Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula inclinata inspre
dreapta "". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din limba romana, in franceza
moderna este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost precedata de o consoana.
Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula inclinata inspre
partea stanga , , . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea
dintre omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: {a} = la -> a {a} =
are ; ou {u} = sau -> o {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.
{sa} = aici
del {de.la} = dincolo de
dj {deja} = deja
l {la} = acolo
Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este o
sr {siur} = sigur
mr {miur} = matur
fler {fliur} = floare
har {air} = ur
hrone {eroinn} = eroin
archaque {arca.ic} = arhaic
mas {meis} = porumb
ambigut {ambiguite} = ambiguitate
Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula atasate literei in
partea de jos . Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori
acest accent la inceputul cuvintelor dar niciodata la final.
In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt folosite deseori in
cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o regula anume pentru cand se
folosesc.
Mai intai invata numerele pana la 20 si cu ajutorul acestora vei invata toate numerele pana la
100.
0 - zro {zeroo}
1 - un {an}
2 - deux {deo}
3 - trois {troa}
4 - quatre {catr}
5 - cinq {sanc}
6 - six {sis}
7 - sept {set}
8 - huit {u.it}
9 - neuf {neof}
10 - dix {diz}
11 - onze {onz}
12 - douze {duz}
13 - treize {treez}
14 - quatorze {catorz}
15 - quinze {chenz}
16 - seize {sez}
17 - dix-sept {di-set}
18 - dix-huit {diz.uit}
19 - dix-neuf {diz-neof}
20 - vingt {va}
Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie
sa te sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20, 30, 40, 50 si 60, numerele
dintre se formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum: numerele mari (20, 30, 40, 50, 60)
+ cifrele 1, 2, 3 ... 9
30 - trente {trant}
31 - trente et un {trant e an}
32 - trente-deux {trant-dio}
33 - trente-trois {trant-troa}
34 - trente-quatre {trant-catr}
35 - trente-cinq {trant-sanc}
36 - trente-six {trant-siz}
37 - trente-sept {trant-set}
38 - trente-huit {trant-uit}
39 - trente-neuf {trant-neof}
40 - quarante {carant}
41 - quarante et un {carant e an}
42 - quarante-deux {carant-dio}
43 - quarante-trois {carant-troa}
44 - quarante-quatre {carant-catr}
45 - quarante-cinq {carant-sanc}
46 - quarante-six {carant-sis}
47 - quarante-sept {carant-set}
48 - quarante-huit {carant-uit}
49 - quarante-neuf {carant-neof}
50 - cinquante {sacant}
51 - cinquante et un {sacant e an}
52 - cinquante-deux {sacant-dio}
53 - cinquante-trois {sacant-troa}
54 - cinquante-quatre {sacant-catr}
55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}
56 - cinquante-six {sacant-sis}
57 - cinquante-sept {sacant-set}
58 - cinquante-huit {sacant-uit}
59 - cinquante-neuf {sacant-neof}
60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}
63 - soixante-trois {soasant-troa}
64 - soixante-quatre {soasant-catr}
65 - soixante-cinq {soasant-sanc}
66 - soixante-six {soasant-sis}
67 - soixante-sept {soasant-set}
68 - soixante-huit {soasant-uit}
69 - soixante-neuf {soasant-neof}
Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de
memorat. Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf
Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea
numarului 80 in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se
adauga si cifrele de la 1 .... 9
80 - quatre-vingt {catr-van}
81 - quatre-vingt-un {catr-va-a}
82 - quatre-vingt-deux {catr-van-deo}
83 - quatre-vingt-trois {catr-van-troa}
84 - quatre-vingt-quatre {catr-van-catr}
85 - quatre-vingt-cinq {catr-van-sanc}
86 - quatre-vingt-six {catr-van-siz}
87 - quatre-vingt-sept {catr-van-set}
88 - quatre-vingt-huit {catr-van-uit}
89 - quatre-vingt-neuf {catr-van-neof}
Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar
inlocuiesti soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19
90 - quatre-vingt-dix {catr-van-dis}
91 - quatre-vingt-onze {catr-van-onz}
92 - quatre-vingt-douze {catr-van-duz}
93 - quatre-vingt-treize {catr-van-trez}
94 - quatre-vingt-quatorze {catr-van-catorz}
95 - quatre-vingt-quinze {catr-van-chenz}
96 - quatre-vingt-seize {catr-van-sez}
97 - quatre-vingt-dix-sept {catr-van-di-set}
98 - quatre-vingt-dix-huit {catr-van-diz-uit}
99 - quatre-vingt-dix-neuf {catr-van-diz-neof}
In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi cuvintele 'du
matin' pentru a.m. si 'de l'aprs-midi' pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti
folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de
mentionat faptul ca de obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.
In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte
folosesti litera 'h' precum : 15h23
Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai des
expresia 'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile
pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.
1:00
- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu
- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua
Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'
Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in limba
romana 'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct
ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de laprs-midi
1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece
- Une-heure dix de laprs-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata
3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute
4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canz} = Este ora 5 fara 15 minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catr oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.
Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :
Auriez-vous l'heure, s'il vous plat ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?
C'est quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a
se intampla)
Le concert est quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?
Il arrive dans trois quarts dheure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute
Il est cinq heures pile / cinq heures prcises {Il et sanc oor pil / sanc oor presis} = Esta ora
5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii
Reptile in franceza :
crocodil = le crocodile {le crocodil}
broasca = la grenouille {la gronuil}
soparla = le lzard {le lezaar}
sarpe = le serpent {le serpo}
broasca testoasa = la tortue {la tortiu}
Insecte in franceza :
furnica = la fourmi {la furmi}
albina = l'abeille {labee}
fluture = le papillon {le papi-ion}
gandac = le cafard {le cafaar}
melc = l'escargot {lescargo}
paianjan = l'araigne {larainee}
Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este 'mon' pentru
masculin (mon frre), 'ma' pentru feminin (ma mre) si pentru plural folosesti
intodeauna 'mes' (mes parents).
eu am = j'ai {je}
Iti reamintesc ca 100 se scrie in limba franceza 'cent' {san}, restul numerelor din suta in suta
pana la 1000 se formeaza adaugand denumirea cifrelor 1-9 in fata cuvantului 'cent' + 's'
In limba franceza numerele de genul 101-999 se formeaza la fel ca si in limba romana, mai intai
spui cuvantul pentru sute si dupa adaugi restul numarului. De retinut faptul ca atunci cand
cuvantul 'cent' se afla la sfarsitul numarului primeste un 's' dar atunci cand se afla in interiorul
numarului 's'-ul dispare.
101 - cent un
102 - cent deux
103 - cent trois
.......................
125 - cent vingt-cinq
.......................
182 - cent quatre-vingt-deux
.......................
206 - deux cent six
207 - deux cent sept
.......................
211 - deux cent onze
.......................
267 - deux cent soixante-sept
.......................
305 - trois cent cinq
306 - trois cent six
.......................
399 - trois cent quatre-vingt-dix-neuf
.......................
416 - quatre cent seize
417 - quatre cent dix-sept
.......................
545 - cinq cent quarante-cinq
546 - cinq cent quarante-six
.......................
608 - six cent huit
.......................
732 - sept cent trente-deux
733 - sept cent trente-trois
.......................
820 - huit cent vingt
821 - huit cent vingt et un
.......................
998 - neuf cent quatre-vingt-dix-huit
999 - neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
1000 - mille
Numerele in franceza peste 1000 se formeaza la fel ca si in limba romana, spui mai intai miile,
sutele si dupa zecile. Spre deosebire de sute la cuvantul 'mille' nu se mai adauga un 's'.
In limba franceza atunci cand scrii numere peste 1000 folosesti fie punctul fie un mic spatiu intre
cifre precum in exemplul: 9.998 / 9 998
Numerele peste 10.000 se formeaza la fel ca cele peste o mie, zecile de mii, sutele si zecile.
Observati ca denumirea pentru milion si miliard preia acel 's' atunci cand se afla la capatul
numarului.
100 - cent
1000 - mille
10 000 - dix mille
100 000 - cent mille
1 000 000 - un million
1 000 000 000 - un milliard
In limba franceza lunile anului se numesc 'Les mois de lanne' {le moa del anee}
Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse
prepozitii sau structuri:
O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ...
' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie
Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti
prepozitia 'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octob} = dupa octombrie (din octombrie incoace)
In exemplele de mai sus puteti inlocui luna ianuarie, aprilie si ziua de marti cu ce alte luni sau zile
doriti.
Zilele saptamanii in Franceza
In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in franceza, pronuntia acestora si cateva observatii
folositoare. Denumirea zilelor in franceza nu ar trebui sa-ti lipseasca din vocabular deoarece
sunt deseori intalnite in conversatii zilnice uzuale.
In limba franceza zilele saptamanii se numesc 'les jours de la semaine' {le jur de la semen}.
In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul
propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in ' -di ' cu exceptia zilei
de duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se
termina cu ziua de duminica.
Anotimpurile in Franceza
In aceasta lectie vei invata anotimpurile in franceza impreuna cu pronuntia acestora. Denumirea
anotimpurilor in franceza nu se scriu cu majuscula decat daca se afla la inceputul propozitiei.
vara = t {etee}
vara trecuta, in vara trecuta = l't dernier, en t dernier {lete dernie, an ete dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l't prochain, en t prochain {lete proan, an ete proan}
in timpul verii = pendant l't {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l't de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d't {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un t pluvieux {iun ete pliuvio}
In aceasta lectie veti invata toate literele din limba franceza inclusiv diacriticele impreuna cu
pronuntia acestora.
Ligaturile :
{ii}
{eo}
Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour! {bonjur}
insemnand 'salut', 'bun dimineata', 'bun ziua' asadar poate fi folosit pentru toate perioadele
din zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti spune Bonsoir! {bon.suar} care practic
inseamna 'bun seara'.
Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera informala, potrivita doar
pentru prieteni sau cunostinte apropiate folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana
inseamna 'bun', 'salut', 'hi'.
Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu care tocmai te-ai
intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a spune la revedere in francez:
au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere in franceza)
Legume in franceza
In aceasta lectie vei invata denumiri de legume in franceza, astfel iti va fi mult mai usor sa
comanzi mancarea preferata la restaurant sau sa intelegi o reteta pe care vrei sa o incerci de
ceva timp. Atunci cand vrei sa spui 'o leguma' in franceza vei spune 'un lgume', iti va fi foarte
simplu sa retii acest cuvant deoarece este asemanatoare cu limba romana.
Legumele in franceza:
o legum = un lgume {a leghium}
Fructe in franceza
In aceasta lectie vei invata denumiri de fructe in franceza cu pronuntie pentru ati fi mai usor cand
te duci in piata sa cumperi fructele favorite pentru un suc delicios sau o prajitura gustoasa.
Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}
Culorile in Franceza
Nu este foarte greu sa inveti culorile in franceza indiferent daca te pregatesti sa te muti intr-o
tara vorbitoare de limba franceza si ai vrea sa-ti imbogatesti vocabularul sau poate ai in plan o
excursie de cumparaturi la Paris atunci fiind obligatoriu sa stii denumirile culorilor in franceza
pentru ati lua pantofii negri favoriti!
Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut faptul ca la forma de
plural culorile se pronunta ca la singular.
In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul
substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de
masculin singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele
de plural trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca
raman la fel precum 'orange'.
Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga
un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'
Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai
deschise si 'fonc' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se
modifica in functie de gen si numar.
albastru deschis = bleu clair {bleo cler}
In aceasta lectie vei invata cuvinte si fraze uzuale despre familia ta in limba franceza, de la rude
foarte apropiate precum mama, tata pana la rude indepartate
precum unchi, verisor sau cumnat. Am considerat de asemenea ca este foarte important sa stii
sa pui intrebari referitoare la familia altcuiva precum 'Cati frati ai?'. O metoda foarte eficienta de
a retine toate denumirile si expresiile este sa creezi un arbore geanologic in franceza cu toti
membri familiei tale, poti face acest exercitiu singur sau impreuna cu un prieten.
Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este 'mon' pentru
masculin (mon frre), 'ma' pentru feminin (ma mre) si pentru plural folosesti
intodeauna 'mes' (mes parents).
eu am = j'ai {je}
Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mre et mon grand-pre {Ilz son ma
grand-meer e mon grand-peer}