FRAZA.

CONJUNCȚIA
Limba română
DEFINIȚIA ȘI ANALIZA FRAZEI

▪ Propoziția este comunicarea cu un singur predicat: M-am întors de la magazin.

▪ Fraza este un enunț alcătuit din mai multe propoziții. Numărul de propoziții dintr-o frază este egal cu
numărul de predicate din acea frază: M-am întors de la magazin ¹/, iar acum mă apuc de gătit.²/
▪ Obs! Formele verbale nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu, supin) nu îndeplinesc funcția
sintactică de predicat!
▪ Când analizăm o frază, urmăm acești pași:

1. Subliniem predicatele
2. Identificăm și încadrăm elementele de relație (cuvinte de legătură numite conectori sau semne de
punctuație care fac legătura între propoziții)
3. Delimităm propozițiile cu bară și le numerotăm
4. Stabilim felul propozițiilor și raporturile dintre ele.
TIPURI DE PROPOZIȚII ȘI RAPORTURI
SINTACTICE
▪ După felul lor în frază, propozițiile se clasifică în:
- propoziții principale (PP)=au înțeles de sine stătător și nu depind de o altă propoziție
- propoziții secundare (PS)=nu au înțeles de sine stătător și depind de o altă propoziție
Ex: Învăț mult ¹/, ca să iau o notă mare la test²./ P1=PP, P2=PS
Obs! Orice frază conține cel puțin o propoziție principală.
▪ Raporturi în frază
1. Raportul de coordonare -> se realizează între două sau mai multe propoziții de același fel (PP-PP, dar și
PS-PS) și se face prin:
- Juxtapunere – alăturare prin virgulă: Bianca umblă prin oraș¹/, Mara se duce la pașapoarte²./
- Joncțiune – prin anumite părți de vorbire, numite conectori: Bianca este un urs scăpat de la zoo¹ /, dar Marei
nu îi este frică²./
2. Raportul se subordonare -> se realizează între o propoziție secundară și propoziția de care aceasta depinde
CONJUNCȚIA

▪ Este partea de vorbire neflexibilă care leagă două părți de propoziție de același fel în propoziție
(subiecte, nume predicative, atribute, complemente) sau propoziții de același fel ori diferite în
frază.
Ex: El este inginer sau arhitect? (conjuncția sau leagă elementele unui nume predicativ multiplu;
conjuncția marchează raportul de coordonare la nivelul propoziției)
Citești ¹/ sau scrii ²?/ (conjuncția sau coordonează, prin joncțiune, două PP la nivelul frazei)
El va învăța lecția ¹/ după ce își va face temele ²/ sau când va veni de la antrenament³ /.
P1=PP, P2=P3=PS (conjuncția sau coordonează, prin joncțiune, două PS la nivelul frazei)
 CONJUNCȚIA
▪ Clasificarea conjuncțiilor:
- După alcătuire – simple: că, iar, și, să etc.
- compuse: încât, însă, deoarece, căci etc.
- După rolul lor: - coordonatoare – leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel
- copulative: și, nici
- disjunctive: sau, ori, fie
- adversative: dar, iar, însă, ci
- conclusive: deci, așadar, carevasăzică (vasăzică)
- subordonatoare – apar doar în frază, legând o propoziție secundară de propoziție de
care aceasta depinde: să, că, dacă, ca să, deși, încât, căci, deoarece, fiindcă, încât etc.
Obs! Numele conjuncției dă și numele raportului de coordonare: ex – raport de coordonare adversativă