P. 1
derivarea

derivarea

|Views: 4,910|Likes:
Published by strongyasmina

More info:

Published by: strongyasmina on Sep 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

DERIVAREA 1.

Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adãugate înaintea rãdãcinii pentru a for ma un cuvânt nou: strãbun, necinstite, incapabil, împãduri, înnoda, dezaproba, reaºeza Clasificare: Dupã vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moºtenite sau împrumutate): în-; des-; strã-; ne-; rãz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagã sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimã ideea de repetiþie: ras-; rãz-; re-; rãstãlmãci, rãzgândi, rescr - prefixe cu sensul "fãrã", "lipsit de" - cu ajutorul cãrora se formeazã antonimele c uvintelor de bazã: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea; super-; ultramodern, supradimensionat, exþraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasã, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "dupã": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreunã cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivã": anti-; contra-; antirãzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limitã": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugereazã corelaþia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, inter naþional -prefixe cu sensul "înãuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenþie! Pentru a denumi camera de aºteptare situatã înaintea unei alte camere, a unui birou , se foloseºte cuvântul anticamerã, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din l imba italianã ºi s-a fixat în limba românã în aceastã formã: ex: Ei aºteptau în anticamerã, ca sã fie primiþi pentru un interviu.

-uriu (fumuriu).ie (sclavie). -et (brãdet).adverbiale: -⺠(târâº).an (bãietan).substantivale: -ar (cronicar). -iza (ironiza). bio. etc. di-. -ãmânt (jurãmânt).anþã (cutezanþã). . -er (oier). hemo-. -el (bãieþel cã (rãmuricã). -iº (grãpiº). b) din punct de vedere morfologic. . -tor (judecãtor) etc. poli. -aº (m inaº). micro-. numite ºi prefîxoide: aero-. -ui (a bubui) etc. (porumbiºte) etc.(a) împãduri .pentru denumirea instrumentului: . -eºte (româneºte). -cios (mâncãcios).al (sãptãmânal). pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formarea unor substantive colec tive): . . hipo.ãrie (rufãrie). .uþã (cãsuþã) etc. frunzã .ãtate (singurãtate).pentru denumirea însuºirii (sufixe adjectivale) . -iº (pieptiº) etc. -iu (cenuºiu). -â . -uleþ (ursuleþ).niþã (zaharniþã) . mono-. hidro-. omo-. .(referitor la cai). -ui (gãlbui). geo-. pseudo. -ãtate (bunãtate). -aº (cosaº). frunziº (frunz+iº) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -ãtor (tocãtor).înfrunzit . -ar (fierar). -ist (fochist).adjectivale: -al (anual). deoarece unele sufixe sunt specifice anumito r pãrþi de vorbire: . .verbale: -ãi (behãi). .augmentative. Atenþie! A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate d e vorbitor mai mici decât cele obiºnuite: -aº (copilaº). -ãraie (fumãraie). bãietoi) etc.diminutivale. bi-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adãugate dupã rãdãcinã pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -ãrie (copilãrie).(a) reîmpãduri.iu (auriu). -os (lemnos) etc. -ãni (clãnþãni). -uº (bebeluº). -ar (inelar). -os (lemnos) etc. . mulþi-. -pentru indicarea modalitãþii (sufixe adverbiale): -eºte (lumeºte). -eaþã (dulceaþã) etc. Atenþie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt deri vat (dubla sufixare): grãdinã + sufixul -ar = grãdinar + sufixul -ie = grãdinãr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aº = butoiaº . deoarece sufixele pot da sensu ri noi cuvintelor derivate: . ma cro-. -ime (isteþime). -cioarã (mescioarã). -ime (tinerime). -urã (arsurã) etc. . -oi (mãturoi. care formeazã cuvinte ce denumesc obiecte sau însuºiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obiºnuite: . -at (pistruiat).(a) înfrunzi . -ãturã (în (ameþealã). -aº (nevoiaº). tele-.oaie (cãsoaie). . -ioarã (bolnãvioarã). -andru (copilandru). .Dubla prefixare constã în adãugarea înaintea rãdãcinii sau a cuvântului de bazã a douã : pãdure . 2. -bil (locuibil) .ar (cenuºar). -cios (mâncãcios). -bil (locuibil). .neînfrunzit. -inþã (fol -ism (huliganism). -ealã (greºealã). orto-. auto.pentru denumirea agentului (autor al acþiunii sau meseriaº): agiu (cami onagiu). -esc (p rietenesc). -iº (tufiº). .pentru denumirea unei noþiuni abstracte: .

-an (bãietan). sufixe augmentative.. sufixe verbale. al cãror rezultat este un substantiv: -ar (bucãtar).. sufixe pentru denumirea agentului. al cãror rezultat este un verb: -a (a brãzda).bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aº = butoiaº 3. -iu (auriu). 3. cânt (subst. . În lucrarea Limba românã contemporanã. Schimbarea categoriei gramaticale Derivarea. descânt (subst. sufixe adjectivale. Vocabularul (Ion Coteanu.. -easã (cenuºãre acaragiu) etc.. din perspectiva clasificãrii morfemelor se vorbeºte de: 1.) « descântec etc. alint « (a) alinta. rãdãcinii sau morfemului independent" (Dicþiona r de ºtiinþe ale limbii). -oi/oaie (cãsoi. cãsoaie) etc. contribuind la formarea unor cuvinte cu înþelesul de cel ce îndeplineºte o acþiune": -ar (acar). -easã (mireasã). Narcisa Forãscu ºi Angela B idu Vrânceanu). Sufîxele sunt afixe postpuse bazei. 2.prefix radical sufix Atenþie! Derivarea regresivã constã în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârºitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. -uc (sãtuc) -el (bãtrânel) etc.. pãr « parã.. 2. Cuvântul rezultat prin derivare se numeºte cuvânt derivat. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor. sufixe substantivale. Derivare Este procedeul de formare de cuvinte pornind de la un cuvânt de bazã.. 3. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obi ectul denumit este mai mare decât cel denumit de cuvântul de bazã: -andru (copilandru ).. cu ajutorul cãrora se formeazã cuvinte care aratã cã obiec tul denumit este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bazã: -aº (copilaº). al cãror rezultat este un adverb: -eºte (bãtrâneºte). Lucrarea menþionatã propune ºi o clasificare semanticã a sufixelor: 1. compunerea ºi schimbarea valorii gramaticale sunt mijloace interne de îmbogãþire a vocabularului. -iº (fu iº). Derivate ºi compuse. uca. cu ajutoru l sufixelor ºi al prefixelor.. sufixe diminutivale..) « cântec. cuget « (a) cugeta. Derivarea parasinteticã Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaºi timp cu sufix ºi cu prefix : împãdurit = îm + pãdur + it . -aº (arcaº).. prun « prunã. Studiile de specialitate propun o clasificare deosebit de riguroasã a sufixelor.. -i (a înflor i). îndemn « (a) îndemna. 4. al cãror rezultat este un adjectiv: -esc (ceresc). sufixe adverbiale. -ime (muncitorime)..

1985. sufixe pentru indicarea modalitãþii: -este (copilãreºte). pp. prefixe delocutive. deºi el este derivat" (1. ºtiinþã a descrierii). 3.4. E. Ion Coteanu propune urmãtoarea clasificare a prefixelor: 1. sufixe pentru denumirea instrumentelor. de obicei fãrã a-i schimba categoria lexico-gramaticalã" (Dicþionar de ºtiin ale limbii). -e t (brãdet).( grecesc) privitor la aer. re.(deº ruba). Ele au valoare denotativã uºor sesizabilã: -fil ( iubitor"). de la locuþiunea a pune în fapt".insecticid: ucigãtor de insecte. -iº (stejãriº) etc.D. -log ( specialist"). prefixe negative. -ar (alfabetar). -tor 9.(desfiinþa). -iº (pieptiº) etc. Coteanu . -et (brãdet: Luna rãsare din brãdet") etc. -cid ( ucigãtor"). aeromodel). -ere (creºtem -ire (cucerire). aerodrom. -iþã (crãiþã). . sufixe pentru denumiri abstracte: -are (centralizare). -ime (preoþime). de la locuþiunea a cuprinde în braþe). 8. lipsit de": des. Prefixele sunt afixe antepuse bazei. Prefixoidele (pseudoprefixeie) reprezintã cuvinte din limbile greacã ºi latinã: aero. privitor la aviaþie. -e rtareþ) etc. vezi I. purtãtor"). Narcisa Forãscu. -ea/ã (amãgea/ã) etc. -esc/-eascã (domnesc).(rãz-) (a se rãzgândi). 10. 6. -ãtate (bunãtate). -el/ea (brumãr el.(n econvingãtor). -uº (cerceluº) etc. -grafie ( descriere. albãstrea). sufixe pentru nume proprii de familie: -eseu (Ionescu). -bil/-bilã (demonstrabil). -eanu (Vlãdeanu) et Sufixoidele (pseudosufixele) apar numai în termeni aparþinând limbajelor culte speci alizate (Ion Coteanu). -gramã ( schemã"). de.. e: Lucra la o mãcelãrie"). 4. (dormitor) etc. 7. sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi: -arie (papetãrie). prefixe iterative. Derivarea regresivã este consideratã o analogie din care rezultã un cuvânt nou. Pentru prefixoide. -ãrie (apãraie). -ar/-arã (fugar). Umba româna contemporanã. caract erizat prin faptul cã are înfãþiºarea unui termen-bazã. 240-242). în legãturã cu avia erogara. care creeazã n cuvânt nou. îmbrãþiºa. 5. 11. având rolul de a nega sensul cuvântului de bazã: ne.(îm-) (infãptui. Coteanu. sufixe pentru denumirea plantelor ºi a animalelor: -aº (toporaº). -for ( care poartã. Vocabularul. c.hidrofor: care poartã apa. cu valoare lexicalã în limba românã. sufixe pentru denumirea însuºirii din obiecte: -al (sãptãmânal). 2. sufixe care implicã ideea de loc: -ie (fierarie: Stãtea pânã târziu în fierãrie". formând cuvinte noi de la locuþiuni: în. Angela Bidu-Vrânceanu. prefixe privative (cu sensul de fãrã". EXEMPLE: . -iþã (botniþã).(a recãpãta).P. în legãturã cu aerul. Bucureºti. aº/-aºã (bãgubaº). -at/-atã (plusat). utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: rãs.

m. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. în asemenea situaþie este cuvântul auz provenit prin derivarea regr esivã de la verbul a auzi. dezgoli. . n. înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine im-: impropriu. -prefixul in-. rãzgândi. l. cit. Aºadar: rãzbate. r. Aºadar: dezbate. î odobiþi. NU inpropriu. NU înbrãþiºare. n. deznoda. dezechilibra. p. dezmembra. 243). Atenþie la scrierea derivatelor! prefixul des. g. dezvinovãþi. Înaintea unor cuvinte care încep cu s.înaintea unor cuvinte care încep cu b. prefixul rãs-. dezdoi. v sau vocalã devine dez-. º sau j. des. d. razjudeca.p. Deci: îmbrãþiºare. înpodobi. înbrãca. înaintea unor cuvinte care încep cu b. Derivarea parasinteticã constituie formarea de cuvinte prin utilizarea simultanã a s ufixelor ºi a prefixelor: a îmbãrbãta. j. g.s ransformã în des-: desãra. -prefixul în-. devine rãz-. a întemeia etc. dejuca. dez rãdãcina. dezlãnþui..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->