DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

-ioarã (bolnãvioarã). -at (pistruiat).substantivale: -ar (cronicar). frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -ãraie (fumãraie). .verbale: -ãi (behãi). -eaþã (dulceaþã) etc. -bil (locuibil) . poli. .iu (auriu).(a) reîmpãduri. -iu (cenuºiu).oaie (cãsoaie). -aº (cosaº). -ãrie (copilãrie). 2. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -et (brãdet). di-.anþã (cutezanþã). deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: .niþã (zaharniþã) . numite ºi prefîxoide: aero-. .pentru denumirea unei noþiuni abstracte: .neînfrunzit. mono-. hipo. -uleþ (ursuleþ).augmentative.(a) împãduri . -iº (grãpiº). -ãni (clãnþãni).ãrie (rufãrie). -aº (m inaº). . -ui (gãlbui). . pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . -bil (locuibil). hidro-. care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . hemo-.ãtate (singurãtate).pentru denumirea instrumentului: . -ime (isteþime). . -aº (nevoiaº). -eºte (româneºte). -ar (fierar).ar (cenuºar). -ui (a bubui) etc.înfrunzit . -cioarã (mescioarã). -andru (copilandru). -urã (arsurã) etc. . -iº (tufiº). -os (lemnos) etc. -ãtor (tocãtor). -ist (fochist).pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). pseudo. . frunzã . -ãtate (bunãtate). bio.(a) înfrunzi .ie (sclavie). . . -uriu (fumuriu).adjectivale: -al (anual). etc. -os (lemnos) etc. bãietoi) etc. -â . -er (oier). -ar (inelar). orto-. -ãmânt (jurãmânt). mulþi-. (porumbiºte) etc. . . -tor (judecãtor) etc. -esc (p rietenesc). tele-.diminutivale. -iza (ironiza).al (sãptãmânal). geo-. -cios (mâncãcios).Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure . -oi (mãturoi. Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº .pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) . deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: .an (bãietan). -inþã (fol -ism (huliganism). bi-. -el (bãieþel cã (rãmuricã). Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. micro-. -ãturã (în (ameþealã). -cios (mâncãcios). -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). -iº (pieptiº) etc. ma cro-. -ealã (greºealã).adverbiale: -⺠(târâº). . -ime (tinerime). care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº).(referitor la cai).uþã (cãsuþã) etc. omo-. b) din punct de vedere morfologic. -uº (bebeluº). auto.

rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii).bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3. al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda). sufixe substantivale. Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat. -an (bãietan). sufixe pentru denumirea agentului. sufixe adjectivale. -aº (arcaº). cãsoaie) etc. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. sufixe diminutivale. Sufîxele sunt afixe postpuse bazei... al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte).. -uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc... Vocabularul (Ion Coteanu.. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ). sufixe verbale. prun « prunã. Derivate ºi compuse.) « cântec. cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor.) « descântec etc. -i (a înflor i).. -iu (auriu). contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar).. -easã (cenuºãre acaragiu) etc. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº). Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu). 3. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . -oi/oaie (cãsoi. -iº (fu iº).. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar). compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului.. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. 3... Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea. cânt (subst. descânt (subst. cuget « (a) cugeta. pãr « parã. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc). din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1. 2. uca. 4. sufixe augmentative. -easã (mireasã).prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. îndemn « (a) îndemna. 2. În lucrarea Limba românã contemporanã.. sufixe adverbiale. -ime (muncitorime). Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1. . Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã. alint « (a) alinta.

sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare). sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº).P. -ar/-arã (fugar).4. . de la locuþiunea a cuprinde în braþe). în legãturã cu aerul. -iþã (botniþã). Bucureºti. 5. Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. care creeazã n cuvânt nou. deºi el este derivat" (1. Narcisa Forãscu. ºtiinþã a descrierii). sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie". Pentru prefixoide. aº/-aºã (bãgubaº). -iº (stejãriº) etc. prefixe privative (cu sensul de fãrã". având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne. 240-242). cu valoare lexicalã în limba românã.D. EXEMPLE: .(n econvingãtor). sufixe pentru denumirea instrumentelor. utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs. -el/ea (brumãr el. privitor la aviaþie. -tor 9. lipsit de": des. formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. 6. -ea/ã (amãgea/ã) etc. de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). e: Lucra la o mãcelãrie"). Prefixele sunt afixe antepuse bazei. -gramã ( schemã"). 3. de. -ãtate (bunãtate). 1985. -uº (cerceluº) etc. Coteanu . (dormitor) etc. 4. -ere (creºtem -ire (cucerire).(desfiinþa). c. -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal).insecticid: ucigãtor de insecte.(a recãpãta). Vocabularul. purtãtor"). -ãrie (apãraie). 7. -iº (pieptiº) etc. -esc/-eascã (domnesc). -e rtareþ) etc. prefixe iterative. -at/-atã (plusat). caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. în legãturã cu avia erogara. -bil/-bilã (demonstrabil). re. E. 8.hidrofor: care poartã apa. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). Coteanu. -ar (alfabetar). 2. 11. Umba româna contemporanã. 10. aerodrom. Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor"). pp. albãstrea). vezi I. -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc. prefixe delocutive.( grecesc) privitor la aer. de la locuþiunea a pune în fapt". -grafie ( descriere. sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte).(îm-) (infãptui. -log ( specialist"). îmbrãþiºa.(deº ruba). -e t (brãdet). -for ( care poartã. Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou. -iþã (crãiþã). Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1.(rãz-) (a se rãzgândi). -cid ( ucigãtor"). sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie). aeromodel). -ime (preoþime). prefixe negative. Angela Bidu-Vrânceanu..

înbrãca. j. devine rãz-.s ransformã în des-: desãra. . înpodobi. prefixul rãs-. razjudeca. Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. g. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. des. Deci: îmbrãþiºare. -prefixul în-. º sau j. dezdoi. dezvinovãþi. rãzgândi. v sau vocalã devine dez-. n. Aºadar: dezbate. NU inpropriu. dejuca. Înaintea unor cuvinte care încep cu s.p. înaintea unor cuvinte care încep cu b. m. r. dez rãdãcina. NU înbrãþiºare. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi. 243). înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. d. dezechilibra. g. a întemeia etc. Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. cit. -prefixul in-. dezgoli. dezmembra. î odobiþi. l. deznoda. Aºadar: rãzbate. dezlãnþui. n..înaintea unor cuvinte care încep cu b. p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful