DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

niþã (zaharniþã) .(a) împãduri . -ãturã (în (ameþealã). mulþi-. -ime (tinerime). deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: . Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). .pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). tele-. bãietoi) etc. -ãni (clãnþãni). 2. -uleþ (ursuleþ). orto-.augmentative.pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) . -ime (isteþime). pseudo. -uº (bebeluº). geo-. -aº (m inaº). -oi (mãturoi. ma cro-. -cios (mâncãcios). -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). bi-. . Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº . -ar (inelar). -ãrie (copilãrie). -esc (p rietenesc). -tor (judecãtor) etc. . -ãtor (tocãtor). . -inþã (fol -ism (huliganism). .ie (sclavie). . -aº (nevoiaº). hipo. . -urã (arsurã) etc. care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . -el (bãieþel cã (rãmuricã). -iº (grãpiº). -uriu (fumuriu).al (sãptãmânal).uþã (cãsuþã) etc.iu (auriu). -os (lemnos) etc. -eaþã (dulceaþã) etc.Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure . -cioarã (mescioarã). -bil (locuibil) .neînfrunzit.oaie (cãsoaie).ãtate (singurãtate). .verbale: -ãi (behãi). -ioarã (bolnãvioarã). -ist (fochist). -et (brãdet). deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: . auto.înfrunzit . . -iza (ironiza). -iu (cenuºiu). -ãmânt (jurãmânt). omo-. -iº (tufiº). -os (lemnos) etc. b) din punct de vedere morfologic.adverbiale: -⺠(târâº). etc. -ar (fierar).an (bãietan).diminutivale. .(a) reîmpãduri.(referitor la cai).ãrie (rufãrie). .pentru denumirea unei noþiuni abstracte: .adjectivale: -al (anual). -eºte (româneºte). hidro-. -cios (mâncãcios). -ui (gãlbui). hemo-. -â .ar (cenuºar). -ãraie (fumãraie). (porumbiºte) etc.(a) înfrunzi . -bil (locuibil). -aº (cosaº). . -andru (copilandru).substantivale: -ar (cronicar). poli. -ãtate (bunãtate). frunzã . -iº (pieptiº) etc. pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . micro-. di-. -er (oier). -at (pistruiat). mono-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). numite ºi prefîxoide: aero-. bio. -ealã (greºealã). -ui (a bubui) etc.anþã (cutezanþã). . care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº).pentru denumirea instrumentului: .

Vocabularul (Ion Coteanu.) « cântec. -ime (muncitorime)..bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3. În lucrarea Limba românã contemporanã. 2. rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii).. sufixe augmentative. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº). cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor. 3. Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea.. -oi/oaie (cãsoi. îndemn « (a) îndemna. -i (a înflor i). -aº (arcaº).. cãsoaie) etc. -uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc. uca. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar).) « descântec etc.. al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte).. sufixe verbale. sufixe diminutivale. prun « prunã.. pãr « parã. descânt (subst. 2. alint « (a) alinta. Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu).. sufixe adverbiale. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda). sufixe substantivale. Sufîxele sunt afixe postpuse bazei. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ). Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. 3. 4. cânt (subst. sufixe adjectivale.prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. -easã (mireasã). Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. -easã (cenuºãre acaragiu) etc. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc). Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat.. contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar). din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1. . Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1. -iu (auriu). sufixe pentru denumirea agentului. Derivate ºi compuse. compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului. -iº (fu iº).. cuget « (a) cugeta. -an (bãietan). Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã....

prefixe iterative. sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte). albãstrea). Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie).(deº ruba). -iº (pieptiº) etc. -ãtate (bunãtate).(îm-) (infãptui. 1985.4.( grecesc) privitor la aer.(a recãpãta). -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). -log ( specialist").(rãz-) (a se rãzgândi). lipsit de": des. având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne. E. deºi el este derivat" (1. -ere (creºtem -ire (cucerire). sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº). prefixe delocutive. Pentru prefixoide. Angela Bidu-Vrânceanu. -iþã (botniþã). 2. Prefixele sunt afixe antepuse bazei. -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc. în legãturã cu avia erogara. -iþã (crãiþã). de la locuþiunea a pune în fapt". care creeazã n cuvânt nou. de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). EXEMPLE: . -for ( care poartã. -ar/-arã (fugar). -tor 9. 240-242). -gramã ( schemã"). -cid ( ucigãtor"). Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou. utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs. Coteanu . -grafie ( descriere. Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1. -e t (brãdet). -uº (cerceluº) etc. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). prefixe privative (cu sensul de fãrã". în legãturã cu aerul.. -e rtareþ) etc. sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie". aº/-aºã (bãgubaº). Narcisa Forãscu. 8. -ar (alfabetar). cu valoare lexicalã în limba românã. de. -iº (stejãriº) etc. Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor"). prefixe negative. 10. re. pp. aerodrom. 5. -esc/-eascã (domnesc).P. Vocabularul. îmbrãþiºa. privitor la aviaþie. 3. Umba româna contemporanã. Bucureºti. 11. -at/-atã (plusat). ºtiinþã a descrierii). (dormitor) etc. -el/ea (brumãr el. sufixe pentru denumirea instrumentelor. 4.(desfiinþa). e: Lucra la o mãcelãrie").(n econvingãtor).D. -ea/ã (amãgea/ã) etc. -bil/-bilã (demonstrabil). de la locuþiunea a cuprinde în braþe). -ime (preoþime). sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare). 6. -ãrie (apãraie). purtãtor"). formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. . vezi I. aeromodel). sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal).hidrofor: care poartã apa. 7. c.insecticid: ucigãtor de insecte. caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. Coteanu.

dezdoi. deznoda. l. Înaintea unor cuvinte care încep cu s. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. r. dezlãnþui. NU înbrãþiºare. -prefixul in-. Aºadar: rãzbate. dejuca. Aºadar: dezbate. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi. des. cit. n. înbrãca. g. prefixul rãs-. NU inpropriu. d. dezmembra. rãzgândi. . dezvinovãþi. º sau j.s ransformã în des-: desãra. Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. v sau vocalã devine dez-.p.înaintea unor cuvinte care încep cu b. devine rãz-. m. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. j. g.. î odobiþi. razjudeca. înpodobi. a întemeia etc. -prefixul în-. dez rãdãcina. p. dezgoli. n. Deci: îmbrãþiºare. dezechilibra. 243). Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. înaintea unor cuvinte care încep cu b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful