DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

substantivale: -ar (cronicar). mono-. . Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). . -uº (bebeluº). -cioarã (mescioarã). -iº (grãpiº). -ime (tinerime).adverbiale: -⺠(târâº).uþã (cãsuþã) etc.verbale: -ãi (behãi). .al (sãptãmânal). tele-. -iu (cenuºiu). -â . omo-. -at (pistruiat). mulþi-. .niþã (zaharniþã) . -et (brãdet). . -andru (copilandru). auto. . -ioarã (bolnãvioarã).pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). -ist (fochist).înfrunzit . .ie (sclavie). -aº (cosaº). -esc (p rietenesc). -iº (pieptiº) etc. . -os (lemnos) etc. bi-. frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -cios (mâncãcios). 2. -urã (arsurã) etc. .Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure . -eºte (româneºte).(a) înfrunzi . di-. -ãmânt (jurãmânt). hidro-. -aº (nevoiaº). bãietoi) etc. -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). -uleþ (ursuleþ). -uriu (fumuriu).iu (auriu). ma cro-.(a) reîmpãduri. -ãtor (tocãtor). -ui (a bubui) etc.(a) împãduri . . -eaþã (dulceaþã) etc. -ãtate (bunãtate). -iº (tufiº).ãrie (rufãrie). Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº . geo-. -ime (isteþime). hipo. -tor (judecãtor) etc.pentru denumirea unei noþiuni abstracte: . deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: . care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº). -ar (inelar). etc. -inþã (fol -ism (huliganism).an (bãietan). -ealã (greºealã). -aº (m inaº).ãtate (singurãtate).augmentative.adjectivale: -al (anual). pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . frunzã . -ãni (clãnþãni). -er (oier).anþã (cutezanþã). poli. -iza (ironiza). care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . -el (bãieþel cã (rãmuricã). deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: . -ãturã (în (ameþealã). -bil (locuibil). . . -ãrie (copilãrie). -ãraie (fumãraie). pseudo. -ui (gãlbui). b) din punct de vedere morfologic.oaie (cãsoaie).diminutivale. Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere.pentru denumirea instrumentului: . bio. -bil (locuibil) . -cios (mâncãcios). -os (lemnos) etc. . -oi (mãturoi. orto-. -ar (fierar).pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) .(referitor la cai). micro-. hemo-. (porumbiºte) etc.neînfrunzit. numite ºi prefîxoide: aero-.ar (cenuºar).

. Derivate ºi compuse. pãr « parã. îndemn « (a) îndemna. Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu).. cuget « (a) cugeta. sufixe pentru denumirea agentului. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar). Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea. 2. -iº (fu iº). -an (bãietan). sufixe verbale. Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1. -uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc.bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3.prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.. rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii). Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului.. 4. În lucrarea Limba românã contemporanã.. Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ). -easã (mireasã). -i (a înflor i). Sufîxele sunt afixe postpuse bazei. sufixe adverbiale. Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã.. 3. cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor. cânt (subst. . cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº). -aº (arcaº). uca. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc).. alint « (a) alinta.. cãsoaie) etc. -easã (cenuºãre acaragiu) etc. 3..) « descântec etc.. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . Vocabularul (Ion Coteanu. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte).. descânt (subst.) « cântec. -oi/oaie (cãsoi. contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar).. sufixe augmentative. 2.. sufixe adjectivale. sufixe diminutivale. al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda). sufixe substantivale. -iu (auriu). din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1. -ime (muncitorime). prun « prunã.

(desfiinþa). 1985. -for ( care poartã. -ea/ã (amãgea/ã) etc. -grafie ( descriere. -gramã ( schemã").(n econvingãtor). sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie). -log ( specialist"). -at/-atã (plusat). e: Lucra la o mãcelãrie"). de la locuþiunea a pune în fapt". Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor").4. re. aº/-aºã (bãgubaº).(a recãpãta). Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. 11. -bil/-bilã (demonstrabil). de la locuþiunea a cuprinde în braþe). deºi el este derivat" (1. . -ar (alfabetar). albãstrea). Angela Bidu-Vrânceanu. Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou.hidrofor: care poartã apa. aerodrom.P. 6. purtãtor"). -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). ºtiinþã a descrierii). sufixe pentru denumirea instrumentelor. în legãturã cu aerul. 2. Vocabularul. -e t (brãdet). 10. privitor la aviaþie. Umba româna contemporanã. -ime (preoþime). E. -el/ea (brumãr el. -e rtareþ) etc. 8. -iº (stejãriº) etc. prefixe negative. -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc.(îm-) (infãptui. îmbrãþiºa.( grecesc) privitor la aer. de. -ãtate (bunãtate).(rãz-) (a se rãzgândi). -iþã (crãiþã). -esc/-eascã (domnesc). -iþã (botniþã). -ãrie (apãraie). prefixe privative (cu sensul de fãrã". vezi I. sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie".(deº ruba). EXEMPLE: . în legãturã cu avia erogara. -ere (creºtem -ire (cucerire). de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). prefixe delocutive. sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº). -uº (cerceluº) etc. formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. Coteanu. sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare). prefixe iterative. Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1. 3. -ar/-arã (fugar). sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte). Pentru prefixoide.. (dormitor) etc. sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal).insecticid: ucigãtor de insecte. 7. c. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). pp. 4. care creeazã n cuvânt nou. Prefixele sunt afixe antepuse bazei.D. -cid ( ucigãtor"). având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne. utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs. Narcisa Forãscu. aeromodel). 240-242). Coteanu . Bucureºti. 5. cu valoare lexicalã în limba românã. -iº (pieptiº) etc. lipsit de": des. -tor 9.

p. l. Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. cit. NU inpropriu. dezdoi. Deci: îmbrãþiºare. dezgoli. Aºadar: dezbate. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi. n. deznoda. dejuca.. dezmembra. prefixul rãs-. razjudeca. Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. dez rãdãcina.înaintea unor cuvinte care încep cu b. -prefixul în-. des. m.s ransformã în des-: desãra. v sau vocalã devine dez-. NU înbrãþiºare. g.p. 243). Aºadar: rãzbate. j. înaintea unor cuvinte care încep cu b. rãzgândi. º sau j. dezvinovãþi. r. d. înbrãca. Înaintea unor cuvinte care încep cu s. n. g. dezechilibra. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. -prefixul in-. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. dezlãnþui. devine rãz-. a întemeia etc. . înpodobi. î odobiþi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful