DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

bi-. . numite ºi prefîxoide: aero-. bãietoi) etc. -ui (gãlbui). -iº (tufiº). geo-.pentru denumirea unei noþiuni abstracte: .iu (auriu). micro-. di-. .ar (cenuºar). Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic).(a) împãduri . . . -urã (arsurã) etc. . 2. frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).pentru denumirea instrumentului: . mulþi-. -ui (a bubui) etc. deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: . . -iza (ironiza). -â . -er (oier).neînfrunzit. -bil (locuibil) . -ar (fierar). -os (lemnos) etc. -inþã (fol -ism (huliganism).înfrunzit . omo-. -iº (pieptiº) etc. -ealã (greºealã). -iu (cenuºiu).substantivale: -ar (cronicar). Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. hemo-. -cios (mâncãcios). . -ãmânt (jurãmânt). frunzã . Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº . pseudo. -iº (grãpiº).adjectivale: -al (anual). -andru (copilandru). . -ãrie (copilãrie). care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº). -bil (locuibil). (porumbiºte) etc.Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure .al (sãptãmânal).(a) înfrunzi . hipo. .diminutivale. -aº (cosaº). -eaþã (dulceaþã) etc.ãrie (rufãrie). -cios (mâncãcios). -aº (nevoiaº). -ist (fochist). etc. -et (brãdet).pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) . -el (bãieþel cã (rãmuricã). -ar (inelar). -uleþ (ursuleþ). . -os (lemnos) etc. -esc (p rietenesc).pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . -ãtate (bunãtate). -uriu (fumuriu). -tor (judecãtor) etc.adverbiale: -⺠(târâº). b) din punct de vedere morfologic. bio. -ãturã (în (ameþealã). -at (pistruiat). -cioarã (mescioarã). hidro-.an (bãietan). care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . auto. -eºte (româneºte). . -uº (bebeluº).ãtate (singurãtate). -oi (mãturoi. -ioarã (bolnãvioarã).niþã (zaharniþã) .uþã (cãsuþã) etc. orto-. -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). poli. deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: . -ime (tinerime).anþã (cutezanþã). -ãraie (fumãraie). -ãni (clãnþãni).augmentative. -ãtor (tocãtor). ma cro-.(referitor la cai).(a) reîmpãduri. .oaie (cãsoaie).verbale: -ãi (behãi).ie (sclavie). mono-. -ime (isteþime). -aº (m inaº). tele-. .

-uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc..prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc). -iu (auriu). prun « prunã. descânt (subst. sufixe adjectivale. sufixe substantivale. îndemn « (a) îndemna. cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ). contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar). sufixe adverbiale.) « descântec etc. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar).. 4.) « cântec.. cânt (subst. sufixe diminutivale. sufixe verbale... Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu). al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda). -iº (fu iº). Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea. Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat. 3.. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1. pãr « parã. -aº (arcaº). cãsoaie) etc.. Vocabularul (Ion Coteanu. al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte). În lucrarea Limba românã contemporanã.bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3. 3.. -i (a înflor i). . uca.. -an (bãietan). Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº)... cuget « (a) cugeta.. rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii). Sufîxele sunt afixe postpuse bazei. -ime (muncitorime). Derivate ºi compuse. sufixe augmentative. 2. -oi/oaie (cãsoi. 2. compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului.. Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1. -easã (cenuºãre acaragiu) etc. -easã (mireasã). sufixe pentru denumirea agentului. alint « (a) alinta.

care creeazã n cuvânt nou. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). de.4. 11. sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie". -log ( specialist"). E. -iþã (botniþã). 4. -ea/ã (amãgea/ã) etc. e: Lucra la o mãcelãrie"). -uº (cerceluº) etc.(îm-) (infãptui. -ãtate (bunãtate). c. cu valoare lexicalã în limba românã. prefixe negative. aerodrom.D. îmbrãþiºa. 5.hidrofor: care poartã apa. -ere (creºtem -ire (cucerire). -ar (alfabetar). sufixe pentru denumirea instrumentelor. -esc/-eascã (domnesc). ºtiinþã a descrierii). pp. prefixe iterative. re. -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc. 3. -iº (stejãriº) etc. -grafie ( descriere.(desfiinþa). EXEMPLE: . Umba româna contemporanã. Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou. . -tor 9. 6. -for ( care poartã. -e rtareþ) etc. formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. (dormitor) etc. sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie). sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal). 7. -bil/-bilã (demonstrabil). purtãtor").(a recãpãta). -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. lipsit de": des. sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare). 2.(n econvingãtor). Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1. -iþã (crãiþã). de la locuþiunea a cuprinde în braþe). albãstrea). -e t (brãdet). vezi I. Prefixele sunt afixe antepuse bazei. Coteanu .(deº ruba). utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs. prefixe privative (cu sensul de fãrã". 240-242). Vocabularul. Coteanu. privitor la aviaþie. în legãturã cu avia erogara. în legãturã cu aerul. deºi el este derivat" (1. -cid ( ucigãtor").. Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. aº/-aºã (bãgubaº). Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor"). -at/-atã (plusat). aeromodel). 8. -ar/-arã (fugar).( grecesc) privitor la aer. -iº (pieptiº) etc. de la locuþiunea a pune în fapt". Pentru prefixoide. -gramã ( schemã"). Angela Bidu-Vrânceanu. Narcisa Forãscu. -el/ea (brumãr el. sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº).(rãz-) (a se rãzgândi). -ãrie (apãraie). sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte). având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne. -ime (preoþime). 10.insecticid: ucigãtor de insecte. Bucureºti. de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). 1985.P. prefixe delocutive.

înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. d. dejuca. rãzgândi. g. cit. Deci: îmbrãþiºare. dez rãdãcina. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi.s ransformã în des-: desãra. Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. l.. Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. des. j. n. . dezmembra. r. p. 243).înaintea unor cuvinte care încep cu b. î odobiþi. -prefixul in-. prefixul rãs-. NU inpropriu. înaintea unor cuvinte care încep cu b. g. devine rãz-. -prefixul în-. n. dezlãnþui. dezdoi. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. Înaintea unor cuvinte care încep cu s. deznoda. înbrãca. º sau j. razjudeca. dezvinovãþi. Aºadar: rãzbate. v sau vocalã devine dez-. dezechilibra. Aºadar: dezbate. m. dezgoli.p. NU înbrãþiºare. a întemeia etc. înpodobi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful