (se pronun vo-hin?)

Prepozitii la Acuzativ:

la , pe la , in jur de , in jurul um (se pronun um)

fara ohne (se pronun one)

de-a lungul entlang (se pronun entlang)

pana la bis (se pronun one)

printre , prin durch (se pronun duih)

pentru fr (se pronun fiur)

Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea:

unde? wo? (se pronun vo?)

Prepozitii la Acuzativ:

din aus (se pronun aus)

la , de langa , de , cu , aproape de bei (se pronun bai)

cu mit (se pronun aus)

dupa , la , spre , inspre , despre nach (se pronun nah)

de , din , de la seit (se pronun zait)

de , din , de la , de pe , din partea , despre von (se pronun fon)

la , pe , prin , de , cu , fata de , langa zu (se pronun u)

Adjective n german cu definiie i declinare

307
Exemple de adjective folosite uzual n limba German cu definiie i declinarea

Partea de vorbire care nsoete i indic nsuirile unui substantiv se numete

adjectiv. n limba German adjectivele se scriu ntotdeauna cu liter mic (excepie
fac adjectivele de la nceputul propoziiilor). Adjectivele Germane i schimb
forma dup: gen, numr i caz.
Pentru a nelege mai bine cum funcioneaz adjectivele Germane, vom folosi n
diferite exemple de fraze i propoziii, substantivul pisic (Katze) alturi de
adjectivul mic() (klein), iar n paranteze vom stabili regulile de baz, utilizate n
declinarea adjectivelor din limba German.

Exemplul 1: pisic mea este mic Meine Katze ist klein

n acest exemplu adjectivul (klein) se afl n propoziie dup substantivul (Katze).
(Important Declinarea Adjectivelor Germane: Cnd un adjectiv, se afl ntr-o
propoziie dup un substantiv, atunci adjectivul n cauz nu primeste nici o
terminaie.)

Exemplul 2: mic mea pisic, este o drgu Meine kleine Katzeist s

n acest exemplu adjectivul (kleine) se afl nainte de substantivul (Katze).
(Important Declinarea Adjectivelor Germane: Cnd un adjectiv, se afl ntr-o
propoziie nainte de un substantiv, atunci adjectivul n cauz va primi o terminaie
n functie de genul, numrul i cazul substantivului.)

Declinarea Adjectivelor Germane:

Declinarea Adjectivelor Germane la prima vedere poate parea complicat, dar n

realitate, doar cu puin atenie la detalii, putei deprinde declinarea rapid i fr
nici un fel de probleme. Declinarea Adjectivelor Germane poate fi mprit n trei
categorii importante: 1. Declinarea cu articolul hotrt numit i Declinarea slab,
2. Declinarea cu articolul nehotrt numit i Declinarea mixt, 3. Declinarea fr
articol numit i Declinarea tare. n tabelele urmtoare vom analiza n detaliu
fiecare categorie important precizat anterior, iar ca exemple de adjective
Germane, vom folosi adjectivul mic() (klein).

1. Declinarea cu articol hotrt / Declinarea slab

Declinarea slab este folosit atunci cnd adjectivul se afl alturi de un articol
hotrt: der, die, das, den, dem, des.
Declinarea slab: Masculin Feminin Neutru Plural 308
Nominativ der kleine die kleine das kleine die kleinen

Acuzativ den kleinen die kleine das kleine die kleinen

Dativ dem kleinen der kleinen dem kleinen den kleinen *

Genitiv des kleinen *** der kleinen des kleinen *** der kleinen

2. Declinarea cu articol nehotrt / Declinarea mixt

Declinarea mixt este folosit atunci cnd adjectivul se afl alturi de un articol
nehotrt: ein-, kein-.
Declinarea mixt: Masculin Feminin Neutru Plural

Nominativ ein kleiner eine kleine ein kleines (keine) kleinen **

Acuzativ einen kleinen eine kleine ein kleines (keine) kleinen **

Dativ einem kleinen einer kleinen einem kleinen (keine) kleinen * / **

Genitiv eines kleinen *** einer kleinen einer kleinen *** (keiner) kleinen**

** articolul nehotrt nu are plural, de aceea pentru a arta forma de plural este
folosit articolul nehotrt negat (kein).

3. Declinarea fr articol / Declinarea tare

Declinarea tare este folosit atunci cnd nu exist nici un articol n vecintatea
adjectivului.

Declinarea tare: Masculin Feminin Neutru Plural

Nominativ kleiner kleine kleines kleine

Acuzativ kleinen kleine kleines kleine

Dativ kleinem kleiner kleinem kleinen *

Genitiv kleinen *** kleiner kleinen *** kleiner

* n cazul Dativ plural, substantivul primete un -n suplimentar la finalul

cuvntului, de exemplu: den kleinen wlfen (micii lupi)
309
*** n cazul Genitiv masculin i Genitiv neutru, substantivul primete un -
(e)s suplimentar la finalul cuvntului, de exemplu: des kleinen Volkes (oamenii
mici)

Gradul comparativ al Adjectivului n limba German:

Formarea gradului comparativ n limba German se face dup regula urmtoare:

Adjectivul + terminaia -er. exemplu: klein kleiner / mic mai mic
Formarea gradului comparativ de egalitate n limba German se face dup regula
urmtoare:
so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca
tine
Formarea gradului comparativ de superioritate n limba German se face dup
regula urmtoare:
Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic dect tine

Adjective folosite uzual n German:

n German n Romn n German n Romn

alt vechi / btrn lang lung

hnlich asemntor langweilig plictisitor

deutsch german langsam ncet

eigen propriu leicht uor

einfach pur i simplu mglich posibil

erste primul mde obosit

falsch greit neu nou

ganz totul schnell rapid

genau exact schn frumos

gleich aceeai schwer greu

gro mare spt trziu

310
gut bun stark puternic

hoch nalt verschieden diferit

jung tnr wahr adevrat

klein mic wirtschaftlich economic

kurz scurt wichtig important

Conjuncii n german

Conjunciile Coordonatoare:

i und (se pronun und)

sau oder (se pronun od)

dar , nsa aber (se pronun abr)

ci sondern (se pronun zondrn)

pentru c denn (se pronun den)

nici weder (se pronun vidr)

nu numai nicht nur (se pronun niht nur)

cnd bald (se pronun bald)

parial teils (se pronun tails)

att sowohl (se pronun zovol)

pe de alt parte andererseits (se pronun andrezai)

pe de o parte einerseits (se pronun ainezai)

Conjunciile Subordonatoare:

ca dass (se pronun das)

cnd als (se pronun alz)

cnd wenn (se pronun ven)

n timp ce whrend (se pronun verend)

nainte s bevor (se pronun befoa)

pn bis (se pronun bis)

dup ce nachdem (se pronun nahdem) 311

de ndat ce sobald (se pronun zobalt)

att timp ct solange (se pronun zolanghe)

de cnd seit (se pronun zait)

ori de cte ori so oft (se pronun zo oft)

cum wie (se pronun vi)

ca i cum als ob (se pronun alz op)

aa nct so dass (se pronun zo das)

ca s damit (se pronun damit)

fiindc wiel (se pronun vil)

deoarece da (se pronun da)

mai ales c zumal (se pronun umal)

dei , cu toate c obwohl (se pronun opvol)

dei obgleich (se pronun opglaih)

cu toate acestea trotzdem (se pronun trodem)

dac , cnd wenn (se pronun ven)

n caz c falls (se pronun fals)

Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o introduc.

Exemple:

Eu merg acas s dorm Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun ih ghee u hauze damit

ih lafn kan)

Numeralul ordinal n german

n aceast lecie vei nva numeralul ordinal de la 1 la 100 n limba German

Numeralul ordinal de la 1 la 19 n limba German se formeaz conform urmtorului

model: numeralul cardinal + terminaia -te(excepie
fac: erste (1), dritte (3), siebte (7) i achte (8). Numeralul ordinal de la 20 la 100
n limba German se formeaz conform urmtorului model: numeralul cardinal +
terminaia -ste. Numeralul ordinal n limba German poate avea mai multe
terminaii, deoarece, este tratat asemntor unui adjectiv. n tabelul urmtor gsii
numeralele ordinale n German de la 1 la 100, excepiile sunt mai nchise la
culoare iar sfaturile de pronunie sunt pe coloana a patra.
312
n Romn

mas. fem. n German Pronunia / Se citete:

primul prima erste est

al doilea a doua zweite vaite

al treilea a treia dritte drit

al patrulea a patra vierte fit

al cincilea a cincea fnfte fiunft

al aselea a asea sechste zecst

al aptelea a aptea siebte zibt

al optulea a opta achte aht

al noulea a noua neunte noint

al zecelea a zecea zehnte ent

al unsprezecelea a unsprezecea elfte elft

al doisprezecelea a dousprezecea zwlfte violft

al treisprezecelea a treisprezecea dreizehnte drai-en-t

al paisprezecelea a paisprezecea vierzehnte fir-en-t

al cincisprezecelea a cincisprezecea fnfzehnte fiunf-en-t

al aisprezecelea a aisprezecea sechzehnte zecs-en-t

al aptesprezecelea a aptesprezecea siebzehnte zib-en-t

al optsprezecelea a optsprezecea achtzehnte aht-en-t

al nousprezecelea a nousprezecea neunzehnte noin-en-t

313
al douzecilea a douzecea zwanzigste van-ig-st

al douzeci i unulea a douzeci i una einundzwanzigste ain-und-van-ig-st

al douzeci i doilea a douzeci i doua zweiundzwanzigste vai-und-van-ig-st

al douzeci i treilea a douzeci i treia dreiundzwanzigste drai-und-van-st

al treizecilea a treizecea dreiigste drai-sig-st

al patruzecilea a patruzecea vierzigste fir-ig-st

al cincizecilea a cincizecea fnfzigste fiunf-ig-st

al aizecilea a aizecea sechzigste zecs-ig-st

al aptezecilea a aptezecea siebzigste zib-ig-st

al optzecilea a optzecea achtzigste aht-ig-st

al nouzecelea a nouzecea neunzigste noin-ig-st

al o sutlea a o suta hundertste hun-dat-st

Numeralul ordinal n limba German Propoziii:

Astzi este prima zi de munc Heute ist der erste Arbeitstag(pronunia: hoite
ist dea erste arbai-tag)
Al doilea este fiul meu Der zweite ist mein Sohn (pronunia: dea vaite ist main
zon)
El este al treilea Er ist der dritte (pronunia: e ist dea drite)

Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli generale

W-intrebari:

Wie heien Sie? = Cum va numiti?

Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein,
314
ich heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu
inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece
dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.

Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut
care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.
Exerciii de german Partea 1

Pentru o rezolvare ct mai corect a exerciiilor care urmeaz, v rugm s citii i

s studiai Alfabetul i pronunia german deoarece acest articol este n strns
legtur cu urmtoarele exerciii:
1.1 Completai spaiile punctate cu numele corect care a fost atribuit literei
respective n leciile pe care le-ai nvat pe website-ul nostru:

1.1.a Numele meu este Cristina Ich heie Cristina

Putei spune numele dumneavoastr pe litere, v rog? Knnen Sie bitte Ihren
Namen buchstabieren?
Da, pot Ja, Ich kann
Exemplu 1 : C wie Csar
Exemplu 2 : r wie Richard
1. i wie . 315
2. s wie .
3. t wie .
4. i wie .
5. n wie .
6. a wie .
1.1.b Numele meu este Marius Ich heie Marius
Putei spune numele dumneavoastr pe litere, v rog? Knnen Sie bitte Ihren
Namen buchstabieren?
Da, pot Ja, Ich kann
1. M wie .
2. a wie .
3. r wie .
4. i wie .
5. u wie .
6. s wie .
1.1.c Numele meu este Adina Ich heie Adina
Putei spune numele dumneavoastr pe litere, v rog? Knnen Sie bitte Ihren
Namen buchstabieren?
Da, pot Ja, Ich kann
1. A wie .
2. d wie .
3. i wie .
4. n wie .
5. a wie .
Metod de lucru:
Scriei rspunsurile pe o hrtie. Verificai dac rspunsurile pe care le-ai oferit sunt
corecte apsnd pe urmtorul link Rspunsuri Corecte: Exerciii i Teste de
limba german

Exerciii de german Partea 2

316
Pentru o rezolvare ct mai corect a exerciiilor care urmeaz, v rugm s citii i
s nvai Lecia 2: Numerele n german deoarece acest articol este n strns
legtur cu urmtoarele exerciii:
2.1 Completai spaiile punctate cu rspunsul corect n limba German:

2.1.a Exemplu: douzeci i cinci fnfundzwanzig

1. patruzeci i unu .
2. optzeci i apte .
3. treisprezece .
4. douzeci i doi .
5. aptezeci i nou .
2.1.b Exemplu: apte sute douzeci i trei siebenhundertdreiundzwanzig
1. patru sute treizeci i unu .
2. opt sute unsprezece .
3. ase sute cincizeci i cinci .
4. patru sute douzeci i doi .
5. cinci sute treizeci i apte .
2.1.c Exemplu: o mie nou sute optzeci i opt
eintausendneunhundertachtundachtzig
1. o mie dou sute aptezeci i apte .
2. o mie apte sute aisprezece .
3. o mie patru sute aizeci i trei .
4. o mie nou sute doisprezece .
5. o mie cinci sute douzeci i opt .
2.2 Alegei rspunsul corect:

1. acht
a. sechzehn geteilt durch .. ist gleich 2. vier
vier 3. zwei

1. vier 317
b. fnfundzwanzig geteilt durch fnf ist 2. elf
gleich .. 3. fnf

1. sieben
2. drei
c. acht geteilt durch .. ist gleich vier 3. zwei

2.3 Alegei rspunsul corect:

1. acht
2. sechs
a. zwei mal drei ist gleich .. 3. zwei

1. zehn
2. neun
b. neun mal .. ist gleich einundachtzig 3. neunzehn

c. zehn mal sieben ist gleich .. 1. sieben

 2. siebzehn
3. siebzig

Metod de lucru:
Scriei rspunsurile pe o hrtie. Verificai dac rspunsurile pe care le-ai oferit sunt
corecte apsnd pe urmtorul link Rspunsuri Corecte: Exerciii i Teste de
limba german

Rspunsuri Corecte: Exerciii i Teste de limba german

Aici sunt afiate rspunsurile corecte la exerciiile i testele n limba German

postate pe germana.xyz
Rspunsurile Corecte pentru Exerciii de german Partea 1
1.1
a: 1.Ida 2.Samuel 3.Theodor 4.Ida 5.Nordpol 6.Anton
b: 1.Martha 2.Anton 3.Richard 4.Ida 5.Ulrich 6.Samuel
318
c: 1.Anton 2.Dora 3.Ida 4.Nordpol 5.Anton
Rspunsurile Corecte pentru Exerciii de german Partea 2
2.1
a:
1.einundvierzig 2.siebenundachtzig 3.dreizehn 4.zweiundzwanzig5.neunundsiebzig
b:
1.vierhunderteinunddreiig 2.achthundertelf3.siebenhundertfnfundfnfzehn 4.vier
hundertzweiundzwanzig5.fnfhundertsiebenunddreiig
c:
1.eintausendzweihundertsiebenunsiebzig2.eintausendsiebenhundertsechzehn3.einta
usendvierhundertdreiundsechzig4.eintausendneunhundertzwlf5.eintausendfnfhun
dertachtundzwanzig
2.2
a: 2.vier b: 3.fnf c: 3.zwei
2.3
a: 2.sechs b: 2.neun c: 3.siebzig

319