FRAZA.

COORDONAREA

Fraza este un enunț complex alcătuit din două sau mai multe propoziții.
Numărul de propoziții dintr-o frază este egal cu numărul de predicate exprimate sau
subînțelese.
Fraza poate fi alcătuită doar din propoziţii principale sau din propoziţii principale şi
secundare. O frază trebuie să aibă cel puțin o propoziție principală.

După rolul în frază, propoziția este:

 propoziție principală  o propoziție cu autonomie sintactică, inclusă în frază;
 propoziție secundară/subordonată  depinde sintactic de un cuvânt dintr-o altă
propoziție;

Într-o frază, între propozițiile acesteia pot să apară:

 relații de coordonare – stabilite între propoziții de același fel ;
 relații de subordonare – stabilite între propoziții secundare și regentele lor.

Într-o frază, predicatele verbale pot fi subînțelese.

 În această situație, în locul predicatului se pune virgulă sau linie de pauză.
De exemplu: Anca stă la birou1/ și Cătălin, în fotoliu.2/

 Dacă predicatul celei de-a doua propoziții este exprimat prin același verb la forma negativă,
acesta se poate realiza doar prin adverbul care este marcă de negație.
De exemplu: Ea citește,1/ iar el, nu.2/ Ea este cuminte1/ și el – nu.2/

 În cazul verbelor pasive, predicatul din a doua propoziție poate fi exprimat doar prin participiul.
De exemplu: Bluza a fost spălată de bunica1/ și călcată de mama.2/.

 Predicatul nominal din a doua propoziție poate fi exprimat doar prin numele predicativ.
De exemplu: Ea este blondă1/ și el, brunet.2/

Relațiile de coordonare din frază se realizează prin:

 Juxtapunere  alăturarea unor propoziții de același fel; este marcată de virgulă și de punct și
virgulă;
 joncțiune  marcarea relației sintactice prin anumite cuvinte de legătură numite conectori sau
elemente de relație.
Elementele de relație prin care se realizează coordonarea sunt conjuncțiile coordonatoare:
copulative (și, nici), disjunctive (sau, ori, fie, ba), adversative (dar, iar, însă, ci,
or), concluzive (deci, așadar, carevasăzică, vasăzică).
!!!Conjuncțiile coordonatoare adversative cer înaintea lor virgulă: Am învățat, dar n-am știut.

Locuțiunea conjuncțională este grupul unitar de cuvinte care se comportă ca o conjuncție.

Locuțiunile conjuncționale coordonatoare pot fi:
 copulative: precum și, cât și;
 adversative: numai că, doar că;
 concluzive: prin urmare, ca atare.