DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

uþã (cãsuþã) etc. -ãtate (bunãtate).ãtate (singurãtate). hipo.al (sãptãmânal). -el (bãieþel cã (rãmuricã). -cios (mâncãcios). . -ãtor (tocãtor).adjectivale: -al (anual).oaie (cãsoaie). . -eºte (româneºte). bi-. -ãmânt (jurãmânt). -ime (tinerime). .niþã (zaharniþã) .anþã (cutezanþã). -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). -aº (nevoiaº).adverbiale: -⺠(târâº).(a) înfrunzi . -ãturã (în (ameþealã). geo-.substantivale: -ar (cronicar). -aº (cosaº). -ui (gãlbui). . -ar (fierar). deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: . hidro-. hemo-. -tor (judecãtor) etc. -ioarã (bolnãvioarã). -et (brãdet). -eaþã (dulceaþã) etc. bãietoi) etc. . -aº (m inaº). -ealã (greºealã). -ist (fochist). .înfrunzit . care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . -iº (grãpiº). -iu (cenuºiu). -bil (locuibil) . (porumbiºte) etc. -uriu (fumuriu). -os (lemnos) etc. -uleþ (ursuleþ). numite ºi prefîxoide: aero-. auto.ar (cenuºar).(a) reîmpãduri. 2.Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure . omo-.augmentative. -andru (copilandru). -inþã (fol -ism (huliganism). -â .verbale: -ãi (behãi). -ui (a bubui) etc. b) din punct de vedere morfologic. mulþi-. pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . -esc (p rietenesc). -ãrie (copilãrie). -uº (bebeluº). Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº . poli. micro-. .diminutivale. di-.pentru denumirea unei noþiuni abstracte: . -er (oier). . -oi (mãturoi. . frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).iu (auriu). orto-. -urã (arsurã) etc.ie (sclavie).(referitor la cai). -os (lemnos) etc. mono-. Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. -cios (mâncãcios).pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) . -ãni (clãnþãni). Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -iza (ironiza).neînfrunzit.ãrie (rufãrie). ma cro-. -iº (tufiº). -cioarã (mescioarã). etc. pseudo.pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). . bio. -ãraie (fumãraie). . frunzã . -iº (pieptiº) etc. -ime (isteþime). . deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: .(a) împãduri . tele-. -bil (locuibil). .pentru denumirea instrumentului: . care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº).an (bãietan). -at (pistruiat). -ar (inelar).

. Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã. rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii). sufixe pentru denumirea agentului. alint « (a) alinta. sufixe diminutivale. -an (bãietan).. 3.. al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda).prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1. prun « prunã.. -uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº). uca. îndemn « (a) îndemna. -easã (mireasã). Vocabularul (Ion Coteanu. cãsoaie) etc. -iº (fu iº). Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. 2.. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ). cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor. pãr « parã. contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar). În lucrarea Limba românã contemporanã. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar). -ime (muncitorime). cuget « (a) cugeta.. 4.. -aº (arcaº). Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc). sufixe adverbiale. sufixe augmentative. sufixe substantivale. sufixe verbale.. Sufîxele sunt afixe postpuse bazei. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . descânt (subst.bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3. sufixe adjectivale. Derivate ºi compuse. Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat. compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului. cânt (subst.. -easã (cenuºãre acaragiu) etc. 2. . al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte). -i (a înflor i). 3. -oi/oaie (cãsoi.) « cântec.... Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor.) « descântec etc. Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1.. -iu (auriu). Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu).

-gramã ( schemã"). -grafie ( descriere. formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. 8. sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie". Coteanu. sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº). . prefixe privative (cu sensul de fãrã". 3. care creeazã n cuvânt nou. 2.(îm-) (infãptui. albãstrea). -el/ea (brumãr el. caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. 5. deºi el este derivat" (1. -ere (creºtem -ire (cucerire). -for ( care poartã. 10. -e t (brãdet). sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie).hidrofor: care poartã apa. prefixe delocutive.(a recãpãta). 240-242). 11.insecticid: ucigãtor de insecte. -ime (preoþime). -ar/-arã (fugar). 7. Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou. (dormitor) etc. 4. ºtiinþã a descrierii). -iþã (botniþã). sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte). Bucureºti. prefixe negative. Coteanu . utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs. Vocabularul. sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). -bil/-bilã (demonstrabil). -esc/-eascã (domnesc). E. vezi I. -e rtareþ) etc. Angela Bidu-Vrânceanu. având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne. -tor 9.( grecesc) privitor la aer. Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. lipsit de": des.P. -at/-atã (plusat). -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). cu valoare lexicalã în limba românã. e: Lucra la o mãcelãrie"). EXEMPLE: .(deº ruba). -ãrie (apãraie). sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal). 6. de la locuþiunea a pune în fapt". pp. Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor"). aº/-aºã (bãgubaº). purtãtor"). -uº (cerceluº) etc. prefixe iterative.(rãz-) (a se rãzgândi). de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). aerodrom.D. re. -ar (alfabetar). Narcisa Forãscu. de la locuþiunea a cuprinde în braþe). -iº (stejãriº) etc. Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1. c.(n econvingãtor). de. în legãturã cu aerul. -iþã (crãiþã). -ea/ã (amãgea/ã) etc. -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc. Umba româna contemporanã.(desfiinþa). aeromodel).4. Prefixele sunt afixe antepuse bazei. îmbrãþiºa. sufixe pentru denumirea instrumentelor. privitor la aviaþie. sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare).. Pentru prefixoide. -ãtate (bunãtate). -log ( specialist"). -cid ( ucigãtor"). în legãturã cu avia erogara. -iº (pieptiº) etc. 1985.

dezechilibra. dezdoi. dez rãdãcina. Aºadar: rãzbate. Aºadar: dezbate. Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. l. dezmembra. des. n. d. Înaintea unor cuvinte care încep cu s. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. NU inpropriu. m. . -prefixul in-. j. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. º sau j. înaintea unor cuvinte care încep cu b. deznoda. v sau vocalã devine dez-. razjudeca. Deci: îmbrãþiºare. dejuca. g. dezlãnþui.p. dezvinovãþi. r. NU înbrãþiºare. p. prefixul rãs-. n. g. -prefixul în-. devine rãz-. Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi. înpodobi. 243). î odobiþi. cit. înbrãca.înaintea unor cuvinte care încep cu b.. rãzgândi.s ransformã în des-: desãra. dezgoli. a întemeia etc.