!

Numărul de propoziții dintr o

• copulative: frază este egal cu numărul de
precum și, cât și; predicate exprimate sau
Locuțiunile
subînțelese.
• adversative: numai conjuncționale 8. Locuțiunea
că, doar că; coordonatoare pot fi: conjuncțională este grupul ! Fraza poate fi alcătuită fie numai
unitar de cuvinte care se din propoziții principale, fie atât
• concluzive: prin 1. Fraza este un enunț complex
comportă ca o conjuncție. din propoziții principale, cât și din
urmare, ca atare. alcătuit din două sau mai multe
propoziții secundare. O frază
propoziții.
trebuie să aibă cel puțin o
propoziție principală.
! Conjuncțiile coordonatoare adversative cer înaintea
lor virgulă: Am învățat, dar n am știut

! Se pune virgulă între propozițiile coordonate • propoziție principală, când are

disjunctiv, când se repetă: sau, ori, fie, ba: Sau înveți, înţeles de sine stătător:
sau mergi la plimbare. Conjuncțiile coordonatoare • propoziție secundară sau
disjunctive sau și ori nu cer virgulă înaintea lor când subordonată, când depinde
apar singure: Mergi sau mai rămâi? 2. După rolul în frază, propoziția sintactic de un cuvânt dintr o altă
7. ! este: propoziție, care pentru aceasta
! Conjuncția coordonatoare concluzivă deci așezată în
interiorul propoziției nu se desparte prin virgulă, spre constituie un centru (lui îi punem
deosebire de conjuncția coordonatoare așadar care, întrebarea).
așezată în interiorul propoziției, se desparte prin
virgulă: A învățat, știe deci bine. A învățat, știe, așadar,
bine.
Fraza • relații de coordonare – stabilite
între propoziții de același fel,
principale sau secundare;
copulative (și, nici) • relații de subordonare – stabilite
3. Într-o frază, între propozițiile
disjunctive (sau, ori, fie, ba), între propoziții secundare și
acesteia pot să apară:
6. Elementele de relație prin care regentele lor.
adversative (dar, iar, însă, ci, or)
se realizează coordonarea sunt
concluzive (deci, așadar, conjuncțiile coordonatoare:
carevasăzică, vasăzică). ! Într o frază, predicatele verbale pot fi subînțelese. În această
situație, în locul predicatului se pune virgulă sau linie de pauză. De
exemplu: Anca stă la birou1/ și Cătălin, în fotoliu.2/

• juxtapunere, care constă în ! Dacă predicatul celei de a doua propoziții este exprimat prin
alăturarea unor propoziții de același verb la forma negativă, acesta se poate realiza doar prin
același fel; este marcată de virgulă adverbul care este marcă de negație, fie că este predicat verbal, fie
și de punct și virgulă; că este nominal. De exemplu: Ea citește,1/ iar el, nu.2/ Ea este
cuminte1/ și el – nu.2/
• joncțiune, care constă în 4. !
marcarea relației sintactice prin ! În cazul verbelor pasive, predicatul din a doua propoziție poate fi
5. Relațiile de coordonare din frază
anumite cuvinte de legătură exprimat doar prin participiul care intră în structura verbului. De
se realizează prin:
numite conectori sau elemente de exemplu: Bluza a fost spălată de bunica1/ și călcată de mama.2/.
relație. Predicatul nominal din a doua propoziție poate fi exprimat doar prin
numele predicativ. De exemplu: Ea este blondă1/ și el, brunet.2/